[zoth]

Va propun in cele ce urmeaza un topic de relaxare asa ca pentru perioada de vacanta, orientat catre unele fenomene optice pe care le observam uneori dar nu intotdeauna stim sa le dam o explicatie corecta.
Eu doar trebuie sa pregatesc terenul intrucat deja am o promisiune de colaborare "serioasa" din partea Luciei si sper eu nu numai din partea ei.
As vrea sa trecem in revista macar cele mai semnificative fenomene:

- curcubeul
- halourile
- aurorele
- dispersia Rayleigh sau de ce se vede cerul albastru
- dispersia Mie sau de ce se vede cerul albicios in apropierea soarelui
- asfintitul rosu
- sclipirile de smarald
- limita amurgului
- aure
- nori irizanti
- clipirea stelelor
- razele crepusculare

Initial vroiam sa acoperim o raza mai mare de fenomene optice, dar daca ma gandesc mai bine sunt suficiente si cele prezentate mai sus, macar sa le putem dezbate si in trecere.
Daca reusim, as vrea sa vorbim la final si despre un lucru foarte important pentru astronomi, seeingul - cea mai severa limitare impusa instrumentelor astronomice de catre atmosfera si sa mai vorbim si despre variatia acestuia in functie de unghiul zenital.

Lucia, mi-ai face o surpriza intradevar placuta daca ai vrea sa te ocupi de primele trei puncte ... in limita timpului desigur.

[Mircea_Albu]

Norocosii care au vazut trecerea de la Noapte la Zi in Mijlocul Atlanticului, sa ne impartaseasca din experienta lor......

Eu am vazut asa ceva de 4 ori .... Superb !!!!!!........... next ........

Halouri... MIRIFIK.... daca ai ocazia sa vezi Luna fara Nori.....( cand ceata se afla mult deasupra solului, si nu sunt curenti de aer ( vant ) in apropierea solului sau la inaltime......( de obicei in lunile Noiembrie sau inceputul lui Ianuarie) .....eu atunci am vazut .... de 3 ori


Curcubeul.... Puritatea Absoluta a luminii, vizibila de ochiul uman.....fara ajutorul prismelor optice .... cred ca toti am vazut macar o data un Curcubeu !!!! , iar daca nu cei mai norocosi au putut sa vada efectul de descompunere a spectrului luminii in Lab, de Fizica, cu ajutorul Prismelor optice.....

restul... still 2 come 4 the one who R looking 4 it,,, except Aurora Boreala , care cred ca putini dintre noi au vazut-o,,,

Dar poate cine stie, poate este cineva care sa ne spuna si noua ce si cum, despre acest fenomen Optic, Feeeric pe care putini dintre noi au avut ocazia sa-l vada!!!







Anyone Else....

[Katta]

Aici pot sa contribui si eu cu ceva. Am reusit sa surprind acum cateva luni un sun-dog foarte interesant.
http://s19.photobucket.com/albums/b175/Cat...rent=1.jpg
Poza este de fapt un colaj din doua mai mici alaturate, pentru ca cei doi "catei" nu incapeau in campul aparatului.

[lucia lucia]

Am înţeles, să trăiţi!
Donc,
Dacă nu cel mai straniu (precum focul sfântului Elm (?), pe care văd că vrea dl. Z să-l discutăm), curcubeul este cel mai fermecător fenomen optic în atmosferă, pe cât de frumos pe atât de simplu. Îl putem explica uşor dacă ne amintim:
- refracţia;
- reflexia totală;
- dispersia
şi dacă punem întrebările potrivite.

Deci:
Noţiuni de bază

Refracţia este fenomenul de schimbare a direcţiei de propagare a luminii la trecerea dintr-un mediu în altul, astfel încât
1. raza incidentă, normala şi raza refractată se află în acelaşi plan;
2. sinusul unghiului de refracţie este proporţional cu sinusul unghiului de incidenţă.
Adică

sin i = n sin r

Unde n = v1 / v2 este raportul dintre vitezele de propagare a radiaţiei luminoase prin cele două medii (indicele de refracţie relativ).
Observăm că dacă n > 1 (lumina se propagă mai repede prin al doilea mediu), atunci
sin i < sin r adică i < r ( spunem că refracţia are loc cu depărtare faţă de normală).
Atunci, există un unghi de incidenţă (L = arcsin n) pentru care r = PI, adică raza &laquo; refractată &raquo; se propagă la suprafaţa de separaţie. Pentru raze care cad sub unghiuri de incidenţă mai mari, refracţia are loc cu întoarcere în primul mediu. Fenomenul se numeşte reflexie totală.

În figura de mai jos am considerat o sursă S aflată în apă, de la care pornesc raze spre suprafaţa liberă. Pentru raze (raza 1) care au incidenţă aproape de normală are loc refracţie, dar pentru raze (2 şi 3) mai depărtate de normală, are loc reflexie totală. Razele respective nu mai ies din apă.

Cam aşa… dispersia a fost tratată de Prof pe topicul cu aberaţii optice şi nu mai reiau. Dau doar link-ul http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=1411
şi mă opresc, deocamdată. Revin, după ce dorm (nici măcar somn n-am prins, si e tarziu tare.)

PS. frumoasă poză cu sundog.

[zoth]

Da, frumosi cateii surprinsi de tine Catalin.
Ei apar pe halourile de 22 grade si probabil ca nu ti-au incaput in camp pentru ca nu ai avut o deschidere mai mare de 44 grade cat este distanta unghiulara dintre ei.
Sper sa ne povesteasca Lucia despre aceste fenomene cand o avea vreme.
Pacat ca nu ai avut suficient camp sa apara si arcul tangential superior daca cumva o fi fost vizibil.

[alexconu]

[Katta]

Zircon a vrut sa explice de ca am recurs la colaj. Am facut 2 fotografii pentru fiecare "catel" (ce ma amuza asta, ma gandesc la usturoi ) in parte, pentru ca n-am avut suficienta deschidere la aparat.

Referitor la arc, cinstit sa fiu, nu mai tin minte daca era sau nu. Am fost foarte precipitat sa fotografiez si nici nu prea am stiut sa caut amanunte, pentru ca nu mai vazusem altadata ceva asemanator. In plus, n-am avut alta protectie decat niste ochelari de soare, asa ca nu puteam sa zabovesc prea mult cu privirea.

Voi reveni si cu un curcubeu superb, "cel mai cel" vazut de mine pana acum.

[raduM]

spune Katta:

[zoth]

[raduM]

Ştie, sigur că da. Am amitit doar pentru că, probabil, va folosi asta şi o să-i fie mai comod dacă nu revine ea la teorie.

[zoth]

Si pentru ca a venit vorba de cateii lui Catalin, doua vorbe despre halourile de 22 grade cu scuzele de rigoare fata de Lucia ca i-am intrerupt expunerea.
Haloul de 22 grade este un fenomen optic simplu datorat refractiei (dar si reflexiei) luminii pe cristalele hexagonale de gheata din atmosfera.
Am facut mai jos un desen destul de rudimentar dar din care sper sa se poata intelege fenomenele care apar uneori odata cu acest halou (nu este obligatoriu sa apara mereu).
In partea dreapta a desenului este figurat un cristal hexagonal de gheata care va prezenta comportamentul unei prisme fata de lumina si o va dispersa pe aceasta in culorile ei fundamentale.
Astfel culoarea rosie va intalni un mediu cu n=1.306 si va fi deviata cu un unghi de 21.54 grade, pentru culoarea verde n=1.311 si unghi de 21.92 grade iar pentru albastru n=1.317 si unghi de 22.37 grade.
Haloul de 22 grade pare mai bine definit pe interior pe culoare rosie si se estompeaza spre marginea de sus a spectrului pe culoarea albastra.
Uneori odata cu acest halou mai apar si alte fenomene: sundog, arcul tangential superior, pilonii solari si chiar dispersia Mie.
In unele cazuri apare o intensitate marita pe orizontala in cele doua extreme ale haloului datorata orientarii cristalelor de gheata cu predilectie paralel cu directia orizontala sub efect Bernoulli. Acestia sunt cateii lui Catalin (sundog).
Si haloul si sundogii pot apare si in jurul lunii in conditii prielnice.
Dupa cum poti sa observi nenea Alex si in desen apar doi sundogi

O rugaminte pentru cei care mai posteaza imagini ..., daca nu cer prea mult puneti-le direct in mesaj ca sa fie mai usor de urmarit.

[alexconu]

Ar mai fi de spus ca haloul de 22 se formeaza in nori cirrostratus. Asa ca daca iesiti din casa si vedeti cirrostratus pe sus, fiti cu ochii in 4 dupa halo-uri. Nu e neaparat sa se formeze intotdeauna cand sunt asemenea nori, dar uneori se intampla
Ca lumea sa nu fie confuzata de eventuale lecturi, sundogii se cheama parhelia de fapt, iar in limba romana se mai numesc si sori falsi.
De obicei sunt observati cand Soarele e jos pe cer. Daca Soarele e sus pe cer, sundogii se vor departa de haloul de 22 de grade, ajungand de obicei sa fie vizibili la nivelul haloului circumscris (un oval in jurul Soarelui, tangent sus si jos la haloul de 22; daca soarele e mai jos de 29 de grade parca, circumscrisul se rupe in arcul tangent superior si arcul tangent inferior).

[zoth]

Excelenta interventia, Alex.
Si daca tot am ajuns cu topicul asta cumva tangential la domeniul tau de activitate (banuiesc ca un fotograf profesionist trebuie sa stie cam tot ce se intampla prin atmosfera), poate ne ajuti si la celelalte fenomene pe care vrem sa le discutam aici...

[lucia lucia]

.... Să scriu repede ca să aibă continuitate.

CURCUBEUL ÎN TREI POSTURI

1. Curcubeul se formează întotdeauna în partea opusă Soarelui şi se datorează refracţiei / dispersiei şi reflexiei totale a razelor de lumină pe picăturile de apă. Avem întotdeauna două curcubee, unul mai intens (primar) şi unul mai puţin intens (secundar), întinzându-se între 40 şi 42 grade, respectiv 49-51 grade faţă de dreapta soare-observator, culorile fiind în ordine inversă. Curcubeul e de fapt un disc luminos cu marginile mai intense şi colorate (fig.1 dreapta). Dacă n-ar fi Pământul, el ar continua până la închiderea discului. Se vede asta din avion, curcubee circulare pe nori (nu ştiu de ce le mai spune şi "glory" ; stare de beatitudine indusă de frumuseţea fenomenului respectiv?) - fig. 1 stânga (imagini de pe www.flickr.com)

[lucia lucia]

2. Ce se întâmplă:
Lumina care vine de la Soare ajunge pe picăturile de apă din atmosferă. Aici:
- o parte (funcţie de incidenţă) se reflectă în atmosferă – raza1-
- o parte se refractă (intră în picătura de apă) şi are loc o primă dispersie.
- Razele ajung pe cealaltă faţă a picăturii. O parte se refractă –raza2-(din nou funcţie de incidenţă) dar are loc şi reflexie totală.
- Razele care au suferit reflexie totală ajung pe suprafaţa dinspre observator, unde suferă încă o refracţie însoţită de dispersie. Ele dau imaginea curcubeului primar.
- Din nou funcţie de incidenţă unele raze suferă două reflexii totale în interiorul picăturii. Ele dau curcubeul secundar. Dubla reflexie totală funcţionează aici ca un sistem de prisme care răstoarnă imaginea, motiv pentru care culorile în curcubeul secundar sunt în ordine inversă faţă de primar. Încă, observăm că în cazul curcubeului secundar lumina pierdută din curcubeu (ce spunea dl Prof mai sus) este mai multă decât la primar, ceea ce face ca secundarul să se vadă mai slab.