----------------------------------- Erwin 02 Dec 2016 23:53 Redresoare cu lentile ----------------------------------- Zilele trecute am dus la peste 100x un amărât de obiectiv clairaut , de 42 mm cu focală de 200 , obținând imagini absolut șocante . Dar pe sărmanul obiectiv ( care nici măcar nu e de la un binoclu sau vreo luneta) scrie Carl Zeiss West Germany !!.. @Cătălin: Cu ce ocular și barlow ai obținut așa o mărire? ----------------------------------- catalin dumitru 03 Dec 2016 02:39 ----------------------------------- @Erwin , eu personal nu am găsit ocular obișnuit care prin focala scurtă să îmi dea măriri zdravene și pe deasupra imagini de calitate , pe obiective acromate obișnuite , de luminozitate ridicată . Pentru asemenea "performanțe" folosesc ansambluri microscopice special construite pentru a gestiona conuri luminoase cu unghi mare . Cu obiectivele tip RFT , nu e de glumă . Dacă la lunetele lungi mai merge cu sisteme simpliste , cu oculare kellner și lentile barlow , la cele rapide se împute treaba. Fără a intra in prea multe detalii , acel 'obiectiv' ca de microscop ce ține loc de barlow (și de redresor) trebuie gândit in asa fel ca să aibă și diametru maricel dar să nici nu strice imaginea . Pentru lunete cu obiectiv lent merge bine cu scheme ploss simetrice , din dubleti identici si cu sfericitate neutră . La RFT-uri in schimb , e bine ca dubletul de intrare să aibă focală mică și să fie supra corectat , cu atat mai mare supra corecția , cu cat e mai luminos obiectivul lunetei . Cel de al doi-lea dublet tre' să fie mai mare in diametru , mai lung la focală și ușor sub corectat . Distanța dintre lentilele acestui ploss intermediar se ajustează privind o țintă luminoasă , o bilă de pix luminată de soare , de exemplu , până se obtin imagini identice in intra și extra focal , cu "microscopul" format din ocular , tub și ploss-ul in discuție . Nu e greu , e doar ceva mai migălos dar rezultatele se vad imediat . Ocularul trebuie de asemenea gândit să nu irosească din câmpul aparent , dacă acesta e mediu sau mare . Din cauză că ocularul mărește de fapt pupila de ieșire din redresorul amplificator , se poate ajunge in situația in care câmpul aparent nu e ocupat in totalitate de imaginea finală . Inițial ești tentat să crezi că nu ai ce face decât să mărești diametrul obiectivului sau să prelungești nesimțit de mult tubul dintre ocular și "vehicul" . De fapt asta se întâmplă la ocularele la care lentila de câmp e aproape de cea ce ochi și nici nu contribuie enorm la focala finală a respectivului ocular . Adică oculare cu relief generos . In schimb , ocularele la care lentila de câmp e aproape de planul focal al lentilei de ochi , asigură mărirea corespunzătoare a imaginii ieșite din vehiculul redresor și astfel câmpul aparent e ocupat integral de imagine . Există un dezavantaj , eye-relief-ul e mic și de aceea lentila de ochi e bine să aibă diametru de măcar doi centimetri, dacă AFOV-ul e peste 50 grade . Lentila de câmp trebuie și ea să fie destul de curată , să nu deranjeze particulele de praf prea mari . Nu e greu de obținut , pentru că această lentilă de câmp nu e nevoie să fie plasată chiar in focala celei de ochi. Diafragma ocularului e și ea aproape , la doar câțiva milimetri de lentila de câmp , în exteriorul opticii , bineînțeles . Ocularul folosit de mine in situatia detaliată mai sus e o corcitura de ramsden cu ortho abbe , in schemă 1-3-1 . Merge al naibii de bine pe orice . Optica lui am montat-o in corpul de la un ocular de proiecție de 40 mm , făcut de IOR pe vremea lui Pazvante . ----------------------------------- Erwin 03 Dec 2016 10:45 ----------------------------------- Sunt de acord, discuța asta merită separată într-un topic nou, la ATM. Poți desena schema optică? Mi se pare că am dubletele potrivite pentru un astfel de redresor. Am avut un ocular făcut cu ele însă nu era bună nici distanța nici câmpul obținut. ----------------------------------- catalin dumitru 03 Dec 2016 13:29 ----------------------------------- Schema optică la redresor e absolut banală . E ploss asimetric , dar dacă e bine făcut , nu mai necesită acea lentilă suplimentară montată in avans , in apropierea focalei obiectivului. In principiu , trebuie doar ca dubletul din față să producă o ușoară distorsiune in formă de butoi , iar dubletul dinspre ocular să fie cu ceva distorsionare in formă de pernă . Dubletul dinspre obiectiv , poate fi mai mic in diametru dar e bine să aibă focala cam la jumate din cea a dubletului dinspre ocular . Distanța dintre cei doi dubleti nu e întotdeauna critică , de regulă suficientă ca dubletul mare să mărească pe cel mic până ce imaginile marginilor celor doi coincid . Bineînțeles , cei doi dubleti lipiți se monteaza in sensuri opuse , adicătelea cu convexitatile accentuate in interior , dacă e vorba de clairaut normale , la care exteriorul crown-ului e mai curbat decât exteriorul flint-ului . Atenție , acele distorsiuni in formă de butoi și pernă , despre care tot scriu , nu sunt exagerate ca la lentilele corectoare , si ies in evidență doar când lentilele in discuție sunt folosite ca niște lupe , in poziția în care imaginile respective sunt pe punctul de a-și pierde claritatea . Adică imaginile lor trebuie verificate vizual la distanța maximă față de țintă . ----------------------------------- zoth 03 Dec 2016 17:19 ----------------------------------- Sunt de acord, discuța asta merită separată într-un topic nou, la ATM. Rezolvat dar o puteai face si singurel ... :) ----------------------------------- Erwin 04 Dec 2016 09:27 ----------------------------------- Adevărat, scuze. ----------------------------------- Erwin 04 Dec 2016 09:35 ----------------------------------- Nu am aici piesele optice ci la Timișoara, trebuie să le aduc și să le verific. Din câte țin minte condiția asupra focalei se potrivește. ----------------------------------- catalin dumitru 05 Dec 2016 02:06 ----------------------------------- De ceva ani , nu mai fac oculare cu redresor montate in tuburi confecționate ad-hoc . Lenea , criza de timp dar și ceva considerente practice m-au călăuzit către tuburile barel-urilor de la ocularele de microscopie , pe 23,2 mm . Le chinui in special pe cele lungi de la ior-urile 5x și 5xC , ca purtătoare de redresor , și pe cele de la 7 și 10 x ca prelungire la ocularul propriu-zis . Practica mi-a dovedit că pentru afov-uri de până in 60 grade nu e nevoie de lentile mai largi de 21 mm. Tuburile de la oculare le burdușesc cu diafragme metalice recuperate tot de la oculare de microscop , așezate in ordine crescătoare dinspre redresor către ocular și tot crescătoare dinspre redresor către obiectiv , acolo unde consider că sunt necesare . E destul de important ca ansamblul să nu iasă prea lung , cu condiția ca afov-ul să fie ocupat complet de imagine . E iarăși recomandabil ca imaginea să nu depășească cercul ocular decât foarte puțin , pentru a nu pierde din luminozitate . Legatura dintre tuburile redresorului și ocularului o fac cu inele filetate potrivite , recuperate de pe la tot felul de optice , mai ales obiective de foto sau proiectoare de aparate de mărit . Inelele filetate originale ale ocularelor pe 23,2 mm ar fi bune dacă ar fi macar dublu de lungi . Dar le folosesc și pe astea ca umplutură sau stopere acolo unde filetul din tuburi e prea lung. De regulă nu conectez mai mult de trei tuburi de barel 23,2 . Cel mai lung , de la 5x e la mijloc , unul de la 7x sau 10x e către ocular și unul scurt de la 15 sau 16 x vine montat in prelungirea redresorului , mai mult ca protecție , deși uneori e util să fie chiar un pic mai lung. Am pus odata și două tuburi lungi între ocular și redresor , cu care am ajuns la niște grosismente aberante , pentru care nu există atmosferă suficient de calmă ( peste 500x pe luneta 100/1000). Sper să îmi fac timp să urc niște poze , zilele următoare .