[dragos.n]

Nu am incercat asa ceva, dar mi se pare foarte util

https://youtu.be/46VvefkY-jg

[Erwin]

Mie nu, mi se pare periculos. Dacă scurt-circuitezi elemenți Li-Ion sunt șanse să îți explodeze în față sau să ia foc.

Un aparat pe care am început mai demult să-l construiesc are partea electrică gata, mai am partea electronică, neavând neapărată nevoie de el nu l-am finalizat. Este un aparat de sudură în puncte adevărat cu care se pot suda plăcuțe de nichel pentru a înseria elemenții unei baterii Li-Ion sau de altă chimie sau de a suda tablă subțire. Am dezmembrat un cuptor cu microunde vechi din care am scos transformatorul, are vreo 600W. Înfășurarea secundară de tensiune mare am tăiat-o și am eliminat-o, fără să desfac tolele care sunt sudate. În locul ei am trecut prin ferestrele tolelor un cablu gros de cupru lițat, cu papuci la capete. De papuci am prins niște plăci groase din cupru care duc curentul la 2 electrozi din sârmă de cupru de 3mm care se pot înlocui. Alimentarea de 230V trece printr-un releu static cu triac-optotriac. Acest optotriac vine comandat de un Arduino astfel încât să se poată regla impulsurile necesare sudurii. O să postez mâine poza cu ce-am făcut până acum.

Pe această cale le mulțumesc lui Cătălin Păduraru care a făcut un astfel de aparat și l-am ajutat cu Arduino, de la care am preluat idea și lui Mircea Pteancu care mi-a dat cuptorul.

Pe la chinezi se găsesc module de comandă gata făcute, pentru cine nu se bagă la partea electronică și programare.

[dragos.n]

Foarte buna interventia ta, Erwin. Si mie mi s-a parut riscanta alimentarea cu baterii pe litiu. Intre timp am vazut un video unde se utilizeaza o simpla baterie de 9V.

[catalin dumitru]

Aveam prin casă trei condensatori de 0,1 farazi , cuplați în paralel cu fire groase . Foarte ușor și rapid de sudat chestii subțiri , nichelina , oțel , odată am lipit urechea de aur la un medalion și mai târziu acul rupt al unei busole Bezard .

După vreo 20 de ani , au apărut capacitori de 1 sau chiar 2 farazi , pentru boostere la amplificatoarele auto . Pe cât de periculoși , pe atât de utili la sudura in puncte . Traful care îi încarcă nu trebuie să fie uriaș (depinde cât de rapid vrei să faci urmatoarea lipitura) dar puntea redresoare e bine să fie zdravăn supra dimensionata pentru că e scurtcircuitată serios până se încarcă cât de cât bateriile de condensatori . Pentru diferite intensități , se poate întrerupe încărcarea înainte de a se ajunge la valoarea tensiunii livrată de sursă .

[dmtr69]

Pe circuitul de incarcare, in serie cu condensatorul, se poate pune un rezistor de limitare a curentului de incarcare, care va proteja puntea. Nu--i nevoie de circuite speciale pentru asta. Desigur, dupa ce s-a incarcat, condensatorul se foloseste fara rezistorul de limitare.

[Erwin]

Într-adevăr, și condensatorii sunt buni pentru că permit curenți mari la descărcare însă nu ai control la intensitatea sau durata impulsului iar asta poate duce la arderea materialelor de sudat. În loc să ai punct de sudură vei avea o gaură. Nici sistemul simplu pe care vreau eu să-l fac nu permite reglajul curentului ci doar durata impulsurilor însă există o strategie pentru a evita arderea pieselor: nu se sudează cu un singur impuls ci cu 2: unul foarte scurt de inițiere a lipirii și unul lung imediat pentru sudura propriu-zisă. Piesele în contact trebuie să fie curate și strânse bine.

Pe vremea comunistă am lucrat în fabrică la întreținere unde m-am ocupat printre altele de repararea mașinilor de sudat în puncte. Erau imense și foarte puternice, se puteau suda piese groase de până la 10mm. În mod curent se foloseau pentru a suda sârmă de la cuștile pentru găini și iepuri. Transformatoarele aveau câteva sute de kilograme, le scoteam cu macaraua dacă se ardea vreunul, erau bobinate cu o platbandă de cupru cu secțiune mare în primar și secundarul era făcut din multe tole de cupru înfășurate în paralel, practic o singură spiră. Sistemul de comandă original era construit cu Tyratroane, niște tuburi electronice uriașe, cam cât un PET de 2L. La cele românești, făcute prin autoutilare se foloseau tiristoare de putere. Presarea pieselor era asigurată de un cilindru pneumatic cu diametrul de peste 100mm la o presiune în jur de 5-6 bari, cam cât era maximul din rețeaua de aer comprimat. Cel mai des se defectau electrovalvele care comandau acești cilindri și pe care eu le reparam.

O istorie pe care poate am mai povestit-o. La un moment dat fabrica producea cuști în baterie pentru poporul chinez și prieten, nu că ei nu și-ar fi putut face singuri, ci așa erau parteneriatele economice pe atunci: noi vă dăm cuști, voi ne dați hârtie igienică și creioane colorate. Oricine a lucrat într-un domeniu în care se făcea export știe că securitatea și partidul erau veșnic prezente și atenți ca produsele exportate să respecte normele de calitate. La intern "dă-o dracului, merge și așa!" Lucru cu care eu, tânăr fiind, mă supăram, de ce adică să dăm doar la export ce este bun și la intern rebuturi?!

La un moment dat presiunea pe producție era așa de mare încât mașinile originale elvețiene erau supra-solicitate așa că muncitorii au fost nevoiți să le folosească pe cele produse prin autoutilare care erau mult mai lente și se fereau de ele. La astea mereu se stricau electrovalvele iar eu nu mai aveam piese bune cu care să le repar așa că am stat pur și simplu. S-au isterizat maiștrii și inginerii și a venit la mine însuși Tărăbâc, un om mic de stat dar mare goangă în partid, șeful producției, de care tuturor le era frică. Mie nu mi-a fost frică să-i spun adevărul, nu știu, am avut un moment de bravură atunci. "Tovarășe inginer, nu am cum să fac electrovalve bune, uitați, nu am garnituri potrivite, pun ață sub ele ca să stea cum trebuie pe pistonașe"...

Din fericire, în loc să mă trimită la Canal sau pe alte șantiere ale patriei socialiste, cum era moda pe atunci să se procedeze cu cei care se împotriveau regimului, m-am trezit că vine la mine inginerul electricienilor, cel care a conceput și realizat sistemul electronic de comandă la mașinile românești și le întreținea pe cele originale. A venit omul cu planurile electrovalvelor și am comparat cele originale cu cele făcute de autoutilare. Planurile erau bune, dar piesele românești: "dă-o dracului, merge și așa!" În scurt timp, omul s-a dus personal la Fartec Brașov care producea inele O și mi-a adus destule. Mi-a dat vaselină siliconică ca să le ung înainte de a le monta, mi-a dat piulițe cu autoblocare ca să nu se mai desfacă șuruburile centrale. Pistonașele care se turnau chiar la noi în fabrică la secția Cabluri unde erau mașini de injectat sub presiune erau făcute din cel mai prost plastic posibil, aveau goluri și se spărgeau. A venit la mine chiar și un inginer chimist de la fabrica Spumotim, specialist în mase plastice, să-i arăt care este problema. Așadar, toată lumea a fost pusă în priză de această mică împotrivire a mea și astfel, după ce am primit componente de calitate treaba a mers strună!

Am construit un dispozitiv pe care puteam testa electrovalvele, dintr-un cilindru vechi de la o mașină casată și o placă cu strângere rapidă pe care puteam monta electrovalvele fără să mai pun ștuțuri și furtune, lucru care îmi permitea să repar 3-5 electrovalve în timp ce băiatul de la Autoutilare făcea doar unu. Scula asta făcea gălăgie destul de mare așa că s-a întâmplat de câteva ori să iasă inginerul șef din cușca lor suspendată din hală și să strige la mine să mă opresc... Uneori făceam gălăgie doar așa, de-al naibii, să știe că lucrez!

[zoth]

Pe youtube gasiti multe filmulete despre constructia aparatelor de sudura in puncte.
Un exemplu: https://www.youtube.com/watch?v=6oxOFwyo0wA

Spor!

[dragos.n]

Eu am un traf cu reglaj si protectie de la Proxxon, care duce pana la 5A, si ma gandesc ca ar putea fi bun, dar nu sunt sigur. Are cineva idee?

https://www.proxxon.com.ro/transformator-p...ng-5e.aspx

[Erwin]

Nu este bun, este nevoie de curent foarte mare și tensiune cât mai mică, pentru a evita arcul electric care arde suprafața materialelor. Se folosește o tensiune de ordinul a maxim 3-5V iar curentul poate fi sute de amperi, în funcție de grosimea materialelor ce trebuie sudate. Un transformator de cuptor cu microunde scoate vreo 2-300A și abia lipești tablă subțire sub 1mm.

[dragos.n]

Multumesc pt raspuns.

[Erwin]

Cu plăcere. Trebuie să fac poza cu aparatul meu.

[auriga]

Eu am asa ceva, sudeaza cu sarma de 0.6-1.0 cu flux sau cu gaz, sau cu electrod.

https://www.olx.ro/d/oferta/aparat-sudura-...dS6Nq.html


Sudura cu sarma cu flux e ieftina pt ca te scuteste de butelia cu argon insa e cam "murdara".

[Erwin]

Atașez o imagine cu aparatul meu, în stadiul actual. Urmează să fac conexiunile electrice pe partea de 230V și circuitul de comandă cu Arduino. Va avea și o carcasă.

Nu sunt mulțumit de fixarea electrozilor, o voi perfecționa.

update.
Mi-am dat seama că am nevoie de alimentare separată pentru Arduino, că trafo nu merge permanent ci doar în impulsuri. Ieri am făcut conexiunile pe partea de 230V.