
-----------------------------------
IACOB DUMITRU
11 Aug 2007 06:38

Volumul
-----------------------------------
Unora s-ar putea să li se pară inoportun și mai ales neadecvat acest nou topic. Și totuși, eu cred că a sosit momentul să tranformăm odată pentru totdeauna mitul spațiului bântuit de materie în, ideea spațiului bântuit de spațiu. 

Cum?

Eu spun că orice spațiu se relevă sistematic și cu un debit relativ constant.

-----------------------------------
Doru Dragan
11 Aug 2007 12:01


-----------------------------------
:shock: Se autoreleva?! Cui? Cum? Cand? Unde? Cu un debit relativ constant ... de ce? Iar ati dat cu stangu-n dreptu' si cereti fault :lol:

-----------------------------------
raduM
11 Aug 2007 13:55


-----------------------------------
Ca un arbore care crește, niciodată simetric dar dând senzația de armonie. Niciodată perfect drept dar manevrând continuu spre echilibru.  :wink: 
Probabil dl. ID se referă la faptul că nu există spațiu în sine ci că procesele îl creează. Nu există materie în sine ci interacțiunile o relevă.  :) 

 :!: Nu există imperii ci doar istorie  :shock:  :shock:  :shock:  . 

În bună măsură, d-le ID, știți că sunt mai degrabă pentru morfologie decât pentru sintaxă. Dar legăturile trebuiesc relevate, pentru a impune o morfologie. Iar asta trebuie făcută de morfologi, cu limbajul sintaxei. :? 
Na, că m-am împleticit de tot.  :lol:  :lol: 
Altfel, nimeni nu va vedea decât o chestie fără înțeles și fără pic de respect pentru gramatică. O traducere a ideilor morfologice în limgajul general folosit, în forma general utilizată precum și legăturile (pentru că slavă Domnului, sunt) între cele două formulări trebuie făcută.

-----------------------------------
IACOB DUMITRU
11 Aug 2007 20:52


-----------------------------------
Aveți perfectă dreptate domnule Radu, nu v-ați împleticit deloc, o voi face cât de curând, nu întâmplător am deschis topicul despre densitatea invariantă.

-----------------------------------
Abel Cavași
11 Aug 2007 21:08


-----------------------------------
Iacob, eu sunt mai greu de cap &#537;i nu în&#539;eleg ce legătură are acest topic cu Fizica. Te rog, fă un efort &#537;i explică-te mai bine, altfel voi fi nevoit să-l mut în altă parte.

-----------------------------------
IACOB DUMITRU
12 Aug 2007 06:54


-----------------------------------
Abel, dacă simți această nevoie, atunci mută-l în altă parte.  Pe mine nu mă deranjează.

Să înțeleg că în Fizică nu se folosește noțiunea de "Volum"?

Este foarte adevărat că nu este utilizată în Fizică noțiunea de debit al volumului.  Prin această inedită exprimare, am vrut să sugerez o imagine ajutătoare în efortul de explicare și mai ales înțelegere a secretelor realității fizice.  

Sunt curios, în ce măsură  noțiunea de sarcină electrică "q" ar fi putut inocula imaginea curgerii?

-----------------------------------
IACOB DUMITRU
12 Aug 2007 15:45


-----------------------------------
Milenii de cuget și simțiri au contribuit la impunerea unor clișee pe cât de suprarealiste, tot pe atât de dăunătoare în tentativa noastră de evaluare a realității. S-a împământenit în felul acesta ideea conform căreia, volumul ar exista indiferent de faptul că teritoriul său este sau nu violat de prezența unor intruși.
	
Dincolo de efectul perceput ca și mișcare, migrația pune în discuție și fenomenul mult mai delicat al superpoziției, al suprapunerii.  

Dar oare poate exista un volum fără conținut, fără o implicare a suprapunerii? 

Desigur că această întrebare poate fi reformulată convenabil. Cum? Punând în centru atenției problema incluziunii. 

A fi sau a nu fi? A include sau a fi inclus?

În măsura în care delimitările nu pot fi niciodată exacte, ideea de puritate absolută nu poate reprezenta decât expresia unui non-sens.

Chiar dacă la prima vedere această inexactitate pare să obstrucționeze operația de măsurare, de apreciere, trebuie să acceptăm faptul că:

Comensurabilitatea este o proprietate facilitată tocmai de eterna punere în comun, de eterna natură apreciată ca și superpoziție. 

Desigur că superpoziția nu ar mai fi acceptată ca și fenomen de suprapunere dacă nu ar fi însoțită și de fenomenul migrării, a deconspirării.

Cum, cui și în ce fel?

Asimetric, în primul rând sie însuși, din aproape în aproape prin punerea sau scoaterea sistematică din prim plan a unui invariant volum.

Dacă ideea volumului invariant și a densității invariante pare să ne obstrucționeze drumul spre determinare, nu același lucru îl putem spune și despre asimetria formelor descrise de fenomenul de deconspirare eșalonată a volumelor. 

Pentru a nu încărca prea mult acest mesaj, o să revin cu amănunte în ceea ce privește dezvoltarea asimetrică și formalismul matematic aferent.

-----------------------------------
Abel Cavași
12 Aug 2007 17:17


-----------------------------------
Dacă ideea volumului invariant și a densității invariante ...Ce volum invariant, ce densitate invariantă? Invarian&#539;i la ce? La o transla&#539;ie relativistă? Nici vorbă! Volumul &#537;i densitatea depind de observator, deci nu sunt invarian&#539;i. Vrei să în&#539;elegi asta? Sau eu n-am în&#539;eles ceva?

-----------------------------------
IACOB DUMITRU
12 Aug 2007 19:06


-----------------------------------
Domnule Abel, nu știu dacă ați observat dar eu am specificat că noul volum se deconspiră în primul rând sie insuși.  Pentru moment nu am adus în discuție problema observatorului ca și terță persoană.

Este vorba despre o secvențială deconspirare. Pe un tact (ritm constant), bucăți de volum sensibil egale își fac resimțită prezența în această relație de înșiruire secvențială (de noi volume).  

Constanța în timp a acestor volume ne poate duce cu gândul la o unitatea simbolică și comună de măsură atât pentru timp cât și pentru volum, fiecare relevare de nou volum unitar putând fi acceptat ca și eveniment elementar.

Abel, această nouă viziune nu are încă corespondent în literatura de specialitate (după câte știu eu, nu este exclus să mă înșel).  Deci practic, pentru moment eu pun în discuție sistemele aflate într-o stare de relativă izolare, adică neobservabile în mod direct, ferite de privirile sau tentaculele curioșilor.

Abel, eu încerc să fac determinare pur teoretică.

-----------------------------------
Abel Cavași
12 Aug 2007 19:45


-----------------------------------
Abel, eu încerc să fac determinare pur teoretică.Î&#539;i doresc succes, dar în această manieră alambicată artificial nu te mai baza pe ajutorul meu, pentru că, oricât mă chinui, nu în&#539;eleg nimic din versurile tale. Asta nu mai este Fizică &#537;i nici măcar literatură. :(

-----------------------------------
IACOB DUMITRU
13 Aug 2007 05:40


-----------------------------------
Abel, nu ași dori să te dezamăgesc dar, nu m-am bazat niciodată pe ajutorul tău. Oricum, îți mulțumesc pentru urare.

Eu încerc să surprind o simplă "relație" ca și "întovărășire graduală" (știu că sună aiurea, dar așa am simțit eu nevoia să caracterizez un sistem fizic care tocmai își alipește sau se separă de noi teritorii). 

Cel mai important este ca această relație să fie percepută ca și imagine și viceversa de un număr cât mai mare de oameni obijnuiți și, în acest context, să le putem utiliza cu ușurință pe amândouă într-un inerent și nesofisticat calcul matematic.

Nu cred că ar fi benefică transformarea aceastui banal aspect al naturii într-un concept de mare angajament intelectual.

-----------------------------------
Abel Cavași
13 Aug 2007 07:22


-----------------------------------
Abel, nu ași dori să te dezamăgesc dar, nu m-am bazat niciodată pe ajutorul tău.&#536;i eu, prostul de mine, care credeam că te-ai înscris pe acest forum ca să te bazezi pe ajutorul fiecăruia dintre noi, inclusiv pe al meu (că doar nu-s eu mai cu coarne (sau sunt?)) :lol: !
Eu încerc să surprind o simplă "relație" ca și "întovărășire graduală" (știu că sună aiurea, dar așa am simțit eu nevoia să caracterizez un sistem fizic care tocmai își alipește sau se separă de noi teritorii). Deci &#537;tii că sună aiurea &#537;i totu&#537;i î&#539;i permi&#539;i luxul de a inventa asemenea bizarerii aici, pe un forum &#537;tiin&#539;ific!? Se pare că &#539;ie nu-&#539;i pasă dacă eu (&#537;i mul&#539;i al&#539;ii) nu în&#539;eleg ceea ce vrei să spui (dacă vrei să spui ceva vreodată); pentru tine este important să scrii ceva pe-aici ca să te po&#539;i mândri că faci parte dintr-o comunitate &#537;tiin&#539;ifică. Ar trebui să-&#539;i revizuie&#537;ti încă o dată această nepăsare fa&#539;ă de limbajul &#537;tiin&#539;ific, altfel eu (cel pu&#539;in eu) nu voi putea în&#539;elege mesajul pe care vrei să-l transmi&#539;i. Nu ai niciun drept să mă obligi pe mine (&#537;i pe mul&#539;i al&#539;ii) să-&#539;i descifrez &#8222;întovără&#537;irile graduale&#8221;. Dacă nu &#537;tii să vorbe&#537;ti în limbaj &#537;tiin&#539;ific, ai două variante: ori îl înve&#539;i, ori î&#539;i define&#537;ti foarte riguros bizareriile cu care ne împro&#537;ti fără ru&#537;ine.
Cel mai important este ca această relație să fie percepută ca și imagine și viceversa de un număr cât mai mare de oameni obijnuiți și, în acest context, să le putem utiliza cu ușurință pe amândouă într-un inerent și nesofisticat calcul matematic.

Nu cred că ar fi benefică transformarea aceastui banal aspect al naturii într-un concept de mare angajament intelectual.Habar n-ai despre ce vorbe&#537;ti! Poate (5%) că ai tu ceva bun în cap, dar mesajele tale nu ne lasă să găsim asta. Ca să faci &#536;tiin&#539;ă nu ajunge să arunci ni&#537;te cuvinte haotice în dreapta &#537;i-n stânga cu speran&#539;a că se va găsi cineva care să se chinuie să descifreze ceea ce ai spus. Dimpotrivă, având în vedere că a face &#536;tiin&#539;ă presupune mult efort intelectual, ar trebui să ne scute&#537;ti măcar de efortul de a descifra &#8222;întovără&#537;irile graduale&#8221;. În plus, nu strică un pic de respect pentru cei care &#537;i-au sacrificat întreaga via&#539;ă ca noi să avem astăzi un limbaj &#537;tiin&#539;ific atât de bine pus la punct. N-am nimic împotrivă să îmbunătă&#539;e&#537;ti acest limbaj, dar maniera în care o faci este gre&#537;ită. Ca să îmbunătă&#539;e&#537;ti limbajul &#537;tiin&#539;ific actual, trebuie să porne&#537;ti de la el! Trebuie să te exprimi &#537;i mai riguros decât ne permite acesta!

-----------------------------------
Doru Dragan
13 Aug 2007 09:23


-----------------------------------
Astea nu mai sunt intovarasiri ... nici macar graduale :). Asta e razboiul lumilor. Lupta dintre un mecanicist determinist pozitivist si un "mare revolutionar" care e decis sa nu tina cont de nimeni si nimic :D

-----------------------------------
Abel Cavași
13 Aug 2007 10:51


-----------------------------------
Asta e razboiul lumilor. Lupta dintre un mecanicist determinist pozitivist si un "mare revolutionar" care e decis sa nu tina cont de nimeni si nimic :DDoru, a&#537; vrea eu să poată fi catalogată ca fiind o luptă, pentru că ar avea ceva cinstit în ea. O luptă de acest gen ar însemna argumente &#537;i contraargumente, dar Iacob nu are nici argumente &#537;i nici contraargumente, el are doar mesaje, mesaje &#537;i iar mesaje din care nu în&#539;elege nimeni mai nimic.

Apropo, Doru, care dintre noi (doi, eu &#537;i Iacob) este, după tine, &#8222;mecanicistul determinist pozitivist&#8221; &#537;i, respectiv, &#8222;mare revolu&#539;ionar&#8221;? Nu de alta, dar vreau să văd &#537;i eu despre cine crezi că &#8222;e decis sa nu tina cont de nimeni si nimic&#8221;.

-----------------------------------
Doru Dragan
13 Aug 2007 11:24


-----------------------------------
Hai ma, lasa-ma :) Chiar? Dupa atata vreme de cand ne cunoastem nu-ti dai seama cine este "mecanicistul determinist pozitivist". Domnu' mecanic, se poate? Ia-ti dom'le o oglinda :D In ceea ce-l priveste pe Iacob, el este "marele revolutionar" decis sa nu tina cont de nimeni si nimic. "Mare revolutionar" intre ghilimele pentru ca nu a reusit sa convinga pe nimeni (eu nu contez :)) de marile adevaruri pe care le propovaduieste. Cu toate ca eu am facut unele traduceri (destul de reusite :)) din iacobiana in romana, cu toate ca i-am atras atentia in repetate randuri (si eu si multi altii) ca foloseste un limbaj care poate distruge chiar si cele mai bune idei teoretice, dansul e "decis sa nu tina cont de nimeni si nimic".

-----------------------------------
Abel Cavași
13 Aug 2007 11:45


-----------------------------------
Mersi, m-am lini&#537;tit  :D .

-----------------------------------
Doru Dragan
13 Aug 2007 11:52


-----------------------------------
Ma bucur. Spune-mi daca mai pot face si altceva pentru tine :)

-----------------------------------
Abel Cavași
13 Aug 2007 11:55


-----------------------------------
Da, mai po&#539;i :).

-----------------------------------
IACOB DUMITRU
13 Aug 2007 14:23


-----------------------------------
Sorry Abel, recunosc că am cam exagerat cu întovărășirea, am vrut doar să văd cum te înfurii.  La urma urmei nu sună rău, pentru o simplă RELAȚIE mi se pare a fi o caracterizare chiar reușită.

Un mare matematician a încercat să elimine (teoretic) materia din Univers, nu a reușit totuși să scape și de ecuațiile de mișcare.  Păcat, mare păcat, cu puțină imaginație și-ar fi putut da seama că trăim într-o lume a traiectoriilor, a formelor fără conținut, a proporțiilor, a relațiilor.

Pe fondul unei dezvoltări acentrice natura reușește să ne surprindă și să ne cufunde într-o adevărată baie de relații, baie de informații.  Spre deosebire de limbajul matematic deja arhicunoscut, dezvoltările acentrice conferă o oarecare &#8222;consistență&#8221; propriei imagini, imagine ce nu este străină fenomenului de contabilizare. 


Evident că Universul este definit de un număr foarte mare (dar nu infinit) de relații.  Eu spun că relativa izolare ca și imagine a unei relații &#8222;elementare&#8221; (o relație care nu mai poate fi descrisă cu ajutorul altor relații) este asemănătoare unei călătorii în timp adică a unei așa-numită &#8222;gaură de vierme&#8221;.

În postul următor voi încerca să prezint în amănunt această imagine.

-----------------------------------
Alexandru Rautu
13 Aug 2007 14:38


-----------------------------------
În postul următor voi încerca să prezint în amănunt această imagine.

Vaileuuu ! Fugiti lume... si luati-va dictionarul iacobian cat mai repede, ca sigur o sa avem nevoie de traducere  :D.

-----------------------------------
Abel Cavași
13 Aug 2007 14:45


-----------------------------------
Într-adevăr! Doru, ar trebui să stai pe-aproape că e&#537;ti specializat în iacobiană :D.

-----------------------------------
Doru Dragan
13 Aug 2007 15:36


-----------------------------------
intovarasire   - relationare
acentric         - asimetric
migrare         - miscare
apreciere       - masurare
superpozitie   - suprapunere
desconspirare - informatie
Acum e evident ca datorita unor migrari au loc superpozitii care duc la intovarasiri deoarece teritoriul volumului este violat de intrusi. Delimitarile sunt astfel imposibile iar puritatea e un nonsens. Asta insa faciliteaza aprecierile si astfel are loc desconspirarea. Si hopa ... Universul e plin de informatie. Deoarece e acentric.

Domnu' Iacob, eu am inteles tot. Am insa o singura problema. De ce nu puteti fi la fel de concis ca mine.
:) :D :lol:

-----------------------------------
IACOB DUMITRU
13 Aug 2007 17:55


-----------------------------------
Vă mulțumesc domnule Doru.  Fiecare cu darul său de la Dumnezeu.  Oricum, cea ce va urma este floare la ureche:

-	vectori ce mătură suprafețe egale în unități egale de timp;
-	unghiuri diferite descrise în unități egale de timp;
-	repaus relativ (relativ la o viteză maximă de deplasare admisă);
-	relativă perpendicularitate sau altfel spus un foarte mare modul al razei  vectoare în comparație cu modulul vectorului viteză periferică (R>>Vp).

Într-un cuvânt:

Excentricități.

Și totul pe fondul unei singure relații.

P.S.  Răutu, eu cred că de altceva aveți nevoie.

-----------------------------------
raduM
13 Aug 2007 22:24


-----------------------------------
Eiiii, nu cumva jucați volei fără mine?  :? 
De data asta, fac echipă cu dl ID. 
Într-adevăr, lăsând la o parte lipsa de formă specifică științelor pozitive dl. ID are, în esență, mare dreptate. 
NU face literatură, nu face filosofie nici fizică, nici măcar știință, e greu să-i urmărești ideile și asta e numai vina domniei sale, n-a dus - cred că nici nu vrea să ducă - până la capăt formalismul Jacobian. Dar are dreptate. 
Ca fizician (fizicant - traduc: fizicant = unu' care cântă fizică la școală  8) -  nu mai sunt  :lol: ), m-aș zburli și acum împotriva formei prezentării. Multe scăpări în afara terenului, multe modificări ale tușelor în timpul jocului. Dar.
Lăsând la o parte punctul de vedere al fizicii-așa-cum-o-cunoaștem, în physis-u  :D l actual există tendințe (chiar curente) de dezvoltare a unui punct de vedere mai apropiat de natură, de fenomen, de proces. Aste tendințe se apropie mult de opinia Jacobiană. Mă refer aici la teoriile lui Ilija Prigogine, Benoit Mandelbrot și, mai recent, Lee Smolin. Teoriile primilor doi (în ciuda Nobelului lui Prigogine) au fost mult timp clasate ca ramură nonconformistă a Fizicii, ramură care are dezvoltări utile în crete domenii practice dar căreia nu i s-a dat voie niciodată să pretindă că poate fi un fundament al științelor. Abia Smolin, teoretician rasat, vine cu un formalism matematic așa-cum-ne-place și începe să arate, cătinel, că bazele fizicii sunt aiurea. NU mă refer aici la fizica  de zi cu zi, experimentată, aplicată cu corecțiile necesare de către ingineri. Discuția atinge structura fizicii ca știință.
Smolin însuși spune însă, ca și Hawking de altfel, că nu poți spune nimic dacă nu folosești limbajul adecvat și, mai mult, nu poți spune nimic dacă nu ai deja cuvântul  :lol: . Trebuie să fii în gașcă. 
Toate aste, dl. ID le cunoaște, de altfel.

Terenul a fost trasat.

-----------------------------------
Alexandru Rautu
13 Aug 2007 23:42


-----------------------------------
-	vectori ce mătură suprafețe egale în unități egale de timp;

Mai nou mai sunt si vectori ce dau cu aspiratorul...  http://us.i1.yimg.com/us.yimg.com/i/mesg/emoticons7/21.gif (srry... nu m-am putut abtine http://us.i1.yimg.com/us.yimg.com/i/mesg/emoticons7/65.gif ). Domn profesor poate dl ID are dreptate, dar modul sau de a filtra informatia (nu stiu de ce imi aminteste de Ion Barbu http://us.i1.yimg.com/us.yimg.com/i/mesg/emoticons7/39.gif ), informatie pe care o cripteaza fara oprire, ma face destul de sceptic. Ca sa inteleg esenta lucrurilor pe care ni le expune dl ID trebuie sa fac "traducerea" si mi-e nu-mi prea place sa fac traduceri.

P.S.  Răutu, eu cred că de altceva aveți nevoie.

De-o minume cred ca... de-un creier in plus...http://us.i1.yimg.com/us.yimg.com/i/mesg/emoticons7/78.gif

P.S. Ma bucur ca domn profesor e in echipa cu dl ID http://us.i1.yimg.com/us.yimg.com/i/mesg/emoticons7/4.gif...  poate asa o sa alerg mai mult pe teren si poate asa o sa inteleg "esenta" lucrurilor pe care le spune dl ID http://us.i1.yimg.com/us.yimg.com/i/mesg/emoticons7/3.gif.

-----------------------------------
raduM
13 Aug 2007 23:48


-----------------------------------
:lol: Un coprocesor...  :lol: Cică fac ăștia implanturi, în UK, pentru est-europeni gratis.  :lol: 
Cu forma de prezentare e buba la dl.ID, așa-i. De aceea aștept și eu să văd împlinită promisiunea d-lui, de mai sus, aceea cu realizarea legăturii cu "sintaxa", cu limbajul nostru.

Dar de servit, servește bine și ridică și la fileu :wink: .

-----------------------------------
Alexandru Rautu
13 Aug 2007 23:56


-----------------------------------
:lol: Un coprocesor...  :lol: Cică fac ăștia implanturi, în UK, pentru est-europeni gratis.  :lol: 

Super... ma duc sa fac rost de unu... nu strica niciodata unu de asta la casa omului http://us.i1.yimg.com/us.yimg.com/i/mesg/emoticons7/78.gif.

Cu forma de prezentare e buba la dl.ID, așa-i. De aceea aștept și eu să văd împlinită promisiunea d-lui, de mai sus, aceea cu realizarea legăturii cu "sintaxa", cu limbajul nostru.

Sa speram... http://us.i1.yimg.com/us.yimg.com/i/mesg/emoticons7/17.gif. Dl ID bafta multa!

-----------------------------------
IACOB DUMITRU
14 Aug 2007 08:06


-----------------------------------
Mulțumesc tuturor pentru încurajări, chiar aveam nevoie.  Este foarte greu să înveți a opera direct pe pacient, nu mai spun de cazurile în care acesta nici nu îți permite să îi violezi intimitatea.  Excentricitatea ca și singularitate reprezintă un astfel de caz.  Desigur că relativa izolare este un blazon ce i se poate aplica oricui și oricând, fie și numai pentru o durată relativ scurtă.  Mai dificil de interpretat sunt cazurile în care relativa izolare tinde să devină un fenomen de relativ lungă durată.  

Am făcut această scurtă introducere deoarece urmează să deslușim tainele unor entități ce în principiu par a fi ireductibile. Chiar dacă ipotetic nu putem fi martori la ceea ce se întâmplă în interiorul acestor corpusculi, acest lucru nu ne împiedică să elucidăm gama ipotezelor ce ar putea susține comportamentul izolării, al deformării.  

Deci, ipoteze:

&#8226;	Orice punct din acest Univers se află în pântecul unei astfel de entități;
&#8226;	Între locațiile posibile ale acestui Univers și singularitățile mai sus amintite există, în mod firesc, o relație biunivocă;
&#8226;	Orice pântec de acest gen are volum (dacă nu ar fi așa, ideea de interior, de intimitate, de izolare nu ar avea nici un sens);
&#8226;	Pântecele unor astfel de entități nu se intersectează (în caz contrar, ideea de intimitate nu ar mai fi viabilă);
&#8226;	Volumul și implicit ideea locațiilor multiple din interiorul acestor entități este susținută de existența unei relații biunivoce (altfel nu am mai putea vorbii de confirmarea ideii de volum);
&#8226;	Existența unei relații renaște ideea de comuniune, de mulțime și implicit de existență a unui numitor comun;
&#8226;	Relația biunivocă nu poate fi din punct de vedere matematic decât monotonă (altfel nu am mai putea vorbi de ideea de relativă izolare a gazdei, de conjugare a unor eforturi, de singularitate); 
&#8226;	Ca și martor ocular al unei relații biunivoce monotone, oricărui eșantion acceptat ca și segment de dreaptă din interiorul acestor elementare teritorii i se poate atașa origine și sens.

Iată cum o banală mostră din teritoriul atât de inaccesibil al unor astfel de corpusculi pare să semene cu imaginea unui vector.

Voi reveni și cu alte amănunte.

-----------------------------------
Doru Dragan
14 Aug 2007 09:34


-----------------------------------
Corpusculi care sunt niste entitati cu pantec ... hmmm ... aici m-ati cam pierdut. La asta nu m-am gandit. Si nici nu as prea vrea sa ma gandesc. Imi face impresia ca dl prof. raduM v-a cam dat prea mult nas. Va las pe competentele sale maini. Cand o sa ajungeti la expunerea unei teorii coerente intr-un limbaj uman (sau artificial algoritmic) coerent va rog sa ma anuntati.

-----------------------------------
Abel Cavași
14 Aug 2007 10:00


-----------------------------------
Doru, ce ne facem dacă ne la&#537;i baltă? Cine o să ne mai facă traducerile din iacobiană? Radu se mul&#539;ume&#537;te să-l cetească pe Iacob, iar nouă nu ne dă mai nimic. Nu te gânde&#537;ti la pierderile pe care le vom suferi? :lol:

-----------------------------------
Abel Cavași
14 Aug 2007 10:42


-----------------------------------
&#536;ti&#539;i, m-am gândit să deschid &#537;i eu un topic denumit &#8222;Aria&#8221; în care să vorbesc despre viteza densită&#539;ii unui electron televizat cu boabele de mazăre întovără&#537;ite. Ce zice&#539;i? Eu cred că ar fi mai interesant decât bazaconiile pe care le-am scris pe topicul &#8222;Formulele lui Frenet generale&#8221;. Nu-i a&#537;a? :lol:

-----------------------------------
lucia lucia
14 Aug 2007 13:15


-----------------------------------
Minge afară din teren...  :lol:  :lol:

-----------------------------------
IACOB DUMITRU
14 Aug 2007 17:33


-----------------------------------
Pentru cei ce s-au oprit din râs:

în pântece = teritoiu unde evoluția este ferită de ochii indiscreților, un spațiu închis (deci finit), un spațiu care nu se intersectează în nici un fel cu exteriorul (nu există punct care să aparțină deopotrivă interiorului și exteriorului).

Capisci?

-----------------------------------
IACOB DUMITRU
14 Aug 2007 17:50


-----------------------------------
Într-un fel, facerea lumii a fost, este și va fi tot timpul sub ochii noștrii.

Cui îi mai arde de râs?

-----------------------------------
Doru Dragan
14 Aug 2007 17:53


-----------------------------------
:lol: Unii din noi continuam inca sa radem. Pântecele asta care e ferit de ochii indiscretilor e prea de tot. Daca ati fi adus vorba de informatie, ca poate sau nu poate circula, era un pic mai stiintific asa cum cere si Abel saracu'. Iar mai apoi aduceti din nou vorba despre inchis si finit. Va rog luati o cartulie de matematica si lamuriti-va cu conceptele inchis/deschis, finit/infinit din teoria multimilor si topologie. Din pacate lucrurile in domeniul asta nu sunt chiar asa simple cum par la prima vedere.

-----------------------------------
lucia lucia
14 Aug 2007 19:05


-----------------------------------
Mă mânca limba să spun că mă apucă durerea de ... pântece de râs  :lol: , dar e o problemă aici: eu cred că dl. ID chiar la informație se referă. E un fel de principiu holografic inversat, pare-mi-se... Numai că nu se împacă cu intimitatea, izolarea completă.

-----------------------------------
raduM
14 Aug 2007 19:29


-----------------------------------
Păi, d-le ID, eu aștept la fileu și dvs ridicați pentru adversar.  :lol:  :lol: 
Mai spun odată, chestiile astea trebuiesc traduse în limbajul general folosit, pe care să-l înțelegem.
Și drept să fiu, m-am blocat. Și mie-mi bântuie o fantasmă de holografie prin cap când citesc treaba cu pântecele izolat, dar dacă e așa, chestia e o banalitate. Adică bine, principiul holografic (în orice formă) nu e banal, dar e pe cale să se banalizeze înțelesul lui, aici  :cry: .

Ce spune principiul holografic: informația care este emisă în Univers de către un obiect este proporțională cu entropia si de asemenea cu aria domeniului închis (imaginar sau real - orizontul GN)care include obiectul, NU cu volumul așa cum s-ar crede  :roll: . Informatia provenită de la obiest fiind proportională cu aria, rezultă că e ca-și-cum obiectul s-ar afla ... pictat pe suprafata închisă care-l mărginește. O hologramă.
Mai e o chestie legată de informațiea maximă care poate trece printr-o suprafață, lucru care limitează posibilitățile observatorului. 

Ei, de aici până la pântece cu țepi (ce era cu vectorul acela?)... eu nu văd mai mult. Sincer să fiu, mă așteptam la o altă dezvoltare.

-----------------------------------
IACOB DUMITRU
14 Aug 2007 22:52


-----------------------------------
Nu, nu este vorba de principiul holografic.

Domnule Radu, dumneavoastră cum ați defini un spațiu inviolabil, intangibil (și de ce nu, incompresibil)?

Acei țepi sunt dovezi (obținute în urma unor deducții logice) ale faptului că acest teriu, acest interior există și este cât se poate de real, este cât se poate de populat. Facerea este o acțiune, dar în același timp este și un teritoriu 100% discret.

-----------------------------------
IACOB DUMITRU
15 Aug 2007 08:49


-----------------------------------
Nu este de mirare că lucrurile par  a se fi împotmolit aici.  Obișnuiți să privim Universul ca pe o întindere finită prin capacitatea noastră de a îl depista empiric, dar infinit prin posibilitățile sale de existență, nu facem altceva decât să fim partizanii ideii de existență a spațiului oriunde și oricât.

Infinitul ca și nelimitare în spațiu și timp, ca și deschidere nemărginită, pare să fie o caracteristică de bază a realității înconjurătoare.  

Cât de înșelător poate fi acest infinit?

Deși nu îl percepem experimental, el pare să fie o prezență indubitabilă, un reper care, rămâne necontestat în virtutea faptului că simbolizează ceea ce nu poate fi atins.
 
Relația noastră cu natura pare să se reducă la un număr foarte mare dar finit de repere.  Chiar și așa, în mod tacit, infinitul face parte dintre aceste repere.

Acel &#8222;pântec&#8221; despre care vă vorbeam este un teritoriu, este un mic Univers, dar în același timp este și o relație. Nu una oarecare. Pentru noi este reperul pe care nu îl mai putem diviza empiric, este corpusculul al cărui conținut nu îl putem atinge. 

Dar oare putem noi atinge ceva cu adevărat?

Și totuși, ca și relație, acel mic Univers beneficiază de prezumția numărului relativ mare dar finit de repere intermediare ce îi susțin existența. Cum mărginirea și nemărginirea sunt &#8222;repere pereche&#8221; (nu poți beneficia de semnificația unuia fără să fi conștient de semnificația celuilalt), suntem obligați să admitem că &#8222;infinitul&#8221;, &#8222;nemărginirea&#8221; poate fi componentă (reper) a unui spațiu finit. 

La urma urmei, reperele sunt simple informații, sunt o seamă de considerente care, în cazuri cum este și cel de față, sunt accesibile doar celor ce își manifestă abilitatea de a fi liber cugetător.

Universul acesta este un spațiu al informațiilor coerente.  Universul este un cugetător atât în amploarea cât și în micimea sa. În cazul de față ne interesează micimea sa, esența sa, modul și mecanismul prin care informația începe să fie coerentă, inteligibilă. 

Dacă cuget nu există, atunci nimic nu există.  Cugetul este atât suport cât și formă de manifestare.  Trăim într-o lume eminamente virtuală.
