----------------------------------- Abel Cavași 26 Aug 2007 21:40 Cum este influențată lumina de către gravitație? ----------------------------------- Având în vedere că nimeni nu a dat o replică http://www.astronomy.ro/wp-content/uploads/2007/07/interiorul-gaurii-negre.jpg, demonstram că nu există găuri negre, aș dori (dacă și dorințele mele mai merită să fie băgate în seamă :() să aprofundăm aici următoarele aspecte: -1). Care este formula care leagă curbura traiectoriei luminii ce pătrunde în câmpul gravitațional de unghiul pe care îl face raza de lumină incidentă cu liniile câmpului gravitațional? -2). Ce se întâmplă cu raza de lumină care este coliniară cu liniile câmpului gravitațional? Mai este deviată această rază? ----------------------------------- Doru Dragan 27 Aug 2007 10:05 ----------------------------------- Las-o mai usor cu demonstratia si poate daca vei avea o atitudine mai umila (modesta, lipsita de trufie) vei fi bagat in seama. Nu ai demonstrat nimic caci pentru a demonstra trebuie sa stapanesti subiectul si metodele de abordare. Tu stii ceva mecanica clasica. Gravitatia si lumina sunt subiecte care te depasesc. Nu te ingrijora, nu esti singurul. Nu exista interiorul si exteriorul gaurii negre. Exista raza Schwarzschild (apropo, tradus mot-a-mot inseamna scut negru). Nu exista camp gravitational in sensul clasic al fizicii particulelor elementare. Nu a fost descoperita particula asociata, gravitonul. Abordarea strict vectoriala nu cred ca da rezultate in cazul gaurilor negre. Exista alte relatii care guverneaza comportamentul lor. Nu te mai stradui sa demonstrezi inexistenta unor fenomene care au confirmare observationala si fundamentare stiintifica (pe care tu nu o pricepi). E timp pierdut degeaba si e pacat. ----------------------------------- Abel Cavași 27 Aug 2007 11:54 ----------------------------------- Doru, ca de obicei, nu ai răspuns la ceea ce se cere în topic :(. ----------------------------------- Doru Dragan 27 Aug 2007 12:32 ----------------------------------- Ca deobicei nu pricepi nimic. O sa-ti raspunda altcineva si o sa te lamureasca mai bine. Sau ... poate ... nu ?!?! :? ----------------------------------- raduM 27 Aug 2007 12:39 ----------------------------------- Abel, așa cum prezinți tu problema e imposibil să capeți un alt răspuns. Lucrez la o chestie de geometrie diferențială + TRG care sper să lămurească amețelile astea și să poată fi citită de aproape oricine, fără o pregătire matematică prealabilă. Deocamdată, aș face o comparație - plină de insuficiențe - între o gaură neagră și un vârtej pe apă. Sursa de lumină să fie un dispozitiv care generează unde pe suprafața apei (un oscilator care "înțeapă" suprafața apei cu o frecvență dată). Dacă sursa e la distanță de vârtej (presupus la punct fix, un sorb), atunci observatorul din cealaltă parte va vedea fronturile de undă deformate de vârtej. Apare efectul de lentilă gravitațională. Dacă sursa e in interiorul vârtejului, atunci undele: - ies din vârtej dar cu frecvență mai mică, din de în ce mai mică cu cât sursa e mai aproape de centru - există o limită de apropiere față de centru de la care undele nu mai ies din vârtej. ca să vizualizezi, imaginează-ți, în loc de unde superficiale, o pată de petrol care se întinde și ajunge la un mic vârtej. Ce se petrece? Exista raza Schwarzschild (apropo, tradus mot-a-mot inseamna scut negru). :lol: :lol: :lol: n-am făcut niciodată legătura asta. E tare. ----------------------------------- Abel Cavași 27 Aug 2007 17:21 ----------------------------------- Abel, așa cum prezinți tu problema e imposibil să capeți un alt răspuns. Lucrez la o chestie de geometrie diferențială + TRG care sper să lămurească amețelile astea și să poată fi citită de aproape oricine, fără o pregătire matematică prealabilă.Bun, dacă este atât de complicat încât trebuie iar să mai aștept, atunci măcar să știu ce se întâmplă în situația cea mai simplă când unghiul dintre raza de lumină incidentă și liniile câmpului gravitațional este nul (caz care trebuie să fie extrem de simplu, nu?).Deocamdată, aș face o comparație - plină de insuficiențe - între o gaură neagră și un vârtej pe apă. Sursa de lumină să fie un dispozitiv care generează unde pe suprafața apei (un oscilator care "înțeapă" suprafața apei cu o frecvență dată). Dacă sursa e la distanță de vârtej (presupus la punct fix, un sorb), atunci observatorul din cealaltă parte va vedea fronturile de undă deformate de vârtej. Apare efectul de lentilă gravitațională. Dacă sursa e in interiorul vârtejului, atunci undele: - ies din vârtej dar cu frecvență mai mică, din de în ce mai mică cu cât sursa e mai aproape de centru - există o limită de apropiere față de centru de la care undele nu mai ies din vârtej. ca să vizualizezi, imaginează-ți, în loc de unde superficiale, o pată de petrol care se întinde și ajunge la un mic vârtej. Ce se petrece?Comparațiile mi se par interesante, dar nu pot acoperi explicația fenomenului deoarece lumina se comportă extrem de diferit atât față de fronturile de undă, cât și față de pata de apă. Pe scurt, valoarea vitezei luminii nu poate fi modificată de câmpul gravitațional, pe când valoarea vitezei cu care se deplasează apa poate fi modificată și chiar anulată. La fel, pata de petrol nu se poate întinde la infinit pentru că ea depinde de cantitatea inițială de petrol. Așadar, pentru că nu mi se par corecte aceste analogii, nu am înțeles de ce lumina produsă în interiorul unei găuri negre nu ar putea ieși paralel cu liniile câmpului gravitațional. ----------------------------------- Abel Cavași 27 Aug 2007 17:23 ----------------------------------- Ca deobicei nu pricepi nimic.Ca de obicei, iar nu ai dreptate :). ----------------------------------- raduM 27 Aug 2007 18:49 ----------------------------------- Subliniez că ceea ce am făcut mai sus e o comparație de situații cu rol intuitiv și nu o analogie, cu atât mai puțin o încercare de a da o explicație. De altfel, am precizat că e plină de insuficiențe. Ia-o ca o imagine intuitivă (și atât) a unui proces de propagare perturbat de existența unei singularități. să încerc și altfel: s-a mai discutat aici că, probabil, în interiorul razei Scwarzschild spațiul-timp e atât de curbat încât e înfășurat în sine însuși. La distanță mai mare de RScw, ok. În interior, geodezicele se închid așa fel încât spațiul devine timp iar timpul, spațiu (pentru un observator dinafară care ar putea să vadă chestia asta). Așa fiind, orice sursă de fotoni din interior va fi întotdeauna în propriul ei "domeniu interzis" (pe o diagramă conică Minkowski). Iată: ----------------------------------- lucia lucia 28 Aug 2007 00:06 ----------------------------------- Să înțeleg că GN curbează spațiul dar local, pe volume mici-mici (fie o navă spațială oricât de mică... :lol: ) acțiunea ei se traduce printr-o rotație a spațiului Minkowski, cu atât mai accentuată cu cât nava e mai aproape de GN. :idea: ----------------------------------- Calin Pop 28 Aug 2007 00:11 Re: Cum este influențată lumina de către gravitație? ----------------------------------- 2). Ce se întâmplă cu raza de lumină care este coliniară cu liniile câmpului gravita?ional? Mai este deviată această rază? raza nu e deviata insa frecventa ei tinde spre zero (efect doppler gravitational) ----------------------------------- lucia lucia 28 Aug 2007 01:00 ----------------------------------- :P Dacă sursa e in interiorul vârtejului, atunci undele: - ies din vârtej dar cu frecvență mai mică, din de în ce mai mică cu cât sursa e mai aproape de centru - există o limită de apropiere față de centru de la care undele nu mai ies din vârtej. frecvența din ce în ce mai mică pe măsură ce ne apropiem de orizont se datorează într-adevăr efectului Doppler gravitațional - sursă de deplasare spre roșu 8) . Niște lucruri legate de BH (și multe altele, la fel de frumoase) http://www.physics.uc.edu/~hanson/ASTRO/LECTURENOTES/W04/Death/Page51.html ----------------------------------- Abel Cavași 28 Aug 2007 07:57 ----------------------------------- 2). Ce se întâmplă cu raza de lumină care este coliniară cu liniile câmpului gravita?ional? Mai este deviată această rază? raza nu e deviata insa frecventa ei tinde spre zero (efect doppler gravitational)Iată un răspuns strict la obiect! Bun, deci raza nu e deviată, ci are altă frecvență (mai mare sau mai mică, nu am stabilit noi încă, dar este alta)! Sunt de acord! Bravo TopcatBV! Dar asta înseamnă că nu există găuri negre! Pentru că asta înseamnă că raza de „lumină” poate ieși din gaura neagră! :P Dacă sursa e in interiorul vârtejului, atunci undele: - ies din vârtej dar cu frecvență mai mică, din de în ce mai mică cu cât sursa e mai aproape de centru - există o limită de apropiere față de centru de la care undele nu mai ies din vârtej. frecvența din ce în ce mai mică pe măsură ce ne apropiem de orizont se datorează într-adevăr efectului Doppler gravitațional - sursă de deplasare spre roșu 8) .Deci, până la urmă, cum e: frecvența unei raze de lumină care se îndepărtează de câmpul gravitațional scade sau crește? ----------------------------------- Calin Pop 28 Aug 2007 08:27 ----------------------------------- alta)![/quote] fotonul care porneste de dincolo de raza Sch. este redshiftat la infinit, va avea energie 0 ----------------------------------- Abel Cavași 28 Aug 2007 08:33 ----------------------------------- fotonul care porneste de dincolo de raza Sch. este redshiftat la infinit, va avea energie 0Ei nici chiar așa! :) Ai tu vreo formulă din care rezultă asta? Îmi poți arăta o legătură între energia fotonului și raza Sch? ----------------------------------- Abel Cavași 28 Aug 2007 09:26 ----------------------------------- Niște lucruri legate de BH (și multe altele, la fel de frumoase) http://www.physics.uc.edu/~hanson/ASTRO/LECTURENOTES/W04/Death/Page51.htmlLucia, din linkul dat de tine rezultă că lumea crede în găurile negre pentru că pornește greșit de la ideea vitezei de evadare de la suprafața unui astru. Pe vremea când s-a emis ipoteza existenței găurilor negre, nu se știa că valoarea vitezei luminii este aceeași indiferent de reper! Pentru că pe vremea aceea încă nu fusese elaborată teoria relativității. De asemenea, nu se știa că masa crește cu viteza, deci nu se știa că înălțimea la care se poate ridica un obiect în câmpul gravitațional depinde de o lege relativistă a vitezei de evadare, nu de o lege clasică! Altfel spus, nu se știa că înălțimea depinde de impuls, nu de viteză! Din păcate, nimeni n-a mai refăcut calculul vitezei de evadare, pentru că rachetele nu ating viteze relativiste încât un asemenea calcul să aibă importanță practică. Dacă s-ar reface acest calcul, s-ar constata că un corp lansat cu viteza luminii de la suprafața astrului va atinge o înălțime infinită pentru că impulsul său este infinit! ----------------------------------- Doru Dragan 28 Aug 2007 10:32 ----------------------------------- ...Dar asta înseamnă că nu există găuri negre! ... din linkul dat de tine rezultă că lumea crede în găurile negre ... Pe vremea când s-a emis ipoteza existenței găurilor negre, nu se știa că valoarea vitezei luminii este aceeași indiferent de reper! Pentru că pe vremea aceea încă nu fusese elaborată teoria relativității. De asemenea, nu se știa că masa crește cu viteza, deci nu se știa că înălțimea la care se poate ridica un obiect în câmpul gravitațional depinde de o lege relativistă a vitezei de evadare, nu de o lege clasică! Altfel spus, nu se știa că înălțimea depinde de impuls, nu de viteză! Din păcate, nimeni n-a mai refăcut calculul vitezei de evadare, pentru că rachetele nu ating viteze relativiste încât un asemenea calcul să aibă importanță practică. Dacă s-ar reface acest calcul, s-ar constata că un corp lansat cu viteza luminii de la suprafața astrului va atinge o înălțime infinită pentru că impulsul său este infinit! Gaurile negre exista, au fost observate experimental ca o confirmare a unor rezultate teoretice. Exista o istorie dinaintea teoriei relativitatii dar in principal teoria gaurilor negre a fost dezvoltata dupa teoria relativitatii si ca o consecinta a acesteia. Din pacate s-au facut fel si fel de calcule care toate confirma teoria gaurilor negre. In plus exista observatii care le confirma existenta. Un corp lansat cu viteza luminii de la suprafata astrului :!: :?: :roll: va atinge o inaltime infinita :? daca nu cumva se va lovi de un alt astru mai mare si mai tare :lol: ----------------------------------- lucia lucia 28 Aug 2007 16:18 ----------------------------------- dl. AC are un orizont Scwartshild el însuși. Cum poate să-l nege? :lol: :lol: 8) Mă explic: tot ceea ce emite se întoarce la el. :lol: :lol: ----------------------------------- Doru Dragan 28 Aug 2007 17:00 ----------------------------------- Nici nu-i de mirare. La cata gravitate are. Si e si un fel de dragoste geloasa. Teoriile pe care le emite nu pot sa-l paraseasca din cauza ca si le iubeste prea mult :) Si totusi ... Lucia ... ca fizician ce poti sa ne spui despre teoria relativista a vitezei de evadare? Ce poti sa ne spui despre demonstratia lui Abel? Eu cand vad formule, fug foarte repede :) ----------------------------------- IACOB DUMITRU 28 Aug 2007 20:43 ----------------------------------- Nu știu de ce, dar am impresia că aici este vorba de un adevărat traumatism intelectual. Spațiul real este pe cât de neliniar tot pe atât de înșelător. Domnul profesor le zice bine: În interior, geodezicele se închid așa fel încât spațiul devine timp iar timpul, spațiu (pentru un observator dinafară care ar putea să vadă chestia asta). Mai pe românește și, sper pe înțelegerea oricui: - geodezicele sunt repere extrem de reale; - două repere (geodezice) vecine se deosebesc prin faptul că au o rază de curbură ușor diferită în planul longitudinal; - la un moment dat, când aceste raze de curbură devin relativ foarte mari, geodezicele vecine nu mai pot fi diferențiate una de cealaltă (prin nici o metodă) nici chiar de spațiul care își estimează prin aproximare permanent parametrii, drept pentru care, "sumedenia" de geodezice devenite extrem de paralele va fi catalogată ca și moment de „mare confuzie", adică de maximă focalizare (stil colaps); - maxima focalizare este urmată după cum se știe de o rotație rapidă în planul transversal și așa mai departe. Anexă: Acțiuni repurtate predominant în planul longitudinal - reliefează predominant distanța relativ mare. Acțiunile repurtate predominant în planul transversal – reliefează predominant bogăție de evenimente și implicit aceea de timp. ----------------------------------- raduM 28 Aug 2007 21:04 ----------------------------------- Dacă s-ar reface acest calcul, s-ar constata că un corp lansat cu viteza luminii de la suprafața astrului va atinge o înălțime infinită pentru că impulsul său este infinit! Iarăși, lași deoparte TRG-ul. :cry: Si totusi ... Lucia ... ca fizician ce poti sa ne spui despre teoria relativista a vitezei de evadare? Ce poti sa ne spui despre demonstratia lui Abel? Eu cand vad formule, fug foarte repede M-am grăbit pe topicul cu viteza de evadare... trebuia s-o las pe Lulu. Ce spui, MD, continui tu? :wink: ----------------------------------- Abel Cavași 28 Aug 2007 21:08 ----------------------------------- Iarăși, lași deoparte TRG-ul. :cry: Mai mult nu cred că știu :(. Vrei să mă înveți tu mai multe? Sunt curios. Sunt foarte curios. :roll: ----------------------------------- Calin Pop 29 Aug 2007 08:29 ----------------------------------- fotonul care porneste de dincolo de raza Sch. este redshiftat la infinit, va avea energie 0Ei nici chiar așa! :) Ai tu vreo formulă din care rezultă asta? Îmi poți arăta o legătură între energia fotonului și raza Sch? eu nu, dar altii da :) z=(lambda0-lambda)/lambda z=1/radical(1-2GM/r/c^2))-1 cind r=rs=2GM/c^2, adica fotonul se gaseste pe sfera Sch, z devine infinit si dupa el si lambda0, adica lungimea de unda observata de un observator distant. in interiorul sferei Sch treaba e mult mai complicata, insa pentru un observator exterior nu conteaza. ----------------------------------- Abel Cavași 31 Aug 2007 14:32 ----------------------------------- TopcatBV, cel care variază nu este cumva z diferă de infinit. Totuși, ar fi fost frumos să ne arăți și nouă de unde ai expresia lui z. Și, după cum ai văzut la „Viteza de evadare tratată relativist”, z-ul tău să nu mai aibă această formă clasică. Atunci, în cazul unei metrici relativiste, frecvența fotonului rămâne mereu reală și finită, deci nici din această perpectivă (a frecvenței luminii) nu există găuri negre. ----------------------------------- raduM 31 Aug 2007 14:59 ----------------------------------- Abel> http://world.std.com/~sweetser/quaternions/gravity/redshift/redshift.html#red.escape sau mai bine http://en.wikipedia.org/wiki/Redshift mai complex http://www.citebase.org/fulltext?format=application%2Fpdf&identifier=oai%3AarXiv.org%3Aphysics%2F9907017 ----------------------------------- Lulu Tanase 31 Aug 2007 17:20 ----------------------------------- Mă uit la titlul topicului... Dacă înțeleg eu bine teoria, gravitația nu influențează lumina ci spațiul în care aceasta se propagă pe o traiectorie geodezică. ----------------------------------- Doru Dragan 31 Aug 2007 17:22 ----------------------------------- Corect! ----------------------------------- lucia lucia 01 Sep 2007 04:04 ----------------------------------- d-le ID, d-le ID!!!! Uitați , două pleonasme aici: - gravitația nu influențează lumina ci spațiul - traiectorie geodezică. :lol: :lol: :lol: D-le LM, nu vă supărați. Râdeam. Așa este cum spuneți. Gravitația este modelată în cadrul TRG (în interpretare geometrică) prin deformare a spațiului-timp. De ce am spus că e un pleonasm: ori una ori alta, e același lucru. Geodezicele sunt prin definiție traiectorii. Dl. AC știe bine asta dar nu vrea să vadă pentru că i-a intrat în cap că e o minune să înlocuiești viteza de evadare cu expresia relativistă. Deși s-a arătat pe aici că s-au gândit la asta destui alții și mai mult, că tot aia e (în esență). Tot în esență, gravitația afectează lumina astfel încât: 1. dacă o rază de lumină trece pe lângă o sursă de câmp gravitațional apare efectul de lentilă gravitațională. Dacă sursa aceea e infinit densă (GN) și lumina trece suficient de aproape, atunci se întâmplă ca la sateliții captați din spațiu: lumina e captată definitiv. Geodezica se termină cu o buclă închisă. 2. dacă o rază de lumină este emisă de o sursă de câmp gravitațional apare efectul Doppler gravitațional. Dacă sursa aceea e infinit densă :? , atunci lumina este "redshiftată" la infinit. Ideea asta a d-lui AC de câmp radial în vecinătatea unei GN mă inhibă și pe mine, darămite lumina. ȘI, au propos, pe tipul acela îl chema Schwarzschild (asta e pentru mine. Pe undeva pe aici am scris aiurea :lol: ) asta e tot. ----------------------------------- Abel Cavași 01 Sep 2007 14:57 ----------------------------------- Abel> http://world.std.com/~sweetser/quaternions/gravity/redshift/redshift.html#red.escape sau mai bine http://en.wikipedia.org/wiki/Redshift mai complex http://www.citebase.org/fulltext?format=application%2Fpdf&identifier=oai%3AarXiv.org%3Aphysics%2F9907017Radu, am răsfoit materialele. Cel mai relevant mi s-a părut cel din Wikipedia. Acolo reiese cel mai clar în evidență faptul că expresia lui z depinde de metrica Schwarzchild. În metrica Schwarzschild z-ul este dat de expresia extrem de simplu! Evident, în noua metrică, z-ul nu mai devine infinit, decât la raza Mă uit la titlul topicului... Dacă înțeleg eu bine teoria, gravitația nu influențează lumina ci spațiul în care aceasta se propagă pe o traiectorie geodezică.LuluMob, mulțumesc pentru încercarea ta de a contribui la acest topic, dar... Mă uit la acest mesaj...:D Din câte înțeleg eu, lumina urmează o geodezică, deci traiectoria luminii este influențată de gravitație! Apoi, mai înțeleg că gravitația modifică și frecvența luminii. O geodezică nu are frecvență. Deci, eu am cerut mai mult în acest topic decât crezi tu. Dacă m-ar fi interesat numai deviația luminii, puteam să dau topicului și titlul „Ce formă are o geodezică în câmpul gravitațional?”, dar, cu gândul și la deplasarea spre roșu a luminii în câmpul gravitațional, am dat un titlu mai cuprinzător. Dl. AC știe bine asta dar nu vrea să vadă pentru că i-a intrat în cap că e o minune să înlocuiești viteza de evadare cu expresia relativistă. Deși s-a arătat pe aici că s-au gândit la asta destui alții și mai mult, că tot aia e (în esență). Ție nu ți-au intrat în cap teorema lui Pitagora sau legea de conservare a energiei? Și ce dacă mi-a intrat în cap viteza de evadare relativistă? Am greșit cu ceva abuzând de un adevăr? De fapt, am abuzat cumva de el? Nu este necesar să scoatem în evidență un adevăr științific ori de câte ori avem ocazia? Și care sunt acei „destui” care s-au gândit la legea relativistă a vitezei de evadare? Și ce dacă ar fi destui? Și înaintea lui Newton au fost destui care s-au lovit de gravitație și tot n-au descoperit-o.Tot în esență, gravitația afectează lumina astfel încât: 1. dacă o rază de lumină trece pe lângă o sursă de câmp gravitațional apare efectul de lentilă gravitațională. Dacă sursa aceea e infinit densă (GN) și lumina trece suficient de aproape, atunci se întâmplă ca la sateliții captați din spațiu: lumina e captată definitiv. Geodezica se termină cu o buclă închisă.Gaura neagră nu e infinit de densă (pentru că are volum și masă finite). Sateliții captați din spațiu se întorc înapoi de unde au plecat dacă nu se lovesc de substanță aflată pe astrul atractiv, deoarece câmpul gravitațional este conservativ. Lumina e captată de o gaură neagră numai în metricile nerelativiste și, implicit, eronate, nu și în cele relativiste care sunt singurele ce trebuie aplicate la viteze mari.2. dacă o rază de lumină este emisă de o sursă de câmp gravitațional apare efectul Doppler gravitațional. Dacă sursa aceea e infinit densă :? , atunci lumina este "redshiftată" la infinit. Ideea asta a d-lui AC de câmp radial în vecinătatea unei GN mă inhibă și pe mine, darămite lumina.Deci gaura neagră nu este infinit de densă (conform definițiilor actuale), iar deplasarea spre roșu este mai corect descrisă de formula dată mai sus. În plus, orice sursă de lumină, oriunde ar fi amplasată ea (deci chiar și într-o gaură neagră) emite în toate direcțiile. Așadar, câmpul electromagnetic emis de sursa luminoasă este radial. Radial este și orice câmp gravific al oricărui astru (fie acesta și o gaură neagră), pentru că el pornește din centrul de masă al astrului. Oare când veți înțelege că nu există găuri negre? ----------------------------------- lucia lucia 02 Sep 2007 07:11 ----------------------------------- în noua metrică, z-ul nu mai devine infinit, decât la raza . Super Păi, nu asta e și ideea? :shock: Altfel, de ce s-ar chema singularitate? După câte mai știu, singularitate a unei funcții înseamnă un punct în care acea funcție nu este analitică sau "explodează" la infinit. ----------------------------------- Abel Cavași 03 Sep 2007 16:20 ----------------------------------- în noua metrică, z-ul nu mai devine infinit, decât la raza . Super Păi, nu asta e și ideea? :shock: Altfel, de ce s-ar chema singularitate? După câte mai știu, singularitate a unei funcții înseamnă un punct în care acea funcție nu este analitică sau "explodează" la infinit.Lucia, eu nu cred că nu ai înțeles diferența uriașă dintre cele două tipuri de singularitate. Eu am demonstrat că nu există găuri negre de rază nenulă, deci am demonstrat că nu poate exista niciun astru de rază nenulă în Univers la suprafața căruia viteza de evadare să fie mai mare decât viteza luminii. Acum tu vii și spui: „Păi, nu-i totuna?”. Cum să fie totuna? Teoria corectă spune că, pentru ca să existe o gaură neagră, aceasta ar trebui să aibă raza nulă (și masa nenulă). Păi e posibil? Există asemenea aștri care să aibă masă nenulă și rază nulă? Nicidecum. Prin urmare, în teoria corectă nu există găuri negre, pentru că niciun astronom nu va observa vreodată un astru cu raza nulă. Și chiar dacă ar exista asemenea aștri, ce sens ar mai avea să vorbim despre „interiorul” unor asemenea aștri din moment ce raza lor este nulă? Deci ce sens ar mai avea afirmația „lumina nu poate scăpa din interiorul unei găuri negre”? Sper că acum este evident că singularitatea de care vorbesc eu nu este totuna cu o gaură neagră, căci punctul are densitate infinită, dar un astru (oricât de ciudat ar fi el) are densitatea finită. ----------------------------------- Doru Dragan 03 Sep 2007 16:44 ----------------------------------- Mai baiatule iar nu pricepi nimic. Ce inseamna raza nenula intr-un spatiu curbat? Rectific, intr-un spatiu extrem de curbat? Ai lucrat mult intr-o asemenea geometrie? Pai atunci de ce se mai vorbeste despre raza Schwarzschild? Ce inseamna densitate finita? Cam cati quarci pe nanometru cub? :) Ai vazut formulele? Ai vazut graficele? Ai idee despre ce inseamna tendinta? Ai idee despre ce inseamna limita? In general ai vreo idee despre altceva decat mecanica, determinism si pozitivism? ----------------------------------- Abel Cavași 03 Sep 2007 17:11 ----------------------------------- Mai baiatule iar nu pricepi nimic.Hai, că iar ai reușit să-mi descrețești fruntea :)! Da', acu' serios vorbind:Ce inseamna raza nenula intr-un spatiu curbat? Rectific, intr-un spatiu extrem de curbat?Păi, înseamnă cumva rază nenulă :D? Rază nulă într-un spațiu curbat înseamnă rază de n-șpe kilometri :D?Ai lucrat mult intr-o asemenea geometrie? Mai nou contează cât lucrezi într-o geometrie? Mai târziu va conta și câte pâini ai mâncat la Cambridge, nu :)?Pai atunci de ce se mai vorbeste despre raza Schwarzschild?Cum, nu știi? Pentru că, așa ca tine, mulți „au înțeles” că Schwarzschild este un mare fizician (din moment ce și-a luat doctoratul la 23 de ani! Îți dai seama, ce realizare?). Și de-atunci încoace tot așa a rămas... Există o inerție (era să zic „inepție” :)) a oamenilor de a considera veșnic orice adevăr. Păi, crezi că s-a mai obosit cineva să conteste existența unei raze finite, din moment ce această rază are o tradiție veche încă din secolul al 18-lea. Și cum oamenii știu să păstreze cu strășnicie tradițiile, azi ne vedem pricopsiți cu raza Schwarzschild.Ce inseamna densitate finita? Cam cati quarci pe nanometru cub? :)Oricâți vrei tu, doar să nu fie infinit de mulți. Și nu mă lua cu asemenea bizarerii (auzi dom'le „quarci”) că m-apucă voma. Ai vazut formulele? Ai vazut graficele?Doar nu crezi că nu le-am văzut. :shock: Da' tu le-ai văzut? Ai văzut și ce am scris legat de ele? De fapt, nu este suficient să vezi...:(Ai idee despre ce inseamna tendinta? Ai idee despre ce inseamna limita?Măi să fie, uite că la asta nu m-am gândit :lol: :). Da' de ce n-ai spus așa de la început, omule? În sfârșit, m-ai luminat :). Deci, asta era? Asta nu știam eu? :lol: In general ai vreo idee despre altceva decat mecanica, determinism si pozitivism?Dorule, să fim serioși. Astea-s argumente? Înțeleg eu că vrei să ne înveselești un pic, dar fii și tu mai eficient un pic. :) ----------------------------------- raduM 03 Sep 2007 21:31 ----------------------------------- diferența uriașă dintre cele două tipuri de singularitate :?