----------------------------------- zoth 17 Apr 2016 11:52 ----------------------------------- Confirm si eu prin observatiile facute aseara festonarile benzilor ecuatoriale ale lui Jupiter precum si splitarea NEB (asa am perceput-o eu, ca o splitare). Observatiile le-am facut cu ED110 la 202x. Si spectacolul lunii a fost extraordinar aseara sau cum zice Mihai theogon, memorabil! Ma asteptam la o transparenta mai buna dupa ploile de zilele trecute dar se pare ca nu am avut parte, atmosfera orasului tot murdara a ramas. Am avut parte in schimb de o turbulenta ceva mai mare decat la sedinta de observatii de duminica trecuta. Cer senin! PS. Il rog pe Mircea sa deschida si in aceasta sectiune un topic intitulat: 'observatii astronomice prin instrumente foarte mici' ca sa nu mai incurc lumea prin zona. Nu de alta dar instrumentele foarte mici imi plac tare mult si nu o sa renunt la ele niciodata :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 17 Apr 2016 18:40 ----------------------------------- La sugestia colegului nostru ''zoth'' am creat cu mare placere topicul ''Observatii astronomice prin instrumente mici ''. Toti amatorii care fac observatii astronomice cu instrumente pe care le considera mici ,sunt invitati sa participe la acest topic. Subsemnatul am avut , am la ora actuala si voi avea numai telescoape mici , ma consider a fi un vesnic incepator in arta observatiei astronomice vizuale , asadar ma consider invitat din oficiu. In una din serile acestei saptamani ,cred ca Miercuri , am facut observatii cu luneta 60 x700 mm. Am ales aceasta luneta deoarece are un focuser Tasco metalic de 0.96 '' iar scopul observatiei a fost unul tehnologic. Am testat o serie de oculare in format 0.96'' si diagonala aferenta pe format 0.96''. Ocularele testate au fost : Kellner Vixen 20mm la G= 35x Kellner Cercle V 18mm la G=39x Huygens 20 mm la G= 35x Huygens 9mm la G= 78x Huygens M 6mm la G= 117x Obiectele observate au fost de rutina : Luna ,Jupiter cu cinci ''sateliti'' (la Est se vedeau patru sateliti iar la Vest unul - la Est era si o stea slaba vazuta printre sateliti ) , Castor rezolvat de la 78x ,companionul lui Izar se vedea ca o condensare globulara pe primul inel de difractie iar Porrima prezenta la 117x o forma de ''opt''. Ocularele Kellner au prezentat un camp vizual mai mare ca ocularele Huygens 20mm si Huygens 9mm. Ocularul Huygens M 6mm /adica ''M(odificat)'' /prezinta un camp vizual aparent comparabil cu ocularele Kellner. Insa ocularele Huygens au prezentat o imagine aproape perfect ortoscopica pe 80-90% din campul intradevar mai restrans dar cu un fundal al cerului sensibil mai negru. Nota : am verificat ortoscopicitatea pe stele duble nu pe linii drepte. Am considerat ''omologate'' ocularele si diagonala : imagini bune , discuri Airy de vis ,inele de difractie ''tari, optica cu acoperire antireflex , parte mecanica metalica 100%. Cer senin , Mircea ----------------------------------- Mars Boy 18 Apr 2016 09:31 ----------------------------------- Am iesit si eu de cateva ori in ultimile doua saptamani la Jupiter. Ultima data ieri. Folosesc un 70/500 iar pentru observatii planetare/lunare ocularul meu preferat e un GSO 4mm. Se sta cu ochiul lipit dar nu ma deranjeaza. In Bucuresti era un fel de pacla pe langa luna iar detaliile acesteia erau sterse ... dar inca erau. Se vedeau detalii in terasele craterelor deci am fost multumit in conditiile date. Jupiter fiind aproape de luna, fiind si faza destul de luminoasa plus seeingul slab nu m am asteptat prea mult de la Jupiter. Am avut o surpriza ... placuta din fericire. Jupiter se vedea foarte bine detaliat in conditiile date. Nu am observat turbulenta deloc fata de data dinainte acestei observatii cand a fiert si se observau doar NEB si SEB. Ieri in schimb am observat NEB si SEB foarte sharp si tenta de maro ( din pacate fara detalii - telescop mic si grosisment o idee cam mic ), NPR si SPR ( SPR fiind mai evidenta mie, ca un D intors, pe cand NPR era mai mult o pata). Am facut trei schite ale pozitiile satelitilor lui Galilei la orele 21:52, 23:04 si 23:24. Din prima mi am dat seama ca un satelit (Europa) lipsea la numaratoare fiind evident in spatele discului planetar. In prima schita am reusit cu surprindere sa observ usor shadow transitul lui Io ( am notat numele lunilor pe schite acum ... dimineata) pe discul planetei in zona NEB. Am stat indeajuns de mult timp incat sa observ si la ocular dar si pe schite miscarea lui Io trecand de Ganymede. Pe viitor vreau sa observ si GRS. Am auzit ca s ar putea chiar si in 70mm daca conditiile permit. Sper sa tina cat mai mult cerul senin ... :) ----------------------------------- Erwin 18 Apr 2016 09:44 ----------------------------------- Foarte faine observații. E important mai ales pentru începători să știe că pot învăța pe instrumente mici și accesibile înainte de a trece la cele mari și grele și în afara bugetului uneori. Care ar fi limita? 60-100mm? Eu fac curent observații prin mak-ul de 100mm F/10 echivalent (oarecum) cu luneta de 80mm F/11.25 ----------------------------------- Mars Boy 18 Apr 2016 10:05 ----------------------------------- Multumesc mult! Asa e ... multi ar ramane surprinsi ce poti face cu un 60-70mm la planete si luna/soare. La fel de multi incepatori nu s ar uita la asa instrumente cand ar face achizitia. Si nu e corect deloc. La ce te referi cand vorbesti de limita ? La GRS ? Daca da, eu am auzit ca se poate si in instrumente mici gen 60-70 cu conditia ca atmosfera sa permita si grosismentul sa fiu unul mai maricel in cazul in care utilizatorul are un telescop cu apertura mai mica. Evident ... sa nu se ajunga pana la intunecarea foarte mult a imaginii. Sa fie in balanta cele doua. De ex: eu am pus barlow 3x cu un GSO de 9mm ( deci 166x ) si se vedea decent jupiterul ... focusam ok ... dar cam intunecat totusi. La luna am mers pana la 250x cu ocular de 6 si barlow. Urmeaza sa incerc si combinatia barlow si 4mm deci 375x dar fara mari sperante. La 250x am fost multumit de calitate ... acum nu mai tin minte cum era seeingul. A fost mai demult. ----------------------------------- Mircea Pteancu 18 Apr 2016 11:21 ----------------------------------- Mars Boy Foarte interesante observatiile tale, ar fi la fel de interesant sa pui si schitele. Nu trebuie sa fie opere de arta,e suficient sa ne straduim sa inregistram pe ele cat mai corect cele vazute. O luneta de 70mm ,manuit cu indemanare - ceea ce vad ca nu iti lipseste -ofera multe imagini astronomice frumoase si interesante . Erwin Eu am inteles ca intrebarea se referea la limita pana la care un instrument este considerat mic si deci observatia cu el se incadreaza in topic. Te rog , simte-te ca acasa si posteaza observatiile facute fie cu Makul de 100mm fie cu luneta de 80 mm ,foarte potrivite ca instrumente mici. Cer senin ,Mircea ----------------------------------- Mars Boy 18 Apr 2016 16:38 ----------------------------------- Buna ziua domnule Pteancu. Cu bucurie constat ca sunteti foarte interesat de observatiile mele astronomice ... in special de schite. Asa ca m am gandit sa le postez cu mare drag pentru dumneavoastra dar si pentru ceilalti colegi. Ati avut dreptate cand ati spus ca nu trebuie sa fie opere de arta. Nu sunt clar recunosc ... din moment ce nu am o vocatie in arta/desen si prefer sa imi conserv cat mai mult timp pentru a sta lipit (literalmente) de ocularul refractorului. Astea fiind spuse va urez cer senin si sa auzim numai de bine! PS: Sunt genul de om caruia nu ii place sa isi fure caciula! Este vorba de o simpla pasiune. Nu castig nimic decat o mare placere si o la fel de mare pofta de somn. ----------------------------------- Mircea Pteancu 18 Apr 2016 20:03 ----------------------------------- Marsboy Multumesc pentru schite , completeaza bine descrierea din text. (Suntem din acelasi club , nici eu nu am talent la desen dar ma straduiesc sa-l folosesc ca mijloc de inregistrare a observatiilor.) Lucrand la schita ,te gandesti si cauti detalii (dimensiuni , pozitii reciproce, intensitate luminoasa ) care altminteri ti-ar scapa atentiei. Interesanta observarea umbrei satelitului galilean , e buna lunetica ta, astept cu interes urmatoarele observatii. Mircea ----------------------------------- Mars Boy 19 Apr 2016 09:42 ----------------------------------- Multumesc mult! Pai si eu la fel ... folosesc schitele pentru referinta/arhivare a observatiilor facute. Bine asta doar la planete ca pentru DSO nu am telescop si nici meticulozitatea/indemanarea sa fac schita. Ca si in cazul tranzitului umbrei lui Io ... ma uit bine la acel detaliu planetar si il schitez atunci cand sunt sigur de prezenta lui. Daca aveam ocular cu reticul ma ajuta foarte mult in cazuri similare lui Callisto din schita mea ... atunci cand se afla departe de discul planetar. Precizia era mult mai mare. Umbra a fost cireasa de pe tort a sesiunii asa este. Asta imi da sperante la GRS cand il voi prinde in tranzit dar sper eu si la un tranzit lunar. Si mie imi place refractorul meu. Se comporta foarte bine la planete si luna/soare. Nu mai zic de portabilitate ... ----------------------------------- Mircea Pteancu 27 Apr 2016 19:38 ----------------------------------- Sper sa nu fie cu suparare daca am sa pun aici cele doua schite pe care le-am facut cu ocazia observatiilor cu ochiul liber a grupului de pete solare AR 12529. Pentru filtrarea luminii solare am folosit ochelari de eclipsa. Am efectuat mult mai multe observatii VOL ale acestui grup de pete solare dar schite am facut doar doua. Mircea ----------------------------------- Starseeker 31 Mai 2016 08:09 cum se vede prin instrumentele mici ----------------------------------- cine are fotografii raw asa cum se vad obiectele ceresti prin ocular cu ochiul liber fara procesare computerizata??? ----------------------------------- Erwin 31 Mai 2016 11:41 ----------------------------------- Sâmbătă seara am fost la 5Km de satul Otvești jud. Timiș și am făcut observații cu spotting-scope-ul reconstruit având la bază piese care au fost în Bazar nu demult. Ocularul este un Kelner de la un binoclu japonez, prezintă distorsii geometrice dar dă stele punctiforme pe un câmp suficient de larg să fie confortabil. Nici pe timp de zi distorsiile nu sunt foarte deranjante pentru mine. Pentru a putea face observații pe timp de noapte i-am construit un suport adaptor pentru trepiedul foto. Am putut vedea atât stele duble ca Delta din Scorpion, Epsilon Lyra ca dublă, Algieba, Cor Caroli cât și obiecte Messier și planetele Marte (biluță portocalie), Jupiter cu 4 sateliți, Saturn ca o elipsă și Titan. Duminică seara domnul Mircea Pteancu a văzut prin el cele două benzi la Jupiter ceea ce mi se pare remarcabil la această apertură și mărire. Pe un cer destul de bun, Bortle mai bun de 21 (n-am reținut exact cifrele după virgulă) am putut vedea M4, M27, Swan, Wild Duck și alte roiuri din Calea Lactee, M81+82, M106 (la care mi-am sucit gâtul pentru că era aproape de zenit) și altele pe care nu mi le amintesc. Este un instrument capabil, stelele sunt punctiforme și faptul că rezolvă duble și detalii planetare denotă că este mai bun decât un binoclu obișnuit. Păcat că nu am putut recupera 2 identice pentru a construi un binoclu din cele două lunete. ----------------------------------- C.Ovidiu 31 Mai 2016 11:52 ----------------------------------- Faine observatii cu sppoting scope-ul, am avut si eu un asemenea instrument, defapt a fost s primul care m-a introdus in astronomie. Arata bine constructia lunetei sa va tina :wink: ----------------------------------- Teo 31 Mai 2016 14:02 ----------------------------------- Foarte fain instrumentul si observatiile, Erwin. Ar fi fain sa ii dai si o vopsea neagra pe afara pentru "improspatare".:D E bun pentru travel si probabil si ca RFT. Ce apertura si ce focala are ? La ce grosisment ati observat benzile de pe Jupiter ? Personal le vad cu greu incepand de la 32 X. De la 40 X in sus le percep binisor iar pe la 50 X le vad bine definite. Sigur asta tine si de seeing-ul atmosferei terestre. Inelele lui Saturn le vad foarte mici dar bine definite incepand de la 32 X in sus si frumos de la 50 X in sus. Asta, ma refer prin lunetele Carton 60/800, 80/900 mm. ----------------------------------- Mircea Pteancu 01 Iun 2016 12:54 ----------------------------------- Erwin Felicitari pentru construirea acestei lunete terestre ( sau spottingscope). Este o luneta compacta ,cu o calitate a imaginii in general buna ,iar in zona centrala excelenta . Calitatea mecanica ,inclusiv adaptarea facuta de Erwin, este foarte buna. Cand incepi sa o manipulezi ,simti ca este grea ,aceasta luneta iti da imediat senzatia ca este un instrument optic adevarat ,ceea ce si este.Nu-i o jucarie. Calitatea obiectivului ,achizitionat de pe forum , pare a fi excelenta. Banuiesc ca aberatiile care se vad la marginea campului vizual , nu foarte deranjante , se datoreaza ocularului ,nu obiectivului. Confirm prezenta in imagine a celor doua benzi ecuatoriale ale lui Jupiter. Din cauza norilor care ne-au chinuit la inceputul observatiei noastre , am reusit sa mai privesc prin ''spottingscope'' doar steaua dubla Zeta din Lyra. Luneta nu este ergonomica la observarea obiectelor ceresti deoarece este o luneta dreapta. Dar sa nu fim nedrepti , aceasta luneta este o luneta terestra iar aceasta functie o indeplineste cu mult succes. Erwin are o basculanta de telescoape astronomice ,aceasta luneta (plus monocularul pe care l-a construit din jumatate de binoclu ) il echipeaza foarte bine si pentru observatii terestre sau mixte. Inca odata felicitari si cer senin , Mircea ----------------------------------- FlorinC 22 Iul 2016 11:16 Observatii cu instrumente mici ----------------------------------- Buna, 5 zile pe saptamana (atunci cand imi permite...cerul) incerc sa fac observatii prin luneta mea (grab and go) Sw 70/500. Cum cerul de care dispun (observatiile le fac din balconul blocului...) este limitat, mi-am pregatit lista Messier cu tot ce as putea sa vad din pozitia pe care o am. Poluare luminoasa...cat cuprinde...Cu toate astea, lunetica mea 70/500 imi ofera satisfactii. Am "tunat-o" un pic...pentru ca imi era imposibil la inceput sa localizez obiectele cu precizie...Mi-am luat un GSO 35mm Super Plossl pe post de cautator (luneta avea de la producator un "cautator" 5x25 care este inutilizabil...) si un red dot pointer...Combinatia asta este foarte buna. Mai ma ajut si cu binoclul 10x50...Am rezolvat cautarea. Aseara am observat triunghiul de vara Deneb, Altair si Vega (Vega cu 10x50 pentru ca la zenit imi este imposibil cu 70/500 care loveste in trepied...). Daca tot eram la Deneb, m-am hotarat sa incerc sa vad Pelican nebula(IC5070) si N America nebula(7000?). Am tot incercat dar nu stiu daca am reusit. Am vazut mai multe aglomerari de stele...probabil...dar nu sunt sigur. Am sa mai incerc. Apoi cu binoclul 10x50 la M31 Andromeda. Am vazut un "fum" gri de forma eliptica un pic parca mai luminat in mijloc...Acelasi lucru si cu luneta dar mult mai "clar"...nu e ca pozele facute cu Hubble...dar am vazut-o...Am plecat de la 32mm , 25mm (cel mai bine), 10mm greu de "prins" dar am reusit (parca mai luminat in mijloc "fumul"...) si am trecut la ocularele de microscop CZeiss (cu bucsa pentru 1 1/4"). 7x bine pe mijloc..., 12,5x si mai bine (parca mai bine decat Super plossl de 10mm). Am trecut apoi la preferata mea: Cassiopeia (asta pentru ca o vad cel mai usor din balcon...). L-am reperat pe Ruchbah si am incercat cu toate fortele (ocularele...) sa gasesc M 103. Poate ca l-am vazut...dar nu am inca experienta si e greu sa tot fac drumul...balcon la ocular...sufragerie calculator...si inapoi (la 12 noaptea cand toate obiectele din camera incearca sa se agate de picioarele tale...si vecinii de dedesubt au copii mici...). Dar nu ma las. Am incercat deasemeni sa vad mai spre N de Epsilon Cas cele doua IC 1805 si IC 1848... Poate ca da...poate ca nu. Poate ca nu ma ajuta nici luneta (dar acum 100..200 de ani aia cum au putut cu instrumente mai rudimentare...?) poate ca imi trebuie mai multa experienta.. I'll keep on trying... ----------------------------------- Mircea Pteancu 22 Iul 2016 14:09 ----------------------------------- Experienta va veni dar numai continuand sa faci observatii. Binoclul meu nu lipseste de la observatii , este foarte util si ofera de multe ori imagini faine prin ele insele. Faza cu plimbatul la calculator nu prea o inteleg , nu-i sanatoasa din nici un punct de vedere. Pe cand se adapteaza ochiul la un pic de intuneric ,atat cat este ...beng calculatorul. De ce nu iti tiparesti un atlas care sa-l tii cu tine la telescop ? Pe mine m-a ajutat deja de nspe ori Atlasul lui Taki. Sunt deja o groaza de linkuri spre resurse in topicul ''Observatii DSO''. Sau tipareste hartile de aici , numai pentru obiecte Messier : http://freestarcharts.com/messier Astept cu mare interes noile tale observatii. Mircea ----------------------------------- FlorinC 22 Iul 2016 16:18 Observatii cu instrumente mici ----------------------------------- Domnule Pteancu, Am Pocket Sky Atlas si Stellarium (il comut pe rosu...) care ma ajuta foarte mult dar vreau sa vad in amanunt cum arata DSO-ul si merg la alt calculator sa vad poza de pe link-ul cu http//:freestarcharts/messier (pe langa harta dau si poza...) si de aia plimbarile de la telescop la calculator. Am sa vad cum imi pot optimiza "locul de munca"...5S? Multumesc pentru indemnuri. ----------------------------------- Erwin 22 Iul 2016 17:34 ----------------------------------- Cei din vechime beneficiau de un cer negru, nu exista iluminat public care să dăuneze. Vedeai M31 cu ochiul liber cum o vezi prin luneta ta de 70mm. Am văzut-o de la munte astfel, iarna când a fost transparență foarte bună. Poți să faci înainte de sesiune cercetarea. Odată ce ai pus instrumentul în poziție rămâi la observații. Pe de altă parte e fain să scanezi zona accesibilă și să descoperi ceva, notezi și pe urmă după sesiune să te duci la atlas să vezi ce este. Așa am găsit roiurile din Cassiopeea dar și multe alte obiecte. ----------------------------------- FlorinC 26 Iul 2016 01:58 Observatii prin instrumente mici ----------------------------------- Asta seara am vizitat din nou Cassiopeia. Imi place foarte mult cartea "Turn left at Orion" si m-am pregatit in seara asta sa incerc sa "rezolv" niste stele duble...multiple. Prima a fost Eta Cass. Magnitudini (3,6) si (7,5). Luneta folosita a fost din nou Sw 70/500. Am localizat cu GSO Plossl 32mm + red dot Schedar si apoi, in apropiere Eta Cass (NW). Nu stiu inca sa aproximez distantele...dar ...cu pasi mici si repezi...(ca la armata...) sper sa fac si asta in curand. La 20mm Plossl inca nu. Am introdus 10mm Plossl (no name...) si...am reusit ! sau cel putin am vazut o steluta verzuie cu mot rosu. Cu 2x barlou (no name) +10mm Plossl(no name)...parca era ceva dar prea intunecat. Nu sunt sigur. Am incercat apoi (conform indicatiilor cartii de mai sus) la Iota Cass. Gasita cu 32mm, am incercat cu 20mm, nimic. Cu 10mm rezolvata clar...cu separatie intre ele. Precizez ca Iota Cassiopeia este de fapt o tripla. Am "rupt-o" in doua...a treia din pacate...cu alte ocazii. Poate am sa incerc cu Mak-ul 150...cand o fi timp frumos ca de cand mi-am luat NEQ5-ul (o luna si o saptamana)...n-am prins nici macar un minut...Murphy firar el...Am incercat deasemeni cu 20mm si 32mm sa vad (ca tot eram in "zona" NGC457 sau NGC 663. Din pacate fara rezultat. Am sa mai incerc. ----------------------------------- FlorinC 28 Iul 2016 01:48 Observatii prin instrumente mici ----------------------------------- In vizita din nou la "vecina" Cassiopeia cu 70/500 si 10x50. Seeing relativ bun daca avem in vedere poluarea luminoasa consistenta. Am splitat din nou cu succes Eta Cass (Super Plossl 10mm) . Iota Cass de data asta nu s-a lasat... Dezamagit, am plecat spre alte "zari". Exact perpendicular pe balcon, deasupra blocului din fata (unde vecinii aveau stinse luminile...probabil sa nu se uite nebunul de vis-a-vis la ei in case...) se gaseste Pegasus. L-am cautat si gasit pe Mirach, apoi in sus ...la Andromeda. 32mm, 20mm (cel mai "clar"), 10mm, 12,5x si 7x CZeiss J oculare de microscop( surprinzator de bine...). Am revenit la Cassiopeia sa incerc ce data trecuta n-am reusit: NGC 457, NGC 663 si M103. Urmand explicatiile din "Turn left at Orion", am reusit NGC 457 si implicit Fi Cass. Am pozitionat apoi pe Ruchbah si incet...incet am reusit sa il dibacesc...Deci si pe mititelul dar frumosul M103 am reusit sa-l vad. NGC 663 ramane pentru maine (daca o vrea Dumnezeu sa fie cerul macar ca acum...). Fac o paranteza, am zis vorbe urate despre prima mea achizitie binoclul Sakura 180-10x50 (ce o fi insemnand 180...probabil vreo dimensiune...a binoclului nu ceva legat de optica...). Dupa ce l-am colimat, se dovedeste un instrument folositor si observatiile cu el, chiar satisfacatoare. Chiar si atunci cand fac zoom, reusesc sa vad lucruri interesante. Asa am vazut prima data M31 (Andromeda)... ----------------------------------- tudor 28 Iul 2016 09:42 ----------------------------------- NGC 663 este chiar mai mare si mai luminos decat M103 si nu foarte departe de el. Ma mir ca nu s-a vazut daca M103 a fost observat. Cred ca l-ati vazut dar nu ati bagat de seama :wink:. ----------------------------------- FlorinC 28 Iul 2016 12:30 Observatii cu instrumente mici ----------------------------------- Probabil ca l-am trecut cu vederea. Eram si la sfarsitul "rundei" si n-am insistat. Am sa mai incerc cu prima ocazie. Multumesc pentru precizare. ----------------------------------- milanpicard 28 Iul 2016 23:58 ----------------------------------- Haha, super, TLAO a fost si pentru mine cartea care m-a luat de mana si m-a calauzit in prima jumatate de an. E super! Si $^%&$@#! Cassiopeia... :P de prima data cand am iesit la Cassiopeia tinand in mana TLAO si 5dob-ul... m-am uitat o ora si jumatate si nu am putut descifra mai nimic din toata adunatura aia de stele! :) Ce m-am enervat! Super ca ai vazut M103, de vreo 3 dati am trecut pe langa el si nu l-am observat! Au trebuit cateva luni de training sa imi dau seama la ce trebuie sa ma uit! :P De fapt atat de tare m-am enervat in acea seara cu Cassiopeia, ca am iesit pe cealalta parte, in scara, am smuls geamul de la scara, si am zis: acum am sa vad o galaxie sau dau cu telescopul de perete! (pana atunci vazusem doar Andromeda). Si in 2 minute am zarit in FOV M81 si M82! "And the rest is history!" cum se spune. 149 de galaxii pana acum. :) Dar daca nu m-ar fi enervat atat de mult Cassiopeia in acea seara, poate acum deja nici nu m-as mai uita pe cer cu telescopul. :) Orice sut in fund e un pas inainte, cum se spune. :) Cate Messiere ai strans pana acum, Florin? ----------------------------------- FlorinC 29 Iul 2016 00:43 Observatii prin instrumente mici ----------------------------------- Ha,ha,ha...aici e "clasa mica"...Sincer...acum o luna am vazut prima data M31 Andromeda...pai, NGC 457, M103...pe langa...casa (Cassiopeia), Constelatii...Ma pasioneaza si stelele duble...triple (am splitat Eta Cass, Iota Cass (e tripla...dar eu am vazut doar doua...) lunetica mea 70/500 nu cred ca poate mai mult... Fi Cass...UMaj ...Luna, Jupiter (doar un guguloi rotund...) chestii de incepatori...In februarie mi-am luat primul binoclu...Am un Mak 150 si NEQ5 dar n-am apucat 3 ore cu el...din cauza timpului nefavorabil. De aia spun ca voi astia din divizia A...sunteti un exemplu de urmat. ----------------------------------- FlorinC 09 Aug 2016 12:02 Observatii cu instrumente mici ----------------------------------- Aseara am vizitat din nou Cassiopeia "inarmat" ca de obicei cu Sw 70/500 si binoclul 10x50. Am inceput cu "incalzirea" ocularelor la vechea mea prietena Eta Cass. Separare reusita abia cu ocularul Super Plossl 10mm. Am incercat apoi cu TV 2xbarlow si TV Plossl 25mm ...Separare reusita. TV 2xbarlow + Super Plossl 10 mm foarte bine separate, apoi am pus TV 2xbarlow + 6,5mm Plossl. Greu de stabilizat dar cand l-am adus pe mijlocul campului vizual s-a vazut bine separatia. Deci am ajuns cu lunetica mea 70/500 la 166 x... Am mers apoi la Iota Cass. Cu aceleasi combinatii de mai sus. Separare la 100x. TV 2x barlow + Super Plossl 10mm. Cu restul combinatiilor...doar o steluta verzuie cu mot rosu... Am admirat apoi cu 25mm si 10mm Super Plossl M 103. Am inceput incet incet sa adun harti, desene si poze ale "tintelor" pe care vreau sa le vad (dupa metoda milanpicard...colegul de la avansati...vezi postarile de la "Obiectele cerului profund"), pentru ca altfel, cerul e "mare", stelele...foarte frumoase si mai ales FOARTE MULTE...si timpul...groaznic de scurt. Intrebarea "Dar aia ce spanac...o fi?..." devine la un moment dat stresanta si este cel mai sigur drum spre renuntarea la observatii... Am trecut apoi la M31 si am incercat (fara succes ) sa vad M32 si M110. M31 era acolo...un fum gri luminat la mijloc...Daca tot eram in Pegasus, am incercat sa splitez si pe Almach (Gama Pegasus)vecinul lui Mirach. Din pacate nu am reusit. Am sa incerc din nou cu proxima ocazie. Pe langa obiectele Messier pe care am inceput sa le contabilizez in contul personal (cam slabut deocamdata...dar lucrez intens sa remediez situatia...), imi place foarte mult sa observ si stelele duble...triple. Este incitant si parca o alta "aventura " decat M-urile...NGC-urile...Oricum sunt chiar multumit de observatiile cu lunetica mea 70/500 care a meritat toti banii. ----------------------------------- milanpicard 19 Aug 2016 21:33 ----------------------------------- Ma bucura sa iti citesc postarile. Parca m-as vedea pe mine, acum un an. :) SI eu am inceput cu 70 apertura, dar doar 300m lungime (sau ce) cu Celestron Firstscope. Almach nici eu nu l-am putut splita, nici cu Heritage-ul de 130mm apertura. :P Cred ca M32 o vezi, dar crezi ca e o stea. Si eu asa am fost in primele dati, si dupa un timp m-am prins ca una dintre stelele mai jost de griul M31 (in Dob view intors) era poata un pic "fuzzy". Si atunci mi-am dat seama ca e M32. Ma bucura ca planuiesti lucrurile si tu. Folosesti Stellarium? Eu de acolo am luat FOV view, si acolo iti arata exact care stea e galaxie. :) Daca nu folosesti Stellarium (atunci pune-ti-l si gata!! :)), deci, daca nu, cauta imagini pe net, sa iti arate exact care e M32. La M110 nu are rost sa te bagi, eu la 130 apertura si stiind EXACT unde trenuie sa fie, doar o singura data, cu cer cristal si Andromeda peste cap, am putut sa vad in viziune periferica ceva ceva sa nu zic ca nimic. M13 ai vazut? Great Hercules Cluster... e in mijlocul cerului, sigur poti vedea si cu ce ai tu. Tot asa M92, langa. Vezi in Sagittarius, pana nu pleaca, Lagoon Nebula, Swan Nebula, se vad si fara filtre, super fain. Si multe alte Messiere! Si Saturn! Prima mea planeta a fost Saturn! Scrii lista? Te sfatuiesc sa scrii lucrurile vazute pe lista, pentru ca dupa aceea iti va parea rau daca nu. Pe mine m-au sfatuit greii, care si-au trait viata langa telescop, si le multumesc ca m-au intrumat sa imi fac lista. E un fel de "diary", plus pe mine ma indeamna sa caut si mai multe chestii noi, sa nu ma opresc si sa lenevesc. Succes! ----------------------------------- FlorinC 21 Aug 2016 02:05 Observatii prin instrumente mici ----------------------------------- Multumesc mult pentru sfaturi si indemnuri. Ce vad eu din balcon...e o foarte stramta banda cu Cassiopeia, Pegasus, Andromeda, Cygnus, partial Lyra..iar spre sud...blocul vecin. Am sa incerc sa ies seara dar peste tot...este poluare luminoasa cat cuprinde. Cand ajung acasa (blocul este locatia unde lucrez...si stau 5 zile pe saptamana), vineri seara dupa un drum de 500 km...ori e cer curat (casa este undeva la tara) dar sunt frant (dupa o saptamana de stres si 500km...) ori sunt ok si atunci sunt nori...luna jumate din cer...Imi notez ce fac si ce vad si am aproape toate pozele cu obiectele Messier ca sa imi dau seama daca este ceea ce caut. Am sa imi scot si NGC-urile, Caldwell-urile... Imi plac foarte mult stelele duble...triple...E o experienta deosebita pentru mine (mai ales la 70/500). Am un laptop mai vechi pentru astronomie pe care mi-am instalat Stellarium si intr-adevar ma ajuta foarte mult. Nu stiu inca totul despre el...dar sap...sap, seara de seara. Nu stiu daca M32 as putea sa o vad prin luneta 70/500 dar "I'll keep on trying"...Asta seara fiind sambata sunt "la tara"...seeing prost, nori intermitenti...ceva vant.... Am incercat cu Mak150 (sper sa nu fie considerat OFF TOPIC pentru ca este apertura medie si nu mica...) la dubla Albireo (Beta Cyg). Separare reusita cu Super Plossl 10mm. Apoi Eta Cassiopeia, separata cu TV Plossl 25mm. Am Incercat apoi la Polaris. Seprare...nereusita. Cerul era din ce in ce mai acoperit. N-avea sens sa incerc "Subtilitati" M-uri...NGC-uri...Deznadajduit, am incercat la luna... Nimic clar, ca de obicei (a fost si plina...) parca avea un val... Am renuntat. Cand sa imi strang "jucariile" insa, am remarcat ce umezeala era. Totul era jilav. De la carti (Sky Pocket Atlas-ul meu...§#&@%!!!...), caiet...montura, oculare si pana la instrument...Oare cum se procedeaza in cazul asta? Tinem obiectele la reaclimatizat in casa? Este o problema destul de anapoda...numai bine nu face umezeala asta la instrumente... Inca o data multumesc pentru sfaturi. ----------------------------------- C.Ovidiu 21 Aug 2016 18:46 ----------------------------------- Florine, sti cum am spus, deci lasi instrumentu afara la aclimatizat makul sau un reflector pe care il ai, chiar si vara, daca e de diam mare. Iar daca e bruma afara, si se depunde pe lentila din fata a makului sau lunetei, i faci un parasolar mai lung, din carton sau alt material mai usor, vezi tu. Iar cand e anotimpul rece, dupa ce il aduci in casa daca ai stat in frig cu el si te-ai jucat bine si ai observat cate-n luna si in stele, te duci nitel in casa il pui la loc si il lasi asa, vezi ca o sa se abureasca optica, dar nu i pune capacu, ori din instinct sa te duci in baie si sa iei uscatoru e par si sa dai pe lentila ca e nu e bine, e bai. Ce faci -- il lasi asa pana dispare condensu ala, iar la urma pui capacele, ca sa fie pastrat bine trage un sac de unica folosinta peste el, dar auzi sa il scuturi inainte sa nu fie particule de praf, si nu te baga la optica sa o desfaci, dac vezi umpic de praf pe ea, ca nu influenteaza nimic. ----------------------------------- FlorinC 22 Aug 2016 09:29 Observatii cu instrumente mici ----------------------------------- Multumesc pentru informatii C.Ovidiu. Nu am prins inca anotimp rece "la telescop", asa ca am notat de mi-ai spus. ----------------------------------- milanpicard 22 Aug 2016 23:03 ----------------------------------- Pff, sa vezi cand iti ingheata mana pe oculare cand le schimbi! :) E o alta experienta, parca nu iti mai vine sa maresti imaginea! :) Eu iarna trecuta am strans foarte multe experiente, atat la stele cat si la sepci, pulovere groase sub haina, etc. :) Eu am fost norocos ca am citit despre Polaris inainte sa il vad. Pe un forum scria cam asa: problema separaraii lui Polaris nu consta in apropiere, ci in diferenta de magnitudine! Daca nu citeam dinainte, nu sesizam ca langa steaua principala este un punctulet la periferia viziunii, ahaa, acolo e companionul! La umiditate nu ma pot pronunta, eu nu am avut probleme, pt. ca am observat doar din balcon sau din scara. Stiu ca in scara mai ales, de multe ori aveam probleme cu marirea imaginii, pt. ca nu puteam sa las telescopul in scara sa se aclimatizeze o jumatate de ora inaint ede folosire. Mie dublele nu mi se par chiar atat de interesante, de obicei le vad cand e luna pe cer si DSO-urile nu pot fi atinse. Daca poti, cand nu e luna, uite-te la roiuri globulare, galaxii, nebuloase, si cand vine Luna, iti raman stelele duble si roiurile deschise, care se vad si atunci. Chiar si nebuloasele planetare. Iti recomans sa vezi M 27 Dumbbell Nebula, e ceva mare si usor de vazut, fain de tot. Pana nu vine inapoi Luna, cred ca M27, M13, M8 Lagoon Nebula, etc... ar putea insemna cele mai bune tageturi pt. tine. Doar recomandari, bineinteles. Stelele duble... preferata mea e Beta Monocerotis, o stea tripla in Monoceros, neaparat trebuie sa o vezi. Am citit ca William Herschel a descris-o ca fiind una dindtre cele mai frumoase lucruri de vazut pe cer. Si in plus sistemul acela cu Sigma Orionis e inca foarte frumos. Dar mai trebuie sa le asteptam un pic. :) ----------------------------------- FlorinC 23 Aug 2016 00:55 Observatii prin instrumente mici ----------------------------------- Mi-am notat tot. Super ! Am sa incerc cu proxima ocazie...Acum e gri si.. greu cerul...dar e timp de documentare. De invatat lucruri noi. Mai am cam jumatate de Obiecte Messier de printat. Pe langa harta, atlas (Pocket Sky Atlas), am si pozele obiectelor (ma inebuneste sa zic ...poate si sa trec mai departe...Toma necredinciosul...vreu sa fiu sigur). Folosesc si "Turn left to Orion" (cum am mai spus) pentru ca explica foarte bine unde si ce vezi...si e scrisa cumva cu ...gandul la "al de citeste si vrea sa vada pentru prima data...". Pentru experti, sunt atlasele sofisticate...anuare...Multumesc pentru experienta impartasita. Conteaza foarte mult (cel putin pentru mine...). La Polaris este deci problema de diferenta de magnitudine. Chiar ma intrebam cum de nu reusesc cu Mak 150/1800 si Plossl 10mm si TV barlow 2x... (360x). Apoi cu barlow TV 2x si Plossl 6,5 (550x)...fara sa imi pun mari sperante...Am dat vina pe seeing...Multumesc inca o data. ----------------------------------- milanpicard 23 Aug 2016 14:59 ----------------------------------- Ma bucur ca cineva este asa de entuziasmat sa faca atatea pregatiri, exact cum fac si eu. :) Altfel nu se poate, vezi si tu. Te-am mai intrebat... Stellarium nu folosesti? Daca nu ai scris, cred ca nu. Si este atat de bun cat toate celelalte chestii pe care le folosesti, inmultit cu doi! Download e free, ti-l setezi la locatia ta, merge exact ca cerul, de la minut la minut, iti setezi tipul de telescop si ocularele si iti arata FOV-urile cum le-ai vedea pe cer. Faci o schita cu ce fel de asterisme sunt in jur, le gasesti pe cer si ai orice obiect ceresc intr-un minut. Si e exact cum vrei tu: nu lasa loc de dubii: daca ai gasit locatia, ce e acolo e targetul si gata! :) Galaxii care se vad doar foarte vag sau in viziune periferica de ex. nu ai cum sa le gasesti altfel! Si imi pare bine ca pot sa schimb vorbe cu cineva. :) ----------------------------------- FlorinC 23 Aug 2016 17:53 Observatii cu instrumente mici ----------------------------------- Am Stellarium si il folosesc dar uite ca asta cu programarea tipului de telescop si chiar cu ocularul...nu o stiam. Multumesc de pont. Am sa ma apuc de "sapat"... ----------------------------------- milanpicard 23 Aug 2016 22:24 ----------------------------------- Poi asta e cel mai important lucru! Ce nu are nici un atlas! La dob-uri inca si intoarce imaginea! :) Deci vezi exact langa care steluta trebuie sa te uiti si tot tacamul! :) Si iti da marire de imagine la fiecare ocular! Iti scrii si cate grade vede ocularul tau! Eu am la 25mm si ocular Swan cu 72% FOV, si plossl regular cu 52%, si face cerc mai mic sau mai mare, depinde ce ocular vreau sa vad. Fa-ti o schita cu pixul despre ce vezi in jurul targetului si e super simplu mai incolo! Succes! Zi-mi daca ai probleme! ----------------------------------- nobody 23 Aug 2016 22:34 ----------------------------------- In Stellarium se vede companionul lui Polaris ? ----------------------------------- FlorinC 24 Aug 2016 12:25 Observatii cu instrumente mici ----------------------------------- Stiti cumva cum as putea descarca catalogul SAO ? Am incercat pe net...dar n-am gasit nici un .doc...pdf... ----------------------------------- nobody 24 Aug 2016 17:46 ----------------------------------- La ce vrei sa-l folosesti ? Acele cataloage sunt niste liste/baze de date care le folosesc programele de planetarii. ----------------------------------- FlorinC 24 Aug 2016 21:40 Observatii prin instrumente mici ----------------------------------- Recunosc...sunt vinovat ! I-am luat micii mele lunete 70/500 un fratior mai mare: 102SLT NexStar. Nu m-as fi gandit nici un moment sa cumpar un sistem GoTo...dar e atat de dificil sa te orientezi in poluarea luminoasa de la bloc...Parca e luminat in dusmanie...Si pentru stele...sistemul cere nr. SAO. Am avut si un alt gand: sa fac observatii in paralel pe amandoua lunetele. Sa vad ce pot face cu cel mare si nu pot cu cel mic...Puteam sa cumpar un EQ3 pentru luneta de 102/660...dar am mai pus niste bani si am luat tot sistemul. Din pacate am avut probleme cu luneta de 102mm, dar pe care le-am rezolvat. Am gasit un site super pentru stele duble...triple... si vreau sa il dau si celorlalti de pe forum: http://stelledoppie.goaction.it Poate multi il stiu deja, dar mie mi se pare SUPER !!! Am sa merg in paralel cu observatii la Messier si duble...Din pacate acum sunt mai mereu in deplasari si nu imi iau decat binoclul 10x50 cu mine...cand si cand sa ma uit la stele... ----------------------------------- FlorinC 25 Aug 2016 00:39 ----------------------------------- Acum vad ce bun este Stellarium (si probabil ca nu stiu tot ...inca...). Multumesc domnu' milanpicard. E ca si cand aveam o carte buna si ma minunam numai uitandu-ma la coperti...si mi-a soptit cineva ...deschide-o si citeste-o...Super ! @ Nobody am incercat cu Stellarium la Polaris asa cum ai intrebat. La Mak 150/1800 cu ocular de 6mm cu barlow 3x (900x), nu arata decat Polaris, fara companion (ma gandesc, ca totusi nu o fi avut seeing bun pentru 900x...)... ----------------------------------- tudor 25 Aug 2016 08:07 ----------------------------------- Florin, Eu am vazut companionul B polaris cu newton 130 din Bucuresti si intr-adevar cum zice Milan nu trebuie mariri mari, trebuie doar sa te uiti cu atentie ca e o stea mai slaba. Eu am vazut-o cu 81x la o distanta clara de polaris. Sa nu te astepti sa fie aproape lipite ca sunt destul de departate intre ele! Cer senin! ----------------------------------- FlorinC 25 Aug 2016 09:36 Observatii cu instrumente mici ----------------------------------- Tudor, "Observatia" am incercat-o cu Stellarium si nu arata nimic indiferent ce am setat. Am mai incercat cu Mak-ul 150 (pe cer) dar nu am reusit. Ai dreptate, bineinteles, ca nu stiam la ce distanta se afla una de cealalta...si alte detalii despre companion...Am sa extind si la duble, documentarea gen"milanpicard"...altfel cauti...si tot cauti...si...viata e scurta. Multumesc pentru informatie. ----------------------------------- Herr_Alien 25 Aug 2016 11:20 ----------------------------------- Da, ajuta sa ai ceva informatii apriori. Am incercat un pic in vara asta sa gasesc stele duble pentru binocluri, si lista propusa de Astronomy League devine mai usor de lucrat daca iti pregatesti niste harti. Mai jos e lista respectiva, tradusa in harti: https://docs.google.com/document/d/1A-f34L9VQTBi_w8xXmikD3KdozNfpA34-ptvge9SBuM/edit?usp=sharing -- edited -- Campul pentru fiecare stea dubla este de 6 grade. ----------------------------------- FlorinC 25 Aug 2016 11:44 Observatii cu instrumente mici ----------------------------------- Super ! Multumesc mult. Se va "inrosi" imprimanta din nou... ----------------------------------- Herr_Alien 25 Aug 2016 11:55 ----------------------------------- Am actualizat si documentul (i-am pus un subtitlu); campul pentru fiecare stea dubla este de 6 grade, magnitudinea limita 9. Doc-ul e cam gandit pentru binocluri G=7x - 12x, D=35mm - 50mm. ----------------------------------- nobody 25 Aug 2016 12:03 ----------------------------------- Am verificat in Stellarium si nu arata companionul din cauza cataloagelor folosite, adica Hipparcos pana la magnitudine 9 si Tycho pana la magnitudine 12. Corelatiile cu celelalte cataloage si afisarile se fac doar daca stelele duble sunt distincte in Hipparcos/Tycho. Polaris nu apare distinct, in schimb Castor apare (dubla mult mai stransa, dar cu diferenta de magnitudine mult mai mica). Din pacate, nu poti schimba cataloagele in Stellarium. In alte programe poti, dar nu sunt asa de usor de folosit pentru incepatori. Polaris A = SAO 308, magnitudine 2 Polaris B = SAO 305, magnitudine 9 Perechea apare in catalogul WDS 02318+8916 AB cu separatie de 18" Ca idee sa-ti dai seama de pozitie, in Stellarium pune-te pe Polaris si pe urma cauta SAO305 (trebuie sa fii conectat la Internet). Gaseste steaua in Simbad si se centreaza pe pozitie, dar nu-ti afiseaza nimic. La telescop, iti pot confirma ca se vede companionul si la 60x cu Mak de 127, cam pe orice conditii de poluare luminoasa (din centrul orasului). La 60x nu te prea afecteaza seeingul, in schimb te poate afecta transparenta (praf, ceata fina, umezeala etc.). Fixeaza telescopul pe Polaris (nu-ti trebuie tracking) si asteapta ca vederea sa-ti devina adaptata cat de cat la intuneric (5-10 minute). Intre timp nu te uita direct nici macar la cerul poluat luminos. La primele incercari, companionul nu-ti sare deloc in ochi, nu e asa de evident cum te-ai astepta, dar daca te concentrezi un pic, iti va apare, slab dar distinct. Dupa aia nu vei mai scapa de el. :lol: Eu folosesc Polaris pentru a alinia foarte rapid (aproximativ dar suficient - metoda patentata) montura Goto Alt-Az (da, da, nu ecuatoriala) si de fiecare data ii vad companionul, si ca vreau, si ca nu. Dar asa verific automat daca sunt unde trebuie, pe poluare luminoasa severa se mai intampla sa le incurci. :wink: ----------------------------------- FlorinC 25 Aug 2016 13:59 Observatii cu instrumente mici ----------------------------------- Multumesc mult. Super informatii...(pentru un incepator ca mine). Trebuie sa ma acomodez si cu GoTo si pentru ca deocamdata nu am nici cautator (dar am comandat deja un red dot)...si cred ca ma duce unde vrea el...nu unde ii cer eu... Multumesc inca o data (asa de...tricky...Polaris ?...ca sa vezi ...) ----------------------------------- milanpicard 25 Aug 2016 21:10 ----------------------------------- Vad ca multi suntem care vrem sa il ajutam pe colegul nostru, e foarte frumos ca ne strangem pentru colegi. Florin, pentru stele duble nu te uita in Stellarium, acolo foarte putine sunt trecute, si cam fara companioni, din cauza ca ar supraincarca totul. Daca vrei un ghid bun pt. duble, de ce nu downloadezi Cambridge Double Star Atlas de pe pira... adicaaa de ce nu ti-l cumperi cu 220 lei? Cand e Luna pe cer, intotdeauna deschid acest atlas superb si "fac vreo 20 de duble" Smile, e fain pt. ca nu are doar pana la separarea 50 sau 60, ci toate, am vazut si cu separare de 300! De ce sa ne uitam doar la cele furnicutze si sa ignoram elefantii? Tot stele duble sunt. Acolo iti da in spate separare, pozitie, magnitudine, tot ce vrei. SI daca nu te descurci cu vreuna si o vrei, scrie in Google si iti da si alte denumiri, si iei denumirea SAO, o begi in Stellarium si ti-o gaseste, mai mult ca sigur fara sa scrie "double star", dar va fi acolo si companionul pe cer, sunt sigur. Smile Ok, celalalt thread se poate sterge atunci. :) ----------------------------------- milanpicard 25 Aug 2016 22:07 ----------------------------------- A da, si sa nu uit :) : RDF este super, si la dob8 mi-am pus desi are finderscope. E foarte important sa ai RDF. Finderscope-ul e bun dupa ce RDF a gasit locatia cat de cat. Dar si fara finderscope as fi fericit, dar cu finderscope si fara RDF as fi terminat. :P SI GoTo mie personal mi se pare ca ia foarte mult din ideea de "fun". Nu as recomanda la nimeni. Mie cel mai mult imi place vanatoarea, sa gasesc eu lucrurile pe cer. Dar nu condamn pe cei ce au GoTo, e doar opinia mea personala. ----------------------------------- nobody 25 Aug 2016 22:33 ----------------------------------- Si ce te opreste sa faci asta cu GoTo ? ----------------------------------- FlorinC 26 Aug 2016 01:05 Observatii prin instrumente mici ----------------------------------- Si eu eram impotriva GoTo...Ba chiar am facut remarci...acide... pe forum (eu ala cu experienta...beton...) la adresa celor care folosesc GoTo...Inca o data in viata am zis nu...si Dumnezeu mi-a aratat ca se poate si da...La-am auzit pe domnul Pteancu laudindu-l pe domnul milanpicard, ce buna metoda are (pe buna dreptate) si a facut comentariul ca e bine sa te documentezi asa pentru ca altfel...cauti...cauti...si totusi viata e scurta. Atunci mi s-a aprins beculetul cu GoTo...In weekend am NEQ5 + Mak 150 fara nimic (doar cautator de 9x50) si caut "la mana", dar la bloc (5 zile pe saptamana...poluare luminoasa...cat cuprinde...)imi e greu sa ma orientez chiar si cu red dot...si eu vreau sa profit de orice moment la stele. Oricum va multumesc mult de ajutor si indemnuri...si mai ales exemplul pesonal...experienta...pe mine ma impulsioneaza teribil. Revenind la stelele duble...triple...pe Cloudynights avea cineva un topic despre dubla Alkurhah (Xi Cep) cu 8" separare. Cea mai...cool din Cepheus. A vazut-o oare cineva ? Cu prima ocazie am sa o incerc cu Mak-ul 150. ----------------------------------- milanpicard 26 Aug 2016 11:11 ----------------------------------- @ nobody: poi... goto nu taie exact cautarea, starhoppingul, din ecuatie? Daca te duce deja la target... nu? @ Florin: e aproape imposibil pt. incepatori sa sa se orienteze pe cer doar cu finderscope-ul, nu te simti abatut din aceasta cauza. Si eu, dupa un an de telescopat, folosesc finderul doar in anumite cazuri, si dupa ce am ajuns la teritoriul potrivit. Dar RDF este muuuuult mai precis, pui pe o stea si acolo te duce exact. Sau intre doua stele, exact la locatia pe care o vrei. Si Si RDF + schita de FOV din Stellarium = 2 minute si ai gasit targetul (la incepatori, eu deja gasesc si in 20 de secunde, sau asa de bine pun RDF ca exact in mijlocul FOV-ului e targetul pe care l-am vrut. :) Si e fun-fun, vanatoarea asta, cel putin mie. Cred ca daca as folosi goto, nici nu as iesi asa de multe ori, doar pt. imaginile din telescop. Dar sa mergi pe cer cu obiectivul, sa explorezi, sa mai dai de tot felul... de ex. in Cygnus imensitatea aceea de stele si stele... Nu te descuraja, si nu te intoarce din prima la solutii hi tech, care simplifica prea mult. Iti garantez ca daca folosesti un RDF bine centrat si schite de FOV, din prima seara vei gasi mai multe targeturi. Eu nu vad Cepheus de la noua mea locatie, e peste bloc. :( Nu te pot ajuta cu asta. ----------------------------------- Herr_Alien 26 Aug 2016 12:12 ----------------------------------- Subscriu, un red dot finder bine aliniat face minuni. Pe telescoape cu un camp mai largut nici nu se merita sa mai pui un alt finder. Cand insa telescopul are un camp mai mic, un cautator suplimentar ajuta: chiar daca RDF-ul e perfect aliniat cu telescopul, poate nu reusesti sa il plasezi perfect in zona de interes. Si atunci, chiar daca o eroare de 1-2 grade nu e bai la telescoape cu focala scurta, la cele cu focala lunga s-ar putea sa ajungi sa te uiti pe langa. Aici intra in ajutor cautatoarele 6x30, 9x50, care au un camp mai bun de 4-5 grade. ----------------------------------- milanpicard 26 Aug 2016 14:42 ----------------------------------- Da, ai dreptate. Cand mi-am cumparat 8dob-ul, cu plossl-ul obisnuit aveam 1' FOV. Nu prea gaseam mai nimic. Apoi mi-am cumparat Swan-ul care are 1.5' FOV si totul s-a simplificat foarte mult. Si la dob5 am FOV 2'. Eu doar cu dob am experienta, niciodata nu m-am uitat in alte telescoape. ----------------------------------- nobody 26 Aug 2016 15:13 ----------------------------------- @ nobody: poi... goto nu taie exact cautarea, starhoppingul, din ecuatie? Daca te duce deja la target... nu? Nu. Dar trebuie sa incerci ca sa-ti dai seama ce poti face cu un sistem GoTo. ----------------------------------- milanpicard 26 Aug 2016 18:34 ----------------------------------- Ok, eu nu disput ce spui, nicidecum. Dimpotriva, as vrea sa aflu intotdeauna mai multe. Ce poti face cu GoTo? Intreb, pentru ca din pacate niciodata nu am sa pot incerca eu insumi, nu am bani de goto, si nici prieteni care sa ma lase sa experimentez. ----------------------------------- zoth 27 Aug 2016 11:30 ----------------------------------- Milan, de obicei ma feresc sa dau sfaturi de tehnica observationala, fiecare are placerile lui cand iese cu telescopul la stele, zic doar ca drumul pe care te afli e unul bun sau ca sa fiu mai clar, este pe gustul meu. Explorarea amanuntita a cerului, cautarea manuala (vanatoarea, asa cum bine ii spui), feedback-ul dintre pozitia monturii si imaginea vazuta de ochi, feedback-ul dintre pozitia focusului si claritatea imaginii sunt placeri de sine statatoare. Altii prefera ca montura sa le gaseasca obiectul cautat, montura sa tina acel obiect in camp, focusul motorizat sa le mentina claritatea imaginii, etc ... Cand ies la stele nu-mi impun norme, o fac pentru relaxare si pentru a-mi reincarca bateriile, o fac pentru ca imi place mai mult plimbarea astrala si mai putin obiectele in sine. Ai intrebat ce pierzi fara goto. Pierzi sansa ca cineva sa-ti gaseasca automat obiectele cautate, pierzi sansa ca cineva sa ti le mentina in campul vizual si mai pierzi sansa sa vezi obiecte "la norma". Castigi in schimb motoare, acumulatoare, fire, greutate in plus, zumzaiala in urechi si alte minuni de genul asta ... preferintele fiecaruia nu se discuta. In privinta RDF iti dau dreptate, este cel mai rapid si comod procedeu pentru orientarea grosiera. Dupa etapa orientarii grosiere urmeaza cea a centrarii pe obiect si pentru asta eu folosesc asa numitul "ocular cautator", un ocular de focala mare si camp cat mai generos. Abia dupa centrarea pe tinta trec la ocularele de observatie. Finderul asadar poate fi scos complet din ecuatie. In plus ocularul cautator iti asigura mereu o centrare buna pe tinta spre deosebire de finder care se mai poate deregleaza de pe pozitie. ----------------------------------- Erwin 27 Aug 2016 12:54 ----------------------------------- Și eu folosesc pe post de finder (uneori fortuit, cum a fost aseară pentru că am uitat acasă căutătorul și laserul) un ocular wide de focală lungă. Totuși, 24mm Panoptic nu mi-a dat destule grade pe cer și n-am avut alt ocular mai bun pentru acest scop fiind folosit cu newtonianul D.Hinds 158 F/8. Cineva mi-a împrumutat un laser verde și mai apoi un căutător. Așa că am putut vedea mai multe obiecte. Cu toate astea, am găsit o serie de obiecte și fără în prima parte a nopții. Cerul a fost deosebit de transparent, am văzut stele cu mag. 13 așa că a fost o plăcere în sine plimbarea. :) ----------------------------------- milanpicard 27 Aug 2016 14:00 ----------------------------------- As vrea sa vad odata un goto... adica sa il testez, sa ma uit pe cer cu ajutorul lui. Pare foarte interesant. Cum ziceti, toata lumea cu ce ii place, nu poti sa zici: sa iti placa asta si gata! Da, ocularul cautator pt. mine e Swan 25mm, cu 1.5' FOV. Sunt si focale mai mari, dar cu asta gasesc tot ce am nevoie, deci nu ma complic cu mai multe. DUpa cum am vazut, 10mm plossl merge foarte bine pt. magnificare la galaxii, si alte obiecte mici. Astea doua sunt ocularele mele de preferinta. Culmea, mi-am luat un Luminos 10mm, ditamai ocular, doar ca sa constat ca 10mm regular plossl-ul care a venit cu telescopul e mai bun, are contrast mai bun, imagine mai sharp... naspa. Am dat banii pe degeaba. Doar pt. FOV mai mare nu merita, pt. galaxii e foarte important sa am imagine cat mai clara, cu contrast. Asta e viata. Nu-i trebuie cuiva un Luminos 10mm, daca tot i-am facut atata reclama pozitiva? :) ----------------------------------- zoth 28 Aug 2016 10:55 ----------------------------------- Stai linistit, poti vinde ocularul pe sectiunea bazar daca nu iti este de trebuinta. Sunt multi, inclusiv la noi a caror unic criteriu de alegere este marimea campului. Daca ii faci un pret bun si atractiv il dai repede si ai sansa sa recuperezi o parte din bani. Daca vrei sa-l dai cu pretul de magazin nu-l vei vinde niciodata. Cer senin! ----------------------------------- Mircea Pteancu 28 Aug 2016 15:17 ----------------------------------- In ultimele saptamani am avut mai mult timp liber decat as fi vrut. Practic nu am voie si nu pot sa ridic nimic. M-as alatura din nou cu mare bucurie observatiilor , ultima am facut-o pe 11 Iulie , dar deocamdata trepiedul Penelopa sau dobsonianul de 125mm sunt prea grele pentru mine. Asa ca am citit. Am sa scriu mai multe la topicul ''Jurnal de lectura'' de la Off-topic. Mai am 25 de pagini si termin cartea lui Rod Mollise ''The Urban Observer''. (Am cartea de la un prieten de forum si pe care sunt deocamdata suparat :evil: ceea ce nu ma impiedica sa-i fiu recunoscator deoarece este o carte extraordinara. ) Ceea ce a spus mai sus Milan , si apoi zoth , se inscrie perfect pe linia sfaturilor lui Rod Molisse care observa DSO si din oras. Metoda principala de cautare a obiectelor in ziua de azi este cea numita in engleza ''eyepiece hopping'' si este cea comentata pe larg de colegi. Aceasta metoda cere , asa cum a explicat Milan de numeroase ori , o pregatire prealabila intensa. Altminteri in loc de cautare educata ,instruita devine o bajbaiala. Metoda este noua si pentru mine. Pentru aplicarea ei mi-am calcat pe inima si am instalat si eu Stellarium , lucru pe care pana acum il consideram o fitza. Pe de alta parte , Rod Mollise recomanda monturile GO-TO pentru observatorul urban. Ba chiar considera aceste monturi drept cel mai mare progres in Astronomia de amatori. Atentie insa ,unele monturi sunt mai GO-TO decat altele. Problema de fond ramane cea din romanul fratilor Strugatki ''Picnic la margine de drum''. Fara o pregatire prealabila , amatorul care utilizeaza GO-TO ramane tot cu nimic , vede o insiruire de flostomoace pufoase-cetoase. Exista un anumit numar ,diferit de zero , de asemenea monturi vandute si in Romania. Sectiunile de observatii ale forumurilor nu sunt insa sparte tandari de torente de rapoarte de observatii. Strugatki : ce pricepe vrabia din ceea ce fac , despre automobilul , casetofonul ,muzica , de unde vin ,unde se duc , ce griji , preocupari , ce discuta , ce spera ,ce ambitii , ce visuri au , ce cunosc despre lume,viata si Univers acei turisti care se opresc pentru un scurt picnic la margine de drum ? Ce pricepe vrabioiul astronomic ce apasa pe butonul telecomenzii si habar nu are ca se uita la cel mai batran roi stelar sferic cu 500.000 de stele , la galaxia canibala M51 sau la quasarul accesibil amatorilor aflat la miliarde de ani-lumina distanta ? Spiritul , iluminat de stiinta , este cel care ne ajuta sa intelegem toate , ''sa vedem''. Pentru asta trebuie sa ai curiozitatea sa studiezi , sa muncesti cu intelectul si atunci vei fi rasplatit. Altminteri , montura GO TO , nu-i decat o gramada opaca de roti dintate si electronica si care te conduce direct in tara lui Lehamite. E naspa , dar de munca nu te scapa nici macar GO TO! :D Parerea mea ...pe persoana fizica (devenita destul de silueta in ultima vreme ) ! Mircea ----------------------------------- nobody 28 Aug 2016 18:33 ----------------------------------- Citat din ''The Urban Observer'' - Rod Mollise, pag. 68: Not everybody thinks go-to is such a good thing, however. If you read the Internet astronomy message boards or have listened in on a heated conversation or two at your local astronomy club, you’re aware that some observers are opposed to go-to on philosophical grounds. They claim that by automating the finding process amateur astronomers, particularly new amateur astronomers, miss out on the fun that comes with learning the constellations and star hopping. I wish some of these die-hard traditionalists would pay a visit tomy backyard on a spring night and have some “fun” star hopping through Virgo. I’m willing to bet they’d lose heart in that bright desert soon enough and make friends with my Nexstar 11. I do think amateurs should learn the constellations as a matter of personal pride, but telling an urban observer to star hop doesn’t have the desired result of making him or her a better observer. It often just means she’ll drop out of the hobby due to the difficulty inherent in star hopping in city skies and the boredom of not seeing much. If you observe in the city, get a go-to telescope if at all possible Apropo, GoTo se poate folosi si in mod manual, doar cu tracking. Te mai ajuta si daca ai obstructii vizuale (cladiri, pomi etc.) sau mai observi prin sparturi de nori. Poti sa hoinaresti pe cer, iar daca ai gasit ceva interesant sau te-ai pierdut poti afla imediat pe unde esti. De bazait, bazaie numai la viteze mari. Poti schimba oculare, filtre si alte cele fara sa pierzi obiectul si fara sa tot misti de telescop. Un GoTo Alt-Az este foarte compact are doar un fir sau doua. Si alte cele, nu te obliga nimeni sa-l folosesti la modul idiot. P.S. Sa vezi obiecte "la norma" se pare ca merge mai bine fara GoTo ... ----------------------------------- milanpicard 28 Aug 2016 19:11 ----------------------------------- Mircea! Poti sa nu crezi daca vrei, dar exact acum am intrat sa intreb pe forum ce s-a intamplat cu tine, daca nu ai patit ceva! Si se pare ca da! Pfff... operatie, sau ce? Insanatosire grabnica, orice ar fi fost! Sper sa se simti mai bine acum! CU GoTo se pare ca nu se poate zice un DA sau NU clar. Sunt prea multe argumente VALIDE si pro, si contra. De aceea cum spun de obicei oamenii: care ce vrea, nu ne uitam in jos la nimeni care are una sau alta. Asa si cu fotografia, cu desenatul (astronomic): unii traiesc pentru asta, altilor nu le pasa. Sa nu devenim hateri ca nu are rost, nu? :) Eu de topicul cu Goto zic ca daca nu vezi stelele din jur de atata poluare luminoasa, degeaba mergi exact la locatia potrivita, nu ai sa vezi nici targetul. Dar nici asta nu e asa, unul din Las Vegas (!) a zis pe forumul international ca el traieste intr-o supernova, pt. ca langa el e aeroportul din Las Vegas! :) Si doar cu GoTo mai vede ceva! :) Deci oricum e bine, depinde de situatie, asteptari... Sa nu se supere cei care au Goto pt. ceea ce am spus mai devreme. Nu vroiam sa para ca eu cred ca ei nu fac bine. Dar asa a iesit si imi cer scuze pentru asta! Ah, si Mircea, ma bucur ca ti-ai pus Stellarium! Sunt sigur ca pana te faci mai bine ai sa-l studiezi si il vei face deja sa danseze pt. tine si atunci vei vedea o multime de lucruri! Mai ales galaxii!! :D:D:D:D ----------------------------------- Mircea Pteancu 28 Aug 2016 21:14 ----------------------------------- Multumesc Milan , e bine sa vorbesti din nou cu camarazii de aventuri celeste ! Stai linistit , tu ai prezentat metoda ta de lucru si care da rezultate exceptionale pentru care nu pot decat sa te felicit. Ar fi foarte frumos daca fiecare astronom amator s-ar stradui sa gaseasca metoda potrivita pentru el ,telescopul sau si locatia sa. Si apoi ar face observatii . Multumesc pentru oferta de a ma ajuta cu intelegerea lui Stellarium , voi reveni. nobody Foarte bun citatul , multumesc. Acesta este tristul adevar al poluarii luminoase : nu ai cum sa gasesti obiectele pe un cer portocaliu stralucitor pe care se vad cinci-sase stele. Dar cu ele poti orienta montura GO TO care apoi iti gaseste obiectele. Cat despre faptul ca pe un cer poluat nu se vad obiecte DSO , acelasi Rod Mollise zice altceva : nu se vad atatea obiecte si nu se vad asa de bine ca pe un cer intunecat -nu are rost sa le comparam - dar multe se vad. Prima cauza pentru care astronomul urban nu vede DSO este aceea ca nu le gaseste, discutata mai sus. A doua cauza pentru care observatorul urban nu vede DSO insa este grosismentul gresit : in oras trebuie sa uiti de grosismentele mici si de ocularele cu focal lung.Trebuie sa folosesti grosismente considerabil mai mari decat pe un cer negru , 100x si 120x deja suna bine. Pe SCT-ul sau de 11 inch Rod foloseste in mod curent un grosisment de 220x la observarea DSO. Iar ''eyepiece hopping'' face pe la 120x. Iar nebuloasele din oras sunt ,cu putine exceptii ,invizibile din oras fara filtre UHC de banda ingusta si/sau O III.Milan , confirmi ? Dar cel mai bine este ca astronomul urban sa citeasca cartea citata. Este un indreptar de supravietuire pentru astronomul urban. Iar gama de telescoape folosita de autor include telescoape de la luneta de 60mm pana la reflectorul Dobson de 12.5 inch : se gasesc obiecte pe cerul orasului pentru toata lumea daca invatam cum sa le gasim si cum sa le observam , deci daca invatam sa devenim luptatori ai gherilei astronomice urbane. Mircea ----------------------------------- milanpicard 28 Aug 2016 23:22 ----------------------------------- Ei, tot nu ai spus care a fost problema... daca e secret, ok. Sper sa te faci bine. Daca ai citit cartea si stii ca sunt idei si informatii utile, ai putea sa ne impartasesti si noua cateva macar din cele mai bune? Ceva practic, ce putem folosi si noi! Azi iar am vazut o droaie de lucruri. :) Ma voi intoarce maine cu raportul. Tu cand ai sa te poti uita pe cer, acum inarmat cu Stellarium? ----------------------------------- Mircea Pteancu 28 Aug 2016 23:27 ----------------------------------- La observatii voi reveni peste o luna. Nu am cine sa-mi care/mute telescopul noaptea. Am sa comentez la ''Jurnal de lectura'' despre cartea lui Rod Mollise pentru ca merita. De multe ori mi-am amintit de tine cand o citeam , informatiile se potrivesc de minune. Toate cele bune ,astept raportul tau de observatii , le citesc pe toate , macar cu cititul sa raman. Mircea ----------------------------------- milanpicard 28 Aug 2016 23:55 ----------------------------------- Dar unde e "Jurnal de lectura"? Ca nu-l gasesc!! :) P.S. Multumesc ca ti-ai amintit de mine. :) Si pt. ca imi citesti rapoarteleee...zzzz... Eu daca as fi altcineva nu as mai citi articolele mele. :P ----------------------------------- MariusP 29 Aug 2016 08:29 ----------------------------------- Dar unde e "Jurnal de lectura"? Ca nu-l gasesc!! :) Daca nu l-ai gasit inca: http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=15326 :wink: ----------------------------------- FlorinC 30 Aug 2016 22:33 Observatii prin instrumente mici ----------------------------------- Orice Super Nova, a fost (asa se pare...pentru ca si astronomia, ca de altfel si celelalte "stiinte exacte" este departe de a oferi "adevaruri" care sa nu fie infirmate peste ceva timp...) o nebuloasa "pufoasa" la inceputurile formarii ei, asa cum orice vultur feroce...a fost la inceput un puiut pufos, foarte asemanator cu un...vrabioi (chiar si astronomic) daca vreti. Nu exista inca, o gena a astronomiei. Lucrurile astea se invata...in timp. Ceea ce exista in fiecare dintre noi, este insa (in diferite procente la fiecare...) Vanitatea. Morala crestina spune ca, "chestia asta" este izvorul tuturor desartaciunilor... Scuze pentru off topic (oricum, am vorbit si despre stele...nu?). ----------------------------------- Mircea Pteancu 30 Aug 2016 23:10 ----------------------------------- FlorinC Te bagi intr-o bataie care nu te priveste. Dar ma rog , daca ai placerea si dorinta...poti sa mergi pe Cloudy Nights si sa participi la cafteala celor doua tabere pro si anti GO TO. Eu nu am nici un interes in acest subiect, ''eyepice hopping'' imi rezolva problemele. Mircea ----------------------------------- FlorinC 31 Aug 2016 15:51 Observatii prin instrumente mici ----------------------------------- Nu sunt interesat decat sa pot observa cat mai bine si mai mult timp. De aceea incerc sa optimizez mai ales timpul si modalitatea de cautare. Eu am sa fac observatii, impletind cele doua metode, cu scopul declarat mai sus. N-am chef de cafteli si de discutii neprincipiale. Ceea ce am nevoie este un loc (ca forumul acesta) unde sa gasesc informatii si mai ales experienta impartasita (asta se gaseste greu...si pana inventez eu "oul"...). Sincer, am invatat foarte mult de la colegii de pe forum (dumneavoastra, Erwin, Nobody, Zoth, Teo, T.Stanescu, milanpicard, Dbird....si cati altii. Ca se mai infirbanta dialogul cateodata...eu nu am obiceiul sa ma bag. Dar nici sa raman dator nu prea imi sta in obicei. Cu stima. ----------------------------------- Mircea Pteancu 31 Aug 2016 16:20 ----------------------------------- Florin Chiar ca nu mai inteleg nimic , nu cumva ai incurcat topicurile ? Esti sigur ca la topicul acesta trebuia sa pui aceste mesaje ? Aici toata lumea te incurajeaza sa iti iei GO TO chiar si cei care folosesc metodele mai vechi sau mai simple. Nu este nici un dialog infierbantat si nu vad unde si cu ce ai ramas dator. :roll: Mircea ----------------------------------- FlorinC 31 Aug 2016 17:18 Observatii prin instrumente mici ----------------------------------- Poate ca asa mi s-a parut mie referitor la discutia despre GoTo si varbii astronomice... Oricum eu inca o data va spun ca sunt mai mult decat multumit ca sunt pe forumul asta si ca am acces la informatii direct de la oameni cu experienta ca dumneavoastra. Sunteti ultimul om de pe forum cu care as vrea sa intru in "conflicte..." (n-am de gand sa intru in conflict cu nimeni, de fapt, nu sunt genul...) pentru ca am invatat extrem multe de la postarile dumneavoastra. ----------------------------------- Mircea Pteancu 31 Aug 2016 17:47 ----------------------------------- Aha , deci asta era ! In alegoria strugatkiana intreaga umanitate este asemuita cu pasarelele care asista lipsite de intelegere la picnicul de pe marginea de drum. La acea scara nu mai conteaza daca vrabioiul este astronomic sau nu. Dupa cum am spus, spiritul prin puterea intelegerii este cel care ne lumineaza. O intelegere care de data aceasta ti-a lipsit. Citesti SF ? Mircea ----------------------------------- FlorinC 31 Aug 2016 18:09 Observatii prin instrumente mici ----------------------------------- Fan Asimov, ACClark, Poul Anderson...si ma chinuie talentul...am mai scris si eu dar nu pot arata ...mereu mi se pare ca sunt tampenii... ----------------------------------- valy 31 Aug 2016 18:34 Re: Observatii prin instrumente mici ----------------------------------- ...mereu mi se pare ca sunt tampenii...Citeste putin topicul cu motoare si nave spatiale de pe aici. ----------------------------------- Mircea Pteancu 31 Aug 2016 20:36 ----------------------------------- Sau este ca si schimbarea sistemului de coordonate in Geometria analitica. Cere si aceasta anumite abilitati. Eu intotdeauna i-am invidiat si admirat pe cei care au abilitati , nu invers. Nu am fost in stare sa cant niste acorduri simple la chitara. Sau sa fac acea jonglerie simpla cu aruncatul a trei sau patru bile. Sau sa termin de slefuit o oglinda buna... :twisted: Bravo celor indemanatici ,celor cu abilitati! Sa revenim la ''oili'' noastre ! (poate obtin finantare de la Nea Jiji pentru un telescop de 2 metri daca tot repet :D ) Maine seara Joi 1 Septembrie configuratie interesanta : Marte , Saturn si Antares in forma de triunghi isoscel. Secera subtire a Lunii Noi se vede Vineri 2 Septembrie langa Jupiter si Venus pe cerul vestic. Mai tarziu , pe 13 Septembrie are loc conjunctia inferioara a lui Mercur. Pe 16 Sepetmbrie Venus in conjunctie cu Spica. Iar pe 29 Septembrie are loc ocultarea lui Mercur de catre Luna. Trebuie sa ma uit in anuarul lui Marcel Jinca pentru a vedea vizibilitatea ocultatiei de la noi. Nu va fi usor nici intrun caz! Deci sunt si alte lucruri de observat , nu numai Deep Sky ! Mircea ----------------------------------- milanpicard 31 Aug 2016 22:21 ----------------------------------- Eu am vazut celelalte planete, mai am una singura care mi-a scapat: Mercur! Cine se pricepe: cand si cum as putea sa vad aceasta planeta? Seara maidegraba, ca am inteles ca spre octombrie va veni dimineata destul de sus. Dar vad ca sta foarte jos si cand se intuneca, a si disparut. A vazut cineva Mercur? O vizioneaza cineva in aceste zile? As avea nevoie de ceva raspuns din experienta reala: cand incepe sa se vada? Apune soarele de tot? E prea tarziu atunci? Problema e ca foarte mica e fereastra dintre prea repede si prea tarziu... Cu Dob8 am vedere spre est, sud si vest. La nord-vest nu mai am. Daca ar fi acolo mi-as putea duce dob5-ul sus la 10 poate, si de acolo vad si spre nord-vest... ----------------------------------- tudor 31 Aug 2016 23:40 ----------------------------------- Mircea Pteancu, Daca stateam in Arad sigur va ajutam si eu cu mutatul telescopului in ideea sa ”fur meserie si experienta” :wink: Va urez sanatate si-un cer la fel de sanatos! ----------------------------------- Mircea Pteancu 31 Aug 2016 23:58 ----------------------------------- Multumesc Tudor , poate ne intalnim si facem observatii la careva dintre Intalnirile forumului ,Doamne ajuta! Milan Si eu asa zic , dobsonianul de 5'' fiind mult mai maniabil ,ar fi mai potrivit. Eu l-am observat pe Mercur de cateva ori dar nu recent cu telescopul de 125mm in care prezinta disc /secera minuscula dar observabila la mariri de peste 116x. Saptamana trecuta nici vorba sa-l fi vazut in binoclul 7x50mm. Ce-i drept m-am concentrat atunci pe Venus si Jupiter. Mircea ----------------------------------- FlorinC 13 Sep 2016 01:50 Observatii prin instrumente mici ----------------------------------- Am reusit in sfarsit asta seara sa ma uit iar la stele. E groaznic de frustrant. Cand e cerul plin de stele...nu pot sa ies la observatii din diverse motive. Cand pot, sunt norii grosi sau ploua... Observatie din balcon (poluare luminoasa 7 pe scara de la 1 la 10). Am instalat 102/660 cu Goto. Dupa a doua incercare, am reusit alinierea. I-am dat M103 (Cassiopeia s-a cam ridicat spre zenit. GoTo-ul meu s-a dus spre S...l-am oprit (oare nu i-am dat coordonatele bine...?). L-am trecut in rezerva si am instalat lunetica 70/500 la care am atasat un laser verde (proaspat achizitionat). Le-am aliniat pe o lampa stradala la vreo 500m. Deoarece seeing-ul e tare prost, am "pornit " la vanatoare de duble. In fata balconului (Spre N-E) se vede Perseus si mai jos, straluceste Capella (alfa Auriga). M-am desfatat mai intai cu Mirfak si siragul de stelute care sunt imprejurul lui. Superb. Prima dubla: Eta Per. Separare la 40X (Tv Plossl 25mm+TV 2x barlow) si mai clar la Plossl 10mm+TV 2x barlow (100X).Dupa ce am admirat Capella (nu e dubla dar e frumoasa...) am cautat si gasit cu binoclul (cu ochiul liber, nici o sansa...) Fi Auriga. Separare reusita cu TV 2x barlow + Plossl 10mm (100x). Pornind de la Eta Per spre E, am gasit pe Almach (Gama Andromedae). Indiferent ce combinatii am facut, in seara asta, n-am reusit separarea lui Almach...Ramane pe data viitoare. Am o intrebare pentru posesorii de NexStar. E dificil de facut alinierea? sau e pur si simplu pentru ca nu am experienta? Sau are ceva tot sistemul? ----------------------------------- nobody 13 Sep 2016 04:05 ----------------------------------- Ai introdus data in format american ? Adica luna-zi-an 12-09-2016 = 9 decembrie 09-12-2016 = 12 septembrie Eventual deschide un topic la "Monturi/Trepiede", sa nu agitam spiritele pe aici. ----------------------------------- Mircea Pteancu 13 Sep 2016 22:04 ----------------------------------- Votez cu nobody , va rog sa nu agitam spiritele pe aici. FlorinC Esti sigur ca te-ai uitat la Almach ? Ceva nu a fost in regula. Luneta ta ,cu ocularele si lentila Barlow de calitate pe care le ai , musai trebuie sa rezolve o dubla de 9.75'' ca Almach. Eu am rezolvat-o cu o lunetica de 45mm x300mm . Nu cumva te-ai uitat la Theta Persei ? (Sa stii ca li s-a intamplat si altora ...nu dam nume , bine !? ) Mircea ----------------------------------- FlorinC 14 Sep 2016 00:38 Observatii cu instrumente mici ----------------------------------- Domnu Pteancu, Probabil ca aveti dreptate. Poate ca Almach si ceilalti din "familie"(e sistem quadruplu) ma "priveau ironic" de pe undeva de prin apropiere...Va rog insa, sa nu mai spuneti la nimeni...Sa ramana intre noi trei...(eu, dumneavoastra si...forum...). Dar totusi, ca si magnitudine...nu era nimic mai mare in jur. M-am verificat si cu Stellarium...Am sa ma documentez mai bine in ceea ce priveste distanta de separare si PA. Ceva am vazut pe langa , o steluta parca pe directia N...dar mult mai indepartata. Cum nu stiu deocamdata sa apreciez distantele...Am considerat ca este altceva...Am sa mai incerc oricum. Multumesc pentru precizare. ----------------------------------- FlorinC 21 Oct 2016 23:28 Observatii prin instrumente mici ----------------------------------- Un generator de liste de observatii. Util pentru incepatori si ... poate, nu numai. http://www.ngcicproject.org/oblstgen.htm ----------------------------------- FlorinC 25 Oct 2016 23:21 Observatii prin instrumente mici ----------------------------------- Buna seara, Revin cu niste precizari referitoare la observatiile anterioare: 1. Iota Cassiopeia pe care am reusit sa o observ alaturi de unul din companionii sai, dupa ce m-am documentat mai serios, am aflat ca este de fapt un sistem sextuplu, din care numai 4 stele sunt vizibile. PA 228(AB) Sep.: 2.6" (AB), 7.1" (AC), 212" (AD), Magnitudini: 4.63 (A), 6.92 (B), 9.05 (C), 8.48 (D). 2.Fi Auriga pe care am reusit sa o observ ca sistem binar dar care este in realitate un sistem cuadruplu (4 stele) toate vizibile. PA: 353 (AB), 72(AC), 15(AD), Sep.: 23.6" (AB), 61.8"(AC), 210.1(AD), Magnitudini: 5.22(A), 14.6(B), 10.87 (C), 8.07(D) ----------------------------------- Mircea Pteancu 02 Dec 2016 21:42 ----------------------------------- Florin Felicitari pentru observatii si multumesc pentru precizari. Iota Cas am privit-o mereu ca pe o stea tripla. Pentru binoclu am considerat-o prea stransa. Dar daca luam in seama si componenta D atunci ar trebui sa apara si in binoclu ca dubla. De revenit cu binoclul. Fi Cas in schimb am observat-o numai cu binoclul si am vazut-o la ultima observatie prin binoclul 10x50mm ca fiind o dubla slaba ,larga . Aici trebuie sa revin cu telescopul. Asta-seara - vizual cu binoclul galilean Hapo Lord 3.6x40mm si fotografic aparatul Coolpix S3300 pe trepied - am incercat sa observ configuratia formata din Luna si Venus, astrii aflati la Sud -Vest si in apropiere unul de altul. Le-am si vazut pe fiecare separat dar nu am reusit sa fac poze decat la Venus , ale unor precipitatii care cadeau la mare distanta si se zareau pe fundalul crepusculului. A mai fost o faza frumoasa cand s-a vazut ca existau deasupra Muresului cel putin doua straturi de nori. Stratul inferior era iluminat doar dedesubt si numai la marginea sa vestica de Soarele aflat sub orizont. Stratul superior era alb-luminos la culoare. Oare stratul superior de nori era alb-luminos la culoare din cauza iluminarii de catre Luna ? Spre Sud , la o inaltime considerabil mai mare ca a lui Venus , se vedea Marte pe care l-am prins intr-una din poze. Mircea ----------------------------------- FlorinC 04 Dec 2016 02:10 Observatii prin instrumente mici ----------------------------------- Domnu' Pteancu, Multumesc pentru aprecieri, din pacate mult prea rar am parte de observatii (programul meu aiurea...la care se adauga vremea capricioasa din toamna asta). Felicitari si dumneavoastra...frumoase poze. Mai ales aceea cu Venus in ruptura dintre nori... ----------------------------------- Mircea Pteancu 04 Dec 2016 17:31 ----------------------------------- Florin Multumesc pentru aprecieri. Va veni si vremea cand vei avea timp pentru observatii. Pana atunci , poate ar fi interesant sa-ti faci un plan de observatii specializat si pentru care sa tii un binoclu mereu la indemana. Astronomical Laegue au n-spe asemenea programe. Mircea ----------------------------------- FlorinC 06 Dec 2016 23:28 Observatii prin instrumente mici ----------------------------------- Domnule Pteancu, Aveti dreptate si asa am si facut. Binoclul meu 10x50 + "Turn Left at the Orion" + Pocket Sky Atlas + Busola + rucsac au facut vara asta cu mine 50.000 km. Din pacate rareori le-am putut folosi pentru ca dupa 700...1000 km pe zi, nu mai aveam chef de stele...Dar sper sa recuperez in iarna asta. ----------------------------------- FlorinC 22 Mar 2017 12:47 Observatii prin instrumente mici ----------------------------------- Am revenit la observatii cu luneta SW 70/500. Aceasta luneta se dovedeste un prieten de incredere si imi ofera multa satisfactii momente de delectare. Locatia din care fac observatiile, parcul de langa bloc...Poluare luminoasa INTENSA (probabil ca sa vada cateii sa ...exact printre firele de iarba...). Oricum, m-am ascuns dupa niste garaje joase si lumina nu a fost asa de suparatoare...Prima tinta (de "incalzirea" instrumentarului din dotare...) in Orion M42 si M43. E adevarat ca nu se vede ca in Dob-ul de 8"...dar e ceva deosebit. Este o senzatie continua de genul...uite ca se vede si asta...uite ce frumos...SUPER ! Parca vad pentru prima data obiectul respectiv (de fiecare data). Trapezul era si el la locul lui, 4 stele (una clipea din cand in cand). Am trecut apoi la duble: Delta Ori (Mintaka) m 2.41, 14.20, 6.83, 3.76, sep. 33", 53.3", 0.3" cred am observat A-D cu separatia de 53". Oricum, frumoasa dubla. Epsilon Ori (Alnilam) m 1.69, 11.34, sep. 179.3". Cred ca era ceva la PA 58* dar nu sunt sigur. Magnitudinea de 11.34 este la limita teoretica a lunetei 70/500. Am sa revin poate la un seeing mai bun. Zeta Ori (Alnitak) m 1.88, 3.70, 9.55, sep. 2.2", 58.1" Am reusit sa vad A-C, B-ul este prea aproape si nici seeing-ul nu ma ajuta. Am sa revin insa (oricum le-am splitat cu luneta Celestron 102/660). Sigma Ori (la “picioarele” lui Alnitak) m 4.07 , 5.27, 8.79, 6.56, 6.34, 7.86, 12, 8.06, 8.44, sep. 0.2" (A-B), 11.6", 12.9", 41.5", 208", 3.2", 306.9", 524.7". Separati 4 din cei 8 companioni (sistem multiplu format din 9 stele). Oculare SPlossl 25mm si 10mm. Este pot spune una din cele mai frumoase “duble” pe care le-am vazut. Superba. Eta Ori (Algjebah), m 3.56, 4.87, 10.99, sep. 1.8", 114" am observat companionul mai indepartat si cel de m 4.87 dar fara splitare (cu ocular SPlossl 6mm) un “omulet de zapada”... Lambda Ori (Meissa...frumos nume...) m 3.51, 5.45, 10.72, 9.63, 9.22, 12.90, 10.72, sep. 4.5", 29.3, 78.5, 151.1, 61.6, 31.9 (B-C). Meissa...s-a lasat greu...Am observat 2 companioni cu vedere periferica, ocular SPlossl 10mm. Am admirat in acelasi timp Cr 69 (Meissa & co.) atat cu SPlossl 25mm cat si cu SPlossl 10mm (s-a vazut mai bine cu ocularul de 25mm). Castor (alpha Gem) m 1.93, 2.97, 9.83, 10.07, sep. 5.1", 70.5", 181.9". Rezolvati 3 dintre companioni 2 distincti iar 1 la limita. Oculare SPlossl 25mm, SPlossl 10mm. La Castor am pierdut 10 min. ca nu puteam splita nimic…si imi aparea Polux de magnitudine mai mare ...de fapt ma uitam la Procyon...Castor si frati-su se tineau de mana mai sus ...aproape de zenit... Eta Cas (Almach), m 3.52, 7.36, 11.40, 12.80, 10.15, 11.53, 9.53, 8.41, 11.60, 12.30, 11.40, 12.80, 10.15, 11.53, 9.53, 8.41, 9.53, sep. (A) 13.3", 225", 189", 75.6", 378.3", 426", 694.7", 90.3", 237.1", (B) 218.7", 172.2", 106.1", 369.1", 404", 684.7", 142.4". Separata (probabil companionul de m 7.36 la sep. 13.3”). Foarte frumoasa. E prima dubla pe care am separat-o si o am in minte intotdeauna cand vreau sa aproximez separarea. Cu ocular de 10mm – foarte frumoasa. Zeta UMa (Mizar + Alcor + co.) m 2.3, 3.88, 4.01, 7.62, 6.88, 9.86, sep. 14.4", 706.9", 493.2", 999.9", 999.9". Separat companionul apropiat de Mizar (sep.14.4”,) cu ocular SPlossl 10mm. Tot sistemul se vede bine si in 25mm (minus Mizar si companionul foarte apropiat). La sfarsit, m-am delectat din nou cu M45 (Pleiade) atat cu luneta SW 70/500 cat si cu binoclul 10x50. SUPERB. Pe tot timpul observatiilor la duble am incercat (fara sa ma uit pe tabele ca nu aveam laptop-ul cu mine) sa aproximez separatiile. Pot sa spun ca mi-a reusit in proportie de 50% (avand etalon in minte separatia de 13” de la Eta Cas...). Imi promit sa maresc procentajul. ----------------------------------- Mircea Pteancu 23 Mar 2017 17:09 ----------------------------------- Florin C a scris : ''La Castor am pierdut 10 min. ca nu puteam splita nimic…si imi aparea Polux de magnitudine mai mare ...de fapt ma uitam la Procyon...Castor si frati-su se tineau de mana mai sus ...aproape de zenit...'' Hai mai ,asta-i culmea... Si eu care credeam ca numai eu sunt in stare de asemenea performante...:D Mi-ai luat ultimul lucru care ma facea unic...:( Multumesc pentru raportul foarte interesant. Se descurca foarte bine luneta ta ,spor la observatii in continuare. Ar fi interesant sa parcurgi cu ea Lista de 100 stele duble'' a lui AL. Daca doretsi ,iti trimit doua pdf-uri ,cu instructiuni detaliate(de la e-amicul Bill Steen ) si alta cu harti. Nu-ti mai trebuie laptop ,le tiparesti si spiralezi si la observatii doar ridici bratul cu harta sa prinzi lumina vreunuia dintre afurisitele de becuri stradale si beng...ai informatia. Mircea ----------------------------------- FlorinC 23 Mar 2017 18:48 Observatii prin instrumente mici ----------------------------------- Va multumesc anticipat pentru .pdf-uri domnule Pteancu. Nu stiu altii, dar eu pe langa astronomie, exersez ...INVAT... si o alta "stiinta"...cel putin tot la fel de grea...RABDAREA. Sper sa fac progrese in ambele. Vad ca astronomia merge cat de cat mai bine...(cu unele exceptii...vezi "cazul" Castor...si altele...despre care nu are sens sa pomenim...). ----------------------------------- FlorinC 30 Mar 2017 01:38 Observatii prin instrumente mici ----------------------------------- Observatii din parcul din spatele blocului...poluare luminoasa intensa... Instrumentul, luneta SW 70/700, oculare: SPlossl 25mm (wide angle) care imi place cum se vede prin el...il folosesc drept cautator si pentru DSO-uri la luneta aceasta mica. Nu-i ca TV Plossl de 25mm care este intr-adevar Tele Vue...si pe care imi vine sa il pup de fiecare data cand il scot din cutie...zau ca am sa il las mostenire nepotilor ...daca vor merita... SPlossl 10mm...isi face traba...si un Plossl de 6mm AF 50*, care imi place cum se vede prin el. Nu stiu cum, dar parca e mai "sharp" si parca mai luminos decat SPlossl-ul de 10mm. "Incalizrea" am facut-o la M45 (Pleiade) - frumoase ca de obicei. Apoi "verisoarele"...Heyadele (Tau) frumoase si ele...Eta Cas m 3.52, 7.36 sep. 13.3" (sistem format din 10 stele) pentru rememorarea distantei de separare etalon pentru mine. Apoi Phi Cas m 5.07, 12.3, 7.04, 10.26, 10.38, sep. 48", 134", 178.7", 170.8", C-E 42". Am observat aici A-C. Langa Phi Cas, NGC 457 (Owl cluster sau C13)...faint dar frumos...cu multe stelute in SPlossl 25mm si Sh2-188 nebuloasa planetara (faint...ca un "V"). M 42 si M43 SUBERBE...Trapezul cu SPlossl 10mm si chiar mai bine cu Plossl 6mm. Delta Orionis - Mintaka m 2.41, 14.20, 6.83, 3.76, sep. 33", 53.3", 0.3" cu SPlossl 25mm, SPlossl 10mm si Plossl 6mm. Am revenit la Casiopeia: Iota Cas m 4.63, 6.92, 9.05, 8.48 sep. 2.6", 7.1", 212" rezolvata (cred) separatia de 7.1" la companionul C. Am avut impresia ca era B cu separatia de 2.6"...dar nu, era C-ul. De altfel am sa mai incerc si am sa verific si PA-ul. De la Epsilon Cas am facut la stanga si am dat de IC 1805 "Heart Nebula" - nebuloasa de emisie si IC 1848 tot nebuloasa de emisie "Soul Nebula". Superbe. Am sa incerc sa le vad si cu Dob-ul de 8", sa vad care este diferenta...Ca tot eram in Casiopeia, am cautat si mai vechea mea cunostinta, primul obiect Messier pe care l-am gasit si admirat M 103. Era la locul lui, micut dar deosebit...ca un giuvaier. ----------------------------------- FlorinC 25 Apr 2017 01:26 Observatii prin instrumente mici ----------------------------------- Din nou in parc, seeing 7/10... cu luneta SW 70/500. Incercare nereusita de a vedea M1 - Crab Nebula (angoasa vietii mele...). Cred ca nu il localizez cum trebuie. De la zeta Tau merg in directia Elnatah (Beta Tau), sunt trei stele care inconjoara Zeta Tau si imediat dupa ele...ar trebui sa se gaseasca M1...Am sa mai incerc... Seara "a inceput bine...". Am descoperit in timpul observatiilor la Cassiopeia, alte Minunatii...IC 1805 si IC 1848 "The Heart and Soul" nebulae...Se vedeau foarte bine cu Super Plossl 25mm. Am coborat spre Eta Per in cautarea " Double Cluster" ...nu sunt sigur...am sa il identific sa vad cum arata si apoi il voi cauta din nou. Am splitat cu Super Plossl 10mm vechea mea cunostinta Eta Cas. Am admirat apoi M36 si M 38 din Auriga. Superbe, observatii cu acelasi Super Plossl de 25mm si apoi cu SPlossl 10mm (parca mai putin spectaculos..). N-am putut sa rezist sa incerc si la Regulus (Alfa Leo) si am reusit separarea cu ambele oculare SPlossl 25mm si SPlossl 10mm. Algeibra (Gamma Leo) mag. 2.37, 3.64..., sep.(A-B) 4.7" - separatie reusita cu Plossl 6mm. Foarte frumoasa dubla. ----------------------------------- Skyliner 25 Apr 2017 10:14 ----------------------------------- Frumos raport explicat pe indelete, M1 e foarte dificil si nu prea ai sanse la diametrul asta mic, il tin minte pe m1 observat in afara orasului cu un dob de 150 slab de tot chiar si pe o transparenta foarte buna. Pentru m1 ar fi ideal o apertura de 200 si nu exagerez si undeva inafara orasului dacav vrei sa vezi ceva interesant. Bun raport la duble chiar si cu un instrument la diam mic si scurt, felicitari :wink: pentru dso ar fi ideal sa incerci o iesire in afara orasului la vreo 20-30km. ----------------------------------- theogon 25 Apr 2017 12:21 ----------------------------------- Frumoase observații FlorinC. Mă întreb dacă la Sigma Orionis nu ai văzut în fapt Sigma Ori și Struve 761 care apar în același câmp al instrumentului. În topicul Lista lui Lokyer s-a dezbătut și această problemă de către mai mulți observatori. ----------------------------------- FlorinC 25 Apr 2017 13:53 Observatii prin instrumente mici ----------------------------------- Multumesc pentru aprecieri. Am sa incerc in weekend M1 cu Dob-ul de 8". La Sigma Ori, stiu doar ca erau multi "companioni" si cum nu aveam cu mine decat Pocket Sky Atlas, am pus separatiile asa cum am aproximat la "ochi"...si cum imi ies deocamdata 50% din aproximari...Oricum stiu sigur ca nu a fost vorba de companionii cu separatiile mici (0.2" si 3.2"...). Se poate sa fi si "mixat" dintre companioni...daca cele doua sisteme multiple sunt apropiate (Sigma Ori si Struve 761...). Ce stiu sigur, este ca Sigma Ori are 9 stele in compunere (m 4.07 , 5.27, 8.79, 6.56, 6.34, 7.86, 12, 8.06, 8.44, sep. 0.2" (A-B), 11.6", 12.9", 41.5", 208", 3.2", 306.9", 524.7"). Inca exersez identificarea PA-ului...asa ca nu stiu inca, care dintre companioni au fost observati. ----------------------------------- FlorinC 11 Mai 2017 13:43 Observatii prin instrumente mici ----------------------------------- Buna, Aseara am facut observatii pe un cer cu seeing...6...7/10 (pe partea unde pot face observatii adica N-W). Spre S era senin si fara fir de nori, dar acolo "trona" Lady Luna...si era aproape imposibil de observat ceva (cu exceptia lui Jupiter si a satelitilor). Luneta mea SW 70/500 a fost instrumentul pe care l-am folosit. Am inceput cu Epsilon Aur (sau ce credeam eu ca este Epsilon Aur, pentru ca in fapt s-a dovedit a fi 5 Aur...datorita nebulozitatii...probabil ca Epsilon era acoperit si atunci am "alunecat" putin in jos...). In prima faza nerezolvat indiferent ce am incercat...SPlossl 10mm, Plossl 6mm, SPlossl 10mm+2xBarlow, Plossl 6mm + 2xBarlow...Am trecut la o veche cunostinta: Castor (alfa Gem) m. 1.93, 2.97, 9.83, 10.07, sep. 5.1", 70.5", 181.9", separare reusita pentru doi dintre companioni (m. 2.97, 9.83). Frumos system multiplu Castor. Am revenit apoi cu curaj...la Epsilon Aur (de fapt 5 Aur...pentru ca nu am avut la dispozitie Stellarium sa pot verifica...ci doar Cambridge D Stars Atlas...lanterna...cer partial acoperit...). Dupa aporoape 20...25 min de incercari...cu toate ocularele disponibile...am reusit separarea. Yesss. Combinatia castigatoare: Plossl 6mm + 2x barlow...plus probabil cer clar fara nori la momentul respectiv+ mainile cu care mi-am acoperit zona ocularului...(trebuie sa imi confectionez o gluga...sau sa fac rost de un tricou negru sa il pun invers ca lumia parazita...garla). 5 Aur, m. 6.02, 9.50, sep. 4.2". Cum Procyon (alfa CMi)se ridica am incercat si la el. m. 0.46, 10.80, 11.70, 12, 9.22, 13.60, 8.85, sep. 4.1", 180.2", 116.7", 467.4", 172.3", 355.7". Din pacate oricat am incercat...nu am reusit. Am sa incerc cu luneta C4-R 102/1000 sau poate chiar cu Mak-ul 150. Am vizitat apoi mai vechile cunostinte Regulus (Alfa Leo)m. 1.4, 8.24, 13.20, 12.10, sep. 175.7", 195.3" (A-D), 2.5" (B-C), 109.1" (BD), unde m-am desfatat privind companionul de la 175.7"...foarte frumos prin toate combinatiile...SPlossl 25mm + 2xbarlow, SPlossl 10mm + 2xbarlow, Plossl 6mm + 2xbarlow. Regulus...mare stralucitor si el...mic, palid si prapadit...Apoi Algeiba m.2.37, 3.64, 9.64, 10.62, sep. 4.7", 336", 371", 327.4" (B-C) , separata cu Plossl 6mm (superba dubla...). Am incercat apoi la Denebola (Beta Leo)...fara succes din cauza norilor...L-am urmarit apoi cateva minute pe Jupiter cu cei 4 sateliti (interesant este ca doi dintre ei erau suprapusi...adica unul deasupra celuilalt, pana acum nu i-am vazut decat in linie pe toti...). Pentru ca era "plina" si frumoasa, am observat si Luna care se vedea excelent cu SPlossl 10 mm (cu Plossl 6mm...mai multe detalii dar mai intunecat). Ceea ce este un plus pentru observatia de aseara, este ca am inceput sa fac schite pe formularul pe care imi trec observatiile... Asta m-a ajutat sa imi dau seama ce am vazut de fapt (in loc de Epsilon Aur...cum credeam, 5 Aur...). De acum am sa fac schite la fiecare observatie pentru ca sunt intr-adevar foarte folositoare. Cand am sa imi mai "formez mana" la schite...am sa si postez. ----------------------------------- Constantin Preotu 16 Oct 2020 19:35 ----------------------------------- Când trebuie să te descurci cu ce ai la îndemână: unui telefon vechi, SAMSUNG GT-S5229 (non smart) căreia i se îndepărtează lentila camerei de 3Mpx, i-am atașat un tub pentru a putea fi montat în loc de ocular pe o luneta Opticon 70x300 și am fotografiat Saturn în mod "prime focus". Asta a ieșit după crop la o singură captură [duminică, 30 august 2020, 21:22, Timișoara, seeing bunicel 😉 ] ----------------------------------- Constantin Preotu 16 Oct 2020 19:41 ----------------------------------- Tot Saturn, 27 septembrie, 21:30. Luneta Opticon 70x300 cu ocular de 6 mm, afocal cu suport pentru telefon și stack din imagini obținute din filmare cu telefonul, folosind Lynkeos și SIRIL pe linux. ----------------------------------- Erwin 16 Oct 2020 21:27 ----------------------------------- Sigur se poate mai bine. Ai nevoie de multe cadre, de seeing mai bun. Atenție la locul de unde faci observațiile, trebuie să fie în câmp deschis, nu din casă pe fereastră de exemplu, nici din balcon nu ies bine din cauza turbulenței locale. La planete se filmează avi sau ser și se trec prin procesare cu Autostakkert și Registax. Ai de studiat. Spor! :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 16 Oct 2020 23:47 ----------------------------------- Constantin Felicitari pentru inceperea observatiilor si pentru primele rezultate ! M-ai facut curios in privinta metodei deoarece am un borcan de telefoane vechi. Vizual cum este imaginea in luneta ? Cer senin,Mircea ----------------------------------- Constantin Preotu 17 Oct 2020 18:26 ----------------------------------- Mulțumesc domnule Mircea pentru încurajări "Metoda" e de fapt o soluție de avarie, pentru că de obicei la "prime focus" se folosește DSLR-ul fără obiectiv astfel încât imaginea se obține pe senzor aflat în planul focal al instrumentului. În loc de DSLR poate fi webcam sau cameră dedicată. Sau, în cazul meu, telefonul fără lentila camerei :) Dacă telefonul poate filma, cu atât mai bine. În cazul imaginii din august telefonul folosit nu era capabil de filmare decât la o rezoluție absolut inutilă, fiind un aparat vechi, dar imaginile capturate individual au fost bunicele ținând cont și de tipul lunetei. În lunetă, cu ocularul de 6 mm (Huygens) cu care a venit instrumentul, imaginea este destul de clară dar foarte mică la grosisment de 50x și cu aberații cromatice considerabile, iar barlow-ul din dotarea ei mai mult încurcă, nefiind dimensionat corect pentru obiecticul acromat de 70mm, imaginea fiind neclară deși mai mare. Pentru ocularele de 20 mm - unul din dotarea lunetei (tot Huygens) de 0.98", celălalt obținut de la un microscop Leica de 1.25" imaginile sunt bune, cu câmp mai larg și, mai ales în cazul celui de-al doilea, foarte luminoase. @Erwin Mulțumesc pentru sfaturi. Sigur că e nevoie de filmare avi sau ser, de seeing mai bun, dar în primul rând cred că aș avea nevoie de un instrument mai potrivit pentru planetare, luneta asta nu e chiar cea mai potrivită alegere pentru astfel de fotografii, având un raport focal de 4.28, dar deocamdată asta am până se va "naște" reflectorul newtonian de 114x900. Despre locul de observații - e din curtea proprie, aflată în marginea Timișoarei, într-un cartier de case și nu se va schimba, cel puțin nu în viitorul imediat. Nu am construcții înalte în zonă, dar iluminatul stradal și luminile orașului deranjează mai ales când obiectele aflate în obiectivul lunetei sunt situate între Sud și Nord Vest. Toate bune și cer senin Constantin ----------------------------------- Mircea Pteancu 17 Oct 2020 23:12 ----------------------------------- Constantin Cunosc din proprie experienta frustrarea legata de micimea discurilor planetare. Sa stii insa ca Saturn la 50x se vede la fel de mare si in telescopul de 300mm diametru ca in luneta ta daca marirea este tot de 50x. Doar bogatia de detalii difera insa vizual, Saturn la 50x este ''la fel de mare'' in orice telescop de pe planeta daca mareste de 50x. Ai incercat sa pui diafragma in fata obiectivului ? Metoda aceasta da rezultate chiar si la lunetele din lentilele de ochelari. Cartonul innegrit cu tus de stampile e foarte bun pentru diafragme. Eu as incerca mai multe diafragme pe luneta ta: de 60mm,de 50mm ,de 40mm. La Luna,Saturn,Jupiter cred ca te vor ajuta, determini prin incercari care dintre ele. La M13 si M11 nu-i nevoie de diafragma. Vorbesc de vizual ,in serparia foto nu ma bag ... Mircea ----------------------------------- Erwin 18 Oct 2020 22:05 ----------------------------------- @Mircea, Nici eu nu m-aș fi băgat prea tare la pozat planete, însă am fost nevoit. La astrofoto, în loc de focala ocularului intervine rezoluția senzorului, pixel/mm2 așadar nu este foarte greu de calculat. Cel mai simplu este să folosim un [url=https://astronomy.tools/calculators/ccd_suitability]calculator online. și astfel ne putem da seama dacă un anumit instrument, fie telescop reflector, fie lunetă, cu un anumit senzor dau rezultatele dorite în condițiile normale de seeing. De obicei o rezoluție care depășește mult seeing-ul nu este de dorit, e la fel cum ai încerca să te uiți cu un ocular foarte scurt care depășește mult rezoluția teoretică și nu mai înțelegi nimic, totul este blurat. Ceea ce face ochiul și creierul foarte experimentat în timp real, amatorul de astrofotografie face în decursul multor ore de prelucrare. E o "aventură" la care prefer să mă uit cu zoom maxim, la fel ca tine... :D ----------------------------------- tudor 22 Oct 2020 09:13 ----------------------------------- Ieri noapte am iesit sa vedem Luna cu finul meu, Andrei, care e in clasa I. El stia, inca chiar de acum doi ani, cateva constelatii si zeci de nume de stele. La inceput chiar stia mai multe si decat parintii lui care au inceput sa invete constelatiile prin intermediul coplilului :) Andrei a invatat de la un profesor batran de matematica care a facut, fara bani, doar din placere, un cerc de astronomie pentru copiii comunitatii bisericii ortodoxe din cartier! O data sau de doua ori am asistat si eu la o astfel de lectie de astronomie. Profesorul nu folosea nici un instrument, dar ii invata pe copii constelatiile, stelele si locul lor pe cer. Practica se facea direct din curtea bisericii de cartier. Le cerea si un caiet unde trebuiau sa deseneze acasa diferite constelatii si sa numeasca stelele. In repetate randuri si ocazii i-am mai aratat si eu prin binocluri si telescoape, asa ca micutul Andrei este deja obsnuit cu observarea vizuala a cerului si reperarea unor stele, planete sau constelatii fara instrumente, doar cu ochiul liber. Atunci cand mi-l arata chiar el cu degetul pe Marte, Jupiter sau pe Saturn deja nu mai este un lucru iesit din comun pentru el! Dar a venit momentul sa privesca cerul si printr-un instrument al lui. Asa ca i-am facut cadou un acromat 70mm cu focala de 700mm pe montura AZ-2. Chiar daca barlowul avea pe lentila frontala o ampreta mare de deget mic de copil :) , Andrei a fost foarte bucuros cand a vazut craterele Lunii la 140x (ocular 10mm+barlow). A inteles ca la inceput se foloseste ocularul de 25mm(28x) ca sa poata cauta si gasii mai usor obiectele in luneta cautatoare de 6x24 a telescopului. Apoi poate trece la mariri mai mari! La puterea 70x (10mm ocular) pe Jupiter se vedeau doua benzi maronii palide, pe care a reusit sa le distinga si micutul copil. A inteles ca trebuie sa se uite mai indelung la planeta ca sa se obisnuiasca ochiul cu luminozitatea ei, pentru a putea vedea aceste detalii maronii. Bineinteles ca am vazut si patru sateliti ai planetei. Saturnul l-a entuziasmat si mai mult pentru ca i se vedea renumitul inel asa cum il stia el din reprezentari. Si parintii lui au fost incantati de cum s-au vazut planetele si Luna. Telescopul este foarte bun, in schimb montura este veriga slaba. Tocmai de asta manevrarea monturii, focusul si schimbarea ocularelor am facut-o eu pentru ca montura asta in nici un caz nu este pentru incepatori. Pentru ca unui incepator ii va fi aproape imposibil sa "imblanzeasca aceasta montura". Montura e foarte proasta miscandu-se din toate incheieturile ca la rodeo, si trebuia sa-i gasesc "cantecul". I-am instruit pe prietenii mei (tatal si mama copilului) cum sa faca acest lucru mai bine. ----------------------------------- Mircea Pteancu 22 Oct 2020 20:47 ----------------------------------- Erwin Imi cer scuze daca am suparat pe vreunul dintre colegii nostri astrofotografi , nu am aceasta intentie. Imi scot palaria in fata rabdarii si pereseverentei lor, eu doar voiam sa spun ca ma simt depasit de acel domeniu. Multumita lui Gavril Beches si abonamentului sau la Sky&Telescope am avut ocazia in anii '80 sa citesc articolele proaspat publicate ale lui Walter Scott Houston. Am invatat de la el respectul pentru observatia astronomica ,de la cea cu ochiul liber ,la cea cu telescoape mici si mari ,la cea fotografica si pana la radio. Abordate fara prejudecati , toate sunt extrem de interesante. De pilda , eu voi tine minte anul 2020 nu ca cel in care am zarit caracterul binar al unor stele duble cu separatii sub 0.5'' ci ca anul in care am vazut nebuloasa Messier 8 cu ochiul liber. Tudor Sa traiasca nasul si finul sau si sa aiba ambii parte de stele fara numar ! Felicitari si succes in bricolarea unei monturi bune, cer senin,Mircea ----------------------------------- GunDALF 22 Oct 2020 21:03 ----------------------------------- de obicei la "prime focus" se folosește DSLR-ul fără obiectiv astfel încât imaginea se obține pe senzor aflat în planul focal al instrumentului. În loc de DSLR poate fi webcam sau cameră dedicată. Sau, în cazul meu, telefonul fără lentila camerei :) Nici cu dSLR-ul nu obtii imagini mai spectaculoase, daca faci "single frame capture". Macar un webcam (pentru astrofoto focala) sau ceva sa filmeze bine (pentru foto afocala): telefon sau sapuniera (camera compacta). Mi-aduc aminte de primele mele incercari prin "Lidlscope"-ul Bresser 70/700 (buna jucarie!) la Saturn. Am folosit Canon 550D prime focus, a rezultat o imagine hilara, dar pentru mine rezultatul a fost... măreț, vezi attachement. Eram mandru! :lol: A durat ceva pana sa ajung aici: https://www.astronomy.ro/forum/files/asrxsaturnrmk2020_112.jpg ----------------------------------- tudor 22 Oct 2020 22:27 ----------------------------------- Multumesc Mircea! ----------------------------------- romh 20 Mar 2023 00:11 ----------------------------------- Interesanta discutie. Ma alatur si eu clubului cu instrumente mici. Am achizitionat recent un Mak de 70 mm f/14 ... cel mai ieftin pe care l-am gasit. Ma bucur ca tubul e din aluminiu si nu din plastic. Ocularele totusi imi par ca nu sunt din sticla :) . Nu as vrea sa ma apuc sa testez si sa zgarii. A venit cu un trepied relativ ok, din plastic desigur. Intentionez sa observ catalogul Messier pe care l-am neglijat impreuna cu toata astronomia practica. O sa deschid probabil o alta discutie despre experienta mea cu acest instrument pt incepatori, pt ca asta sunt. ----------------------------------- zoth 06 Ian 2025 11:44 ----------------------------------- Pe 1 ianuarie dupa ce in cursul zilei l-am urmarit pe Venus, am lasat luneta de 80mm afara sa fie pregatita pentru seara si am schimbat doar ocularele. Am folosit doar doua, 25mm 47x pentru pozitionare si 9mm 130x pentru ceva detaliu. Observatiile de seara au inceput cu Jupiter care si-a dezvaluit cele doua benzi ecuatoriale si zonele polare dar si ceva galagie de detalii intre cele doua benzi. Imaginea foarte clara/limpede la 130x. Planeta era flancata evident de cei patru sateliti cu aspect stelar. Dupa ce a mai urcat Marte, m-am mutat pe el. La aceeasi magnificatie de 130x discul planetei de un oranj intens a dezvaluit calota polara si ceva umbre intunecate pe fata planetei. Cea mai intensa se afla lipita imediat sub calota si se alungea pana in partea subecuatoriala unde era usor mai intunecata. Nu stiu cat timp a trecut in aceasta contemplare insa am observat ca Orion a urcat si el destul de mult asa incat m-am mutat pe Mintaka a carui companion s-a rezolvat banal si lejer la 47x apoi am coborat in trapez unde am vazut principalele 4 stele la ambele magnificatii si bineinteles a urmat Rigel cu companionul dezvaluit clar si permanent la 130x. In seara de 2 ianuarie a fost o reeditare trasa la indigo a serii precedente de observatii. Am remarcat insa cateva deosebiri, intre benzile ecuatoriale ale lui Jupiter parea sa fie mult mai multa liniste in sensul in care nu mai erau vizibile formatiunile noroase din seara precedenta iar la Marte zona intunecata de sub calota era mult mai extinsa si intensa iar prelungirea ei se facea pana aproape de partea sudica a planetei. Ciudat mi s-a parut si faptul ca datorita schimbarii pozitiei de observare, cumva pe jumatate calare peste luneta, companionul lui Rigel parea pozitionat dupa "ora 7". Deci e importanta si pozitia pentru o estimare mai corecta a unghiurilor. Pe 3 ianuarie a plouat iar pe 4 am iesit la observatii din timpul zilei, mai precis de la ora 14.30. Era anuntata ocultarea lui Saturn de catre luna. Am urmarit la ora aia Venus, la care iar nu am estimat bine faza (pariam sa fie sub 50% iar softul zicea 52%) si luna care isi arata timid si palid cateva cratere pe zona luminata de soare. L-am cautat si pe Saturn dar evident ca nu l-am gasit decat mult mai tarziu, pe la ora 16.50 cand aparea in ocular alburiu si destul de fantomatic. Dupa ce l-am zarit mi-a venit in minte imaginea marului lui Wilhelm Tell :) Pe la 19.30 m-am mutat pe Jupiter unde spre surprinderea mea Io tranzita planeta iar umbra lui era frumos si clar vizibila pe banda ecuatoriala sudica. Super fain spectacolul. M-a surprins cat de bine era definita pe suprafata planetei umbra lui. Putin mai tarziu a urmat ocultatia despre care au povestit mai multi pe aici. ----------------------------------- Mircea Pteancu 06 Ian 2025 14:54 ----------------------------------- Felicitari zoth si spor la observatii si in noul an ! Daca cineva mai avea nevoie de argumente, postarea ta demonstreaza (din nou) de ce erau si sunt inca atat de apreciate lunetele de 3''. Mintaka nu a fost inclusa la intamplare de Lockyer in ceea ce numesc eu Lista sa. Desi are o separatie care ar trebui sa o faca usor accesibila binoclurilor, diferenta de 4,4 clase de magnitudine dintre componente o face sa fie o dubla mai dificila. Iar despre Rigel ce sa mai vorbim, e o nuca tare de multe ori in aperturi mai mari. La planete imi pare insa ca este ''cel mai acasa'' luneta de 80mm, dupa detaliile prezentate. Cer senin, Mircea ----------------------------------- CristiB 06 Ian 2025 16:15 ----------------------------------- Silviu, daca raportul asta al tau, atat de precis facut, aterizeaza la incepatori, atunci mai in gluma si mai mult in serios, o parte dintre noi nici nu ar mai trebui sa deschidem gura darmite sa mai si postam . 🙂 Succes in continuare la observatii! ----------------------------------- Mircea Pteancu 06 Ian 2025 17:59 ----------------------------------- CristiB Nu stiu ce va spune Silviu dar simt nevoia sa-mi spun parerea. Am fost si raman impotriva acestei impartiri. Ar trebui ca cele doua sectiuni sa fie reunite. Ideea impartirii pe ''avansati'' si ''incepatori'' este una nefericita. Nu exista asa ceva. Daca faci o observatie, scrie despre ea unde doresti. Important este in hobby-ul nostru sa faci observatii. Eu ar trebui atunci sa raportez tot timpul aici deoarece ma consider un etern incepator. Iti marturisesc cu toata sinceritatea si seriozitatea ca in forul meu interior nu ma vad si nu ma consider un ''avansat''. Dovada ca sunt un incepator: parerea mea este neglijata de ani de zile. Doar bolboroselile lui Stapanul Gramaticelor sunt ascultate cu sfintenie pe acest forum. In general, diviziunile, compartimentarea oamenilor, standardizarea ma deranjeaza. Standardizarea este pentru mintile standardizate. Cer senin, Mircea ----------------------------------- zoth 07 Ian 2025 13:00 ----------------------------------- Mircea, Cristi, va multumesc pentru comentarii. Clasificarea observatorilor vizuali despre care vorbiti pentru mine nu exista, mi-am impus sa nu mai tin cont de ea pentru ca o consider falsa si nenaturala. Observatori vizuali sunt foarte putini in ziua de azi pentru ca lucrurile merg cam in alte directii, stiti voi foarte bine. Suntem asadar un fel de specie de dinozauri pe cale de disparitie si nu vad nici o logica pentru aceasta scindare. Eu nu o bag in seama chiar daca altii o sustin. Despre tinte, Mintaka e o tinta total rezonabila pentru un binoclu 10x50 insa trebuie ochi buni si mana sigura. La pupila de 5mm a unui astfel de binoclu eu nu o mai pot distinge din cauza astigmatismului insa la 16x nu mai am nici o problema. Rigel este mai rau, cere magnificatie mai mare si pentru comoditate un instrument de la 80mm in sus si conditii rezonabile ale cerului. Despre altele si mai naravase nu mai vorbim .. Spor la observatii in noul an! ----------------------------------- Mircea Pteancu 07 Ian 2025 21:39 ----------------------------------- Experienta mea binculara privitoare la Mintaka e nitel mai sumbra. Dupa ce am citit mesajul lui Silviu, am devenit curios si am cautat in jurnalul meu Excel. Cu binoclurile 10x50mm pe care le-am avut, in intervalul 2008 -2020 nu am reusit niciodata sa rezolv Mintaka cu binoclul tinut in mana. O singura rezolvare reusita am gasit notata pentru 24 Noiembrie 2016 dar cu binoclul montat pe Parghia binoculara. Binoclul Tento 20x60mm, tinut in mana, o rezolva pe Mintaka dar dardaie teribil si din cauza aceasta nu apuc sa ma bucur de imagine. Voi incerca la Mintaka si luneta Hensoldt Wetzlar 25x56mm. Deoarece o sprijin in doua ''puncte'', cu o mana langa obiectiv si cu cealalta langa ocular, imaginea este sensibil mai stabila decat in Tento 20x60mm. Am sa revin aici cu rezultatul. Cer senin, Mircea ----------------------------------- zoth 09 Ian 2025 14:40 ----------------------------------- Eu imi mentin pozitia ca Mintaka este o tinta total rezonabila pentru 10x. Factorul sensibil la ea este diferenta de magnitudine cam marisoara, motiv pentru care am adaugat mai sus ca trebuie ochi buni si mana sigura. La cel mai mic tremor al imaginii companionul da sa dispara. Separatia este insa generoasa, nu pune probleme. Un test mai dur pentru 10x este 100Her cu diferenta de magnitudine mai mica dar si separatie mai mica. La fel de dur sau poate chiar mai mult ar fi Mizar. Lansez o invitatie sa le vizitati la 10x si sa povestim aici cum sta treaba. Asta seara e posibil sa avem senin aici :D ----------------------------------- Space83 13 Feb 2025 17:47 ----------------------------------- Zilele trecute vazand spre seara ca cerul era senin am zis sa mai scot si eu de la naftalina micutul acromat 70/700 mm marca Opticon, sa ma mai uit odata la Jupiter si in special la Marte. Eram curios daca se mai vad polul nord si zonele mai inchise la culoare pe Marte, acum ca s-a indepartat deja binisor de Pamant. Pe 15-16 ianuarie cand Marte era in punctul cel mai apropiat de Pamant in intervalul asta, am vazut cu acromatul de 70/700 mm foarte bine si clar atat polul nord cat si zonele mai intunecate. I-am pus si o diagonala dielectrica 99% pt luminozitate si claritate ceva mai ridicate. Pe la ora 8 seara m-am uitat prima data la Jupiter, la 35x cu ocular 20 mm 66 grade se vedeau cele 4 luni dar si doua benzi pe Jupiter. La 117x cu ocular 6 mm 68 grade se vedea foarte frumos si mult mai detaliat, marea pata rosie era si ea vizibila dar destul de sters totusi. Aberatia cromatica chiar si la Jupiter e minima, aproape inexistenta. Pe Venus e mult mai puternica dar Venus ma intereseaza mai putin din moment ce nu se vad detalii pe atmosfera sa. Am incercat si 175x cu ocular TMB 4 mm 60 grade si inca se vedea binisor Jupiter, destul de clar dar luminoziteatea era deja mult prea scazuta pentru gustul meu. Cel mai bine mi s-a parut ca se vede Jupiter la 117x cu ocularul de 6 mm. Am observat si Pleiadele. Nebuloasa Orion s-a vazut si ea foarte bine chiar daca observatiile le-am facut dintr-un cartier puternic poluat luminos al Clujului / zona Bortle 6. Am trecut apoi la Marte. La 35x nu tin minte sa fi vazut detalii pe planeta, era pur si simplu prea mica la magnificatia asta. La 117x spre surprinderea mea se vedeau foarte clar atat polul nord cat si zone mai intunecare fix sub pol si in partea de sud a planetei. Chiar si la 175x Marte se vedea foarte bine si destul de luminos. Presupun ca Marte fiind mai mica pe cer decat Jupiter, lumina e mai concentrata. M-am uitat mult timp la Marte stiind ca zi de zi se indeparteaza de noi si chiar si peste 2 ani cand se va apropia din nou nu v-a mai fi la fel de luminoasa ca anul asta. E surprinzator totusi cat de multe poti sa vezi pe cer cu un telescop atat de ieftin si mic ca un acromat de 70/700 mm. ----------------------------------- zoth 16 Feb 2025 11:30 ----------------------------------- In 7 februarie ac am dat prima lumina la luneta de 45 f11 iar in serile urmatoare atat cat a permis vremea si cerul am facut cateva observatii astro pentru test si evaluare. Observatiile au fost facute la magnificatiile de 20x, 55x, 99x si 124x. Am sa incep cu Marte si Jupiter care la 20x erau prea mici si luminoase ca sa arate ceva detalii pe suprafata lor. De la 55x in sus, inclusiv la ultima magnificatie atat Jupiter cat si Marte au inceput sa-si dezvaluie detaliile, pe Jupiter vizibile cele doua benzi ecuatoriale si zonele polare iar pe Marte calota polara si ceva zone intunecate firave aproape de extremitatea sudica a planetei. Nu am observat nici o degradare a imaginii la ultima magnificatie (124x) chiar daca eram aproape de 3D. Lumina insa era vizibil mai putina. Am plecat apoi spre Orion si m-am oprit la Mintaka care la 20x deja isi dezvaluia companionul bine cracanat fata de principala. Totusi la 124x companionul era vizibil cu intermitenta si dadea uneori chiar sa dispara complet. Am coborat apoi spre Rigel dar companionul ei mult mai scump la vedere nu a vrut sa apara la nici o magnificatie. Am profitat totusi de ocazie si am facut un test pe stea care mi-a aratat atat la 99x cat si la 124x o corectie bine echilibrata intra/extra focal. Foarte multumit am urcat apoi spre trapez care la 20x dadea bine sa se sparga. Erau vizibile doua componente din care una, cea mai luminoasa avea un aspect oarecum diform, clar acolo nu era o simpla stea. La 55 si 99x trei stele bine vizibile iar a patra aparea destul de rar si intermitent. La 124x a patra componenta nu mai aparea deloc asa ca in final am bifat 3 stele in trapez. La final am pornit spre est catre Luna care ca intotdeauna ofera un spectacol pe cinste. Am explorat craterul Schiller si zona adiacenta aflata in apropierea terminatorului. Am explorat zona domului divizat din crater frumos vizibil la toate magnificatiile insa cum era de asteptat nu am putut decela microcraterele marginale. O imagine per ansamblu cat se poate de incantatoare fara reziduu cromatic la nici una din magnificatii. Ma declar multumit de noua lunetica :)