----------------------------------- kiss marco paul 28 Apr 2015 13:07 antena helicala pe 1420 mhz ----------------------------------- Sall la toata lumea din nou am, nevoie de inca un ajutor daca se poate va rog, am o antena helicala pe frecventa de 1420 mhz, lam primit astazi mia ajuns din slovacia de la o persoana care mia construito, si lam cuplat la stickul meu rtl sdr usb direct la antena cu cablu rg316 cu mufa N tata la mcx tata si iam dat un test sa ruleze pe sdr sharp, nu vrea sa afiseze nici macar un pic de semnal pe linia de hidrogen da nimic deloc, sau sa observ niste piscuri acolo macar sami dau seama ca antena functioneaza ,deci semnal 0, oare care sa fie problema, imi trebuie un receiver usb nou care sa aiba sensibilitate mai mare sau ceva amplificator de putere? ----------------------------------- Erwin 28 Apr 2015 15:14 ----------------------------------- Deocamdată ai nevoie de o tastatură nouă, că văd că îți lipsește tasta "-". :lol: Ai îndreptat-o spre Soare sau spre ceva obiect care emite puternic în linia hidrogenului? Cred că este foarte direcțională și dacă nu ai direcția spre obiectul respectiv nu ai cum să captezi ceva. Verifică dacă nu ai scurt-circuit la legături. ----------------------------------- 2SKY 28 Apr 2015 19:43 ----------------------------------- La asa frecvente , orice are o impedanta / rezistenta mai mica , iti taie semnalul . Toate antenele ce lucreaza la frecvente mari , au nevoie de un amplificator linga dipol . Care sint cotele antenei , parabola ? . Schimba LNC - ul , mufe , cablul . ----------------------------------- kiss marco paul 29 Apr 2015 09:18 antena hydrogen line ----------------------------------- Da pai asa o sa fac astazi ma pun sa verific antena sa vad daca nu are ceva scurt circuit sau alta problema ,si totodata o sa verific si cablu coaxial rg 316 sa vad poate are vreo problema ...iar daca antena si cablul sunt in regula atuncea ar trebui sa cumpar un amplificator cel mai probabil sa filtreze si sa elimine alte semnale din background...? :D ----------------------------------- tavi 84 29 Apr 2015 19:50 ----------------------------------- In primul rand,nu-mi dau bine seama din descrierea sumara daca impedanta antenei e bine adaptata la fiderul folosit.Oricum,semnalele potentiale sunt foarte mici ca nivel,si nu orice amplificator va avea nivelul de zgomot suficient de mic.Antena in sine nu e prea directiva. ----------------------------------- cristirimer 24 Iul 2015 00:43 ----------------------------------- Din fotografia atasata nu reiese ca ar fi o antena realizata ingrijit. Conductorul din care este realizata "spirala" (elicoida) de care este? In foto pare a fi izolat cu plastic. O antena elicoidala buna (mai ales pentru frecvente peste 1GHz) trebuie construita din conductor de CuAg (cupru argintat) cu diametrul e cca. 0,03 x lambda, ceea ce pentru f=1420 MHz (21,1 cm) inseamna cca. 6,3 mm (se poate folosi teava din cupru moale de 6 - 7 mm diametru, care de preferinta se arginteaza mai intai, pentru a reduce pierderile prin efect pelicular. Diametrul infasurarii (al spirelor) este de 0,31 x lambda (adica 65,4 mm), iar pasul infasurarii (distanta intre 2 spire consecutive) este de 0,24 x lambda, ceea ce inseamna 50,5 mm si trebuie pastrat cat mai uniform. Diametrul reflectorului (al discului metalic din tabla asezat la capatul "din spate" al antenei) este de cel putin 0,6 x lambda, adica 130 mm (aceasta cota nu este critica, poate fi mai mare fara a influenta functionarea). Imediat dupa antena (fixat chiar in spatele reflectorului) se monteaza un amplificator de antena (nu este de putere!) cu zgomot propriu cat se poate de mic. Acesta se poate realiza fie cu tranzistoare MES-FET din GaAs de tip MGF1302 sau MGF1402 (radioamatorii care lucreaza in UHF cunosc foarte bine cum sa le foloseasca) sau mai noile tranzistoare cu heterojonctiune (Si - Ge) ce se pot obtine la preturi foarte mici de la magazinul AD Electrocom Bucuresti (au site propriu). Cele mai bune sunt BFP740, insa la AD Electrocom nu le au, sunt disponibile numai BFP540 care au un zgomot propriu ceva mai ridicat. Tranzistoarele BFP405 sau BFP420 sunt pentru oscilatoare, nu au caracteristici bune pentru amplificatoarele de zgomot mic. Scheme cu acestea se gasesc pe site-ul radioamatorului Iulian Rosu - www.qsl.net/va3iul/. Realizarea amplificatorului nu este insa foarte usoara, la indemana oricui, deoarece aceste tranzistoare sunt in capsule miniaturizate, asa-numitele SMD-uri, necesitand multa atentie si pricepere la realizarea cablajului imprimat si la lipirea componentelor, care se face sub lupa cu letcone speciale. Atentie! Tensiunea de lucru a acestor tranzistoare este foarte mica, de maxim 5V, de aceea amplificatorul necesita un stabilizator intern. ----------------------------------- cristirimer 10 Aug 2017 09:19 Program pentru calculul on-line al antenelor elicoidale ----------------------------------- Am gasit pe Internet aceasta aplicatie pentru calculul unei antene elicoidale. Utilizarea este foarte simpla, trebuiesc introduse doar frecventa de acord a antenei si numarul de spire al elicoidei. http://www.changpuak.ch/electronics/calc_12a.php Pe aceeasi pagina se pot gasi aplicatiile de calcul si pentru alte tipuri de antene. ----------------------------------- Remus Boldis 10 Aug 2017 12:25 ----------------------------------- SDR-urile sunt foarte, foarte putin sensibile, nici antena nu arata prea bine.Oricum pentru radioastronomie sunt necesare antene cu castig mai mare. Pentru a prinde ceva semnal incearca un amplificator montat direct langa antena, ceva de genu : http://www.ebay.com/itm/NEW-1-2GHz-28dB-GPS-high-gain-low-noise-navigation-signal-amplifier-/131977598085?hash=item1eba7a5485:g:KPUAAOSw4f5YCdR9 ----------------------------------- cristirimer 11 Aug 2017 13:01 ----------------------------------- De acord cu opinia ta, SDR-urile ieftine sunt receptoare destinate unui alt scop. Pe piata sunt si receptoare "cu acoperire globala", de la cca. 100 - 150 KHz pana la 2,4 - 3 GHz, asa numitele "scanere radio", unele modele au sensibilitati de cca. 0,15 uV, valoare excelenta chiar si pentru radioastronomie, insa pretul acestora este foarte ridicat, iar in Romania am observat ca in ultimul timp au cam disparut de pe piata. Chiar si modelul de amplificator de antena pe care l-ai sugerat nu este indeajuns de multumitor (factorul de zgomot este de 1,3 dB), fiind necesar unul cu zgomot si mai mic, eventual racit cu un element Peltier (sau chiar 2 in cascada!) la mai multe zeci de grade sub temperatura ambianta. Cateva modele competitive pentru radioastronomie, dar la preturi nu prea mici, se gasesc aici: http://worksite.radioastronomysupplies.com/products.html ----------------------------------- Erwin 11 Aug 2017 22:51 ----------------------------------- Pentru Soare se pot folosi si cele ieftine. Semnalul este cel mai puternic dintre toate radiosursele de pe cer. Eu intentionez sa instalez unul cu antena dipol pe directia E-V strict pentru urmarirea activitatii solare in mod direct. Cred ca se poate rezolva si cu un receptor mai simplu pentru ca sunt o multime de benzi de frecventa in care se poate "asculta" activitatea solara, spectrul este foarte larg. ----------------------------------- cristirimer 12 Aug 2017 14:32 ----------------------------------- Asa este Tavi, Soarele este "mai special", este cea mai puternica (aparent) sursa radio cosmica, fiind de fapt si cea mai apropiata de Pamant. Dupa cum se poate vedea in diagrama atasata, intensitatea semnalelor radio solare in jurul frecventei de 300 MHz este de aprox. 100.000 Jansky in perioada de calm si urca la mai bine de 100 de milioane de Jansky in perioada Soarelui Activ. Dar sa nu uitam ca 1 Jansky are doar 10 la puterea -26 W / mp x Hz, ceea ce inseamna ca pentru o latime de banda de 5 - 6 MHz (cat a unui canal Tv din recenta era a transmisiunilor analogice) fluxul de 1 Jy este egal cu aprox. 10 la puterea -20 W / mp. La un flux de 10^-12 W / mp (10^8 Jy) si cu o antena buna se pot receptiona aceste semnale chiar si cu aparatura mai simpla. Insa sursele "exotice" precum pulsarii sau "radiatia de fond" sunt cu totul altceva si necesita alt fel de aparatura. Pentru Soare, in domeniul undelor metrice se poate incerca un receptor simplu format dintr-un selector de canale Tv pentru UHF (ch. 21 - 60 sau 21 - 84) modificat prin "tragerea in jos" a benzii receptionate (nu este necesara pentru selectoarele cu hiperbanda, care au acord continuu VHF + UHF), urmat de un filtru FI de 36 MHz (disponibil din televizoarele vechi sau ca piesa de schimb, un amplificator pe aceasta frecventa cu 2 - 3 etaje si un detector de anvelopa (MA) cu o simpla dioda punctiforma cu germaniu sau o dioda Schottky de inalta frecventa cu siliciu. Atentie insa la interferentele cu emitatoarele terestre, de aceea este de preferat sa se lucreze in banda 406 - 410 MHz, care este protejata (cel putin scriptic) pentru uzul radioastronomiei. Mentionez ca frecventa purtatoare pentru canalul 21 (cel mai "de jos") este de 471 MHz, de aceea oscilatorul local al selectorului (in primul rand), dar si filtrele amplificatorului de intrare, trebuie modificate pentru frecvente mai joase, prin "metoda clasica" a montarii unor condensatoare fixe de valoare mica in paralel cu acelea din schema originala, daca se foloseste un selector din generatiile mai vechi. ----------------------------------- Erwin 12 Aug 2017 20:43 ----------------------------------- Multumesc mult, Cristi, pentru dinamizarea acestui domeniu. Marco Paul, initiatorul topicului, nu mai este activ aici. insa tinem legatura. Din nefericire, radioastronomia profesionista in Romania este "minunata dar lipseste cu desavarsire". Poate amatorii sa faca cate ceva, ici si colo. Ma intreb daca nu cumva o antena radar militara sau civila nu ar putea fi reprofilata pe post de radiotelescop, in caz ca se gaseste vreuna care "iese la pensie". ----------------------------------- Remus Boldis 13 Aug 2017 09:52 ----------------------------------- Trebuie sa te hotaresti ce frecventa vrei sa asculti, antenele sunt concepute pe anumite frecvente iar modificarea pe o alta frecventa e uneori mai grea decat construirea unei antene noi. Totusi daca gaseti antene parabolice cu un diametru de 2m sau mai mare, poti monta usor un dipol in focar si sa obtii o antena foarte buna. SDR-urile nu sunt potrivite pentru radioastronomie decat daca au in fata amplificatoare de zgomot redus sau mai bine un transverter. Avand in vedere sculele care se gasesc pe piata ar fi bine sa alegi o frecventa pana in jur de 400Mhz. ----------------------------------- zoth 13 Aug 2017 10:16 ----------------------------------- Ma intreb daca nu cumva o antena radar militara sau civila nu ar putea fi reprofilata pe post de radiotelescop, in caz ca se gaseste vreuna care "iese la pensie". Cred ca s-ar putea insa daca se lucreaza la frecvente mici antenele ar trebui sa fie foarte mari ca sa aiba castig bun. Imi aduc aminte de radarul rusesc vechi P37 si de radio altimetrul PRV13, antenele erau colosale ... ----------------------------------- cristirimer 13 Aug 2017 20:45 ----------------------------------- Asa este, radioastronomia in Romania este practic inexistenta, la nivel profesional nu exista nici un observator, iar la nivel de amator doar unii radioamatori mai fac observatii in acest domeniu cu aparatura proprie, insa numai pentru sursele cele mai apropiate, Soare si planeta Jupiter. Pentru observatii profesionale chiar si antenele RADAR sunt inadecvate, au dimensiuni relativ mici pentru acest domeniu, iar forma reflectoarelor este adaptata caracteristicilor de directivitate necesare acestui scop. Cum sistemele de supraveghere RADAR urmaresc tintele cu rezolutie maxima in plan orizontal, antenele sunt si ele cu directivitate mai mult orizontala, de aceea au forma "ovala", nu circulara. Pentru radioastronomie trebuiesc antene cu reflector parabolic de forma circulara. Cea mai buna ar fi una similara acelora de la Centrul de Comunicatii Spatiale din statiunea Cheia, cea mai mare are un diametru de 32m. Iar ulterior diametrul mai poate fi extins (nu prea mult insa, functie de "cladirea suport" pe care este instalata) asa cum s-a procedat si cu antena observatorului Parkes din Australia. O antena "oval" de RADAR cu dimensiuni de 6 X 2 m este prea mica pentru sursele slabe (extragalactice). Grote Reber, primul radioastronom din lume, a construit un radiotelescop cu antena de 9m diametru inca din anul 1937 (acum nu mai putin de 80 ani!), dar era un radioamator entuziast, care detinea deja diploma WAC (Worked All Continents = Lucrat toate continentele), iar in 1930, cand Karl Guthe Jansky descoperea primele semnale radio extraterestre (proveneau din directia constelatiei Sagittarius, unde se proiecteaza centrul Galaxiei) si-a zis ca "nu mai are ce face pe Pamant" si a inceput sa-si construiasca primul radiotelescop in sensul real. In Romania insa nu s-a facut nimic in aceasta directie, se pare ca nici nu exista vreun interes din partea Academiei Romane, desi la nivel universitar au existat incercari, macar de a "stimula" interesul forului stiintific suprem de la noi in acest sens. Cand am terminat facultatea, in 1985, printre temele propuse pentru proiectul de stat era si una care viza proiectarea (cel putin d.p.d.v. teoretic, daca practic nu se dorea) unui "radiotelescop cu sinteza de apertura", aceasta insemnand un radiotelescop care sa aiba antena "sintetizata" din mai multe antene mai mici, mult mai usor de realizat practic decat una de mari dimensiuni. Un asemenea radiotelescop a fost realizat in New Mexico, SUA, sub numele VLA ("Very Large Array"), alcatuit din 27 antene cu diametrul individual de 25 m, situate pe bratele unui imens "Y" cu 2 brate a cate 21 Km lungime si unul de 19 Km, toate antenele fiind mobile in lungul celor 3 brate, fiind instalate pe sine de cale ferata. Sa speram ca macar in viitor "li se vor deschide ochii" celor cu functii decizionale in cercetarea stiintifica din Romania si (daca se va mai putea beneficia de suport financiar international) sa aiba si Romania un observator radioastronomic. Polonia avea un radiotelescop la observatorul Forty de langa Bialystok inca din anul 1960... ----------------------------------- Erwin 16 Aug 2017 07:10 ----------------------------------- Din ce stiu, singurul cercetator preocupat si de radio de la IAAR s-a pensionat. A avut o tentativa de a construi o antena insa a doborat-o vantul de pe cladire si acum rugineste prin curte. Academia nu da bani nici pentru hartie de WC. ----------------------------------- Mircea Pteancu 16 Aug 2017 13:43 ----------------------------------- Bine ,bine... dar Nadolschi a fost alungat de la Observatorul din Iasi de catre un nimeni laudaros care a promis sa construiasca - in centrul Iasilor - un radiotelescop. Cine oare o fi girat porcaria asta...altcineva decat pigmeii de la academie !? Deci sa distruga au stiut. Iar acum zici ca nu dau bani pentru hartie de buda. Avem si o veste buna. Am auzit ca au inceput sa dea drumul din inchisori academicienilor puscariasi ,deci stiinta daco-romana are viitorul asigurat. Mircea PS : daca-i criza de hartie d-aia ,recomand utilizarea tezelor de doctorat din care avem zacaminte gigantice si inutile. ----------------------------------- Erwin 17 Aug 2017 06:41 ----------------------------------- Nu știu dacă nu cumva e prea șmirghel hârtia aia. Precis îți amintești ce făceam cu "Scânteia" cu chipul tovarășului iubit și a academicienei codoi înainte de a le folosi. :lol: :lol: :lol: Să revenim la radio, totuși. Mulțumesc colegilor pentru intervenții. Cred că cu pași mici am putea să demonstrăm că se poate și apoi cineva ne va băga în seamă. De exemplu colegii de la Astroclubul București au montat o antenă de meteor scatter. Fiind prins cu alte lucruri încă nu am reușit să merg să vorbesc cu colegul care se ocupă de ea deși i-am promis d-lui Naiman. O să reiau problema cât de curând. ----------------------------------- zoth 18 Aug 2017 16:28 ----------------------------------- Cristirimer, am inteles ca la nivel institutional la noi sunt slabe sanse sa se miste ceva in directia buna in radioastronomie ... E trist. Intrebarea care se naste logic e, ce e de facut? Eu as intreba totusi altceva, daca la nivel institutional nu misca nimic, la nivel de amator sau grup de amatori se poate face ceva in acest domeniu? Nu ma gandesc la un proiect grandios sau care necesita resurse financiare considerabile, doar la ceva de inceput. Daca esti documentat mai bine poate ar fi util de deschis un topic nou in care sa ne spui cum se pot face primii pasi in radioastronomie, ce aparatura e necesara si cum se poate pleca in acest domeniu. Sunt sigur ca amatori or sa apara. ----------------------------------- cristirimer 18 Aug 2017 19:13 ----------------------------------- Activitatea in domeniul radioastronomiei este in esenta o activitate de radioreceptie, familiara tuturor radioamatorilor (atat celor de receptie, cat si celor autorizati, care au dreptul sa lucreze si in radioemisie), singura deosebire constand in felul semnalelor radio. Daca in radioamatorism, ca si in radiodifuziune, semnalul radio "purtator" este modulat cu un semnal care contine informatia de transmis (sunet, imagine sau "coduri telegrafice" precum acelea din alfabetul Morse sau codul Baudot folosit de teleimprimatoare), in radioastronomie nu avem asemenea "transmisiuni de informatii", ci semnale de cea mai simpla "factura". Practic, in radioastronomie nu avem un semnal coerent, o purtatoare sinusoidala, ci mai degraba niste zgomote de banda mai ingusta sau mai larga, functie de modul in care sunt generate aceste semnale. In cazul radiatiei termice din domeniul radio, dar si al "radiatiei de tip sincrotron" (numita si "radiatie non-termica") avem un zgomot cu distributie continua in frecventa ("zgomot alb"), doar radiatia de tip MASER (similara ca mod de generare cu aceea LASER, dar este in domeniul undelor radio decimetrice si al microundelor) are un spectru mult mai ingust, dar nici aceasta nu este perfect coerenta ("unda sinusoidala"). Pentru a putea interpreta corect aceste semnale trebuie sa determinam in primul rand intensitatea la receptie si "distributia spectrala" a energiei acestor radiatii. Prin urmare receptoarele radio obisnuite (care amplifica semnalele in lantul de amplificare functie de intensitatea cu care acestea vin de la antena, astfel incat la iesire sa avem un nivel constant, proces numit AGC - "Automatic Gain Control" = control automat al castigului / amplificarii) nu ne sunt de prea mare ajutor. In radioastronomie receptorul trebuie sa lucreze cu trepte fixe de amplificare (evident, amplificari foarte mari, tinand cont de intensitatea foarte mica a semnalelor receptionate) astfel incat sa avem un raport bine determinat intre nivelul de la iesire si acela de la intrare, iar castigul antenei sa fie si el bine cunoscut. Un asemenea sistem se numeste "masurator de camp" si este un accesoriu familiar al radioamatorilor. Numai ca, spre deosebire de acela al radioamatorilor, radiotelescopul are o sensibilitate incomparabil mai mare. "Modulatia de amplitudine" a "purtatoarei" radio in cazul pulsarilor (variatia intensitatii semnalelor radio) este insa mult mai interesanta, cu variatii pulsatorii mai rapide sau mai lente (perioada acestor pulsuri este o caracteristica a fiecarui pulsar), care poate fi urmarita pe ecranul unui osciloscop, iar cu un "artificiu" relativ simplu poate fi chiar ascultata intr-un difuzor. Acest artificiu consta in folosirea la iesirea receptorului a unui filtru "trece-jos" care sa permita doar trecerea semnalelor de foarte joasa frecventa (reglabila continuu sau in trepte intre sub 1 Hz si cca. 100 Hz), practic doar "forma de unda" a pulsurilor, urmat de un "oscilator comandat in tensiune" (VCO - "Voltage Controlled Oscillator") care sa genereze semnale din domeniul audio. In acest fel vom putea asculta sunete a caror frecventa este dependenta de amplitudinea instantanee a acelor pulsuri. Asa se obtine faimoasa "muzica a Universului", care a fascinat pe multi dintre telespectatorii emisiunilor de stiinta televizate, unii dintre ei fiind chiar initiatori de discutii pe acest forum. In privinta proiectelor, exista o organizatie a radioastronomilor amatori (SARA - The Society of Amateur Radio Astronomers) care publica pe site-ul propriu - http://radio-astronomy.org/ - multe informatii utile in acest domeniu, inclusiv proiecte de radiotelescoape. Cele mai simple sunt acelea pentru radiatia provenind de la planeta Jupiter (receptia se face de regula pe frecventa de 20,1 MHz cu antene dipol de dimensiuni relativ mari), insa perturbatiile generate de activitatea terestra (in special de emitatoarele ce lucreaza in vecinatatea acestei frecvente) sunt foarte puternice. Pentru receptionarea pulsarilor frecventa "consacrata" este de 408 MHz, unde si perturbatiile sunt mult mai mici, dar semnalele sunt extrem de slabe, de aceea este nevoie de o antena cu reflector parabolic de mari dimensiuni si tranzistoare cu zgomot propriu extrem de mic in primele etaje ale receptorului.