[rugy]

Cele mai frumoase obiecte ale cerului adinc.


Ca incepator in acest hobby frumos care este astronomia observationala imi pun intrebarea : ce obiecte astronomice indepartate pot sa observ cu instrumentul pe care il am,si de ce sa ma uit la ele ,ce au deosebit.

Pentru aceasta am sa intocmesc un tabel, cu primele obiecte ale cerului adinc care se pot observa fara mari probleme cu instrumente mici sau chiar cu binoclul.

Sa incepem cu aglomerarile de stele care le vedem pe bolta cereasca,numite : roiuri stelare.
Roiurile stelare sunt grupuri de stele care sau format impreuna din acelasi nor de gaz si praf interstelar,sunt legate gravitational ,se misca impreuna prin galaxie(Calea Lactee) si au un centru de masa comun.
Roiurile de stele sunt importante in astrofizica pentru studiul proceselor de formare a stelelor si probarea modelelor de dinamica si evolutie stelara .

Roiurile stelare sunt de doua feluri.

Roiuri stelare deschise:
au densitate stelara redusa contin citeva zeci sau sute pina la citeva mii de stele tinere si uneori gaz si praf interstelar. Azi se cunosc aproape 1000 de roiuri stelare deschise ,ele populeaza in special bratele spirale ale Galaxiei.
Roiurile deschise se pot observa bine cu orce tip de telescop,cu o marire redusa roiurile stelare se vad desfasurate in stele individuale si creeaza impresia ca roiul pluteste in spatiu printre stele .

Roiuri stelare globulare:
se prezinta ca niste pete mici si difuze de o forma sferica cu o densitate mai mare a stelelor catre centru, contin pina la un milion de stele batrine.Azi se cunosc aproape 200 de roiuri stelare globulare. Ele populeaza mai mult centrul galactic,si sunt concentrate in constelatia Sagetatorul. Concluzie rezultanta :privim spre constelatia Sagetatorul ,privim spre centrul Galaxiei,cine nu vrea in centru? Se presupune ca in centrul lor ,roiurile stelare globulare ar avea o gaura neagra.

Cu un instrument peste 150mm deschidere ,la mariri medii si mari se poate dizolva cel putin zonele marginale ale roiolui stelar globular in stele individuale.




Roiuri stelare deschise

Hyadele ; constelatia Taurul ; luminozitate aparenta 0,8m ; distanta 150 al

Pleiadele (M45) ; Taurul ; 1,4 m ; 410al

M44 ; Racul ; 3,1 m ; 590al

NGC2232 ; Licornul ; 3,9 m ; 1300al

NGC2362 ; Ciinele Mare ; 4,1m ; 5100al

M47 ; Pupa ; 4,4m ; 1600al

NGC2264 ; Licornul ; 4,4 m ; 2800al

M41 ; Ciinele Mare ; 4,5m ; 2400al

NGC 1981 ; Orion ; 4,6 m ; 1500al

M39 ; Lebada ; 4,6 m ; 880al

M35 ; Gemeni ; 5,1 m ; 2800al

M34 ; Perseu ; 5,2 m ; 1400al

NGC6871 ; Lebada ; 5,2 m 5400al

NGC2281 ; Vizitiul ; 5,4m 1600al

M37 ; Vizitul ; 5,6 m 4400al


Roiuri stelare globulare

M22 ; Sagetatorul ; 5,1 m ; 10000al

M13 ; Hercule ; 5,7m ; 23000al

M5 ; Sarpele ; 5,7 m ; 26000al

M4 ; Sagetatorul ; 5,8 m ; 6800al

M15 ; Pegas ; 6 m ; 32000al

M92 ; Hercule ; 6,4 m ; 25000al

M3 ; Ciiniii de vinatoare ; 6,4 m ; 34000al

M10 ; Ofiucus ; 6,6m ; 15000al

M62 ; Ofiucus ; 6,6m ; 20000al

M10 ; Ofiucus ; 6,6 m ; 15000al


Acum dupa ce am vazut cele mai frumoase roiuri de stele ,sa trecem la alt tip de obiecte interesante care se afla in spatiul adinc din Galaxia noastra. Spatiul dintre stele nu este gol. Si cele mai intunecate zone pe care le vedem de-a lungul Caii Lactee contin nori imensi de gaz si praf interstelar.
Norii imensi de gaz si praf interstelar ating pina la sute de ani-lumina ca dimensiuni si sunt compusi in principal din hidrogen, alte gaze in concentratie mult mai mica si praf ,care este de fapt un atom inconjurat de particule de gheata, au o densitate foarte redusa de la citiva particule pe cm cub pina la 10000 particule . Este o densitate mai mica cu multul decit orice vid obtinut aici pe Pamint

Acesti nori imensi sunt nebuloasele care blocheaza lumina venita de la stelele din spatele lor,exemplu in acest sens sunt cele doua benzi intunecate care divizeaza Calea Lactee in zona constelatiei Lebada.

Nebuloasele sunt de mai multe feluri;nebuloase difuze ,obscure si planetare(numite asa impropiu)

Nebuloasele difuze sunt cele care sunt luminoase fara a avea lumina proprie.

Nebuloasele difuze de reflexie.

Atunci cind in zona nebuloasei se afla o stea sau mai multe ,lumina provenita de la stea se reflecta peste particulele de gheata din norul de praf si astfel nebuloasa devine vizibila,un exemplu ar fi nebuloasele din roiul de stele deschis Pleiadele, stim ca este nebuloasa de reflexie prin faptul ca lumina are un spectru continuu similar cu cel al luminii emisa de stea, dar deplasat putin spre albastru.
Alte nebuloase de reflexie sunt,M42 din Orion (cea mai luminoasa)M8 (Nebuloasa Laguna) M20 din Sagetatorul ,Nebuloasa Conul sub forma de pom de craciun din Roiul Deschis NGC2264 din Constelatia Licornul.

Nebuloase difuze de emisie

Daca steaua ce se afla in apropierea nebuloasei are temperatura la suprafata peste 30000 Kelvin,adica este o stea cu masa mare de clasa O cele mai fierbinti stele, atunci radiatia ultravioleta emisa de stea are capacitatea de a face gazul din jur sa ionizeze si sa emita lumina.
Nebuloasele gazoase de emisie prezinta o lumina rosie in fotografii datorita hidrogenului ionizat asa numita linie Halfa,din pacate sau fericire ochiul omenesc nu este deosebit de sensibil la aceast tip de radiatie,asa ca vedem nebuloasele de emisie intr-o lumina mult mai slaba, exemplu Nebuloasa Rasette in roiul deschis NGC2244 constelatia Licornul .Nu am reusit sa o vad desii, am folosit un refractor de 152mm,e drept ca eram intr-o zona destul de poluata luminos.

Nebuloase obscure sau de absorbtie

Sunt vizibile cu ochiul liber ca niste pete intunecoase pe fundalul mai luminos Caii Lactee,exemplu nebuloasa obscura Marele Rift ,o fisie larga care se intinde de la constelatia Sagetatorul pina la constelatia Cygnus.O alta nebuloasa obscura faimoasa este Nebuloasa Cap de Cal,ea se proiecteaza pe fudalul mai luminos al Nebuloasei de emisie IC434 din constelatia Orion,si este in realitate un nor de praf molecular opac.

Nebuloase planetare

In evolutia unei stele se ajunge la un moment cind hidrogenul care intretine reactiile nucleare se termina. Steaua se dilata foarte mult si trece in faza de giganta rosie ,straturile superioare se extind in spatiu astfel incit matera fierbinte rataceste in imprejurimi sub forma unui vint stelar puternic.
In acest moment centrul fierbinte al stelei este expus,exemplu steaua Betelgeuse.
O astfel de stea,pe moarte,devine o sursa puternica de radiatii ultraviolete care ionizeaza gazul din invelisul exterior emis anterior si il face sa lumineze.Coroana luminoasa din jurul stelei apare in telescop de forma rotunda si de dimensiuni mult mai mici decit nebuloasele de emisie.
Exemplu de nebuloase planetare;Nebuloasa Inelara din Lira (M57) ,Nebuloasa Dumbbell (M27) din constelatia Vulpea,Nebuloasa Ochi de pisica (NGC6543) din constelatia Dragonul,Nebuloasa Bufnita (M97) din constelatia Ursa Mare.


Cele mai frumoase nebuloase.

NGC 2264 ; Licornul ; 3,9m ; 28000 ; nebuloasa gazoasa ,nor intunecat

M42 ; Orion ; 4m ; 1500 al ; nebuloasa gazoasa ,nebuloasa de reflexie

M8 ; Sagetatorul ; 4,6m ; 5500al ; nebuloasa gazoasa

NGC2237-46 ; Licornul ; 4,8m ; 4600al ; nebuloasa gazoasa

M16 ; Sarpele ; 6m ; 8000al ; nebuloasa gazoasa

M17 ; Sagetatorul : 6m : 4900al ; nebuloasa gazoasa

M20 ; Sagetatorul ; 6,3m ; 5200al ; nebuloasa gazoasa ,nebuloasa de reflexie

NGC 7293 ; Varsatorul ; 6,3m ; 400 al ; nebuloasa planetara

M27 ; Vulpea ; 7,3m ; 950al ; nebuloasa planetara

NGC3242 ; Hidra ; 8m ; 1900 al ; nebuloasa planetara

[rugy]

Obiectele despre care am vorbit pina acuma toate fac parte din galaxia noastra, Calea Lactee. Exista obiecte mult mai indepartate de noi in afara galaxiei noastre, ele sunt la asemenea distante incit prin instrumentele de amatori nu pot fi disociate in stele individuale. Exceptie fac galaxia Andromeda in emisfera nordica , Marele si Micul Nor a lui Magelan in emisfera sudica aceste galaxii se afla la 2,5 milioane AL respectiv peste 150 000AL si200 000AL departare .
In general galaxiile au o luminozitate de suprafata foarte redusa, se vad in instrumente ca niste pete difuze mai luminoase in centru, iar zonele exterioare se disting foarte greu in instrumentele de amatori.
Printr-un instrument nu o sa vedem niciodata o galaxie as cum o vedem in fotograafii ,ceea ce vedem in poze e cu totul altceva,aici se folosesc timpi de expunere mari sau expuneri multiple apoi totul este prelucrat cu softuri dedicate pentru astrofotografie,

Cele mai luminoase galaxii

M31 ; Constelatia Andromeda ; luminozitate aparenta 3,4m ; departare in milioane AL 2,2-2,5 al

M33 ; Triunghiul ; 5,7m; 2,4al

M81; Ursa mare; 6,9m; 10al

M83; Hidra ; 7,6m ; 15al

M101 ; Ursa mare ; 8,0m ; 15al

M104; Fecioara ; 8,0m ; 40al

M94 ; Ciinii de vinatoare 8,2m ; 32al

M82; Ursa mare ; 8,4m ; 10al

M106; Ciinii de vinatoare ; 8,4m ; 39al

M49 ; Fecioara ; 8,4m ; 42al

Ma opresc aici cu enumerarea galaxiilor pentru ca peste aceasta luminozitate aparenta cu greu pot fi observate prin instrumentele mici de amatori.
Spor la observatii,si cer senin.


nelu rugan febrarie 2022

[sternchen]

foarte fain, multumim

[rugy]

multumesc pentru aprecieri, Sternchen !!

[Mircea Pteancu]

rugy

Foarte bune rezumatele prezentate, multumim pentru ele !
Invit colegii sa faca observatii ale obiectelor enumerate si sa le discutam aici.
Pentru ca sunt multe de discutat si inteles.

O precizare la materialele colegului nostru: vizibilitatea obiectelor extinse , cum sunt galaxiile, se apreciaza atat dupa magnitudinea aparenta dar si dupa stralucirea de suprafata.

Sa luam un exemplu :
In listele de mai sus apare galaxia M101 din Ursa Mare cu luminozitatea 8mv.
Este un obiect mare, cu diametrul de aproape jumatate de grad. Acea luminozitate a ei, ca a unei stele de 8mv, este raspandita pe cercul cu diametru de 28 minute. Rezulta o luminozitate de suprafata de 14,82 mv/ secunda patrata. Adica patratelul cu latura de o secunda are luminozitatea unei stele de 14.82mv.

Galaxia M106 ,in schimb, are 8.4mv dar fiind eliptica are diametrul mare de 18 minute iar cel mic de 7 minute. Deci suprafata ei este de vreo cinci ori mai mica decat a lui M101. Ca atare , luminozitatea ei echivalenta cu a unei stele de 8.4mv, se raspandeste pe o suprafata mai mica. Are stralucirea de suprafata de aprox. 13.5mv.

Ce inseamna toata aceasta gimnastica a numerelor ?
M101 nu am vazut-o din oras niciodata cu reflectorul de 125mm. Este un obiect cu adevarat dificil.
M106 a fost vizibila din oras, fara efort deosebit, in luneta de 60mm.

Va incurajez sa va familiarizati cu acesti parametrii ai obiectelor ceresti deoarece aduc de multe ori surprize.
M94 din CVn este de 8.2mv dar avand dimensiuni de 11' x 9' , are o stralucire de suprafata de 13mv.
Daaar ... aici e surpriza ... este vizibila ca o steluta pufoasa, slab luminoasa in cautatoarele de 6x30mm.

Va indemn sa iesiti la observatii, cerul este plin de obiecte, unele surprinzatoare, toate interesante.

Cer senin, Mircea

[rugy]

multumesc Mircea, multumesc si pentru complectari!!