[Teo]

Aici aveti un al doilea filmulet in care continui observarea lui Lady Luna
http://www.youtube.com/watch?v=-y67NhsMLFA

[RobertG]

Buna seara,
Pun si eu doua poze, rezultate in registax in urma unei observatii din seara aceasta in jurul orei 23. Craterul Archimedes, si Rupes recta.
De asemenea o filmare:
http://www.youtube.com/watch?v=trtWuw7AlyQ

[Mircea Pteancu]

Teo,RobertG
multumesc pentru observatiile voastre.Ele,ca si ale mele de altfel,ma duc cu gandul la o dezbatere pe care o urmaresc in aceste zile dintre unii critici la adresa lui Patrick Moore caruia unii-i reproseaza stilul sec,lipsit de patos,amatoricesc in sens peiorativ si admiratorii care au devenit pasionati de astronomie datorita cartilor lui si emisiunilor sale celebre de la BBC ..The sky at night''.Moore a sustinut ca pentru a desfasura activitate utila,la Luna de pilda, trebuie sa folosesti lunete de cel putin 3 inch sau reflectoare de cel putin 6 inch.Un punct de vedere caruia-i subscriu eu,sustine ca amatorii nu mai pot aduce contributii stiintifice in selenografie,fac observatii de placere asadar marimea instrumentului nu conteaza.
Aseara,Sambata 22 Mai,de la 22:30 TLR am observat Luna, trecuta de ziua a zecea,cu luneta Csillag de 60x900mm.Am decis de aceasta data sa fie seara ocularelor ciudate.Am folosit ocularul Kellner nazist de 38mm la 24x;un ocular Galilei acromat de 27mm la 33x;un ocular Huygens de constructie proprie de 15mm la 60x.Am observat cu predilectie craterul Copernicus si Montes Carpatus in regiunea centrala si grupul de cratere Longomontanus,Wilhelm,Clavius cu Tycho invecinat,in partea nordica a terminatorului.Din nou am fost impresionat de contrastul si saturatia de culoare oferita de ocularul Galilei in partea puternic iluminata a discului selenar,o zona care de multe ori pare terna,cu detalii sterse.Ocularul nazist tip Kellner,din alama, robust si foarte greu,demontat de catre fostul proprietar direct de pe o piesa de artilerie germana ,prezinta un contrast foarte bun si reflexii parazite putine,desi nu are acoperiri antireflex.De fapt,singura pozitie in care am observat o reflexie parazita foarte slaba si de marime cam de 2/3 din diametrul selenar,a fost cea in care aduceam Luna tangenta la diafragma de camp a ocularului.
Ceea a ce am observat in premiera aseara la Luna a fost un halou vizibil pentru vreo 20 de minute in jurul orei 23:00 si care a avut un diametru maxim de aproximativ un grad.Spun diametru maxim deoarece aseara am remarcat pentru prima data ca un halou poate avea o forma similara cu forma partii iluminate a Lunii.Partea vestica deci a fost circulara dar cea estica a urmat ca forma pe cea de elipsa a terminatorului.
Cursa portocularului lunetei nu mi-a permis sa ajung in focar cu ''noul'' vizor binocular IOR pe care l-am armat cu doua oculare Huygens IOR de 25mm.
Mircea

[Erwin]

Astă seară, după furtună am observat Luna (printre nori) cu refractorul 80x900 prin ocularele Baader Hyperion de 24, 8 şi 5mm, precum şi cu micul teleobiectiv mak cu ocularul Meade de 40mm (super Kelner) şi cu ocularul Hyperion de 24mm. Ieri am făcut o mică îmbunătăţire la sistemul de prindere al şinei pe montură: în loc de cele 2 piuliţe pătrate pe care le aveam de la sistemele de asamblare cu profile de aluminiu, am confecţionat o plăcuţă din platbandă de Al de 20x4mm, la care am dat 2 găuri filetate, aşa că acum e foarte uşor de montat-demontat luneta pe montură. Am făcut un sistem asemănător şi la căutător ca să nu trebuiască să umblu la şuruburile de colimare, iniţial piesa de plastic era prinsă direct pe şină. Mak-ul l-am pus tot pe trepiedul foto şi a fost foarte dificil de făcut reglajele din cauza vibraţiilor şi pentru că încă nu am umblat la filetul de focalizare care trebuie curăţat şi uns din nou.

Cu această ocazie am putut face comparaţie între cele două instrumente, se pare că la mak colimarea aproximativă pe care am făcut-o zilele trecute nu este suficientă. Refractorul dă o imagine mai clară şi cu mai multe detalii fine folosind ocularul de 24mm. Din nou am constatat că la refractor cea mai frumoasă imagine o dă acest ocular de 24mm, profitând şi de faptul că lumina puternică era din când în când filtrată de nori subţiri. Am observat un pic Venus la începutul sesiunii când Luna era ascunsă în nori, cu ocularul de 5mm şi cu inel prelungitor de 14mm. Turbulenţa a fost destul de mare, dar la 180x s-a putut distinge discul planetei în fază aproximativ egală cu a Lunii. Folosind inelul, la 225x, s-au amplificat şi mai mult aberaţiile cromatice şi tremuratul din cauza turbulenţei. Am observat formele de relief lunare cu ocularele de 8 şi 5mm. Tatăl meu a zis că suprafaţa Lunii pare stropită de ploaie...

p.s. Am omis să precizez, locul observaţiei: Lipova, jud.Arad.

[RobertG]

D-l Mircea Pteancu, ma bucur ca v-au placut observatiile noastre, eu inca sunt f. incepator si ma limitez la posibilitatiile instrumentului meu, pana imi voi lua unul mai mare... Am iesit si in seara asta sa observ Luna, dar conditiile nu sunt tocmai propice... turbulentele sunt mari, asa ca desi am filmat din nou 5 minute, nu prea are rost sa incerc sa scot ceva poze... poate in serile urmatoare. Dar, am observat vizual Luna si pot sa confirm ca nimic nu se compara cu observatiile vizuale. Cu toata turbulenta, vizual cu ocularul ortoscopic de 4mm Luna se vedea superb, cu detalii pe care nu stiu daca le voi surprinde pe un webcam... Cer senin!

[Teo]

Buna seara !
In aceasta seara am reusit sa adun in spatele blocului meu, nu mai putin de 7 persoane ( vecini ), in afara de mine. Am iesit cu luneta home-made 80/900 si am facut observatii la Luna si Saturn. Cerul a fost de cristal, turbulenta minima. Nu va spun ce s-au minunat cand au privit prin luneta, Luna la 90 X. Chiar si la Saturn, nu mica le-a fost mirarea, dar ei neavand ochiul antrenat pentru observatii astronomice nu au reusit sa vada prea multe detalii pe Saturn la 90 X desi eu vedeam din prima umbra pe care o lasa inelul pe discul planetar
Pe scurt, ma declar multumit ca am putut arata si altora ce inseamna sa fii astronom amator, chiar cu mijloace mai modeste. Bineinteles ca nu au lipsit intrebarile legate de cratere, muntii lunari...cat si cele de cat costa un astfel de instrument si prin ce tehnica am reusit sa il fac....
Iata si doua imagini ale Lunii in care se observa foarte frumos circurile Copernic si Tycho, luate acum.
Ambele le-am facut la ora 23 tinand telefonul si camera la ocularul lunetei. Foto de sus este luata cu camera Fuji 9 MP iar cea de jos, cu telefonul cu camera de 2 MP. Am micsorat rezolutia pozelor pentru a nu ocupa spatiu prea mult pe forum .
Numai bine va doresc, si cer senin !
P.S. Domnul Mircea Pteancu are dreptate cand spune ca si cu instrumente mai modeste se pot fac lucruri frumoase. Important este sa existe pasiunea si bineinteles , sa fie senin.

[marcel jinca]

Aseara in jurul orei 23 am iesit sa observ Luna.
Un val foarte subtire de nori au oferit posibilitatea de a vedea si un halou.
Demult n-am mai prins un moment in care libratia sa te lase sa vezi pe de-a intregu, MARE HUMBOLDTIANUM. Asa ca am profitat de acest lucru si am facut un "tur" plecand de la nord spre vestul discului lunar.
Dincolo, de MARE CRISIUM se putea observa la limita limbului, MARE MARGINIS si vecina sa de la sud, MARE SMYTHII. Trecand ecuatorul spre sud, o urma firava din intindrile bazinului MARE AUSTRALE.
Dincolo de polul sud incepe terminatorul lunar. Locul in care ochiul, numai conteneste in a admira frumusetiile formelor mute si contorsionate a diverselor forme de relief si a umbrelor reci.
Urmand terminatorul si urcand spre nord, primul semnificativ iesit in cale a fost craterul SCHILLER, la nici 100km de terminator.
Calatoria imi scoate in cale MARE HUMORUM strajuita la sud de crterele "inecate" LEE si DOPPELMAYER. La estul acestei mari, la nici 15km de terminator se puteau observa usor RIMAE DOPPELMAYER, RUPES LIEBEG, RIMAE GASPARIS si RIMAE MERSENIUS. In nordul marii se impune craterul GASSENDI. Urmeaza, OCEANUS PROCELARUM si vecinul nordic al lui GASSENDI, craterul "inecat", LETRONE. Urcand lin spre nord, pe intinerile bazinului oceanic, abia iesit la lumina, se putea observa in partea de est (chiar pe terminator) varfurile muntoase ale craterului ARISTARCHUS.
La cateva sute de km, spre nord, am observat o usoara umbra de la muntii ce strajuiesc PROMONTORIUM LAPLACE, in regiunea SINUS IRIDUM.
Pe fasia MARE FRIGORIS se observa si craterul HARPALUS. Mai la nord craterul J. HERSCHEL abia iesise din noapte.
Turul in jurul Lunii s-a terminat cu craterul ANAXIMENES.
Alte forme remarcate au fost: MESSIER A si B, "farul" din MARE FECUNDITATIS; Stralucirea si razele evidente ale lui MACROBIUS, intre SINUS AMORIS si MARE CRISIUM; Muntii albi-circulari ai craterului PLINIUS, la limita intre MARE SERENITATIS si MARE TRANQUILLITATIS.

Sedinta de observatii le-am facut cu un GSO 200/1200 si am folosit grosismente de 100x si 140x ajutat de un filtru de polarizare variabil.
Revin cu o alta sedinta de observatii, daca ne lasa vremea.
Cer senin tuturor!

[Mircea Pteancu]

Marcel
foarte instructiva si interesanta descrierea observatiilor tale.
Ma bucur ca ne ajuti in studiul lui Lady Luna,mai ales tinand cont de vasta ta experienta in domeniu.
Sper ca nu te superi daca te intreb aici pe forum,ce s-a mai intamplat cu harta selenara detaliata pe care ai realizat-o cu mult timp in urma?
Daca esti dispus,eu m-as bucura sa ne dai amanunte.Stiu ca Matei Alexescu a prezentat metoda de realizare a unui atlas fotografic al Lunii,dar tu esti singurul roman din toate timpurile,despre care am stiinta, sa fi realizat o harta selenara proprie.
Si eu am observat Luna,Duminica noaptea si aseara,Luni noaptea.Nu am urmarit un obiectiv anume,am fost concentrat pe ''probe tehnologice'',aseara pe dobsonianul de 125mm F/7 am ridicat grosismentul pana la 346x ,obtinut cu un ocular ortoscopic Vixen 5mm si lentila Barlow 2x.Am mai folosit si un newtonian de 72mm F/11 la 108x obtinut cu un Ramsden f=22.5mm si Barlow 3x,toate de constructie proprie.Imaginea a fost buna in ciuda cetii atmosferice care la un moment dat permitea doar vederea lui Arcturus si Vega.
Mircea

[marcel jinca]

Salut Mircea,
Nu ma deranjeaza ca intrebi aici pe forum. Harta Lunii, diagrama H-R, unde inscrisesem mai bine de 100 de stele, ocularele de microscop, trepiedul de la teodolit, notatiile din 1985-1986 asupra cometei Halley, notatiile de la eclipsele de Soare din '82 si 84, un catalog de stele duble, pe care un prieten la prelucrat pe PC si multe altele, au ramas in apartamentul primei mele soti si au ajuns probabil obiecte de joaca pentru fiul meu si multe le-a aruncat (nu intru in detalii si cum ne-am despartit). Nu le-am recuperat.
Poate asta e una din marile greselile pe care le-am facut de-a lungul timpului. Nu am pastrat notitele, desenele sau alte insemnari. Nu m-am gandit la posibilitatea de arhivare. Ce mi-a ramas peste timp sunt: 4 caiete de conspecte, cateva numere ale revistei "Bolidul", ceva de prin corespondenta cu d-ul Scurtu, d-ul Bosca Ghe. (Observatoarul Academiei Romane), cateva poze de la eclipsa din '99 si cateva caiete, cu ceva calcule de efemerida. De curand am inceput sa pun la dosar observatiile la Soare. Tot dupa metoda d-lui Alexescu lucrez si la notarea petelor solare.

Era (asa cum vrea orice incepator, "mare") de raza 25 cm si tin minte ca o colorasem cu un galben-pal. Conturul marilor il trasasem dupa imaginea Lunii (pag. 57) din cartea "De la Pamant la stele", 1983, Matei Alexescu.
La acea vreme, daca nu ma insel, aveam grosismente 50-80x si intotdeauna m-au fascinat zonele PALUS EPIDEMIARUM si PALUS SOMNI, care aveau reprezentari grafice diferite in cartile diversilor autori.
Cu ajutorul valorilor de la Efemerida Lunii, din Anuarului astronomic, trasam faza Lunii pe cercuri... parca de 15 cm si incercam sa identific (sa reproduc) formele de relief din imediata apropiere a terminatorului. Incercam sa pastrez cat de cat o proportie, cu ajutorul ocularului gradat de la teodolit, dupa care cu marire de scara plasam craterele sau ceea ce parea a fi umbra, pe harta mare. Plina de erori de pozitie si interpretatre. Desigur, multe din ele le trasam de forma rotunda sau ovala, fara nici un detaliu, erau niste "gogoloaie". Tin minte ca tarziu, dupa ce mi-au picat in mana harti mai detaliate, mi-am dat seama ca exagerasem cu muntii, erau prea multi.
Pe undeva intr-un post, apare cifra de 6000 de detalii. Cred ca am exagerat.
Lui Matei Alexescu i-am aratat harta prin '88-'89 in vizita mea la Planetariul din Bacau. Atunci mi-a oferit pe cliseu (negativul) la o harta lunara, lucrare la care participase si domnia sa (ceva colaborare cu rusii). Smarandoiu Marius mai stie de ea, eram vecini pe atunci si daca nu ma insel, cam 2 ani am tot lucrat la ea.
Sunt peste 20 de ani de atunci.

Acum, continui cu relatari de la star-party-ul din noaptea de miercuri, 26 mai.
Pe la ora 21 ne-am desfasurat telescoapele: Marian Achim si Florin BAdea - SkyWatcher 254/1200, Cornel Apetroaiei si Artur Brait - SkyWatcher 300/1500 si o luneta SkyWatcher 80/400, Marcel Jinca - GSO 200/1200, undeva, la 8 km de Bumbesti Jiu (45°07'42"N, 23°25'20"E), intr-o zona excelenta pentru observatii, fara poluare luminoasa si cu orizont 360°. Am facut cateva reglaje de colimare si am asteptat sa putem incepe observatiile.
Norii ne-au incomodat pana undeva pe la miezul noptii. Usor, spre ora 1 din noapte cerul era curat, doar turbulenta mai era un impediment.
Lady Luna isi revarsa lumina in linistea noptii, cu o zi apropiere de faza de Luna Plina. Terminatorul sarac in detalii, nu oferea multe detalii.
In poza atasata sunt marcate cateva cratere (poza facuta din mana). Mai "sus" de DARWIN, spre sud, se vedea foarte frumos de un alb stralucitor, craterul BYRGIUS cu reteaua sa de raze. Spre nord, dincolo de MARE FRIGORIS, se remarca craterul PYTHAGORAS.

Cer senin tuturor!

Marian Achim, probabil va posta la rubrica AstroFoto cateva poze facute la aceasta intalnire.

[valy]

O Lady si de la mine, newton 200/1000 si canon A590 IS cu Baader Hyperion 16mm sau Pentax K100D prime focus:

[valy]

...si ceva actiune: http://www.youtube.com/watch?v=yxOy-IgHiDw#

[Erwin]

Frumos, Valy! N-ai prins cumva şi vârcolacul?

[valy]

[Erwin]

O glumă nu strică niciodată... sper!

[Laurentiu]

Poate ca n-ar fi rau ca astronomii amatori sa se doteze cu niscai mujdei de usturoi care chiar daca nu pune pe fuga vampirii si varcolacii (ultimii au imunitate slaba si la gloante de argint ) atunci tot e bun la o mamaliguta