[mmarin]

Bresserul ăla mi se pare interesant. La 100mm și f/13 aberația cromatică e neglijabilă și cea de sfericitate mai ușor de controlat. Are un focuser decent, montura e echivalentă cu EQ 3-2 din comboul propus de Valy dar cu trepied din oțel - cel de aluminiu e mai puțin rigid. Cu un ocular de 30-35mm pe 2” cu câmp de 40-42mm încadrezi Pleiadele sau roiul dublu din Perseu. E mai greu și nu chiar portabil, montura e puțin subdimensionată după gustul meu dar cred că e o alegere mai bună decât makul pe montură EQ-2. În plus, nu-s convins că makul vine cu trepiedul din poză, EQ-2 are trepied de aluminiu.
Un ED de 70mm are o aberație cromatică aproape nedetectabilă, un câmp real, fără aberații ceva mai larg, e mult mai ușor de cărat/stocat dar e mai scump și adună numai jumătate din lumina „recoltată” de 102.
Cu ani în urmă am cumpărat de pe forum un obiectiv de 110mm F/10 care are lentilele ușor distorsionate spre margini. A ieșit din el un refractor care, diafragmat la 90mm dă imagini clare și plăcute,cu stele punctiforme până la marginea câmpului ocularului de 30mm avut de mine. Bresserul ar trebui să ofere rezultate similare.

[ZAN]

https://www.skywatcher.ro/refractoare-acro...tcher.html
https://astromagazin.ro/telescoape/7568-te...rosie.html
https://astromagazin.ro/monturi/10978-mont...apida.html
Folosesc varianta pe rosu,probabil nu e varianta cea mai buna dar personal sunt multumit.
Montura e buna am încărcat si cu 9kg varianta de la bresser.

[Radu Cocoral]

Da, multumesc! Dar care ar fi avantajele unui raport focal asa de mic? Cum se vede? Nu ai aberatii mari de culoare?

[ZAN]

Nu ma deranjează aberațiile cromatice, oricum vine in pachet cu prisma amici nu cu diagonala.
Nu e cea mai buna alegere,dar la pretul asta a fost singura optiune.
Mai putin am folosit la observatii astronomice,mai mult terestru.
Am testat in curte pe lună si planete refractor 102/500 VS mak 127 /1900 VS 127/1250 schmidt-cassegrain,câștigător a iesit luneta, dar atentie doar cu oculare potrivite.
Mak bresser si SC de la celestron.
La observatii deepsky am folosit doar luneta,mak-ul si SC nu am mai testat,nu avea rost,pierdere de timp.
Am ajuns la concluzia ca decat sa dau 1600 ron pe mak si 2800 ron pe SC prefer luneta la 1100 ron, nu e tocmai buna pentru planete dar cu oculare potrivite se descurcă.

[gpaunescu]

[Mircea Pteancu]

Gabriel

O clarificare minuscula, daca nu-i cu suparare: telescopul ala ''rapid'' nu colecteaza nici macar cu un foton mai mult ca un telescop ''lent'' de aceeasi apertura. Doar lasa aceasta impresie din cauza faptului ca are marire mica si deci camp mare. Cu ocularul potrivit, evident.
Denumirea lor, pentru observatiile vizuale, de acolo se trage : ''Rich Field Telescope'' = RFT.
In rest, de acord cu ce ai zis, ma poti numara si pe mine in corul celor care ridica imn de slava RFT-urilor !
Sfatul meu este ca la aceste RFT-uri, sa folosim pe langa ocularul care trebuie sa ofere un camp vizual de minim doua grade (ca asta e definitia) si un ocular care sa ofere un grosisment pentru pupila de iesire de 1mm. De exemplu 80x pentru o luneta de 80mm, de 100x pentru o luneta de 100mm.
Asta ca sa vedem si ceva detalii la DSO: forma planetarelor, stele rezolvate in roiuri etc.

Mircea

[gpaunescu]

Multumesc pentru clarificari, domnu' Mircea.
Cat traim, invatam si la mine corecturile sunt binevenite, oricine le-ar face.

In ultimele zile am testat in paralel Omegon 90/100, acromat si Evostar 72ED acesta fiind APO; deasemenea am testat, tot in paralel, Celestron C6 cu reducator de 0.63x (e un Schmidt-Cassegrain- aka SCT) si 90/100.
Desi citisem, acum am vazut, cu ochii mei, de ce e bun un RFT la DSO-uri.

La observatii de DSO, Evostar si Omegon stau cam la fel. Dar totusi raportul focal putin mai mic al Omegonului si apertura putin mai mare isi spun cuvantul.
Imaginea vazuta este mai mare si mai luminoasa, oferind detalii pe care la Evostar nu le-am vazut, sau erau greu vizibile, fiind foarte mici (ma refer la stelute de magnitudine mica si/sau foarte apropiate).
Este un spectacol pur si simplu.

Intre C6 si Omegon diferenta este clara (poate nu ar trebui comparate, dar am vrut sa vad).
Imaginea este mult mai intunecata in C6 si cum e normal, campul vizual este mai mic, dar ajuta la observarea pe bucati a unor DSO-uri extinse (cum ar fi M45).

Concluzia mea este ca daca vrei sa observi cat mai multe DSO si portabilitate iti trebuie un refractor cu raport focal cat mai mic (din ce am vorbit cu Armand si 102/500 e bun si incepe sa imi para rau cu nu l-am luat pt ca pe acela il vroiam initial). Chiar si acromat e bun.
Cred ca si Newtoniene cu raport focal mic sunt bune din ce am citit, dar portabilitate e mai scazuta si mai pretentioase la colimare si cred ca si la trepied (trebuie sa fie mai solid).

Un SCT cu reducator poate fi bunicel pentru a vedea anumite detalii, oferind puteri de marire mai mari, dar trebuie stiut ca nu toate DSO o sa incapa in campul vizual. Unul de 6" (poate si 8" pt gustul unora) este portabil. Am in plan sa cumpar un obiectul de 40mm, sa vad cat se imbunatateste situatia.

Inca un aspect important pe care l-am observat: am folosit oculare "flat field" de 15, 24 mm si un Plossl de 20mm. La acromat cele FF au fost mai bune decat Plossl.

Astea sunt concluziile mele personale.

[zoth]

[valy]

[gpaunescu]

[Erwin]

Revin cu o completare. Un newtonian scurt este cea mai ieftină soluție la problema ta. Pentru portabilitate, un 150x750 nu este prea mare și nici prea greu și oferă multe la bani puțini. Nu l-aș pune pe ecuatorială ci pe o alt-azimutală care să-l ducă precis, fie Dobson fie Giro sau similare.

[mmarin]

@Valy:Mak-ul e în continuare o opțiune, dar nu în pachetul menționat de Radu; montura EQ-2 o recomand doar dușmanilor. Mai am și alte considerente care mențin refractorul ca opțiune valabilă: câmp mai larg cu aproximativ 50%, control mult mai bun al reflexiilor interne. Și, să fim sinceri, arată muuuult mai bine ca decor în colțul biroului sau chiar al sufrageriei

[valy]

Refractorul cu focala de 1300mm e imens, cred ca balangane pe monturile alea firave, si are cam aceeasi greutate ca dobsonul de 150mm.
In plus trecerea de la newton la acromat s-ar putea sa fie cam dura, chiar daca e f13.

[Mircea Pteancu]

zoth

Excelenta completarea, multumim !
Deci la o luneta sau un newtonian 150x750mm este nevoie de un ocular de 5mm pentru a obtine 150x.

Gabriel

Din pacate, cartea d-lui Scurtu ''Observatorul astronomului amator'' nu se gaseste in forma electronica.
Desi a fost redusa de catre editura foarte mult, aceasta contine in opinia mea cea mai buna explicatie a grosismentelor, de pilda.
Citez din memorie.
Un obiectiv de 150mm are grosismentul de rezolutie Grez=75x adica egal cu raza obiectivului , exprimata in mm.
Acest grosisment asigura rezolvarea celor mai fine detalii pe care poate obiectivul dat poate sa le rezolve.
Oricare grosisment mai mare nu va rezolva detalii in plus ci le va face mai usor vizibile.
De aceea, pentru observarea detaliilor planetare, pentru rezolvarea stelelor duble, a detaliilor in general, se foloseste un grosisment util Gutil = 2x (sau 3x) Gerez.
In exemplul dat , Gutil= 150x (pupila de iesire 1mm) sau 225x.
Gmax= 4x (pana la max 6x) G rez.

Un caz particular de grosisment, important mai ales in cazul RFT-urilor, este grosismentul echipupilar , adica acel grosisment care asigura o pupila de iesire egala cu diametrul maxim la care se dilata pupila observatorului, in conditii de intuneric.
Daca pupila unui barbat matur se dilata la 6mm, este evident ca pentru el Gech= 25x pentru exemplul telescopului de 150mm.
IMPORTANT: valorile de grosismente de mai sus NU depind de raportul F/D ci numai si numai de apertura !
Practica este insa cea care face diferente intre telescopul 150x750mm adica F/5 si telescopul 150x1500mm adica F/10.
Deoarece campul vizual al unui ocular nu poate lua orice valori ci dimpotriva, este brutal restrictionat de formula optica si ,uneori, de modul neinspirat in care este transpusa in practica formula respectiva.
Daca avem oculare Plossl, acestea pot avea cel mult un camp vizual aparent de 50-52 grade.
Telescopul 150x750mm , deci F/D=5, va avea G=30x cu ocularul Plossl de 25mm adica o pupila de iesire de 6mm si un camp vizual efectiv de 50/30 = 100 minute de arc. Adica de 3x diametrul Lunii Pline.
Telescopul de 150x1500mm , deci F/D=10, va avea G= 60x cu Plossl 25mm adica pupila de iesire de 2,5mm si camp vizual efectiv de 50/60 = 50 minute. Adica 1,5x diametrul Lunii Pline.
Datorita grosismentului de 60x , dublu fata de cel de 30x, imaginea va fi de patru ori mai slab luminoasa iar campul de doua ori mai mic in diametru.
Iata originea mitului telescopului ''rapid''.
Daca printr-o minune, as obtine marire de 30x pe telescopul F/d=10, imaginea ar fi la fel de luminoasa ca in cel F/D =5. Baiul este ca ocularele simple cu focala de 50mm si care ar asigura marirea de 30x, nu pot avea camp de 50 grade. Deja Plossl 40mm are camp pe la 42 grade. Unul F=50mm nu stiu sa existe pe standardul de 1.25''. Daca ar exista, ar avea sarmanul pe la 35 grade , poate. Deci cu oculare de 1.25'', nu poti obtine camp de 100 minute la F/10.

De aceea,Walkden a creat in 1916 conceptul telescopului RFT care este ''alta mancare de peste''.
La focala scurta, oricare ocular va asigura mariri mai mici - deci campuri mai mari si imagini mai luminoase.

Unul dintre articolele lui Walkden despre RFT, aici:

http://articles.adsabs.harvard.edu/cgi-bin...etype=.pdf

Din nou ATENTIE : grosismentul nu este bine sa fie mai mic de Gech.
Cu ocular f=100mm am obtine pe telescopul F/10 o marire de 15x dar pupila de iesire devine egala cu 10mm. Aceasta ar insemna ca telescopul meu nu mai este unul de 150mm ci redus cu factorul 6/10 lucreaza ca unul de 90mm. Deocamdata neglijam ''musca''.

Sper ca am fost clar, daca nu, hai sa discutam mai departe, lucrurile acestea trebuie sa fie intelese nu pentru ca e musai ci pentru ca e bine sa fie intelese.

Mircea

[MariusP]