[zoth]

Cei care cunosc adrese sau linkuri spre distribuitori sau vanzatori de materiale necesare constructiilor optice sunt rugati sa le posteze aici.
Cei ce pot da o indrumare utila pentru diferite stadii ale unei constructii optice sunt rugati sa o faca aici.
Cei ce vor sa prezinte diferite metode de masurare si verificare pentru oglinzi, lentile sau alte componente optice o pot face aici.
Cei care vor sa construiasca si au intrebari sau nelamuriri sun rugati sa le exprime aici.

Doru, daca nu vrei drepturi de autor, ai putea sa incerci sa scrii o carte si aici... ar fi o buna plecare...

[Doru Dragan]

Vreau sa incep cu niste observatii introductive.
1. Optica impreuna cu mecanica fina sunt domeniile tehnice cele mai serioase. Majoritatea oamenilor au impresia ca electronica este regina tehnologiilor din cauza abundentei produselor electronice de inalta tehnologie de tot felul. Nu se poate face electronica de inalta performanta fara optica si mecanica fina. La electronica se pricep foarte multi, la optica mai putini. Daca ati fost atenti pe aparatele foto facute de te miri cine scrie "lenses made in Japan". Oare de ce ?
2. Optica facuta manual acasa poate sa depaseasca in performante optica de serie facuta de firme.
3. Exista la ora actuala conditiile necesare pentru a face optica de calitate: materiale de tot felul, calculatorul care ajuta la proiectare si optimizare, internetul cu tot felul de informatii.
4. Acest hobby (optica) poate aduce satisfactii foarte mari. Pe de o parte se ajunge din punct de vedere tehnic la "pipairea" nanometrilor, ceea ce nu multi oameni se pot mandri. Pe de alta parte se pot face lucruri care in mod normal costa foarte mult daca vrei sa le cumperi.

[Mircea Pteancu]

Am sa incep eu prin a adauga niste informatii utile constructorului ATM:

Un cautator executat din cutia filmului foto clasic format 35mm :
http://www.sff.net/people/j.oltion/35mm_Finder.htm

Un cautator Crayford din materiale obisnuite :
http://www.asahi-net.or.jp/~zs3t-tk/focuser/focuser.htm

O sinteza despre oculare :
http://members.shaw.ca/quadibloc/science/opt04.htm

Monturi de telescoape din tuburi de carton:
http://www.geocities.com/grendel1960a/index.html

Seria istorica de articole ATM ale lui John Pierce de la Clubul ATM Stellafane,SUA ,discipol si continuator al lui Porter,se pot vedea solutii realizabile prin metoda universala ''ciocan-cleste-bomfaier''.(Fitzoshii sunt sfatuiti sa nu viziteze acest site).
http://bobmay.astronomy.net/johnpierce/piercetop.htm


Mircea

[Mircea Pteancu]

Continuam cu un manual,descrieri,instructiuni,liste de materiale,desene despre constructia unui telescop Dobson de 114mm :

http://www.lymax.com/cosmicone/4inchdob/4inch01.pdf

Constructia filtrului solar pentru un telescop Newton:

http://www.sunspotwatcher.com/

Un alt portocular Crayford,mai pretentios, cu desene de executie:

http://www.mindspring.com/~davebevel/focuser/focuser.html

Suport fantastic-de-simplu pentru oglinda secundara,nu se stie cine l-a inventat:
http://www.europa.com/~swayze/spider/spider.html






Un scaun de observatii:
http://www.craigcolvin.com/astronomy/chair.html

O sursa de obiective astronomice ,si de multe altele:
http://www.surplusshed.com/pages/category/objectivelenses_1.html

Un alt portocular ''de casa'':
http://astrosurf.com/telescopeamateur/acce.../index.htm


Tabel de oglinzi secundare pentru telescoape Newton,autor Mike Lockwood:
http://bi-staff.beckman.uiuc.edu/~melockwo/diagonals.html

Un soft care calculeaza iluminarea asigurata de oglinda secundara in planul focal functie de distanta fata de axa optica la telescopului Newton si valorile pentru excentrizarea oglinzii secundare , autor Mel Bartels :

http://www.bbastrodesigns.com/diagonal.htm

O analiza de citit inainte de a decide raportul focal al urmatoarei oglinzi de telescop ,autor R.F.Royce:


http://www.rfroyce.com/mirror_performance.htm

O montura in furca gen Dobson pentru lunete:

http://www.astrosurf.com/altaz/50_e.htm


Calitatea oglinzilor de telescop,test Ronchi cantitativ,test interferometric,dupa R.F.Royce,din seria ''Sa invatam de la marii maestri'':

http://www.rfroyce.com/testmethod.htm

Sectiunea 2 ''Telescope Making'' din FAQ ATM List,ghid pentru incepatori:
http://www.atmlist.net/www.starastronomy.o...sect2.html

Sectiunea 3 ''Mirror Making'' din FAQ ATM List,ghid pentru incepatori:

http://www.atmlist.net/www.starastronomy.o...sect3.html

Barillet pentru oglinda principala,cu asezare pe 6 puncte,optimizat cu programul PLOP,spre deosebire de vechiul barillet cu asezare pe 9 puncte optimizat ,mai mult ,asa ,din buric (si eu am construit unul):

http://www.atmpage.org/contrib/Krajci/cell-6-pt/cell-6-pt.htm

Alte barillete cu asezare pe 4 si 6 puncte,autor Tom Krajci,si daca pronunti acest nume e si programul PLOP prin preajma:

http://home.att.net/~mikel/krajci/index.html

Sa construim o retea Ronchi :

http://www.teknofokus.fi/Atm/Ronchi/Ronchimake.htm

Testati-va optica,ori realizata de voi ,ori cumparata,criteriul Rayleigh,criteriul Couder,criteriul Francon,criteriul Strehl ,metoda Ronchi cu exemple,testare pe stele-inele de difractie,exemple:

http://www.astrosurf.com/tests/index.htm

Un link pentru download program ''Foucault Test Analysis'',prelucreaza si interpreteaza citirile voastre Foucault si le exprima in criteriile deformatiilor frontului de unda P-V, abaterea medie patratica RMS si raportul Strehl;de asemenea genereaza in baza valorilor introduse imaginea umbrelor Foucault ce ar trebui sa se vada pe oglinda:

http://www.foucault-test-analysis.de/page_eng.htm





Mircea


PS:si daca voi deja cunoasteti aceste lucruri si v-am enervat cu o gramada de linkuri inutile,apoi sa stiti ca eu astazi am fost in concediu medical,asadar din punct de vedere legal nu am fost totalmente responsabil pentru faptele mele

[Mircea Pteancu]

Iata un link la programul Oldham Optical pentru proiectarea parametrilor de baza ai telescoapelor Newton,Cassegrain,Newton cotit (focal foarte lung,lungime mecanica redusa):

http://www.oldham-optical.co.uk/Design.htm

Mircea

[Mircea Pteancu]

Sunt si situri romanesti foarte bune :

Probabil cel mai bun sit al unui club local de astronomie din Ro:
http://www.astroclubul.org/mures/Articole/telescop/tele.html

Sau situl individual al unui ATM pasionat din Ro.(pe cel al lui Sharpe nu l-am mai gasit ,acum ca ''www.astroclubul.org'' s-a reorganizat intr-un format nashpa)

http://www12.asphost4free.com/astromikeweb100/index.htm

Sau acest link unde ,la ''egyeb anyagok'' gasiti cartea de 64 pagini a lui Kulin ''Slefuirea acasa a oglinzilor de telescop'',o carte vie,adevarata:


http://gyroscope.freeweb.hu/index.html

Mai apoi ,ce naiba, exista cel mai bun dintre situri:puneti mana pe lipici si foarfeca si asamblati un carton si doua lentile sau slefuiti un fund de sticla cu nisip galben (asa a facut rusul Korneev la care prima oglinda,slefuita dintr-un fund de sticla de vodca a avut 40mm diametru iar acum este proprietarul unei firme de optica)....sau continuati sa va holbati la acest ecran pana cand veti afla de ce a murit magarul lui Buridan.


Mircea

[dragos.n]

Mircea, site-urile sunt bune. Am insa o curiozitate. Simti o nevoie acuta sa iti dai singur cu tesla ... stii tu unde, facand la sfarsitul mesajului acea observatie cu magarul? Pe mine unul nu ma atinge, si nu am de gand sa ma apuc acum sa povestesc cate instrumente am si cum le-am facut, si stiu ca sunt multi ca mine. Dar crede-ma, singurul om pe care il lovesti esti chiar tu. Si e pacat sa distrugi aprecierea pe care o meriti pt munca pe care ai facut-o cautand aceste site-uri, cu o vorba aiurea.

[Mircea Pteancu]

Alegorie :Magarul lui Buridan a fost,inainte de Wikipedia ,pe vremea acelor obiecte paralelipipedice numite carti, un exemplu clasic de indecizie deoarece, fiind foarte flamand si insetat a fost asezat de catre stapanul sau, filozoful Buridan,la egala distanta intre un brat de fan inmiresmat si o galeata de apa proaspata.Iar sarmanului nostru prieten i-a fost atat de greu sa se hotarasca ce sa faca intai,sa manance sau sa bea ,incat la sfarsit a murit ( si de foame si de sete).
Vad atatia astronomi amatori suferind de acest sindrom incat nu m-am putut abtine de la comentariu.Cautarea instrumentului perfect este o calatorie foarte interesanta atata timp cat stim ca suntem in cautarea a ceva ce nu exista,cautam un ideal pe care nu-l putem atinge decat asimptotic.
Multumesc pentru aprecieri ,efortul a fost minim,colegii de hobby merita mult mai mult,aceste situri reprezinta o mica parte din favoritele mele,multe din celelalte sunt prea ''pitecantropice'' (termen superb pe care l-am invatat aici pe forum ,si ,care, cred ca se refera si la unele din instrumentele si gusturile mele, fara sa ma ofenseze catusi de putin).
In rest asta e problema cu mine,cine se apropie un pic de mine constata ca am tepi,sau ghiare ...Oricum nu voi candida niciodata cu poza mea pe panoul ''cel mai simpatic membru al forumului'' (poate ca nu incap in poza din cauza urechilor)...
Cine are ...urechi,sa auda.Mircea

[dragos.n]

Mircea, acum am inteles. Nu stiam eu ce e cu magarul asta, cine e, si ce vrea el de la un forum de astronomie. Acum m-am luminat. are rolul de a convinge interlocutorul de justetea argumentelor tale. Am sa-l folosesc si eu. Spre exemplu cand incerc sa conving o tipa care nu vrea... O sa-i spun ''ce te uiti la mine ca magaru' ... lu'... cum il chema pe ala draga, aha, Buridan. Sunt sigur ca va avea efect 100%

Ah, ce tepos ma simt.

Cu multa stima. Dragos.

[Mircea Pteancu]

Iata un link la barillete optimizate cu legendarul program ''Plop''.Gasiti aici asezari pe 3;4;5;6;9;18;27;36;54 puncte.Multumiri lui Mark Holm pentru aceste informatii extraordinare.Gasiti tot acolo si un calculator al RMS respectiv raportul Strehl pentru intreg telescopul,integrand deformatiile induse de barillet functie de solutia de asezare a oglinzii principale in barillet.


http://www.atmsite.org/contrib/Holm/Plop_o...index.html


Mircea

[Mircea Pteancu]

Pentru barillete de telescoape in montura azimutala,iata un link ce prezinta o asezare pe 6 puncte a oglinzii principale.Barilletul permite colimarea cu doar doua suruburi deoarece unghiul inchis de suruburile de reglaj este de 90 grade (ma rog 91,5 gr.).In loc sa bajbaim la reglaj cu suruburile traditionale care inchid un unghi de 60 grade, si/sau sa apelam la un asistent ,lucram cu doua suruburi care regleaza/colimeaza oglinda pe directiile familiare sus-jos si stanga-dreapta:

http://www.atmpage.org/contrib/Krajci/cell-6-pt/cell-6-pt.htm

Din nou multumirile noastre catre Tom Krajci si,mai ales catre Richard Schwartz ,inventatorul solutiei patentate.Deci atentie ,daca va faceti o fabrica de telescoape si va place solutia,ati face bine sa vorbiti mai intai cu Richard.Mircea

[Mircea Pteancu]

Oglinzile au nevoie si de sprijin lateral.Iata linkul la situl lui Robert Houdart,caruia ii multumim, care face trimiteri si la exemple,si care este un calculator de suporti laterali pentru oglinzi ,mai ales subtiri ,adica, mai ales mari.

http://www.cruxis.com/scope/mirroredgecalculator.htm

Ca si asezarea oglinzilor pe 3 puncte la 0,707D ,si sprijinirea lor laterala cu trei ghiare la cate 120 grade se dovedeste o practica depasita.
Metodele recomandate acum sunt :
-centura de 180 grade
-doua reazeme laterale la 90 grade
-jug (''wiffletree'',nu-l cautati in atlasele botanice) ,cu 4 reazeme ,(2+2) la 45 grade de verticala (adica 22,5 gr-67,5gr)
-lipire oglinda cu RTV pe 18 puncte-atentie,risc de deformatii termice/mecanice diferite,deformare oglinda

Mircea

[Mircea Pteancu]

Adaug un mic comentariu.Studiind exemplele de metode alternative de sprijinire laterala,vom observa ca sprijinirea pe doua puncte distantate la 60 grade de verticala (care inchid 120 grade intre ele-caz inca frecvent intalnit ) produce o deformatie de patru ori mai mare decat sprijinirea pe doua puncte distantate la 45 grade de verticala (care inchid 90 grade intre ele-recomandata).De mentionat ca deja Texereau,cu mult inaintea aparitiei softurilor actuale,a sugerat ,pentru oglinzi de telescoape azimutale,doi suporti laterali ''care pot fi chiar si la numai 90 grade'' (citat din memorie).Mircea

[Mircea Pteancu]

Nils Olof Carlin despre lentilele Barlow.Modul de calcul al extensiilor pentru obtinerea cu aceeasi lentila Barlow a mai multor amplificari :

http://www.atmsite.org/contrib/Carlin/barlow/

Aceste extensii sunt niste bucati de teava sau niste bucse strunjite cu lungimile multiplu ale distantei focale a lentilei Barlow si care,prin marirea distantei dintre lentila si ocular,maresc amplificarea.Cei care (asemenea mie) au tendinta sa foloseasca oglinzi secundare mici la telescoapele Newton ,deci portoculare foarte joase/scurte,trebuie sa stie ca o amplificare mai mare nu mareste numai distanta dintre lentila Barlow si ocular dar si ''arunca '' lentila Barlow spre oglinda secundara.Atentie deci ,daca lentila Barlow are distanta focala mare,in acest caz poate intra in ''fata'' oglinzii principale si va deteriora imaginea.

Mircea

[Claudiu]

Formulele sunt binevenite si ideea este foarte tentanta, mai ales pentru cei care folosesc refractoare, unde problema back-focusului este nesemnificativa. Ar fi interesant de simulat cu programele de proiectare de optica in ce fel afecteaza extinderea calitatea imaginii (legat de precizarea ca aberatia sferica a lentilei negative incepe sa apara).