[Mircea Pteancu]

Joi 24 August a.c. am avut o partida de observatii destul de aiurea.
Am avut intentia sa supun testului reflectorul ''Ratusca cea urata'' D=125mm F/6.9.
Am inceput, asa cum ne-a invatat tata Herschel prin observarea unor stele duble usor de rezolvat.
Pentru asta nimic nu intrece Albireo urmat de Beta Lyr, Epsilon 1-2 Lyr ca ''dubla -dubla'' si rezolvand Delta Cyg.
Pana aici, toate bune si frumoase !
Am cautat steaua lui Webb si am rezolvat si la dumneaei vreo trei companioni. Steaua notata simplu in CDSA harta 11 doar ca ''Web'' este de fapt Web 9 alias HIP 98510, este de fapt o stea multipla cu patru companioni. La acestia, ''ratustele''( fie urate, fie frumoase ) au acces usor la trei dintre ei. Companionul Ab cu o separatie de 0,4'' iasa din discutie.
Recomand steaua Web 9 pentru observatii, are aspectul unui mic roi, cu un companion oranj intens.

Terminand ''incalzirea'', am incercat de multe ori, cu mai multe mariri, sa rezolv steaua tripla STT 371.
Aceasta are AB cu separatia = 0,87''. Oare ce voi vedea ?
Si am dat '' kix kixus kiximus '' tot de atatea ori ...
Am vazut o stea, fara cel mai mic semn de ... dublita.

Mi-am oblojit oleaca orgoliul observational ranit prin admirarea planetarelor M27 si M57.

Dupa care totusi orgoliul observational nu s-a dat batut si a convocat Curtea Martiala: ''Precis ca am fost tradati de Generalul Kolimare, niciodata nu te poti increde complet in el''.

Dar cum sa-l verific pe dumnealui, pe la miezul noptii ?
Simplu. Am cautat in Cepheus mai vechile tinte STF 2 cu separatia de 0,96'' si STF 13 cu separatia de 0,97''. Ambele au prezentat imaginea de difractie asemanatoare cu semnul Infinitului. Deci Kolimare n-a tradat ...
Tot fiind prin Cepheus am rezolvat STTA 5 cu separatia de 118''si STTA 1 cu separatia de 73''... n-a fost prea greu.

Am schimbat telescopul cu dobsonianul ''Grond'' D=250mm, cu intentia de a continua explorarea constelatiei Vulpecula.
Am reluat de la M27 si cu rezolvarea dublei 16 Vul cu separatia de 0,73''.
Am mai observat in Vulpecula STF 2653, STF 2695, h 1504.

Am incheiat cu reobservarea roiului ''MOTHRA'' NGC 6940, bine ascuns in jungla stelara a Caii Laptelui din Cygnus.

Vineri 25 August a.c. : am fost intr-o pasa nostalgica, mi s-a facut dor de observatii cu primul acromat pe care l-am avut eu si anume luneta 45x300mm. Al folosit ocularele Sirius Plossl 25mm pentru 12x, camp de 260 minute si Sirius Plossl 10mm pentru 30x.

Observatii: - Eps 1-2 Lyr ca dubla, deci STFA 37 cu separatia de 209'' sau 3,5 minute. Ehei, dragii moshului, pana pe la 40 de ani, vedeam STFA 37 rezolvata cu ochii liberi. Dar pe vremea aceea mi se parea firesc, credeam ca asa vede toata lumea ...

- Zeta Lyr, usor rezolvabila cu binoclul. Ca sa fiu Gigi Contra as zice ''prea bine rezolvabila'' cu binoclul.
Din aceasta cauza, AAVSO nu o mai foloseste ca stea de comparatie pentru Beta Lyr.

- Delta Lyr s-a vazut ca dubla foarte larga formata din Delta 1 Lyr, steaua alba si Delta 2 Lyr, superba oranj. Nu-i greu de ghicit ca la peste 10 minute separatie, este doar o dubla optica. Dar se vedeau spre Vest de Delta 2 Lyr trei, patru stelute din roiul deschis Steph 1.

-Beta Lyr s-a vazut ca dubla doar

- ''Cealalta dubla-dubla'' adica STF 2740+ STF 2744 a fost separata fara probleme la 30x

- Albireo a fost separata la 12x dar culorile-i erau sterse

- Omicron1 Cyg s-a vazut ca tripla dar cu culori sterse. Noa, deci asta e, nu trebuie sa fac cine stie ce investigatii de laborator, pot sa anunt linistit ca micul meu obiectiv 45x300mm nu-i apocromat ...

- Omega 2 Cyg este o alta dubla optica

- 61 Cyg a fost rezolvata iar culoarea oranj s-a vazut bine

- Cr 399 este un asterism foarte potrivit pentru telescoapele liliputane ca acesta al meu

- Lovitura de gratie insa abia apoi a urmat ! In mod de-a dreptul incredibil, mica luneta a prezentat la 30x imaginea foarte slab luminoasa dar vizibila a roiului M56.
Nu-mi fac iluzii, M56 s-a vazut deoarece am stiut in mare amanunt unde sa-l caut.
Cand l-am observat prima data in proiectul de observare a intreg Catalogului Messier, l-am cautat mai multe seri la rand cu ''Ratusca cea urata'' pana ce am vazut acest roi evaziv.

- M71 mai mult nu s-a vazut, nici macar cu privire periferica. Era ceva acolo in imagine ca o musca invizibila dar nu pot spune ca am vazut M71 cu aceasta luneta. Deocamdata. Poate pe un cer mai bun.
Cu siguranta s-ar vedea de la Tarnova Point dar acolo duc telescoape un pic mai mari ...

- M27 in schimb a fost bine vizibila desi slab luminoasa si ea. Si mare, extinsa !

- Almach/ Gamma And a fost rezolvata la 30x

- M31 a fost bine vizibila, M32 ... un fel de steluta pufoasa, am agsit-o dupa o sumara scotocire a zonei

- Roiul Alfa Persei este frumos in orice telescop

- NGC 457 / ET Cluster s-a vazut uimitor de bine dupa experienta traumatizanta cu M71

- M103 s-a vazut ca un roi foarte mic si sarac in stele, vreo trei , patru, noroc ca cea oranj ajuta la identificare

- M11, cu o exceptie a prezentat stele rezolvate la 30x doar cu privire periferica. Cu vedere directa, era cam ca in binoclu, un puf de ceata luminoasa

- IC 4665 e in rand cu Cr 399

- NGC 6633 s-a vazut binisor si inca cu stele rezolvate dar Roiul lui Graff invecinat doar cu vedere periferica





Mircea

[Mircea Pteancu]

(continuare)

... dar roiul lui Graff invecinat doar cu vedere periferica la 12x. La 30x se vedeau si acolo stele rezolvate, multe dar foarte slabe.

- Theta Serpentis s-a vazut ca o tripla splendida la 12x

- M13 a fost o tinta usor de gasit si vazut - cum am mai spus, la 12x imaginea are carateristicile celei dintr-un binoclu obisnuit.

- M92 a fost ''distractiv'' de gasit si de vazut. S-a vazut ca o steluta pufoasa si slab luminoasa. Cam ca M57 doar mai mare in diametru.

- Saturn a prezentat disc minuscul la 30x si satelitul Titan, avand de o parte si alta inelul vizibil ca doua mici segmente, celebrele ''anse''

- Jupiter a prezentat un disc ceva mai mare ca Saturn, acompaniat de cinci obiecte stelare in planul ecuatorial. Unul era la Est si patru la Vest.
Am aflat apoi din Stellarium ca obiectul de la Est a fost Io iar la Vest, in ordinea departarii, au fost Europa, Ganymede, Callisto si ''troblmeicarul'' Sigma Arietis.

Deci, ca sinteza, am vazut in acea seara cu mica luneta de 45mm :

- caracteristici fundamentale a doua planete

- 12 stele duble si multiple

- 9 roiuri deschise

- 2 roiuri globulare

- o nebuloasa planetara

- doua galaxii

- un asterism.

Oare la ce le trebuie oamenilor telescoape mari ? ... stati, ma, nu dati, a fost un joke !!!
Reluam : va dati seama cam cum ar fi aratat toate acestea printr-un telescop de 450mm ?

Revin acum la seriozitatea profunda care ma caracterizeaza: fac toate aceste observatii ca reconstituiri / reenactment a celor care se faceau cu ''luneta scolara'' Trambouze D= 43mm lansata de Flammarion. Care luneta a fost apoi oferita cu apertura de 45mm si apoi de 50mm.
La noi in tara stim sigur ca Victor Anestin si Ion Rosetti- Balanescu au avut si au efectuat observatii cu lunete Trambouze.



Sambata 26 August a.c. : venise vremea sa fac niste observatii dedicate cu binoclul, nu sa-l folosesc doar la munci de hamal, sa gaseasca asterisme pentru fratele mai mare Grond de 250mm.
- Am inceput domol cu separarea dublei Zeta Lyr - cu spatiu negru mare intre stele !
Delta Lyr ca dubla optica, cu primara de un oranj minunat, nu ca in luneta de 45mm dar si cu trei stele din roiul Steph 1.

- Albireo a fost rezolvat cu brio si cu contrast intens de culoare iar Omicron Cyg s-a vazut ca tripla.

- Dubla de imensa importanta istorica 61 Cyg a fost rezolvata deoarece am observand sezand, cu spatele rezemat.

- Am mai rezolvat Niu Dra, 16-17 Dra, Psi Dra, 16 Cyg iar Miu Boo ca dubla.

- Roiurile deschise M39,M11 si IC 4665, asterismul Coathanger Cr 399 si roiul sferic M15, bine vizibile.

- Din Roiul Dublu Binocular din Ophiucus s-a vazut excelent numai NGC 6633

- M27 s-a vazut slab luminoasa dar cu vedere directa si ca obiect extins, neasteptat de mare

- Am incheiat observatiile binoculare cu steaua variabila Chi Cyg de langa Eta Cyg. Aceasta era pe la magnitudinea vizuala 9,6.
Conform tabelului lui Gerald North, la o pupila de iesire de 5mm, o apertura de 35mm trebuie sa dea acces pana la magnitudinea 9,9 iar apertura de 51mm pana la 10,6.
Binoclul Saga 10x40mm ED are pupila de iesire de 4mm si este mult mai apropiat de apertura de 35mm decat de cea de 51mm. Deoarece fac observatii din centrul orasului, atingerea fara eforturi deosebite a magnitudinii de 9,6 este un indiciu in privinta calitatii bune a binoclului.

Am trecut la observatii cu dobsonianul D=250mm F/4.8:

-Cu dubla STT 2769 am ajuns la granita estica a constelatiei Vulpecula; rezolvata, separatie 18'', alba-alba.

- h 1647 este o tripla spectaculoasa desi are separatii mari de 39'' si 42'' deoarece primara este oranj intens spre rosu.

- Stelele triple STF 2834, HJ 947, STF 2841 sunt foarte apropiate intre ele, la Est de 9 Peg si au fost toate rezolvate

-STFB 11 / 1 Peg este o stea multipla frumoasa, accesibila instrumentelor mici

- Am strans in acea seara o superba colectie de esecuri.
La Cou 430/ 0,8'' seeingul nu a permis rezolvarea.
La fel am patit cu Hu 131/ 3'' dar Delta m = 3,6 iar Bu 363 cu separatia de 5,7'' a iesit din discutie cu al sau Delta m= 5,8.
La Hu 767 cu separatia de 0,11'' ... vecinii rai nu au permis rezolvarea ...

Am verificat pe dubla Bu 720 din Pegas, noua ''achizitie'' cu separatie de 0,57'' si stele qvazi-egale ca marime. Abia- abia la 375x, se zareau discurile Airy tangente, ba chiar partial sudate.
Deci importanta lui Delta m si a seeingului nu trebuie subestimata.

- La Ho 465, StelleDoppie indica o separatie de 4,9'' a lui BC . Mie mi s-a parut a fi mai degraba de 1''. De revenit !

- Cine se poate abtine, fiind in Delfinul, sa nu admire Gamma Del/STF 2727 si STF 2725 in acelasi camp vizual, ca o ''alta dubla-dubla''.

- S 752 C este o dubla incerta cu separatie imensa de 106''.

- Miu Cyg a fost rezolvata ca tripla dar seeingul nefavorabil de Pickering 5 a afectat imaginea tuturor dublelor observate.

- Am reobservat NGC 7006, un roi sferic foarte indepartat la 140.000 ani-lumina.

- Am incheiat seara de observatii la Jupiter unde Europa se pregatea sa intre in imersie la Vest in dreptul benzii temperate sudice in timp ce la Est se vedeau Io, Ganymede, Callisto si Sigma Arietis.

Duminica 27 August a.c. am facut o schita a roiului M56 observat cu reflectorul extra-axial non-obstructionat D=52mm F/ 23. Aceasta este o denumire pretentioasa a gaurii de 52mm din capacul dobsonianului de 250mm.
Am folosit la apertura de D= 52mm marirea de 100x obtinuta cu ocularul zoom Mark III si 240x la apertura de 250mm.

Am continuat observatiile cu apertura de 52mm :

Eps 1-2 ca dubla-dubla. Cu uimire am vazut la 150x dubla 5 Lyr separata iar 4 Lyr cu discurile Airy tangente.
Zeta Lyr , Delta Lyr, Beta Lyr cu trei companioni, STF 2640-STF 2744, Omicron Cyg, 61 Cyg, Polaris, Izar: rezolvata +separata, Delta Cep , Almach / Gamma And, Mu Dra, rezolvata dar nu separata iar 16-17 Dra rezolvata si separata ca tripla.
Iota Cas: rezolvata si separata ca tripla.
Sigma Cas a fost rezolvata si separata dar companionul a fost la limita de vizibilitate.

Cele mai strasnice imagini au fost cele ale lui Albireo si Garnet Star / Miu Cep care la 100x arata discuri Airy si inele de difractie uriase si in culori saturate cum numai in carti vezi.

La obiectele DSO luminoase, minuscula apertura se descurca cumva.
S-au vazut slab luminoase M13, M92, M57, M39, M103 la care tripla ''din varf'' s-a vazut doar ca dubla.
Numai NGC 457/ ET Cluster a intrecut asteptarile, asa de bine s-a vazut.

Revenind la apertura de 250mm m-am bucurat de mult mai multa lumina stelara si am reobservat NGC 457, M103, Roiul Dublu din Perseus care te lasa fara suflare de frumos ce este, Stock 2 si Tr 1.
Am incheiat cu roiul deschis NGC 7789 ''Caroline;s Rose Cluster'' care s-a vazut superb, presarat cu nenumarate stele marunte.



Luni 29 August a.c. am observat cu luneta ''zoth'' 60x828mm cu maririle 33x/ Plossl 25mm + 83x/ Plossl 10mm + 138x/ BCO 6mm + 204x/ GSO Plossl 4mm.

Stele duble: Alfa Cas, Eta Cas, Sigma Cas, Iota Cas - numai AB, Polaris, separata la 83x, Gamma And, Niu Dra, Miu Dra, 16-17 Dra, Psi Dra, Zeta Lyr, Albireo, Zeta Sge- rezolvata+ separata.

La Epsilon Lyr, la 204x, a fost separata 5 Lyr iar 4 Lyr a fost rezolvata in discuri Airy tangente. Rezultat foarte asemantor cu cel al reflectorului extra-axial de 52mm.

Obiecte DSO: - M103 cu steaua oranj plus inca patru rezolvate, usoara ceata luminoasa

- NGC 457 , binisor vizibila

- M27, bine vizibila la 83x

- M71 s-a vazut numai cu privire periferica

- Momentul cu adevarat astral al acestei seri l-a reprezentat observarea a trei dintre stelele roiului deschis Trumpler 1, asezate in linie dreapta. Doua dintre stele, mai spre Nord erau mai apropiate intre ele iar cea de a treia se vedea usor mai departata de ele, spre Sud.

Atasez desenul roiului Trumpler 1 asa cum l-am observat cu Toleascopul de 200mm.
Este posibila ca prin luneta de 60mm sa fii vazut steaua dubla din randul principal ca un singur obiect.
Celelalte doua stele ar fi atunci cele invecinate ce ea.

Am incheiat observand cu binoclul Swarovski 10x40mm Roiul Dublu din Perseu, M31 si NGC 663 in Cassiopeia.
Luna a fost superba, plina de detalii iar la Jupiter am vazut un satelit la Est si trei la Vest.
Azi am aflat din Stellarium ca am vazut la Est de Jupiter pe Ganymede, imediat la Vest satelitii Io si Europa contopiti intr-un singur obiect, Callisto si Sigma Arietis.

Noa, si cu asta, Doamne tie -ti multam, am ajuns la zi cu rapoartele !

Cer senin, Mircea

[Mircea Pteancu]

Vineri 1 Septembrie a.c., dupa ce am terminat observarea de stele variabile, am fost cam obosit, era atat frig cat si tarziu.
Asa ca mai observat doar putine alte obiecte.
Am reusit sa separ stelele 16 Vul, 13 Vul si Lambda Cyg.
Dubla Bu 720 din Pegas, avand o separatie de 0,57'', a fost doar rezolvata la 240x/ Radian 5mm, nu si separata. Cu cat o observ mai des, cu atat imi place mai mult aceasta dubla in care ambele stele sunt oranj dar nu oricare oranj ci unul care pare sa aiba nuante aurii.

M27 cu forma lui de cocian de mar si roiul Messier 15 cu numeroase stele rezolvate in halou au incheiat o seara serioasa, dedicata muncii nu distractiilor astronomice de factura burghezo- mosiereasca ... hai ca-i un ''giouc'' dragi tovarasi ai colhozului astronomic.

Mi-am verificat jurnalul: Aliosha, cu tractorul sau SkyWatcher cu cilindree de 250mm a brazdat cerul instelat al lunii August in nouasprezece seri.

Iar acum cerul este iar senin, telescopul la fezandat, asa ca ... ''manastire-ntrun picior ghici observatie ce urmeaza''.


Spor la observatii, Aliosha

[tudor]

Mircea, felicitari pentru bogatele rapoarte!
Eu acum doua nopți am fost cu Iulian și Marian la Fundulea. Iulian a adus marea lui lunetă de 150mm ED, iar Marian lunetele de 120mm Achro respectiv 100mmED. Iar eu Fregata. Am facut observații in mod binoviewer prin aceste lunete.
Pentru inceput am zabovit destul de mult la roiul Dublu Perseu. Luneta de 150mm rezolva cele mai multe stele în roi putand fi numarate usor pana si cele mai slabe. Insa cea mai frumoasa imagine cu roiul deschis Dublu Perseu a fost cu Fregata de camp larg la magnificatie 12x. Roiul căpăta astfel un fel de măreție în comparație cu imaginile inghesuite de magnificatie mai mare prin lunete (50×). Roiul se vedea concentrat în centrul FOVului ca doua bijuterii strălucitoare "încastrate" intr-un fundal umplut de mulțime de stele. Fantastica imagine!
Ridicându-se planetele mai mult, am trecut la observatii planetare cu lunetele. Prin 150mm Jupiter și Saturn prezentau detalii excepționale. La 300x s-au observat multe detalii în benzi, iar pata roșie era înconjurată de un brâu alb. Și prin lunetele lui Marian s-au văzut detalii frumoase. Sunt sigur ca dacă era o atmosfera și mai buna rezultatele ar fi fost încă și mai frumoase.
In paralel, in noaptea respectiva eu am efectuat observații de camp larg cu Fregata și Zeiss 10x42. Am vazut Gantera , Inelul, Turnul de racire, M102 si altele. Galaxia Andromeda a fost, alături de Roiul deschis Dublu Perseu, obiectul ce a făcut spectacol. La puterea 12x și 16x galaxia, împreună cu celelalte doua galaxii satelit, s-a vazut extrem de frumos. S-a observat ca o pata mare luminosa cu o condensare a luminii în centru. La fel ca la Dublu Perseu, galaxia Andromeda era foarte bine contextualizata și aerisita în câmpul vizual. Avea mult spațiu de jur imprejur, fără să fie inghesuita în FOV.
Cu Zeiss 10x42, în afara de plimbări în Calea Lactee, am bifat o galaxie extrem de grea printr-un astfel de binocluri mic: M102. Am vazut-o extrem de greu cu vedere indirectă!

[Mircea Pteancu]

Tudor

Multumesc !

Asta da seara de observatii, cea descrisa de tine !
Mi-ar fi placut sa fiu si eu acolo cu voi, sa privesc astrii prin telescoapele excelente pomenite.

Nu ma indoiesc de faptul ca un telescop mare este imbatabil la prezentarea detaliilor.
Dar telescoapele RFT, cu campurile lor foarte largi, cu imaginile contextualizate in care vezi obiectele DSO fara unele detalii fine dar scufundate in peisajul stelar vast, brodat cu bogatie de asterisme stelare ... asa ceva nu are pereche.

Sa-mi fie iertata digresiunea de mai jos dar nu ma pot abtine, am vazut lucruri repetandu-se iar si iar peste ani ...

Culmea este ca imaginile RFT pot fi obtinute cu acromate ''obisnuite'' daca acestea sunt fabricate la o calitate decenta. Pentru asta exista telescoapele RFT, asta trebuie sa le cerem.
''Fregata'' ta face parte dintr-o clasa superioara acromatelor clasice.
Eu stiu despre asemenea instrumente binoculare doar ce citesc aici dar te felicit pentru alegerea facuta.

Pe de alta parte, nu-s ''pe felie'' cu Dragos incercand smechereste sa-l ajut la o vanzare dar cu un instrument ca cel din linkul de mai jos se pot face observatii monoculare oarecum asemanatoare cu cele oferite de ''Fregata''. Am construit si eu cateva asemenea lunete RFT si le cunosc.

https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=226976#226976

Dar cand un astronom amator de la noi cumpara o luneta RFT, parca-i suceste mintile un duh rau.
Imediat incepe sa se smiorcaie ''oare ce ziceti, ce filtru buster ... mono ... chromo ... fixy ... trixy'' sa-mi iau eu sa vad cu luneta mea F/5 pe Uranus la 500x ? ''
Nu dom'le, foloseste instrumentul RFT la 10x sau 15x sau, cel mult, 20x pentru imagini fantastice de camp larg. Farmecul RFT oricum dispare la 50x si de acolo sarmana lunetica ta RFT intra in concurenta brutala cu bestii ca 150 ED de mai sus, in fata carora nu are nici macar umbra unei sanse.

In fine, trebuie sa spun ca sunt extrem de dezamagit de astronomii amatori romani.
Am avut o vara plina de nopti senine dar observatii nu au facut.
Daca au facut nu au scris aici, sa impartaseasca cu altii.
Asta inseamna ca au dat pieirii acele trairi observationale care cat de curand vor dispare si nu vor ramane nici macar o palida amintire.
Sa nu incerce sa ma aconvinga cineva ca peste cinci ani isi va aminti ca pe 5 August 2023 ''a vazut asta , si aia ba chiar a reusit sa ...'' asa cum i-a reusit lui Tudor observarea lui M102.

Mircea

[tudor]

FUNDULEA 22-23 SEPTEMBRIE 2023
A fost o noapte speciala. S-au adunat foarte multe instrumente. In ordinea aperturii:
-2. Swarovski Habicht 7x42
-1. Fujinon 10x50 FMTR-SX
1. Binoscopul de 70mm cu oculare la 45° ("Fregata") folosita cam toata noaptea la pupila 5.6mm
2. Luneta APO ED 100mm 700mm
3. Luneta APO ED 150mm, 1200mm folosita cam toata noaptea la puterea 200x
3. Newton 200mm
4. C8, focala 2000mm
5. Newton 500mm. Da, este adevarat 500mm cu focala 2000mm!!! folosit cam toata noaptea la puterea 250x cu Ethos 10mm +parracor

S-au vazut tot felul de obiecte interesante si iata eu am placerea sa impartasesc cu voi experienta la fiecare dintre ele.
Experienta se aseamana cu urmatoarea analogie: Avem imaginea unui lan de grau ce se onduieste in bataia vantului cu o intindere asemenea unei mari- imaginea prin Fregata . Apoi avem doar imaginea extrem de concentrata a unui spic de grau din acelasi lan, dar plin de detalii si nuante - DSO prin Newton 500mm sau planete prin ED150mm. Deci avem doua extreme. La mijloc intre acese doua extreme se afla Newton 200mm si luneta ED100mm. Acestea sunt cele mai echilibrate instrumente din seara respectiva avand cate putin din amandoua extremele. Daca ar fi sa ai un singur instrument bun la toate, acestea sunt cele mai versatile de departe!
Dar fiecare instrument isi are calitatile lui proprii dar si limitarile lui. Unele sunt mai specializate alte mai versatile. Din aceste instrumente, trei sunt cele mai de nisa (specializate) pentru ca stiu sa faca lucrurile la extrema:

1 Newton 500mm este capabil de niste detalii nebanuite. De exemplu in Nebuloasa Gantera se vedeau nervuri si detalii aproape tridimensionale ce rivalizau cu ce am vazut prin fotografii, doar ca erau alb negru. N-am mai vazut asa ceva printr-un telescop. Imaginile aveau o luminozitate atat de mare, incat mareai si peste 300x si luminozitatea planetelor era suparator de puternica chiar si asa. Un alt obiect spectaculos prin acest urias a fost nebuloasa Veil (o mica parte din partea de vest) observata la 200x cu filtru O III. Structura nebulozitatii mi-a adus aminte de o picatura de cerneala picurata intr-un pahar cu apa, care formeaza firicele fine ca niste cheaguri. Am mai vazut foarte spectaculos si M15 rezolvat intr-o multime de stele si bineinteles M13. Superbe! Au fost spectaculoase si nebuloasele Inel, Cat Eye, Blink si Packman. Aceste obiecte mici ca marime unghiulara, ce necesita puteri mari, raman specialitatile acestui urias telescop.
2. Luneta ED 150mm a aratat cele mai detaliate si contrastante planete pe care le-am vazut eu vreodata printr-un telescop. De exemplu pe Saturn se vedeau benzi, de ziceai ca e un fel de Jupiter Prin Newton 500mm planetele erau mult mai luminoase decat in luneta ED150mm, incat erau putin arse. De asta s-au pus filtre galbene ca sa intunece putin zonele arse de pe planete, dar tot nu se ajungea la contrastul lunetei de ED150. Planetele si luna raman specialitatile acestei mari lunete ED150
3 Fregata este instrumentul de campuri mari (RFT) la care o sa zabovesc un pic mai mult. Poate lucra aproape de pupila de iesire 6mm la o putere de 12.5x. Este instrumentul care imi arata densitatea cea mai mare de stele intr-un singur FOV.
Roiul Dublu Perseu este un exemplu de obiect unde Fregata este specializata. De altfel tot complexul de roiuri din imediata vecinatate a acestui roi dublu era atat de extins, incat deabea incapea in FOVul de 4 grade.
Prin acest intrument am vazut cea mai frumoasa galaxie Andromeda vazuta de mine prin orice instrument. Cu cativa ani in urma am mai vazut-o aproape similar printr-o luneta tot de camp larg doar ca acum mult mai extinsa si inca mai frumoasa. Galaxia in ocularele Fujiyama 25mm de 2.6grade atingea marginile FOVului, atat de extinsa s-a observat. Luminozitatea era foarte extinsa, doar spre margini isi micsora puterea gradat. Pentru a o vedea intreaga a trebuit sa o vad cu ocularele TV 32mm cu camp de 4 grade. Contrastul era foarte mare, pentru ca, cu o anumita acomodare la luminozitatea ei, incepea sa se zareasca si un brat ca o bresa in norul luminos. Fantastic! Galaxia in campuri mari capata o maretie aparte, data de faptul ca corpul intreg al galaxiei este decupat pe fundalul mai putin luminos de camp stelar. Se aseamana cu o brosa stralucitoare pe o rochie neagra! Doar cu instrumente de camp larg poti ajunge la un FOV de peste 3 grade ca sa poti cuprinde toata lumina acestei galaxii. De exemplu cu Newton 500mm la 250x aveai alt gen de experienta, placut si el: Se observau bratele galaxiei foarte bine dar parca pluteai cumva in interiorul galaxiei ca intr-o mare de lumina fara sa ii citesti volumul sau forma generala. Cu Fregata parca pluteai in imediata vecinatate a galaxiei! Sunt doua frumuseti diferite in felul lor.
Un alt obiect interesant observat prin Fregata a fost Nebuloasa America de Nord. Este o nebuloasa cu o suprafata aparenta extinsa pe un diametru aproximativ de 3 grade. Astfel am folosit perechea de TV32mm cu FOV de 4 grade + filtru UHC-S Baader. Aceste filtre au ajutat enorm! La fel ca O III, fac diferena intre a o vedea foarte usor si in a o vedea foarte greu, sau deloc. Si la nebuloasa Gantera si Inel am observat o imbunatatire vizibila a contrastului cu filtru UHC. Observarea Nebuloasei N America am inceput-o cu zona "golfului Mexic" pentru ca acolo se observa cea mai contrastanta margine a ei. De acolo incepea sa ocupe tot FOV. Foarte mare si extinsa si foarte bine contextualizata! Am observat-o foarte usor si cu binoclul Swarovski Habicht 7x42, normal fara ajutorul filtrelor UHC, ajutat de pupila mare de iesire 6mm. S-a vazut cu acest binoclu exact ca America de Nord in hartile de geografie
Tot in zona am observat si nebuloasa Veil. Atat partea de est (NGC 6992) cat si partea de vest (NGC 6960) se intindeau pe aproximativ 3 grade si au a incaput comod in FOVul de 4 grade. Swarovski Habicht si Fujinon 10x50 au punctat si ele aceasta nebuloasa. NGC 6992 prezenta chiar ceva detalii fiind usor vibrata.
Pleiadele au fost o alta preferinta a Fregatai. Cu perechea TV 32mm s-a observat nebulozitate in jurul stelelor! Dar doar cu filtru UHC si doar cu vedere periferica. Iar asta dupa ce s-a mai ridicat roiul pe cer! Cu Swarovski 7x42 deasemenea am vazut nebulozitate in Pleiade cu aproape vedere directa.
Roiul bufnita cu ocularele Delite 11mm la 36x s-a observat bine decupat de fundalul stelar. De fapt seamana mai mult parca cu un rac. Din nou, prin newtonul de 500mm "bufnita" era marita si formata din nenumarate stele mici incat nu se mai citea usor acest asterism ca intreg.

La urma am lasat o nebuloasa ciudata, pe care o consider revelatia serii: Nebuloasa Blink
Nebuloasa asta, cu marimea aproximativa a nebuloasei Inel, in momentul cand ma uitam fix la ea, disparea treptat, dar complet, ca si cum ar fi stins-o cineva ca din potentiometru. Daca miscam un pic pupila langa ea, brusc "se aprindea" din nou Dar pentru asta trebuie puteri relativ mici. Eu am folosit Delite 36x cu Fregata. Se vedea ca o stea luminoasa condensata si defocusata un pic de nuanta albastru pal. Prin Newton 500mm la 250x Nebuloasa Blink nu mai disparea, pentru ca era foarte mare si evidenta in FOV prezentand detalii senzationale ca intr-o poza

Cu Zwarovski 7x42 in afara de nebuloasele mari din Lebada vazute mai sus, am mai vazut M103, M33, Dublu Perseu, Hiadele, Andromeda

Poza de grup a fost facuta la sfarsitul observatiilor. Se observa in poza cum, Pleiadele, Hiadele si toate stelele sunt parca aspirate ca de o gaura mare neagra de diametrul 500mm

[valy]

Ca o mangaiere direct pe suflet!

[Mircea Pteancu]

Un raport exceptional despre o seara de observatii exceptionale !
Felicitari tuturor eroilor acestei superbe calatorii astrale !

Tot ce a scris Tudor mi-a mers la inima deoarece si noi, in ultimele trei observatii la cer negru, am pus accentul pe nebuloasele observate prin intrumente RFT.
Suntem ahtiati noi dupa aperturi tot mai mari si mariri tot mai mari dar telescoapele RFT ocupa un loc aparte si ofera experiente observationale aparte si numai ale lor.
De la Punctul de observatii Grosii Noi am vazut nebuloasa Veil Est cu binoclul Saga 10x42mm, fara nici un filtru. In timpul cautarii, problema cea mare a fost sa ma asigur ca privesc zona care trebuie. Atat de multe stele se vad chiar si numai cu binoclul pe un cer Bortle 2 incat nu mai recunosc nimic cu usurinta.
Galaxia M33 s-a vazut in cautatorul RACI 8x50mm.
Iar cu ochiul liber am zarit NGC 663 in Cassiopeia, cu magnitudine 7,1. Fara ochelarii de distanta.
Iar cu vedere periferica, cred ca am dibuit asterismul Kemble Cascade.
Tot de acolo am vazut si eu,in sfarsit, nebuloase obscure. ''Sacul de carbuni nordic'' se vede cu ochiul liber dar Barnard E se vede langa Altair cu binoclul.

Toate acestea au devenit posibile datorita colegului de astroclub si prietenului meu Armand. El ma ajuta si astfel, la aproape 70 de ani, nu mai sunt doar ''astronom de curte'' ...
Cu mersul la distanta, in lumina serii, m-as mai descurca dar dupa o sedinta de observatii strasnica, ar fi greu - si chiar periculos - drumul de intoarcere, daca as conduce eu.

Si acum, pentru voi, ''New Divide'' de la Linkin Park:

https://www.youtube.com/watch?v=0qen4yPoydE

Cer senin, Mircea

[tudor]

Multumim Valy si Mircea!

[mihai_mail_ro]

Profit de faptul ca am fost recent invitat in grupul pasionatilor de astronomie din Bucuresti (pe WhatsUp) si fac cateva comentarii personale, desi sunt inca departe de a ma incadra la observatii avansate de astronomie.
Ca si introducere - sunt pasionat de fizica, IT, astronomie si tot ce e tehnic in general dar din pacate nu am avut timpul necesar sa ies suficient sub cerul instelat ceea ce inseamna ca imi este inca greu sa navighez pe harta astrala, asa cum o faceti voi cu usurinta.
Pasiunea deci a fost mai mult rezumata la achizitia de instrumente si gadget-uri auxiliare astro sau foto si mai putin la observatii sub cer negru.
Acum insa sper sa recuperez, ma aflu la varsta la care am pus calculatorul de servici in cui si pot sa ma bucur de arsenalul strans timp de mai multi ani.
Observatiile facute de grup la Fundulea sunt exact ceea ce visam sa realizez si eu dar in Bucuresti cerul este foarte poluat asa ca aseara am scos noua camera astro (chip IMX585) si filtrul dual band de curand cumparat (SV220, similar cu L-extreme).
Am avut anul asta ocazia sa ies in doua randuri la tara, pe langa Valenii de Munte (Bortle 4-5) cu Dobson-ul de 16" si cu binoclul de 20x110 si recunosc magia observatiilor sub cer curat si wide field (2.7 grade cu binoclul).
Din start recunosc ca sunt adeptul observatiilor vizuale si raman fidel lor atata timp cat cerul o permite dar in serile cand sunt acasa in Bucuresti si cerul este senin, incerc sa compensez lipsa de conditii cu tehnologia.
Nu fac astrofoto si nu cred ca voi face decat ca si teste sporadice dar vreau sa vad unde a ajuns tehnologia care poate sa pacaleasca poluarea luminoasa din zonele locuite.

Asa ca am conectat camera cu IMX585 (ultima tehnologie Sony, Starlink 3) cu filtru dual band (7 nm Ha si OIII) la un Tak FC100DC cu un reducator improvizat (OCD Denkmeier 2x) astfel incat telescopul a ajuns de la F7.4 la aprox. F4.6. Improvizatia arata destule aberatii dar scopul este sa vad capabilitatile camerei cu filtru la o anumita apertura si expunere.
Am in balconul casei (orientare SE) montura iOptron Mount pro iar din biroul sunt conectat cu camera pe un cablu USB (SharpCap) de 10 m si pe wireless cu Stellarium.
Am trecut prin zone similare cu grupul de la Fundulea, North American Nebula, Hart and Soul, Veil Nebula, Andromeda.
Nu stapanesc inca Sharpcap, inca nu am o licenta full dar am obtinut cateva imagini incipiente la expuneri de 15-20s si gain maxim. Nu am facut inca stacking pentru ca nu am licenta si nu stapanesc softul dar atasez o prima imagine care este foarte zgomotoasa dar evident se poate perfectiona prin stacking de minute sau zeci de minute.
Sper sa nu deranjeze comentariul meu care nu are legatura cu observatiile vizuale avansate.

[Mircea Pteancu]

Mihai

Nu cred sa fie cineva deranjat ci dimpotriva, suntem curiosi sa aflam cum poate tehnologia sa ne ajute sa strapungem poluarea luminoasa.

Am vazut in alta parte ca multi amatori fac observatii video reusite din conditii de poluare luminoasa. Cred ca EAA se numeste abordarea , adica Electronically Assisted Astronomy.
Pe CN am vazut ca Allan Dystrup foloseste - daca am priceput bine - intensificator de imagine cu care observa in mod minunat obiecte DSO pe un cer Bortle 6, cu o luneta de 80mm.
El foloseste ''1,7x GPC +ATC K40", orice or fi insemnand acestea.
Nu imi dau seama daca si experimentele tale merg in aceste directii sau in alta.
Oricum ar fi, sunt bine venite !

Cu siguranta ca avem colegi cu care sa discuti aspectele tehnice la care eu sunt tabula rassa.
Uita de impartirea in ''avansati'' si ''incepatori'', este arbitrara, este mai mult daunatoare decat folositoare.

Te invit cu drag sa ne prezinti in continuare rezultatele experimentelor tale.

Cer senin, Mircea

[mihai_mail_ro]

Multumesc pentru incurajare, Mircea.

Cu exceptia cazului particular astrofoto, lupta impotriva poluarii luminoase se face cu urmatoarele metode, din ceea ce am citit/experimentat:

1. filtre vizuale pt poluare (gen CLS, Night Glow, etc) care insa au o eficienta limitata, mai ales in cazul instrumentelor mai putin luminoase si a poluarii din orasele mari. Au avantajul ca scot in evidenta anumite nebuloase la folosirea standard a telescoapelor, in modul vizual.

2. EAA - amplificarea digitala sau analogica cu camere CCD sau CMOS plus filtre adecvate (de banda ingusta sau medie) astfel incat sa se poata obtine in timp cvasi-instant (1-30 secunde) imagini amplificate la DSO din zone poluate luminos. Imaginile EAA nu trebuiesc stocate si prelucrate, altfel se intra in domeniul astrofoto, ci sunt afisate in mod continuu pe ecran, la scurt timp dupa captare. In general se pot obtine imagini spectaculoase dar nu mai exista senzatia de contact direct cu cerul instelat, experienta aminteste mai degraba de observarea offline pe calculator a filmelor astro.
Aici am facut ieri o prima incercare pentru a vedea capabilitatile senzorului IMX535 si filtrul dual SV220 si vad ca este o directie ce merita cercetata (mai ales pt serile cand este foarte frig si nu pot sa ies afara cu telescopul, pot sa urmaresc totul din casa)
Pentru a obtine insa imagini de rezolutie foarte buna este nevoie fie de un cer mai negru (timpii de expunere rezultati fiind deci mai scurti ceea ce permite stacking rapid) fie de timpi de expunere mai mari/stacking de durata

3. Night Vison - tehnologia nu este noua dat ea a fost adoptata de astronomii amatori relativ recent (cam prin 2010-2015). Se recomanda tehnologie minim Gen2+ sau Gen3 cu factori de amplificare si rezolutie cat mai mare. Parametrul EBI (nivel rezidual de zgomot raportat la amplificare) cat mai mic.
Daca doriti detalii se pot consulta paginile din acest post
https://www.cloudynights.com/topic/653842-best-of-nv/

Personal am gasit la vanzare SH un NV PVS14 cu tub ITT ANVIS (folosit de aviatie) din 2008, OMNI VII.
Cand l-am cumparat nu stiam ce tub are, testarea nu a fost facuta de mine ci de un coleg din Timisoara care a spus ca "se vad foarte multe stele noaptea cu el". Am riscat si cred ca am facut bine, mai ales ca tubul este unul decent ca si caracteristici. Nu este "state of the art" ca tuburile mai noi Gen 4 dar vad din Bucuresti, in special cand e cer transparent si curat, extrem de multe stele la Zenith.
Iarna am reusit sa zaresc o umbra din HorseHead nebula, Rozette Nebula, Flame nebula, Barnard Loop (o parte din ea) si extrem de extinsa si spectaculoasa M42 (Orion nebula).
Am folosit Night Vision la un cer Bortle 5 cu Dobson 16" - la zenith efectiv nu am gasit nici o zona din cer care sa nu fie o superaglomerare de stele, o experienta transcedentala.
Sunt inca la inceputul aventurii mele cu Dobsonul asa ca mi-a fost greu sa gasesc DSO in unghiul mic de la ocular. Ma gandesc sa il vand si sa raman la DSO + telescoape mai accesibile pentru mine, care sa fie suportate de montura GOTO iOptrom AZ Mount pro care imi permite sa gasesc targeturile mult mai facil.

Principiul este similar cu EAA dar totul este in timp real si amplificarea se face intr-un dispozitiv de marimea unui ocular (bateria fiind inclusa), cu ecran de culoare verde sau alb-albastrie (eu am verde). Curba de raspuns este preponderent in IR si este dincolo de ce vede ochiul uman ca si banda de frecventa.
Ce este mai deranjant - scintilatiile (zgomot) atunci cand pragul de lumina este foarte scazut si haloul la stelele mai puternice. Dar experienta este foarte intensa, treptat uiti ca esti cu un tub verde in fata ochilor si poti sa baleiezi cerul cu obiective wide field de pana la 40 de grade (FL 26 mm)
Tubul se poate folosi fie prime mode (atasat la obiectiv foto sau telescop) fie afocal (se foloseste obiectivul de 26mm atasat la un ocular de ex 50mm rezultand o reducere 1:2 sau dublarea campului vizual si implicit a luminozitatii telescopului, ceea ce este bine).
Se foloseste in functie de target - la stele cu filtre IR pentru scaderea poluarii iar la DSO cu filtru Ha de 12, 7 sau chiar 3.5 nm (eu am 7 si 3.5), in functie de poluare.
Exista si PVS7 - biocular NV dar in general tuburile sunt mai slabe ca si caracteristici (lumina unui tub este impartita in doua ca la binoviewere). Evident, pentru o suma considerabila, se poate cumpara un binocular NV, adica cate un tub pt fiecare ochi !!!!

4. Mai exista camere Night Vision cu amplificare foarte mare (SioNix) dar care sunt inca departe de NV Gen3 (sunt undeva la Gen 1 sau gen 2 se pare) si au foarte mult zgomot in modul astro.

Daca mai aveti intrebari sper sa va fiu de folos

[Mircea Pteancu]

Foarte detaliat , multumim Mihai !

Luni 25 Septembrie si Marti 26 Septembrie am testat vizorul binocular Nikon achizitionat de aici de pe forum, multumesc Tudor !

Luni am folosit dobsonianul ''Ratusca cea urata'' 125mm F/ 6.9 deoarece pe aceasta am folosit vizorul binocular IOR si puteam sa fac comparatii.
Imaginea in vizorul Nikon este foarte luminoasa si clara. Am folosit oculare ''Bausch and Lomb'' 10x/ 25mm/ STEREO. Grosismentul rezultant prin folosirea lentilei Barlow a fost undeva pe la 125x, cred eu.
Am observat numeroase obiecte, fiind foarte incantat, nu mi-am notat lista.
Dar ca o concluzie pot sa spun nu numai ca ''se poate'' folosi '' vizorul binocluar la DSO. Dimpotriva, ''este recomandabil'' sa folosim vizoare binoculare. La toate obiectele, vederea binoculara a fost mult mai buna, mai plina de detalii decat vederea ciclop.
Desigur, din cauza grosismentului de 125x si a campului de 45 grade ale ocularelor, aceasta combinatie se preteaza la obiecte de mica intindere precum M27, M57, M13, M92, M15, M31, M32, M34 , NGC 457 etc.
Dar ''Muscleman'' se vede doar in doua campuri iar peste ''Coathanger'' poti aluneca fara sa sesizezi asterismul, sunt prea extinse.
La planete, caracteristicile fundamentale. La Saturn se vedeau trei sateliti.
Luna nu incape intr-un camp vizual.

Marti am continuat testele pe telescopul Maksutov ETX 90x1250mm.
Aici nu trebuie sa folosesc lentila Barlow dar datele instrumentului se modifica deoarece am fost uimit cand la 50x ( cica) am vazut Eps 1-2 Lyr rezolvate.
Dar cand am privit la Luna m-am lamurit. Campul ar fi trebuit sa fie aproape de doua diametre lunare. Nici vorba, era Luna plus spatiu liber apreciat de mine la 10% din diametrul ei.
De aici am dedus ca datorita vizorului binocular, grosismentul cu ocularele Bausch and Lomb 25mm a fost de aprox. 70x. Deci cu 40% mai mare, focala lui ETX a ajuns undeva pe la 1700mm.
Dar macar vad Luna in intregime.
In rest,rezultate similare cu cele de pe Ratusca dar imaginea este mai intunecata.
Totusi, conditiile de cer au fost mai bune, am vazut cu ETX + bino, roiul M56 la care Ratusca + bino au dat chix.

La stelele duble, ambele telescoape au excelat.
E suficient sa spun ca Ratusca + bino a rezolvat minunat Delta Cyg la 125x. Si multe altele, din pacate nenotate: Eps 1-2 Lyr, Bet Lyr, STF 2740-2744, Rho Her, Zeta Sge, Iota Aql, Mirach, Eta Cas etc.

Sa nu uit... Ratusca + bino mi-a prezentat trei stele in Tr1.
Iar in ETX, Roiul Dublu din Perseus este indescriptibil.

Va indemn asadar pe voi, fratii mei de stele, puneti-va vizoarele binoculare pe telescoape.
Veti vedea mai mult , mai bine, mai detaliat.
E drept ca-i mai complicat, mai incomod oarecum. Am dat cu nasul in ''turnu Babel'' care atarna in portocular de multe ori. Mai ales cand ma intorceam de la cautator.
Asta e ... ''navigare necesse est, vivere non este necesse'' !

(Iar cei aflati la ''a treia tinerete'' ca mine ... adio floatere !)

Cer senin, Mircea

[tudor]

Mircea, mă bucur că binowul își face treaba foarte bine! Întrezăresc o schimbare de perspectivă în abordarea dublelor si nu numai, acum cu doi ochi

[Mircea Pteancu]

Multumesc, asa sa fie, cer senin, Mircea