[tamasflex]

Referitor la topicul:

http://astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=71885#71885



Cea mai simpla metoda pentru fir de reticul pentu amator este firul de sticla.
Se ia o bagheta de sticla se pune la un fel de catapult.
Se incalzeste capatul baghetei cu un arzator de gaz.
La momentul cind se topeste se elibereaza catapultul.
In aer se formeaza in suspensie fire (minute leviteaza) de sticla de 0.023 - 0.0023 mm.
Este o metoda veche folosit de catre firma Coast and Geodetic Suvery Institute in anii 50.
Firul de par sau de paianjen nu este bun ca este higroscopic.
Firul de sticla este stabil si se vede negru.

[Mircea Pteancu]

Intreb din precautie si ca avertisment,sa nu mi se ia in nume de rau:acele fire de sticla care leviteaza in aer minute in sir nu reprezinta o amenintare pentru sanatate,mai ales daca ajung fragmente in caile respiratorii?
Un exemplu de persoana care a decedat din cauza inhalarii de sticla este celebrul Huyghens.
Din cate stiu, orice prelucrare a sticlei in regim uscat reprezinta un risc ridicat pentru sanatate.
Mircea

[MikeC]

Dupa "modul de lucru" propus de tamasflex, in AER o sa se formeze un singur fir de sticla cu grosimea respectiva, in functie de cat de mult vrem sa il alungim.
Nu are cum sa afecteze sanatatea. NU este ca si cand am umbla cu vata de sticla (ca cea folosita in constructii) care este o adevarata nenorocire pentru caile respiratorii, si pntr cine umbla fara masti de protectie.

Acelas lucru s-ar putea realiza tot cu un arzator de gaz, dar incalzind o bagheta subtire de sticla la mijloc si alungind de ambele capete pana cand ajungem la diametrul firului dorit.

Cam asa se procedeaza si pentru obtinerea unor micro-pipete pentru lucrul la microscop. Doar ca in cazul acesta o sa avem practic un tub cu diametre foarte foarte mici.

[Erwin]

Apropo, fibrele de sticla din vata de sticlă nu sunt suficient de subţiri? Sunt gata făcute şi dacă se lucrează cu atenţie spre a nu fi contaminaţi, folosind mască şi mănuşi cred că este OK. Fibrele de sticlă folosite la comunicaţii sunt groase, nu sunt bune decât eventual ca materie primă. Are dezavantajul că este casant.

La o lunetă de armă pe care am luat-o din piaţă reticulul este făcut din tablă subţire de alamă îndoită în aşa fel încât lăţimea să fie coliniară cu axa optică. Se pot folosi 2 rulmenţi mici fixaţi pe 2 axe strânse într-o menghină pentru a aplatiza un fir de cupru/alamă/aur şi a obţine astfel o platbandă suficient de subţire şi în acelaşi timp rezistentă. Aurul este cel mai ductil metal şi se pot obţine fire extrem de subţiri. Cred că un fir de aur recuperat dintr-un tranzistor de putere ar fi suficient de bun pentru a-l trefila. Sau poate cineva reuşeşte să taie fâşii înguste de câteva zecimi din foiţă de aur folosită la icoane?

[tamasflex]

Diferite tipuri de oculare pentru observati solare.

[Erwin]

dispozitivul nr.3 poate fi confecţionat din 2 prisme de binoclu recuperate? Din desen reiese că unghiurile sunt de 90 şi 45 grade.

P.S. Cum merge microscopul? Un prieten electronist m-a rugat să-i fac un microscop pentru depanare plăci electronice, am probat ideea mea cu webcam-ul şi un obiectiv de la aparatul foto CERTO. Când obiectivul este la o distanţă mai mare de senzor (5-10cm) obţin măriri mai mari. Avantajul este că pot filma de la câţiva cm de placa electronică, având loc de manevră. Dezavantajul: rezoluţia mică a camerei VGA.

[Mircea Pteancu]

Erwin
Sper ca dl. Tamas sa nu se supere daca-mi permit sa raspund eu:daca acela este un ocular solar cu polarizare atunci raspunsul este da,la noi in tara un asemenea dispozitiv a fost realizat de catre inginerul Severin Florian.Am sa caut linkul daca cineva doreste mai multe detalii.
Mircea

[saiph]

Dispozitivul din poza 3 (polarizorul Brewster) l-am confectionat si eu si merge

Atata doar ca din cauza latimii mici a fetelor prismelor, sunt obligat sa folosesc ocular cu camp ingust sau cu focala mica, iar drumul optic e semnificativ in interiorul dispozitivului - ar trebui un barlow pus in fata. Poate il refac cand voi avea niste prisme mai generoase si materiale/posibilitati de prelucrare si montare mai precise.

Dar esentialul este ca functioneaza. Garantat! Cu urmaotarea atentionare: chiar si daca nimeresti unghiul Brewster pt polarizare prin reflexie partiala corespunzator sticlelor din care ai prismele, tot mai trebuie putin filtrata lumina solara emergenta (ar fi bun un ND3 cred, sau ceva similar, pe ocular - ND5-ul e deja prea mult).

Succes celor care doresc sa incerce construirea unui asemenea dispozitiv. Imaginile sunt chiar satisfacatoare



Cer senin!

[dragos.n]

Dispozitivul nr 3 seamana cu cel descris de Matei Alexescu in cartea Laboratorul Astrofizicianului Amator. Cu deosebirea ca unghiul facut de prisme cu raza incidenta este la dispozitivul lui Alexescu de 57 de grade, respectiv unghiul asa numitei ''reflexii uscate'', care da o reflexie de 5% pe fiecare prisma si in plus, polarizeaza lumina. Realizand un sistem de rotatie a celor doua prisme una relativ la cealalta, se obtine si o polarizare incrucisata, care reduce si mai mult cantitatea de lumina ce trece prin respectiva prisma.

In 2001 am realizat o astfel de instalatie, si am utilizat-o pe o luneta de 60/700 Tasco. Era eficienta, si avea avantajul ca se putea regla cantitatea de lumina care trece prin simpla rotire a celei de-a doua prisme. Avea insa si doua dezavantaje. Pozitia relativ ciudata a ocularului, si faptul ca trebuia sa fiu foarte atent la pozitia lor, altfel cantitatea de lumina putea creste foarte repede, la valori intolerabile. Din fericire, eu am prevazut atunci si un sistem de blocare pe pozitie, a celei de-a doua prisme.

Mai este insa o problema. Reducerea totala maxima a luminii este de circa 4000 de ori, insuficienta pentru un telescop cu o apertura mai mare. Din aceasta cauza, dupa ce am vandut acea luneta impreuna cu diagonala solara, nu am mai incercat sa mai fac alta.

O alta problema, tine de calitatea suprafetelor prismelor. Eu am vazut in acea perioada destule pete solare, dar din cauza calitatii prismelor, dar probabil si a lunetei, nu am atins rezolutii satisfacatoare, asa cum am vazut tot atunci pe o alta luneta acromata de 150/1200, care utiliza un filtru folie Baader.

[Erwin]

Mulţumesc, Mircea! Mi-am luat filtru Baader dar pentru cassegrain nu am şi cu luneta nu văd granulaţia, doar petele solare. Ar fi interesant de construit, mai ales că prisme de binoclu am destule.

Amicul electronist mi-a dat o cameră CCD A/N de supraveghere, model mai vechi, desfăcută, pe care am probat-o şi funcţionează. Trebuie să caut un cablu de adaptare pentru intrarea AV a tunerului meu PalmTopTV cu care aş putea face capturi direct pe laptop. Sunt curios cât este de sensibilă, nu am reuşit să-mi dau seama ce tip de senzor are, nu are nicio inscripţie de marcă sau producător. Este de 1/3" ca format. Pe circuitele de procesare a semnalului sunt etichete, nu le-am putut încă identifica.

[zoth]

Cateva observatii as face si eu la comentariile de mai sus:
-ansamblul optic cu doua prisme din prima imagine postata de dl Tamas nu este un ocular cu polarizare.
Fenomenul de polarizare apare doar atunci cand tangenta unghiului de incidenta a razei de intrare este egala cu indicele de refractie al sticlei din care e facuta prisma, adica asa cum spunea Dragos, cam 57 grade pentru BK7 si un pic mai mare pentru BAK4.
-asa numitele oculare care folosesc prisme cu unghi drept pot conduce la unele fenomene suparatoare cum ar fi reflexii secundare greu de separat de imaginea utila.
Lucrurile acestea se intampla deoarece intr-o prisma nu au loc doar o reflexie si o transmisie ci mai multe reflexii si mai multe transmisii.
Un exemplu pot sa va ofer de pe site-ul lui Peter Slansky despre care am mai vorbit aici pe forum:
http://www.lrz.de/~slansky/bereiche/astron...r/csfr.pdf
Puteti vedea mai detaliat in pagina 15 a articolului la ce ma refer.
Pentru observatii solare de mare calitate eu va recomand variantele prezentate in a doua imagine postata de dl Tamas (cunoscute de obicei sub denumirea de helioscoape Herschel).
Sa aveti spor!

[Stanescu Octavian]

La cel din dreapta sus ar exista o polarizare partiala dar nu are efect de intunecare decat daca se face o (incrucisare) rotire de 90 grade intre intrare si iesire.

[tamasflex]

[tamasflex]

Doua desene care vizualizeaza masurarea distantei focale a lentilelor negative.


Prima metoda este pentru lentile groase - idea este de a face un binoclu galilean cu un obiectiv cunoscut, masurind pupila de iesire cu un microscop de masurare se poate afla distanta focala a lentilei negative conform ecuatiei.
Al doilea metoda este pentru lentile subtiri.

[tamasflex]

Ieri am avut putin timp si am refacut sticla mata sparta.
Link Film:
http://www.youtube.com/watch?v=fkPlUM37j60