----------------------------------- Forever_Man 01 Dec 2006 16:03 Luneta lui Galilei ----------------------------------- Cat de mare a fost luneta fabricat de Galilei ? Ce a putut vedea cu ea in afara de Jupiter ? Sau nu a fost asa curios si nu a vazut nimic altceva ? ----------------------------------- lucia lucia 01 Dec 2006 16:10 ----------------------------------- 30 x ----------------------------------- HoO_Germany 01 Dec 2006 17:30 Re: Luneta lui Galilei ----------------------------------- Cat de mare a fost luneta fabricat de Galilei ? Ce a putut vedea cu ea in afara de Jupiter ? Sau nu a fost asa curios si nu a vazut nimic altceva ? Aici un link despre Galilei http://ro.wikipedia.org/wiki/Galileo_Galilei aici un link (englez) despre telescopul galelian http://en.wikipedia.org/wiki/Refracting_telescope ----------------------------------- sky 02 Dec 2006 08:32 ----------------------------------- Cu luneta, Galilei a descoperit satelitii planetei Jupiter, asta ar fi trebuit sa o stii de mult. A mai descoperit ca C. Lactee e formata din stele si nu alte nazbatii, a pus in evidenta petele de pe Soare, dar nu le-a descoperit el, petele fiind vazute si in antichitate cu ochiul liber, chestii deastea. Mare branza nu a descoperit sa stii. ----------------------------------- HoO_Germany 02 Dec 2006 11:03 ----------------------------------- Galileo Galilei este cunoscut, nu ca a descoperit "numai lunele galileice" al Jupiter, dar el a fost un medician studiat, matematician studiat, dupa ce el a dat lectie private in matematica si hydraulica. In anul 1585/86 a publicat primele rezultate despre Greutatea corpurilor (Theoremata circa centrum gravitatis solidorum) si a rezolvat o problema antica prin constructia unui balante/cantar hydrostatic pentru hotararea greutatei specifice (La bilancetta, Manuskript). El a fost Lektor in Pisa 1589–1592 Professor in Padua, 1592–1610 Matematician in Florenca, de la 1610 Mai departe el a descoperit ca Venus are fase ca luna, el in cazul asta convorbind cu jesuitu Christoph Clavius, care independent si el a descoperit aceaste fase Venus. Cu aceste rezultate, nu se mai putea tine modelul Ptolemeic. Astea sant numai putine puncte din viata unui stiicific mondial, care a descoperit "numai o mare branza". ----------------------------------- Doru Dragan 02 Dec 2006 11:10 ----------------------------------- Si mai pe scurt, Galileo a facut cu instrumentele slabe de la acea vreme ceea ce altii nu sunt in stare sa faca in ziua de azi cu instrumente moderne. Au trecut 400 de ani si cred ca peste 70% din populatia Pamantului habar n-are de satelitii lui Jupiter si nici nu-i intereseaza. E mult mai simplu si comod sa stai in fotoliu si sa bei o bere uitandu-te la un meci de fotbal. ----------------------------------- Tavi F. 02 Dec 2006 11:25 ----------------------------------- S-a cam spus ce a descoperit, mai adaug si eu o imagine cu lunetele lui Galilei, dintre instrumentele istorice gasite de mine cu google-ul. ----------------------------------- Forever_Man 02 Dec 2006 11:28 ----------------------------------- Am auzit in dimineata asta la radio, ca diametrul lentilei era de doar 40mm. ----------------------------------- HoO_Germany 02 Dec 2006 11:30 ----------------------------------- S-a cam spus ce a descoperit, mai adaug si eu o imagine cu lunetele lui Galilei, dintre instrumentele istorice gasite de mine cu google-ul. :) asta am cautat-o ieri in Net si nu am gasit-o pe repede. Vazand cu ce luneta a facut el aceste descoperiri stiute, ma mir !!! ----------------------------------- Tavi F. 02 Dec 2006 11:34 ----------------------------------- Ce sa mai zicem de Hevelius, cu a sa luneta de peste 50m lungime. Ginditi-va ce eforturi faceau oamenii aceia mai demult pentru stiinta, in ziua de azi e cu totul altfel... ----------------------------------- zoth 02 Dec 2006 17:59 ----------------------------------- Iata si refractorul lui Hevelius: ----------------------------------- Tavi F. 02 Dec 2006 18:23 ----------------------------------- Da, aceeasi imagine am gasit-o si eu astavara cu luneta "aeriana" a lui Hevelius. Rectific afirmatia mea referitoare la lungimea ei, unde am gasit poza se spune ca avea 140ft. (43m), eu stiam de mai demult dintr-o carte valoarea "peste 50m", poate avea mai multe sau undeva e o eroare. ----------------------------------- sky 02 Dec 2006 19:18 ----------------------------------- Stau si ma gandesc, oare cum a reusit sa colimeze luneta de 43 metri!! :shock: ----------------------------------- zoth 02 Dec 2006 20:27 ----------------------------------- Da, aceeasi imagine am gasit-o si eu astavara cu luneta "aeriana" a lui Hevelius. Rectific afirmatia mea referitoare la lungimea ei, unde am gasit poza se spune ca avea 140ft. (43m), eu stiam de mai demult dintr-o carte valoarea "peste 50m", poate avea mai multe sau undeva e o eroare. nu cred ca trebuie sa rectifici nimic, datele sunt incerte si pentru lunetele lui Hevelius si pentru cele ale lui Galilei. astfel se spune ca helioscopul facut de Hevelius prin 1638 avea o apertura de 60mm iar luneta gigant construita prin 1645 avea dupa unii apertura de 120mm iar dupa altii 6" adica 150mm. focala acestei lunete variaza si ea in functie de sursa de informatie de la 140ft (43m), la 46m si chiar 150ft (49m). despre lunetele lui Galilei datele se pare ca sunt la fel de incerte. prima luneta construita dupa unii in 1609 avea o apeertura de numai 16mm, iar cea de-a doua construita dupa unii prin 1610 sau dupa altii prin 1612 avea deschiderea de 1" (26mm), o lungime de 4.5ft si era construita din lemn si hartie. despre cea de a treia luneta a lui Galilei se stie ca avea deschiderea de 38mm dupa unii sau de 40mm dupa altii. interesante mi se par totusi rezultatele obtinute cu aceste instrumente! :shock: ----------------------------------- Forever_Man 02 Dec 2006 21:16 ----------------------------------- Si Hervelius ce a vazut cu luneta lui ? ----------------------------------- Tavi F. 02 Dec 2006 21:23 ----------------------------------- Da, asa e cu diametrele (in special), in acele timpuri oamenii caracterizau instrumentele astronomice in primul rind prin lungime nu prin diametru, cum ar fi trebuit. Rapoartele F/D exagerate se faceau cu scopul reducerii efectului aberatiilor asupra imaginilor. Descoperirile lui Galilei nu sint foarte surprinzatoare, deoarece cred ca el a fost primul om care a indreptat o luneta spre cer (poate ma insel), dupa cum se stie nici schema optica care-i poarta numele nu-i apartine, dar a stiut sa o construiasca, foloseasca si sa-si sintetizeze observatiile. Din ce stiu eu da Vinci a "proiectat" prima luneta astronomica in 1490 (cu oc. convergent), la 1611 Kepler descrie aceeasi schema de luneta, iar la 1613 C. Scheiner construieste prima luneta astronomica...prea tirziu :( ...le-o luase inainte Galilei. ----------------------------------- Tavi F. 02 Dec 2006 21:40 ----------------------------------- Si Hervelius ce a vazut cu luneta lui ? Hevelius...nu prea multe...au fost Cassini si Huygens observatori mai buni in sec 17, la rindu lor foloseau asfel de lunete mari (ca lungime). Mai bine zis o fi vazut si el dar nu le-a descoperit el, inelul si sateliti ai lui Saturn, pata rosie pe Jupiter, detalii pe Marte...etc ----------------------------------- Tavi F. 04 Dec 2006 20:24 ----------------------------------- Ma scuzati daca ma abat de la tema, dar simt nevoia de a mai afisa aici o imagine interesanta cu "luneta" lui Huygens de 7m lungime, daca fac bine legatura informatiilor gasite intr-o carte si cele de pe net, ar insemna ca asfel a descoperit el inelul lui Saturn. Am slefuit si eu o lentila 150/5000mm, si sint mai sensibil la imagini ca astea. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 01 Mar 2008 19:52 ----------------------------------- Chestia cu ''branza'' este inacceptabila.Sky,esti cumva discipol al magdei stavinsky ,detractoare de profesie a lui Galilei ? Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 03 Mar 2008 22:13 ----------------------------------- http://www.scitechantiques.com/Galileo_telescope/#The_how_of_building_them_ ----------------------------------- lucia lucia 04 Mar 2008 14:30 ----------------------------------- Ce dragute sunt.... :D :D :D Simpatica ideea cu tubul din sipci. Nu stiam. Chiar asa le faceau pe vremuri? ----------------------------------- Polaris the Cepheid 04 Mar 2008 19:51 ----------------------------------- Da din cate stiu.Am citit mai demult despre Galilei.El a calatorit la diferiti nobili.Pe vremea aceea matematica si astronomia erau un fel de "distractie" pentru cei bogati si puternici.Suna aiurea dar asa era.Si lunetele erau facute asa elegant pentru ca erau daruite unor oameni bogati.Trebuiau sa arate a obiecte de lux ca sa faca impresie. ----------------------------------- raduM 04 Mar 2008 20:14 ----------------------------------- Pe vremea aceea matematica si astronomia erau un fel de "distractie" pentru cei bogati si puternici Si acum e la fel. Nu sună aiurea deloc. Dacă faci știință, nu faci bani. Ca atare, ai nevoie de un Mecena (cred că se scrie cu 2 ce c , Meccena adică) care să te finanțeze. Pentru acela, ești o distracție. Și invers: pentru un om de știință, cel care e finanțator e un subiect de distracție. Abia aștept să mă distrez refuzând o distracție. De ce: cel care finanțează nu face altceva decât să popularizeze ideile celui finanțat. Naiivă acțiune a aceluia, în speranța lui că va exista cândva in analele științei. NU. Villon există, iar ducele de ... (care l-a finantat)... nu mai stie lumea de el. Într-adevăr, dacă te gândești la epocă era necesar ca un obiect de lux să arate ca atare... ca și acum, dealtfel. Și acum se pune notă pe aspect... dar precum epoca în ce trăim, acceptăm mai ușor un aspect trecător. Un mic comentariu pe care nu am unde să îl încadrez... Polaris, cea-care-nu-apune-niciodată, se vede a fi o fată deșteaptă. ----------------------------------- Polaris the Cepheid 04 Mar 2008 22:31 ----------------------------------- Citatul luat de la mine referitor la "distractii" .Este vorba ca pe vremurile respective stiintele nu se foloseau de experimente, rationament si restul... totul, pana si matematica, erau in conexiune stransa cu filozofia. Cand Galilei a venit cu ideea ca experimentul este vital in orice fel de cercetare (inclusiv astronomia) toti l-au "huiduit" (ma refer la Biserica si alti "invatati" ai epocii). Daka ai observat scrierile stiintifice din perioadele dinaintea lui Galilei, aproape toate nu contin termeni caracteristici, au aspect poetic si ,mai ales, erau publicate in limba latina.Limba latina un fel de limba a "invatatilor" .Pana si slujbele se tineau in aceasta limba asa ca nu oricine intelegea ce se canta la biserica. Oricum Inchizitia era, dupa mine, destul de cruda.Nimik nu era crutat.Tot ce a fost considerat impotriva "dogmelor' era inlaturat imediat (indiferent de metode). Invataturile despre astronomia vremii nu au fost nicidecum luate din biblie sau altceva religios."Vinovatul" a fost Aristotel.Cine se abatea de la aceste idei risca un esec major.Galileo nu a facut nimic altceva decat sa demonstreze EXPERIMENTAL ca Pamantul nu este situat in centrul sistemului solar ci Soarele.Biserica si ceilalti oameni de seama au reactionat imediat, cea din urma arestandu-l la domiciliu. PS:Mersi de compliment raduM. ----------------------------------- Mircea Pteancu 13 Mar 2008 21:56 ----------------------------------- Pentru Lucia:unul din tuburile de luneta atribuite lui Galilei a fost executata prin aceasta tehnologie ,considerata precursoare a tehnologiei rasinilor ff la moda acum.Mircea ----------------------------------- Polaris the Cepheid 14 Mar 2008 18:42 ----------------------------------- Personal am citit ceva biografii.cele mai interesante au fost:Da Vinci, Galileo si Michelangelo.Sincer ai dreptate in ce ai zis.Geniile(in orice domeniu) vremii beneficiau de multe avantaje daca obtineau favorurile unui nobil(de preferabil cineva dintr-o familie de vaza) cum ar fi fonduri pt. a-si continua cercetarile, locuinta, poate si un loc de munca bun etc. Persoana care l-a sprijinit pe Galileo a fost Cosimo II care avea titlul de mare duce al Toscanei (prin urmare era o persoana importanta!).Cosimo a fost, se pare, elevul caruia Galileo i-a predat matematica timp de 4 ani care a mostenit titlul de duce de la tatal sau. ----------------------------------- Mircea Pteancu 23 Mar 2008 13:55 ----------------------------------- Gasiti mai jos un telescoap japonez din vechime.Mircea ----------------------------------- Polaris the Cepheid 23 Mar 2008 17:00 ----------------------------------- intradevar sunt foarte frumoase japonezii erau indragostiti de frumos ----------------------------------- Mircea Pteancu 31 Mai 2008 21:45 ----------------------------------- Saptamana aceasta dragul,si morocanosul,meu prieten Csillag Attila mi-a facut cadou bijuteria din imagine.Mai demult a cumparat de la Ocska,piata noastra de vechituri, un binoclu Galilei care nu avea unul din oculare.Apoi a gasit,separat, aproape gratis,un ocular galilean provenind de la un instrument similar.Neputand restaura binoclul la vechea sa splendoare,''l-a operat'' si a obtinut doua lunete Galilei,pe cel care nu are ocularul original ''aruncandu-l'' in servieta mea. Luneta are obiectiv acromatic de 45mm diametru si un grosisment de 6x.Binoclul este de origine franceza,a fost produs de firma ''IRIS '' PARIS ,dupa cum sta gravat pe ocularul original iar pe ambele tuburi portoculare este gravat textul:''Jumelle militaire perfectione''.Inca nu am terminat testarea pe obiecte ceresti,daca intere pe cineva ,am sa revin.Mircea PS:poze facute cu telefonul,cu Zenitul nu mai lucrez de mult,stiti de ce ----------------------------------- Mircea Pteancu 14 Iun 2008 23:05 ----------------------------------- Este ,cred ,necesara o precizare.Luneta cu ocular divergent este intalnita sub doua denumiri si anume ''luneta Galilei'' ca si ''luneta olandeza''.Recent am aflat ca exista si o deosebire constructiva intre cele doua instrumente si anume : -luneta olandeza are grosismentul mai mic decat grosismentul echipupilar -luneta Galilei are grosismentul mai mare ca grosismentul echipupilar La binocluri ,dilema de terminologie s-a rezolvat prin faptul ca instrumentul de genul discutat se numeste ''binoclu de teatru''. Asadar pozele de mai jos prezinta o ''luneta olandeza'' 2,5x60mm ,cu lentile simple,de constructie proprie. Mircea ----------------------------------- zoth 22 Iul 2008 18:19 ----------------------------------- Am slefuit si eu o lentila 150/5000mm, si sint mai sensibil la imagini ca astea. :) Din ce material ai slefuit lentila? Ai facut ceva teste la final? Ai pus un ocular pe ea? Cum ti s-a parut profunzimea campului si/sau nivelul aberatiilor de sfericitate, cromatism, etc ??? Orice detaliu in legatura cu ea ar fi interesant... ----------------------------------- Tavi F. 22 Iul 2008 23:24 ----------------------------------- Din ce material ai slefuit lentila? Ai facut ceva teste la final? Ai pus un ocular pe ea? Cum ti s-a parut profunzimea campului si/sau nivelul aberatiilor de sfericitate, cromatism, etc ??? Orice detaliu in legatura cu ea ar fi interesant... Nu prea mai am nimic de zis pe forum, dar o sa raspund cite ceva. Acea lentila a fost mai mult o realizare experimentala, plecind de la un disc ce avea o suprafata convexa bine slefuita, utilizat ca unealta la slefuirea unor oglinzi concave. Materialul a fost bineinteles sticla obisnuita de geam, cu grosime initiala de 12mm. Nici nu aveam de unde sa procur vreo sticla optica. Din pacate "sticla de borcan" nu are omogenitate optica buna, si nu se preteaza prea bine obtinerii imaginilor prin refractie, un test Foucault cu sursa in 2*F imi indica o banda diametrala ce focaliza aiurea. Referinte concave pt. fiecare suprafata nu am facut. In regim de "luneta aeriana" diafragmata la 100mm, am observat craterele Lunii, cu un ocular (f42mm) tinut in mina. Am mai facut si observatii terestre. Aberatii erau din belsug, mi-e greu sa le cuantific. Pe la inceputuri am mai avut o astfel de tentativa, cu o lentila foarte "cetoasa" avind distanta focala de ~4500mm diafragmata la 120mm, am vazut discul lui Jupiter si cei patru sateliti galileeni. O sa mai fac lentile simple, poate chiar din sticla plate float, daca as gasi o portiune mai buna (se poate testa prin Foucault, plasind-o in fata unei oglinzi sferice concave). Aveam si o imagine: http://img246.imageshack.us/img246/2857/img0452lentilaforumcm8.jpg ----------------------------------- zoth 27 Iul 2008 13:52 ----------------------------------- Deosebit de interesante aceste experimente cu raporturi focale foarte mari. Un exemplu gasim si aici: http://astro.umsystem.edu/atm/ARCHIVES/DEC99/msg00269.html http://astro.umsystem.edu/atm/ARCHIVES/DEC99/msg00299.html Cred ca profunzimea campului la f/80-f/100 ar fi coplesitoare, si nivelul aberatiei de sfericitate si cromatismul ar fi interesant de vazut in astfel de situatie (ma gandesc la un obiectiv de 80-100), chiar sunt curios :shock: Important daca as gasi o asemenea lentila din sticla optica.... ----------------------------------- Mircea Pteancu 27 Iul 2008 19:47 ----------------------------------- Chiar in aceste zile,pe ATM Email List se discuta si despre lentile singulare pentru observatii solare.Mai exact George Anderson isi construieste un telescop solar cu care vrea sa observe doar intr-o singura lungime de unda de 0,8A si se intreaba ce rost are sa foloseasca un obiectiv compus.Jarvis Krumbein aminteste de un prieten care a folosit un asemenea obiectiv slefuit din sticla rubinie.Apoi ,in josul paginii intervine Vladimir Sacek (un fel de Zircon de-al lor) care clarifica marimea relativa a aberatiilor functie de forma lentilei si de indicele de refractie a sticlei:forma de aberatie sferica minima-biconvexa inegala,plan-convexa (bunicica,doar 10% extra aberatie sferica fata de prima la n=1,5) si biconvexa (70% aberatii extra).De retinut ca pentru o aberatie sferica de lambda/4 o lentila de 10cm din BK7 trebuie sa fie la F/14 iar aberatia cromatica se neglijeaza in aceasta aplicatie. Acuma asa ,ca sa ma dau smecher,pun de la Mircea o idee pe care nu am apucat sa o pun in practica :ma gandeam sa slefuiesc o lentila plan convexa de vreo 5-6cm din filtru de sudura pentru o luneta solara.La un focal de 1-1,5m ar trebui sa functioneze.Mai amintesc ca Jean Dragesco,alias Ioan Dragescu,a folosit intr-o vreme un refractor cotit cu obiectiv lentila simpla ,tot pentru observatii solare.Mircea .................................................................................................... George, a single element lens is superior for this application. 40 or more years ago, a friend built a solar telescope and ground and polished a ruby glass lens for the scope. This combined the initial broad band filtering and the image formation in one piece of glass. He used one of the very early "Daystar" Ha filter setups and the whole thing worked quite well. Another advantage if you do your own objective lens is that you can figure the lens for near perfect on axis performance at the desired wave length. No need for extra elements and the corresponding extra reflections. Jarvis Krumbein On Sat, 26 Jul 2008 23:20:05 -0400 George Anderson writes: > I am currently in the process of building a 0.8A solar scope. At > present > I am using commercial achromatic lenses in the optical train but > have > been thinking that I may change that in the next year or so. > Question: Since I am only interested in a single wavelength (656nm) > is > there really any need for multiple glass types? Wouldn't a single > element lens be more than enough for the narrow passband that I am > interested in seeing? > > Regards > > George Anderson > Montreal Canada > > Clear skies and good health ............................................................................. George Anderson wrote: >Since I am only interested in a single wavelength (656nm) is > there really any need for multiple glass types? Wouldn't a single > element lens be more than enough for the narrow passband that I am > interested in seeing? Depends on the lens. Single lens cannot be corrected for spherical aberration. For given f.l., it is minimized for bi-convex shape with the rear surface radius longer 6 and 14 times than the front radius for 1.5 and 1.6 refractive index (n), respectively. At n=1.5 the aberration is some 10% larger for plano-convex lens, and over 50% for bi-convex. At n=1.6 there is no appreciable difference between the optimum shape and plano-convex in the size of aberration, and it is nearly 70% larger for the bi-convex shape. Actual aberration for plano-convex lens, as the PV wavefront error of primary spherical at best focus is given by W=9.3D/2048F^3 for n=1.5, and W=6.8D/2048F^3 for n=1.6, with D being the lens diameter, and F the focal ratio denominator. In units of the 656nm wavelength, that gives about 0.65 wave PV for a single 4" f/10 BK7 lens. It would have to be nearly f/14 in order to get it down to 1/4 wave. Coma and astigmatism are comparatively negligible. Vlad ----------------------------------- Tavi F. 28 Iul 2008 14:00 ----------------------------------- In functie de indicele de refractie (n) al sticlei folosite, se pot determina razele de curbura ale lentilei, pentru a obtine o aberatie de sfericitate minima (in cazul obiectelor plasate la infinit): R1/R2=(2*n^2-n-4)/[n*(2*n+1)] Avind in vedere conventia semnelor si (1)- suprafata frontala, rezulta forma si amplasarea lentilei. Despre aberatiile cromatice in functie de diametru si raportul F/D, am mai scris in topicul: http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=639 Ca urmare a testelor efectuate in trecut, pe lentile simple cu distante focale mai scurte, pot emite o parere subiectiva, si anume ca un obiectiv simplet 50mm f/40 sau 100mm f/80 (din crown ex: BK7) prezinta o aberatie cromatica (in spectrul vizual) tolerabila, bineinteles si un compromis bun: rezolutie-aberatii-manevrabilitate (utilitate). Mai gasisem ceva interesant: http://www.pacifier.com/~tpope/index.htm http://www.pacifier.com/~tpope/Galilean_Optics_Page.htm#Ronchi_1923 http://www.pacifier.com/~tpope/Focus_Page.htm http://www.pacifier.com/~tpope/Interferometric_Data.htm#Ronchi_1923 Si construirea unei lunete Galilei: http://www.pacifier.com/~tpope/Building_A_Galilean_Telescope.htm#Refractive_Ratios (cu multe lucruri interesante) ----------------------------------- Stanescu Octavian 28 Iul 2008 20:08 ----------------------------------- Am facut niste simulari sa vad ce mistere ascunde inca simpla lentila. Itradevar Mircea are dreptate o lentila la 50mm diam cu focar de 600mm in lumina monocroma da o eroare a frontului de unda L/3-4. sa zicem acceptabil.Dar daca lasam tot spectru e necesar focar de 12m pt obtinerea L/3 cu un strehl 0.72. adica pe la f/240 . se obtine discul de difractie de 284 microni pe albastru si 390 pe rosu. ----------------------------------- Tavi F. 28 Iul 2008 22:34 ----------------------------------- Am mai scris cu alta ocazie, ca valoarea raportului Strehl policromatic teoretic al lentilelor, nu are nici o relevanta. Imaginile din link-ul pe care l-am dat, vorbesc de la sine. Ceva concludent ar fi fost simularea unor teste pe mire, a doua obiective: - o lentila simpla cu strehl teoretic 0.2; - o oglinda concava de acelasi diametru (nu sferica f. "rapida"), avint tot un strehl (real) 0.2, deci o prelucrare dezastruoasa. Desigur, fara ceata cromatica specifica lentilelor, sint curios daca oglinda ar mai arata ceva. Misterele se afla in alta directie. ----------------------------------- Stanescu Octavian 28 Iul 2008 22:46 ----------------------------------- Eu refuz sa vorbesc sau sa ma uit sau sa consider ca se numeste optica pentru astronomie ceva ce nu are macar L/3 sau strehl 0,8. cu chestii de genul strehl 0.1 propui sa vedem care merge mai repede : un trabant fara roti sau un ferari fara roti. Ce am putea face cu o lunetuta de 50 cm diametru si 12 m lungime? sau o facem de 2 m si ne uitam printre halouri de culori si vedem un crater cetos pe luna si : ura suntem pe urmele strabunilor! :D ----------------------------------- Tavi F. 28 Iul 2008 23:44 ----------------------------------- Om fi mai multi idealisti in privinta instrumentelor si a imaginilor oferite de acestea, insa nu despre asta e vorba in topicul de fata. Cind vine vorba de "perfectiunea accesibila" si eu prefer reflectoarele, sper ca in viitorul apropiat sa-mi termin un Cassegrain-Dall. In orice caz placerea de a slefui/utiliza lentile, de a calca pe urmele "marilor mesteri opticieni" (Campani, Divini, sa.), nu mi-o va lua nimeni. ----------------------------------- Doru Dragan 29 Iul 2008 07:10 ----------------------------------- Incercati sa cadeti la o oarecare pace. Nu sunt multi cei care pot discuta despre optica. E pacat sa stati fiecare in coltul vostru si sa tineti numai la propriile idei. Incercati sa comunicati. Incercati sa faceti compromisuri (macar in limbajul de comunicare). Tavi S. trebuie sa inteleaga ca drumul spre perfectiune trece pe cararea batuta de "strabuni". Faptul ca acuma exista ZEMAX si se poate face un proiect in cateva minute, se poate si optimiza si se pot obtine niste parametri (teoretici :)) foarte buni nu trebuie sa inlature luarea in considerare a ceea ce altii au batut cu pasul de mult timp. Tavi F. trebuie sa inteleaga ca ZEMAX poate face un proiect in cateva minute, se poate si optimiza si se pot obtine niste parametri (teoretici :)) foarte buni :) Poate te hotarasti sa-i faci o vizita lui Tavi S. Sa vii si cu un CD blank :) Tavi S. da impresia de greu abordabil dar daca il lasi sa-ti povesteasca despre optica devine foarte abordabil :D ----------------------------------- zoth 29 Iul 2008 07:58 ----------------------------------- "Luptand" cu aceleasi arme as putea sa spun ca Doru Dragan trebuie sa inteleaga un lucru: Zemax-ul si softurile in general te conduc la performanta, chiar la o performanta comerciala (fara gres) dar te plimba pe "langa intelesuri". Rezultatele softurilor sunt ca rosiile de solar: "frumoase dar fara gust". Numai experimentul te duce spre intelesuri si spre a "simti" ce ai in mana :D Intorcandu-ma la subiect trebuie sa spun ca in regim monocromatic un obiectiv tip "lentila simpla" poate ajunge la rezultate frumoase o data pentru ca scapam de cromatism si apoi pentru ca ceea ce ramane mai deranjant, aberatia de sfericitate poate fi minimizata intr-un mod specific prin optimizarea factorilor de forma si de pozitie (factorii lui Coddington) despre care vorbeam cu un an in urma in discutia "aberatii optice": http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=1411 Despre un experiment cu un instrument pliat 71/1734 (f/24) obiectiv lentila simpla lucrand in domeniul "verde" si rezultatele obtinute puteti citi aici: http://www.lrz-muenchen.de/%7Eslansky/bereiche/astronomie/aufnahmetechniken/aufnahmetechniken07.html ----------------------------------- Stanescu Octavian 29 Iul 2008 10:02 ----------------------------------- Eu am tot experimentat de la varsta de 14 ani dar vine o vreme cand nu mai este timp sa tot batatoresti acelasi drum. Apar si alte modalitati de experiment PC,programe ce te ajuta sa nu mai pierzi timp cu procurarea unor materiale, munca ,stapanirea perfecta a prelucrarii sticlei. sunt multe domenii in optica si nu le poti strbate construind fizic si vazind ce se intampla. Dar cei ce au inceput de curand pasiunea pt optica probabil ca trebuie sa treaca si prin fazele incipiente ce tin ani si ani.... ----------------------------------- zoth 29 Iul 2008 11:30 ----------------------------------- Ce pacat ca in ziua de azi sunt din ce in ce mai putini cei care descopera "puterea si fascinatia" experimentului :( Moda s-a schimbat, deschidem calculatorul si rezolva el problema... avem softul potrivit si gata am gasit solutia cea mai buna. Nu neg noul, calculatorul socoteste repede si ne ajuta sa comunicam dar din pacate nu da "idei", nu vine cu "noutati", asadar e prea primitiv ca sa stie ce e aia experiment, e o masina rece. Experimentul poate fi o pasiune in sine indiferent ca e in optica sau alt domeniu, experimentul nu inseamna niciodata ca mergi pe acelasi drum batatorit, daca crezi asta inseamna ca nu ai experimentat destul... si e bine ca optica nu inseamna numai prelucrarea perfecta a sticlei... fiecare cu drumul lui :D ----------------------------------- Doru Dragan 29 Iul 2008 18:22 ----------------------------------- Sper (din suflet) ca nu te-ai referit la Tavi S pentru ca asa cum ti-a spus, Tavi face tot felul de experimente de pe la 14 ani. Chiar si in momentul asta Tavi face experimente doar ca acestea sunt la alt nivel. Tavi sta intr-un apartament dintr-o casa, apartament care are doua camere. Una este folosita doar pentru diverse experimente de optica. Tavi si-a construit singur o masina de slefuit oglinzi. Pentru testari de nul Tavi a slefuit o oglinda (ba chiar doua) plana de 30 cm. Tavi foloseste prisme si splitere optice pentru experimente de interferenta efectuate cu doua lasere din care unul este rosu heliu-neon iar celalalt verde semiconductor. Nu cred ca in tara asta cineva face experimente optice la nivelul lui Tavi. Cine face, sa ridice mana :) Daca cineva e cu adevarat interesat de ce face Tavi poate sa vina sa faca o vizita. Imi permit sa arunc eu a doua oara o invitatie in speranta ca Tavi nu o sa se supere prea tare :? ----------------------------------- Stanescu Octavian 30 Iul 2008 10:05 ----------------------------------- Zircon: In cazul de fata (lentila 50mm) cu ajutorul masinii reci am dat un raspuns cu privire la performantele unei lunete cu focar lung , ai aratat si tu interes pt asemenea constructie. Cum ai fi gasit acest raspuns, ai fi asteptat ca Tavi.F sa slefuiasca lentila apoi sa povesteasca cum vede prin ea.Oare avem timp si putere de munca de risipit? Sau nu crezi rezultatele ce le-am gasit. ----------------------------------- Mircea Pteancu 10 Aug 2008 19:56 ----------------------------------- Anul viitor este Anul International al Astronomiei, IAY,se vor omagia cele patru secole de existenta ale telescopului precum si cei care au contribuit la marile progrese ale cunoasterii prin studierea cerului cu acest minunat instrument.Iar totul a inceput cu Galilei si lunetele sale.UAI lucreaza la un program foarte amplu de activitati prilejuite de aceasta aniversare.Unul din programe se numeste ''Galileoscope'' si care isi propune sa doneze publicului larg un mare numar de telescoape.Care trebuie asadar sa fie ieftine,deci simple.In pozele alaturate vedeti raspunsul meu la programul Galileoscope.Este vorba de o luneta Galilei (de fapt olandeza ) de 4x40mm,construita din doua lentile de ochelari,una de +2D iar cealalta de - 8D,tubul principal este un deseu ramas de la rolele de folie de ambalat paleti de marfa,tubul port-ocularului si parasolarul sunt din carton fabricat in casa din ziare vechi.Montura obiectivului si a ocularului sunt taiate din niste separatoare de carton duplex din cutii de conectori.Am mai folosit un compas,foarfeca,tus negru de stampile si aracet.Am aflat despre programul Galileoscope de la Donna Smith de la Sidewalk Astronomers,organizatie care la anul in loc de ISAN va organiza un maraton observational pentru publicul larg.Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 22 Noi 2008 21:39 ----------------------------------- La linkul atasat veti gasi un material pdf despre constructia unei lunete care cu ocularul Galilei mareste de 13x iar cu ocularul Kepler mareste de 20x.La final s-a adaugat si un ocular Huygens.Sunt prezentate atat desenul de ansamblu al lunetei cat si detalii tehnice si de constructie si rezultate observationale.Plus o copioasa lista de resurse Internet despre luneta Galilei.Mi-a facut placere sa constat ca materialele lui Pope,SEDS sau Proiectul Galileo figureaza deja de anul trecut pe lista mea de Favorites. http://www.brayebrookobservatory.org/BrayObsWebSite/HOMEPAGE/PageMill_Resources/PUBLICATIONS/Old%20Discoverer-replica.pdf Dar multe lucruri noi le-am aflat aici.De pilda faptul ca Galileo a aflat despre luneta olandeza de la un student al sau ,Jaques Badovere, in primavara lui 1609.Dupa care in vara lui 1609 a construit o luneta de 8x iar in toamna aceluiasi an una de 20x ,luneta careia ia acordat si un nume,care tradus in engleza este ''Old Discoverer''.Numele in original,in italiana sau latina care o fi fost?Stie cineva ?Mircea ----------------------------------- Doru Dragan 23 Noi 2008 12:25 ----------------------------------- Ia vezi si aici: http://www.imss.fi.it/news/etelescopiogalileo.html http://brunelleschi.imss.fi.it/telescopiogalileo/index.html http://brunelleschi.imss.fi.it/museum/esim.asp?c=500033 poate mai gasesti si alte lucruri interesante :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 23 Noi 2008 20:00 ----------------------------------- Multumesc pentru link,am gasit o groaza de lucruri interesante in Institutul si Muzeul de Istoria Stiintei din Florenta,pe scurt IMSS, pe care-l am la Favorites de anul trecut din Februarie.Recomand tuturor vizitarea acestui site extraordinar.Dupa aproape doi ani,continui sa gasesc lucruri noi,unele surprinzatoare, acolo. Ma rog,cei care se asteapta la poze colorate deochiat ,gen Hubble,tipice pentru cartile de salon,numite '' glossy cofee-table books'' pe alte meridiane,imagini care apoi sunt cautate cu lunete de 60 mm sau telescoape de 114mm,si nu sunt gasite...ei bine,cine cauta asa ceva,este sfatuit sa caute in alta parte.Mircea ----------------------------------- zoth 07 Iul 2009 21:08 ----------------------------------- Recent am aflat de pe un site japonez ca amatorii de acolo au posibilitatea sa cumpere si replici ale lunetelor lui Galilei. Am gasit doua variante prin oferta lor: - luneta cu marire de 14x (1360mm lungime si 40mm diametru) - luneta cu marire de 20x (980mm lungime si 40mm diametru) Atasez doua imagini care le reprezinta si care sper ca o sa va placa ... ----------------------------------- Doru Dragan 08 Iul 2009 07:30 ----------------------------------- Cei care sunt cu adevarat atenti la detalii pot sa observe cu bagare de seama diafragmele din fata obiectivului si sa traga niste concluzii :) ----------------------------------- zoth 08 Iul 2009 09:35 ----------------------------------- Am fi naivi sa credem ca aceste lunete s-ar vinde sau cumpara in scopul de a servi la observatii astronomice. Mai ales sub cerul poluat al mileniului 3. Pentru colectionari pot fi insa piese de valoare, replici ale vestitelor lunete Galilei, dovezi fizice ale primelor instrumente indreptate vreodata de om spre cer. Pentru altii, aceste lucruri pot sa nu aiba nici o valoare sau semnificatie ... ----------------------------------- Mircea Pteancu 12 Sep 2009 21:34 ----------------------------------- Real Manseau din Drummondville ,Quebec a fost participantul nr. 31 ,inscris la Sectiunea ''Mecanica'' a Conventiei de la Stellafane/2009 unde a participat cu cinci lunete tip Galilei.Le vedem in pozele de mai jos.Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 12 Sep 2009 21:45 ----------------------------------- Si un calator in timp,ratacit la Conventia de la Stellafane/2009 cu o luneta Galilei in mana,Conventie asa cum a vazut-o Richard Koolish la http://www.dickkoolish.com/rmk_page/pictures_081609.html Mircea ----------------------------------- Erwin 13 Sep 2009 02:09 ----------------------------------- Parcă-i Veta cu făcălețu'! "Ahaaa, cădeți voi pe mâna mea!" :lol: E uimitoare simplitatea tehnologică și frumusețea acestor instrumente! Cu câtă grijă pentru detalii și pasiune au fost construite! Imi place că în loc de inele de prindere erau legate cu sfoară. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 05 Apr 2010 15:26 ----------------------------------- In ''The Telescope'',Louis Bell,la pagina 3, isi pune intrebarea despre cum o fi aratat,ce dimensiuni au avut lunetele prezentate de Jan Lippershey ca dovada pentru cererea sa de patent pe 30 de ani;si iata ce scrie:''As nearly as we may know this first telescopes where a foot and a half long,as noted by Huygens,and probably an inch and a half or less in aperture,being constructed of an ordinary convex lens as was used in spectacles for the aged,and of a concave glass suitable for a bad case of short sightedness...It probably not magnified more than three or four diameters and was most likely in a substantial tube of firmly rolled,glued and varnished paper... ''. http://www.archive.org/stream/telescope00belluoft#page/3/mode/1up Observ cu o placuta surpriza ca ,prin jocul intamplarii,luneta mea olandeza/Galilei de 4x40mm,descrisa mai sus in postul meu din 10 August 2008,are dimensiuni foarte apropiate de lunetele arhetipale ale lui Lippershey.Distanta focala la original a fost de 1.5 picioare adica 45cm ,la replica mea 50cm.Apertura originala de 1.5 inch adica 38mm ,la replica mea este de 40mm iar grosismentul lunetei mele este de 4x;plus executia din hartie rulata,lipita,finisata exterior cu hartie decorativa! In aceeasi carte ,la pagina 15,in figura 8, vedem o luneta de uz curent din sex.XVII.Bell deduce din gravura ca o asemenea luneta din primele decenii ,descrisa de Hevelius dupa o sugestie din ''Dioptrica'' lui Descartes,avea un focal in jurul a 6 picioare,deci 1.8 metri ,tubul avea cam 5cm diametru,exista deja tubul port-ocular reglabil ; montura azimutala in furca excentrica, pentru a permite observatiile si la zenit ,merita toata atentia. Johannes Hevelius in a sa ''Selenographia'' publicata in 1647,descrie instrumentele timpului sau, cu detalii de constructie.Lunetele cele mai folosite aveau 1.5-1.8 metri lungime si erau atat de tip Kepler cat si Galilei .Sunt mentionate totusi si lunete de 3.6 metri focal. Lunetele in forma Galilei totusi nu treceau de un grosisment mai mare de 30 diametre din cauza campului vizual prea mic,in jurul a 7-8 minute de arc deci un sfert din diametrul selenar. http://www.archive.org/stream/telescope00belluoft#page/15/mode/1up Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 30 Ian 2011 01:28 ----------------------------------- Luneta mea Galilei de mai sus are o surata,o luneta Kepler de 9x.Ambele lunete sunt diafragmate la 30mm.Am aceste diafragme la indemana dar saptamana viitoare voi face altele noi. Configuratia finala a acestor lunete va fi : -luneta Galilei de 4x va fi diafragmata la 25mm fiind astfel replica unui ''Opera Glass'' britanic din jurul anului 1800. -Iar luneta Kepler va avea doua configuratii :cu marire de 9x si apertura de 50mm va fi replica unui Night-Glass ,tot britanic.Marimea cea mai mica a unui Night Glass ,conform uzantelor marinaresti din aceeasi perioada , era cea cu apertura de 2 inch si focal de un picior si trei inch.Lentilele folosite trebuiau sa fie simple atat la obiectiv cat si la ocular pentru pierderi minime prin absorbtie.Instrumentul meu are un focal usor diferit ,de un picior si un inch (+3D=33cm :D ) dar...cel putin lentilele sunt simple.Imi cer cu umilinta scuze pentru focalul usor diferit de la Excelenta Sa Lordul Amiral :oops: ! Inca nu m-am hotarat ce alt ocular sa-i construiesc pentru a doua configuratie care trebuie sa fie replica unei lunete astronomice de un picior .Pentru aceasta voi confectiona o diafragma de 15mm dar grosismentul trebuie sa urce la aproximativ 20x.Am o excelenta lentila de 14mm focal,si cu AR si care ar da un grosisment de 24x, dar am alte planuri cu ea. Luneta astronomica de un picior a fost un instrument foarte raspandit si utilizat de la Huyghens,la Hevelius,la Lacaille si pana la Messier.Inca si cartile lui Thomas Dick publicate dupa 1800 mentioneaza acest mic instrument. Prima varianta a catalogului lui Messier,publicat in ''Conaissance des Tempes'' si continand 45 de obiecte, mentioneaza in mod repetat observatiile cu o luneta de un picior.Ori tocmai un asemenea reenactment,adica reconstituire, si este scopul pe care l-am avut in vedere la confectionarea acestei mici lunete. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 27 Iun 2011 20:34 ----------------------------------- Va prezint mai jos cateva poze ale lunetelor mele arhaice. Inafara de lentilele simple,evident din sticla,restul constructiei este din carton,hartie decorativa ,vopsite cu tus negru si protejate cu lac incolor. Luneta rosie este o luneta galileana modificata acum la 4x25mm ,poarta eticheta de ''telescopium galileanum'' si corespunde optic unui ''opera glass'' al anilor britanici 1800 ,descris de unul din autorii mei iubiti, William Kitchiner. Luneta albastra este o luneta de un picior focal,mai exact de un picior si un inch,are apertura fie de 25mm (un inch) fie de 15mm,si deocamdata are grosismentul de 9x.Poarta eticheta de ''telescopium keplerianum'' si este similara optic lunetei de un picior mentionate de Huyghens,Hevelius,Lacaille,Thomas Dick si Messier. Interiorul ambelor lunete contine cate doua diafragme impotriva luminii parazite si este vopsit in negru mat.Atat lentila ocularului Galilei cat si cel Kepler au diafragme proprii.Mai mult,ocularul Kepler are o diafragma de 20mm in planul focal si o diafragma ghid la distanta adecvata inspre ochi. Diafragma de apertura de 25mm a lunetei Kepler este fixa iar cea de 15mm este amovibila. In luneta Galilei aberatia cromatica este inobservabila dar datorita grosismentului mic nu este eficienta pe timp de noapte. Luneta Kepler ,desi de o apertura misuscula,din cauza raportului de F/22 are imagini foarte estetice,cu aberatii foarte mici pe axa. Lectia cea mai importanta pe care am invatat-o de la ,sau mai bine,cu aceste doua lunete arhaice ''de un picior'' a fost aceea despre ideile inaintasilor nostri despre calitatea optica.Asemenea multor altora,si eu am crezut ca opticienii din primii ani ai lunetelor nu aveau notiunea de calitate optica.Ei bine,aceste doua lunete arhaice mi-au demonstrat contrariul:inaintasii nostrii,din epoca primelor lunete stiau foarte bine ce este o imagine de calitate excelenta.Si au cautat-o ,si au realizat-o neincetat,extrapoland-o spre dimensiuni si puteri tot mai mari. Calitatea imaginilor acestor lunete se afla intr-o clasa superioara fata de cea a multor binocluri sau lunete terestre actuale care nu reprezinta decat descendenti degenerati ai acestor nobili stramosi. Astronomii amatori care ma viziteaza au ocazia sa se convinga singuri de cele afirmate mai sus. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 20 Oct 2016 22:32 ----------------------------------- Redeschid acest topic. Este toamna , activitatile sub cerul liber devin limitate , inclusiv cele ATM . Inafara de aceste circumstante trecatoare , am constatat ca obiectivul lunetei Galilei 4x ,cea rosie de mai sus , are un defect de fabricatie. Si acel defect nu va trece de le sine. Am cautat deci niste lentilute prin cutii si am ales un alt obiectiv ,tot de tip menisc convergent , cu distanta focala de 450mm. Ar fi fost mai potrivita o lentila biconvexa. Am ales intai o lentila ocular biconcava cu f= - 75mm dar la o examinare atenta aceasta are un bord cu 0.5mm mai subtire decat bordul opus deci va da imagine astigmatica. Noua lentila ocular este un menisc negativ cu f= - 52.4mm , cu una din fete de raza mare de curbura. Ar fi fost mai potrivita o lentila biconcava. Noua luneta va avea deci un grosisment aprox = 8x. Cu aceasta luneta intentionez sa reconstituiesc observatiile selenare ale lui Thomas Harriot. http://galileo.rice.edu/sci/harriot_moon.html http://astrogeo.oxfordjournals.org/content/50/1/1.27.full Varianta cu lentila de -75mm ar fi fost mai apropiata de luneta lui Harriot la G= -6x. Aceasta este insa cea mai buna aproximare pe care o pot face cu lentilele pe care le am. Voi refolosi tubul principal si parasolarul lunetei rosii si voi modifica eticheta pentru al omagia pe Thomas Harriot. In pozele atasate vedem obiectivul F= 450mm si inelele de carton confectionate pentru montura lui , acesta se poate monta- in dreapta in poze. Precum si inelul principal pentru ocular si ocularul f= - 52.4mm -in stanga in poze. Mircea ----------------------------------- Erwin 20 Oct 2016 22:52 ----------------------------------- Faină treabă! Oare o lentilă negativă din componența unui obiectiv foto ar putea fi un bun ocular? Am o lentilă plan-convexă de 55mm cu focală de vreo 320mm, ar fi bună pe post de obiectiv? Trebuie să încerc! :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 21 Oct 2016 20:16 ----------------------------------- Multumesc Erwin ! Lentila PC cu focal de 320mm este foarte potrivita ca obiectiv pentru o luneta Galilei. Meniscul pozitiv , folosit de mine , este forma cea mai nepotrivita. Ma aventurez insa deoarece este o lentila aditionala cu destinatie foto , este foarte bine prelucrata. Nicu Reinholz avea o luneta Kepler cu obiectiv din lentila aditionala de un metru focal si care dadea rezultate atat de bune incat se putea folosi la deschiderea de 40mm fara acromatism prea intens. Oricum va trebui sa diafragmam puternic obiectivul la o apertura de 15-20mm. Grosismentul lunetei Galilei trebuie sa fie mic. Cea mai puternica luneta Galilei pe care as vrea sa o construiesc ar fi una de 20x cu scopul de a reconstitui (reenactment) observatiile DSO ale lui Hodierna, parintele cvasi-necunoscut al observatiilor Deep Sky. http://messier.seds.org/xtra/Bios/hodierna.html Daca nu ai ocular ,iti gasesc eu unul prin cutiile mele. Mircea ----------------------------------- Erwin 21 Oct 2016 21:11 ----------------------------------- Lentile concave am mai multe, recuperate de la diverse obiective foto sau de copiator. O să experimentez. Lentila PC are antireflex și marginea înegrită, provine de la ceva aparat optic. ----------------------------------- Mircea Pteancu 11 Ian 2017 22:41 ----------------------------------- Asta-seara am testat tubul provizoriu al lunetei Galilei /Harriot 8x. Am prins tubul in scoica de lemn din poza. Cerul era ca cupola de sidef , iluminata dominant de Luna , cuprinsa de ceata si pe care se vedeau doar stelele ''Hexagonului de iarna'' si Centura lui Orion. Pleiadele se vedeau cu ochiul liber doar cu privire indirecta. Cu luneta diafragmata la 25mm ,aberatiile cromatice sunt intolerabile. Am folosit diafragma de 15mm si ,cu aceasta , franja colorata se mai vede la bordul discului lunar daca si unde se afla spre marginea campului vizual. Zona centrala , in proportie de cel putin 60% este buna. Luna este incadrata in campul vizual instantaneu cu un mic spatiu liber pe perimetru. Am aproximat de aici un camp vizual aparent al ocularului de aproximativ 5.5 grade pentru un camp vizual real de 40 minute de arc. Am mai observat Aldebaran , redarea culorii este vie ,placuta. Iar Pleiadele le-am putut cuprinde numai in doua campuri vizuale , este un obiect prea extins pentru un asemenea instrument. La Luna insa nu am indoieli ca voi putea identifica toate detaliile inregistrate de catre Thomas Harriot. Imagine in zona centrale a campului vizual este clara ,are un contrast bun, se vad numeroase cratere precum si conturul si detaliile marilor si oceanelor selenare. Off-topic : Ca sa preintampin comentariile rautacioase : vorbesc despre o reconstituire , un ''reenactment'' al observatiilor selenare ale lui Thomas Harriot , realizate chiar inaintea celor ale lui Galilei. Nu este nevoie sa vina cineva sa-mi spuna ca vede Luna mult mai bine printr-un telescop de 10 inch. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 15 Ian 2017 14:40 ----------------------------------- Aseara , pana sa ajunga norii la Orion , am rezolvat Sigma 747 cu luneta Galilei 9x. Poate ca s-a vazut si cu privire indirecta caracterul binar al stelei Theta-2 Ori , ramane de confirmat. Mircea