----------------------------------- zoth 26 Ian 2018 14:56 Teme de observatii ----------------------------------- Dragilor, deschid un nou subiect, special dedicat temelor propuse pentru observatii. Ieri dupa pranz ma trezesc cu un mail de la Mircea in care imi propunea observarea lui Rigel B in instrumente mici: 60, 50 si chiar 45mm. Motivul? Vi-l spune el cu lux de amanunte daca vrea. Cum ieri a fost cer senin am iesit afara sa fac evaluarea conditiilor de observare: temperatura -4 grade, vant slab, aproape inexistent, transparenta buna 5/7 insa turbulenta mare, 2/5, total nepotrivita pentru astfel de observatii. Instinctiv m-am gandit la ED-ul SW de 80mm, merita sa-mi usurez nitel munca din cauza turbulentei mari ... Am instalat luneta, am introdus ocularul cautator de 20mm si l-am adus pe Rigel in camp. La grosismentul asta totul parea in regula. Am schimbat ocularul cu un orto de 5mm pentru 120x, "Rigel batranul" era furios tare, prins intr-o cusca imaginara pulsa si arunca flacari in toate partile. M-am uitat cu atentie, Rigel B nu se zarea niciunde. Naspa, turbulenta e prea mare ... Am schimbat intr-o doara ocularul cu Eudiascopicul de 3,8mm pentru 160x. Din nou scanare in jurul stelei si iata surpriza :!: , usor trecut de "ora 6" se vedea palid si timid companionul batranului. Era de o cumintenie desavarsita in timp ce Rigel se zbatea turbat in cusca lui. Sigur era acolo caci l-am urmarit pret de vreo 10 campuri. Se vedea lejer chiar daca foarte palid, cu spatiu negru destul de consistent fata de "batran" si intr-o nuanta albastrie. Cu siguranta cine l-a cusut pe Rigel pe cerul noptii a mai facut o impunsatura gresita sub el, una mica, prin care se strecoara doar o geana de lumina. Ciudat mi se pare faptul ca pe cer cu ochiul liber il percep pe Rigel tot albastriu iar in luneta l-am vazut in nuanta de galben pal. Determinarea babeasca a PA-ului: tinand cont ca l-am vazut pe Rigel B usor trecut de ora 6, plecand de la nord prin est numar vreo 185 grade la care mai adaug inclinarea de vreo 10-12 grade spre stanga a axei NS pe care o avea imaginea in ocular, ajung la o valoare de 195-197 grade. Asta asa, doar aproximat la ochi. Am sa revin cu lunete mai mici dar numai daca prind turbulenta mai mica, altfel e zadarnic. Va invit pe cei care vor sa rezolve aceasta tema de observatie propusa de Mircea. Cer senin! ----------------------------------- Mircea Pteancu 27 Ian 2018 00:36 ----------------------------------- Multumesc colegului zoth pentru acest raport interesant si le astept cu mare interes pe urmatoarele. Saptamana aceasta am incercat sa rezolv Rigel cu luneta de 45x300mm si nu am reusit. Mica mea luneta este nepotrivita pentru o stea dubla ca Rigel. Am sa revin in acest week-end cu toata povestea despre aceasta observatie , trebuie sa caut in cartea lui Lockyer pasajul exact care m-a inspirat. Ma alatur lui zoth cu invitatia de a va alatura cu observatiile voastre. Ceea ce dorim sa verificam este apertura minima la care inca mai reusim sa rezolvam Rigel. Cer senin si observatii bogate , Mircea ----------------------------------- zoth 27 Ian 2018 20:25 ----------------------------------- Revin cu o rectificare si cu o observatie: 1. Inclinarea axei NS in ocular era mai mare decat cea pe care am crezut-o initial, cel putin 15 grade, asa ca PA trebuie sa fie undeva peste 200 grade. Am verificat cu atentie mai mare in seara urmatoare, adica aseara. 2. Dubla Rigel (care de fapt e un sistem de 5 stele) imi pare ciudata, parca nu ar fi dubla ... separatia e consistenta insa companionul atat de palid de parca n-ar apartine sistemului, sau cel putin asa mi-a dat impresia ... Aseara am revenit cu observatia asupra lui Rigel cu luneta acromata de 60mm f14. Turbulenta parea usor mai mica insa scazuse si transparenta destul de mult. Nu am reusit sa vad companionul nici la 140x, nici la 168x, cel mai probabil din cauza transparentei scazute. Asta seara nu mai incerc, conditiile sunt mai naspa decat aseara! ----------------------------------- Mircea Pteancu 27 Ian 2018 23:30 ----------------------------------- Multumesc pentru noile date ,inclusiv pentru rectificarea unghiului de pozitie. Insasi William Herschel , marele nostru inaintas , era fericit cand reusea sa dea unghiuri de pozitie cu precizia de cinci grade. Si la noi cerul a fost naspa in aceasta seara. Am incercat din curiozitate sa rezolva Rigel cu noul meu RFT 125mm F/4.5 . Nici urma de companion. Mircea ----------------------------------- zoth 28 Ian 2018 13:20 ----------------------------------- Eu totusi astept sa ne spui mai detaliat care este tinta acestei observatii ... In prima seara inainte de incercare, am aruncat un ochi pe wiki sa vad cam la ce sa ma astept. Am vazut acolo specificata o separatie intre 9 si 10 secunde de arc, o magnitudine a companionului de 6,7 si a principalei de 0,13 insa nu am gasit nicio informatie despre PA. Ma asteptam sa fie dificil pe cerul Bucurestiului dar nu atat de mult pe cat am constatat ulterior. Marea problema pare sa fie diferenta de 400-500x intre luminozitatile protagonistilor. Aaa ... si se mai spunea acolo ca observarea companionului este un test real pentru telescoape sub 150mm. Sincer, dupa prima incercare ma gandeam serios ca mai jos de 80mm nu se poate merge pe cerul de aici. Totusi voi mai incerca pe 60mm ... Aseara daca nu am mai iesit sa-l observ pe Rigel din cauza conditiilor atmosferice naspa, am mai cautat ceva materiale si am gasit un link unde se specifica si PA-ul: undeva in zona 201-204 grade. Acum sunt sigur ca observatia a fost corecta :) http://www.theskyscrapers.org/rigel Cer senin! ----------------------------------- nobody 28 Ian 2018 15:05 ----------------------------------- Extras din WDS: 2014 yr - Date of last satisfactory observation pa2 202 deg - Position Angle at date Obs2 sep2 9.50 arcsec - Separation at date Obs2 mag1 0.30 mag - Magnitude of First Component mag2 6.80 mag - Magnitude of Second Component P.S. Desi nu ma calific pentru conditia "instrumente mici: 60, 50 si chiar 45mm", totusi mi-ati starnit curiozitatea care ar fi scopul real al acestor observatii. Desigur, daca nu deranjez prea mult. ----------------------------------- zoth 28 Ian 2018 17:58 ----------------------------------- Multumesc pentru datele exacte, nobody :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 29 Ian 2018 00:15 ----------------------------------- Multumesc pentru rabdare. Atasez la acest mesaj niste capturi de ecran care explica tema propusa de observare a companionului lui Rigel. Vorbim intai despre cartea ''Stargazing-Past and Present'' de Norman Lockyer. Deocamdata am (re)gasit pe ''archive.org'' doar editia din 1878 a acestei carti. In pasajul subliniat de la pag. 164 , il vedem pe Lockyer citandu-l pe Kitchiner care sustine ca se poate observa companionul lui Rigel cu o luneta de 2.66 inch adica cu o luneta de 70mm. Am subliniat aceasta afirmatie cu rosu. Vom vedea ca intradevar , asa este. Parerea mea personala este ca acea completare de la finalul frazei care spune ca ''poate fi vazut , in orice caz , cu (o luneta de ) 3 inch'' este parerea personala a lui Lockyer. Am subliniat acea completare cu albastru. Precizez ca Lockyer a fost un observator vizual desavarsit, cu o foarte mare experienta observationala personala. Spre dezolarea mea insa , nu mai gasesc editia cartii sale in care Lockyer completeaza pasajul de mai sus cu un comentariu care spune cam asa : in editiile ulterioare ale cartii sale - fara sa precizeze titlul - Kitchiner a sustinut ca a rezolvat Rigel cu o luneta de 1.8 inch. Eu am citit urmatoarele carti cu tematica astronomica ale lui Kitchiner : ''Practical Observations on Telescopes...'' , '' Economy of the Eyes -Part I'' si ''Economy of the Eyes -Part II ''. Ipoteza mea este ca Lockyer se refera la ''Economy of the Eyes-PartII''. Kitchiner este unul dintre autorii pe care-i iubesc , am tiparit ,am legat si am citit cuvant cu cuvant cartile sale. Am mentionat lecturile respective in topicul ''Jurnal de lectura''. Probabil insa ca editiile tiparite de mine sunt editii timpurii ,raportarea observarii companionului lui Rigel cu o luneta de 45mm nu ar fi scapat atentiei mele. Cea mai mica luneta care a rezolvat Rigel , mentionata de catre Kitchiner in cartile pe care le am eu , este luneta de 57mm adica 2.25 inch a " onorabilului Stewart M'Kenzie'' si care a folosit ''ocularele astronomice compuse obisnuite '' pentru grosismentele de 70x si 110x. Deci oculare Huyghens. Kitchiner raporteaza rezolvarea lui Rigel cu o luneta de 5 picioare diafragmata la 70mm. Nu a vazut companionul la 44x dar l-a vazut la 60x, 100x si 200x. Iar cu o luneta de 44 inch , companionul a fost vazut de catre Kitchiner la 80x dar nu si la 180x. Va invit sa cititi tot paragraful despre Rigel ,incepe la pag. 451. https://archive.org/stream/b22014068#page/450/mode/2up La paginile 454-456 puteti citi , daca aveti placerea , observatiile lui William Herschel asupra lui Rigel. Mai precizez ca in colectia lui William Kitchiner nu este listata nici o luneta de 1.8 inch , vezi pag. 14-15. Iata deci cum s-a nascut interesul meu pentru acest subiect si invitatia de colaborare catre bunii mei colegi de hobby. Mircea ----------------------------------- Andi 29 Ian 2018 21:48 ----------------------------------- Avea o lunetă de 1,6 inch, poate asta era. Mai aproape de zilele noastre este povestea cu dublura companionului lui Rigel; dar aici trebuie lunete sau telescoape mai măricele. ----------------------------------- Catalin M. T. 29 Ian 2018 23:12 ----------------------------------- Subiectul mi-a starnit curiozitate si cum in aceasta seara s-a insesninat am incercat sa observ Rigel B cu luneta de 50mm Borg ED, oc. orto. 7mm la 71x. Conditii cam nefavorabile, cer paclos, umezeala si seeing mediu. Surpriza...companionul se vedea cu dificultate undeva dupa al 2-3 inel de difractie. Apoi am verificat cu luneta de 90mm la 50x, 91x si se observa cu usurinta in aceeasi pozitie. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 30 Ian 2018 01:04 ----------------------------------- Andi Multumesc , e excelenta completarea , e foarte posibil ca la acest pasaj sa se fi gandit Lockyer atunci cand a facut comentariul pe care nu-l mai gasesc. Apertura mentionata in pasajul subliniat de tine este de 45mm iar observatia este precizata clar ca fiind a companionului lui Rigel. Din prima lectura a cartilor lui Kitchiner am ramas cu impresia - pe care insa nu am verificat-o - ca am mai intalnit in text referiri la telescoape personale si care nu apar in inventarul de 51 telescoape de la inceputul cartii. Catalin Felicitari si multumesc pentru observatie. Daca nu-ti cer prea mult, pregateste te rog o diafragma de carton de 45mm si ,cand vor fi conditii mai bune, incearca sa rezolvi Rigel cu luneta Borg si la aceasta apertura.Succes ! Mircea ----------------------------------- Catalin M. T. 30 Ian 2018 17:02 ----------------------------------- Merci Mircea! Cu proxima ocazie am sa incerc si la apertura de 45mm. :wink: ----------------------------------- Mircea Pteancu 31 Ian 2018 00:52 ----------------------------------- Asta-seara am observat in doua reprize. De la ora 22 am incercat sa vad companionul lui Rigel Beta Ori. Am folosit luneta ''zoth'' 60x828mm cu grosismentele de 100x /Zeiss micro 30x si 138x / BCO 6mm. Cerul a fost senin dar Luna foarte luminoasa a redus drastic magnitudinea limita si cred ca a afectat si vizibilitatea stelelor slabe in ocularul lunetei. La inceputul observatiei , timp de vreo zece-cincisprezece minute nu am zarit vreo urma a companionului lui Rigel. Apoi transparenta s-a imbunatatit si am zarit cu dificultate companionul undeva dincolo de al treilea inel de difractie si la un unghi de pozitie cuprins intre 200 si 210 grade. Am folosit prisma diagonala si am vazut companionul ''sub'' Rigel si putin la ''stanga''. Eu determin unghiurile de pozitie ca si cum as citi ora pe cadranul ceasului. O ora corespunde la 30 de grade. Deci companionul l-am vazut la ora 7 iar punctul cardinal Vest , pe unde o tulea Rigel din campul vizual , era undeva intre ora 9:30 si ora 9:40. De unde estimarea de mai sus a unghiului de pozitie PA =aprox. 200-210 grade. Diferenta de luminozitate dintre Rigel A si B este intradevar naucitoare. Constat insa o buna corespondenta intre observatiile noastre. Eu voi pregati o diafragma de 45mm pentru luneta de 60x828 mm pentru a incerca reproducerea observatiei lui Kitchiner. Invit colegii sa continuam aceasta reconstituire. Dupa cum o spune si Kitchiner , vom avea nevoie de conditii de observatie foarte bune si de instrumente excelente. Lasand falsa modestie la o parte , vad ca instrumentele exista. Sa speram la vreme cat mai buna pentru observatii ! Nu as vrea sa inchei aceste randuri inainte de a-l invita si pe colegul ''nobody'' sa ni se alature. Rigel si companionul sau reprezinta , cred eu , o tinta nu tocmai usoara chiar si pentru un Mak de cinci inch. Daca-i asa numai observatia efectiva o poate spune. Si poate ca ni se alatura si Iulian care are o buna luneta cu apertura nativa de 45mm. Mircea ----------------------------------- Erwin 31 Ian 2018 23:31 ----------------------------------- Mircea, Nu aveai cumva piesele esențiale pentru o lunetă Carton de 60mm? S-au ruginit? :) ----------------------------------- zoth 01 Feb 2018 12:28 ----------------------------------- Catalin, poti confirma unghiul de pozitie sau ai facut o estimare personala? Mersi :) ----------------------------------- Catalin M. T. 01 Feb 2018 17:46 ----------------------------------- Facut o estimare grosiera. Companionul se afla aproximativ in poztia orei 7, daca m-aa fi uitat la cadranul unui ceas. Am folosit si o prisma diagonala la luneta. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 01 Feb 2018 18:56 ----------------------------------- Catalin Multumesc pentru confirmarea unghiului de pozitie , eu asa vad ca observatiile lui Silviu , a ta si a mea concorda. Aseara a fost cer senin dar la ce folos !? Luna a fost atat de luminoasa incat numai Sirius,Betelgeus ,Rigel,Castor ,Pollux si inca vreo cateva alte stele se vedeau cu ochiul liber. Ieri a sosit cautatorul RDF si l-am testat pe newtonianul RFT de 125mm F/4.5. Aveam de gand sa continui apoi observatiile la Rigel dar am renuntat sa instalez luneta de 60mm deoarece turbulenta era bine vizibila la mariri sub 100x. Erwin Sa vedem ,poate va veni randul la finalizare si pentru luneta cu obiectiv Carton. Componentele exista si nu ruginesc fiind din aluminiu si otel inox... Trecerea timpului lasa urme doar asupra mea. Mircea ----------------------------------- iulian90 01 Feb 2018 21:07 ----------------------------------- Buna seara tuturor. :) In seara aceasta am observat si eu steaua Rigel din constelatia Orion, atat cu telescopul de 114mm f/7,9 , cat si cu lunetele, cea de 45mm f/12,2 si cealalta de 60mm f/13. Prin telescopul de 114mm ,dotat cu ocularul de 9mm, la 100x ,companionul stelei Rigel se observa fara prea mari dificultati,se vedea undeva in stanga-sus de steaua principala destul de apropiat de aceasta. In luneta de 45mm ,tot cu același ocular de 9mm, la 61x companionul stelei Rigel se observa greu, undeva in stanga-jos fata de steaua principala, de data aceasta, deoarece la ambele lunete am folosit oglinda zenitală. Companionul se vedea in luneta de 45mm foarte aproape de steaua principala,cam in dreptul celui de-al doilea sau al treilea inel de difracție. Prin luneta de 60mm insa, nu am reușit să zăresc companionul stelei din pricina aberației de sfericitate a obiectivului acestei lunete, in jurul discului Airy si al inelelor de difracție se vedea o aura destul de supărătoare ce ingreuna observarea companionului stelei Rigel. Am incercat si la puteri mai mari, in combinație cu barlow dar companionul nu se zărea deloc in lunete,doar in telescopul de 114mm. ----------------------------------- Mircea Pteancu 01 Feb 2018 22:42 ----------------------------------- Iulian Excelent ,multumesc pentru participare ! Repet ca sa fie clar ,te rog sa confirmi : -ai observat companionul lui Rigel intai la 100x in reflectorul de 114mm -apoi ai vazut companionul lui Rigel la 61x in luneta de 45mm , cu greu dar l-ai vazut -in luneta de 60mm nu s-a vazut companionul din cauza aberatiilor -ai incercat grosismente mai mari atat pe ambele lunete cat si pe reflector. Dar la grosismente mai mari ,companionul lui Rigel s-a vazut numai in reflector. Interesant , si Kitchiner a raportat existenta unei ''ferestre'' de grosismente medii in care se vedea companionul , grosismentele mari impiedicand observarea. Cer senin ,Mircea ----------------------------------- iulian90 01 Feb 2018 23:45 ----------------------------------- Da, într-adevăr, am constatat că este o anumită "fereastră" de grosismente in care companionul stelei Rigel se poate observa. La un grosisment mai mic, companionul nu se observa din pricina aproprierii mari de steaua principală, iar la un grosisment mare, companionul nu se vede din cauza strălucirii sale prea slabă. ----------------------------------- Mircea Pteancu 03 Feb 2018 00:06 ----------------------------------- Multumesc,cer senin ,Mircea ----------------------------------- zoth 03 Feb 2018 17:50 ----------------------------------- Se pare ca in privinta unghiului de pozitie suntem cu totii "in zona" ca sa zic asa, insa in privinta separatiei unghiulare unele din comentariile voastre m-au cam derutat cand stiu foarte clar ce-am mormait in barba cand am vazut companionul lui Rigel in luneta de 80mm: "uite-l pe individ la o distanta aproape dubla de axa fata de al treilea inel de difractie". Ca sa ma verific am pus mana pe creion si am facut niste calcule: daca primul minim, considerat si limita discului principal de difractie este la 1,22L, vom gasi urmatoarele 3 maxime corespunzatoare inelelor de difractie la 1,635L; 2,679L si respectiv 3,690L. Pentru luneta de 80mm valorile celor 3 maxime calculate in secunde de arc sunt la 2,3"; 3,8" si respectiv 5,2". Separatia declarata de 9,5" o putem considera compusa din distanta pana la al treilea inel plus inca 4,3", sau 9,5=5,2+4,3 adica o distanta aproape dubla de axa fata de al treilea inel de difractie. Daca nu am gresit la calcule observatia a fost corecta :) Apoi transparenta s-a imbunatatit si am zarit cu dificultate companionul undeva dincolo de al treilea inel de difractie ... Pentru luneta de 60mm valorile primelor 3 maxime se afla la 3,1"; 5,1" si respectiv 7,0" Clar, observatia lui Mircea e corecta :) Am facut calculul si poentru luneta de 45mm folosita de Iulian. Maximele sunt la 4,1"; 6,8" si respectiv 9,3". Companionul trebuia sa se gaseasca aproape sigur pe al treilea inel sau undeva foarte, foarte aproape. Observatia a fost corecta :) PS. Pentru toate calculele am folosit L=550nm ----------------------------------- Mircea Pteancu 03 Feb 2018 22:28 ----------------------------------- Inseamna ca si separatiile raportate sunt consonante. Multumesc pentru verificarea matematica ce aduce intotdeauna rigoare. La noi ploua azi, continuarea observatiilor ramane pe altadata. Mircea ----------------------------------- zoth 04 Feb 2018 00:32 ----------------------------------- Inseamna ca si separatiile raportate sunt consonante. Pana acum, da :) Totusi calculul de mai sus naste un dubiu in cazul lunetei de 45mm. Vedem aici ca al treilea inel de difractie este la 9,3" de axa iar companionul dupa datele furnizate de nobody la 9,5". Nu cred ca ochiul poate discerne diferenta de 0,2" si ar trebui sa vedem companionul suprapus pe acest inel. Daca intensitatea luminoasa a celui de-al treilea inel este mai mare decat cea a companionului atunci acesta nu poate fi vazut cu un obiectiv de 45mm oricat de rau ne-ar parea. Sper sa nu fie asa si merg pe mana lui Iulian :) ... dar totusi am sa incerc un calcul pentru a ma lamuri. Cer senin! ----------------------------------- zoth 04 Feb 2018 13:32 ----------------------------------- Dubiul nascut din calculul de aseara mi-a dat de gandit ceva peste noapte ... si am zis cam asa: Daca normam figura de difractie aflam ca intensitatile relative ale primelor 3 inele vor fi in ordine: 0,0175; 0,0042 si 0,00078 sau cu alte cuvinte primul inel va fi de 57x mai putin luminos decat discul principal de difractie, al doilea inel va fi de 238x mai putin luminos decat discul principal de difractie iar cel de-al treilea inel de 1282x tot mai putin luminos fata de acelasi disc. Aplicand ratia lui Pogson transformam aceste diferente de luminozitate in magnitudini relative si aflam ca primul inel va fi la o magnitudine de 4,4m, al doilea inel la 5,9m si al treilea la 7,8m fata de discul principal de difractie. Din datele furnizate de nobody aflam ca Rigel are 0,3m iar Rigel B 6,8m, asadar intre cele doua componente va fi o diferenta de 6,5m sau altfel spus Rigel B ar fi de aproximativ 398x mai putin luminos decat Rigel. Comparand acum luminozitatea celui de-al treilea inel (7,8m) cu cea a lui Rigel B (6,5m) aflam o diferenta de 1,3m in favoarea companionului sau altfel spus Rigel B ar trebui sa fie de 3,3x mai luminos decat al treilea inel de difractie. Vestile sunt bunicele cred, dar numai Dumnezeu stie daca ochiul nostru poate decela aceasta diferenta de luminozitate ... (va rog sa verificati macar rationamentul, sa nu fi facut vreo nazdravanie pe traseu ...) Cer senin! ----------------------------------- Andi 04 Feb 2018 13:38 ----------------------------------- Companionul lui Rigel este dublu, separația este măricică dar sub o secundă de arc. Poate că ... :roll: ----------------------------------- zoth 04 Feb 2018 13:59 ----------------------------------- Da, pe wiki am gasit asta: Since the 19th century, Rigel B has been reported to be resolved into a close binary of two equal components, with the measured separation varying from less than 0.1" to nearly 0.2". Speckle interferometry showed in 2009 two almost identical components separated by 0.124". Both stars have apparent visual magnitudes of 7.6 with a likely orbital period of 63 years. Poate ca ... :?: ----------------------------------- Mircea Pteancu 04 Feb 2018 18:50 ----------------------------------- zoth Multumesc pentru interesanta analiza. La urmatoarea fereastra de cer senin voi incerca sa rezolv Rigel in apertura de 45mm dar nu pe lunetica de 45x300mm ci pe luneta de 60x828mm. Pe ultima am posibilitati incomparabil mai mari de alegere a grosismentelor cat si o calitate optica mai buna. Poti te rog sa calculezi latimea celui de al treilea disc de difractie si sa-l compari cu diametrul discului Airy al lui Rigel B , te rog ? Nu-mi amintesc acum ca sa pot preciza numele stelei dar imi amintesc ca au fost observatii in care companionul se vedea pe inelul de difractie ca o condensare globulara , fara diferenta /sau cu diferenta mica/ de luminozitate intre cele doua. Mircea ----------------------------------- Andi 04 Feb 2018 21:29 ----------------------------------- Dubiul nascut din calculul de aseara mi-a dat de gandit ceva peste noapte ... si am zis cam asa: Daca normam figura de difractie aflam ca intensitatile relative ale primelor 3 inele vor fi in ordine: 0,0175; 0,0042 si 0,00078 sau cu alte cuvinte primul inel va fi de 57x mai putin luminos decat discul principal de difractie, al doilea inel va fi de 238x mai putin luminos decat discul principal de difractie iar cel de-al treilea inel de 1282x tot mai putin luminos fata de acelasi disc. Aplicand ratia lui Pogson transformam aceste diferente de luminozitate in magnitudini relative si aflam ca primul inel va fi la o magnitudine de 4,4m, al doilea inel la 5,9m si al treilea la 7,8m fata de discul principal de difractie. Din datele furnizate de nobody aflam ca Rigel are 0,3m iar Rigel B 6,8m, asadar intre cele doua componente va fi o diferenta de 6,5m sau altfel spus Rigel B ar fi de aproximativ 398x mai putin luminos decat Rigel. Comparand acum luminozitatea celui de-al treilea inel (7,8m) cu cea a lui Rigel B (6,5m) aflam o diferenta de 1,3m in favoarea companionului sau altfel spus Rigel B ar trebui sa fie de 3,3x mai luminos decat al treilea inel de difractie. Vestile sunt bunicele cred, dar numai Dumnezeu stie daca ochiul nostru poate decela aceasta diferenta de luminozitate ... (va rog sa verificati macar rationamentul, sa nu fi facut vreo nazdravanie pe traseu ...) Cer senin! O mică greșeluță: energia luminoasă a discului central nu este 100% ci numai 97,752% (cu datele pe care le-ai folosit). Rezultă niște date mai mici „o țâră”, dar nu influențează rezultatele și logica lor. :wink: ----------------------------------- Mircea Pteancu 04 Feb 2018 22:03 ----------------------------------- Mergand inca un pas mai departe , vom avea in discul Airy 97.752 % daca telescopul are un raport Strehl = 1 . Dar aceasta este o valoare utopica , nu exista asemenea telescoape. Eu propun sa luam in considerare un raport Strehl de 0.80 % corespunzator calitatii ''diffraction-limited''. Mircea ----------------------------------- zoth 04 Feb 2018 22:35 ----------------------------------- Da Andi, asa este :) PS. Calculele au fost facute cu suficienta precizie, doar rezultatele au fost rotunjite pentru a nu ne pierde/rataci in detalii si a scapa din vedere fenomenul. Mircea, si eu mizez pe acea condensare insa nu stiu ce diferenta de luminozitate o poate naste. Cu siguranta exista o diferenta de luminozitate, altfel ochiul nu ar putea-o percepe. Calcule se mai pot face insa nu stiu cat ne vor ajuta mai departe, am ajuns aproape de o limita alunecoasa, greu de interpretat ... de pilda in luneta de 80mm il vad pe Rigel B ca pe un punct luminos si nu ca pe o figura de difractie. Asta nu inseamna ca el nu produce figura de difractie ci doar ca eu nu o pot vedea cu luneta amintita. Ceea ce vad este doar "varful" discului de difractie iar in cazul asta degeaba ii calculez diametrul ... vorba lui Giani, stii ce zic? ----------------------------------- Andi 04 Feb 2018 23:31 ----------------------------------- Eu am niște date din surse germane (la a doua mână) care distribuie altfel energia luminoasă în inele. Maximul central are 83,8% iar inelele (până la 3) au fiecare 7,2%. Asta cam „dă peste cap suta”, dar este interesant pentru că inelele cresc în suprafață și chiar dacă ar avea o distribuție egală de energie, strălucirea lor scade. Mai răsfoiesc tomuri ... :roll: PS este greșit, valorile corecte sunt 83,8%, 7,2%, 2,8% ,... rezultă alte valori mult diferite față de cele calculate anterior: 12x (în loc de 57x), 30x (în loc dev 238x), ... ----------------------------------- valy 04 Feb 2018 23:51 ----------------------------------- iar inelele (până la 3) au fiecare 7,2%.Aici zic ca scade progresiv energia: https://spie.org/publications/fg01_p88_airy_disk?SSO=1 ----------------------------------- Andi 04 Feb 2018 23:55 ----------------------------------- Confirmativ. Mai găsim greșeli și la „firmele” mari. :D Deci calculul trebuie făcut cu valorile energiei și nu cu valorile de amplitudine. ----------------------------------- valy 05 Feb 2018 00:34 ----------------------------------- Oricum abordarea lui Zoth pune toate punctele pe ῒ. ----------------------------------- Stanescu Octavian 05 Feb 2018 00:55 ----------------------------------- Povestea cu inelele si distributia de energie este teoretica pt instrument ideal . sunteti siguri ca aveti chinezarii cu lentile fermecate la care sa vb de inele ideale adica instr cu L/20 sau macar L/8 si la stele colorate usor pe portocaliu poate sa mearga L/2 sau la albastre daca au proiectat si executat frumos numai pe zona verde . (am vorbit de refractoare ca astea nu prea sunt perfecte pe tot spectrul vizibil ) la reflectoare inelele pot aparea mai ciudat din cauza obstructiei si functie de precizia slefuirii . ----------------------------------- Mircea Pteancu 05 Feb 2018 01:15 ----------------------------------- Instrument ideal nu are nimeni. O discutie despre figura de difractie este insa utila , ba chiar inevitabila la rezolvarea stelelor duble. Mircea ----------------------------------- zoth 05 Feb 2018 18:48 ----------------------------------- Oameni buni, calculele de mai sus au fost facute in dorinta de a intelege ce am vazut la ocular, atat eu cat si colegii care au participat la tema data de Mircea. Nu s-au vrut calcule de mare precizie, drept pentru care nu am cautat materiale academice de pornire. Am sa pun mai jos imaginea de la care am plecat si care a fost luata la liber de pe net. Va asigur ca tot ce a insemnat calcul a fost efectuat corect si doar rezultatele au fost rotunjite. Este posibil ca valorile de plecare sa nu corespunda intru totul cu realitatea dar asta nu ma va impiedica sa inteleg ce am vazut la ocular sau cel putin asa cred :) PS. Raman la parerea ca un calcul energetic nu este necesar in acest caz, nu ma ajuta cu nimic! ----------------------------------- theogon 05 Feb 2018 19:32 ----------------------------------- Cred că ideea a pornit de la posibilitatea verificării datelor observaționale în sensul de a preciza dacă putem separa companionul lui Rigel într-un instrument cu apertura de 45 mm. Aș lua în considerare calculele preliminare făcute de Silviu (cu rotunjirile inerente) din care rezultă că magnitudinea celui de al treilea inel de difracție (7,8 m) este mai mare decât magnitudinea componentei Rigel B (6,5m): După opinia mea magnitudinea inelului III de difracție este magnitudinea totală a acestui inel disipată pe toată suprafața acestui inel. În aceste condiții cred că într-o zonă adiacentă companionului Rigel B, magnitudinea aceste zone este și mai mare decât magnitudinea totală (strălucire mai mică decît strălucirea totală a inelului de difracție și implicit a companionului Rigel B), iar pe cale de consecință diferența de magnitudine între Rigel B și zona adiacentă de pe inelul de difracție este mai mare decît cea din calcule, întărind concluzia că Rigel B situat aproximativ pe al III-lea inel de difracție se poate discerne într-un instrument de 45 mm apertură, confirmînd astfel observațiile. Poate că posesorii unor instrumente mici (de 45 mm) ar putea reconfirma aceste observații făcute de Iulian privitoare la Rigel B. ----------------------------------- Mircea Pteancu 05 Feb 2018 21:11 ----------------------------------- theogon Multumesc pentru comentariu , cu siguranta vom incerca sa confirmam observatia lui Iulian. Topicul este o reconstituire , in engleza ''reenactment''. Este o actiune rar intalnita la noi si consta intr-o reproducere cat ma fidela a observarii unui obiect sau eveniment ceresc. Vom continua si cu alte teme/reconstituiri ,asteptam cu placere contributii si de la ''Colojvar''... Cer senin ,Mircea ----------------------------------- iulian90 05 Feb 2018 21:52 ----------------------------------- In seara aceasta am prins o fereastra de cer senin printre nori, in dreptul constelatiei Orion si am observat steaua Rigel cu luneta de 45mm si cu telescopul reflector de 114mm si am realizat un desen cu imaginea stelei si a companionului acesteia, in care am cautat sa reproduc si inelele de difractie din jurul stelei principale. Am observat prin luneta, ca in jurul stelei se vad mai mult primul si al doilea inel de difractie,cel de-al treilea se observa foarte greu,deci companionul se vede greu in luneta dar se vede, nefiind stingherit de cel de-al treilea inel ,in dreptul caruia se gaseste acesta. Prin telescopul reflector , companionul stelei se vede mai bine si mai la distanta de steaua principala. ----------------------------------- Andi 05 Feb 2018 22:05 ----------------------------------- Oricum abordarea lui Zoth pune toate punctele pe ῒ. Lasă punctele și coboară în „ring”; în ring se punctează. :wink: ----------------------------------- Andi 05 Feb 2018 22:07 ----------------------------------- Oameni buni, calculele de mai sus au fost facute in dorinta de a intelege ce am vazut la ocular, atat eu cat si colegii care au participat la tema data de Mircea. Nu s-au vrut calcule de mare precizie, drept pentru care nu am cautat materiale academice de pornire. Am sa pun mai jos imaginea de la care am plecat si care a fost luata la liber de pe net. Va asigur ca tot ce a insemnat calcul a fost efectuat corect si doar rezultatele au fost rotunjite. Este posibil ca valorile de plecare sa nu corespunda intru totul cu realitatea dar asta nu ma va impiedica sa inteleg ce am vazut la ocular sau cel putin asa cred :) PS. Raman la parerea ca un calcul energetic nu este necesar in acest caz, nu ma ajuta cu nimic! Gîndește-te cum se definește magnitudinea; nu cumva cu unități de energie? ----------------------------------- zoth 06 Feb 2018 00:05 ----------------------------------- Andi, avem 3 parametri strans legati/relationati intre ei: energie, amplitudine, marime inel. Am vorbit despre maxime si minime, deci despre marimea inelelor, am vorbit despre amplitudine, asta nu inseamna ca am vorbit implicit despre energia acestor inele? Nu inteleg unde vrei sa ajungi :roll: Asta seara a fost senin si un seeing mai bun decat in prima seara de observatii. Totusi a fost ceva umezeala in atmosfera. Am iesit cu acromatele mici. Prin luneta de 60mm f14 (lentile romanesti) am vazut companionul lui Rigel destul de greu si numai la 120x. La un grosisment mai mic (93x) acesta nu s-a mai aratat. Ce am remarcat in mod deosebit dupa discutiile de aici a fost pozitia lui in exteriorul inelelor de difractie, exact ca in descrierea lui Mircea. Al treilea inel se observa cu mare dificultate. In luneta de 50mm f18 (lentile japoneze) companionul nu s-a mai aratat deloc indiferent de grosismentul folosit. Nu dau vina pe umiditatea din atmosfera insa cred ca cerul Bucurestiului nu permite observarea lui Rigel B la o astfel de apertura, poluarea este prea mare. Al treilea inel de difractie nu s-a vazut nici el absolut deloc. Daca mai sunt observatori in oras le-as cere o confirmare sau infirmare a observatiei. Multumesc. ----------------------------------- Mircea Pteancu 06 Feb 2018 01:05 ----------------------------------- Oho ,''ploua'' cu observatii aici si asta e foarte bine , felicitari tuturor si multumesc ! Ma bucura insa si prezenta colegilor care chiar daca nu pot sa faca observatii ,participa constructiv la discutii cu completari , precizari si sugestii. Am facut si eu observatii asta-seara,cam de la ora 20:30 la ora 23. Am folosit luneta zoth 60x828mm , cu apertura diafragmata la 45mm. Am citit de nenumarate ori cuvinte de lauda la adresa lunetelor mici din categoria 50-60mm , la loc de cinste fiind pomenita aclimatizarea foarte rapida a acestor instrumente. Am observat si cu alte ocazii insa , existenta unui timp de racire deloc nul al lunetei mele iar azi aceasta s-a vazut in mod clar. E posibil ca din drumul optic , prisma sa se fi racit mai incet dar in orice caz , in prima jumatate de ora nu am vazut companionul lui Rigel in luneta devenita 45x828mm,deci un instrument F/ 18.4. Grosismentele folosite cu preponderenta au fost 33x / Meopta 25mm -numai pentru cautare , 100x / Zeiss micro K30x si 92x /ortoscopic Vixen 9mm. Cam dupa o jumatate de ora , seeingul a inceput sa se imbunatateasca , luneta s-a aclimatizat iar eu am inceput sa zaresc companionul lui Rigel. Spun ca l-am zarit deoarece stiam cu exactitate unde trebuie sa fie si l-am putut urmari in directia ''orei 7'' si dincolo de inelele de difractie. Dupa inca o jumatate de ora , cerul a devenit mai negru ,turbulenta a scazut ,seeingul a devenit 7 Pickering , companionul se vedea slab dar constant la 92x /orto 9mm si numai episodic la 100x/Zeiss 8.3mm. Imaginea vazuta este foarte sugestiv reprodusa de desenul lui Iulian : discul Airy foarte mare era inconjurat de primul inel de difractie , lat si intens luminos. Al doilea inel se vedea mult mai ingust si foarte slab luminos fata de primul inel. Al treilea inel nu s-a vazut niciodata intreg , fractiuni foarte slabe din el scintilau haotic si nu impiedicau in nici un fel vizibilitatea companionului. Spre deosebire de discul Airy alb cu nuante albastrui , foarte luminos si bine definit , companionul se vedea ca o pata circulara cu contur oarecum cetos si de culoare roscata ,ca arama acoperita de patina vremii. Pata roscata a companionului era ceva mai luminoasa decat al doilea inel de difractie si avea un diametru de ,sa zicem , o treime sau cel mult jumatate din latimea primului inel de difractie. In incheiere am aplicat o verificare folosind ocularul Galilei - 9mm care a asigurat si el grosismentul de 92x. Nu cer nimanui sa ma creada din oficiu , sper sa am ocazia sa arat ''spectacolul galilean'' prietenilor care ma viziteaza ! Am ramas cu gura cascata ,mai ales ca eu deja pusesem verdictul - i-am scris pe aceasta tema si lui Roger Ceragioli la sugestia caruia am un mic proiect de executat - si anume ca ocularele Galilei nu dau rezultate bune pe lunete ci pe reflectoare. Ei bine ,asta -seara ocularul Galilei a contrazis aceasta concluzie a mea si a prezentat la modul superb companionul lui Rigel. Al treilea inel de difractie nu se vedea nici prin ocularul Galilei dar companionul s-a vazut foarte clar ,stabil,cu spatiu negru generos in jurul sau si pana la inelele de difractie. Prin ocularul Galilei,la 92x , companionul lui Rigel s-a vazut la o distanta de aproximativ trei ori diametrul discului Airy fata de centrul acestuia sau cam la patru ,poate chiar cinci ori latimea spatiului dintre marginea discului Airy si mijlocul primului inel de difractie. Pana acum , echipa noastra a obtinut unele confirmari cu privire la observabilitatea companionului lui Rigel in apertura de 45mm. Il rog pe Catalin sa incerce si el si poate ca si Silviu va reusi sa vada acest companion intr-un seeing mai bun. Mircea ----------------------------------- theogon 06 Feb 2018 23:58 ----------------------------------- Subiectul fiind incitant mi-am zis să ies cu spectivul meu Ultima 100 F5,4, deși imaginile stelare la focala nativă a instrumentului nu m-au încîntat niciodată și să văd ce se întâmplă cu Rigel B. Am făcut două diafragme din carton gros de 60 mm rezultând F9 și de 45 mm ce a dat un F12. Din păcate am putut mări în plaja 22-66X Seeing prost 4-5/10. Am reușit ca scoțând ocularul spectivului să adaptez un BGO de 6 mm și am ajuns astfel la un grosisment de 90X. Cu diafragma de 60 mm imaginile erau chiar decente, dar Rigel prezenta urme de cromatism, în schimb diafragmând la 45 mm am dat de imagini stelare încântătoare, Rigel prezentând un disc alb lăptos înconjurat de două inele de difracție. Al treilea inel se zărea cu mare grautate. Cu diafragma de 60 mm companionul se prezenta clar la PA cuprins între 200-210 grade. Cu deschiderea de 45 mm Rigel B apărea când și când. Turbulența a mai scăzut și spre sfârșitul sesiunii prezența companionului a devenit aproape constantă. Concluzia serii: ce imagini stelare superbe pot furniza istrumentele mici și suma sumarum încă o confirmarea faptului că Rigel B se poate splita cu ajutorul unui instrument de 45 mm apertura. ----------------------------------- iulian90 07 Feb 2018 00:06 ----------------------------------- In seara aceasta a fost cer senin, cu o transparență medie dar cu turbulentă redusă (seeing 7/10 pe scara Pickering) și am observat steaua Rigel , atât cu telescopul reflector de 114 mm cât și cu luneta de 45mm. Companionul stelei Rigel se vedea ceva mai bine în luneta de 45mm, față de aseară sau acum câteva zile, când l-am zărit pentru prima oară. L-am observat atât la 61x , cu ocularul plossl 9mm, cât și la 72x cu combinația dintre ocularul home made de 20mm și lentila barlow 2,6x . In telescopul de 114mm, companionul stelei se observa relativ bine, la 117x, cu aceeași combinație dintre ocularul de 20mm și lentila Barlow. ----------------------------------- Mircea Pteancu 07 Feb 2018 01:18 ----------------------------------- Multumesc colegilor theogon si iulian pentru observatiile excelente. Voi sintetiza toate cele discutate si raportate aici intr-un articol. Stima ,Mircea ----------------------------------- Andi 07 Feb 2018 12:37 ----------------------------------- Mircea, Un tabel util. Poate fi extins și pentru datele în cauză. ----------------------------------- Mircea Pteancu 07 Feb 2018 16:03 ----------------------------------- Andi Multumim pentru tabel si pentru sugestie ,Mircea ----------------------------------- theogon 07 Feb 2018 22:06 ----------------------------------- Am repetat observațiile și în seara asta din același loc situat în zona centrală într-o mică curte. Cer mediocru 5/10 Pickering. Am diafragmat spectivul Celestron Ultima 100 la 60 mm și 45 mm. Am utilizat doar plaja de grosismente native instrumentului 22-67X. Adaptarea la ambient a refractorului relativ lungă caa 1 h (!). Obiectivul diafragmat la 60 mm furnizează imagini decente: Am redeterminat culoarea lui Rigel care mi s-a părut alb gălbuie, iar a companionului - care se vedea destul de bine - mi s-a părut alb cenușie fiind la limita vizibilității. Am apreciat PA-ul prin metoda ceasornicului care m-a dus la un unghi de poziție cuprins între 195-210 grade. La deschiderea de 45 mm, și grosisment 67X, Rigel B se vedea când și când: pentru condițiile date cred că acest grosisment este limita inferioară a accesibilității. o mărire de 90X (așa cum am avut aseară) fiind mai indicată. Coane Mircea incitanta reconstituirea acestor observații, cred că și spiritul secolelor anterioare (XVIII și XIX) ne bântuie și ar fi o performanță dacă unul din amicii nostri ar putea repeta aceste observații cu o lunetă istorică. ----------------------------------- Catalin M. T. 07 Feb 2018 23:33 ----------------------------------- Am reluat observatiile in aceasta seara asupra lui Rigel B cu luneta de 50mm Borg ED atat la 50mm cat si cu obiectivul diafragmat la 45mm, la 71x cu oc. ortoscopic si prisma diagonala. Conditiile de atmosferice nu prea bune, din cand in cand nori diafani cirrus interferand observatia si un seeing mediu. Initial in luneta cu obiectivul nediafragmat se vedea companionul ca si data trecuta, dar intermitent, dupa ce s-a mai limpezit cerul se vedea constant. Diafragmand obiectivul la 45mm, la inceput nu s-a observat companionul, dupa curatarea cerului, Rigel B s-a observat mai cu dificultate, interesant mai bine definit ln inelul de difractie decat la 50mm unde iridiscenta era ceva mai mare din partea lui Rigel. Deci, apertura de 45mm si o marire de minim 60-70x ar fi minima necesara pt separarea. ----------------------------------- Mircea Pteancu 08 Feb 2018 00:22 ----------------------------------- Multumesc Mihai si multumesc Catalin , excelente rezultate ! Multumesc pentru idee. Chiar asta si am de gand sa fac ,dupa ce pun totul intr-o forma acceptabila ,il trimit gentlemanilor de la Antique Telescope Society. Poate ne primesc raportul in jurnalul lor care apoi este ''urcat'' pe ADS. Noi nu avem telescoape vechi dar ne straduim sa reproducem observatii vechi. Toate cele bune ,Mircea ----------------------------------- milanpicard 09 Feb 2018 22:44 ----------------------------------- Baieti, tema noua! 40 Eri! Se vede cu ochiul liber, dar in telescop e o tripla. Si 40 Eri B e un pitic alb! 1.5 diametrul Pamantului! Membrul C e un pitic rosu, dar A si C sunt super mari in comparatie ce B, cam 40% masa Soarelui nostru. Totusi B e a doua ca luminozitate dincele trei, ca e asa fierbinte... am citit pe un link, acum de pe telefon nu ma pricep sa ilpun. Dar pe desen A si C sunt ca monede, B ca un ac de gamalie! Data viitoare cand e liber cerul, e primul target. :) amscris ca poate va intereseaza si pe voi. ----------------------------------- Mircea Pteancu 10 Feb 2018 15:43 ----------------------------------- Deci si in Cosmos se umbla cu pile Capitane Picard !? :o De ce nu ne-ai spus direct ca aceasta este steaua in jurul careia graviteaza Vulcan , planeta natala a omului tau ,Mr. Spock... Sunt curios ce rezultat vei obtine,uite ce a vazut ''amiralul'' John Nanson la 40 Eri/ Keid / Omicron-2 Eri: https://bestdoubles.wordpress.com/2014/03/16/drifting-down-river-in-eridanus-part-one-40-eridani-omicron-2-eri/ Cer senin ,Mircea ----------------------------------- milanpicard 10 Feb 2018 21:06 ----------------------------------- Pff, man, am citit tot. Ce chestii... cu observatii de sute de ani... mersi mult de sursa. Am sa incerc toate cele 5 componente, dar nu stiu, telescopul meu nu separa mai jos de 4, degeaba incerc... tu esti expertul. Dar macar B vreau sa vad. De Vulcan stiam , nu v-am scris sa nu ma credeti copilaros... :) dar in secret mi se pare super. Si seful de la Starfleet e de pe Capella, doctorul din ST Enterprise e de pe Denobola, etc. :) super! ----------------------------------- Mircea Pteancu 10 Feb 2018 23:08 ----------------------------------- Milan Sa fim seriosi , pe cine crezi tu ca pacalim ? Poti sa fii copilaros cat ai chef. Singurele deosebiri dintre copil si barbatul matur sunt dimensiunea si costul jucariilor ! Cine nu cunoaste acest adevar inca nu a aflat parerea sincera a femeilor din jurul sau. Stelele A-BC cred ca le vei vedea cu dobsonianul de 200 mm fara mari probleme,ca o dubla foarte inegala. BC in schimb vad ca a dat de lucru lui Struve,Dawes si Burnham ...dar nu sunt negativist ,urez bafta curajosilor ! Observatia lui William Herschel , citata din ''Philosophical Transactions'' , vad ca dateaza din 1783 deci este la aproape doi ani dupa descoperirea lui Uranus. Aceasta inseamna ca reflectorul de sapte picioare (2.1 metri ) era deja dotat cu oglinda de 16 cm. Tot in cartile lui Kitchiner am citit undeva ca initial acel tub optic a fost dotat cu o oglinda de 120mm. E util sa retinem pentru eventualele teme de observatii viitoare ca nu trebuie neaparat sa ne speriem cand citim numele lui Herschel legat de o observatie de stele duble. Spun aceasta deoarece primele sale 220 de stele duble au fost descoperite cu newtonianul de sapte picioare avand o oglinda buna de 120mm diametru. (Poate nu-mi amintesc bine cifrele dar pe acolo sunt...) Ia uitati-va , aceasta este o copie/reconstituire a reflectorului de sapte picioare. La cei doi metri ai lui , acesta a fost ''travel telescop''-ul lui Herschel.:shock: Moshu' rautacios din mine nu poate sa nu-si aminteasca ce de ''hrrr...mrrr...miau...miorlau'' am citit pe acest forum si in alta parte din cauza unor bestii de telescoape in greutate de zece kile.... :P Ref la ''Star Splitters'' : ma bucur ca-ti place , rasfoieste-l , e plin cu lucruri foarte interesante , ca stupul de miere. Acest blog ,impreuna cu cel al lui Neil English sunt preferatele mele de pe intreg Internetul. https://bestdoubles.wordpress.com/2018/01/02/the-anatomy-of-a-multiple-star-krueger-60-kr-60/ http://neilenglish.net/ Mircea ----------------------------------- milanpicard 11 Feb 2018 22:48 ----------------------------------- Mersi de linkuri. Acolo la bestdoubles cu sa ma uit la mai multe decat "recent posts"? ----------------------------------- Mircea Pteancu 12 Feb 2018 00:09 ----------------------------------- Pe bara din stanga gasesti fereastra de cautare din atasament. Dai clic pe ''Select Category '' si ai un meniu foarte variat de subiecte , poti alege subiecte pe constelatii, sau ''observing tips'' deci smecherii observationale , topicuri despre duble pentru binocluri ,pentru lunete de 50mm sau 60mm etc. Cifrele din paranteza arata cate subiecte de acel gen sunt disponibile. Lectura placuta , Mircea ----------------------------------- milanpicard 12 Feb 2018 13:52 ----------------------------------- Ahaa, mersi mult! ----------------------------------- Mircea Pteancu 24 Feb 2018 23:52 ----------------------------------- Am observat azi prin dobsonianul Toleascop de 200mm steaua multipla 40 Eridani. Am folosit grosismentele de 205x /Radian 6mm si de 328x /Plossl Celestron 7.5mm+Barlow 2x. Am vazut steaua ca o tripla , deci am vazut componenta A de culoare ''galben pai'' si componentele B si C ca o dubla inegala in care componenta mai slab luminoasa este orientata spre N-NV. Separatia dintre cei doi companioni am estimat-o ca fiind intre 1/8 si 1/10 din separatia dintre ele si steaua principala, valoarea de 1/8 imi parea mai apropiata de realitate. Ocularul are camp aparent de 52 grade deci raza campului vizual este de 285 secunde sau 4.8 minute de arc. Cand am centrat steaua principala , perechea B-C se afla direct spre Est la 30-35 la suta din raza campului vizual adica am apreciat o separatie A-BC intre 80'' si 100''. Separatia dintre companioni am evaluat-o deci a fi intre 8'' si 13''. Pe calculator am vazut ca datele Amiralului Nanson pentru stelele de mai sus sunt o separatie A-BC de 82.4'' iar separatia dintre B-C de 8.2''. Pe aceeasi directie Est-Vest , se vedea o stea aflata la 0.8 din raza campului vizual. Aceasta stea este ceva mai luminoasa decat companionul B. Poate reusesc sa adaug o schita a observatiei. Ponderile relative de luminozitate pe care le-am atribuit au fost A=1 ,B=5,C=7 iar steaua de la marginea campului vizual ,spre Est S=6. Nu am studiat culoarea companionilor. Mircea ----------------------------------- milanpicard 25 Feb 2018 16:23 ----------------------------------- Fain Mircea, abia astept sa vad si eu pe Vulcan. Ieri nu am mai putut. Mersi de info. ----------------------------------- topacid 05 Mar 2018 01:58 ----------------------------------- La următoarele teme, particip și eu. Am o lunetă numai bună pentru asta, un 60/900 care are o optică fantastică :D din păcate vremea pe luna martie are o optică... Cer senin tuturor! ----------------------------------- theogon 05 Mar 2018 15:40 ----------------------------------- Rigel este încă la îndemână și te îndemn să faci observații cu incitantul refractor de 60 F15. Cum ai ochiul format de celelate instrumente din panoplie, poate că impresiile tale asupra acestui refractor sunt în măsură să facă precizări asupra capabilităților (aș zice) micului refractor, dar știu că nu este un instrument chiar așa de mic, cel puțin ca lungime. Sper să putem îmbogăți și noi (cei din Cluj) tema lansată pe forum cu unele inedite, despre care sper să povestim cît mai repede. ----------------------------------- topacid 05 Mar 2018 20:37 ----------------------------------- E un Vixen foarte șmecher din anii 80-90, în custodie permanentă la mine de la un prieten. O japonezărie ca toate japonezăriile. L-am luat cu mine de câteva ori și am observat multe M-uri și NGC-uri. Faceți un where is Waldo aici pe poză. De obicei stă pe montura PortaII cât setupul de foto trage. Porta ținea TV101 cand făceam variabile, acum în locul lui 101 e 85, și îmi e dor de ăia 16mm extra :D Cer senin tuturor! https://s-media-cache-ak0.pinimg.com/originals/a5/50/d2/a550d2d679d0392abf8306be74fd0df3.jpg ----------------------------------- Erwin 06 Mar 2018 08:48 ----------------------------------- Super, dacă vrei trepied cu montură pot să aduc eu. Numai vreme să fie, că anul ăsta a fost urăt de tot... ----------------------------------- topacid 06 Mar 2018 12:12 ----------------------------------- O să pun pe Porta 60mm și las 85 ul acasa :D ----------------------------------- sorini 12 Mar 2018 23:44 ----------------------------------- Buna seara, Chiar daca s-au tras concluziile, pt ca vremea (si timpul) mi-au permis abia acum, am indreptat si eu, refractorul catre Rigel. Va impartasesc si voua ce am vazut, mai mult ca o confirmare pt mine, ca am vazut ce trebuie. Deci: sambata seara (10 martie), pe la ora 20, pt ca in sfarsit cerul permitea si stelelor sa mai lumineze (si am prins juma’ de ora libera), am pus refractorul 70 f/10, cu oglinda diagonal, pe montura. Citind comentariile voastre, observatiile le-am inceput cu un ocular Eudiascopic de 5mm, deci la 140x. Am observat companionul la aprox ora 5 (mai spre 6), dar separatia a fost evidenta, fiind dincolo de inelele de difractie – cam pe la al 5-lea inel daca ar fi sa le imaginez. Era un punct f fin, palid, care-l insotea pe Rigel. Am trecut la 100x, folosind un BCO de 7mm. Abia aici separatia era pe la inelul 3, dar tot f evidenta. In schimb cu ocularul StarGuider ED 8mm (88x), separatia era la limita vizibilitatii (pt ochii mei). Mai degraba intuiam ceea ce am vazut anterior. Observatiile le-am facut din balcon, cu poluare luminoasa consistenta, iar tubul (de altfel mic) a stat la aclimatizat cam ½ ore. Probabil ca, daca stiam cum va fi vremea si ma pregateam cu o diafragma de 60mm, atunci separatia ar fi fost un pic mai mica, dar, nu stiu prea bine, cred ca nu e mare diferenta intre 60 si 70mm. Oricum, repet, chiar si la 100x, separarea era cat se poate de clara. Ce ma nedumireste este ca voi ati vazut companionul in dreptul orei 7, iar eu intre 5 si 6; intrebare de om… (nu dati cu pietre) : este posibil ca intr-o luna sa se fi rotit atat? Numai bine, ----------------------------------- theogon 13 Mar 2018 00:18 ----------------------------------- Dacă ai pus luneta pe o montură azimutală și cum Rigel era trecut de meridian la ora la care ai făcut observațiile, ai remarcat consecința rotirii câmpului. Axa N-S față de care se măsoară unghiul de poziție, este înclinată spre stânga cu aproximativ 10-15 grade. (15 grade = 1 ora , deci ai avut de fapt aproape ora 6 + 1 ora= aproape ora 7) dacă ai avut o montură ecuatorială și ai pus corect instrumentul în stație atunci nu știu ce ai văzut- poate o reflexie intermă a a obiectivului. ----------------------------------- sorini 13 Mar 2018 01:27 ----------------------------------- Corect! Scuze, mi-a scapat aceasta precizare. Am folosit o montura azimutala! Multumesc, ----------------------------------- Mircea Pteancu 13 Mar 2018 15:02 ----------------------------------- Sorin Multumesc pentru raport. Felicitari pentru rezolvarea stelei duble Rigel. Te invit sa urmaresti topicul si sa participi cu observatii , nu conteaza cand. Textele digitale permit modificari si completari , deci orice noua contributie este binevenita. Toate cele buna ,Mircea ----------------------------------- sorini 13 Mar 2018 23:35 ----------------------------------- Eu multumesc pt tema interesanta! Fiind despre sisteme stelare, topicul il urmaresc cu mult interes de la inceput (stiu pe cineva care mi-a facut un tur de duble din propria curte !). Din pacate, din ianuarie, abia acum mi s-au aliniat planetele (timp si conditii atmosferice) Totodata, iata ca am mai primit o lectie despre cata atentie trebuie acordata interpretarii observatiilor – multumesc @theogon ----------------------------------- theogon 04 Apr 2018 19:24 ----------------------------------- Aseara 3 aprile, cu sprijinul cercetatorilor de la Observatorul Astronomic din Cluj (Mircea Liviu si Vlad Turcu) si cu amicul meu Lucian (Auriga) am reactivar refractorul MERTZ de 70 mm F17 Inscriptia de pe focuser indica firma G&S Mertz vorm Utzschneider & Fraunhofer in Munchen care a functionat sub aceasta denumire intre 1882 si 1903. Despre refractor voi deschide probabil in topic separate si ma voi axa acum pe observatii Cu ocularul (Huygens probabil de 40 mm) am avut un grosisment de caa 35X ce mi-a oferit imagini surprinzator de bune. Venus se vedea ca in mic glob aflat in faza si fara sa prezinte aberatii cromatice, desi turbulenta si transparenta erau relative slabe (5/10 si 4-5/10). La fel si Sirius mic disc alb stralucitor insa fara spicuri si raze. Ne-am indeptat spre Rigel- cuminte si el. Despre companion se zarea foarte aproape de discul stelei cand si cand, la PA 195-200. Mircea Liviu si cu mine am zarit componenta la limita vizibilitatii si am sperat ca intunericul care se lasa o va face mai vizibila. N-a fost asa deoarece niste nori subtiri au stricat mai tarziu transparenta. Ne-ar fi trebuit oculare cu focala mai mica- pe care le-am gasit dupa terminarea sesiunii de observatii. Din ce am mai vizitat, opinia mea este ca la grosismentul acesta refractorul nostru se apropie bine de tot de in ED cu focala mai lunga (Cor Caroli, si Mizar au fost superbe la fel si sigma Orionis) Pentru sesiunea urmatoare vom activa si celelalte oculare si vom putea prezenta o opinie mult mai pertinenta asupra aceste bijuterii uitata intr-un colt de observator. ----------------------------------- theogon 04 Apr 2018 19:28 ----------------------------------- Refractorul Mertz ----------------------------------- theogon 04 Apr 2018 19:30 ----------------------------------- Focuserul si o parte din tubul din lemn ----------------------------------- theogon 04 Apr 2018 19:32 ----------------------------------- Ocularul refractorului ----------------------------------- theogon 05 Apr 2018 20:17 ----------------------------------- Nu stiu de ce imaginea refractorului a iesit rasturnata desi in baza de date ea este dreapta. Am incercat sa repostez cu imaginea initial inversata, dar aceasta apare corect in previzualizare adica tot inversata. In fine...sper sa prind cateva seri senine si sa utilizez si ocularele cu focala scurta pentru a vedea cu adevarat capabilitatile instrumentui. ----------------------------------- Mircea Pteancu 05 Apr 2018 22:27 ----------------------------------- theogon Am apelat la ajutorul colegului MariusP dar nu poate nici el corecta acest efect de vizualizare a pozelor. Daca insa se da clic pe imagini acestea apar in pozitia corecta. Am remarcat asemenea situatii si pe Cloudy Nights unde ,uneori ,poza apare in pozitia normala doar cand intri pe ea cu click ,pentru vizionare . Iti multumesc si va multumesc astronomilor din Cluj pentru observatiile cu luneta Merz und Utzschneider. Voi citi cu viu interes noutatile cu privire la comportarea lunetei si la alte obiecte ceresti. Daca va mai fi posibil , te rog incearca rezolvarea lui Rigel si cu luneta diafragmata la 45 mm. Eu am confectionat diafragma din carton si am innegrit-o cu tus de stampile. Succes maxim ,Mircea ----------------------------------- nobody 05 Apr 2018 22:29 ----------------------------------- E de la telefon. ----------------------------------- Mircea Pteancu 05 Apr 2018 22:54 ----------------------------------- Multumim nobody ! Fii bun si indreapta si celelalte doua poze ,doar cea a ocularului este bine. Mersi anticipat ,Mircea ----------------------------------- nobody 06 Apr 2018 00:00 ----------------------------------- In principiu daca deschideti pozele cu un program de editare/optimizare si le salvati, se rezolva problema. Am incercat sa le mai luminez, dar nu stiu daca-s corecte culorile. ----------------------------------- theogon 06 Apr 2018 01:26 ----------------------------------- Multumesc mult nobody. Imaginile au fost luate cu telefonul in crepuscul. Culorile sunt corecte. Lucian a luat si el niste imagini pe care se pot distinge numele firmei si locul de productie. Refractoarele (sunt cateva) necesita operatii de restaurare, dar sunt functionale si in momentul de fata. Le vom prezenta si pe celelalte. Voi confectiona si diafragme sa nu neglijam obiectul topicului. ----------------------------------- Mircea Pteancu 20 Mai 2018 19:56 ----------------------------------- Sustin propunerea lui zoth de a nu considera inchisa tema companionului lui Rigel. Vom continua observatiile si discutiile asupra lui Rigel si in sezonul urmator. Vin acum cu o noua propunere de tema de observatie ,de data aceasta venita de peste hotare. Am fost contactat in zilele trecute de prietenul meu Istvan Foldvari din Budapesta. Istvan ne invita sa participam la o observatie simultana a domului selenar marcat cu sageata albastra pe harta anexata. Domul in cauza se gaseste in Mare Vaporum , la latitudinea de aproximativ 15 grade Nord , imediat spre Nord de convergenta muntilor Haemus cu muntii Apenini. Fereastra de vizibilitate incepe in seara de 22 Mai deci saptamana viitoare Marti. Eu am raspuns afirmativ , in speranta ca vremea va permite observatii astronomice. Ce parere aveti ? Cer senin , Mircea ----------------------------------- vicu60 21 Mai 2018 21:18 teme de observatii ----------------------------------- De acord .Voi fi cu ochii pe Dom. :shock: ----------------------------------- Mircea Pteancu 22 Mai 2018 21:23 ----------------------------------- Succes vicu60 Harta 22 din atlasul lui Rukl , patratul din dreapta jos ,cel spre Sud de latitudinea 16 grade Nord si spre Est de longitudinea 4 grade Est cred eu ca include domul cautat. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 23 Mai 2018 00:18 ----------------------------------- Astept cu mare interes detalii despre domul din Mare Vaporum. Am vazut domul ,nici nu a fost greu de gasit. Formeaza un triunghi obtuz cu centrul craterului Manilius si cu craterul secundar D care apare in harta 34 din atlasul Rukl in careul din stanga sus. Domul ocupa in acest triunghi varful estic iar unghiul obtuz este in craterul secundar D. Cu acest prilej ,m-am familiarizat cu craterele Archimedes , Autolycus ,Aristillus si imprejurimile Marii Vaporilor. M-am orientat spre dom folosind ca repere craterele Conon ,Galen si Aratus. Pasul urmator a fost recunoasterea formatiunii Sinus Fidei iar Lacus Felicitatis si craterul Yangel m-au condus direct la domul din Marea Vaporilor. Am folosit dobsonianul Toleascop de 200mm cu grosisment de 164x /Plossl 7.5mm , 205x /Radian 6mm si 328x / Plossl 7.5mm+ Barlow 2x. Nebulozitatea a fost ridicata , in jurul Lunii s-a vazut aproape tot timpul o coroana selenara. Dupa observarea domului - la acesta nu prea am avut detalii de vazut - am observat Rima Hyginus , Rima Ariadaeus si Rimae Triesnecker. Rimae Triesnecker si-a meritat pluralul deoarece la latitudinea craterului cu acelasi nume , acolo unde spre Vest de crater se gaseste craterul secundar F , ''rima'' se bifurca si devine deci ''rimae''. Mircea ----------------------------------- Erwin 23 Mai 2018 09:53 ----------------------------------- Am observat aseară domul cu pricina fără să fi citit topicul. A fost a treia seară când soția mea participă la observațiile planetare de acasă, făcute cu maksutovul MTO11-CA din dotare. Am mai studiat și alte formațiuni lunare foarte interesante, vizibile doar în preajma primului pătrar cum ar fi "potcoava" și un "X" alăturat. Aseară Rodica a stat cel mai mult la telescop pentru că detaliile oferite de micul dar capabilul instrument la cca 90X au fost de-a dreptul spectaculoase, fiind vizibile Vales Alpis, o mulțime de munți, cratere deosebite, văi și rile. Am mai observat Venus, fără alte detalii decât discul ghebos și Jupiter, cu două sau 3 benzi când seeing-ul era mai bun și dansul sateliților. Cu o seară înainte i-am mai arătat și trei duble frumoase: Castor, Algieba și Porrima. Pe balconul din est ne-am uitat aseară cu binoclul 7x42, dacă am stat mai jos, astfel încât luminile din depărtare să nu ne bată în ochi am putut vedea constelații mai slabe cu ochiul liber cum ar fi Corona Borealis, Ophiucus ș.a. Prin binoclu am identificat Lyra altfel invizibilă, cu excepția stelei Vega, și Săgeata. Am uitat de M13, vom încerca diseară, trebuie să se vadă cu binoclul dar și prin telescop, mai sunt câteva duble frumoase de văzut și în zona estică. ----------------------------------- iulian90 23 Mai 2018 11:41 ----------------------------------- Am observat si eu aseara acel dom din Marea Vaporilor, indicat de dl. Mircea pe harta de mai sus. L-am observat cu telescopul de 114mm, la 225x cu ocularul de 4mm. Este situat in apropiere de craterul Manilius, la est de acesta si este foarte mic, chiar si la grosismentul de 225x. Am facut si o captura video cu camera Logitech QuickCam 9000, barlow 2x si telescopul de 114/900mm, la zona in care se gaseste domul, mai jos am postat rezultatul,in care se poate observa zona Marii Vaporilor cu domul si cateva din craterele din zona respectiva,precum si formatiunile Rima Hyginus si Rima Ariadaeus. ----------------------------------- vicu60 23 Mai 2018 15:24 ----------------------------------- Salutare tuturor! Pai domul l_am gasit repede.Am folosit grosismente de214x,300si420 insa atmosfera nu mi-a permis sa vad imagini clare aspra domului.Incercam sa vad forma domului dupa urmbra care o lasa .Umbra fiind prea scurta se pare ca atingea 2 cratere mici tangente aflate chiar la baza domului in partea dreapta.In stanga langa baza domului putin mai jos erau 2 umflaturi mai alungite cu un sant intre ele. Am vazut si alte domuri in mijlocul unor cratere care lasau o umbra triunghiulara.De sus se vedeau inguste ca niste obeliscuri Cred ca in realitate sunt ca niste dinti de fierastrau. Sunt curios daca si alti au vazut la fel. cer senin! ----------------------------------- Andi 23 Mai 2018 19:21 ----------------------------------- Acolo este un pisc mai înalt decât craterul Manilius. Și un dom. Deci un dom și un pisc. Domul este mai aproape de Manilius decât piscul. Fiecare arată altfel și se pot vedea mai bine în diferite condiții de iluminare. ----------------------------------- theogon 23 Mai 2018 23:50 ----------------------------------- Am scos set up-ul de serviciu C8 vintage si pentru dedulcire vizorul binocular Baader armat cu ocularele BCO de 18 mm si apoi de 10 mm. Turbulenta scazuta De mult n-am vazut in C8 imagini asa de bune. Semetii Montes Apenninius separau spre nord-est Mare Vaporum de Mare Imbrium. Craterele Arhimedes si apoi Aristilus si Autolycus iti sar in ochi. In prelungirea lor trecand pe langa Mt. Bradley dai peste craterul Conon apoi de Yangel si apoi de dom-care cu craterul Manilius spre vest si Manilius D spre sud-vest alcatuiesc un asterism in forma de triunghi isoscel aplatisat cu varful obtuz in craterul D Dom-ul mi s-a paruta avea spinarea domolita si mai mare ca intindere decat Manilius D. Grosismentele folosite au fost pentru incalzire 100X (ocular SW 20 mm) si apoi 139X (BCO de 18 mm si vizor binocular cu amplificare de 1,25X) si 250X (BCO de 10 mm aceleasi conditii) Am admirat prin hubloul dobandit cu greu zdrentuitul crater al parintelui iezuit Boscovich, iar spre nord-vest o raza unea craterul Menelaus aflat in mijlocul Montes Haemus cu craterul Bessel pana aproape de tainuitul carater Luther, ultimile doua aflate impreuna cu altele in Mare Seretitatis. Din reverie m-au trezit norii. Nu cred ca veneau din Oceanus Procellarum. ----------------------------------- Mircea Pteancu 24 Mai 2018 21:23 ----------------------------------- Multumesc si felicitari lui Erwin si sotiei sale , lui Iulian ,lui vicu60 si lui theogon pentru rapoartele de observatii foarte interesante. Multumesc si lui Andi pentru precizarea care m-a ajutat la rafinarea primei observatii. Precizarea lui Andi si cele vazute aseara m-au convins ca la prima mea observatie ,cea din 22 Mai nu am vazut domul din Mare Vaporum ci piscul invecinat. vicu60 vorbeste in raportul sau despre doua cratere secundare ''Umbra fiind prea scurta se pare ca atingea 2 cratere mici tangente aflate chiar la baza domului in partea dreapta...'' Aseara 23 Mai ac, folosind dobsonianul de 200mm la 308x / Kasai ortoscopic 4mm am revazut piscul iar langa acesta (ca sa folosesc terminologia de la stelele duble ) la PA = 320 grade si avand un diametru de o treime din cel al piscului , se vedea domul. La PA = 30-40 grade fata de pisc , se vedea clar unul din craterele secundare tangente mentionate de vicu60. Prin undele de turbulenta atmosferica uneori mai domolite,parca se zarea tot la PA =30-40 grade un alt crater secundar minuscul ,tangent la conturul destul de imprecis al domului. Deci eu plasez domul in pozitia indicata cu albastru pe poza colegului Iulian care sper din nou ca nu se va supara pentru folosirea acesteia in aceasta discutie. Una peste alta , propunerea lansata de Istvan mi-a dat ocazia sa petrec doua seri la telescop observand Luna. Studierea atlaselor ,cautarea zonei , a formatiunii de observat , adaptarea echipamentului pentru a fi adecvat scopului propus , un tel bine precizat fac ca observatiile sa fie mult mai interesante. Si ,culmea , abia astept sa se faca iar senin ca sa continui aceste observatii. Iar compania si discutarea observatiilor cu voi , colegii si prietenii de pe forum , fac ca aceste observatii sa fie nepretuite. ----------------------------------- Andi 24 Mai 2018 22:17 ----------------------------------- Am scos set up-ul de serviciu C8 vintage si pentru dedulcire vizorul binocular Baader armat cu ocularele BCO de 18 mm si apoi de 10 mm. Turbulenta scazuta De mult n-am vazut in C8 imagini asa de bune. Semetii Montes Apenninius separau spre nord-est Mare Vaporum de Mare Imbrium. Craterele Arhimedes si apoi Aristilus si Autolycus iti sar in ochi. In prelungirea lor trecand pe langa Mt. Bradley dai peste craterul Conon apoi de Yangel si apoi de dom-care cu craterul Manilius spre vest si Manilius D spre sud-vest alcatuiesc un asterism in forma de triunghi isoscel aplatisat cu varful obtuz in craterul D Dom-ul mi s-a paruta avea spinarea domolita si mai mare ca intindere decat Manilius D. Grosismentele folosite au fost pentru incalzire 100X (ocular SW 20 mm) si apoi 139X (BCO de 18 mm si vizor binocular cu amplificare de 1,25X) si 250X (BCO de 10 mm aceleasi conditii) Am admirat prin hubloul dobandit cu greu zdrentuitul crater al parintelui iezuit Boscovich, iar spre nord-vest o raza unea craterul Menelaus aflat in mijlocul Montes Haemus cu craterul Bessel pana aproape de tainuitul carater Luther, ultimile doua aflate impreuna cu altele in Mare Seretitatis. Din reverie m-au trezit norii. Nu cred ca veneau din Oceanus Procellarum. Frumoasă descriere. :) Atenție la punctele cardinale; este ca la geografie, estul în dreapta și vestul în stânga. Selenografia le-a moștenit. ----------------------------------- nobody 25 Mai 2018 00:02 ----------------------------------- Depinde pentru ce fel de instrument a fost facuta harta. ----------------------------------- sorini 25 Mai 2018 15:41 ----------------------------------- Aseara am reusit sa incerc observarea domului lunar. M-a derutat un pic harta; cred ca este facuta pt observare fara diagonal. Dupa ce am identificat majoritatea vecinilor, si deci m-am asigurat ca ma uit la ce trebuie (corespundea si umbra care cadea pe flancul de vest, fata de umbra craterelor, la care umbra era pe flancul estic), m-am straduit sa vad si alte detalii, dar… nimic. Domurile din centrul craterelor ofereau mai multe detalii decat acesta; macar dupa forma umbrei se putea intui forma domului. Apoi am urmarit lantul “Apeninilor”; foarte interesant de intuit crestele si vaile acestora. Am folosit ED100 cu binoviewer si oculare x14 (apreciez un grosisment x220). Pt ca in postarea sa anterioara, Erwin m-a starnit pt cateva duble, am observat si eu dubla Porrima, care chiar daca era aproape de Luna, se vedea splendid. Am trecut apoi la “binomul” Algieba, cu una dintre componente de un rosu-portocaliu deosebit. Am incheiat cu Jupiter, fara pata, dar cu multe benzi. Numai bine, ----------------------------------- iulian90 25 Mai 2018 19:18 ----------------------------------- Din ce am inteles aici in topic, este faptul ca acea formatiune mica pe care am observat-o si eu in urma cu cateva seri este de fapt un pisc , nu dom si langa el se gaseste domul, care este si mai mic decat piscul. Interesant. :D O sa mai incerc data viitoare,dupa primul Patrar sau poate inainte de ultimul Patrar sa observ zona cu piscul si domul. Multumesc tuturor pentru informatiile utile. :) ----------------------------------- zoth 25 Mai 2018 20:44 ----------------------------------- O tema de observatii preluata din mers fara a fi documentata in prealabil. Nu e ok. Rapoartele de observatii se refera in mare majoritate la varful alaturat, nu la dom. Sper ca Mircea sa nu ma mai ia in bascalie si acum. ----------------------------------- nobody 25 Mai 2018 23:52 ----------------------------------- Pun o harta de relief din zona, dar va las sa ghiciti care-i unde si unde-i care. ----------------------------------- theogon 26 Mai 2018 01:05 ----------------------------------- Hai sa inseninam seara asta noroasa.In imaginea postata de Nobody totul se vede clar. La vest (stanga) de Manilius dincolo de rupes-ul domolit apare domul bombat ca un scut, apoi tangent cu el un minuscul crater, vreo doua pietroaie ingramadite -toate greu de distins in instrumente mici - asa cum avem noi si apoi piscul pe care unii dintre noi l-au perceput ca dom. Mircea pozitioneaza bine in fotografia lui Iulian domulca fiind situat langa pisc ----------------------------------- nobody 26 Mai 2018 01:53 ----------------------------------- Am gasit o poza animata si mai relevanta. Atentie, poza este sucita in stil dobsoniutonian de emisfera nordica. (selenografic vorbind e cu susu'n jos si cu stanga'n dreapta) :wink: Sursa: http://www.chamaeleon-observatory-onjala.de/mondatlas-en/htm/segment-5c.htm ----------------------------------- sorini 26 Mai 2018 09:24 ----------------------------------- Dupa ploaia de aseara, din Bucuresti, cerul a fost curat, dar cu ceva turbulente. M-am uitat din nou la dom, dar unghiul sub care cade lumina in aceasta perioada nu mai ofera detalii. La intersectia diagonalelor la foto postata de nobody, se afla o zona plana. Imediat in dreapta este o ridicatura, alaturata unui mic crater; eu acolo am identificat a fi domul. Voi relua observatiile cand lumina isi va modifica unghiul de cadere. ----------------------------------- sorini 26 Mai 2018 09:38 ----------------------------------- Da, zona plana = Mare Vaporum! ----------------------------------- theogon 26 Mai 2018 17:15 ----------------------------------- Domul are dupa socotelile mele cam 11 km. Ar trebui sa se vada bine, doar ca fiind foarte aplatisat (ca un scut usor bombat) are nevoie de conditii de iluminare corespunzatoare si un instrument de calitate care sa poata revela contrast subtil facut de dom cu nivelul Marii Vaporum. Sunt unele probleme cu postarile mele: apar dublate, iar una -dublata si ea- care continea si un raspuns pentru problema semnalata de Andi. s-a sters ----------------------------------- MariusP 26 Mai 2018 17:27 ----------------------------------- Sunt unele probleme cu postarile mele: apar dublate, iar una -dublata si ea- care continea si un raspuns pentru problema semnalata de Andi. s-a sters Cred ca asta era postarea de care zici (25 Mai 2018 17:45): Am observat printr-un catadioptric cu diagonala: in camp punctele cardinale sunt W,N/S, E. Descrierea am facut-o dupa aceste repere. Andi spune ''este ca la geografie estul la dreapta si vestul la stanga'' ceea ce este acelasi lucru .Pe de alta parte pe harta Lunii pe care am cercetat-o, punctele cardinale sunt E,N/S,W si atunci spiritul observatiei este corect domul se afla la vestul craterului Manilius si nu la est. Aseara am continuat sa observ domul, dar umbrele au devenit mai scurte si domul s-a vazut mai greu totusi pe langa dom am mai distins ceva parca un crater micut tanget si inca doua domuri micute la vest, dar mai mult ghicite decat vazute. Va trebui sa ma uit cu C11 si in conditii de iluminare mai bune. Din locul de observatie cred ca sunt la limita rezolutiei data de C8 in conditiile de turbulenta si transparenta date. Cred ca va trebui sa facem schite sau poze pentru ca precizia descrierii lasa cateodata loc de ambiguitati. Astept si eu observatiile voastre _________________ mihai ----------------------------------- theogon 26 Mai 2018 18:15 ----------------------------------- Da MariusP, aceasta era postarea. Salut promptitudinea raspunsului. ----------------------------------- zoth 26 Mai 2018 19:40 ----------------------------------- In 22.05 luna a intrat in fereastra de vizibilitate a locatiei mele pe la ora 19.40 si daca tema de observatie tot era lansata am zis sa incerc. Nu m-am repezit la luneta mare, am luat doar apo-ul de 80mm si doua ortoscopice de 7 si respectiv 4mm. La ora aia soarele era inca pe cer dar conditiile foarte bune de iluminare a lunii mi-au permis sa identific usor varful/piscul din Marea Vaporilor. La inceput am crezut ca este domul temei de observatie asa cum indica si harta postata de Mircea. Harta aia m-a incurcat grozav, era rasturnata dupa ambele axe iar eu cand ies la observatii cu harta langa mine incerc sa suprapun mental imaginea de la ocular cu unele repere de pe harta. De data asta nu mi-a iesit deloc ... :evil: Sa nu uit, langa acel varf era vizibila si cocoasa adevaratului dom. In 23.05 am repetat observatia insa de data asta luna a intrat in fereastra de vizibilitate pe la ora 21.20. Am folosit acelasi echipament ca in ziua precedenta si am mers pe grosismentul de 80x pentru centrare si 140x pentru observatie. In afara de varful/piscul si cocoasa aferenta vazute in seara precedenta mi-a atras atentia un alt varf situat dupa cum mi s-a parut mie atunci la est de subiectul temei noastre. Semana perfect cu tartacuta unui tuguiat din Oblio. Foarte fin la baza lui era racordat un arc de cerc ce parea sa fie ramasita unui crater macinat de vreme. Curiozitatea m-a facut sa caut pe net si am aflat ca acel varf este de fapt un dom de origine vulcanica botezat Ya1 ce se afla fix pe buza craterului Yangel. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0032063314000166 In 24.05 observatii pe aceleasi subiecte dupa ora 22 (nu mai stiu exact minutul). Conditiile de iluminare schimbate radical au permis sa vad varful de langa domul temei noastre cat si domul Ya1 ca pe niste puncte/zone luminoase. Adevaratul dom nu mai era vizibil pentru mine... Daca nu-i cu suparare am trecut ceva notatii pe o imagine postata de nobody: ----------------------------------- Mircea Pteancu 26 Mai 2018 23:39 ----------------------------------- Iulian La observatia mea din 22 Mai am crezut si eu ca piscul este domul cautat. Precizarea lui Andi si observatia lui vicu60 m-au ajutat ca la observatia din 23 Mai sa recunosc mai usor domul. theogon a confirmat apoi ca am vazut obiectul propriu-zis de aceasta data. E drept si faptul ca , in prima seara , nebulozitatea a fost destul de mare , in jurul Lunii vazandu-se tot timpul o coroana. theogon Multumesc pentru confirmare ! Eu i-am scris lui admin despre problema pe care ai semnalat-o. Cand mai pui in statie SCT -ul armat cu vizorul binocular , delecteaza-ne te rog cu niste poze . Mersi anticipat ! zoth Invitatia la observarea domului am prezentat-o exact asa cum am primit-o,imi pare rau ca a starnit confuzie. Despre documentare : am mentionat harta dupa care am considerat ca se poate gasi domul. Mai multe nu am stiut sa adaug ,subiectul imi era necunoscut. '' Harta 22 din atlasul lui Rukl , patratul din dreapta jos ,cel spre Sud de latitudinea 16 grade Nord si spre Est de longitudinea 4 grade Est cred eu ca include domul cautat. '' Inainte de observarea oricarui obiect , pentru a nu fi influentat , niciodata nu caut alte date inafara de locatie ,harti etc , deci doar despre cum pot gasi obiectul . Te asigur si pe tine si pe toti colegii ca nu am facut bascalie. Felicitari pentru observarea domului si multumesc pentru amanuntele legate de aceasta. nobody Multumesc pentru harta si pentru animatie. sorini Subiectul ramane deschis deci asteptam observatiile tale de la urmatoarea fereastra de vizibilitate a domului. MariusP Multumesc ,fara ajutorul tau nu citeam a doua observatie a lui theogon. O remarca : am folosit pentru prima data atlasul Rukl pentru o observatie selenara de detaliu. M-am familiarizat mai bine cu atlasul si cu o parte a reliefului selenar. Si am aflat astfel ca atlasul Rukl nu trateaza subiectul domurilor selenare. Mircea ----------------------------------- zoth 27 Mai 2018 10:28 ----------------------------------- Am gasit o imagine "mai de aproape" capturata de misiunea japoneza selene-1 (kaguya) in care apar ambele domuri la care am facut referire in postul anterior: http://thedragonstales.blogspot.ro/2014/01/a-volcanic-deposit-in-mare-vaporum.html ----------------------------------- Erwin 27 Mai 2018 11:58 ----------------------------------- Acum trebuie să așteptăm următorul prim-pătrar pentru a putea relua tema. Între timp, începând de aseară se vede zona craterului Aristarchus: http://the-moon.wikispaces.com/Aristarchus%20Plateau Am studiat zona în trecut fiind atras de contrastul puternic pe care îl are acest crater, mai apoi am descoperit și alte detalii foarte interesante. Vă propun ca temă identificarea formațiunilor acestei zone. ----------------------------------- Mircea Pteancu 27 Mai 2018 14:37 ----------------------------------- Va propun sa mentinem deschisa tema domului din Mare Vaporum si sa o largim prin includerea domului Ya1 semnalat de zoth. zoth Am sa incerc diseara sa vad domul de langa Ya1. Iluminarea nu mai este favorabila. Ultima mea speranta sta in ocularul Galilei - 9mm care prezinta detalii selenare chiar si in timpul Lunii Pline. Daca nimeresc zona cautata... Erwin Imi place tema ''Aristarch'' pe care ai propus-o. Ca parte a noii teme , iata o provocare pentru ''fortzosi'' : Bob King vede fara dubii craterul Aristarchus, doar cu ochiul liber. Si multe alte detalii selenare... http://www.skyandtelescope.com/observing/how-to-see-lunar-craters-with-the-naked-eye102820152810/ Iata ceva ce vreau sa incerc. Mircea ----------------------------------- theogon 27 Mai 2018 16:21 ----------------------------------- Exista pe forum un topic dedicat domurilor lunare aici: www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=170563#173563 Domurile se datoreaza vulcanismului selenar si desi greu vizibile merita efortul nostru de a le studia. ----------------------------------- Andi 27 Mai 2018 18:30 ----------------------------------- Depinde pentru ce fel de instrument a fost facuta harta. Nu are nici o legătură. Harta este hartă iar instrumentul de observare este instrument de observare. Pământului îi schimbi punctele cardinale dpă cum îl observi din avion, elicopter, navă cosmică, Lună, Marte, ... Nu te grăbi în afirmații, gândește-le un pic. ----------------------------------- Andi 27 Mai 2018 18:37 ----------------------------------- Pun o harta de relief din zona, dar va las sa ghiciti care-i unde si unde-i care. Harta pe care ai pus-o pentru ce instrument este ? ;) ----------------------------------- Andi 27 Mai 2018 19:23 ----------------------------------- O hartă topo a zonei; EST în drepta, VEST în stânga, NORD sus, SUD jos. ----------------------------------- nobody 27 Mai 2018 22:26 ----------------------------------- Depinde pentru ce fel de instrument a fost facuta harta.Nu are nici o legatura. Harta este harta iar instrumentul de observare este instrument de observare. Pamantului ii schimbi punctele cardinale dpa cum il observi din avion, elicopter, nava cosmica, Luna, Marte, ... Nu te grabi in afirmatii, gandeste-le un pic. Mai bine ti-ai deschide ochii, inainte sa incepi sa iei peste picior. ----------------------------------- Andi 27 Mai 2018 22:34 ----------------------------------- Ai o problemă. Deschideți mintea pentru a pricepe. Și lasă picioarele, că te împiedici. Încearcă să pui EST și VEST pe harta care ai măzgălit-o cu roșu. ----------------------------------- Mircea Pteancu 27 Mai 2018 23:04 ----------------------------------- Domnilor , va rog nu mai continuati disputa aici. S-ar deteriora un topic foarte reusit si ,cu tot respectul , nu voi permite aceasta. Multumesc pentru intelegere , sper sa reveniti la sentimente mai bune, Mircea ----------------------------------- Andi 27 Mai 2018 23:39 ----------------------------------- Selenografia presupune o bună orientare pe Lună; deci cunoașterea punctelor cardinale, care rămân neschimbate atât la observarea cu ochiul liber cât și la observarea cu instrumente care sucesc și răsucesc imaginea. ----------------------------------- nobody 27 Mai 2018 23:58 ----------------------------------- Acu' ramane doar sa lamurim care-i dreapta si care-i stanga, a mea, a ta sau a politistului care se uita din fata masinii. :lol: Atentie la punctele cardinale; este ca la geografie, estul in dreapta și vestul in stanga. Selenografia le-a mostenit. ----------------------------------- Andi 28 Mai 2018 08:37 ----------------------------------- Vezi că polițistul nu stă în fața mașinii, ci în lateral; că „e” unii care vor să-l calce. Nu te mai încurca cu stânga , dreapta și cu polițiști. Punctele cardinale sunt ca la geografie. Instrumentele de observare le răsucesc și întorc în toate felurile, dar nu trebuie să te pierzi. Levogir sau dextrogir sunt: EST, NORD, VEST, SUD. Te-ai convins acum că theogon a încurcat estul cu vestul? ----------------------------------- Mircea Pteancu 28 Mai 2018 13:49 ----------------------------------- Incurcarea Estului cu Vestul este frecventa la amatorii care folosesc fie telescoape catadioptrice ,fie lunete , fie reflectoare Cassegrain sau similare. Fara diagonala , observatiile prin mai sus pomenitele instrumente ar fi dificile ca ergonomie. Utilizarea diagonalelor este o practica foarte raspandita. La observarea Lunii ,din cauza bogatiei de detalii , ''oglindirea'' mentala este fie foarte dificila ,fie practic imposibila. Pentru a satisface necesitatea mai sus conturata , a aparut ''The Hatfield SCT Lunar Atlas'',un atlas selenar recomandabil pentru utilizatorii telescoapelor de mai sus. Mircea ----------------------------------- theogon 28 Mai 2018 18:03 ----------------------------------- Cum de la o postare de a mea au plecat unele comentarii ce s-au acutizat pe parcurs, fac urmatoarele precizari:Tributar observatiilor la duble unde ,intr-un cadadiopric cu diagonala, PA-ul se masoara dupa schema W-N/S-E, am asteptat ca Luna sa iasa din camp si am conchis grabit ca acolo se afla vestul Selenei (stanga mea) si am facut descrierea dupa aceste repere. Andi a sesizat inadvertenta , dar cand a spus ca punctele cardinale sunt ''ca la geografie estul la dreapta si vestul la stanga (adica asa cum aveam schema punctelor cardinale din catadiopric cu diagonala) nu avea cum sa stie ca harta (Map of the Moon) dupa care m-am ghidat avea Estul la stanga si Vestul la dreapta- este adevarat ca punctele cardinale Est si Vest nu erau marcate iar imaginea hartii corespundea cu imaginea mea de la ocular. Deci regret confuzia produsa si sper ca accentele putin mai inalte sa nu afecteze spiritul acestui topic extram de reusit si provocator ----------------------------------- iulian90 28 Mai 2018 20:36 ----------------------------------- Aseara am observat craterul Aristarchus in telescopul de 114mm la 225x, cu ocularul de 4mm, seeing-ul fiind bun, permitand observarea detaliilor. :) Am observat in centrul craterului doua-trei varfuri/piscuri foarte mici, apoi si acea vale Schrotter, ca un canal serpuit,precum si un fel de deal/colina aplatisata, cu cateva cratere mici pe el, langa craterul Aristarchus (la Nord-Est de acesta), avand spre vest o faleza abrupta, chiar langa valea Schrotter. Am incercat sa observ craterul Aristarchus si cu ochiul liber dar nu am reusit,probabil ca era cam aproape de linia terminatorului. :) ----------------------------------- Erwin 28 Mai 2018 22:12 ----------------------------------- Felicitări, Iulian, pentru poză și pentru identificarea formațiunilor zonei! Le-am observat și eu dar nu ca în poză ci în oglindă, pentru că folosesc un maksutov-cassegrain și o prismă diagonală. Am observat clar cele 3 cratere mici aflate în linie pe panta dealului pe lângă celelalte formațiuni mari. Aseară s-a văzut cel mai bine zona, azi e foarte luminată și Aristarchus strălucește puternic. Ne mai despart totuși câteva ore de faza plină așadar pe terminator se pot vedea încă multe cratere. ----------------------------------- Mircea Pteancu 07 Iun 2018 00:17 ----------------------------------- Va invit sa va notati in agenda urmatoarea tema de observatii. Conform ''June Celestial Calendar'' de Dave Mitsky , pe data de 20 Iunie a.c. ,la ora 18:40 TU , va fi vizibil ''Lunar X/Purbach Cross''. Deci in ora noastra de vara asta inseamna 21:40 iar Luna ,conform Stellarium , va fi la o altitudine de 40 grade. Nici nu se poate mai convenabil... daca vremea consimte sa colaboreze. Nu se cere o buna cunoastere a reliefului selenar. Daca se scaneaza terminatorul cu telescopul , la momentul potrivit , Lunar X sare imediat in evidenta. Asta nu inseamna ca nu pot sa apara pana atunci alte teme de observatii. Eu sunt pe receptie. Mircea ----------------------------------- Erwin 07 Iun 2018 07:29 ----------------------------------- Mulțumim, Mircea! Doream să observ din nou acest X-cross pe care l-am mai văzut cu alte ocazii și i-am povestit soției despre el. Am văzut alte formațiuni similare în seria de observații făcute împreună așa că este foarte curioasă să-l vadă. I-am inoculat "microbul" se pare... :) Cer senin tuturor și spor la observații! ----------------------------------- Stille 07 Iun 2018 14:49 ----------------------------------- Ma intreb daca am vreo sansa cu binoclul... ----------------------------------- iulian90 08 Iun 2018 11:32 ----------------------------------- Mulțumim pentru știre dl Mircea. :D Și eu abia aștept să observ și să capturez fenomenul Lunar X,de data aceasta cu camera Logitech Quickcam. Ciudat este faptul că în anuarul astronomic Efemeride Astronomice 2018 ,scrie că momentul fazei de primul pătrar este trecut la ora 12:51TLR, adică 13:51 ora de vară, in ziua de 20 iunie,iar fenomenul Lunar X se petrece cu o ora sau două înainte, din ce știu. Conform acesui anuar astronomic,mă așteptam să pot observa fenomenul Lunar X abia pe 19 iulie, seara. Oricum,rămâne de văzut dacă se va putea observa fenomenul și în seara de 20 iunie. ----------------------------------- MariusP 08 Iun 2018 11:49 ----------------------------------- Ciudat este faptul că în anuarul astronomic Efemeride Astronomice 2018 ,scrie că momentul fazei de primul pătrar este trecut la ora 12:51TLR, adică 13:51 ora de vară, in ziua de 20 iunie,iar fenomenul Lunar X se petrece cu o ora sau două înainte, din ce știu. Si programul StarCalc, pe care-l folosesc de aproape 20 de ani, dă: First quarter: 20 Jun 2018 AD 13h 50m 35s (Time = UT + 3.0h, ET-UT = +83.7s) ----------------------------------- Mircea Pteancu 08 Iun 2018 15:20 ----------------------------------- Vorba lui Steve Wonder : '' vom vedea''... :D Numai sa ne lase vremea. Mircea ----------------------------------- nobody 08 Iun 2018 23:26 ----------------------------------- Momentul primului patrar este corect, dar X-ul nu apare acum cu cateva ore inainte, ci dupa, datorita miscarii de libratie a Lunii (diferenta de 6.6 grade pe longitudine). Pe urmatorul simulator de la NASA, X-ul apare clar in jurul orei 19 UT (22 in Romania), cand faza lunii este peste 50%. Tot atunci este vizibil si V-ul. https://svs.gsfc.nasa.gov/4604 Time: Wednesday, June 20, 2018, 19:00 UT Phase : 53.8% (6d 23h 17m) ----------------------------------- iulian90 09 Iun 2018 08:33 ----------------------------------- Deci momentul apariției fenomenelor Lunar X și V depinde și de libratia Lunii. Nu știam lucrul acesta. Mulțumim pentru informații nobody. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 19 Iun 2018 21:01 ----------------------------------- Infanterie stelara ... ALARMA ! Peste o zi si o ora ... Lunar X ! Pregatiti-va , verificati locul de observatie , pregatiti telescoapele , ocularele , cheful de observatii ... Vremea ...hm...gandind despre vreme , ma napadesc amintirile din liceu... ''Gloria'' = un stadion din Arad Dl. profesor Sonoc = profesorul nostru de sport care-i obliga pe toti elevii liceului sa participe zilnic la antrenamentele de atletism. Deci ne-a vrut numai binele.Dumnezeu sa-l odihneasca! Cand eram in careu , ne spunea cu vocea sa nazala dar pe un ton fara replica , foarte hotarat : ''Nu ma intereseaza...daca tuna, fulgera ,trazneste ...la 3 esti pe ''Gloria'' '' !!! :shock: Dupa care adauga cu o voce suava : ''Daca ploua , amanam antrenamentul !'':wink: Deci vremea ...o vom vedea ! Mircea ----------------------------------- Andi 19 Iun 2018 21:31 ----------------------------------- Momentul primului patrar este corect, dar X-ul nu apare acum cu cateva ore inainte, ci dupa, datorita miscarii de libratie a Lunii (diferenta de 6.6 grade pe longitudine). Pe urmatorul simulator de la NASA, X-ul apare clar in jurul orei 19 UT (22 in Romania), cand faza lunii este peste 50%. Tot atunci este vizibil si V-ul. Sunt foarte multe detalii lunare care depind de librațiile Lunii pentru a fi observate. LUNAR X și LUNAR V sunt doar cele mai cunoscute. Care ar fi următoarele cele mai interesante? ----------------------------------- zoth 20 Iun 2018 22:46 ----------------------------------- Rezistenta fatuca asta Gloria :D ----------------------------------- sorini 20 Iun 2018 22:51 ----------------------------------- Esteeee! La ora 22:15, am zarit Lunar X! Chiar pe limb, in jumatatea sudica, si... nu credeam sa fie atat de evident. Ma asteptam sa incep sa baleiez cu atentie limbul, cand colo apare un ditamai X-ul (cu un brat usor frant, dar asta e, la cati meteoriti l-au bombardat!). Seara placuta tuturor! ----------------------------------- Herr_Alien 20 Iun 2018 22:56 ----------------------------------- Bravo! L-am vazut si eu, din curte, fix inainte sa vina ploaia: http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=178436#178436 --- edited --- Acuma am vazut si eu pe poza, am prins si V-ul :D ... ----------------------------------- sorini 20 Iun 2018 23:24 ----------------------------------- "V"-ul este cumva in zona centrala a limbului, in apropierea muntilor Haemus? ----------------------------------- sorini 20 Iun 2018 23:32 ----------------------------------- Chinuit, am incercat o poza, tot cu tel. Cel din centru este "V"-ul (jos apare si "X"-ul)? ----------------------------------- Mircea Pteancu 21 Iun 2018 00:40 ----------------------------------- Pana la urma ,amintirea raposatului nostru prof de sport mi-a adus noroc. Intreg cerul a fost cuprins de nori dar printre nori si uneori prin norii mai subtiri , am reusit totusi sa fac observatii. Am urmarit Lunar X si Lunar V atat vizual cat si fotografic (chinuit si la mine ) . Observatiile vizuale au fost efectuate cu luneta ''zoth'' 90x600mm cu grosismentele de 24x /Plossl 25mm , 60x/Plossl 10mm si 100x /BCO 6mm. Am utilizat diagonala cu oglinda de 2'' si filtru verde No. 56 la toate grosismentele. Am inceput observatiile la ora 21:40 si le-am incheiat la ora 23,ora la care Lunar X si Lunar V inca se mai vedeau la 100x dar incepusera sa isi piarda conturul clar , liniile erau mai late , mai difuze iar in ele ,si in jurul lor , se vedeau tot mai multe detalii. Atasez una dintre poze. La mine este a doua observatie Lunar X. La prima observatie , Andi mi-a atras atentia ca in pozele luate atunci ,se vedea si Lunar V. Dar ,vizual , abia asta-seara am observat Lunar V pentru prima data. A fost o observatie foarte interesanta , felicitari colegilor care au reusit sa observe aceste fenomene. Mircea ----------------------------------- vicu60 21 Iun 2018 07:33 ----------------------------------- Curiozitatea m-a indemnat sa Scot telescopul pentru aceasta tema .Cerul a fost senin in Buc.Lunar X s-a vazut lejer LA 214x, dupa care am vazut si lunar V.Este prima data cand vad aceste jocuri de lumini si umbre.Interesant! ----------------------------------- iulian90 21 Iun 2018 07:58 ----------------------------------- Felicitări tuturor pentru observatii și poze la fenomenele Lunar X și V. :D Eu abia am apucat să observ Lunar V, printre nori, iar Lunar X se vedea încă parțial, deoarece observația am făcut-o pe la ora 20:50 după care norii au acoperit complet cerul și nu am mai avut nicio șansă să mai observ in continuare fenomenele și nici poze nu am putut face,la cât de imprevizibilă este vremea asta. Sper in seara asta și mâine să pot observa acele domuri din zona Mării Vaporilor. ----------------------------------- MariusP 21 Iun 2018 08:58 ----------------------------------- Aseara, la 23:45 ora de vara, am vazut pentru prima data cu binoclul BTC 15x70 si "X"-ul si "V"-ul. Tinand binoclul in mana, tremura prea tare ca sa fie observate, dar pus pe trepied, erau evidente si "sareau in ochi" fara nici un efort. Am marcat pe fotografia lui sorini, inversata pentru vederea prin binoclu, cateva detalii surprinse prin binoclu: Valea Alpilor, Cassini A in Cassini, V-ul, langa el zona cu lava (nu mai stiu cum se numeste), care se distingea clar, X-ul. ----------------------------------- Erwin 21 Iun 2018 13:29 ----------------------------------- Le-am văzut și eu dar numai X-ul l-am identificat ca atare, V-ul data viitoare :D La observații cu Hinds și pe un seeing foarte bun am mers și cu măriri mari, a participat și soția mea deși era semi-adormită. Încerc s-o mențin "în priză" oferindu-i imagini mai bune decât cu mak-ul de 100mm, ca să mă ierte că îi invadez spațiul... :D ----------------------------------- theogon 21 Iun 2018 15:29 ----------------------------------- Et in Arcadia ego! Am urmarit fenomenul lunar X si lunar V de la 20.45 TLR. Cer laptos, instrument C8 (G -100X si 133X) "X" -ul s-a vazut de prima data, am zarit apoi si V-ul. Spre sfarsit cerul s-a curatat si am avut o turblenta scazuta ce au permis imagini superbe. Dupa ce am strans instrumentele catre ora 23, am scos binoclul Porst 10X50. Din mana nu am pitut sa vad fenomenul dar sprijinit de tocul geamlui lunar X s-a putut discerne micut, dar clar langa terminator,deslusirea V-ului a fost nesigura. Imaginile lunare sunt pentru mine ca o terapie. ----------------------------------- theogon 21 Iun 2018 18:03 ----------------------------------- Pana la urma o superba seara de observatii care a inceput nepropmitator cu cerul acela laptos care taia pofta oricarui astronom amator cumsecade sa se uite la stele... Lunar X s-a deslusit labartata si lipsita de contrast. La 20.45 era inca lumina, am cautat si V-ul si l-am gasit spre nord aproape de craterul Boscovich, urmand diectia, apare si domul si stancile de langa ele pe care le-am comentat la inceputul acestui topic. Apoi cerul s-a curatat si intunericul (atata cat era in buricul targului) a relevat un desen fin si precis al rugozitatii fenomenului X si V scoase la iveala de leganarea astrului noptii. Am fost pregatit si nepregatit in sensul ca vazand starea cerului eram gata sa renunt, apoi mi-am zis sa scot totusi C8 vintage cu care mai deretic printre stele si fara alte acareturi care ma acompaniaza cateodata. Si pana la urma o seara reusita visual, seara de care o sa-mi fie dor ----------------------------------- Mircea Pteancu 22 Iun 2018 14:43 ----------------------------------- Imi creste inima de bucurie citind toate aceste observatii ale lui sorini, Her_Alien,vicu60,iulian90,MariusP,Erwin,theogon, felicitari tuturor ! Vreau sa spun un cuvant de multumire lui zoth pentru initierea acestui topic foarte bun. La noi ploua ,ieri seara cerul a fost innorat. Ma tem ca fereastra optima pentru continuarea temei domurilor din Mare Vaporum s-a inchis. Dar mai sunt sanse sa reluam observarea detaliilor din zona craterului Aristarchus. Ce parere aveti ? Mircea ----------------------------------- iulian90 22 Iun 2018 15:29 ----------------------------------- Mulțumim mult pentru felicitări, dl. Mircea. :D Aseară am observat totuși zona Mării Vaporilor pe Lună, deși era înnorat, mai târziu,pe la ora 23, s-a mai înseninat puțin, Luna văzându-se printr-o perdea de nori subtiri, străvezii. Domul acela din apropierea craterului Manilius era foarte greu vizibil,mai mult piscul de lângă el se vedea, ce-i drept și perdeaua de nori îngreuna observarea domului, diminuând contrastul imaginii. ----------------------------------- iulian90 22 Iun 2018 15:39 ----------------------------------- Sper să ne permită vremea să observăm și craterul Aristarchus, căci în ultimul timp vremea a fost destul de capricioasă și instabilă. O să fotografiez din nou craterele Aristarchus și Herodot, poate prind seeing mai bun decât data trecută, când am mai fotografiat zona respectivă. Și bineînțeles, fac și observatii vizuale, poate văd detalii mai fine la craterul Aristarchus. :) ----------------------------------- theogon 22 Iun 2018 19:30 ----------------------------------- Pentru mine este o placere sa fac observatii si sa le impartasesc cu voi si sa stiu ca mai exista nebuni frumosi (vorba lui Fanus Neagu*) care au aceiasi pasiune Si, vorba francezului: esprit de l'escalier- cate chestii as mai putut face ,vis a vis de un fenomen cu care nu te intalnesti toata ziua si nu le-am facut. Indemn pe colegii mei sa-si noteze observatiille, sau sa fotografieze detaliile -cum face iulian90. Scripta manent si putem povesti la obiect. Bref, lunar X si V au captat atentia mea si am neglijat subiectul domurilor din Mare Vaporum, care s-au vazut clar si mai bine decat data trecuta, desenul lor tacut si linistitor relevand lumea singulara si (in)accesibila a astrului noptii Subiectul domurilor il vom putea relua peste o luna, iar pana atunci aven carja Vaii Schroteri si craterele Aristarchus si Herodotus. Multumim Coane Mircea ca ne tragi de cheie si topicul prinde viata. *Fanus Neagu . fostul proprietar al metaforelor ----------------------------------- Erwin 23 Iun 2018 22:30 ----------------------------------- "tovarășu profesor, nu mi-am făcut tema..." :oops: Vremea e schimbătoare, ieri a plouat mult. Astă seară am chefuit... Na, asta-i viața, mai trebuie să ieșim și în oraș cu prietenii, nu numai cu ochii pe sus... :D Cer senin și spor la observații! ----------------------------------- Mircea Pteancu 24 Iun 2018 16:02 ----------------------------------- Cand ploua, omul chefuieste, numara bani si... :wink: De acord, trebuie si asa ceva ! Mircea ----------------------------------- Herr_Alien 15 Oct 2018 22:24 ----------------------------------- ... Lunar X reloaded? 16 Oct, 21:00, ora locala ? ----------------------------------- Herr_Alien 16 Oct 2018 23:29 ----------------------------------- Si a mai fost un Lunar X ... :) La 20:46 Am vazut Lunar V. Din Lunar X se vedeau doar doua brate, cele orientate catre zona umbrita a Lunii. La 21:15 se vedeau toate cele 4 brate din Lunar X prin telescop, dar doua dintre brate, cele orientate spre zona luminata de Soare, se vedeau mai slab. La 22:05 Lunar X era usor vizibil in telescop (l-a recunoscut si sotia :) ). La 22:20 Lunar X a ramas in continuare foarte usor vizibil in telescop la 50x. Am pierdut apoi Luna - deh, mai avem case in cartier, garduri, copaci ... ----------------------------------- Mircea Pteancu 16 Oct 2018 23:42 ----------------------------------- Herr_Alien Felicitari pentru observatia interesanta si frumoasa! Eu am citit atentionarea ta dar ''m-am spart in figuri'' sa inregistrez actiunea astroclubului cu ocazia ''International Observe the Moon Night'' de pe 20 Octombrie. Si sa inregistrez pe Google Maps locatia numita Platforma Fanfarei de pe digul Muresului , locul pe care l-am folosit de zeci de ori in trecut pentru observatii publice. https://moon.nasa.gov/observe-the-moon/annual-event/overview/ Dar Lunat X si Lunar V le-am pierdut ... Mircea ----------------------------------- Herr_Alien 17 Oct 2018 09:06 ----------------------------------- Multam; am avut un motiv ascuns cu Lunar X-ul de luna asta: voiam sa vad daca imi pot da seama cand apare. M-am folosit de doua X-uri, cel din Iunie si cel din August. Pentru cel din Iunie am interpolat valoarea colongitudinii Soarelul la 358.4 grade. Pentru cel din August, m-am bazat pe o poza si ora data de un tovaras, si mi-a iesit o valoare de 357.6. Am refacut apoi o interpolare pe dos (functia inversa, timp ca valoare si colongitudinea ca argument), folosind o valoare tinta de 358. A iesit ora 21. Dupa observatie, am calculat din nou valoarea colongitudinii pentru ora 22, cand s-a vazut X-ul cel mai bine: 358.5. Folosind valoarea asta (358.5), respectiv valorile din https://herralien-apps.appspot.com/ephemerides/#Moon%20Ephemeris , cred ca o sa avem urmatoarele X-uri: - 15 Nov in jurul orei locale 12:00, cu vre-o 3 ore inaintea rasaritului Lunii. Uram bafta colegilor mai la Est de India :) - 15 Dec aproape de ora locala 00:45, la vre-o jumate de ora dupa ce a apus Luna :( (da, stiu, va trolez ... bafta amatorilor din Anglia, Groenlanda, Coasta de Est USA samd, samd ...) - 13 Ian in jurul orei locale 15:30, la vre-o 4 ore dupa rasarit, dar practic in miezul zilei! Trebuie deci sa astept pana in 13 Ianuarie, ca sa vad daca se confirma ... ----------------------------------- Mircea Pteancu 17 Oct 2018 13:47 ----------------------------------- Daca se confirma, vei include efemeride pentru Lunar X si V pe situl tau ? Ar fi o idee foarte buna. Nu prea-mi plac transformarile din EDT si ''deilaigtseivingtaimuri'' etc Mircea ----------------------------------- Herr_Alien 17 Oct 2018 15:19 ----------------------------------- De ce nu :) ... Comform articolului ( http://adsabs.harvard.edu/full/1965JRASC..59...25T ) abordarea ar fi ok ... ----------------------------------- iulian90 17 Oct 2018 19:03 ----------------------------------- @Herr_Alien. Frumoasa poza cu fenomenele Lunar X si V , felicitari! :D Lunar X se vede mult mai bine in poza ta ,decat in imaginile trase de mine aseara ,cu camera E-Boda. Lunar V s-a vazut bine, chiar dinainte de ora 21, dar Lunar X a aparut timid, dupa 21:30, numai doua brate la inceput, apoi si celelalte doua brate, dar palide, pe camera mea abia se zarea Lunar X, chiar daca vizual se vedea cat de cat bine. Am asteptat pana dupa ora 22 ca sa trag o captura si cu Lunar X, insa tot nu se vedea bine in camera. In imaginea finala apar doar doua brate. Mai mult nu am putut sa astept pentru ca Luna a disparut dupa un copac de-al vecinului , inspre sud-vest si nici nu aveam variante in a muta telescopul in alt loc deoarece mai era si casa vecinului care obtura Luna, aceasta fiind cam prea jos pe cer cand a inceput sa apara Lunar X. Dar asta e, bine ca am prins si eu fenomenele. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 06 Feb 2019 00:12 ----------------------------------- Da ' vad ca pe aici toata lumea e fie in pauza ,fie in vacanta,fie s-a ''penzionat''. Iata niste teme de observatii ,pescuite din Calendarul celest al lui Dave Mitsky. Pe 7 Februarie ,la 3:45 TLR , are loc minimul lui Algol.Eu banuiesc ca daca rezistam pana dupa la ora 2:00 ,vedem inceputul fenomenului. Pe 10 Februarie ,cometa Iwamoto se afla cel mai aproape de Pamant ,se estimeaza ca va avea 7mv si se va afla aproape de galaxia Messier 95- aici se da si bonus, deci. :o Pe 12 Februarie la ora 4:13 TLR se va vedea Lunar X /Crucea Purbach-Werner. Pe 19 Februarie putem vedea pe cerul de zi , conjunctia dintre Venus si Saturn. Pentru Arad , Venus traverseaza meridianul la ora 10:00 TLR si va avea o altitudine de 23 grade. Soarele va fi departe ,la un azimut cu 45 de grade mai mic, deci nu ne va paste nici un pericol. Deci , ceea ce avem de facut este sa punem telescopul in planul meridian , sa punem un ocular slab si sa indreptam telescopul la un sfert din distanta dintre Orizont si Zenit. La acel moment ,distanta dintre planete va fi de aprox . 1.5 grade ,determinata cu ajutorul Telradului. Cand distanta va fi minima de 1.1 grade,planetele vor fi apuse pentru Romanica. Singurul pericol real care ne pandeste sunt norii astia gretosi care nu ne mai lasa in pace. :x Daca va fi senin , haideti sa facem niste observatii , sa lasam vacantele si penzia pe alta data... Mircea ----------------------------------- tudor 06 Feb 2019 11:22 ----------------------------------- Cu primele ocazii senine o sa incerc "sa-mi fac tema" :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 12 Feb 2019 20:48 ----------------------------------- Actualizari : - in seara de 6/7 Februarie am facut observatii ,am inceput devreme si am terminat tarziu ,dupa miezul noptii , eram deja inghetat asa ca nu am mai stat sa vad minimul lui Algol - Iwamoto poate sa defileze cum doreste , norii m-au impiedicat sa o observ trecand pe langa M95 si M96 care ,asa cum am verificat saptamana trecuta , erau deja la o altitudine buna pentru observatii in jur de miezul noptii - azi-noapte si dimineata ,la vremea lui Lunar X ,iarasi nori - am scris gresit data pentru conjunctia pe cerul de zi a lui Saturn si Venus. Data corecta este 18 Februarie.Sa vedem ce va fi ! Am noutati privitoarele la companionul lui Rigel. Saptamana trecuta l-am observat cu dobsonianul de 200mm la 205x si 308x pentru a-i determina culoarea. La 205x ,in ocularul Radian 6mm , companionul mi-a aparut albastrui iar in ocularul Kasai 4mm ,la 308x , companionul lui Rigel parea a fi mov. Cautarile mele in cartile lui Lockyer dupa citatul despre observarea companionului lui Rigel de catre Kitchiner ,folosind o luneta de 45mm , a fost gresit orientata. Andi a prezentat rezultatul cautarii sale care a dus la rezultatul corect dar fara sa ne indice sursa. Azi am gasit raspunsul lui Thomas Jensen la intrebarea mea ,raspuns insotit de un link ce duce spre cartea ''Practical Observations on Telescopes, Opera Glasses and Spectacles'' de William Kitchiner. Acolo se gaseste pasajul citat de Andi , ii multumesc si lui si lui Thomas ca m-au ajutat in lamurirea acestui subiect. (De ce oi fi fost eu obsedat sa caut in cartile lui Lockyer... nu ma intrebati ! :( :shock: :roll: ) In raspunsul sau ,Thomas precizeaza ca a vazut companionul lui Rigel cu o apertura de 42mm ,obtinuta prin diafragmarea unei lunete de 80mm. Am lasat draga de pisica afara acum un minut ,ocazie cu care am vazut niste petice senine printre nori.Pa ! Mircea ----------------------------------- iulian90 12 Feb 2019 22:51 ----------------------------------- Saptamana trecuta am observat si eu companionul stelei Rigel cu telescopul reflector de 114/900mm, la 100x, cu ocularul de 9mm, dar si la 260x cu acelasi ocular combinat cu barlow-ul. Mie culoarea companionului lui Rigel mi s-a parut alb-albastrui, cam la fel ca culoarea componentei principale. Nici eu nu am reusit sa observ fenomenele Lunar X si V, tot din cauza norilor. Aici la Braila prognoza a anuntat maine seara senin, poate o sa reusesc sa observ si eu cometa Iwamoto, ar fi cea de-a opta cometa observata de mine, daca as reusi sa o vad maine. Sa speram ca va fi senin si pe 18 februarie, cand va fi conjunctia dintre Venus si Saturn. Venus sigur se va vedea pe cerul de zi, dar Saturn nu stiu daca se va observa pe un asemenea cer luminat razele Soarelui,la ora conjunctiei. Saturn are stralucirea de suprafata redusa. Dar vom vedea atunci daca se poate observa si Saturn. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 13 Feb 2019 00:15 ----------------------------------- Iulian Senin sa fie ,in rest poti sa fii optimist ca-l vom vedea pe Saturn pe cerul de zi. Prin telescop ,desigur si daca il gasim...:wink: Fara a deveni o practica curenta ,observatiile diurne ale planetelor si stelelor au totusi o lunga traditie. Pe mine cel mai mult m-a impresionat observarea companionului lui Polaris , pe cerul de zi , cu luneta de 240mm de la Dorpat. Iata ,de pilda , ce citim despre observarea planetelor pe cerul de zi intr-o (alta) carte care mi-e foarte draga , ''The Practical Astronomer'' de Thomas Dick : https://books.google.ro/books?id=oFI_AQAAMAAJ&pg=PA887&lpg=PA887&dq=Thomas+Dick+daylight+observations&source=bl&ots=p6nFxgz-F6&sig=ACfU3U21Myo-dthkC5e64h8kfxlUa0vIHg&hl=en&sa=X&ved=2ahUKEwidhrfsirfgAhUmqIsKHQqoAM8Q6AEwCnoECAgQAQ#v=onepage&q=Thomas%20Dick%20daylight%20observations&f=false Atasez si portretul lui Thomas Dick. Ceea ce se vede in stanga lui ,in fundal ,este asa-numitul ''reflector aerial'' inventat de el , o varianta de telescop TCT , un reflector Herschel de focala scurta si cu aberatiile corectate printr-o metoda foarte simpla. Mircea ----------------------------------- Herr_Alien 28 Oct 2019 18:29 ----------------------------------- Salut, Revin (obsesiv) cu Lunar X. Pe 4 Noiembrie, o sa il putem vedea la ora 19:12, timp local. Pentru predictii pentru celelalte luni, puteti accesa: https://herralien-apps.appspot.com/ephemerides/#Lunar%20X Am atasat mai jos o poza, cu predictiile pentru 2020: pentru 2019 cel din Noiembrie e singurul pe care il mai putem observa. ----------------------------------- Herr_Alien 02 Ian 2020 15:18 ----------------------------------- Doar o scurta atentionare: azi (2 Ianuarie) ar trebui sa putem vedea un lunar X la ora 22:26, ora locala. ----------------------------------- Mircea Pteancu 05 Ian 2020 17:51 ----------------------------------- Am vazut ca amatorii mai norocosi au reusit sa vada Lunar X din 2 Ianuarie,felicitari ! Multumim pentru semnalarea fenomenului ,sper sa nu fie cu suparare daca vin catre toti colegii cu rugamintea ca atentionarile sa fie facute cat mai devreme. Mai ales in asemenea perioade ale anului cand e nevoie de timp ca bietul amator sa se dezmeticesca ...din greutatile vietii ! :wink: Azi mi-a scris prietenul si colegul meu de asociatie Csukas Matyas despre ocultarea de catre Luna a stelei Tejat /Mu Gem ,in seara zilei de 9 Ianuarie a.c. Atasez datele pentru Arad ,asa cum le-am primit de la Matyas,impreuna cu simularea imersiei in Stellarium. Puteti citi mai multe despre acest fenomen in acest articol : https://astroclubgalaxis.blogspot.com/2020/01/ocultatia-stelei-tejat-mu-gem-de-catre.html Cer senin si succes la observatii,Mircea ----------------------------------- Herr_Alien 05 Ian 2020 19:49 ----------------------------------- La pagina 11 din topic, ultimul post listeaza toate lunar X-urile din 2020. Lista e disponibila si la https://herralien-apps.appspot.com/ephemerides/#Lunar%20X Pentru ocultatia lui mu Gem pagina web imi da valorile din poza atasata, pentru Brasov. https://herralien-apps.appspot.com/ephemerides/?navigationObject=%7B%22page%22:%22Occultations%22,%22actions%22:%5B%7B%22name%22:%22scroll%22,%22parameters%22:%22occultation%2024588580Mu%20%20Gem%22%7D%5D%7D ----------------------------------- MariusP 05 Ian 2020 20:58 ----------------------------------- Pentru Bacau, StarCalc dă: - disparitie 18:56:26 TLR - reaparitie 20:01:19 TLR ----------------------------------- Mircea Pteancu 06 Ian 2020 19:08 ----------------------------------- Mda, in teorie suntem deci pregatiti... Vremea insa nu vrea sa tina cu noi la Arad. Telescopius prognozeaza pentru Arad cer senin pentru 8 Ianuarie /0 % nori si 29% pentru 10 Ianuarie. Numai pe Joi ''sunt programati'' 83% nori pentru durata ocultatiei... :o :cry: :cry: Mircea ----------------------------------- iulian90 06 Ian 2020 21:23 ----------------------------------- Am observat si eu inceputul fenomenlui Lunar V in acea seara de 2 ianuarie, Lunar X inca nu se vedea (am observat Luna in primele ore ale serii), desi nu am fost la curent cu producerea fenomenului , l-am observat intamplator prin reflectorul mic de 76/700mm. O sa incerc sa observ si eu ocultatia stelei Tejat din 9 ianuarie, eventual si cateva poze prin reflectorul mare de 114mm, daca va permite vremea, ca si aici in ultimele 3 zile a cam fost innorat. ----------------------------------- Mircea Pteancu 06 Ian 2020 21:47 ----------------------------------- Bafta Iulian ,tie si tuturor amatorilor care vor incerca sa observe ocultatia ! Mircea PS :la noi si azi e cer senin ,destul cu forumistica ,voi continua asta-seara antrenamentul la clima martiana ... ----------------------------------- Herr_Alien 10 Ian 2020 07:12 ----------------------------------- La Brasov am avut cerul acoperit complet de nori :( ----------------------------------- Mircea Pteancu 10 Ian 2020 11:39 ----------------------------------- La Arad cel putin doi observatori, Armand si subsemnatu' ,am vazut ocultatia. Revenim cu detalii. Mircea ----------------------------------- valy 10 Ian 2020 14:09 ----------------------------------- Avem eclipsa partiala (penumbra) azi? https://science.hotnews.ro/stiri-spatiul-23591075-eclipsa-luna-prin-penumbra-vizibila-vineri-noapte-din-romania.htm ----------------------------------- saiph 10 Ian 2020 14:18 ----------------------------------- pai, cam asa ar veni, daca ne uitam pe Efemeride :) nu am sa postez aici extrasul, dar este descrisa in amanunt, la pag.36 ----------------------------------- MariusP 10 Ian 2020 14:23 ----------------------------------- Ieri am primit "Efemeridele", n-am apucat sa vad pagina 36, dar StarCalc zice asa: :mrgreen: Penumbral Lunar eclipse 10 Jan 2020 AD Maximum phase: 0.919 Circumstances (Time = UT + 2.0h): 10 Jan 2020 AD Beginning of penumbral eclipse: 19h 6.8m Maximum phase: 21h 11.0m Ending of penumbral eclipse: 23h 15.3m Position angles: Beginning of penumbral eclipse: 135.4° Ending of penumbral eclipse: 230.4° ET-UT = +85.3s ----------------------------------- iulian90 10 Ian 2020 16:24 ----------------------------------- Din pacate eu nu am putut observa ocultatia stelei Tejat de catre Luna, deoarece aseara a fost innorat complet la Braila. Sper ca macar eclipsa prin penumbra din seara asta sa o putem observa. In sudul si vestul tarii este senin iar est ,unde se afla si Braila, va fi cer variabil din ce am aflat pe mai multe site-uri meteo. ----------------------------------- Herr_Alien 11 Ian 2020 07:36 ----------------------------------- Nope si pentru eclipsa, tot cer acoperit la Brasov ... ----------------------------------- iulian90 11 Ian 2020 17:33 ----------------------------------- Eu am reusit sa observ si sa fotografiez eclipsa prin penumbra, cu toate ca au fost nori si la Braila,insa subtiri la inceputul serii, Luna era vizibila prin nori. Discul Lunii a fost ceva mai intunecat in emisfera sudica, mai ales in zona circumpolara de sud, de la craterul Tycho spre Polul Sud. Insa dupa maximul eclipsei norii s-au ingrosat si Luna abia se mai vedea, asa ca am incheiat pana la urma observatiile. [off topic] Am observat ca am atins limita de 500MB si nu mai pot incarca poze pe forum. Se poate face ceva? ----------------------------------- MariusP 11 Ian 2020 17:59 ----------------------------------- I-am scris admin-ului un email. Sa asteptam raspunsul lui. ----------------------------------- iulian90 11 Ian 2020 19:19 ----------------------------------- Multumesc dl. MariusP :) . ----------------------------------- MariusP 12 Ian 2020 19:13 ----------------------------------- A raspuns admin-ul, http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=192548#192548 Verifica daca e ok acum. ----------------------------------- iulian90 12 Ian 2020 21:18 ----------------------------------- Prezint si poze cu eclipsa de Luna prin penumbra, facute prin telescopul de 114/900mm cu camera Canon 450D si barlow 2x. S-a rezolvat problema, ii multumesc lui dl. MariusP si admin-ului pentru ajutor. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 12 Ian 2020 22:48 ----------------------------------- Bravo Iulian Felicitari pentru observarea eclipsei si pentru rezolvarea cu ajutorul colegilor a problemei cu spatiul ! Asa cum am scris scurt de pe tableta ,eu si Armand (fiecare de pe mosia lui:P) am reusit sa observam ocultatia lui Tejat. Seara a avut prea putine promisiuni ,cerul fiind foarte noros , s-a vazut timp de o ora un ditamai curcubeul, oleaca a si plouat iar crepusculul a fost colorat bine de tot. Dar la momentul potrivit, cam de pe la 18:20 , norii s-au intrerupt si au permis observarea ocultatiei. Am urmarit fenomenul vizual ,preferand G=62x/ MarkIII@20mm si am incercat sa fac niste poze cu telefonul LG K7. Am vazut atat imersia cat si emersia. Pozele le puteti vedea aici ,in baza de observatii a MCsE unde sunt membru din 1995. Tejat s-a vazut numai daca Luna a fost supraexpusa ,K7 nu are setari manuale. Intre G=62x si G=154x , nu s-a vazut nici un companion al lui Tejat. http://eszlelesek.mcse.hu/open.php?obsid=77925 Dupa emersie ,am apucat (sa incep) sa compar pe Castor cele doua oculare zoom ,Mark III versus MZT dar, pe la 20:30 ,s-a lasat cortina... ''the show don't must go on''. Mircea ----------------------------------- Herr_Alien 28 Ian 2020 19:29 ----------------------------------- Lunar X, din nou. De data asta pe 1 Februarie, la ora 12:15 ora locala, la o ora dupa rasaritul Lunii. ----------------------------------- Andi 28 Ian 2020 20:26 ----------------------------------- Mai este un detaliu interesant pe Lună, care se vede bine în anumite condiții, după Primul Pătrar. Detaliul apare pe harta lui Cassini: chip de femeie. Este Promontoriul Heralid în răsărit de Soare (pe Lună). ----------------------------------- Mircea Pteancu 28 Ian 2020 21:50 ----------------------------------- Andi Excelenta tema de observatii,multumesc , Mircea ----------------------------------- Herr_Alien 29 Ian 2020 15:56 ----------------------------------- O sa ma hazardez la o predictie: Moon Maiden o sa fie vizibila in noaptea de 4 spre 5 Martie, in jurul miezului noptii ... ----------------------------------- Mircea Pteancu 29 Ian 2020 20:14 ----------------------------------- Excelent Alex,mersi,pentru mine ora e convenabila daca e TLR. Daca vremea va permite ,vom verifica in fereastra de timp indicata. Mircea ----------------------------------- Andi 29 Ian 2020 22:42 ----------------------------------- Mai este un detaliu interesant pe Lună, care se vede bine în anumite condiții, după Primul Pătrar. Detaliul apare pe harta lui Cassini: chip de femeie. Este Promontoriul Heralid în răsărit de Soare (pe Lună). Am folosit același interval de timp scurs între Primul Pătrar și observația raportată în revista l'Astronomie: rezultă 5 februarie 10h03min, adică înainte de răsăritul Lunii. Nu am luat în considerare nici o perturbație din mișcarea Lunii. Oricum, cum se înserează, ochii pe Lună. :D ----------------------------------- Herr_Alien 30 Ian 2020 07:08 ----------------------------------- Cred ca merita facute niste calcule. O sa revin. --- edited --- "Unlike some of the other clair-obscur effects that take exceptional conditions to be seen, the Moon Maiden is at her best when viewed through a small telescope and seeing (atmospheric steadiness) is poor. That will soften the surface enough to let you see her overall form. With optics that are too sharp or seeing that is too good, her form resolves into its individual components, and her appearance is lost." http://www.astronomy.com/magazine/2018/11/observe-shadow-play--on-the-moon --- edited 2 --- Pentru Martie mie imi tot iese o ora in jurul lui 7 dimineata - dupa apusul Lunii. Asa ca eu o sa incerc sa o observ pe 4 Februarie, ora locala 17:40. --- edited 3 --- 4 Februarie pica Marti, eu o sa fiu la munca :(. No Moon Maiden for me. ----------------------------------- theogon 30 Ian 2020 19:41 ----------------------------------- Desi am observat Luna de multe ori, iar zona Sinus Iridum cu cele doua promontorii Heraclides si Laplace imi este draga -poate ca datorez asta primei imagini a Lunii vazuta - copil fiind- in luneta instalata cand si cand in fata CCA de pe Calea Victoriei, sincer sa fiu nu am distins, precum ilustrul Giovani Cassini chipul de femeie sugerat de promontoriul Heraclides. Poate ca imaginatia bogata a observatorilor secolelor XVII care au dat denumiri ca laccus, maris, oceanus pallus, sinus a a prins in generatiile care au urmat pasiunea observatiilor astronomice ce deschideau drumul anevoios spre astri. Se pare ca modul in care cade lumina pe acest promontoriu ca si o magnificati scazuta faciliteaza perceperea chipului as zice ideal de femeie, pentru ca acest chip, nu-i asa, nu poate fe intalnit pe Pamant ----------------------------------- Andi 30 Ian 2020 20:29 ----------------------------------- Puțină imaginație, ajutată de mărimea instrumentului de observare, de condițiile astro și meteo. Canalele marțiene au făcut istorie, doar. Prin luneta de la C.C.A. nu m-am uitat niciodată, cu toate că stat de multe ori în grupul de curioși. Pe vremea aceea mă uitam prin telescopul lui Filotti Corneliu și prin luneta lui; eram vecini de cartier. Pe Lună mai sunt curiozități, cuprinse o parte în articolul din Astronomy din decembrie 2018. ----------------------------------- Andi 30 Ian 2020 21:27 ----------------------------------- Este off-topic, dar poate, poate .... Recunoaște cineva persoana cu pălărie? ----------------------------------- theogon 31 Ian 2020 00:19 ----------------------------------- Luneta o recunosc, insa copil fiind nu tin minte personajul, stiu doar ca era batran. Andy nu cumva ai batut si tu Astroclubul lui Sangeorzan, Strobach , Boico, Necsemer, Budala si inca multi altii?... (tot off topic) ----------------------------------- Andi 31 Ian 2020 00:41 ----------------------------------- Confirmativ! :) Credeam că nu am nici o amintire de la Sângeorzan; am găsit câteva cuvinte scrise pe o hartă. De Boico nu-mi aduc aminte. De la Strobach am o carte. Am urmat cursul de astronomie al lui Sângeorzan (alias Kepler). ;) Vremuri trecute; vreme trece, vreme vine. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 01 Feb 2020 15:33 ----------------------------------- Domnilor ,sper ca zoth nu se va supara daca am sa va atrag atentia sa NU incetati cu asemenea off-topicuri extrem de interesante! Vin cu o prima tema de observatii pentru Februarie ,inspirata din anuarul Meteor /2020. Duminica 2 Februarie la ora 17:34 UT ,adica 19:34 TLR , asteroidul 15 Eunomia (10mv) se va afla la 7' Est de steaua Theta Psc(4.3mv). La acel moment , Theta se va gasi pe cerul vestic la o altitudine de 22 grade,la jumatatea ''cotita'' spre Est a distantei dintre Venus si Markab /Alfa Peg. Pentru Arad, Telescopius da o prognoza naspa de 100% pana miercuri cand situatia se va imbunatati si vom avea ''doar'' 75%,poate voi veti avea bafta. Edit : mai avem o sansa deseara (prognoza de 18% nori pentru ora 19-20) cand 15 Eunomia va fi intre Theta Psc si HIP 115551 aflata la 2 grade spre Vest. Eunomia va fi la 19:30 TLR la jumatatea distantei dintre steaua ''a'' si Theta Psc. Si va forma un triunghi isoscel cu steaua ''a'' si HIP 115551. Deci vreme buna sa fie ca telescoape si informatii sunt destule...:P Altitudinea fiind destul de mica , cred ca nu va fi nevoie de diagonala la luneta ,deci schita atasata se serveste ''sec'' ,asa cum este. Succes ,Mircea ----------------------------------- zoth 05 Feb 2021 12:20 ----------------------------------- De la finele anului trecut, mai precis din serile de 28, 29 si 30 decembrie, nu am mai prins nici o ocazie buna de observatii, ori cer inorat ori excesiv de frig. Aseara cerul s-a mai degajat de nori si mi-am propus sa confirm culoarea lui Rigel B ... dar pentru asta ar trebui mai intai sa-l vad. Din pacate cerul vazut prin instrumente nu a fost atat de bun pe cat am sperat, transparenta undeva la 7/10, seeingul la 3-4/10 sau pe acolo. La prima runda de incercari nici luneta de 80mm, nici cea de 102 sau 130mm nu l-au scos in evidenta pe Rigel B. Eram usor dezamagit dar am mai incercat o runda de teste si de data asta a aparut dar numai in luneta de 102mm si numai la o magnificatie de 70-80x. Dupa focalizari repetate am confirmat prezenta lui Rigel B si culoarea lui cenusiu-albastrie. Am scazut magnificatia si m-am indreptat spre M42 care a fost frumos vizibila in toate cele 3 lunete, o priveliste splendida care iti incarca bateriile dupa o vreme mai lunga de stat pe tusa. Si pentru ca tot eram in zona am dat o fuga in Trapezium unde iar am avut oarece dezamagire, toate lunetele aratau doar 4 stele si numai la magnificatie moderata. Cum incercam sa fortez nota, imaginea se manjea din cauza turbulentei. Una peste alta, o seara de observatii nu prea reusite dar cu o confirmare in privinta lui Rigel B, o seara care te pune pe ganduri in privinta limitarilor impuse mai mult de cer decat de instrumente. ----------------------------------- Mircea Pteancu 07 Iun 2021 23:05 ----------------------------------- In mod de-a dreptul paradoxal, desi Epsilon 1-2 Lyrae este una dintre cele mai observate stele multiple ale cerului nordic, nu am gasit multe rapoarte cu adevarat detaliate despre acest obiect. Iar desene de observatii nici atat. Iata de ce va invit la aceasta tema de observatii : rezolvarea si separarea stelei multiple Epsilon 1-2 Lyrae. Descrierile si comentariile in text sunt foarte bune iar desenele, fie ele si ne-artistice, doar tehnic corecte, de-a dreptul binevenite! Cu ce telescop, la ce grosisment se rezolva, se separa componentele ? Cate stele vedeti in acest sistem ? Care sunt pozitiile stelelor una fata de cealalta ? Daca vom avea desene actuale, vom putea demonstra modificarea pozitiei stelelor in timp, prin compararea cu desene vechi. Deci vom vedea efectul deplasarii reale a unor stele. Atasez o captura de ecran din StelleDoppie pentru aceasta stea multipla. Daca vor exista intrebari, vom discuta aceasta fisa, ca sa ne familiarizam cu situl StelleDoppie, extrem de util pentru dublisti. Astept cu mare drag observatiile si comentariile voastre. Nu uitati: intelept este cel care cunoaste toate intrebarile, nu cel care stie toate raspunsurile. Deci astept si intrebarile voastre. Cer bi-senin, Mircea ----------------------------------- valy 08 Iun 2021 01:24 ----------------------------------- ..Epsilon 1-2 Lyrae .. Stiu ca n-am ce sa caut la avansati, mai ales dpdv al dublelor, dar atasez o captura de ecran din Stellarium, este vorba de cele doua aflate la aprox. 1grad de Vega? ----------------------------------- iulian90 08 Iun 2021 14:46 ----------------------------------- Da. Exact, despre acele stele este vorba, sunt printre cele mai frumoase stele duble de observat. Fiecare dintre ele se separa in cate doua componente foarte apropiate intre ele. :) Eu chiar aseara am observat stelele Epsilon 1 si 2 Lyrae, prin reflectorul de 114/900mm, la grosismentul de 250x, cu ocularul Super MA 3,6mm si am separat lejer componentele la ambele stele, desi sunt foarte apropiate intre ele. Componentele acestor stele sunt notate cu A si B , la Epsilon 1 Lyrae, C si D la Epsilon 2 Lyrae, iar aproximativ intre ele (formand un triunghi cu acestea) mai este vizibila inca o componenta notata cu I, de magnitudinea de 10,12 , situata la aprox. 150", sud-sud-est de componenta A, si care am observat-o deasemenea in refletorul de 114mm. Deci am observat 5 componente in sistemul Epsilon Lyrae, pana acum. Acest sistem cuprinde vreo 9 componente, dar multe dintre ele sunt inaccesibile instrumentelor mici. Mai ramane sa gasesc componentele E si F, cu magnitudini de 12.3 respectiv de 12,7, care au separatii mai mari de 60" fata de componentele principale, dar cu reflectorul de 150/1400mm, care este mai luminos decat reflectorul de 114mm. Mai jos atasez si o poza a unui desen facut aseara, dupa observatii. ----------------------------------- Mircea Pteancu 08 Iun 2021 23:17 ----------------------------------- valy Te rog fii serios, ce afirmatie e aceasta ca'' ...n-am ce sa caut la avansati...'' ? Esti binevenit oricand, la oricare dintre topicuri. Da, aceea este steaua multipla Epsilon 1-2 din Lira, cea indicata de tine. La marire mica vedem o singura dubla, notata in tabelul din StelleDoppie drept STFA 37 AD. La mariri mai mari, vom vedea ca steaua A are un companion B. Acestea formeaza dubla STF 2382 AB. Similar, C are un companion D, vizibil la mariri mari, acestea doua formeaza dubla STF 2382 CD. Iulian Excelent, multumesc pentru detalii si desen. Incarc din nou datele lui Eps 1-2 Lyrae din StelleDoppie, am incercuit cu rosu combinatiile/dublele care sunt accesibile doar telescoapelor de la 300mm in sus. Invit colegii sa incercam sa indentificam celelalte componente,accesibile telescoapelor mai mici, inafara celor descrise. Folositi mariri cat de mari suporta telescopul si conditiile : intre cele doua duble sunt vizibile niste stelute slabe.Greu de vazut dar le-am vazut. Plus , inafara ''dublei-duble'', vad in tabel ca ar trebui sa fie o ''multime'' de companioni pe care eu nu-mi amintesc sa-i fi notat vreodata... :oops: Avem colegi care au ''tunuri'' de calibru respectabil. Ar fi grozav daca ar ei contribui la observarea dublelor in chenar rosu, inaccesibile ''civililor''. Cer senin,Mircea ----------------------------------- iulian90 09 Iun 2021 09:18 ----------------------------------- Iulian Excelent, multumesc pentru detalii si desen. Cu placere. :) Am reusit sa observ si componentele E si F din sistemul Epsilon Lyrae, cu reflectorul de 150mm. :D Componenta E se vedea greu, intre stelele duble Epsilon 1 si 2 Lyrae, mai aproape de Epsilon 2 Lyrae, iar componenta F se vedea foarte greu, nu departe de componeta E, tot intre stelele Epsilon 1 si 2 Lyrae. Deci , acum am la activ 7 componente observate in sistemul Epsilon Lyrae. Intrebarea este , oare toate aceste componente fac parte fizic din acest sistem, sau unele sunt doar aparent apropiate de componentele A,B,C si D ? Ma gandesc ca nu degeaba acele stele slab luminoase dintre componentele A-B C-D, au fost notate cu E,F,G,H sau I. ----------------------------------- Erwin 09 Iun 2021 23:00 ----------------------------------- Eu am observat adesea aceste duble cu toate instrumentele din dotare în diferite ocazii, printre care demne de remarcat ar fi observațiile cu public de la Astro festivaluri, din plin centrul orașului. Din păcate nu am fost atât de preocupat de detalii și doar steluța dintre cele 2 duble am observat-o clar de multe ori, nu am insistat neștiind că sunt și altele pe-acolo. Va trebui să le acord mai multă atenție, mai ales că "am cu ce". Iulian, felicitări! Ești deja un dublist înrăit! :D Din câte știu, ordinea alfabetică a stelelor din cataloage de regulă indică și ordinea magnitudinilor, nu este arbitrară. ----------------------------------- Mircea Pteancu 10 Iun 2021 00:11 ----------------------------------- Iulian Felicitari pentru observarea stelelor E si F. Acestea sunt stelele pe care Admiral W.H. Smyth le-a denumit '' debillissima''. Din cauza stralucirii ''dublei-duble'', stelele ''debillissima'' scapa atentiei observatorilor. Doar persoanele avizate le vad dar nu fara efort. Eu le-am vazut prima data cu dobsonianul D=125mm ''Ratusca cea urata'', cu zece ani in urma,la 21 Aprilie 2011, cand testam ocularele Tolles proiectate de zoth si construite de Erwin. Deci incurajez colegii sa insiste, sunt absolut convins ca stelele ''debillisssima'' sunt vizibile cu Makuri de 127mm sau lunete de 100-110mm . Azi-noapte, observand cu dobsonianul de 200mm,am reusit sa vad pentru prima data, cea de a treia stea ''debillissima'', mentionata de Olcott ca fiind vizibila cu o luneta de patru inch, evidentiata cu rosu.Restul stelelor vazute in vecinatatea ''Dublei-duble'' le-am notat cu albastru pe captura de ecran din Aladin Lite. Spre Est, si paralel cu Eps1-Eps2, am vazut un asterism pe care l-as denumi ''Furca lui Epsi'', avand o lungime de (aprox.) trei minute de arc. La Vest de Eps2 - dubla sudica, am vazut un asterism triunghiular, ''Sageata lui Epsi'' , care tinteste direct spre Eps1 - dubla nordica. Toate acestea se vedeau in campul de 16 minute de arc al ocularului Lacerta 4mm, la 308x. Am trecut si la 385x cu ocularul TS Planetary 3,2mm, pentru detalii, cand am remarcat triughiul stelar de la Nord de ''Furca lui Epsi''. Atasez poza schitelor de azi-noapte si captura de ecran in care am identificat stelele vazute. Printre aceste stele ar trebui sa fie componentele din lista StelleDoppie.Ce ziceti ? O diagrama detaliata de acest fel nu am gasit, hai sa o elaboram noi. Cer bi-senin,Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 18 Iun 2021 00:45 ----------------------------------- Aseara, dupa ce am observat Nova Her 2021, am reobservat Epsilon 1-2 Lyrae la 385x, obtinut cu ocularul TS Planetary 3.2mm. ''Nu am plecat cu mana goala'' deoarece am vazut, la limita de vizibilitate steaua notata cu mov in schita electronica atasata. Folosind portalul CDS de pe Aladin Lite am aflat ca tocmai am facut cunostinta cu steaua UCAC 3 260-142078. Nu am gasit o valoare pentru magnitudinea ei vizuala. Am cautat-o in tabelul sistemului Eps 1-2 Lyr dar nu am gasit nici o stea la PA = aprox. 300 grade si separatia intre 63'' a lui E si cea de 75'' a lui G, mai apropiata de 70''. Desi nu face parte din sistem, incepand de aseara la mine sunt contabilizate patru stele ''debillissima''. Mircea ----------------------------------- MariusP 18 Iun 2021 08:52 ----------------------------------- Folosind portalul CDS de pe Aladin Lite am aflat ca tocmai am facut cunostinta cu steaua UCAC 3 260-142078. Nu am gasit o valoare pentru magnitudinea ei vizuala. Am gasit in StarCalc cu cataloagele GSC si USNO-A2 doua stelute apropiate, situate exact in pozitia stelei "mov" cu magnitudini V de 13.2 (GSC 03122-02202) si 14.9 (USNO-A2 Star 1275-10301436): USNO-A2 Star 1275-10301436 Current apparent equat. coordinates: Alp: 18h 45m 0.69s Del: +39° 38' 36.2" Equat. coordinates (J2000): Alp: 18h 44m 16.94s Del: +39° 37' 20.5" Field: 230 V: 14.9m (?) B: 18.0m (?) GSC 03122-02202 Star Current apparent equat. coordinates: Alp: 18h 45m 0.6s Del: +39° 38' 34" Equat. coordinates (J2000): Alp: 18h 44m 16.9s Del: +39° 37' 18" Plate: GSC1 V: 13.17m La aceleasi coordonate, da o stea dubla cu componentele de 13.9 si 14.2 separate de 35" in 2015. De fapt sunt componentele G si H ale multiplei eps Lyr. Este interesanta mentiunea "High proper-motion Star" la , precum si faptul ca in WDS face parte din multipla eps Lyr, , pe pozitia ultima, 19. Apare si la pozitia 12 raportata la perechea CD (eps2): PA 313 grade, separare 96". Deci, ceea cea ai vazut tu si ceea ce imi da StarCalc ca doua stele foarte apropiate, adica steaua mov este componenta H a stelei multiple eps Lyr, cu magnitudinea in banda V de 13.2 (GSC) sau 13.9 (WDS)! ----------------------------------- Mircea Pteancu 18 Iun 2021 16:27 ----------------------------------- Marius Multumesc pentru informatiile detaliate si interesante. Ca unghi de pozitie si eu m-am gandit la componenta H deoarece se vede in schita ca steaua ''mov'' are fata de CD un PA in jur de 300 grade; deci 313 gr. ar fi perfect. Dar nu corespunde separatia de 95'', ar trebui sa fie mai indepartata decat componenta E dar mai apropiata decat G care are separatia data la 75''... :roll: Ca magnitudine sunt convins ca pot vedea stele de 13,2mv cu dobsonianul de 200mm, de 13,9mv ... doar as vrea. Ce spune Vizier despre dubla GH este iarasi interesant deoarece PA = 358 grade corespunde daca vom considera H ca fiind steaua centrala. Steaua G mi-a parut mai luminoasa atat pe 8 Iunie, cand am vazut-o prima data cat si pe 16 Iunie. Dar ma gandesc ca faptul ca o stea e mai luminoasa in domeniul vizual nu inseamna musai ca este mai masiva decat cealalta componenta. Am mai intalnit cazuri in care steaua centrala a unei duble sau multiple este componenta mai slab luminoasa. Imi voi nota de acum asemenea cazuri, sunt de fapt cele mai interesante. Poate ca steaua centrala este mai slab luminoasa deoarece are un disc de acretie in jurul ei ? Pe ''discdetective'' de pe ''zooniverse'', procedura ne cere sa eliminam din selectii orice stea dubla. Sunt (ca sa fiu in ton cu moda romglish) ... puzlat ... :roll: Cu noul tau reflector de 6 inch cate stele ''debillissima'' vezi ? Renumitul Jeremy Perez, cu un asemenea telescop, nu a vazut si nu a desenat nici una desi E si F se vad bine in dobsonianul ''Ratusca cea urata'' cu apertura de 125mm. Mircea ----------------------------------- MariusP 18 Iun 2021 20:49 ----------------------------------- Pai s-a lamurit: G-ul tau din poza e de fapt H-ul de magnitudine 13.04 (GSC) sau 13.9 (VizieR), PA=313, sep=95" de eps2, iar steluta mov e G-ul de magnitudine 13.2 (GSC) sau 14.2 (VizieR), PA=293, sep=75" tot fata de eps2. Corespund si parametrii de la GH (pozitia 19)! Magnitudinile din GSC (banda V - Visual) sunt exact ce ai presupus ca ai vazut. Magnitudinile din VizieR sunt fotografice in banda B (Blue)! Tot StarCalc-ul mi-a sarit in ajutor... Cu noul tau reflector de 6 inch cate stele ''debillissima'' vezi ?Deocamdata n-a vazut nici una... Nici macar Lyra n-am vazut-o... :( ----------------------------------- Mircea Pteancu 18 Iun 2021 21:59 ----------------------------------- Excelent, ai dreptate, multumesc ca ai dezlegat enigma. Voi corecta schita, asa cum spui tu lucrurile sunt clare si logice. Tu ascuteste-ti ocularele ca vine vremea buna de observatii, cer senin, Mircea ----------------------------------- Armand Popa 15 Sep 2021 10:09 ----------------------------------- am observat si eu azi seara sistemul Epsilon Lyra. AB CD le-am rezolvat fara probleme, iar pentru cautarea EF am folosit ocularul planetar de 3,2mm, in care AB CD au aparut ca niste duble extrem de largi :)))))) EF se vad usor, noroc ca mi-a atras atentia dl Mircea de ele ca altfel probabil mi-ar fi scapat. Am cautat si G dar fara succes. Am vazut ca are mag 13.8, ceea ce pare prea mult si pentru reflectorul de 300 in conditiile cerului din centrul unui oras. Am observat si sageata si furca indicata. Voi reveni la acest frumos sistem la cer mai lipsit de inutilele leduri dublate haotic....:( ----------------------------------- Mircea Pteancu 15 Sep 2021 14:22 ----------------------------------- Armand Felicitari pentru aceasta observatie de finete in care-l avem drept calauza pe Amiralul Smyth. Magnitudinea lui G o fi 13,8mv in cine stie care lungime de unda. De multe ori, stelele nici nu au magnitudine vizuala in CDS/ Aladin Lite. Cer senin spor la observatii,Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 23 Oct 2021 17:56 ----------------------------------- La topicul DSO am discutat despre roiul deschis Tr 1 adica Trumpler 1 din constelatia Cassiopeia. Invitam colegii sa observe acest roi cu o aparenta oarecum ciudata. Pana acum, avem rapoarte de observare a acestui roi cu reflectoare de 114mm si 150mm de la Iulian si cu reflectoare de 160mm si 200mm de la Mircea. Credem asadar ca obiectul este observabil cu instrumente de la 100mm in sus. Armand a precizat ca Stellarium recunoaste Tr 1 ca obiect deci va va ajuta la gasirea lui in vecinatatea roiului mult mai celebru M103. Cer senin, spor la observatii, Mircea ----------------------------------- Armand Popa 23 Oct 2021 20:54 ----------------------------------- am observat acuma TR1, cu luneta 102/500 la G=142X. Asterismul formeaza un triunghi cu doua stelute de mag aprox 8.5. In prima faza apare ca o pata difuza, dupa care se rezolva in 3-4 stelute slabe. Precizez ca din locatia mea cerul e extrem de poluat luminos (centrul orasului) ----------------------------------- iulian90 23 Oct 2021 21:49 ----------------------------------- Bravo Armand, felicitari pentru gasirea si observarea acestui obiect. :D Sper sa il mai pot observa si eu in urmatoarele zile, ca acum e innorat la mine in Braila. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 24 Oct 2021 21:23 ----------------------------------- Felicitari Armand pentru observarea roiului deschis Tr 1 alias Collinder 15 ! ''Se merita'' sa il observi chiar si cu dobsonianul de 305mm deoarece este un obiect cu detalii. Am vazut in Tr 1 treisprezece stele, raspandite pe o arie cu diametrul de aproximativ trei/patru minute de arc. Atasez schita observatiei de aseara cu dobsonianul D=200mm, la 385x,camp vizual de 9'. Mircea ----------------------------------- Armand Popa 25 Oct 2021 22:08 ----------------------------------- Asa este! Am observat TR1 azi cu dobsonianul de 305. Am numarat aproximativ 13-14 stelute ----------------------------------- iulian90 27 Oct 2021 17:48 ----------------------------------- Am reobservat si eu roiul Trumpler 1 prin telescopul de 150mm acum doua seri si am vazut vreo 12 stele in acest roi, la grosismentul de 350 ori si am facut si un desen pe care l-am atasat mai jos. :) De remarcat este faptul ca numai o stea dubla din roi am reusit sa o splitez, , desi roiul mai are inca vreo doua stele duble. ----------------------------------- Mircea Pteancu 28 Oct 2021 21:30 ----------------------------------- Felicitari lui Armand si lui Iulian pentru observarea roiului Trumpler 1 ! Cer senin, spor la observatii,Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 16 Noi 2021 21:29 ----------------------------------- Victor Anestin, in cartea ''Cum sa inveti stelele''- editia 1913, reeditata de Astromix in acest an, atribuie astronomului J. Schmidt un tabel despre ''Vizibilitatea stelelor dupa apusul soarelui''. Am urmarit de cateva zile sa aflu momentul in care incepe sa se vada Saturn. Eram -si raman pe mai departe - curios in privinta actualitatii acestui tabel. Azi, Marti 16 Noiembrie a.c. am vazut Saturn, cu ochiul liber, incepand de la ora 17: 34 TLR sau 15:34 UTC. Sa lasam deocamdata Luna. Jupiter s-a vazut mult mai repede si, pornind de la aceasta planeta, am cautat Saturn, spre Vest. Cum cu ochiul liber se vedea doar fundalul luminos si usor nebulos al crepusculului, am folosit pentru cautare binoclul Sakura 9x. Dupa o vreme, am gasit Saturn si apoi am supravegheat zona cu ochiul liber. Inainte de 17:34 TLR, uneori parca se zarea ''ceva'' in punctul stabilit dar am notat momentul in care vizibilitatea cu ochiul liber a fost mai presus de indoiala. Dupa Stellarium, Saturn are magnitudinea vizuala 0,66 mv iar Soarele a apus la ora 16:55 TLR. Deci intervalul observat dintre apusul Soarelui si inceputul vizibilitatii cu ochiul liber al lui Saturn a fost de 39 minute. Dupa tabelul lui Schmidt aceasta trebuia sa se intample la ora 17:03 TLR daca asimilam Saturn unei stele de 1 mv. Conform observatiei de azi exista o diferenta de mai mult de 36 minute, fata de tabel, pentru vizibilitatea lui Saturn dupa apusul Soarelui. Nota de sub tabel spune ca acesta contine valori medii si este valabil pentru serile perfect senine si fara Luna. Accept cele doua criterii neconforme subliniate drept cauze ale intarzierii vizibilitatii lui Saturn. Voi urmari in continuare subiectul. E improbabil sa ajungem pana la determinari pentru stele 6mv dar cel putin pana la 4mv sau 5mv se poate. Va invit asadar si pe voi sa contribuiti cu observatii pentru actualizarea tabelului Schmidt reloaded. Nota bene: exista o eroare in fragmentul de text atasat (nu in tabel), eroare strecurata si in editia noua si pentru care imi asum responsabilitatea. Cer senin, Mircea ----------------------------------- iulian90 17 Noi 2021 19:34 ----------------------------------- Buna ideea cu masurarea intervalului de timp de la apusul Soarelui si pana la aparitia stelelor pe cerul serii. In conditiile actuale , cu poluarea luminoasa mare din prezent, ar fi necesara o reactualizare a tabelului Schmidt, intrucat din orase cel putin nu se mai poate ajunge la magnitudunea stelara 6, cu ochiul liber (poate din suburban, la periferie, in anumite conditii). Acum e innorat si este prezenta si Luna, dar cu prima ocazie de cer senin fara Luna si cu transparenta buna o sa incerc sa determin intervalul de timp de la apusul soarelui si pana cand devin vizibile stelele de diferite magnitudini, incepand de la 1 pana la 5. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 18 Noi 2021 23:23 ----------------------------------- Excelent Iulian, multumesc anticipat pentru colaborare ! Hai sa stabilim o lista cu stelele pe care sa le urmarim, asa rezultatele vor fi mult mai usor de interpretat. Daca ducem totul la bun sfarsit, vom crea un ''tabel Schmidt reloaded'' ca rezultat al colaborarii membrilor forumului. Evident ca va fi insotit de anexe cu observatorii si observatiile, locatiile si conditiile de observare etc. Invitam cu draga inima si pe ceilalti astronomi amatori sa participe la acest proiect observational. Mircea ----------------------------------- iulian90 19 Noi 2021 15:26 ----------------------------------- Cu placere dl. Mircea. :) M-am gandit la ce stele pot fi observate seara cu ochiul liber in periada aceasta de toamna tarzie si primele stele care se vor vedea dupa apusul Soarelui ar fi Vega cu mag. 0, urmat de Altair cu m= 0,75, apoi Deneb cu m=1,25, Mirfak (Alfa Persei) cu m= 1,75, Polaris cu m=1,95, Kochab (Beta UMi) cu m=2, sau Mirach (Gamma And) tot cu m=2, Hamal (Alfa Arietis) deasemenea, cu aceeasi magnitudine. Apoi stele cu magnitudini mai mari, ca Etamin (Gamma Dra) cu m=2,2, Aldemarin (Alfa Cep) cu m=2,45 sau Gienah (Epsilon Cygni) cu o magnitudine similara, Ruchbah (Delta Cas) cu m=2,65, Tazared (Beta Aql) cu m=2,7, Rastaban (Beta Dra) cu m=2,75, Algenib (Gamma Peg) cu m=2,8 , Matar (Eta Peg) cu m=2,9, deasemenea Rukh (Delta Cygni) cu aceeasi magnitudine, sau Zeta Aql cu m= 2,95, apoi stele ca Delta And cu m= 3,25 ,Homan (Zeta Peg) Biham (Theta Peg) cu m= 3,5 sau Biham (Theta Peg) cu m=3,5. Dupa aceste stele ar urma stelele constelatiei Lacerta, cele principale care formeaza asterismul si anume: Alfa Lacertae cu m=3,75, 1 Lac cu m= 4,1, 5 Lac cu m= 4,3 si Beta Lac cu m=4,4. Deasemenea ,ar mai fi stelele Epsilon Cep cu m=4,15, Kappa Cas cu m=4,15 sau Kurhah (Xi Cep) cu m=4,4. Apoi ar urma stele si mai slab luminoase, ca Rho Cas cu m=4,5, Chi Cas cu m=4,65, Upsilon 2 Cas cu m=4,6 , Phi Cas cu m=4,7, Upsilon 1 Cas cu m=4,8 , Tau Cas cu m=4,85, Sigma Cas cu m=4,95 sau 4 Cas cu aceeasi magnitudine. Deasemenea, mai pot fi observate si stelele din preajma galaxiei Andromeda, anume Miu And cu m=3,85, v And cu m=4,5 si 32 And cu m=5,3, aceasta din urma fiind la limita vizibilitatii din oras. Deasemenea ,la magnitudini similare cu cea a lui 32 And si mai distincte, nu prea apropiate de alte stele mai luminoase, mai pot fi stelele Sigma Psc cu m= 5,5, nu departe de steaua Mirach din Andromeda, 32 Peg cu m=4,8, 14 Peg cu m= 5, nu departe de Miu Cygni cu m=4,6, sau de Jih (K appa Peg) cu m=4,9. In preajma acestor stele mai pot fi gasite si stele "extreme" pentru observarea cu ochiul liber din oras, anume, 15 Peg cu m=5,5 si 23 Peg cu m= 5,65. Deasemenea mai pot fi observate stelele 78 Peg cu m=4,95, Phi Peg cu m=5, 10 Lac u m=4,85, 13 Lac cu m=5,1, 26 Cep cu m=5,5 (intre Xi Cep si Iota Cep) si multe altele, la magnitudini de 5 sau peste, sunt multe si mai greu de indentificat si separat de celelalte stele, mai ales ca multe la asemenea magnitudini nu am nume Bayer sau Flamsteed ci doar numar de catalog care incepe cu HIP ,SAO ,HD etc. si nu toate sunt notate pe atlase la magnitudini de peste 5. Stellarium poate fi de mare ajutor in aceste cazuri. :) Acum este vremea cam innorata si Luna prezenta pe cer seara, destul de stralucitoare, caci faza se tot mareste , dar cu prima ocazie dupa ce Luna trece de faza de luna plina si cand transparenta va fi buna, o sa incerc sa indentific o parte din aceste stele, cu magnitudini diferite, incepand cu Vega si voi tine cont si de timpul scurs de la apusul Soarelui, voi nota pe caiet totul, numele si magnitudinea stelei, precum si ora observatiei. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 19 Noi 2021 20:03 ----------------------------------- Oho, bravo, ai si propus stele de observat. Vom lucra atunci pe aceasta lista, multumesc ! Cu siguranta ca vom avea nevoie de ceva timp din cauza vremii neprietenoase. Cer senin, Mircea ----------------------------------- iulian90 21 Noi 2021 21:48 ----------------------------------- Buna seara tuturor. :) In seara aceasta am inceput sa observ stele cu ochiul liber in timpul crepusculului in vederea actualizariii tabelului Schmidt. Am cautat mai intai cele mai stralucitoare stele Vega, Altair si Deneb, ajutat uneori si de binoclu, pentru a le repera mai usor cu ochiul liber in lumina puternica a crepusculului civil si am ajuns la stele de magnitudinea 5,7 la sfarsitul sesiunii de observatii, lucru remarcabil ,avand in vedere zona in care locuiesc ,cei drept aproape la periferia orasului Braila, dar oricum in zona suburbana, unde scara Bortle a cerului este 5 conform Sky Map Pollution. :D Daca nu era Luna prezenta, pun pariu ca as fi ajuns la magnitudinea limita 6, asa de buna a fost transparenta in seara aceasta si azi-noapte. :) De obicei magnitudinea limita este de 5-5,3, cand transparenta este acceptabila dar nu foarte buna si scade sub 5 cand transparenta este proasta. De asemenea, ieri am mai reusit sa observ cu ochiul liber planetele Venus la ora 15:30, Jupiter la ora 16:02 si Saturn la ora 16:55. Mai jos am postat o imagine cu lista de stele observate cu ochiul liber, cu ora observatiilor in dreptul fiecarei stele, precum si orele la care se termina crepusculul civil, nautic si cel astronomic si o ra rasaritului Liunii, care dupa ora 18 a inceput sa afecteze observatiile, limitand magnitudinea la 5. O sa mai incerc in urmatoarele seri sa observ stelele de magnitudinea 5 si pana la 6 ,daca transparenta se mentine la fel de buna, ori daca nu, in alte ocazii,cu transparenta foarte buna si fara Luna pe timpul serii. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 22 Noi 2021 00:49 ----------------------------------- Felicitari Iulian pentru observatiile stelelor pentru Lista Schmidt cat si pentru observarea celor trei planete in plina zi ! Acestea sunt observatii de performanta desi nu necesita telescop deci poate sa participe oricare astronom amator, indiferent de dotare. Cer senin si spor la observatii in continuare, Mircea ----------------------------------- Erwin 22 Noi 2021 13:03 ----------------------------------- Într-adevăr, au fost 2 seri cu transparență foarte bună. Felicitări, Iulian, și din partea mea! ----------------------------------- iulian90 22 Noi 2021 13:52 ----------------------------------- Multumesc tuturor. :) Asa este , observatiile stelelor cu ochiul liber sunt accesibile pentru oricine care este pasionat de astronomie. Eu tot prin observatii cu ochiul liber am invatat constelatiile, mai cu seama in perioada 2013-2014. Tin minte ca am inceput cu Carul Mare ,pe care il stiam si inainte de a incepe cu astronomia, apoi am cautat Carul Mic, Dragonul, Cepheus, Cassiopeia ,Pegasus si asa mai departe, pana am invatat toate constelatiile, in decurs de un an si jumatate. Ultimile constelatii care le invatasem au fost cele aflate la declinatii sudice, aproape de orizont si care au fost cele mai "dificile" pentru observstiile cu ochiul liber, din cauza altitudinii mici, a poluarii luminoase si a obstacolelor. Uneori ,la altidtudini asa mici ma mai ajutam si cu luneta "primitiva" tip Galilei, din tub de carton cu obiectiv simplet ,care o aveam in anii 2013-2014. Am ajuns la concluzia ca astronomia adevarata se incepe cu observarea cerului cu ochiul liber. Tot asa au procedat si inaintasii nostrii, cu observatii cu ochiul liber, efectuate din observatoare astronomice, vreme de sute sau mii de ani pana sa fie inventata luneta astronomica. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 24 Noi 2021 00:04 ----------------------------------- Ai mare dreptate Iulian ! Cu observarea cu ochiul liber a cerului am inceput si eu. Pe la 12 ani am invatat primele constelatii. Constelatiile mele ''natale'' ( adica cele prin care m-am nascut ca astronom amator atunci) au fost Bootis si Coroana Boreala. Imi place si acum sa fac observatii cu ochiul liber. Pentru mine nu-i putin lucru sa vad fara instrument Cr399 ca o ceata luminoasa, sa numar cinci sau sapte stele in Mel 111 si zece stele in Pleiade,sa vad M44, M13, M24 sau M8. Iar panoramele crepusculare, curcubeele, halourile selenare,razele crepusculare se vad cel mai bine cu ochiul liber. La fel constelatiile in ansamblul lor, Calea Laptelui si nebuloasele sale obscure precum Marele Rift si Sacul Nordic de Carbune. Am vazut asa pete solare ( prin filtru, evident), am desenat marile selenare, cateva comete si am vazut cativa bolizi - spectacole de neuitat. Sunt ahtiat dupa observatiile telescopice dar nu uit ca la baza (chiar si a observatiilor la peste 300x a stelelor subarc), se afla orientarea initiala cu ochiul liber. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 12 Iun 2022 22:43 ----------------------------------- Propun colegilor o noua tema de observatii. Joi 9 Iunie, din dorinta de a compara performanta ocularelor Huygens, am testat ''asa, mai indeaproape'', ocularele Super 25mm si Super 10mm. Am folosit dobsonianul Toleascop 200mm. Parca pentru a demonstra ca sunt utile, (si in ciuda presei foarte negative de pe forum), cele doua oculare Super mi-au prilejuit ''descoperirea'' a doua stele duble in roiul stelar deschis IC 4665 din Ophiucus. Cea mai stransa este STF 2212 cu separatia de 3.3''. Cealalta dubla, bine rezolvata la 49x de ocularul Super 25mm, este STF 2216 cu separatia de 27.3''. Aceasta este si stea variabila. Face parte din clasa ''rotating variable''.(Nu toate stele se rotesc ? :roll: ) Cand imi amintesc de cate ori am observat roiul IC 4665 cu oculare mai fitzoase ... :oops: :oops: :oops: Iaca, a trebuit sa vad dublele cu ocularele Barium, cunoscute pe piata romaneasca drept ''Super''. Daca i-ar fi cunoscut mai bine pe romani, le-ar fi spus ''Hiper Super'', presupun ca erau vanzarile mai mari ... Mircea ----------------------------------- tudor 15 Iul 2022 08:36 ----------------------------------- La initiativa lui Mircea Pteancu din topicul "Observatii cu binoclul" propun observarea companionului Polaris B prin instrumente si puteri cat mai mici posibile. Pe acest caz concret (Polaris B) as vrea sa studiez/studiem in acelasi timp si diferentele dintre vederea binoculara si cea mono. De exemplu eu o sa incerc cu luneta ED80 a lui Daniel + ocular 32mm ce imi da aproape 19x, cu o pupila de iesire 4,26mm versus Binoclu APM 70mm + oculare 25mm (16x) cu pupila de iesire 4.37mm ... Sunt sigur ca o mare importanta o are vederea binoculara ce ne da doua mari avantaje fata de mono la aceeasi putere si apertura: 1 vederea binoculara face ca luminozitatea binoclului 70mm sa fie undeva echivalenta cu cea a unei lunete de 84mm 2 vederea binoculara face ca imaginea sa fie si ea perceputa de creier putin mai marita, creand iluzia unei puteri de 18x/19x in loc de 16x Deci eu sunt sigur ca as vedea companionul cu o luneta de 84mm la 19x la fel ca prin binoclul meu de 70mm la 16x. Facand calculele nu ma mira ca imi da aproape aceesi pupila de iesire in amandoua instrumentele, de aprox 4.4mm. Pupila asta de 4.4mm a dat roade pe cerul meu de Bucuresti, pe alt cer pote merge si cu una mai mare. Insa extrapoland, ma gandesc ca daca pastrez aceeasi pupila de iesire de 4.4mm, dar sa ma duc cu apertura mai in jos gen 60mm cu 13,5x, cred ca ochiul meu nu mai are puterea de separare la 13.5x pentru ca companionul va fi acoperit de stralucirea/razele stelei principale. Poate altii cu ochi mai buni... Deci in special as fi curios daca cineva are posibilitatea observarii cu o pupila de iesire aproximativa de 4.4mm cu urmatoarea configuratie: Luneta 84mm cu putere 19x. Bineinteles ca nu e batuta in cuie aceasta configuratie. Cu binoclul 70mm putere 16x companionul Poaris B l-am vazut in imediata vecinatate a sclipirilor stelei principale, dar fiind foarte palid mi-a pus probleme parca mai mult de luminozitate decat de rezolutie, ca se disolva din cand in cand in fundalul laptos al cerului. ----------------------------------- iulian90 06 Iun 2023 00:09 ----------------------------------- In seara asta am reusit sa observ componentele E si F "Debillissima" dintre componentele Epsilon 1 si 2 Lyrae , cu telescopul de 114/900mm. Se vad mai greu decat in telescopul de 150mm , cu care dealtfel am si observat aceste componente facand comparatie intre el si telescopul de 114mm. Daca in telescopul de 150mm componenta E se vede cu regularitate , iar componenta F mai greu, in telescopul de 114/900mm componenta E se vede greu iar componenta F foarte greu , la limita. Atat la telescopul de 114 cat si la cel de 150mm am folosit ocularul Super MA de 3,6mm , la cel de 114mm obtinannd un grosisment de 250x , la celalalt de 150mm un grosisment de 388x. ----------------------------------- Mircea Pteancu 06 Iun 2023 11:33 ----------------------------------- Felicitari Iulian ! Ai vazut deci din sistemul Eps 1-2 Lyrae cat a vazut si amiralul Smyth. Ma bucur ca ai reusit sa observi stelele E si F si cu reflectorul de 4.4 toli. Mie mi se pare interesant de stiut ca William Herschel a intocmit primul sau catalog de stele duble, continand 200++ obiecte, cu un reflector de sapte picioare (aprox. 2100mm) cu apertura de 4.5 toli. Cer senin, Mircea ----------------------------------- zoth 31 Ian 2024 17:50 ----------------------------------- Nu vreau sa repun pe tapet sistemul binar Rigel dar aseara am refacut aceasta observatie din mai multe motive: In primul rand pentru ca am vazut o turbulenta atmosferica semnificativ mai mica decat in multe din serile senine precedente. Am evaluat turbulenta de aseara la pick 6 cu momente sporadice nesportive cand cobora pana la pick 4, deci primul imbold sa refac observatia. Al doilea motiv a fost pentru ca am vrut sa-mi reconfirm mie ca observatia aceasta este posibila cu luneta de 60/840. Cum ambele acromate de 60 si 80mm erau deja la rece am inceput cu cea mica. M-am centrat cu ocularul de 25mm dupa care am trecut la cel de 9mm (93x). Am verificat figurile de difractie intra si extra focal si pentru ca totul arata bine, am plecat in focus. Dupa cateva momente in care am scanat imprejurimile principalei, iata, a aparut companionul foarte palid, abia vizibil dar la locul lui de la ora 7 si destul de departe de discul Airy. Am incercat sa forjez o magnificatie mai mare si am trecut la orto de 5mm (168x) dar companionul nu s-a mai vazut. Asta a fost o confirmare a acelui gap de magnificatie despre care s-a mai vorbit aici la observarea companionului lui Rigel. Am trecut inapoi la ocularul de 9mm (vixen SLV) si companionul a reaparut cu perioade mici in care mai disparea de pe firmament, probabil perioadele in care turbulenta avea acele tendinte nesportive spre pick 4. Experienta de aseara mi-a lasat o impresie foarte buna despre ocularele din seria SLV care s-au dovedit si comode si performante chiar daca au un camp de numai 50 grade. Observatiile de mai sus au fost facute in intervalul de timp dintre ora 20.15 si 21.00 si au fost reconfirmate in luneta de 80mm tot pe aceleasi oculare. Cel mai bun comportament l-a avut tot SLV-ul de 9mm in care companionul era permanent vizibil. Ca o concluzie la cele vazute aseara mi-am soptit in barba ca sub cerul Bucurestiului si sub cupola lui de praf si poluare luminoasa, observarea lui Rigel B nu este posibila cu o luneta mai mica de 60mm, dar ... tot e bine si asa. De departe cel mai important motiv pentru care am facut aceasta observatie a fost pentru pregatirea psihologica a ceea ce va urma. Mi-am propus si cu aceasta ocazie va propun si voua atacarea sistemului binar Sirius. Este un test greu, poate are si ceva note de asemanare cu asediul Stalingradului dar zic ca merita sa incercam pentru ca perioada acestor ani e propice. Iata datele problemei cu oarecari aproximatii: daca la Rigel aveam mv=0,12, la companion mv=6,7 si o separatie de aprox 9" arc, in cazul sistemului Sirius avem la principala mv=-1,46, la companion mv=8,44 si o separatie de 10-11" arc. Cu siguranta vor intra alte jucarii in acest joc dar importante vor fi cerul si turbulenta cat mai mica. Cine vrea sa raporteze observatii legate de aceasta tema, aici e locul potrivit! Bafta si cer senin! ----------------------------------- Erwin 31 Ian 2024 19:37 ----------------------------------- La ultima ieșire la stele de la mijlocul lui ianuarie am fost după localitatea Luică spre Mănăstirea, cam la aceeași distanță ca Oltenița. Transparența a fost bună dar turbulența nu m-a lăsat să observ prea multe duble, am încercat să văd Theta Orionis E și F și nu am reușit, oricât am încercat, celelalte stele apăreau pufoase. Am observat doar dintre cele mai lejere și câteva roiuri și galaxii. Probabil dacă se mai ivește ocazia de seeing bun aș putea încerca Sirius cu newtonianul Hinds care este bun la duble strânse. Lângă Rigel am observat o steluță dar nu știu dacă despre aceea este vorba, era departe de discul Airy. Nu mă pricep să evaluez distanțele și nici nu m-a preocupat prea tare rigurozitatea observațiilor, mă uit, sunt frumoase, atâta tot. :oops: ----------------------------------- zoth 02 Feb 2024 10:55 ----------------------------------- M-am uitat prin telescopul Hinds la Lisa si am credinta ca ar putea rezolva fara probleme tema Sirius. Nu spun asta pentru a face un compliment gratuit, ci in urma concluziilor pe care le-am tras aseara la sedinta de observatii dedicata acestui subiect. Ieri dupa lasarea serii am dus la rece luneta Vixen de 13cm impreuna cu accesoriile si privind cerul cu ochii liberi am descoperit o priveliste promitatoare, nu se vedeau scintilatii la stele si transparenta parea buna. Am asteptat sa urce Orion si sa treaca de blocul din fata in ideea ca pana se iveste Sirius sa-mi exersez putin ochii pe Rigel. Dupa ora 20.00 m-am centrat pe sus numitul si apoi am incarcat ocularul de 9mm (89x). Din pacate turbulenta a inceput sa creasca usor dar era similara cu cea din seara precedenta (pick 6). In 13cm companionul lui Rigel si-a facut imediat aparitia de data asta stabil, semanand cu un mic far vazut din departare. Am schimbat ocularul cu un 5mm (160x) si apoi cu un 4mm (200x). Imaginea s-a cracanat suficient de bine astfel incat farul Rigel B se vedea distinct si suficient de stabil chiar daca discul Airy al principalei avea zbateri serioase. Pret de vreo 30 minute am tot schimbat ocularele intre ele si deja Rigel imi parea o tinta facila, poate prea facila... Dupa 21.30 cand Sirius a trecut de blocul din fata m-am centrat pe el cu ocularul de 25mm apoi am schimbat direct pe 4mm (200x). L-am lasat sa baleieze campul ocularului de 5-6 ori pana am reusit sa focalizez corespunzator si am avut impresia ca turbulenta a mai crescut putin, undeva spre pick 5, nu sunt foarte sigur. Putin inainte de ora 22.00 la una dintre aceste baleieri si-a facut aparitia un varf de ac slab luminos undeva la ora 2-2.30 ca pozitie. Aparitia a fost oarecum fantomatica si nu cred ca a durat mai mult de o secunda. Apoi intr-o noua baleiere fantoma varfului de ac a aparut din nou pe aceeasi pozitie insa de data asta a avut o durata mai mare, suficienta cat sa apuc sa mormai, uite-l!, uite-l! Nu stiu daca am estimat bine PA undeva intre 70 si 80 grade deoarece Sirius nu ajunsese inca la meridian si deci axa NS era usor inclinata dar si gatul meu stramb din cauza pozitiei de la ocular. Luneta Vixen e mare, cat o vaca de mare, iar balconul mic. In plus de asta mai trebuia sa ma strecor si eu in peisaj... Nu stiu daca am vazut sigur companionul, observatia va trebui confirmata si reconfirmata in mai multe randuri pana la o certitudine dar un lucru il stiu clar acum, "Se poate!!" Daca are cineva un unghi de pozitie actual al companionului ar fi de ajutor pentru toti acei ce vor sa incerce aceasta provocare. Cer senin! ----------------------------------- zoth 10 Feb 2024 19:10 ----------------------------------- A mai incercat cineva ultima tema propusa? :) Dupa sesiunea din 1 februarie am mai avut doua tentative, ambele nereusite din pacate. In seara de 5 februarie eram afara cu luneta mica de 60mm tot prin zona Ori. Am vizitat Mintaka, o dubla care nu pune probleme nici unui instrument, am coborat apoi in trapez unde am vazut parca 3 stele si am poposit in cele din urma la Hatysa, alta dubla frumusica si usurica. De aici mi-a venit ideea sa ma indrept spre Rigel sa vad cum sta treaba ... Fara insistente din partea mea si-a aratat imediat si stabil companionul. Atunci s-a aprins beculetul: ce-ar fi sa fac si marea incercare? Am schimbat monturile si apoi lunetele insa mi-a luat ceva timp si s-a facut destul de tarziu, luneta mare de 13cm nu mai avea cand sa se aclimatizeze. Am stat totusi la panda pana ce Sirius a ajuns la meridian. Degeaba! In seara de 8 februarie, anuntata ca ultima cu cer senin din ultima perioada, am iesit din vreme de data asta cu montura mare si luneta SD apo 102 de la TS. Turbulenta era usor mai mare decat in seara de 5 feb dar si eu eram dotat cu o luneta mai buna. Am reluat acelasi traseu plecand tot de la Mintaka, trapez unde am vazut 4 stele la prima strigare, Hatysa super usoara, Companionul lui Rigel stabil si vizibil la orice magnificatie si dupa ora 21.40 am mers pe directia Sirius. Poate ca marele ghinion a fost ca intre timp crescuse destul de mult si turbulenta. Companionul nu a vrut sa se arate cu niciun chip! Dupa aceasta experienta am concluzionat ca pe un cer bortle 9+, transparenta de multe ori precara, un instrument de 4" nu este suficient pentru tema propusa. Voi incerca pe viitor doar cu luneta mare. ----------------------------------- Mircea Pteancu 10 Feb 2024 22:23 ----------------------------------- Pe 8 Februarie am incercat si eu sa vad companionul lui Sirius. Am folosit newtonianul D=148mm F/5 cu grosismente de 107x/ TS 7mm UWA , 150x / Radian 5mm si 250x / Radian 3mm. Nu am vazut nici un semn al companionului lui Sirius. Cerul a fost paclos, cu mase de nori subtiri uneori iar turbulenta a fost variabila intre Pickering 5 si 6. Companionul lui Rigel a fost vizibil la 107x ''din prima'', cu telescopul neechilibrat termic. In imaginea defocalizata, se vedea ditamai ''barba termica'' iar oglinda arata asa de parca ar fi taiat cineva din ea partea superioara. Dupa echilibrarea termica, mult mai lunga la reflectoarele cu barillet stil chinezesc decat la cele ATM, telescopul s-a descurcat mai mult decat onorabil si a rezolvat si separat 52 Ori iar la 7 Tauri mi-a aratat discurile Airy scamosate si pupacindu-se. Abia atunci am atacat tema rezolvarii lui Sirius, am insistat mai bine de o jumatate de ora, rezultatul a fost negativ. Data viitoare voi avea grija sa iau in cufarul de oculare si cutia cu filtre. La alte stele duble, Zeta Her si Lambda Cyg imi vin acum in minte, filtrul albastru sau cel neutru a ajutat la rezolvare. Gandul care ma bate este insa acela ca reflectoarele scurte ( F/5 in acest caz) si cu obstructie centrala mare ( 30% ) sunt cam nepotrivite pentru asemenea obiecte. Se vad prea multe artefacte instrumentale in imagine si care acopera imaginea companionului. Lunetele cred ca sunt in avantaj clar. Dar eu nu am luneta mare asa ca voi incerca din nou cu reflectorul. Mircea ----------------------------------- iulian90 10 Feb 2024 23:23 ----------------------------------- Am incercat si eu de-a lungul timpului sa gasesc companionul stelei Sirius atat cu reflectorul de 114/900mm cat mai ales cu cel de 150/1400mm, in seri cu seeing bun insa fara rezultate. La steaua Rigel am vazut relativ greu companionul insa se vede cu certitudine, spre sud de steaua principala, adica spre ora 6, atat cu reflectorul de 114mm cat mai ales cu cel de 150mm. Inclusiv in seara aceasta am observat ambele stele insa doar la Rigel am reusit sa observ companionul. Reflectorul de 150mm prezinta o obstructie de 25% si este o combinatie dintre oglinda sferica si un corector de sfricitate nu tocmai potrivit, asa ca in jurul stelei se vad multe inele de difractie iar discul Airy abia se distinge in centru. Plus ca apare si cromatismul datorata corectorului, un fringe violet in jurul stelei. Si pana sa-i inlocuiesc oglinda secundara acum trei ani, telescopul de 150mm era inutilizabil la grosismente mari. Poate de aceea nu am reusit sa observ pana acum companionul stelei Sirius cu acest reflector, desi in momentul de fata este instrumentul cu cel mai mare diametru din cate am (Il va depasi in curand Gigantul de 245/1260mm cand va fi finalizat ;) ). Nu am incercat insa si cu luneta de 80/900mm sa observ companionii acestor stele si cred ca in urmatoarele seri cu cer senin o sa fac o incercare sa vad daca gasesc companionul stelei Sirius. La Rigel sunt aproape convins ca voi gasi companionul cu luneta, desi se va observa mai greu decat in reflectorul de 114mm din pricina luminozitatii mai mici si a diametrului mai mic al lunetei. Ramane de vazut, doar observatiile vor dezvalui adevaratul rezultat. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 11 Feb 2024 00:23 ----------------------------------- Iulian Musai incearca luneta de 80mm la Rigel, sunt sanse foarte mari de succes. Daca sunt conditii de cer bune, companionul lui Rigel a fost observat chiar si cu lunete cu aperturi de 45mm. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Armand Popa 11 Feb 2024 10:16 ----------------------------------- Rigel se vede bine cand atmosfera este relativ calma. Am vazut-o de ma multe ori ,dar cel mai "mic" instrument cu care am putut observa companionul a fost newtonianul Bresser, 130/1000. Voi incerca si cu luneta de 70, poate poate... Sirius e alta mancare de stele. L-am vazut o singura data in 12 martie 2022 cu dobsonianul omegon 203/1000, si am incercat de inca cateva sute de ori cu tot felul de instrumente, inclusiv dobul mare de 12", fara succes. Cand am vazut companionul, asa am insemnat in jurnalul meu de observatii> "cu ocularul de 2.5mm , la marirea de 400X se vede bine companionul intre discurile de difractie a lui Sirius, care apare relativ punctiform sau cel putin relativ stabil. Atmosfera a devenit foarte de stabila pt o perioada de aprox jumatate de ora, in care a putut sa reobserv de mai multe ori si sa confirm ca vad intr-adevar Sirius B " Am citit despre tot felul de tehnici, cum sa vezi Sirius B. Eu cred ca mai mult decat orice, avem nevoie o atmosfera foarte calma.. atat Armand ----------------------------------- zoth 11 Feb 2024 12:24 ----------------------------------- Va multumesc pentru feedback si ma bucur ca subiectul Sirius este unul de interes :D As vrea in randurile de mai jos sa-mi expun niste concluzii personale la care am ajuns fata de acest subiect: In primul rand nu as vrea sa se inteleaga ca tema aceasta a fost la mine ceva de genul, "punct ochit, punct lovit", nu, nici vorba, il urmaresc pe Sirius de multa vreme si chiar daca nu am sute de incercari cum are Armand, cateva zeci bune cu siguranta am. Din fiecare incercare am invatat cate ceva si in cele din urma am speranta ca macar o data am reusit. In fapt evenimentele din seara de 1 februarie m-au injectat cu o doza consistenta de adrenalina care m-a determinat sa pun problema si aici pe forum. Dupa toate experientele traversate, cred si eu la fel ca si Armand ca cel mai important aspect este un cer cu transparenta buna si turbulenta cat mai mica. Apropo de ce spune Mircea, foarte important de asemenea, am vazut ca instrumentele cu raport focal mare se descurca semnificativ mai bine si arata imagini mai estetice comparativ cu cele rapide in care discul Airy se labarteaza haotic si arunca flacari in toate directiile, rupand si fragmentand inelele de difractie, amestecand totul ca intr-un ghiveci calugaresc. Ambele tinte, atat Rigel cat si Sirius mi s-au parut extrem de capricioase fiind momente in care primul isi arata companionul ferm si stabil si in instrumente mici cum a fost experienta mea din 5 februarie in care l-am vazut foarte frumos in luneta de 60mm dar si momente in care il arata greu/fragmentat sau chiar deloc in instrumente mai maricele. M-a intrigat si acel gap de magnificatie care in unele seri iese clar in evidenta iar in altele nu. Din pacate nu am gasit informatii actualizate despre Sirius si nu sunt ferm convins inca de experienta avuta in 1 februarie. Cea mai recenta imagine cu steaua dateaza din 2016 si am gasit-o zilele acestea pe net. Ceea ce am vazut la ocular pare a fi confirmat de imaginile pe care am sa le pun mai jos. Il incurajez si eu pe Iulian sa foloseasca luneta lunga de 80mm mai ales ca are acolo un cer mult mai bun decat cel de aici. ----------------------------------- iulian90 11 Feb 2024 14:50 ----------------------------------- Desigur ca doar pe un cer bun, cu seeing de calitate se poate observa companionul lui Sirius. Dar acum, perioada asta trebuie profitat cat mai mult cu observarea companionului lui Sirius, intrucat anul trecut separatia dintre companionul si steaua principala a atins cea mai mare valoare, de 11,33" , si anul acesta are 11,31" si se mai mentine peste 11" inca trei ani apoi incepe sa scada tot mai mult, conform Stelle Doppie. Tot conform Stelle Doppie , unghiul P.A. al companionului lui Sirius ar fi apropiat de 61 grade anul asta. https://www.stelledoppie.it/index2.php?iddoppia=27936 ----------------------------------- zoth 11 Feb 2024 15:42 ----------------------------------- Multumesc Iulian, nu ma descurc inca cu situl asta dar ce vad acolo imi da sperante :D Am apreciat companionul situat intre ora doua care inseamna 60 grade si doua jumate care inseamna 75 grade. Din pacate un interval mai mic nu am putut aprecia cu gatul stramb. Oricum va trebui sa confirm observatia pentru a avea o certitudine. Cer senin! ----------------------------------- Mircea Pteancu 12 Feb 2024 00:33 ----------------------------------- In mod intamplator, azi am gasit o nota de observatii de anul trecut cand am folosit apertura extra-axiala D=52mm F/23 pe dobsonianul de 250mm. La 100x, am vazut companionul lui Rigel. Mircea ----------------------------------- iulian90 12 Feb 2024 23:21 ----------------------------------- In seara asta am scos luneta de 80/900mm pentru a observa steaua Sirius dar si Rigel. La Rigel am observat aproape imediat companionul B , la ora 7 de steaua principala (ora 12 ar fi nordul ceresc, prin comparatie), dat fiind faptul ca luneta are diagonala. In realitate companionul s-ar fi vazut la ora 5, intr-un newtonian de exemplu, deci nu la ora 6, adica fix spre sud cum mi se paruse prima oara in reflectorul de 150mm. Insa la Sirius nu am reusit sa observ nimic, desi seeing-ul a fost bunicel in seara asta. Am facut si capturi scurte la ambele stele prin acelasi instrument, cu camera ASI178 MM , insa la Sirius nu am prins nimic, iar la Rigel abia daca se vede companionul, parca mai greu decat la vizual din cauza la gama dinamica mai redusa a camerei in comparatie cu vederea umana. ----------------------------------- zoth 03 Apr 2024 17:10 ----------------------------------- Pana nu uit, sa mai trec o observatie la Sirius. S-a intamplat in seara de 16 martie ora locala 19.30 cu subiectul trecut cateva grade de meridian. Inainte de aceasta data a fost o ploicica de vreo doua zile care a curatat bine de tot atmosfera, turbulenta a fost cu o treapta mai mica decat la observatia precedenta, deci conditii bune pentru locatia mea. Luneta si ocularul au fost aceleasi. Am stat cam 15min cu Sirius in ocular si am reusit sa confirm companionul extrem de fin si firav la ora 2.30 dar tot cu aparitii sporadice si disparitii spontane. Per total cred ca l-am vazut vreme de vreo 2 min din cele 15. Acum sezonul lui a cam trecut dar daca nu treceam aici observatia, sigur uitam cand s-a intamplat :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 03 Apr 2024 20:12 ----------------------------------- Silviu Iti multumesc ca ai adaugat si aceasta observatie a foarte dificilei stele duble Sirius. Reusita pentru care te felicit din nou ! Observatiile tale reusite ale companionului lui Sirius confirma o constatare cel putin ciudata. De cativa ani, multumita ''fratelui de stele'' Armand am incetat sa fiu un ''astronom de curte'', cum existau candva. Atata doar ca e vorba de curtea mea, nu a unui rege sau landgraf. Asadar, am inceput si eu sa devin un astronom nomad, facand observatii (si) din afara orasului, de la locuri cu cer mult mai negru. A trebuit sa treaca ceva vreme si sa acumulez otara de experienta din aceste expeditii astronomice pana cand am putut sa trag concluzia ciudata de care am pomenit. Observarea steleler duble este draga sufletului meu dar, numai o singura data, am obtinut rezultate mai bune la duble la locatia cu cer negru, fata de locatia din oras. Cu acea ocazie, am rezolvat dubla de 0,9'' aflata imediat la Est de Procyon, STF 1126 si BRD 2/ 0,9'', din acelasi camp vizual cu ea dar cu trei clase de magnitudine mai slaba. In general insa, dau declaratie semnata pe proprie raspundere, ca din oras obtin la stele duble rezultate considerabil mai bune decat de la locatiile cu cer negru. Rezultatele tale la companionul lui Sirius par sa indice ca, in pofida poluarii luminoase, cerul Bucurestiului este potrivit pentru observatiile de stele duble. Am si o rugaminte personala. Apreciez foarte tare acest topic de ''Teme de observatii''. Este si foarte interesant si foarte util. Promit sa contribui cu observatii si la discutii. Te rog mult sa il mentii activ in continuare. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Kirk Spock 04 Apr 2024 08:18 ----------------------------------- La sugestia dlui Mircea, mentionez si aici un eveniment interesant ce va avea loc in seara de 10 aprilie: o stransa apropiere intre vedeta acestor seri - cometa Pons-Brooks, Jupiter, Uranus si Luna - iluminare doar 5%, toate intr-un camp vizual de aprox. 5 grade. Sigur ca relativa apropiere de soare sau de orizont vor reduce din spectaculozitate, dar eu zic ca merita urmarita faza, mai ales acolo unde orizontul vestic este liber, fara poluare luiminoasa si cu o atmosfera cat mai limpede. Cam multe conditii, dar asta e. ----------------------------------- zoth 04 Apr 2024 10:05 ----------------------------------- Multumesc Mircea. Am observat si eu fenomenul de care vorbesti dar nu stiu ce explicatie poate avea... Oricum nu vreau sa se inteleaga ca rata de reusita la Sirius a fost mare in cazul meu. Daca rata favorabila la Rigel a fost in medie 2 din 3, in cazul lui Sirius a fost cam 2 din 30, deci foarte mica. Cu cat o batalie e mai grea, cu atat victoria e mai dulce :D ----------------------------------- Mircea Pteancu 04 Apr 2024 15:28 ----------------------------------- Silviu Multumesc pentru confirmare ! Amintesc doar de moda noua, care s-a raspandit printre reflectoristi, de a instala ventilatoare. Care ce pot sa faca decat sa puna aerul in miscare. Deci nu miscarea aerului este problema ci modul in care se petrece aceasta. Eu ma gandesc ca orasul este inevitabil mai cald decat mediul inconjurator. De aceea provoaca o miscare mai ordonata, o curgere mai lina a straturilor de aer. La tara sau in natura, turbulenta isi manifesta mai puternic caracterul aleator. Deci fac ipoteza ca orasele actioneaza ca un regulator sau stabilizator de turbulenta, producand efectul unui ventilator lent si urias. Kirk Spock Multumesc si aici pentru atentionarea cu privire la apropierea aparenta dintre cometa P12, Luna si unele planete. Iata o noua tema de observatii. In varianta gratis a meteoblue nu vad decat prognoze de pana la trei zile cu privire la seeingul astronomic. Poate vreunul dintre colegi sa arunce o privire, ca sa stim la ce sa ne asteptam, daca avem sanse ? Cer senin, Mircea ----------------------------------- Kirk Spock 10 Apr 2024 09:07 ----------------------------------- Revin cu o schemă a evenimentului din această seară, însă entuziasmul mi s-a mai domolit din cauza atmosferei pâcloase, probabil principalul vinovat fiind praful saharian ce a năpădit Europa. Aseară am făcut o mică repetiție în absența lunii cu binoclul 10x50, Jupiter și Uranus fiind la locul lor, dar cometa cu greu am zărit-o prin neguri, fiind și mai jos decât companioanele. M-am consolat totuși cu o lună-bebeluș de doar 24 de ore, ce tocmai se pregătea să dispară după niște hornuri de case din depărtare, subțire ca un cârlionț de blondă domniță. :) Cer senin! ----------------------------------- valy 10 Apr 2024 09:42 ----------------------------------- Cam asa arata cerul aseara, fix cum a prevazut Meteoblue, fix la ora 20. Sa speram ca azi e mai bine ... Cer senin! ----------------------------------- tudor 10 Apr 2024 11:29 ----------------------------------- Eu aseara am vazut Cometa bine, dar de la Luica, unde cerul a fost foarte bun. Erau intradevar ceva nori la orizont la apusul Soarelui, dar ora la 21 si un sfert, la crepuscul, cometa nu mai era in nori, vazandu-se si coada ei. Am pregatit un raport de observatii aici https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=232094#232094 ----------------------------------- Erwin 11 Apr 2024 10:44 ----------------------------------- Am văzut doar Luna în conjuncție cu Jupiter de aseară, de pe balconul sud-vestic, chiar lângă o macara. Nu m-am obosit să iau binoclul, poate s-ar fi văzut și comeata, cerul era curat. ----------------------------------- Mircea Pteancu 11 Apr 2024 11:20 ----------------------------------- Luna, Jupiter cu un satelit galilean vizibil la Vest, asterismul triunghiular la dreapta sus de Luna al carui varf arata direct spre Uranus, care s-a vazut intermitent si chiar si atunci foarte , foarte slab , la limita vizibilitatii. Binoclu Aculon 10x50mm, din mana, cer a fost paclos pretutindeni dar la Vest erau si nori subtiri. Partea iluminata a Lunii a fost foarte luminoasa cu mici pete de nuanta mai inchisa iar terminatorul era ''crestat'' pe alocuri, probabil unde erau iluminate partial cratere mari. Ceea ce a fost notabil insa la Luna a fost ''lumina cenusie'', foarte luminoasa, de un gri galbui deschis si in care se vedeau, fara efort, contururile marilor selenare. Cred ca este cea mai luminoasa ''lumina cenusie'' vazuta de mine. Azi am aflat ca ''lumina cenusie'' se mai numeste si ''Da Vinci glow'' adica ''lumina Da Vinci'' deoarece el a dat prima explicatie corecta a fenomenului. Mircea ----------------------------------- valy 11 Apr 2024 12:21 ----------------------------------- ..poate s-ar fi văzut și comeata, cerul era curat.Era curat si nu prea. Minute in sir m-am delectat cu coada creata si lunga a cometei cand defapt era un nor care statea fix minute in sir. ----------------------------------- Kirk Spock 11 Apr 2024 12:33 ----------------------------------- Acelasi lucru mi-a atras si mie atentia, ca si dlui Mircea, partea `intunecata` a Lunii, care numai intunecata nu a fost, de parca Pamantul s-a gandit el sa `straluceasca` mai dihai ca de obicei. :) In rest, beneficiind de o usoara relaxare a nebulozitatii, am reusit sa vad prin Lacerta 10x50 cometa Pons-Brooks, Uranus si Jupiter cu cei 3 sateliti vizibili la acel moment, exact ca in poza a doua a lui valy din topicul despre cometa. ----------------------------------- Mircea Pteancu 11 Apr 2024 12:55 ----------------------------------- Felicitari norocosule ! Asta inseamna ca si aceasta tema a fost una buna, de succes. Sa continuam sa observam cerul, cu siguranta ca are ''ceva''' bun pentru cei perseverenti. Cer senin, Mircea ----------------------------------- valy 11 Apr 2024 22:30 ----------------------------------- Ieri a fost mai bine, azi paclos, dar s-a vazut Luna translucida mana-n mana cu Pleiadele, ----------------------------------- iulian90 11 Apr 2024 23:26 ----------------------------------- Aseara am remarcat si eu lumina cenusie a Lunii care era destul de mare, pe un cer foarte curat. Am si facut o poza cu Canon 450 prin teleobiectivul Seimar 500mm f/8. ----------------------------------- Mircea Pteancu 12 Apr 2024 11:16 ----------------------------------- Foarte bune fotografiile lui Valy si Iulian, cam asa se vedea lumina cenusie in binoclu. Vorbind de lumina cenusie ... Parca asa imi amintesc ca am citit undeva despre o scala de evaluare a luminii cenusii. Stiu sigur ca exista o scala in cinci trepte pentru evaluarea eclipselor lunare, elaborata de Danjon. Voi stiti de o scala similara pentru lumina cenusie a Lunii ? Mircea ----------------------------------- Kirk Spock 12 Apr 2024 11:48 ----------------------------------- @ Dl Mircea Nu stiu sa existe o asemenea scala si nici nu am gasit ceva pe net la o scurta cautare. In schimb am aflat ca lunile aprilie si mai sunt cele mai favorabile din acest punct de vedere, deci se explica norocul ce l-am avut in seara de 10 aprilie. Se pare ca in aceasta perioada Pamantul are cel mai ridicat albedo, aici ar putea meteorologii sa ne explice mai bine ce si cum, ca are legatura si cu norii, gheata, anotimpurile... P.S. Tema: Pleiadele si observarea lor prin binoclu, in cazul meu Lacerta Explorer 10x50. Target: cat mai multe `victime`, a se citi stele vazute. La inceput a fost mai greu pt ca, dupa primele 12 ca marime, ma cam pierdeam in numaratoare. Dupa care am inceput sa le grupez in felul urmator, privindu-le asezate clasic: - Primele 12, pt viteza le-am imperecheat, incepand din stanga: Pleione+Atlas, Alcione+Merope, Maia+Electra, Taygeta+Celaeno, Sterope+Asterope si cele doua extreme HL25 in stanga-jos + 18Tau in dreapta-sus; - Urmatoarele 4 formeaza ceva ce seamana cu litera Lambda, la stanga fata de Atlas; - Urmatoarele 9 alcatuiesc oarecum un V, deasupra liniei imaginare dintre Alcyone si Asterope, imi place sa ii spun Stolul de cocori; - Mai e si un Carnacior de 4 stele ce incepe sub Alcyone si se intinde spre HL25; - Si inchei cu 6 bucati in Curtea interioara, incepand cu companionul aproape lipit de Alcyone si apoi plimbandu-ma printre celelalte fete cucuiete. Deci un total de 35, in conditii de vizibilitate buna, fara sa iau in calcul vederea periferica ce mai dibuie cate ceva printre ele. ----------------------------------- Mircea Pteancu 14 Apr 2024 14:56 ----------------------------------- Tema ''Pleiade''. Aseara, Sambata 13 Aprilie, pe un cer puternic iluminat de Luna, Pleiadele se vedeau cu ochiul liber ca un obiect cetos. Probabil exista si pacla in atmosfera. Cu binoclul Aculon 10x50mm am efectuat cinci numaratori de stele in Pleiade, limitandu-ma strict la conturul clasic delimitat de stelele vizibile si cu ochiul liber. Rezultatele numaratorilor au fost : 25 -27 - 25 - 28- 28 cu media de 26,6 stele. Mircea ----------------------------------- zoth 09 Aug 2024 11:32 ----------------------------------- Am nevoie de putin ajutor, ocazie cu care propun o noua tema de observatii. Pe scurt e vorba de dubla 23 Aql. In aparenta (dupa datele de catalog) e o dubla aproape banala: magnitudini de 5,3 si 8,3 cu separatie de 3,2" dar care in realitate se dovedeste a fi tare capricioasa. Am avut in ultimele zile doua incercari sustinute cu mai multe instrumente, toate soldate cu esec... Daca aveti date cu ce instrumente ati separat-o si pe la ce magnificatii ar fi de mare ajutor. Multumesc, cer senin! ----------------------------------- MariusP 09 Aug 2024 12:21 ----------------------------------- Daca aveti date cu ce instrumente ati separat-o si pe la ce magnificatii ar fi de mare ajutor. Ajută o experiență mai veche de-a lui Mircea: https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=101468#101468? ----------------------------------- zoth 09 Aug 2024 12:35 ----------------------------------- E grozav postul lui Mircea si de mare ajutor. Poate incercam mai multi dintre noi sa-i dam de cap. Mai astept reactii :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 09 Aug 2024 13:43 ----------------------------------- Silviu si Marius Multumesc frumos pentru aprecieri ! Excelenta tema si ma alatur cu placere in discutarea ei. Am incercat alaltaieri, Miercuri 7 August sa rezolv 23 Aql / STF 2492 cu dobsonianul ''Ratusca cea urata'' D= 125mm F/ 6.9. Am folosit maririle de 173x / TMB Planetary 5mm si 270x/ TS Planetary 3,2mm dar fara nici un succes. Ma bate gandul sa reintroduc in uz curent ocularele extreme care in asemenea cazuri s-au dovedit foarte utile. Este foarte corecta afirmatia lui zoth ca '' In aparenta ( dupa datele din catalog) este o dubla aproape banala ...''. Intradevar, numai si numai in aparenta. Miercuri seara , cerul nu a fost grozav de bun dar cu acelasi echipament am rezolvat si separat dublele Pi Aql de 1,43'' si Lambda Oph de 1,4''. Nu si 23 Aql. Cer senin, Mircea ----------------------------------- iulian90 09 Aug 2024 18:09 ----------------------------------- Ma alatur si eu in observarea a stelei 23 Aquilae. In seara asta voi incerca sa observ steaua 23 Aql cu Gigantul de 245/1286mm dar si cu instrumente mai mici, precum SW 130/900mm sau cel de 114/900mm. De vina ar fi diferenta de 3 magnitudini intre componente, care ar ingreuna observarea companionului B chiar daca separatia nu e una prea mica, dar ramane de vazut, voi incerca si eu sa observ acesta stea. :) ----------------------------------- tudor 09 Aug 2024 18:36 ----------------------------------- Voi incerca si eu, dar cand o sa am acces la cerul de sud! Deci nu prea curand! ----------------------------------- Mircea Pteancu 10 Aug 2024 21:01 ----------------------------------- Aseara, Vineri 9 August am reobservat steaua dubla 23 Aql/ STF 2492, noua noastra tema de observatii. Instrumentul folosit a fost dobsonianul ''Ratusca cea urata'' D= 125mm F/ 6,9. Am folosit, pentru inceput, marirea de 173x obtinuta cu ocular TMB Planetary 5mm. La aceasta marire, companionul B al lui 23 Aql se vedea foarte mic si slab luminos, asezat pe al doilea inel de difractie. Pentru aprecierea unghiurilor de pozitie, poate colegii au remarcat, prefer sa folosesc, in loc de apecierea directa a unghiurilor pe o scara gradata imaginara, o analogie cu cadranul unui ceas ... analogic. Adica mintea mea vede pe periferia campului vizual orele de pe cadranul unui ceas. De ce prefer aceasta metoda ? Deoarece am tot timpul o referinta ''sigura'' si anume verticala. Ceasul asa il vad mental, cu ora 12 ''sus'' si ora 6 ''jos'', dupa verticala a carei directie o simt permanent, instinctual. Asadar aseara, am apreciat prin aceasta metoda ca Vestul ar fi la ora 8:30, notata gresit ca 9:30 pe desen. ( Si mai vad si alte greseli pe schita ... :oops: ). Companionul se vedea ca fiind la verticala, ''sub'' steaua primara, pe inelul II. Deoarece am stabilit ca Vestul a fost la ora 8:30 iar raza imaginara dintre steaua primara si companion fiind verticala in imagine, rezulta PA = 350 - 15 = 345*. Valoarea de 15* provine de la faptul ca o ora = 30 grade. Totusi, atat la 173x cat si la celelalte mariri folosite, companionul mi s-a parut a fi cu foarte putin, cu doua -trei grade mai spre stanga de verticala. Poate ca trebuie scazut 17 sau 18 grade din 360 pentru a obtine PA ? Am folosit si marirea de 270x/ TS Planetary 3,2mm dar aceasta nu numai ca nu a adus informatii noi dar imaginea companionului fluctua, mai mult nu se vedea decat se vedea. Am reintrat in casa si am adus si ocularul TMB Planetary 4mm pentru obtinerea maririi de 216x. Atunci s-a vazut companionul cel mai bine. Seeingul l-am aprecit pe scala Pickering 6 dupa tutorialul lui Damian Peach : https://www.damianpeach.com/pickering.htm Primara am vazut-o de culoare galben intens iar companionul B era gri. Imaginea nu a fost insa deloc frumoasa, inelele erau latite, destul de agitate, companionul oricat de mic era, parea pufos. Aceasta stea merita noi observatii, multumesc lui Silviu ca a gasit acesta frumoasa tema. Care tema insa se complica ... La elaborarea acestui raport am aflat din Stelle Doppie ca exista la STF 2492 si AC cu companionul C cu o separatie de 10''. Noa, hai sa vedem prieteni, in ce bucluc ne-am bagat !? Companionul B de magnitudinea 8,5 este greu de vazut dar atunci cum va fi cu C care-i de magnitudinea 13,5 ? :shock: :o :wink: Cer senin, spor la observatii, Mircea ----------------------------------- iulian90 11 Aug 2024 00:39 ----------------------------------- Am reusit sa observ steaua 23 Aquilae in seara asta atat cu telescopul Gigant de 245/1286mm cat si cu telescopul SW de 130/900mm si im ambele am splitat steaua respectiva , e drept ca in SW 130mm companiunul B se vede greu , fiind slab luminos dar se vede in afara inelelor de difractie a primarei, spre N de aceasta. In telescopul de 245mm companionul B al stelei 23 Aql se observa mai usor , apare mai bine separata de A si mai luminos. Deci concluzia mea este ca steaua 23 Aquilae se poate rezolva si splita chiar si cu instrumente mai mici , de la 5 inci diametru in sus. O sa incerc odata si cu telescopul de 114/900 sau chiar cu luneta de 80/900 sa rezolv aceasta stea. ----------------------------------- zoth 11 Aug 2024 10:58 ----------------------------------- Mircea, Iulian, va multumesc pentru informatii si va felicit pentru reusite :) Vineri seara la noi au fost nori, aseara siturile de specialitate anuntau senin dar seeing slabut. Ei bine au fost tot nori, am scos jucarelele degeaba, doar ce am reusit sa ma alin timp de cateva secunde cu imaginea lui gamma del in lunetica de 70mm si cam atat. Pentru asta seara iar se anunta senin cu seeing slab dar de maine seara incepe bairamul! Din experientele impartasite de voi am tras concluzia ca 23Aql nu e o dubla prea glumeata asa incat cred ca voi apela la artileria grea pentru inceput. Sa vedem ce iese :) Cer senin si daca mai sunt indrazneti pe forum astept sa le citesc cu interes experientele! ----------------------------------- mihaig 11 Aug 2024 12:26 ----------------------------------- Eu nu inteleg cum le vedeti voi prin instrumente d-astea micute.Am urmarit 23 Aquilae vreo 10-15 minute,incercand sa vad cu 2 zile inainte companionul.Cu newtonian de 300/f5,la mariri de 115x ,166x si 214x(Speers Waler 13.4 mm,Nagler 9mm).Seeing 1.47,jet stream 21 m/s,Sky Quality 19.78,fara nori.Instrument de calitate buna spre foarte buna(oglinzi testate).Colimare precisa.Oglinda racita cu ventilator.Tub acoperit cu catifea neagra pe interion.Goto cu tracking si PiFinder pentru localizare precisa.Nimic,nici urma de companion.Nici in Airy,nici focalizat pe stea.E drept ca nu am experienta mai deloc la stele duble,neinteresindu-ma acest aspect.Sunt ceva trick&trips pentru dublele mai dificile?O fi din cauza discului Airy mai mare la instrumente mici? ----------------------------------- nobody 11 Aug 2024 13:09 ----------------------------------- Ce ai vrut sa zici cu "Nici in Airy,nici focalizat pe stea." ? Vezi inelele de difractie de la steaua principala ? ----------------------------------- Mircea Pteancu 11 Aug 2024 14:43 ----------------------------------- Mihai La ce instrumentatie ''ti-ai tras'', 23 Aql ar trebui sa fie ''sifon''. Nu lipseste decat experienta pe care ti-o formezi daca vrei. Te invit cu drag sa participi cu noi la observarea dublelor care concomitent este si un test al instrumentelor si inca unul dur. Maririle pe care le-ai folosit sunt bune dar seeing 1,47 ce inseamna pe scara Pickering ? Aseara, Sambata 10 August am revenit la steaua tripla 23 Aql. O fi tripla si pentru mine oare ? Cum voi arata mai jos, nu pot sa dau deocamdata un raspuns. Instrumentul folosit a fost dobsonianul Toleascop D= 200mm F/ 6,16. Am folosit maririle de 246x/ Radian 5mm si 410x/ Radian 3mm. Perechea AB a fost imediat rezolvata inca la 154x/ zoom Baader f=8mm. La 246x, se vedeau stelele notate pe schita 1, 2 si 3. La 410x, campul in care se afla 23 Aql se umple de puzderie de stele foarte slabe. Spre NE se vedea cu vedere directa, slab luminoasa, steaua notata cu 5. Intre stelele 2 si 5 si formand cu ele un triunghi, se zarea, numai si numai cu vedere periferica, o stea aflata probabil pe pragul de vizibilitate. Vederea periferica vede multe dar nu-i prea precisa. Nu mi-am putut face o idee exacta despre pozitia stelei banuite a fi C si nici despre luminozitatea ei. Comparand insa separatia stelei slabe cu separatia companionului B mi s-a parut a fi apropiata dar categoric mai mare decat de trei ori. Mai degraba pe la 4x sau 5x. Schita nu mi-a reusit prea bine. In realitate, steaua 5 se vedea ceva mai sus si mai spre dreapta. Baiul este ca in Aladin Lite nu pot sa obtin date despre stelele vazute. Ma poate ajuta cineva, va rog ? Atasez schita mea si imaginea din PanSTARRS DR1 in care cred ca am identificat unele stele. Mircea ----------------------------------- nobody 11 Aug 2024 17:17 ----------------------------------- In GAIA3 cam asa apare, cele doua lipite sunt AB iar prima din stanga ar fi C (Gmag: 12.672) la PA 70, Sep 10". P.S. Am pus si o varianta adnotata. ----------------------------------- Mircea Pteancu 11 Aug 2024 20:59 ----------------------------------- Excelent, multumesc Gabriel ! Ca de multe alte ori, m-ai ajutat sa inteleg ce am vazut. Am mentionat in raport ca la 410x, campul vizual se umple cu puzderie de stele mici in zona lui 23 Aql. Imi amintesc cu claritate de steaua pe care eu am notat-o cu ''5'', se vedea in dreapta sus, in quadrantul IV. M-am intrebat daca nu ar trebui sa o reprezint pe desen dar am renuntat, ca '' n-are nici o relevanta''. Dar de fapt are relevanta deoarece schita mea a notat stelele din imaginea ''23aql_abc_632.v1''. Steaua pe care am observat-o cu vedere periferica si am suspectat-o a fi companionul ''C'' este cea notata cu M. Iar steaua notata cu ''5'' in schita mea este de fapt ''5.1''. Am reusit aseara sa vad iar companionul B dar nu am reusit sa vad companionul C iar cel suspectat este o steluta din fondul stelar : ''M''. ( Am vazut-o cu greu, nu-i companion dar e a mea, n-o dau ... ). C a ramas pentru mine pierdut in aura primarei. Asta nu inseamna ca nu urmeaza alte asalturi ... Ce parere ai, ce parere aveti de aceasta concluzie ? Mircea ----------------------------------- iulian90 12 Aug 2024 00:38 ----------------------------------- Revin cu noutati in privinta stelei 23 Aql; in seara asta am observat-o din nou cu telescoapele de 245mm si de 130mm atmosfera fiind mai calma decat aseara deci seeingul mai bun . Cu telescopul de 245mm am zarit mai bine companionul B al stelei 23 Aql dar cu vedere periferica am observat ceea ce parea a fi companionul C, corespunde ca pozitie, aprox. spre E ,la o distanta de trei ori separatia dintre A si B si fiind foarte slab luminos , mult mai slab ca B. Am facut un desen cu componentele A si B ale acestei stele dar si pozitia presupusului C. Cu telescopul de 130mm am zarit companionul B chiar langa inelele de difractie ale primarei A si am facut si un desen pe aceeasi foaie alaturi de desenul dupa observatiile facute prin telescopul de 245mm. ----------------------------------- Mircea Pteancu 12 Aug 2024 20:57 ----------------------------------- Iulian Felicitari pentru observarea ambilor companioni ai stelei 23 Aql. Postarea ta mi-a pricinuit un moment de incantare. Mai jos povestesc despre companionul C care a ajuns sa ma obsedeze, companionul B l-am vazut deja in doua telescoape, de 125mm si de 200mm. Aseara, Duminica 11 August, am continuat observarea stelei 23 Aql. La 410x, am scanat cat mai amanuntit vecinatatea stelei cu reflectorul de 200mm, timp de mai bine de o ora. Rezultatul a fost negativ, nici un companion C ''la orizont''. Chiar ma pregateam sa-mi inving lenea si sa urc pana-n mansarda sa scotocesc dupa ocularul TMB Planetary 2,5mm pentru o marire de 493x. Dar nu m-am mai dus pentru ca ''mi-a picat fisa''. Gandul care m-a cuprins a fost ca nu reusesc sa vad companionul C pentru ca (poate) merg intr-o directie gresita. Poate ca nu sa maresc puterea trebuie ci sa o micsorez. Deci lenea a invins ( ar spune moralistul ) si ocularul Radian 3mm a fost inlocuit cu Radian 5mm pentru 246x. Nici cu acesta nu pot spune ca l-am vazut pe C, nici cu vederea directa, nici cu cea periferica. Dar cand primara iesea din campul vizual la Vest, ''ceva'' imi lovea senzorul exact in pozitia desenata de tine si care este in concordanta cu imaginea postata de Gabriel/ nobody. Un fel de asterism triunghiular foarte alungit, cu B in unghiul drept, A in varful laturii scurte iar ''ceva'' la Est, la capatul unei catete mult mai lungi ca cealalta. Dar intervalul de timp dintre iesirea primarei si apoi a lui C este atat de scurt ( 0,67 secunde) incat, pur si simplu, nu se forma imagine. Sunt acum optimist ca voi vedea companionul C cu dobsonianul de 250mm. Spor la observatii, Mircea ----------------------------------- zoth 13 Aug 2024 08:32 ----------------------------------- Vesti bune si din tribul kalmucilor :D Aseara 12 august am aplicat strategia anuntata in postul anterior si am scos Orca la atac. La ora 20 totul era pregatit. Observatia inceputa la ora 22 a fost oarecum stresanta din cauza temperaturii, 29 de grade in termometru. Din acest motiv nu am mai stat sa evaluez nici seeingul care era undeva la mediu si nici transparenta cerului. M-am centrat pe tinta cu ocularul de 30mm apoi am atacat cu 160x si 200x. La prima magnificatie (160x) companionul aparea fantomatic dar stabil la ora 1 si era aproape lipit de primul inel de difractie dar clar in exteriorul lui. La 200x treburile erau deja clare, separatia usor vizibila si companionul permanent vizibil. Ambele stele erau bine conturate, nu pufoase, principala de un galben oranj iar companionul albastru cenusiu. Sa explic acum ce e cu ora 1. Axa est-vest era pe directia ora 4-ora 10 iar cea nord-sud pe directia ora 1-ora 7. Companionul era deci vizibil undeva spre nord dar nu as putea sa precizez daca era la stanga sau la dreapta nordului. Mie mi s-a parut ca este chiar pe nord. Putin inainte de ora 23 am zis sa incerc marea cu degetul si sa refac observatia cu luneta acromata de 80/1200. Numai bine ce am reusit sa o instalez ca odata cu ea a aparut si vecina de deasupra care de obicei imi scrumeaza in obiective. M-am lasat pagubas dar voi incerca o reeditare asta seara cand sunt sanse ca seeingul sa fie chiar mai bun decat aseara. In concluzie, daca strategia de atac este buna, victoria este aproape garantata: https://www.youtube.com/watch?v=6SZuFi9htLA&list=RD6SZuFi9htLA&start_radio=1 Cer senin! ----------------------------------- nobody 13 Aug 2024 16:25 ----------------------------------- Un fel de asterism triunghiular foarte alungit, cu B in unghiul drept, A in varful laturii scurte iar ''ceva'' la Est, la capatul unei catete mult mai lungi ca cealalta. Imi pare rau, dar cred ca asta-i. :) Probabil C-ul este mai greu de vazut decat M din cauza felului cum neuronii de pe retina isi adapteaza sensibilitatea (scade) in zona apropiata de perechea AB + miscarea aparenta (E-W). Numerele de pe diagrama sunt magnitudini foto G (apropiate de cele vizuale). Orientarea este cea standard, N sus, E stanga. Dar intervalul de timp dintre iesirea primarei si apoi a lui C este atat de scurt ( 0,67 secunde) incat, pur si simplu, nu se forma imagine. Daca lasi liber telescopul, miscarea aparenta a cerului face ca C-ul sa vina tot timpul in "umbra" lui A si B. Poate in cazul asta ar ajuta o montura motorizata. "Noa, hai sa vedem prieteni, in ce bucluc ne-am bagat !?" The HU - Sad But True (Official Music Video) I'm your pain when you can't feel - Sad but true I'm inside, open your eyes, I'm you - Sad but true ----------------------------------- zoth 13 Aug 2024 19:50 ----------------------------------- M-am uitat azi in Taki Atlas of double stars, tabelul 21 emisfera nordica, 23Aql si vorbesc acum de dubla AB asa cum e trecuta in acest catalog pentru care am gasit urmatoarele valori: - magnitudine primara 5,28 - magnitudine secundara 8,29 - separatie 3 secunde arc - PA 4 grade Cu ce am vazut aseara cred ca ma incadrez intr-o eroare rezonabila. Cer senin! ----------------------------------- nobody 13 Aug 2024 21:29 ----------------------------------- Si culorile pusca: A e galbui, B e albastrui, iar C e durere ... ----------------------------------- Mircea Pteancu 13 Aug 2024 22:24 ----------------------------------- Mda, optimismul meu a fost cam timpuriu. Am incercat aseara sa vad companionul C cu dobsonianul de 250mm dar nici la 410x si nici la mariri mai mici nu l-am vazut. Seeingul a fost mult mai dusmanos decat la observatiile anterioare si am patit ca Mihai , abia, abia se vedea companionul B pe care l-am vazut altadata cu apertura de 125mm. Ma bucur in schimb pentru succesele lui Silviu/ zoth si Iulian ! Felicitari si iar felicitari ! Sunt foarte curios ce rezultat va da luneta de 80mm a lui Silviu, separatia n-ar trebui sa fie o problema ... nobody Multumesc pentru comentarii si completari. Sigur ca o montura motorizata ar fi mult mai buna. Cu siguranta ca mi-as fi construit un mic observator, cu montura ''adevarata'' dar nu in situatia actuala cand becurile Primariri sunt la 5- 6 metri distanta. Ar bate direct in trapa si in gura telescopului. De cate ori sughit iluminatorii publici, sa stie ca am si eu contributie ... Completare 14 august: ''aseara'' de mai sus inseamna Luni 12 August. Marti 13 August, am incercat din nou, fara succes, sa vad companionul C al stelei 23 Aql. Companionul B a fost bine vizibil la 246x. Dar ca pedeapsa pentru ca m-am plans de seeingul de Luni, Marti seara, pe langa turbulenta mai mare, a plutit o pacla in atmosfera care a afectat transparenta. In plus, efectul paclei a fost intarit de lumina Lunii. Dar nu as fi cu adevarat pasionat de observarea stelelor duble daca nu as folosi frecvent ocularul cel mai util din domeniu, marca ''ERADBAR'' ! Mircea ----------------------------------- zoth 24 Aug 2024 09:26 ----------------------------------- Ieri la lasarea serii am iesit afara sa fac o evaluare a cerului si prima impresie a fost negativa, panze subtiri de nori erau intinse aiurea pe aproape toata zona vizibila din locatia mea. De transparenta optima nu se putea vorbi .. Peste vreo ora insa, panzele de nori au disparut si cerul a devenit clar. Erau vizibile cu ochiul liber atat Alshain cat si delta Aql, deci se puteau face observatii. Factorul deranjant a fost ca si data trecuta temperatura ridicata, erau cred usor peste 30 grade la ora 22.00 Este aiurea sau cel putin asa mi se pare mie, sa iesi la ora aia la observatii si sa curga apa pe tine. Protagonista de aseara a fost luneta acromata de 80/1200 in care am mare incredere. M-am centrat pe 23Aql cu ocularul Eudiascopic de 35mm si am facut observatii cu ocularul orto Fujiyama de 7mm la 168x si Eudiascopic de 7,5mm la 157x. Daca ma plangeam data trecuta ca in Orca, companionul stelei apare fantomatic e lesne de inteles sentimentul pe care l-am avut in luneta de 80mm cand l-am zarit lipit tot in exteriorul primului inel de difractie. O vreme nu am reusit sa-mi dau seama daca ceea ce vad e real sau inchipuire. Aveam sentimentul ca am trisat deoarece stiam pozitia companionului. Am incercat apoi sa mi-l inchipui pe alta pozitie dar nu am reusit, deci ceea ce vedeam trebuia sa fie real. Si in final tocmai pozitia lui mi-a confirmat realitatea observatiei deoarece de data asta l-am perceput pozitionat undeva usor trecut de ora 12. Diferenta fata de data trecuta era ca acum observatia a fost facuta cand 23Aql era mult mai aproape de meridian, deci axa nord-sud mai apropiata de verticala. Foarte greu vizibil companionul pe cerul de aici in luneta de 80mm si chiar existau momente cand in ocularul de 7,5mm disparea ca mai apoi sa apara iar. As cataloga experienta drept "criminala" si nerecomandata. Sunt curios daca Iulian vrea sa refaca experienta cu luneta lui de 80mm. Cer senin! ----------------------------------- Mircea Pteancu 24 Aug 2024 11:10 ----------------------------------- Silviu In primul rand felicitari pentru reusita ! Cu luneta de 80mm sa vezi companionul lui 23 Aql este o realizare grozava. Dat fiind gradul de dificultate observationala al acestei duble, fac un apel sa schimbam statutul de la ce ai spus tu la ''superb si recomandabil''. Sper ca Iulian sa preia ideea si sa incerce si el observarea lui 23 Aql cu luneta de 80mm. Ar fi de-a dreptul frumos ca si alti amatori de pe forumul nostru, lunetisti pasionati, sa se alature. Iar eu de ce n-as incerca luneta de 90mm care sparge duble ca veverita alunele ... Spor la observatii, Mircea ----------------------------------- zoth 24 Aug 2024 13:05 ----------------------------------- Multumesc Mircea. Sigur, poti cataloga cum doresti o astfel de experienta dar pentru mine, care am trecut prin ea, e greu s-o descriu altfel. Nervii sunt pusi la grea incercare... La fel de sigur de pe margine se poate afirma ca ori o vezi, ori nu o vezi, nu poate fi un lucru complicat. Realitatea e insa putin diferita, e atat de fantomatica prezenta companionului incat ai impresia ca pasesti intre doua lumi, intre real si ireal, e greu sa-ti tii firea si e greu de descris in cuvinte. Cateva aspecte tehnice ale observatiei: - focusul musai sa fie foarte precis, orice abatere poate dizolva instantaneu acel abur in care este condensat companionul - culoarea principalei mi s-a parut de data asta virata mai mult spre oranj iar cea a companionului gri-albastrui intr-o proportie de 2/1 - in ocularul Eudiascopic de 7,5mm inelul de difractie din jurul stelei mi s-a parut usor mai luminos decat in ortoscopic iar pentru asta nu am gasit nici o explicatie. ----------------------------------- catalin dumitru 24 Aug 2024 13:33 ----------------------------------- La naiba, dacă diseară va fi senin , mă bag pe 23 aq cu luneta de 80 . Bănui că ar fi mai bine să o fac înainte să răsară Luna . ----------------------------------- iulian90 24 Aug 2024 14:38 ----------------------------------- Sper ca Iulian sa preia ideea si sa incerce si el observarea lui 23 Aql cu luneta de 80mm. Desigur , diseara voi incerca sa observ steaua 23 Aquilae si cu luneta de 80mm . :) Aseara am mai observat-o cu Gigantul de 245mm si am zarit relativ usor companionul B iar C foarte greu, la limita, seeing-ul fiind bun aseara dar erau multi nori prezenti pe cer, care la un moment dat ajunsese sa acopere mare parte din cer. Dealtfel in ultimele seri a cam fost ba innorat, ba atmosfera prea incarcata de praf si vapori, prezenta Lunii agravand si mai mult transparenta cerului si nu prea am mai facut observatii. ----------------------------------- Mircea Pteancu 24 Aug 2024 15:20 ----------------------------------- ... experienta pentru mine, care am trecut prin ea, e greu s-o descriu altfel. Nervii sunt pusi la grea incercare... La fel de sigur de pe margine se poate afirma ca ori o vezi, ori nu o vezi, nu poate fi un lucru complicat. Realitatea e insa putin diferita, e atat de fantomatica prezenta companionului incat ai impresia ca pasesti intre doua lumi, intre real si ireal, e greu sa-ti tii firea si e greu de descris in cuvinte. Cateva aspecte tehnice ale observatiei: - focusul musai sa fie foarte precis, orice abatere poate dizolva instantaneu acel abur in care este condensat companionul Silviu Recunosc si cunosc senzatia descrisa atat de bine de tine, cu cuvinte foarte potrivite. Intradevar, asa este. Dar tocmai invingerea tuturor acelor dificultati este atat de placuta ... in final. Sunt in acelasi gand cu tine si in privinta focalizarii care trebuie sa fie cat mai precisa. Sunt convins ca o buna parte din abilitatea telescopului ''Ratusca cea urata'' de a rezolva duble provine de la focuserul care permite un reglaj foarte fin. De aceea, cu focalizatorul Baader T2/ 1.25'', m-am asigurat ca am focalizare micrometrica pe aproape toate telescoapele mele. Catalin si Iulian si toti ceilalti curajosi care se vor alatura: bafta la observatii ! Mircea ----------------------------------- iulian90 24 Aug 2024 22:01 ----------------------------------- Am scos tot arsenalul afara ,reflectorul Gigant de 245/1286mm ,reflectorul SW de 130/900mm si luneta de 80/900mm si le-am indreptat spre aceeasi tinta ; steaua dubla 23 Aquilae. Ceea ce am constatat in urma observatiilor prin toate trei instrumente este faptul ca , daca in Gigantul de 245mm companionul B al stelei 23 Aql se vedea cu regularitate si relativ usor, cu spatiu generos intre componente ( desi seeing-ul e ceva mai prost decat aseara) iar prin telescopul SW 130mm companionul B se vedea relativ greu si mai aproape de al doilea inel din jurul primarei A , prin luneta de 80/900 companionul B al stelei se observa foarte greu, la limita, aparitia lui fiind "fantomatica" , imediat langa primul inel din jurul stelei principale A, exact cum a semnalat si Silviu. Deci foarte greu se vede companionul B al stelei 23 Aql prin luneta de 80mm. Deasemenea si primara A este vizibil mai slab luminoasa prin luneta de 80mm decat prin telescopul SW de 130mm. Iar diferenta de luminozitate dintre luneta de 80mm si Gigantul de 245mm e mult mai mare, prin acesta din urma primara A a stelei 23 Aql se vede mult mai luminoasa decat prin luneta de 80mm. ----------------------------------- zoth 25 Aug 2024 10:30 ----------------------------------- Multumesc pentru confirmare Iulian :) Deasemenea si primara A este vizibil mai slab luminoasa prin luneta de 80mm decat prin telescopul SW de 130mm. Adevarat si asta e motivul pentru care am perceput o intensitate mai mare a culorii pe aceste stele in luneta de 80mm. ----------------------------------- Mircea Pteancu 25 Aug 2024 13:46 ----------------------------------- Aseara, Sambata 24 August, am facut observatii cu luneta ''zoth'' 90x600mm. Cerul a fost de-a dreptul noros, nu mai era pacla ci un strat de nori, suficient de subtire ca sa permita observatii dar suficient de gros sa le si saboteze, in fel si chip. Am folosit grosismentele 24x/ XCel 25mm , de la 29x la 86x cu ocularul zoom Svbony model 135, 120x/ Radian 5mm si 200x/ Radian 3mm. Asa cum se vede din schita observatiei din atasament, am vazut intai companionul la 200x. Companionul era foarte slab luminos si foarte mic. Desi vizibil, i se potrivea descrierea de la prima noastra intalnire: mai mic ca un varf de ac. Apoi a fost observabil, cu dificultate si la 120x, cand se afla deja pe pragul de observabilitate. Din cauza norilor probabil, primara se vedea mult mai decolorata ca alta data, un fel de alb-galbui spalacit. Nu uit insa niciodata ca acest intrument are o rezolutie neasteptat de buna pentru o luneta F/ 6,67 dar vireaza un pic culorile obiectelor mai luminoase. Mi-am amintit de cuvintele colegului nostru zoth si am incercat si eu sa vad daca intradevar vad companionul sau o naluca. Dar nu, acesta se vedea mereu cam pe directia de la steaua primara spre steaua care in desenul meu precedent am notat-o cu 2. Pentru comparatie, atasez ambele desene. De acum sunt optimist, pe un cer bun, curat, voi vedea mult mai bine companionul B lui 23 Aql. La observatia din 9 August, efectuata cu dobsonianul D= 125mm, am estimat PA pentru AB = 345 grade, acum din desen rezulta un PA = 275*. Este o diferenta enorma fata de datele din StelleDoppie si cred ca stiu cauza. Trepiedul monturii Penelopa este mult mai influentat de denivelarile terenului. Ceea ce face ca montura mea sa stea la verticala doau uneori. Unul din rezultate este ca montura are o ''viata secreta'' a ei iar telescoapele, datorita asezarii inclinate de fapt nu sunt stationare cat timp eu incerc sa estimez PA. Ci se misca sub greutatea proprie, putin dar suficient sa-mi influenteze estimarile. Ar trebui sa adaug o nivela. In schita de aseara, 24 August, efectuata cu luneta 90mm, Nordul este sus deoarece am folosit oglinda diagonala de 2''. In schita din 9 August,notatia ''1'' inseamna ca acea stea a fost cea mai luminoas, ''2'' mai putin luminoasa etc iar B 1/2 inseamna ca am vazut companionul avand luminozitatea intre cea a stelelor ''1'' si ''2''. In schita de aseara, 24 August, steaua mai luminoasa, de la Vest este cea notata ''1'' iar cea de langa ea, este ''2''. Mircea ----------------------------------- zoth 25 Aug 2024 14:36 ----------------------------------- Multumesc si lui Mircea pentru confirmare si cred ca sunt in asentimentul tuturor ca putem bifa linistiti dubla 23Aql. Curajosilor din hoarda nogailor care au trudit la aceasta tema le propun de data asta un subiect de relaxare si divertisment: maine dimineata pe la ora 4.30 Luna intra in Pleiade. Vor mai fi in zona Uranus usor spre sud vest, Hyadele spre sud si Jupiter impreuna cu Marte spre sud est. Spectacolul este garantat si merita cu atat mai mult cu cat aici la noi va fi cam ultimul senin din urmatoarele vreo 10 zile. Ar fi fost minunat un binoscop pentru asta dar in lipsa mi-am propus sa-l scot la inaintare pe Prichindel (70ED F6). Cer senin! ----------------------------------- catalin dumitru 25 Aug 2024 15:00 ----------------------------------- Eu nu am reușit să despic această dublă/triplă . Atmosfera încărcată de vapori și agitația de deasupra șarpantelor au făcut ca la 200x să văd doar un gogoloi galben-portocaliu . Luneta de 80/900 e destul de capabilă , chiar dacă obiectivul e făcut din lentile desperechiate (poznă marca Surplus-Shed , probabil) , are o vagă sub corecție dar transparență bună , fiind spațiat cu ulei siliconic . Ca să nu cad de fazan , am luat la puricat Luna , apoi Saturn , pe discul căruia am putut remarca diferența de contrast dintre inel și planetă . Nu am mai așteptat să urce Marte și Jupiter , că s-a stârnit o adiere surprinzător de rece , care m-a cam deranjat . Nu și pe țânțari ! Am remarcat apariția unui nou proiector cu LED , în vecinătate . E din ce în ce mai bine . O să aprind și eu unul de 30 w , cu lentilă parabolică în față . Să văd dacă mai doarme vecinul . ----------------------------------- iulian90 25 Aug 2024 15:17 ----------------------------------- Fain, atunci voi iesi si eu maine dimineata sa observ trecerea Lunii prin Pleiade. Din ce am vazut in Stellarium, Luna va oculta trei stele stralucitoare din Pleiade si anume: Merope, Alcyone si Atlas. :) ----------------------------------- zoth 25 Aug 2024 17:22 ----------------------------------- Eu nu am reușit să despic această dublă/triplă . Atmosfera încărcată de vapori și .. Nu-i bai, mai incerci. Luneta e ok insa umezeala din aer poate sa strice tot. Iti amintesti la Lisa cand am incercat sa ne uitam la Jupiter si nu am vazut nimic? Umezeala multa era si atunci de la padurea din zona .. ----------------------------------- Mircea Pteancu 25 Aug 2024 20:07 ----------------------------------- Catalin Eu ma bucur ca ai incercat si te incurajezi sa o faci pana ce vei reusi. Aseara am fost de-a dreptul uimit ca mi-a reusit ''din prima'' sa rezolv 23 Aql cu luneta de 90mm. Pur si simplu am avut noroc. Asa cum am scris in raportul meu vechi din 2012, cu reflectorul de 125mm am incercat de cel putin zece ori pana cand am reusit. Bafta tuturor la noua tema a Lunii in Pleiade. Spor la observatii, Mircea ----------------------------------- tudor 26 Aug 2024 05:59 ----------------------------------- 23 Aql încă nu am incercat-o. Dar ca să imi fac temele măcar pe jumatate am ales să fac noua temă, mult mai ușoară, dar mai frumoasă: Luna în Pleiade. Acum jumătate de oră (5:30) am ieșit la o scurtă plimbare pe străduțe cu binoclul 10x42 SF. Cu toată strălucirea Lunii în pupila 4.2mm, am reușit totusi să număr 11 stele din Pleiade, dintre care 4 erau mai palide, de magnitudine mai mare. Dintre acestea patru, două se arătau în binoclul 10x42 ca dublă. ----------------------------------- zoth 26 Aug 2024 17:48 ----------------------------------- Dimineata a fost un spectacol frumos pe cerul de est si sud-est. Luna, Pleiadele, Hyadele in care m-am ratacit cu placere si incantare, Jupiter cu lunile lui, Marte si spre rusinea mea am uitat complet de Uranus. Nu m-am implicat in nimic special, nu am urmarit nicio ocultatie, am fost doar spectator anonim in loja mea din jungla urbana. Totul a fost frumos, mai putin trezirea. Imi pusesem alarma la 4.10 si ca orice masinarie imbecila, fara judecata sau sentimente, chiar am fost ridicat in picioare la ora aia. Mai mult pe pilot automat decat constient, am pus de cafea si am instalat jucariile pentru observatii. Prichindel impreuna cu doua oculare au fost suficienti. Pe la 4.30 cand a inceput cafeaua sa-si faca efectul, Luna dadea sa intre in Pleiade. A urmat o ora de conteplatie, apoi dupa 5.30 orizontul estic a inceput sa se lumineze usor. Scurt dar frumos, nici nu stiu cand a trecut timpul ... ----------------------------------- iulian90 26 Aug 2024 17:51 ----------------------------------- Azi dimineata am iesit cu telescopul Gigant de 245mm sa observ tranzitul Lunii prin Pleiade si am facut si cateva poze cu ocultatia unor stele din Pleiade cu aparatul foto Canon 450D montat pe telescopul Gigant. Am reusit sa observ ocultatia a doua stele din Pleiade si anume Merope si Alcyone. -Ocultatia stelei Merope (imersia) a avut loc la ora 05:40:42 TLR (02:40:42 UT). Ora precisa am aflat-o comparand timestamp-ul din exif-ul pozei facut in momentul contactului stelei cu limbul selenar si ora precisa de pe net si diferenta era de 55 minute si 1 secunda, adica ora pe aparatul foto era cu 55 minute si o secunda in urma, desi data, luna si anul erau setate corect pe aparatul foto. De aici am aflat apoi ora exacta adaugand acea diferenta la valoarea orei de pe timestamp-ul pozei. -Ocultatia stelei Alcyone a avut loc la ora 06:29:33 TLR (03:29:33 UT), ora exacta afland-o cu aceeasi metoda ca si in cazul ocultatiei stelei Merope. Din pacate emersia ambelor stele nu am putut sa o observ din pricina luminii cerului care crescuse mult inainte de rasaritul Soarelui. Am mai observat apoi si planetele Jupiter si Marte pana la rasaritul Soarelui. ----------------------------------- Mircea Pteancu 26 Aug 2024 23:34 ----------------------------------- Felicitari lui Tudor, Silviu si Iulian si multumesc pentru rapoartele voastre prin care am participat si eu oleaca la eveniment. Mi-a fost imposibil sa ma scol dupa ce m-am culcat pe la ora doua. A fost o seara pierduta. Din cauza norilor de mare altitudine, am reusit sa vad vreo cinci obiecte, rezultatele negative fiind mai numeroase ca cele pozitive. Macar la voi a fost bine si interesant. Mircea ----------------------------------- zoth 08 Sep 2024 08:39 ----------------------------------- Nu-mi aduc aminte din lecturile de pe forum daca cineva dintre observatorii vizuali l-a splitat pe Rotanev (beta Del). Ma gandeam sa ne prostim nitel si sa facem o incercare. Personal nu am instrument capabil de asa ceva dar as incerca sa vad daca pot percepe macar o alungire a discului Airy. La prima strigare l-am gasit pe beta Del pe net cu o separatie de 0,44" dar in atlasul de stele duble a lui Taki apare cu 0,6". Nu stiu daca datele sunt corecte dar tot as face o incercare. Sigur, colegii cu telescoape mari pot face treaba buna la acest subiect. Ce ziceti? PS. Avem si pentru matinali un eveniment, maine dimineata (09.09.2024) planeta Mercur va trece la aproximativ un diametru lunar de steaua Regulus. Inaltimea pe elevatie e mica dar cine are orizontul estic deschis poate urmari evenimentul chiar si la ora 7 pe est la o inaltime de aprox 17 grade. ----------------------------------- zoth 09 Sep 2024 09:00 ----------------------------------- Am incercat aseara cu Orca dar evident fara nici un rezultat. Se pare ca Rotanev este o nuca prea tare pentru jucarelele mele. Conditiile au fost decente, cerul senin, turbulenta relativ redusa. Doar transparenta nu a fost extraordinara dar pentru cazul de fata nu era un factor determinant. La 200x discul Airy parea perfect rotund insa la 300x nu am mai putut sa-mi dau seama daca acesta isi pastreaza forma pentru ca apareau usoare deformari aleatorii datorate cred momentelor de turbulenta mai mare. Mai sus nu am mers. Dimineata situl stelledoppie mi-a explicat de ce nu am vazut mare lucru: separatia pentru anul asta este undeva in intervalul 0,3-0,4". https://www.stelledoppie.it/index2.php?iddoppia=90054 Cer senin! ----------------------------------- iulian90 09 Sep 2024 14:11 ----------------------------------- Voi incerca si eu sa rezolv aceasta stea cu telescopul Gigant de 245mm diseara, daca va fi senin, sau in alta seara, depinde de vreme si de seeing, care trebuie sa fie cat mai bun pentru a rezolva macar acesta stea (componete lipite de forma cifrei 8 ) ,de splitat nici vorba la aceasta separatie de mai putin de 0,4" chiar si cu Gigantul de 245mm. Totusi separatia stelei Rotanev e in crestere si va atinge maximul de 0,589" in 2030 conform datelor din Stelle Doppie, atunci va putea putea fi splitata complet cu instrumente de la 200mm in sus. ----------------------------------- Mircea Pteancu 09 Sep 2024 20:17 ----------------------------------- Tema propusa de colegul zoth m-a determinat sa-mi verific jurnalul de observatii. Nu ca as fi sperat sa fi rezolvat asa o bestie cum pare sa fie Beta Del dar imi aminteam de stelele duble din Delfinul din reobservarea ISWATIT. Intradevar, pe 10 si 11 Iulie am observat stele duble in Delfinul cu newtonianul de 148mm: Gamma Del si OR Del in acelasi camp /10Iulie. Iar in 11 Iulie am adaugat si pe Alfa Del, dubla de langa Epsilon si tripla de la SV de Zeta Del. Despre Beta Del, Olcott su sppune nimic si nu aveam habar ca este o stea subarc. Mari sperante n-am dar voi incerca atunci cand se vor ''alinia planetele''. De ce am scris toata aceasta lunga introducere: complementar cu tema Beta Del, va propun sa adaugam pe Alfa Del. Olcott scrie despre un companion la Alfa Del, de magnitudinea 9 si cu o separatie de 35''. Pe 10 Iulie am dat chix, nici urma de acest companion. Pe 11 Iulie, cerul fiind mai bun, am vazut dubla mentionata de Olcott, adica HJ 1554 AC dar mai exista si alti companioni acolo. Propun deci Alfa Del ca tema complementara la Beta Del. Gandul la dificultatea acesteia aduce cativa fiori din gheata iernii care inca e departe ... dar nu foarte. Mircea ----------------------------------- iulian90 10 Sep 2024 09:25 ----------------------------------- Aseara am scos telescopul Gigant 245mm afara si am inceput sa observ stelele Alfa si Beta Del intrucat a fost cam ultima seara senina, urmeaza cateva zile cu innorari asa ca am profitat de ocazie. La steaua Beta Del /Rotanev am observat urmatoarele aspecte: la steaua principala A am observat clar o alungire spre N-W , in directia in care trebuie sa se vada companionul B deci s-ar confirma astfel detectarea acestui companion , la grosismentul de 643x (oc. TS UWA 4mm + barlow 2x) . Mai departe, am observat si companionii D si E ai stelei Rotanev. Companionul D se vedea spre N-W ca si B la o distanta destul de mare de steaua A si destul de slab luminos. Companionul E se vedea si mai departe de A , dar spre W de aceasta, tot slab luminos. La steaua Alfa Del am zarit companionii C, D su F. Companionul mentionat de dl. Pteancu, cel cu separatia de 35" este B si are defapt magnitudinea de 13,4 , de aceea nu a fost vizibil nici in Gigantul de 245mm. Companionul C s-a vazut destul de slab luminos si de departat de A spre W de aceasta , companionul D s-a vazut cam la fel de slab , dar spre S-W de steaua A, iar companionul F era ceva mai luminos decat ceilalti doi , situat spre E de steaua A, mai departat decat ceilalti doi companioni. In afara de aceste stele am mai observat si altele , precum : -Gamma Del , s-a vazut destul de fain. -OR Del ( nu-i mentionata in Atlasul lui Taki, asadar nu-i stiu denumirea STF) o dubla din apropierea lui Gamma Del , care are o separatie mai mica decat Gamma Del dar e aproape simetrica iar componenta A e o stea variabila eruptiva conform Stellarium. -23 Aql la care am zarit companionii B si C, -Pi Aql care s-a vazut fain cu separatie destul de mica iar B avea o culoare nai rece decat A, -Zeta Aqr la fel de frumoasa dar mai luminoasa si cu separatie mai mare decat Pi Aql, -Epsilon Lyr la care am zarit toti companionii pana la G si H, -Miu Dra, o alta dubla frumoasa, cu separatie maricica pentru Gigant -Gamma Arietis cu separatie mare pentru Gigant, -Iota Cas, o tripla frumoasa si luminoasa, la care s-au vazut ambii companioni destul de bine, -Gamma And la care companionul B avea o culoare rece in timp ce A avea o culoare calda, -Iota Tri, o alta dubla interesanta , -36 And , o dubla frumoasa, cu separatie mica , simetrica si cu componente de culoare calda. Cu aceasta dubla frumoasa am incheiat observatiile, pe la miezul noptii . ----------------------------------- zoth 10 Sep 2024 11:32 ----------------------------------- Iulian, Mircea, multumesc pentru feedback :) Poate multi dintre colegi au stat de o parte considerand ca tema de fata este nerealista sau chiar SF. Si cu toate astea Iulian s-a descurcat mai mult decat onorabil: .. la steaua principala A am observat clar o alungire spre N-W , in directia in care trebuie sa se vada companionul B deci s-ar confirma astfel detectarea acestui companion .. Pentru posesorii de telescoape mari si foarte mari, beta Del poate sa ramana un subiect deschis. De acord si cu suplimentarea observatiei la alfa Del. La noi cerul s-a inchis pentru observatii inca de ieri din timpul zilei si va ramane asa pentru o perioada bunicica. Nu-i nimic, asteptam vremuri mai bune si meditam asupra observatiilor facute pana acum... Cer senin! ----------------------------------- Mircea Pteancu 10 Sep 2024 14:00 ----------------------------------- Felicitari Iulian ! Si la noi au venit norii si , har Domnului si ploaia. Saptamana trecuta nu prea am avut vreme de observatii deoarece ma pregateam pentru Conferinta SRPAC. Cand reuseam sa pun ochiul la ocular, am vazut imagini de groaza, turbulentele au fost atat de mari incat chiar si cu ocularul de 21mm, pe Ratusca cu apertura de 125mm, stelele aveaua aspect astigmatic si cetos. Asa a fost si Duminica, nu mai aveam presiunea conferintei in carca dar cerul a fost necooperant, seeing foarte prost. Abia- abia am putut rezolva cu Grond de 250mm dubla Pi Aql. Nici o sansa deci pentru Beta Del. Ref. la Alfa Del, tot nu-i bine. Nu stiu pe unde mi-or fi patinat ochisorii dar nici unul din companionii acesteia nu corespunde cu nota lui Olcott. Stelele de magnitudinea 13,5 nu-s accesibile lunetelor de 76mm, oricat de bunE ar fi. De (re)studiat ... Numele OR Del este cel de stea variabila. Numele de dubla este STF 2725. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 12 Sep 2024 23:25 ----------------------------------- Identificari cu StelleDoppie. Acum observ fantoma lui AB a lui Rotanev cu dobsonianul D = 250mm. Nici vorba de rezolvare, discul Airy este deformat, alungit spre , sa zicem, 330*. Alungirea este ovoidala, ca si cum o sfera mai mica este contopita cu una ceva mai mare, mai mare ca diametru dar nu cu mult . Un companion la 1/5 raza campului - acela este D, undeva tot pe la 330 * si altul mai slab, la jumatate raza campului, spre Vest, este E. Cu notatiile mele: Vest la ora 10, Nord la ora 7. Companion D la 1/5 R si are PA = aprox. ora 8, AB are PA = aprox. ora 8. Companion E la 1/2 R spre Vest, are PA = aprox. ora 10. Marirea este 480x/ TMB Planetary 2,5mm cu filtru albastru sau neutru, camp vizual real 7 minute. Cica exista si un companion C spre Sud dar cerul este noros, slabe sanse sa fie vizibil. Daca Forta va fi cu mine, voi face schita. Imagini foarte urate, agitatie cat incape, nori, Luna ... moartea pasiunii, nu alta. Trebuie sa aplic cele trei reguli ale stelelor duble: Regula 1 = rabdare Regula 2 = rabdare Daca nu functioneaza regula 1 si nici regula 2, se aplica Regula 3= rabdare ! Mircea ----------------------------------- zoth 13 Sep 2024 08:22 ----------------------------------- Acum observ fantoma lui AB a lui Rotanev cu dobsonianul D = 250mm. Nici vorba de rezolvare, discul Airy este deformat, alungit spre , sa zicem, 330*. Eram sigur ca o sa te zgandare curiozitatea si o sa-l scoti pe Grond la aer ... :) Despre cum arata componentele AB ale lui beta Del cred ca numai MihaiG o sa ne poata povesti dupa ce pune la lucru noul telescop super gigantic. Cer senin! ----------------------------------- Mircea Pteancu 13 Sep 2024 21:18 ----------------------------------- Ai dreptate Silviu, este o tema prea interesanta ca sa nu ma atraga. Chiar ai lipici la teme de observatii, ai fler sa alegi teme de observatii. Te rog sa faci asta in continuare deoarece o faci foarte bine. Mihai are operational un telescop de 400mm, asa tin minte. Si cu cata atentie acorda el la detaliile tehnice, va putea rezolva Rotanev cu acel telescop. Ce sa vorbim de mamutul de 500mm. Sper insa ca si eu si Iulian sa vedem mai bine sistemul cand vom prinde un cer bun, cu turbulenta scazuta. Fara sperante la separatii cat sa treci cu motocicleta. Dar va fi suficient sa vedem starea, pozitia reciproca si luminozitatile diferite ale discurilor Airy de la AB. Cand ai parte de asa ceva, se vede partial companionul ''pitit'' langa sau dupa discul Airy al stelei primare. E o imagine de o frumusete si raritate de iti taie respiratia. Mi s-a intamplat asta de cateva ori, nu am vanat asemenea momente ci ele s-au intamplat natural, in perioadele cand faceam multe observatii de duble. Atasez schita de aseara, de la observarea lui Rotanev si etichetarea companionilor dupa cum am inteles StelleDoppie. Dupa ce am scris aici, am continuat observatia de la 240x/ Radian 5mm la 480x/ TMB Planetary 2,5mm, cu mariri intermediare de 300x/ TMB Planetary 4mm si 400x/ Radian 3mm dar n-am vazut urma din companionul C care trebuia sa se vada pe la un sfert din separatia lui D, undeva la dreapta sus dar relativ aproape de AB. Nada ... Mircea ----------------------------------- iulian90 14 Sep 2024 00:25 ----------------------------------- Faina observatie dl. Pteancu, exct asa am observat si eu companionul B al stelei Rotanev, ca o alungire a stelei principale spre N-W, tot in aceeasi directie dar mult mai departe am zarit companionul D iar spre W si mai departe companionul E, exact ca in desenul dv. Nici eu nu am reusit sa zaresc companionul C in acea seara can am observat steaua Rotanev. Deoacamdata se strica vremea pentru cateva zile, sper sa mai prindem vreo seara cu cer senin dar si turbulenta scazuta sa mai observam acesta stea interesanta. Pana atunci o sa mai caut si alte stele dificile prin atlasul lui Taki . ----------------------------------- Mircea Pteancu 14 Sep 2024 01:02 ----------------------------------- Multumesc frumos Iulian, sa speram sa avem timp bun de observatii. Deocamdata maine nu poate avea loc International Observe the Moon Night / IOMN. Eu nu-s suparat, ma bucur ca ploua. Lasa sa mai ploua, sa nu devina tara un desert. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 29 Noi 2024 21:49 ----------------------------------- De comun acord cu zoth, Iulian, Erwin, lansam o noua tema de observatii. Este vorba despre identificarea de detalii in nebuloasele Messier 42 - M 43 din Orion. Harta dupa care propun sa incercam identificarea de detalii este extrasa din cartea ''Monograph of the Central Parts of the Nebula of Orion'' de Edward S. Holden, Washington, Government Printing Office, 1882, pag. 8/9. Este vorba despre o litografie denumita ''Index chart'', dintre paginile 8 si 9. Din cate imi dau seama, va trebui sa decolam incet, sa incercam intai sa intelegem harta si apoi sa o folosim la observatii. Atasez si lista telescoapelor si a observatorilor in baza carora Holden a alcatuit monografia sa. Nu trebuie sa ne sperie faptul ca in lista vedem telescoape gigant precum reflectoarele de 1,2 metri ale lui Wiliam Herschel si Lassell sau cel de 1,8 metri al Lordului Rosse deoarece tot acolo figureaza si luneta de 59mm a lui Huygens, cea de 85mm a lui Messier sau cea de 64mm a lui Keeler. Noi ne propunem sa identificam detaliile observabile cu instrumentele noastre. Rien ne va plus ! De acord ? Mircea ----------------------------------- iulian90 30 Noi 2024 00:30 ----------------------------------- De acord. :) Eu voi incepe observatiile la nebuloasa M 42 cu cel mai mare instrument din dotare; Gigantul de 245mm, dar voi observa si cu alte instrumente, precum telescopul SW 130mm, sau cel de 114mm detaliile din nebuloasa. ----------------------------------- Night 30 Noi 2024 02:07 ----------------------------------- Nebuloasa din Orion este cam singura nebuloasă unde am văzut culori (roșu-albastru-verde) ușor observabile cu ochiul liber (ce-i drept în instrumente cu apertură mai mare). Pe locul doi aș pune inelara din Lira. Frumoasă provocare. ----------------------------------- Mircea Pteancu 30 Noi 2024 19:33 ----------------------------------- Ar fi neproductiv sa incercam intelegerea simbolurilor din harta lui Holden prin citate ( inevitabil ) trunchiate. Cel mai corect este sa folosim sursa originala, cartea lui Holden, pe care va invit sa o descarcati de la acest link. Aici vom gasi toate detaliile. https://archive.org/details/monographofcentr00holdrich/monographofcentr00holdrich/ Mircea ----------------------------------- Erwin 01 Dec 2024 09:05 ----------------------------------- Mulțumim, Mircea, cartea este o "comoară" dpdv istoric. Ne ajută să înțelegem cum vedeau astronomii din vechime nebuloasele și stelele fără a avea posibilitatea să facă imagini cu timp lung de expunere, lucru care a apărut mai târziu. Ce vedem noi azi este același lucru, la vizual. Vestea bună este că pot face aceste observații și din balcon, stelele se văd chiar dacă nu se văd detalii în nebuloasă. Doar să revină serile senine... ----------------------------------- tudor 01 Dec 2024 09:37 ----------------------------------- Ma bag și eu cu voi la tema asta propusa de Mircea! Dar vreau sa atrag atenția asupra unor aspecte. Noi vom avea un avantaj fata de observatorii de atunci: filtrele. Spre exemplu cu filtru UHC sau OIII se evidentiaza părți imposibil de vazut fara filtru. Dar ei aveau în schimb avantajul lipsei de poluare luminoase și, nu în ultimul rand si cel mai important, o infinit mai mare experienta observationala! Deci avantaj ei :D ... Dar avem pe aici destui experimentati și cred ca o sa fie interesanta propunerea! ----------------------------------- Night 01 Dec 2024 15:15 ----------------------------------- Deci suntem 5, care ne băgăm. ----------------------------------- Mircea Pteancu 01 Dec 2024 16:06 ----------------------------------- Cu cat mai multi cu atat mai bine. Pe cer avem cu totii loc, ceea ce inseamna, de fapt, ca si pe Pamant. Nu cred ca este o surpiza, v-ati putut da seama ca sunt un admirator, un fan cum se zice acum, al lui Camille Flammarion. Profit de ocazie ca sa dau unul dintre citatele mele preferate din scrierile lui, mai exact din ''Astronomie populaire''. Am folosit citatul in lucrarea mea ''Astronomii amatori romani la inceputul secolului XX''. Pare sa nu aiba o legatura directa cu tema propusa dar exista o legatura subliminala foarte puternica. Traducerea imi apartine si sper sa nu mi-o luati in nume de rau daca dau linkul la care lucrarea mea poate fi citita, vezi mai jos, de la pagina 43: https://www.academia.edu/41481484/Conferin%C8%9Ba_SRPAC_2018_-_Lucr%C4%83ri_%C3%AEn_extenso '' Care fiinta inteligenta, care fiinta capabila sa raspunda emotional unei minunate privelisti poate sa priveasca la zimtata secera argintie a Lunii tremurand in cerul azuriu, asa cum se vede chiar si prin cel mai modest telescop si sa nu fie cutremurata la modul intens si placut, care sa nu se simta desprinsa de zilnicele griji ale vietii pamantesti si sa nu sa se lase purtata spre acest prim popas al calatoriilor ceresti ? Care suflet ganditor poate privi la stralucitorul Jupiter cu cei patru sateliti care-l insotesc, sau la splendidul Saturn incins cu misteriosul sau inel, sau la o stea dubla luminand in rosu si bleumarin infinitul noptii si sa nu fie cotropit de uimire? Da, intradevar, daca omenirea, de la modestul fermier al campurilor la truditul muncitor al oraselor si pana la profesori, la oamenii cu bunastare, pana la cei care au atins culmile faimei si bogatiei si chiar si pana la cele mai usuratice femei ale societatii - daca ar stii ce bucurie sufleteasca-i asteapta pe cei care observa astrii, atunci Franta, ba chiar intreaga Europa, ar fi acoperita de telescoape nu de baionete si ar promova astfel pacea si fericirea universala"' - Camille Flammarion ,1880 Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 08 Dec 2024 00:35 ----------------------------------- Otara off-topic dar am ajuns acolo datorita temei M42- M43. Astronomical League desfasoara o actiune de sarbatorire a 35 de ani de activitate a telescopului Hubble. Participantii trebuie sa observe vizual si sa deseneze sau sa fotografieze un set dat de obiecte Messier sau Caldwell. Obiectele din aceasta campanie au fost fotografiate si de catre telescopul spatial Hubble. Asa am ajuns la aceasta imagine Hubble a nebuloaselor M42- M43. https://hubblesite.org/contents/media/images/2006/01/1826-Image.html?news=true Folosind aceasta imagine, am identificat din harta lui Holden cateva detalii pe care le-am notat, vezi atasamentul. Va rog sa verificati si daca am gresit, sa corectam. Denumirea de ''Regio subnebulosa'' nu am bagat de seama ca Paint mi-a mutat-o, de aceea am pus o sageata spre zona care cred eu ca se numeste asa in harta Holden. Mircea ----------------------------------- iulian90 09 Dec 2024 22:30 ----------------------------------- Buna seara tuturor. Ieri si astazi am studiat atat cartea si in special harta lui Holden, comparand harta cu imaginea facuta de Hubble cu nebuloasa M 42 prin suprapunere si am ajuns la rezultatul de mai jos. https://archive.org/details/monographofcentr00holdrich/monographofcentr00holdrich/page/n19/mode/2up?view=theater https://archive.org/details/monographofcentr00holdrich/monographofcentr00holdrich/page/6/mode/2up?view=theater https://hubblesite.org/contents/media/images/2006/01/1826-Image.html?news=true Am notat atat regiunile intunecoase si luminoase din zona centrala a nebuloasei cat si stelele din aceasta zona , bieninteles ,cele mai vizibile in instrumente mici deocamdata, ramane de vazut cand se va imbuna vremea asta sa putem face observatii la nebuloasa M 42, atunci vom afla concret ce se vede si ce nu in M 42. Cifrele din dreptul stelelor nu reprezinta magnitudinea ci numarul de catalog, din catalogul aferent cartii, unde sunt trecute si magnitudinile stelelor printre alte informatii. Imaginea am intors-o cu nordul in jos si vestul spre stanga la fel cum este si harta lui Holden (raportat la orientarea scrisului de pe harta) si am cautat sa potrivesc magnificatia imaginii incat sa o aduc la aceeasi scala ca si harta lui Holden. In afara de stelele din ghupul Theta mai sunt si alte stelute mai slab luminoase de observat, care sunt in apropierea Trapezului si a celorlalte trei stele mai luminoase. Cele mai evidente formatiuni din zona centrala a M 42 ar fi Sinus Magnus , Pons Schroteri (ce alcatuiesc zona intunecoasa cea mai evidenta de langa Trapezium), Brachium Messieri (filamentul-mustata din partea estica a zonei), Sinus Gentilii , Sinus Lamontii , Occiput (zona intunecoasa din partea de sud a zonei centrale luminoase), Regio subnebulosa (de langa Brachius Messieri), Lacus Lasselii. ----------------------------------- Erwin 10 Dec 2024 11:33 ----------------------------------- Mulțumim, Iulian! Dar am impresia că a venit "musonul" și va dura ceva până prindem senin. ----------------------------------- iulian90 15 Dec 2024 01:58 ----------------------------------- Revin cu noutati in privinta nebuloasei M 42. :) Aseara a fost senin pana dupa ora 23, asa ca am profitat si am scos telescopul Gigant 245/1286mm dar si telescopul SW de 130/900mm afara. Am asteptat sa mai urce constelatia Orion, am pus setupul format din telescopul SW de 130m mai camera ASI178MM sa pozeze nebuloasa M 42, m-am pus si eu pe observat cu Gigantul de 245mm aceasta nebuloasa. De mentionat faptul ca era si Luna destul de stralucitoare prezenta pe cer. Am obtinut o imagine buna cu zona centrala a nebuloasei si Trapezul , imagine ce poate servi mai bine ca harta cu reperele din nebuloasa decat imaginea facuta Hubble , care e facuta cu niste filtre speciale (Ha, OIII, LRGB) care nu prea scoate in evidenta stelele slab luminoase ci mai mult nebuloasa, pe cand imaginea facuta de mine este in lumina alba nefiltrata si aduce mai mult cu ceea ce se vede vizual, dovada fiind faptul ca am indentificat mai multe stele in imaginea mea cu ajutorul hartii din cartea lui Holden, decat in cazul imaginii Hubble cu M 42, dar si cateva parti din nebuloasa pe care le-am indentificat mai usor. Vizual am reusit sa indentific o mica parte din stelele notate in harta lui Holden si anume 619, 624 ,628 si 640 (notate pe harta lui Holden dar si pe harta intocmita de mine) care sunt defapt stelele din Trapez (am zarit usor si componentele E si F ), 685, 708 si 741 care sunt celelalte trei stele stralucitore de langa Trapez, apoi 724 si cu greu 709, care se afla in apropierea stelelor 741 si 708 (spre S de acestea), stelele 635 si 669 spre N de Trapez, si apropierea lor spre N alte doua stele apropiate intre ele, 652 si 657. La S-W de zona cea mai luminoasa din nebuloasa M 42 am mai zarit stelele 528 si 558, iar spre W steaua 524. Spre S de zona luminoasa din nebuloasa am mai zarit si steaua 573. Dintre partile nebuloasei am reusit sa deslusesc zona intunecata Pons Schoteri care se termina in apropoiere de Trapez, zona intunecata Occiput din partea sudica a zonei luminoase a nebuloasei M 42, am mai zarit si Frons marginea estica a zonei luminoase si Rostrum, extremitatea estica a acestei zone si banuiesc ca ca si Spitze , portiunea slab luminoasa care se extinde din zona luminoasa pe la N de Pons Schoteri. Evident ca pe un cer bun fara Luna as putea indentifica mai multe din aceste portiuni ale nebuloasei M 42, insa harta acopera numai portiunea centrala a nebuloasei. Mai zarisem odata o zona filamentara slab luminoasa, dar din afara ariei acoperite de harta lui Holden, cu Gigantul si filtru UHC, undeva la S-SW de zona centrala a nebuloasei, ramane sa mai incerc odata sa o observ cand mai am ocazia. ----------------------------------- Mircea Pteancu 15 Dec 2024 17:09 ----------------------------------- Excelent Iulian, felicitari pentru progrese ! Multumim pentru imaginile prietenoase cu observatorii vizuali. La observarea zonelor din nebuloasa trebui sa tinem cont de semnificatia denumirilor. De pilda Rostrum trebuie inteles drept '' gura de adancme navigabila''. Asta s-ar traduce ca punctul in care se bifurca Brachi Messieri si Sinus Magnus, bine vizibil in poza lui Hubble. Pe de alta parte, Le Gentil si Derham au observat cu telescoape categoric mai mici ca ale noastre. Despre Le Gentil stiu cu siguranta, deoarece am citit unele din rapoartele sale, ca a facut multe observatii cu lunete simplet de 4cm si 5cm diametru. Ba chiar si cu luneta binoculara de 40x2400mm, a fost deci un pionier al Astronomiei binoculare. Despre Derham am citit informatii contradictorii. Cel mai mare telescop citat in legatura cu el a fost un newtonian de 8 inch. Ce vreau sa spun este ca, daca exista vreo legatura intre denumiri si detalii - in sensul ca detaliul poarta numele astronomului care l-a semnalat - ar trebui ca Sinus Gentili si Regio Derhemiana sa fie niste detalii foarte evidente. Dar poate ca aceasta legatura nu exista ... La noi sunt deocamdata nori, nori, nori, speram la cer senin. Mircea ----------------------------------- iulian90 16 Dec 2024 00:32 ----------------------------------- Multumesc frumos pentru felicitari dl. Pteancu. :) Intradevar, e fascinat sa aflam si sa incercam sa observam detalii ale obiectelor ceresti pe care astronomi de renume din trecut le-au observat cu instrumente mai modeste decat cele pe care le avem in prezent ,dar pe un cer cu mult mai bun decat in prezent, fara poluarea luminoasa cu care se confrunta astronomii din prezent. Harta nebuloasei M 42 intocmita de Holden mi se pare destul de precisa, intrucat multe detalii si stele de pe harta se suprapun cu cele din imaginile astrofoto cu nebuloasa M 42 (cea realizata de Hubble sau cea facuta de mine). Pe un cer fara Luna si folosind un filtru UHC vom putea observa si indentifica mai bine detaliile nebuloasei M 42 , sa speram ca vom mai prinde seri senine dupa ce trece Luna de faza maxima. ----------------------------------- Mircea Pteancu 16 Dec 2024 16:16 ----------------------------------- ... sa speram ca vom mai prinde seri senine dupa ce trece Luna de faza maxima. Doamne ajuta, asa sa fie, Mircea ----------------------------------- Night 22 Dec 2024 03:12 ----------------------------------- Bravo Iulian, pentru observațiile vizuale de pe pagina anterioară! Se apropie sezonul nebuloasei. ----------------------------------- iulian90 05 Feb 2025 00:39 ----------------------------------- Buna seara tuturor. Acum trei seri (pe 1 februarie) am avut parte de seeing foarte bun si printre altele am observat steaua Sirius in speranta ca poate gasesc companionul Sirius B. Intamplator am indreptat telescopul Gigant cu camera ASI 178 montata pe el, dupa ce am terminat de fotografiat planetele, am marit expunerea pe la 70-80ms si gamma dinamica din softul camerei si surpriza, printre sike-urike din jurul stelei Sirius se observa ceva ca un punct slab luminos ,pe la ora 10 fata de steaua principala cum priveam pe imaginea captata de camera ASI. Ca sa ma conving ca nu e vreun artefact produs de turbulenta atmosferica ,care insa era destul de redusa, am miscat telescopul putin si steaua s-a mutat in alta parte a imaginii dar acel punct inca era vizibil, in aceeasi pozitie. Cu entuziasm, de ceea ce ar putea fi compoanionul stelei Sirius, am dat camera jos si am pus ocularul pe telescop, cel de 9mm cu barlow 2x si am privit vizual steaua Sirius si banuiala mea se confirma, punctul acela care se vedea la limita pe camera, vizual se zarea mult mai bine in momentele de calm atmosferic, tot slab luminos si ca gamalia unui ac de mic printre spike-urile stelei principale, exact in aceeasi pozitie ca si pe imaginile captate de camera, raportat la directia in care se deplasa steaua, fara tracking-ul pornit la telescop, acel punct se vedea undeva spre E-N-E de steaua principala. Iar separatia era ceva mai mare ca la Rigel de ex. (al carui companion se observa mult mai lejer). Apoi am montat la loc camera si am tras cateva capturi cu diverse expuneri la Sirius ,pana ce am dat de expunerea si castigul potrivit pentru a se vedea cat mai bine companionul stelei Sirius, avand in vedere diferenta uriasa de magnitudine dintre steaua principala si companionul ei, undeva pe la 40ms si castig de 250 a fost cel mai potrivit. Abia azi am reusit sa prelucrez filmarea cu Sirius din pricina timpului incarcat, insa am facut si niste masuratori pe imaginea obtinuta si mi-a dat un unghi PA de 59 grade, foarte aproape de valoarea oferita de Stelle Doppie si care pentru 2025 ar fi 58,8 grade si o separatie de 10,2" ,fata de 11,2" conform Stelle Doppie. https://www.stelledoppie.it/index2.php?iddoppia=27936 La separatie am facut mai multe masuratori, am adunat media si mi-a dat aceasta valoare de 10,2", stiind ca rezolutia ansanblului camera-telescop este in jur de 0,192"/pixel la focala echivalenta de 2572mm cu barlow 2x. Deci ,concluzia mea este ca chiar am reusit sa observ companionul stelei Sirius cu Gigantul de 245mm. :) Ramane sa incerc si cu alte instrumente sa observ companionul stelei Sirius, reflectorul de 130mm si cel de 114mm, atunci cand va fi din nou un seeing la fel de bun ca pe 1 februarie. ----------------------------------- zoth 05 Feb 2025 12:30 ----------------------------------- Felicitari Iulian, Sirius e o tinta grea! Un singur comentariu legat de separatie am, asa mi s-a parut si mie la inceput, apoi mi-am dat seama ca la Sirius am folosit magnificatii semnificativ mai mari decat la Rigel si de aici impresia ca e mult mai mare. In realitate separatiile la cele doua stele nu sunt mult diferite. ----------------------------------- Erwin 06 Feb 2025 13:11 ----------------------------------- Felicitări. Revin pentru tema anterioară, M42 și Theta Orionis. Am fost martea trecuta pe camp cu newtonianul Hinds și am observat M42 până să se răcească telescopul pentru observații planetare. Am putut vedea steaua E și am zărit un pic și steaua F din Trapezium cu ocularul Nagler de 7mm dar când am trecut la Radian 5mm, F a dispărut. Nu am putut vedea clar decât steaua E în ocularul DeLite de 4mm. Între timp am stat de povești la telefon și din păcate seeing-ul s-a stricat. Aripile nebuloasei se vedeau clar, se vedea și M43 destul de bine fără niciun filtru. Dar am trecut la observații planetare și la testarea unei lunete Lacerta 72ED așa că tema a rămas neterminată. Lunețica a fost surprinzător de capabilă chiar și la măriri mai mari oferite de ocularul DeLite de 4mm, imaginea M42 era similară cu cea din newtonian. Oricum, faptul că am văzut stelele E și F au fost un rezultat pozitiv față de observațiile precedente. ----------------------------------- varadinagypal 06 Feb 2025 13:42 ----------------------------------- yes, chiar daca cu instrumentul potrivit e trivial la separarea actuala, e o tinta totusi grea Sirius B. Inainte sa mi se inchida cerul, gratie mafiei imobiliare, am facut un survey de pe balcon cu stele binare, in primul rand colorate, dar nu numai, si Sirius B era totusi printre cele mai grele tinte ----------------------------------- iulian90 06 Feb 2025 14:46 ----------------------------------- Multumesc tuturor pentru felicitari. :) Da , Sirius B e dificil si pentru un telescop ca Gigantul , d-apoi cu instrumente mai mici si trebuie seeing foarte bun , cun a fost pe 1 februarie ca sa poata fi observat. Si intradevar diferenta de separatie intre Sirius B fata de steaua A si companionul B al lui Rigel fata de steaua A nu e prea mare, m-am exprimat eu gresit. Sirius are o separatie de 11.2" si Rigel de 9.4" conform Stelle Doppie. O sa reiau curand observatiile vizuale in detaliu la nebuloasa M 42 dar imi indrept atentia si spre Theta Orionis si chiar si spre 40 Eridani ( Keid ) care ar avea ca companion o stea pitica alba ca si Sirius B dar este mai usor observabil decat acesta, din ce am inteles dintr-un raport de observatii de-al d-lui Pteancu din topicul Ce-am vazut aseara. https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=18424&postdays=0&postorder=asc&start=615 Conform Stelle Doppie steaua Keid este multipla si are vreo 4 companioni, chiar B-ul fiind cel mai luminos dintre acestia , avand o magnitudine de 9,53 si o separatie de 82" fata de steaua A, dar in imediata apropiere a sa la doar 8.2" se vede companionul C de 11.17 mganitudini . Ramane de vazut ce voi putea observa cu Gigantul cand va mai fi senin seara. https://www.stelledoppie.it/index2.php?iddoppia=114354 Iar in privinta lui Theta Orionis, Stelle Doppie ar da de inteles ca este un adevarat sistem stelar multiplu , aproape ca un fel de roi deschis, avand peste 20 de componente ( denumirile componentelor foloseste aproape tot alfabetul :lol: ) , si mare parte din acestea ar avea magnitudini accesibile unui telescop de la 6 inci in sus , doar cateva componente avand magnitudini inaccesibile si pentru Gigantul de 10 inci diametru. Voi cerceta si acest sistem stelar multiplu cu prima ocazie de cer senin . https://www.stelledoppie.it/index2.php?iddoppia=20539 ----------------------------------- Mircea Pteancu 06 Feb 2025 19:12 ----------------------------------- Succes la observatii iti doresc, Iulian ! Companionul pitica alba a lui Keid/ 40 Eri este relativ usor de vazut. Eu am observat AB cu newtonianul ''Ratusca cea urata'' D=125mm F/6.9 si chiar si cu luneta zoth 60mmx828mm. Companionul C este mai greu de vazut deoarece este slab luminos, pe la 11mv. In luneta de 60mm s-a vazut numai AB, C a fost invizibil. La Theta 1 Ori, nu am reusit sa trec de sase componente, nici cu Toleascop 200mm si nici cu Grond D= 250mm. Sistemul este vazut mai degraba ca un roi deschis. Cer senin, Mircea ----------------------------------- zoth 28 Feb 2026 11:58 ----------------------------------- O chestie aproape banala dar curiozitatea exista: care este cel mai mic binoclu cu care vedeti toate stelele din Metronom? Curiozitatea s-a nascut din faptul ca in urma cu 2 sau 3 saptamani, nu mai stiu, cand am prins o seara aproape senina am incercat sa vad Metronomul cu binoclul Fuji 10x50 insa nu am vazut toate stelele din componenta lui. Cauza esecului nu o cunosc, poate ceva nebulozitate in zona respectiva combinata cu poluarea luminoasa data de noul iluminat stradal ... habar nu am... PS. rog un moderator sa mute topicul de fata in sectiunea de observatii incepatori. Multumesc. ----------------------------------- Mircea Pteancu 28 Feb 2026 12:34 ----------------------------------- E putin pe langa intrebarea ta Silviu, deoarece nu este binoclu dar sper ca nu prea departe. Joi seara, pe 26 Februarie, am observat M42 cu luneta terestra Hensoldt 25x56mm. Asadar, la marirea de 25x si apertura de 56mm, cu luneta pe montura, am vazut numai trei stele in Metronom ( nu stiam ca-i zice si asa). Steaua B lipsea. In luneta ''Royal Astro zoth'' 50x910mm insa s-au vazut cele patru stele''canonice'' la 91x/ Sirius Plossl 10mm. Mircea ----------------------------------- zoth 28 Feb 2026 12:55 ----------------------------------- Boss, te referi la Trapez banuiesc ...? Metronomul este tot in Orion cam la 1 grad NV de steaua Bellatrix .. un asterism simpatic cand cerul este bun :) Multumesc pt mutare! ----------------------------------- Mircea Pteancu 28 Feb 2026 13:09 ----------------------------------- zoth M-ai scos din ceata, multumesc ! Eu Trapezium l-am observat si am presupus ca despre acela ai intrebat. Am gresit, imi cer scuze, mi-am dat prea iute cu ''presupusul''. Sper sa fiu mai silitor la invatatura in urmatorii 70 de ani. Ca in primii, m-a interesat mai mult chiulul, barul si disco. Si un pic Astronomia, draga de ea ... Am mutat topicul cu drag, este o propunere buna despre un topic valoros. Cer senin, Mircea ----------------------------------- zoth 28 Feb 2026 13:56 ----------------------------------- La trapez ai dreptate, cu luneta Tuci de 45 f11 la 20x vad si eu doar trei stele si atat de apropiate intre ele de zici ca sunt lipite. La 55x si mai sus, treaba se schimba radical, apar toate patru si se cracaneaza in forma clasica a trapezului :) Multumesc pentru confirmare. ----------------------------------- Dan Racolta 02 Mar 2026 11:40 ----------------------------------- Multumesc, nu stiam de Metronom. Sunt frumoase asterismele stelare accesibile doar binoclurilor/telescoapelor! ----------------------------------- zoth 02 Mar 2026 15:10 ----------------------------------- Super! Ma bucur ca va plac si asterismele :) Metronomul l-am vazut cu rft-ul de 4 toli la 20x. Am sa mai incerc si cu bino... ----------------------------------- varadinagypal 03 Mar 2026 11:51 ----------------------------------- e chiar un roi deschis cica https://simbad.u-strasbg.fr/simbad/sim-id?submit=submit+id&Ident=C%200519%2B070 ----------------------------------- zoth 03 Mar 2026 13:10 ----------------------------------- Interesant, nu am stiut, multumesc :) Am sa-l rog pe nea Mircea sa ne dea si alte detalii despre zona cu pricina, el le stie mai bine pe astea cu roiuri, nebuloase, galaxii .. Eu nu am asa ceva in meniu pe cerul de aici .. ----------------------------------- varadinagypal 03 Mar 2026 15:11 ----------------------------------- pai e softul de planificare astrofoto care, la click de dreapta, listeaza ce obiecte gaseste. Din propria baza de data, si apoi face un lookup in simbad, cateodata si in GAIA si Vizier csillagtura.ro/aladin ----------------------------------- zoth 03 Mar 2026 16:30 ----------------------------------- Da, am priceput in cele din urma .. oricum, complicate softuri mai folositi la foto, bine ca nu ma ocup cu asa ceva .. :) Vad ca e trecut ca open cluster C0519+070. Am incercat o cautare dupa codul asta si alte cataloage nu prea il stiu iar AI ma indrepta catre C0519+333 adica NGC1893 sau Cr63 de prin Auriga. In fine, l-am mai redus la scara incat sa incapa si Bellatrix si am facut o captura de ecran. ----------------------------------- varadinagypal 03 Mar 2026 17:09 ----------------------------------- la mine nu gasiti AI-ureala. Nici la poze, nici la soft. Revenind la asterisme, mie pe la Collinder 399 Umeras mi se cam opresc cunostintele. Doar ca na, softul e acolo, si cauti si ceva gasesti. ----------------------------------- nobody 03 Mar 2026 20:47 ----------------------------------- Numele este unul generic cu coordonate: C (Cluster) Write: C HHMM+DDd La References > Display: 2013A&A...558A..53K ( in table ) ----------------------------------- Mircea Pteancu 04 Mar 2026 01:07 ----------------------------------- Dupa parerea mea nu este un roi stelar deschis, denumirea de asterism este adecvata. Am verificat doar cele trei stele in linie dreapta, cele mai vestice. Au miscari proprii si viteze radiale mult prea diferite. Mircea ----------------------------------- iulian90 07 Mar 2026 08:47 ----------------------------------- Aseara am observat si eu asterismul Metronom din preajma stelei Bellatrix, intai cu binoclul 10x50, la care doua stele se vedeau mai usor, cele din triunghi, iar restul , (cea de-a treia din triunghi, precum si celelalte dispuse in linie) mai greu. Apoi si cu telescpopul Gigant 245mm am observat asterismul, la grosismentul de 64x, cu ocularul de 40mm si barlow 2x in care asterismul se vedea mult mai bine, in afara celor 6 stele se mai vedeau si vreo 3-4 stele slab luminoase. La nord-est de Metronom am mai zarit o stea dubla larga cu Gigantul de 245mm.