
-----------------------------------
zoth
29 Iul 2007 18:38

Fenomene optice atmosferice
-----------------------------------
Va propun in cele ce urmeaza un topic de relaxare asa ca pentru perioada de vacanta, orientat catre unele fenomene optice pe care le observam uneori dar nu intotdeauna stim sa le dam o explicatie corecta.
Eu doar trebuie sa pregatesc terenul intrucat deja am o promisiune de colaborare "serioasa" din partea Luciei si sper eu nu numai din partea ei.
As vrea sa trecem in revista macar cele mai semnificative fenomene:

- curcubeul
- halourile
- aurorele
- dispersia Rayleigh sau de ce se vede cerul albastru
- dispersia Mie sau de ce se vede cerul albicios in apropierea soarelui
- asfintitul rosu
- sclipirile de smarald
- limita amurgului
- aure
- nori irizanti
- clipirea stelelor
- razele crepusculare

Initial vroiam sa acoperim o raza mai mare de fenomene optice, dar daca ma gandesc mai bine sunt suficiente si cele prezentate mai sus, macar sa le putem dezbate si in trecere.
Daca reusim, as vrea sa vorbim la final si despre un lucru foarte important pentru astronomi, seeingul - cea mai severa limitare impusa instrumentelor astronomice de catre atmosfera si sa mai vorbim si despre variatia acestuia in functie de unghiul zenital.

Lucia, mi-ai face o surpriza intradevar placuta daca ai vrea sa te ocupi de primele trei puncte   :D  ... in limita timpului desigur.

-----------------------------------
Mircea_Albu
30 Iul 2007 03:35

propun celor care au vazut....
-----------------------------------
Norocosii care au vazut trecerea de la Noapte la Zi in Mijlocul Atlanticului, sa ne impartaseasca din experienta lor......

Eu am vazut asa ceva de 4 ori .... Superb         !!!!!!........... next ........

Halouri... MIRIFIK.... daca ai ocazia sa vezi Luna fara Nori.....( cand ceata se afla mult deasupra solului, si nu sunt curenti de aer ( vant ) in apropierea solului sau la inaltime......( de obicei in lunile Noiembrie sau inceputul lui Ianuarie) .....eu atunci am vazut .... de 3 ori 


Curcubeul.... Puritatea Absoluta a luminii, vizibila de ochiul uman.....fara ajutorul prismelor optice .... cred ca toti am vazut macar o data un Curcubeu   !!!!   , iar daca nu cei mai norocosi au putut sa vada efectul de descompunere a spectrului luminii in Lab, de Fizica, cu ajutorul Prismelor optice..... 

restul... still 2 come 4 the one who R looking 4 it,,, except Aurora Boreala , care cred ca putini dintre noi au vazut-o,,,

Dar poate cine stie, poate este cineva care sa ne spuna si noua ce si cum, despre acest fenomen Optic, Feeeric pe care putini dintre noi au avut ocazia sa-l vada!!!







Anyone Else....

-----------------------------------
Katta
30 Iul 2007 09:15


-----------------------------------
Aici pot sa contribui si eu cu ceva. Am reusit sa surprind acum cateva luni un sun-dog foarte interesant.
http://s19.photobucket.com/albums/b175/CatalinM/Fenomene%20atmosferice/?action=view&current=1.jpg
Poza este de fapt un colaj din doua mai mici alaturate, pentru ca cei doi "catei" nu incapeau in campul aparatului.

-----------------------------------
lucia lucia
30 Iul 2007 10:30


-----------------------------------
Am înțeles, să trăiți!
Donc,
Dacă nu cel mai straniu (precum focul sfântului Elm (?), pe care văd că vrea dl. Z să-l discutăm), curcubeul este cel mai fermecător fenomen optic în atmosferă, pe cât de frumos pe atât de simplu. Îl putem explica ușor dacă ne amintim: 
- refracția;
- reflexia totală;
- dispersia
și dacă punem întrebările potrivite.

Deci:
Noțiuni de bază

Refracția este fenomenul de schimbare a direcției de propagare a luminii la trecerea dintr-un mediu în altul, astfel încât
1.	raza incidentă, normala și raza refractată se află în același plan;
2.	sinusul unghiului de refracție este proporțional cu sinusul unghiului de incidență.
Adică 

sin i = n sin r

Unde n = v1 / v2 este raportul dintre vitezele de propagare a radiației luminoase prin cele două medii (indicele de refracție relativ).
Observăm că dacă n > 1 (lumina se propagă mai repede prin al doilea mediu), atunci 
sin i < sin r adică i < r ( spunem că refracția are loc cu depărtare față de normală).
Atunci, există un unghi de incidență (L = arcsin n) pentru care r = PI, adică raza &laquo; refractată &raquo; se propagă la suprafața de separație. Pentru raze care cad sub unghiuri de incidență mai mari, refracția are loc cu întoarcere în primul mediu. Fenomenul se numește reflexie totală.

În figura de mai jos am considerat o sursă S aflată în apă, de la care pornesc raze spre suprafața liberă. Pentru raze (raza 1) care au incidență aproape de normală are loc refracție, dar pentru raze (2 și 3) mai depărtate de normală, are loc reflexie totală. Razele respective nu mai ies din apă.

Cam așa&#8230; dispersia a fost tratată de Prof pe topicul cu aberații optice și nu mai reiau. Dau doar link-ul http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=1411
și mă opresc, deocamdată. Revin, după ce dorm (nici măcar somn n-am prins, si e tarziu tare.)

PS. frumoasă poză cu sundog.

-----------------------------------
zoth
30 Iul 2007 12:15


-----------------------------------
Da, frumosi cateii surprinsi de tine Catalin.
Ei apar pe halourile de 22 grade si probabil ca nu ti-au incaput in camp pentru ca nu ai avut o deschidere mai mare de 44 grade cat este distanta unghiulara dintre ei.
Sper sa ne povesteasca Lucia despre aceste fenomene cand o avea vreme.
Pacat ca nu ai avut suficient camp sa apara si arcul tangential superior daca cumva o fi fost vizibil.

-----------------------------------
alexconu
30 Iul 2007 12:41


-----------------------------------
Da, frumosi cateii surprinsi de tine Catalin.
Ei apar pe halourile de 22 grade si probabil ca nu ti-au incaput in camp pentru ca nu ai avut o deschidere mai mare de 44 grade cat este distanta unghiulara dintre ei.

La o privire mai atenta, observai ca-s amandoi acolo. Numai ca unul e mai intens si sare in ochi.

-----------------------------------
Katta
30 Iul 2007 12:49


-----------------------------------
Zircon a vrut sa explice de ca am recurs la colaj. Am facut 2 fotografii pentru fiecare "catel" (ce ma amuza asta, ma gandesc la usturoi  :D ) in parte, pentru ca n-am avut suficienta deschidere la aparat.

Referitor la arc, cinstit sa fiu, nu mai tin minte daca era sau nu. Am fost foarte precipitat sa fotografiez si nici nu prea am stiut sa caut amanunte, pentru ca nu mai vazusem altadata ceva asemanator. In plus, n-am avut alta protectie decat niste ochelari de soare, asa ca nu puteam sa zabovesc prea mult cu privirea.

Voi reveni si cu un curcubeu superb, "cel mai cel" vazut de mine pana acum.

-----------------------------------
raduM
30 Iul 2007 12:54


-----------------------------------
spune Katta:
Poza este de fapt un colaj din doua mai mici alaturate, pentru ca cei doi "catei" nu incapeau in campul aparatului.
dar într-adevăr, dacă nu știi nu se vede că-i colaj  :wink: .
Sorry, Katta, am postat în același timp  :D .

Doar două foarte mici observații la cele spuse de Lucia:
 - din cauza dispersiei, unghiul limită variază cu frecvența. Diferite culori vor avea diferite valori ale unghiului limită.
 - întotdeauna avem și refracție și reflexie. Chiar la o reflexie totală, o parte din energie trece în al doilea mediu.
 Altfel, cred că topicul a început excelent.

-----------------------------------
zoth
30 Iul 2007 13:08


-----------------------------------

La o privire mai atenta, observai ca-s amandoi acolo. Numai ca unul e mai intens si sare in ochi.

Da, trebuia sa spun ca nu au incaput in acelasi camp, greseala de exprimare imi apartine dar credeam ca se intelege.
In rest sigur ca i-am vazut pe amandoi...

Catalin, asteptam si curcubeul cel minunat!

Domnul profesor, sunt sigur ca Lucia stie aceste amanunte, dar era tare obosita dupa atata pescuit, trebuie sa intelegem si noi...  :)

-----------------------------------
raduM
30 Iul 2007 13:26


-----------------------------------
Știe, sigur că da.  :D  Am amitit doar pentru că, probabil, va folosi asta și o să-i fie mai comod dacă nu revine ea la teorie. :wink:

-----------------------------------
zoth
30 Iul 2007 19:35


-----------------------------------
Si pentru ca a venit vorba de cateii lui Catalin, doua vorbe despre halourile de 22 grade cu scuzele de rigoare fata de Lucia ca i-am intrerupt expunerea.
Haloul de 22 grade este un fenomen optic simplu datorat refractiei (dar si reflexiei) luminii pe cristalele hexagonale de gheata din atmosfera.
Am facut mai jos un desen destul de rudimentar dar din care sper sa se poata intelege fenomenele care apar uneori odata cu acest halou (nu este obligatoriu sa apara mereu).
In partea dreapta a desenului este figurat un cristal hexagonal de gheata care va prezenta comportamentul unei prisme fata de lumina si o va dispersa pe aceasta in culorile ei fundamentale.
Astfel culoarea rosie va intalni un mediu cu n=1.306 si va fi deviata cu un unghi de 21.54 grade, pentru culoarea verde n=1.311 si unghi de 21.92 grade iar pentru albastru n=1.317 si unghi de 22.37 grade.
Haloul de 22 grade pare mai bine definit pe interior pe culoare rosie si se estompeaza spre marginea de sus a spectrului pe culoarea albastra.
Uneori odata cu acest halou mai apar si alte fenomene: sundog, arcul tangential superior, pilonii solari si chiar dispersia Mie.
In unele cazuri apare o intensitate marita pe orizontala in cele doua extreme ale haloului datorata orientarii cristalelor de gheata cu predilectie paralel cu directia orizontala sub efect Bernoulli. Acestia sunt cateii lui Catalin (sundog).
Si haloul si sundogii pot apare si in jurul lunii in conditii prielnice.
Dupa cum poti sa observi nenea Alex si in desen apar doi sundogi   :D  

O rugaminte pentru cei care mai posteaza imagini ..., daca nu cer prea mult puneti-le direct in mesaj ca sa fie mai usor de urmarit.

-----------------------------------
alexconu
30 Iul 2007 20:17


-----------------------------------
Ar mai fi de spus ca haloul de 22 se formeaza in nori cirrostratus. Asa ca daca iesiti din casa si vedeti cirrostratus pe sus, fiti cu ochii in 4 dupa halo-uri. Nu e neaparat sa se formeze intotdeauna cand sunt asemenea nori, dar uneori se intampla :)
Ca lumea sa nu fie confuzata de eventuale lecturi, sundogii se cheama parhelia de fapt, iar in limba romana se mai numesc si sori falsi. 
De obicei sunt observati cand Soarele e jos pe cer. Daca Soarele e sus pe cer, sundogii se vor departa de haloul de 22 de grade, ajungand de obicei sa fie vizibili la nivelul haloului circumscris (un oval in jurul Soarelui, tangent sus si jos la haloul de 22; daca soarele e mai jos de 29 de grade parca, circumscrisul se rupe in arcul tangent superior si arcul tangent inferior).

-----------------------------------
zoth
30 Iul 2007 21:19


-----------------------------------
Excelenta interventia, Alex.
Si daca tot am ajuns cu topicul asta cumva tangential la domeniul tau de activitate (banuiesc ca un fotograf profesionist trebuie sa stie cam tot ce se intampla prin atmosfera), poate ne ajuti si la celelalte fenomene pe care vrem sa le discutam aici...

-----------------------------------
lucia lucia
01 Aug 2007 14:02


-----------------------------------
.... Să scriu repede ca să aibă continuitate.

CURCUBEUL ÎN TREI POSTURI

1. Curcubeul se formează întotdeauna în partea opusă Soarelui și se datorează refracției / dispersiei și reflexiei totale a razelor de lumină pe picăturile de apă. Avem întotdeauna două curcubee, unul mai intens (primar) și unul mai puțin intens (secundar), întinzându-se între 40 și 42 grade, respectiv 49-51 grade față de dreapta soare-observator, culorile fiind în ordine inversă. Curcubeul e de fapt un disc luminos cu marginile mai intense și colorate (fig.1 dreapta). Dacă n-ar fi Pământul, el ar continua până la închiderea discului. Se vede asta din avion, curcubee circulare pe nori (nu știu de ce le mai spune și "glory" ; stare de beatitudine indusă de frumusețea fenomenului respectiv?) -  fig. 1 stânga (imagini de pe www.flickr.com)

-----------------------------------
lucia lucia
01 Aug 2007 14:03


-----------------------------------
2. Ce se întâmplă:
Lumina care vine de la Soare ajunge pe picăturile de apă din atmosferă. Aici:
-	o parte (funcție de incidență) se reflectă în atmosferă &#8211; raza1- 
-	o parte se refractă (intră în picătura de apă) și are loc o primă dispersie.
-	Razele ajung pe cealaltă față a picăturii. O parte se refractă &#8211;raza2-(din nou funcție de incidență) dar are loc și reflexie totală.
-	Razele care au suferit reflexie totală ajung pe suprafața dinspre observator, unde suferă încă o refracție însoțită de dispersie. Ele dau imaginea curcubeului primar.
-	Din nou funcție de incidență unele raze suferă două reflexii totale în interiorul picăturii. Ele dau curcubeul secundar. Dubla reflexie totală funcționează aici ca un sistem de prisme care răstoarnă imaginea, motiv pentru care culorile în curcubeul secundar sunt în ordine inversă față de primar. Încă, observăm că în  cazul curcubeului secundar lumina pierdută din curcubeu (ce spunea dl Prof mai sus) este mai multă decât la primar, ceea ce face ca secundarul să se vadă mai slab.

-----------------------------------
lucia lucia
01 Aug 2007 14:04


-----------------------------------
3 (si gata)

De ce sunt separate culorile? Aici e o afacere care poate fi ușor înțeleasă greșit &#8211;și eu am înțeles greșit inițial, adică n-am înțeles. Aha, dispersie_ gata, e clar. Ba nu.
Să luăm o picătură la limita de jos a curcubeului (picătura A). Dintre toate razele care, întoarse prin reflexie totală ies din picătură, numai cele roșii sunt în unghi potrivit pentru a ajunge la ochiul observatorului. Celelalte nu se văd ! 
Pentru o picătură de la limita de sus (B), razele violete sunt cele care ajung la ochi. Celelalte culori trec peste observator.
Condițiile de incidență  - n-o să vă plictisesc cu prea multă geometrie, cred că e suficient așa &#8211; pentru care lumina ajunge descompusă la noi impune limitele de 40-42 grade față de dreapta soare-observator *50-52 pentru celălalt*, motiv pentru care vedem curcubeul sub formă de bandă. Condiția e satisfăcută de toate punctele care se încadrează între limitele respective, ceea ce face să observăm curcubeul ca un arc. Pentru punctele din interiorul arcului, unghiul mai mic face ca razele de lumină să se recompună în ochi, deci culorile se pierd, rămânând luminozitatea mai mare față de exteriorul arcului.

-----------------------------------
alexconu
01 Aug 2007 14:11


-----------------------------------
Se vede asta din avion, curcubee circulare pe nori (nu știu de ce le mai spune și "glory" ; stare de beatitudine indusă de frumusețea fenomenului respectiv?) - 
pai le spune gloria, pentru ca nu-s curcubee :) sunt chestii diferite gloria si curcubeul.
A se vedea:
http://www.atoptics.co.uk/droplets/glory.htm
si respectiv
http://www.atoptics.co.uk/bows.htm

-----------------------------------
lucia lucia
01 Aug 2007 14:33


-----------------------------------
:roll: 

... poate ar trebui să mai spun ceva: curcubeele se observă spre sfârșitul ploii, pe picăturile fine, sferice, în suspensie în atmosferă. Picăturile mari, în cădere, nu dau curcubee perfecte.

PS. în desenul cu formarea curcubeului secundar a apărut o greșeală mică de tot. sorry.

-----------------------------------
raduM
01 Aug 2007 15:23


-----------------------------------
Iată - ca intermezzo- un simulator drăguț de fenomene gen halo și glory.
http://www.atoptics.co.uk/droplets/dload.htm

și o imagine de probă obținută cu simulatorul respectiv (halo, căței, pilon, arc tangențial)

-----------------------------------
lucia lucia
01 Aug 2007 16:22


-----------------------------------
AURORELE
Soarele emite un flux de particule încărcate, care constituie vântul solar. El interacționează cu câmpul magnetic terestru și astfel particulele încărcate sunt orientate (pe traiectorii spirale în jurul liniilor de câmp magnetic) spre poli. La intrarea în atmosferă, vântul solar produce excitarea atomilor de azot și oxigen care, prin dezexcitare, emit radiație percepută de noi ca auroră. Funcție de tipul / energia particulelor incidente, aurora poate fi mai mult sau mai puțin luminoasă și divers colorată. Mișcarea aurorei, când se produce, se datorează faptului că vântul solar ajunge treptat în diferite zone ale atmosferei, funcție de presiunea sa. 
Aurorele sunt mai dese și mai luminoase în perioade de activitate solară mare.
Imagini se găsesc, n-are nici un rost să lipesc aici&#8230; doar una luată din satelit (care mi-a plăcut mai mult), de pe http://www.santalive.tv/lights.html

-----------------------------------
Doru Dragan
01 Aug 2007 17:16


-----------------------------------
Acum aproape patru ani, mai precis in data de 4 noiembrie 2003 noaptea, aproape de miezul noptii, am vazut (foarte slab) o aurora. Inca din zilele precedente Soarele a avut o activitate neobisnuit de puternica. In data de 4 nov. in jurul orei 19:50 UT s-a observat o explozie foarte serioasa. Aparatura de inregistrare a fost depasita (saturata) iar explozia a fost evaluata in urma unor analize ulterioare ca fiind circa X28 ( http://spaceweather.com/glossary/flareclasses.html ) aceasta fiind cea mai puternica explozie solara inregistrata vreodata. Eu urmarisem activitatea Soarelui de cateva zile din cauza intensitatii ei iar cand am vazut ca are loc o asemenea explozie am fost sigur ca exista mari sanse de observare a aurorei la latitudini medii. Am iesit din oras inspre Buzias si intr-adevar in jurul orei 11:15 am observat o pata rosie-portocalie care a persistat vreo 10-15 minute. Din pacate fenomenul a fost de intensitate slaba si la vremea aia nu aveam un aparat de fotografiat serios.

-----------------------------------
alexconu
01 Aug 2007 17:34


-----------------------------------
Aurora a fost fotografiata din Romania in noaptea de 20 noiembrie 2003 de catre Razvan Tecuschi, din Balan - Harghita. Imagini la:
http://science.nasa.gov/spaceweather/aurora/images2003/20nov03j/Tecuschi3.jpg
http://science.nasa.gov/spaceweather/aurora/images2003/20nov03j/Tecuschi1.jpg
http://science.nasa.gov/spaceweather/aurora/images2003/20nov03j/Tecuschi2.jpg
Atunci eram in tren spre Cluj si am observat si eu aurora prin geamul de pe holul rapidului 633.
De asemenea, am mai observat aurora din Romania in 2000, odata cu maximul Perseidelor.

-----------------------------------
lucia lucia
01 Aug 2007 18:03


-----------------------------------
Eu am totusi o intrebare> sclipirile de smarald sunt totuna cu joulesverniana rază verde?  :oops:

-----------------------------------
alexconu
01 Aug 2007 18:06


-----------------------------------
Asta m-am intrebat si eu. N-am intalnit termenul de sclipiri de smarald in literatura de specialitate :D Si eu banuiesc ca zircon la raza verde (green flash) se refera, un fenomen deoebit de meserias si destul de rar. In medie, cred ca vad vreo 3 pe an.

-----------------------------------
raduM
01 Aug 2007 18:22


-----------------------------------
Așa cred și eu. Dacă e vorba de raza verde, mă ocup de ea... când îi vine vremea.
Că tot veni vorba, aș include și mirajele între chestiile discutate aici. Sunt fenomene cu "priză" la public și frumoase  :wink: .

Să nu uit: dacă la al 23-lea maxim de activitate solară am avut astfel de șansă, ne putem aștepta la cel puțin tot atât în 2011-2012. Previziunile ( http://science.nasa.gov/headlines/y2006/10may_longrange.htm ) indică un maxim de cel puțin același lup  :lol: .

-----------------------------------
zoth
01 Aug 2007 19:22


-----------------------------------
Da, despre raza verde e vorba, am intalnit-o si sub denumirea de sclipirea de smarald si parca mi-a placut mai mult sa-i spun asa.
Sigur ca putem povesti si despre miraje sau orice alt fenomen optic atmosferic fara o ordine anume, asa ca Radu te asteptam sa intervii.

-----------------------------------
zoth
04 Aug 2007 21:07


-----------------------------------
Dispersia Rayleigh si Mie.

In mare am vazut ca s-au spus cateva vorbe despre dispersia Rayleigh intr-un topic alaturat, dar ca sa fim consecventi si pe acest fir de discutii am sa mai spun si eu cateva lucruri.
Dispersia in general, este fenomenul de imprastiere a luminii cand aceasta intalneste in cale particule comparabile cu lungimea de unda.
In cazul dispersiei Rayleigh, aceasta are loc de obicei pe moleculele de aer sau pe oricare alte particule care nu depasesc 1/10 din lungimea de unda a radiatiei. Aceasta dispersie mai prezinta doua proprietati importante, si anume distributia aproximativ uniforma fata de punctul de dispersie si o puternica dependenta fata de lungimea de unda a radiatiei (I-->1/L^4).
Cu cat lungimea de unda a radiatiei este mai mica cu atat intensitatea radiatiei dispersate este mai mare, ceea ce favorizeaza evident partea de sus a spectrului vizual, deci culoarea albastra.
Pentru comparatie, intensitatea radiatiei dispersate cu L=400 nm este de 9.4 ori mai mare decat intensitatea radiatiei dispersate cu L=700 nm.
Lumina solara dispersata pe moleculele de aer din atmosfera ne da culoarea albastra a cerului.
In cazul dispersiei Mie, aceasta se produce pe particule ale caror marime este egala sau mai mare cu lungimea de unda a radiatiei incidente.
Si aceasta dispersie are doua proprietati importante, si anume distributia dispersiei este puternic dependenta de marimea particulelor ce o genereaza si depinde de sensul radiatiei incidente.
Dispersia Mie nu este dependenta de lungimea de unda!
Uitandu-ne intr-o zona apropiata soarelui putem pune in evidenta dispersia Mie prin aspectul albicios al cerului.
Deasemeni norii se vad albi din cauza vaporilor si picaturilor mici de apa care produc dispersie Mie fiind mult mai mari decat lungimea de unda a luminii.
Fie ca este vorba de dispersia Rayleigh sau Mie, ambele sunt procese elastice pentru ca energia fotonului dispersat nu se schimba.
Am facut si un desen mai jos unde puteti vedea cam cum arata dispersia Rayleigh (coltul stanga sus, desenat cu albastru pentru ca favorizeaza aceasta lungime de unda), dispersia Mie (sus centru si dreapta, vedem dependenta de marimea particulei), iar jos aspectul cerului in apropierea sau in partea opusa soarelui, vazut de un observator.

-----------------------------------
zoth
04 Aug 2007 21:31


-----------------------------------
Am uitat sa spun ceva.
Exista rapoarte din zona arctica unde rareori paseste picior de om, care povestesc despre culoarea albastra a cerului pana in apropierea discului solar. Ce frumos trebuie sa fie pe acolo  :shock:

-----------------------------------
raduM
04 Aug 2007 23:13


-----------------------------------
Băieții ăștia de la New South Walles - Australia au un program permanent de cercetări spațiale + fenomene atosferice cu baza în Antarctica. Eh...  :)

-----------------------------------
zoth
05 Aug 2007 15:45


-----------------------------------
Asfintitul rosu.

In momentul in care soarele este la zenit, lumina ce provine de la el strabate cea mai mica distanta prin atmosfera terestra si in consecinta aparenta lui va fi alb-galbuie iar cerul albastru.
Pe masura ce soarele se indreapta catre orizont, lumina lui va strabate o distanta din ce in ce mai mare prin atmosfera pamantului cu un maxim la limita orizontului.
Dar pentru ca atmosfera pamantului are un indice de refractie usor diferit de 1, lumina soarelui va fi refractata sub un unghi de pana la 0.6 grade pana sa ajunga la noi.
Acest fenomen dupa cum puteti vedea si in desenul de mai jos, ne largeste orizontul vizibil peste limita celui geometric, astfel incat atunci cand vedem soarele la asfintit el se afla deja cu mai mult de marimea unui disc solar sub orizontul geometric.
Vedem un pic "dupa colt" cum s-ar spune...  :D 
Data fiind grosimea considerabila a atmosferei pe care lumina o strabate pentru pozitia soarelui la orizont, cea mai mare parte a radiatiei din partea de sus a spectrului vizual va fi dispersata de atmosfera, iar la noi nu va mai ajunge decat aparenta lui rosiatica. 

Vreau sa mai spun aici ca tot din cauza refractiei atmosferice, obiectele ceresti vazute la elevatie mica vor prezenta aberatie cromatica si in caz ca folosim doar instrumente cu oglinzi.
Acum terenul este pregatit pentru raza verde ...

-----------------------------------
raduM
06 Aug 2007 18:32


-----------------------------------
SCLIPIREA DE SMARALD 
    in trei posturi  :D 

1. comentariu asupra denumirii precum si o imagine.
2. descriere teoretica
3. discutii


1. Zircon o numeste "sclipire de smarald" si sunt absolut de acord. In engleza  se gaseste sub denumirea de "green flash" iar in franceza este "le rayon verte", gratie lui Joules Verne. 
Sunt absolut de acord cu zirconiana "sclipire de smarald" pentru ca, chestia asta:
- dureaza foarte putin- functie de conditiile de observare- de la cateva fractiuni de secunda la o secunda si un Jacobian pic  :lol: . Este o sclipire.
- NU e o raza. Denumirea de "raza" poate crea confuzii aici. Raza este definita geometric, este directia perpendiculara pe suprafetele de faza constanta. 
- observatorul sarguincios poate sa vada, intr-un frumos rasarit sau intr-un eminescian/nostalgic (nu m-am hotarat asupra termenului, putem sa spunem doar senin, nu?) apus, un mesaj (hm) din spatii pe care nu le cunoastem  8) , anume - poate sa vada Soarele clipind intr-un verde insistent peste Pamant, lucru pe care un mare poet ar fi putut sa-l vada - din pacate poetii urmaresc doar luna si se scoala tarziu, :lol:  n-au chef de rasarituri- - sa-l numeasca "sclipire de smaragd".
urmeaza o imagine,*o imagine face cat o mie de cuvinte*:
sclipire de smarald. Luata de pe net.

-----------------------------------
raduM
07 Aug 2007 06:45


-----------------------------------
2. Așa cum spunea Zircon mai sus, la asfințitul roșu, o atmosferă cuminte poate fi considerată ca fiind formată dintr-o mulțime de straturi de densitate din ce în ce mai mică (de la pământ spre straturile superioare) astfel încât lumina suferă, la trecerea de suprafețele de separație, refracții. O rază monocromatică va fi curbată de aceste refracții succesive, dând ceea ce numim refracție astronomică. La orizont ea ajunge la nițel mai mult de 1/2 de grad, adică cam cât diametrul unghiular al Soarelui. Asta face ca, atunci când vedem Soarele atingând cu marginea inferioară a discului orizontul, el să fi apus deja complet, de fapt.
Lumina albă de la Soare refractându-se pe atmosferă suferă și dispersie și împrăștiere. Dispersia face ca marginea de sus a discului să apară verde iar marginea inferioară, roșie (lumina albastră e în mare măsură împrăștiată). &#8211; fig. de mai jos -  Astfel, atunci când Soarele a apus deja coborând la aproape diametrul său sub orizont, marginea lui superioară, verde, este încă vizibilă.

-----------------------------------
raduM
07 Aug 2007 06:54


-----------------------------------
3. discuție.
 - Există păreri după care sclipirea de smarald este un efect fiziologic de adaptare a ochiului după ce soarele, apunând, îl saturează cu lumină roșie. Faptul că sclipirea de smarald este "prinsă" fotografic arată că ea are realitate. Poate, impresia să fie accentuată de efecul fiziologic.
 - Așa cum e normal, ultimele raze care vin de la soare sunt albastre. Ele sunt puternic împrăștiate de atmosferă, dar uneori se pot observa "sclipiri de azur"  :D  - raze albastre, blue flash.
 - O atmosferă care nu e cuminte poate prezenta inversiuni astfel încât sclipirea de smarald apare uneori însoțită de un efect de miraj. Descrierea de mai sus e simplificată la maximum.

-----------------------------------
zoth
07 Aug 2007 10:11


-----------------------------------
Vreau sa mai subliniez ca fenomenul e cat se poate de real (sa nu se creada ca sunt povesti), doar ca nu poate fi observat mereu.
Aceasta irizatie verde exista si inaintea apusului de soare dar nu se poate vedea decat cateva clipe dupa ce discul rosu al soarelui s-a ascuns dupa orizont.
Sa vedem de ce:
In medie indicele de refractie al atmosferei este cuprins intre 1.000292 pentru radiatia rosie si 1.000295 pentru cea albastra, astfel incat unghiul de refractie rezultat este mediat pe undeva la 0.53 grade (asa cum s-a mai spus, un strop mai mult decat marimea discului solar).
Dispersia produsa de atmosfera este si ea modesta, doar 0.006 grade deci aproximativ 21 secunde de arc, ceea ce este mult prea putin pentru ochiul uman. Asta e motivul pentru care irizatia verde nu poate fi vizibila inainte de ascunderea totala a discului solar dupa orizontul vizibil.
Imediat dupa apus apare uneori, cand atmosfera o permite aceasta scipire verde care poate dura maxim cat strabate un obiect ceresc deschiderea de 21 secunde de arc pe care o are, adica maxim 1.4 secunde.

-----------------------------------
zoth
08 Aug 2007 12:10


-----------------------------------
Limita amurgului.

Iarasi am personalizat denumirea acestui fenomen dar parca mi se pare mai sugestiv asa. Inceputul sau limita amurgului, poate sa fie vizibil prin proiectia umbrei pamantului pe cer dupa apusul soarelui (sau inainte de rasaritul lui), evident daca cerul este senin.
Imediat dupa apus putem vedea in partea opusa soarelui (pe cerul de est) cum se inalta umbra pamantului ca o banda gri-albastruie de multe ori cu irizatii rozalii sau violete in partea superioara.
Am cules si o imagine de pe net cu acest fenomen...

-----------------------------------
alexconu
08 Aug 2007 12:42


-----------------------------------
Banda rozalie de deasupra umbrei Pamantului e cunoscuta drept centura lui Venus (belt of Venus in engleza); habar n-am daca exista o denumire consacrata in limba romana.

-----------------------------------
zoth
08 Aug 2007 18:37


-----------------------------------
Difractia luminii pe straturi subtiri si uniforme de nori incarcati cu vapori de apa sau cristale fine de gheata pot provoca alte fenomene optice atmosferice: aurele si norii irizanti.
In prezenta lunii sau a soarelui, cand lumina lor trece prin aceasta bariera fina de nori, apar zone circulare luminoase cu o deschidere medie de 10 grade colorate alternat de la albastru pana la rosu. Este un fenomen distinct fata de haloul de 22 grade.
Aura din jurul soarelui este mai greu de vazut pentru ca e mascata mai usor de stralucirea acestuia.
Acelasi efect al difractiei luminii pe particule fine si relativ uniform distribuite din norii subtiri dar luminati aparent din lateral fata de soare produce pe acestia benzi colorate in toate nuantele, norii irizanti.

-----------------------------------
alexconu
08 Aug 2007 18:42


-----------------------------------
Cand spui aura, te referi la coroana lunara sau solara? Ca vad ca e destul de mare problema cu termenii romanesti :D 
Adica chestii de genul:
http://s112.photobucket.com/albums/n179/conul/ADG2006/?action=view&current=CRW_2367-01_filtered.jpg
http://s112.photobucket.com/albums/n179/conul/ADG2006/?action=view&current=CRW_2363-01_filtered.jpg

-----------------------------------
zoth
08 Aug 2007 19:05


-----------------------------------
Da, este o problema cu unii termeni in limba romana.
M-am gandit si eu sa-i spun coroana, in cazul lunii ar merge, dar ce facem cand e vorba de soare?

-----------------------------------
alexconu
08 Aug 2007 19:09


-----------------------------------
Pai tot coroana ii spune. Si nu are rost sa ne mai gandim cum sa le spunem anumitor fenomene. Au denumiri consacrate in limba romana. Exista coroana lunara si coroana solara. :D

-----------------------------------
zoth
08 Aug 2007 19:21


-----------------------------------
Bine, daca vrei tu le spunem coroane  :D 
Cum reusim totusi sa scapam de confuzie (nu pentru noi, ci pentru cineva care nu cunoaste acesti termeni) in cazul soarelui cand vorbim de coroana solara proprie soarelui sau coroana solara tot proprie soarelui dar produsa de atmosfera terestra (lucruri in esenta total diferite, dar ambele vizibile prin atmosfera pamantului)?  :shock:

-----------------------------------
alexconu
08 Aug 2007 19:37


-----------------------------------
Pai nu le zicem asa pentru ca vreau eu :D Cam asta e terminologia.
Intr-adevar e confuzie de termeni, dar sunt folositi in contexte total diferite; evident, pot aparea confuzii, am mai discutat asta si printr-o tabara perseide... dar ata ete.. mai sutn situatii si prin alte domenii..

-----------------------------------
zoth
08 Aug 2007 21:28


-----------------------------------
Pai nu le zicem asa pentru ca vreau eu 
Stiu  :) 
Cam asta e terminologia.
Nu ma incanta deloc terminologia asta in care se poate crea confuzie intre coroana solara definita ca si strat exterior al atmosferei solare si coroana solara definita ca fenomen optic atmosferic produs de difractia luminii pe straturi subtiri de nori.
Termenul adoptat de mine voia tocmai sa faca aceasta separatiune de intelesuri. La urma urmei conteaza sa intelegem fenomenul.
De multe ori cand se fac traduceri si adoptari de termeni fereastra de interpretare este prea ingusta.
In cazul nostru la baza sta cuvantul "corona" care uneori e tradus, alte ori nici macar...
-efectul corona ar trebui sa fie numit efectul coroana sau efectul de coroana ceea ce suna bizar in romaneste sau poate fi interpretat mai ciudat.
-luminiscenta corona ar trebui sa sune luminiscenta de coroana, iarasi bizar.
Tot "corona" mai defineste fenomenul optic de care am vorbit dar si coroana solara.
Bine macar ca despre Corona Borealis nu exista confuzii si se traduce si frumos prin Coroana boreala...

-----------------------------------
alexconu
08 Aug 2007 21:52


-----------------------------------
Bine macar ca despre Corona Borealis nu exista confuzii si se traduce si frumos prin Coroana boreala...
OT
Aici s-au scos usor.. I-au zis Corona Australis  :D

-----------------------------------
zoth
08 Aug 2007 22:05


-----------------------------------
Da...  :lol:

-----------------------------------
zoth
09 Aug 2007 10:59


-----------------------------------
Clipirea stelelor.

De data asta sper fara echivoc  :D 
Este datorata neuniformitatii indicelui de refractie al atmosferei, fenomen cauzat de turbulentele aerului.
Stelele sunt atat de indepartate incat apar pe cer ca puncte de lumina ce par sa "danseze" cand traverseaza straturi ale atmosferei ce au temperaturi si/sau densitati diferite.
Planetele sunt suficient de apropiate ca sa poata aparea pe cer ca discuri de lumina chiar daca in unele cazuri ochiul neajutat de instrument nu poate sa perceapa acest lucru.
Spotul de lumina venit de la planete tinde sa formeze o medie relativ stabila la traversarea atmosferei asa incat si imaginea lor pare a fi stabila.

-----------------------------------
alexconu
09 Aug 2007 12:44


-----------------------------------
:D Si-aici exista termen consacrat in romaneste: scintilatzie :)

-----------------------------------
Doru Dragan
09 Aug 2007 14:39


-----------------------------------
Mai romaneste decat clipire-sclipire, nu se poate :) :D
Hmmm ... scintilatzie ... mi se pare ... de-a dreptul ... radioactiv :lol:

-----------------------------------
lucia lucia
09 Aug 2007 23:23


-----------------------------------
ei....
eu tot as vrea să văd care-i chestia cu mirajele.
Mergand exact pe ideea că aceste topice sunt făcute pentru a învăța niște lucrușoare... 
Am să reâncep eu:

Mirajele, atât de frumos denumite "fata Morgana" la noi, sunt determinate de faptul că, uneori, vedem - la propriu - ceea ce n-ar trebui să vedem.
Nu știu prea multe despre ele, dar
e chestie de optică, de asemenea: atunci când atmosfera se încălzește lângă Pământ, densitatea straturilor de aer se inversează, față de ... să spun distribuție Boltzmann, se supără veteranii  :D ... haide să spunem față de normal.
Atunci, refracțiile pe straturile de aer fac ca raze de lumină care în mod normal nu ar ajunge la noi, să ajungă și să dea imagini ale unor obiecte care nu sunt acolo unde, geometric, ni se pare că sunt. Asta e Fata Morgana.

NU am acoperit tot, asta e doar o idee. Vreau o continuare.
Trebuie să spun că mie mi-au plăcut intervențiile de mai sus. Cred că toată lumea are de câștigat din asta. Eu una, am aflat chestii pe care nu le știam înainte. Adevărat e că una e să fii teoretician și alta e să dai cu var.... să nu se supere nimeni, a da cu var e o artă, dar a cunoaște teoria prinde uneori bine  :lol: .

-----------------------------------
Andi
10 Oct 2007 18:35


-----------------------------------
Curcubeul se observa mai sus pe cer cu cat soarele este mai jos pe orizont.
Cum este corect: nori irizati sau nori irizanti?

-----------------------------------
sky
10 Oct 2007 19:43


-----------------------------------
Mai romaneste decat clipire-sclipire, nu se poate :) :D
Hmmm ... scintilatzie ... mi se pare ... de-a dreptul ... radioactiv :lol:

Sunt curios cati au privit prin telescop o stea care prezinta o scintilatie puternica. Va asigur ca este o experienta unica :lol:

-----------------------------------
raduM
10 Oct 2007 21:50


-----------------------------------
Curcubeul se observa mai sus pe cer cu cat soarele este mai jos pe orizont. 
Cum este corect: nori irizati sau nori irizanti?

după Lulu, (Abel, te rog să faci tu legătura cu expunerea ei)curcubeul principal se observă la 40-42 grade (unghi plan  :lol: ) față de direcția soare-observator. Curcubeul secundar, la  50-52 grade. 
Orice om cu scaun la cap își dă seama că, funcție de înălțimea soarelui (bine, declinație dacă vreți  8) ) adică funcție de direcția soare-observator, curcubeul se va observa mai sus sau mai jos... sau nu...  :wink: 

Norii sunt luminați și generează irizații, deci aș fi de partea "norilor irizanți".

-----------------------------------
Andi
10 Oct 2007 22:04


-----------------------------------
Asa este, daca inaltimea Soarelui este mai mare de 42 grade ( respectiv 52 de grade ) nu se poate observa curcubeul.
In ce dictionar a-ti gasit cuvantul irizant, irizanti?

-----------------------------------
raduM
10 Oct 2007 23:21


-----------------------------------
care dicționar  :lol: ?
Credeți-mă că eu pot da și definiții.

-----------------------------------
Abel Cavași
10 Oct 2007 23:56


-----------------------------------
după Lulu, (Abel, te rog să faci tu legătura cu expunerea ei)curcubeul principal se observă la 40-42 grade (unghi plan  :lol: ) față de direcția soare-observator. Curcubeul secundar, la  50-52 grade. Evident că are legătură cu [url=http://ro.wikipedia.org/wiki/Refrac%C5%A3ia]refrac&#539;ia &#537;i chiar cu reflexia totală :). Dar sunt aici speciali&#537;ti care au adus &#537;i mai pot aduce detalii profunde, formule, imagini.

-----------------------------------
Andi
11 Oct 2007 21:32


-----------------------------------
De acord cu aportul specialiștilor.
Fenomenul de optică atmosferică denumit "glorie" trebuie prezentat corect.
Și fenomenul cunoscut sub numele de "fata Morgana" cred că merită o prezentare detaliată.

-----------------------------------
Lylyana
16 Mar 2008 12:12


-----------------------------------
Se vede asta din avion, curcubee circulare pe nori (nu știu de ce le mai spune și "glory" ; stare de beatitudine indusă de frumusețea fenomenului respectiv?) - 
pai le spune gloria, pentru ca nu-s curcubee :) sunt chestii diferite gloria si curcubeul.
A se vedea:
http://www.atoptics.co.uk/droplets/glory.htm
si respectiv
http://www.atoptics.co.uk/bows.htm

Va deranjeaza daca intreb ce intelegeti prin faptul ca sunt diferite curcubeul si "gloria" (asta e traducerea corecta?) ? Nu putem spune ca gloria e tot un curcubeu dar cu alta denumire ? Sau prin ce difera aceste fenomene ? Prin ceea ce ochiul poate percepe sau prin modul lor de formare? ...

Ps. Daca vi se par absurde intrebarile va rog sa ma scuzati, nu sunt in domeniu...sunt pe langa pot spune, insa ma intereseaza la modul cel mai serios sa inteleg aceste fenomene asa cum sunt ele. Daca mi-ati oferi un raspuns, v-as ramane indatorata.  :)

-----------------------------------
raduM
16 Mar 2008 16:28


-----------------------------------
Nu sunt absurde deloc.
Uite, un link>
http://www.philiplaven.com/p2c1a.html
gasesti aici cam totul despre cum se formeaza "gloriile"
În esență tot refracție, reflexie totală și dispersie, dar diferă condițiile.

-----------------------------------
Doru Dragan
16 Mar 2008 17:18


-----------------------------------
Ai si link-urile din chiar postul tau in citatul pe care l-ai dat din Lucia. Site-ul Atmospheric Optics e unul din cele mai bune pe care l-am gasit in domeniul asta.

-----------------------------------
Lylyana
16 Mar 2008 18:06


-----------------------------------
Va multumesc mult celor ce mi-ati raspuns. :)  Sunt folositoare pentru mine raspunsurile dumneavoastra. 

Pentru mine au fost concludente acele linkuri legat de "glory", insa n-au fost pentru cineva cu care am discutat. De fapt au fost mai multi...sunt inscrisa pe un alt forum de 1 an, si acolo am discutat despre curcubee cu cineva , dar in discutie au intervenit si altii. Problema e ca persoana respectiva cu care discutam, ca de altfel si ceilalti, sunt absolventi ai unor facultati...unii chiar de fizica atomica, dar nu numai, iar eu sunt un om fara pregatiri speciale, ceea ce a dus intotdeauna la desconsiderarea celor ce le sustin....au prejudecati, si asta a reiesit foarte clar...discutia initial este despre existenta sau nonexistenta lui Dumnezeu (am vazut ca si aici pe acest forum ati avut o astfel de discutie), si printre ele...s-a ajuns si la acest subiect "curcubeul" care reprezinta, conform Bibliei, semnul legamantului intre Dumnezeu si oameni, ca niciodata nu va mai exista un potop care nimiceasca pamantul si vietuitoarele de pe el. Asa s-a ajuns sa discutam despre curcubeu...cum se formeaza si in ce conditii. Unul dintre interlocutorii mei, sustine teoria ca haloul si gloria, sunt unul si acelasi lucru cu curcubeul, doar ca poarta alte denumiri...Haloul sau gloria, pentru el sunt tot curcubee dar cu soarele-n fata...cand am spus ca nu se poate curcubeu cu soarele-n fata ( citisem ce a spus Lucia) si ca acesta va fi intodeauna in spate, mi-a spus ca n-am dreptate, ca exista si curcubee cu soarele-n fata (si postase o poza cu un halou in jurul soarelui).

De aceea am "aterizat" la voi pe forum, sunteti specialisti in domeniu, si eu am de la cine invata aici...sper sa nu va deranjeze ca eu nu sunt in domeniu ca voi.

-----------------------------------
raduM
16 Mar 2008 19:37


-----------------------------------
sper sa nu va deranjeze ca eu nu sunt in domeniu ca voi.

Nu deranjează pe nimeni aici așa ceva, stai liniștită.
 :wink: Îi mai înjurăm pe unii, dar numai atunci când sar peste casă cu teoriile aiuristice.  :D 
Facultatea absolvită sau nivelul de pregătire nu e un criteriu de-a categorisi oamenii. Sunt și minți mai nevoiașe (ca să nu spun idioți) printre cei cu studii superioare, îmi aduc aminte acum de unul, inginer, care mă întreba la modul cel mai serios cum se face că nu cad stelele de pe cer.  :shock: 

PS. Și cravata de pionier e colorată, dar nu-i curcubeu.  :lol:  :lol:

discutia ce urma din acest punct a fost mutata intr-un topic nou in sectiunea Diverse intrucat nu mai avea legatura cu subiectul dezbatut aici.
as avea rugamintea ca viitoarele discutii de pe acest topic sa respecte subiectul de baza.
va multumesc pentru intelegere  :) 
mod z 

-----------------------------------
raduM
16 Mar 2008 21:51


-----------------------------------
:oops:  :D

-----------------------------------
marie-jeanne
18 Mar 2008 13:56


-----------------------------------
Postul a fost sters in intregime intrucat nu avea legatura cu subiectul topicului de fata. Aici discutam doar despre fenomene optice atmosferice si atat.
Am procedat in acest fel deoarece constat ca rugamintea mea de mai sus nu a fost luata in considerare.
Pentru cine doreste sa discute pe langa subiect nu are decat sa o faca pe alte sectiuni daca moderatorii respectivi o permit.
Pe sectiunea de Optica acest lucru nu este posibil.
Va multumesc pentru intelegere  :) 
mod z
