----------------------------------- iulian90 06 Mar 2018 21:49 Ce am vazut aseara! (II) ----------------------------------- Am separat topicul "" incepand cu pagina 101. Am inchis topicul initial. Moderator MariusP Bună seara tuturor. :) Aseară a fost senin aici la Brăila, începând cu lăsarea întunericului și a ținut până după miezul nopții. Am observat mai întâi câteva stele variabile,acestea fiind : W Gem, la care aseară am găsit o magnitudine de 7,4,adică la minim. Zeta Gem, care aseară avea o magnitudine de 4,16, deci la minim. R Leo, care aseară avea o magnitudine de 6,5 , deci a crescut în stralucire destul de bine, că se observa bine și în căutătorul 13x50 al telescopului reflector. T Mon , care aseară era la minim, având cam 6,6 magnitudini. SZ Tauri, care aseară avea o magnitudine de 6,64, cam la jumătatea intervalului dintre maximul și minimul de stralucire. Apoi am trecut la stele duble și multiple. Am inceput cu steaua Omicron Eridani, 40 Eridani, la care am observat numai companionul mai îndepărtat, la început. Apoi am insistat și cu greu, numai cu vedere periferică, am observat ceva in partea opusă companionului mai îndepărtat. Ar putea fi acel companion mai apropiat de steaua principala, care este foarte slab vizibil. Nu sunt sigur că acela ar putea fi companionul dar o sa mai fac observații la steaua 40 Eridani. O sa caut informații și pe internet, in legătură cu companionul mai apropiat al stelei 40 Eridani. Apoi am observat steaua Alula Australis, Xi UMa,la care componentele se vedeau foarte apropiate între ele, una din ele, parcă un pic mai slabă decât cealaltă și la un unghi de poziție de circa 110 grade față de aceasta. Am mai observat steaua Tegmine, Zeta Cancri, la care am splitat toate cele trei componente, inclusiv componentele A și B,care erau atât de apropiate între ele, încât discurile Airy aproape că erau lipite intre ele. Componentele A și B sunt orientate pe direcția sud-sud-est, din ce am observat,iar componenta C mai îndepărtată, este la un unghi de poziție de 200-210 grade față de componentele apropiate A și B. La steaua Algieba, Gamma Leo, am observat că componenta B este la un unghi de poziție de 100 grade față de componenta A, iar la Mizar, Zeta UMa, componenta B este la un unghi de poziție de circa 110 grade față de componenta A și Alcor la un unghi de poziție de 10 grade față de aceasta . Am incercat să observ și galaxia NGC 3941 din Ursa Major,dar aceasta abia se zărea in telescop, atât la 45x cât și la 100x . De supernovă nici vorbă. Nu se vedea deloc. Cerul nu era perfect negru, iar la miezul nopții a apărut și Luna. ----------------------------------- Mircea Pteancu 06 Mar 2018 22:29 ----------------------------------- Excelente observatii si sa speram ca ele marcheaza inceputul unui nou sezon observational. Cer senin ,Mircea ----------------------------------- milanpicard 06 Mar 2018 22:37 ----------------------------------- Bravo Iulian! Si eu am vazut in sfarsit 40 eri, piticul alb se vedea, cel rosu poate o data in viziune periferica. Dar acela e chiar langa cel alb, doar un pic mai jos/sus, depinde de tipul telescopului. Am mai vazut asterismele din lista amintita, din constelatia Cancer (6) si Canis Major (ultimele 8), nu le mai scriu ca nu prea va uitati la din astea. :) Dar as scrie despre noua mea metoda, poate inspira pe cineva: ma uit in skysafari unde sunt asterismele, si vad care sunt aproape una de alta. Le numerotez in acea ordine in care sunt la doar cateva fov-uri una de alta, si atunci nu mai caut 8 asterisme separat in cma, ci doar pe prima, si la restul fac starhopping de la una la alta, cateva fov-uri fiecare. Aceasta metoda salveaza timp, am avut 8 asterisme in 15 min. E folositoare cand e frig, sau ai putin timp, ca mine, sau vin norii. :) Am observat si eu cateva variabile, W CMa era cam la 6.5, S CMi la 8.2, R Gem cam la 7. Bine ca avem variabilele si asterismele, pt. ca cerul e asa naspa in ultimele luni ca de galaxii am si uitat. Mersi de ideile de variabile, Iulian, le voi incerca daca voi avea oportunitatea. ----------------------------------- milanpicard 06 Mar 2018 22:44 ----------------------------------- Oh yea daca are cineva acum curat, Ceres tocmai oculteaza o stea. La 11 noaptea deja e gata totul, asa am vazut in Stellarium. ----------------------------------- topacid 07 Mar 2018 01:02 ----------------------------------- Cea mai execrabilă vreme din universul observabil... ----------------------------------- iulian90 07 Mar 2018 16:20 ----------------------------------- Bravo Iulian! Si eu am vazut in sfarsit 40 eri, piticul alb se vedea, cel rosu poate o data in viziune periferica. Dar acela e chiar langa cel alb, doar un pic mai jos/sus, depinde de tipul telescopului. Într-adevăr, companionul cel mai slab vizibil al stelei 40 Eridani se află lângă companionul mai depărtat de steaua principala, nu lângă aceasta, cum mi s-a părut mie că se vedea alaltăseară. In seara aceasta, dacă se menține cerul senin, la fel ca acum, o să mai observ steaua 40 Eridani, poate reusesc sa observ companionul acela foarte slab vizibil lângă cel care e mai vizibil. Ocultația lui Ceres de aseară nu am putut sa o urmăresc, din păcate, căci aici a fost cod galben de ceata densă. ----------------------------------- milanpicard 07 Mar 2018 17:23 ----------------------------------- Sper sa reusesti! Eu am incercat de doua ori, dar asa cer mizerabil am ca nu se vedea nicicum al treilea. Doar odata in 10mm ortho parca am zarit ceva, si atat. Hey bine ca mi-ai zis de Zeta Gem. :) Am folosit acea stea pentru a incepe starhopul pt. R Gem acum doua zile si eram frustrat ca steaua de pe piciorul dreptse vedea ok si asta de pe stanga abia se zarea. :) Si dupa ce ai scris despre Zeta mi-am dat seama ca am observat acea stea la mag. minima! :) Score, vrand nevrand. :D:D Mai vreau sa o vad acum si la maxima. :) ----------------------------------- topacid 08 Mar 2018 04:57 ----------------------------------- Noi am văzut la București prognoza de senin de pentru miercuri seara de cu o zi înainte. Am făcut noi un plan aproximativ și ne-am trezit în pom un pic pentru că nu aveam idee ce ne așteaptă pe câmp. Au fost Maximilian Teodorescu, Mircea Răduțiu, Mihai Vladuț și subsemnatul (Vlad Dumitrescu). În principiu, eu aveam un setup de astrofoto, unul de timelapse și unul de vizual. Vizualul era Vixenul de 60/910 pe Porta. Fotografic planul era să trag în continuare luminanță pe M81 și M82 cu 102, iar timelapse cu o șină și un 6D cu 14mm. Toate bune și frumoase în teorie. Plecăm pe la 7 30, la 8 30 suntem acolo, pe la 9 setupul principal trage stele, timelapse-ul merge și eu stau și trag de cei 60mm din dotare la variabile (aveam caietul la ghiozdan + hărți), asterisme (aveam catalogul meu preferat de asterisme http://deepsky.waarnemen.com/asterisms/Asterisms_EN_VER4.2.pdf ) și evident M-uri și NGC-uri. Ce poate să nu se întâmple cum trebuie? Ei bine, azi a fost o zi groaznică ca trafic, am plecat pe la 8 45 de acasă, deja s-a dus planul cu expunerile în L, că vine Luna la 11. Max ajunge primul, sună și zice că pe câmp evident nu-i ca în oraș și e zăpada de un metru, ba chiar drumul unde ne-am fi pus la observații e înzăpezit. Ne fofilăm printre mașini și pe la 9 40 ajungem la drumeagul cu pricina. Un pic mai încolo de Max ( care are Duster 4x4 ) cică e asfalt curat. Evident că el trece și noi 3 în mașina mea rămânem pe burtă. Scoate Max șufa, tragem înainte ( mai erau 10m până la asfalt) și dă să se rupă. Șufa e de la copii / din magazin de chiloți ieftini. Ok, hai înapoi, trece cu 4x4 de mine înapoi, mă remorchează și trage cu ură de câteva ori. Noaptea se umple de miros de ambreiaj. Două mirosuri diferite evident, de la cele două mașini chinuite. Într-un final ajungem la câțiva metri înapoi de unde merge ok și mașina mea și ne decidem să stăm fix acolo. Toată noaptea au mirosit cele două ambreiaje, adăugând la peisajul mistic de pe coclaur. E ora 10 și 10. În sus niște nori răzleți. Ne uităm pe sat24, pare că după 11+ va fi senin bec iar. Eu, descurajat un pic de nori și fiindu-mi frică de STAR LOST la ghidaj, nu pun decât șina să tragă poze-n boscheți. În timp ce fac asta se aud coioți din pădure, niște urlete foarte puternice, iar din direcție opusă, "hauuuu!!! ia uite bă, l-au prins pe Vlad". Comana e cunoscută ca zonă cu multe animale sălbatice. Mă întorc, viu, și montez 60mm pe Porta. Max pune setupul, vrea să tragă Leo Dwarf. Are refractor și singura șansă să aibă ceva cosmetic corect e să pună ace de difracție la 115/900, altfel Regulus, care e foarte aproape și strălucitoare, iese ca o mămăligă. Asta am pățit eu data trecută la același obiect, deși el în sine avea stelele rezolvate în expuneri de 5min pe DSLR. Max și Vlăduț lipesc cu grijă 2 ațe pe triplet. Miștouri cât cuprinde. Deasupra încă beton nori, pare că se sparge plafonul subțire dar într-o clipită e plin iar. Mircea rulează o țigară și se pune, în zăpadă, pe scaunul de pescuit uitându-se în sus la vaporii locali, nepreziși de nimeni. Max are tot gata și se pregătește să tragă, dar cer ioc. Eu mă uit la Sirius, singura stea vizibilă. Fac un startest. Outside focus muci, seeing foarte prost. Inside arată decent, inelele sunt perfecte. De la început mi-am dat seama că la duble mai puține șanse. Speram să văd un Izar alungit măcar un pic. E prima dată când scot 60-ul ca instrument principal. Aveam Pan 19, Nag T6 13, Delos 10mm ( care a stat în rucsac până la urmă) ,TV Plossl 8mm, Încep cu Castor, 47x cu Pan, e split. Luneta are un piiic aberație cromatică inside și outside, mai puțin în focus. Acolo arată perfect. Norii se plimbă încă haotic pe cer și par la un momentdat că stau pe loc. Se face ușor spațiu în zona Gemeni. M35 și 2158 cu cel din urmă foarte foarte slab. Luna încă nu e sus pe cer. Zona Gemeni se acoperă repede. Trec pe Câinele Mare: M46 stele fine și frumoase în 13 Nag, apoi sar la 47 cu stelele lui babane, fac așa înainte înapoi un pic și mă uit ce steluțe faine are jucăria. Apoi fugind de nori încerc M3 și Izar, nu apuc să dau flip la lunetă bine și se acoperă de un norișor din zonă. Frustrant. Pertotal se îmbunătățea cerul. Max făcea deja clarul la CMOS și tot făceam glume toante cu privire la cei 60mm de apertură. Apoi, exact după ce arunc un ochi la Leo Triplet începe să plouă. Da, chiar așa! Max a zis primul, noi am râs, apoi am simțit picături. Deși afară se însenina, o coadă de nor aruncă picături din când în când. Urmează iar un set de glume. Ploaia se oprește și afară e și mai senin. Revin la tripletă. M65 și M66 se văd foarte bine în 19 Pan. 3628 se vede cu vederea periferică tot timpul și direct cam 30% din timp. Iar e senin și în Bootes. Scot asterismele: Napoleon s Hat, fain frumos, chiar lângă Arcturus. Se uită pe rând toată lumea. Din nou miștouri și câteva guri de ceai. Încerc Izar, nici măcar o șansă, seeing execrabil. Apoi în Auriga, M37, stele fine și un câmp foarte bogat în 13 Nag. Apoi M38. După care Max zice, hai să punem Eskimo! bună treabă, bâjbâiesc un pic (finderul superb de Vixen e acasă uitat) . Îmi dau seama că trebui să fie destul de mic. Un pic de star hopping și pac! e acolo în 13, vizavi, la un fov, de un arc frumos de stele. Pun 8 Pl și e un fuzz micuț și destul de frumos. Se uită pe rând toată lumea și apoi reorientez spre M3 în Auriga. Încerc teta Aurigae care are 4 secunde de arc separație. Nimic, doar fierbăreală. Apoi mut spre nord în Draco pe 6543 Cat s Eye. Știind că e mică, caut hue verde, cum sunt obișnuit cu obiectul ăsta. În 13 pare o stea. În 8 e ceva mai turtit și se vede bine, prin comparație cu steaua de lângă, că nu este o stea. Trec iar la asterisme. Stargate în Corvus e chiar frumos, sunt doua triunghiuri unul în altul. Iar ne uităm toți. Din păcate, componenta a treia din triunghiul interior nu se vede, ar trebui să fie pe la 11.6. Luna e deja sus, împreună cu Jupiter. Toate pălesc considerabil. Alerg să schimb cadrul la timelapse. Apoi revin la grup. La mai puțin de un grad de Stargate e M104. Mă ghidez după șirul mic de stele și în 19 Pan sunt toate în câmp, se vede direct 80% din timp, periferic mult mai bine. Continui cu asterismele în Hercule, după ce arunc și o privire la M13 și M92. Văd Backwards 5 (ar trebui să fie un 5 pe dos) din care se văd doar vreo 3 stele, 2 mai strălucitoare și una dintre cele din mijloc. Max zice că arată de fapt ca un mini Orion dacă s-ar vedea toate. Apoi Markov 1, se văd aproape toate stelele doar că nu seamănă așa de bine cu ceainicul din săgetător. Deja e ora 1+, Vlăduț trage poze prin nămeți, Mircea fumează, Max strânge. Jupuim niște ciocolată ca să ne țină de cald, temperatura a coborât bine de când s-a făcut senin de la 4 la 1-0 grade. Mai pun M101 (extrem de slab), M81 M82 ( foarte ok, ce mă așteptam de la 60mm) caut și 3077, parcă îl văd, sau parcă nu. Probabil e de la frig și de la ziua asta lungă. Facem poza de grup, un extra set de glume cum că mașina mea arată de zici că venim din spania de paște acasă. Îi dăm bice spre casă la 1 30. În satul vecin ne oprește poliția. Acte de la mașină în altă geacă, acasă. Arătăm ca niște boschetari. Eu am încă frontala pe cap. Vor să vadă ce avem în portbagaj. Hmm... vede vreo 4 trepiezi și multe huse, îmi face un pic de observație și aia e. N-avem noi mutră de spărgatori. Poate doar noroi ici colo. Concluzia: două ore + pe coclauri, o mână de prieteni, niște dume, niște fotografii, un pic tras la șufă, dambla făcută, toți fericiți :) ----------------------------------- milanpicard 08 Mar 2018 08:55 ----------------------------------- Wow, foarte frumoasa poza! Imi pare rau ca ati avut dificultati, dar frumoase si targeturile. Dar nu ati avut ceva instrument mai mare, daca tot ati iesit? Ce mi-ar placea si mie sa pot iesi o data la un cer din ala... :) Poate peste ani intregi. :) Mersi de link la asterisme, e fain ca are si schite. Daca te intereseaza, eu am o lista cu peste o mie de asterisme, fara schite, dar scrie si marimea lor, deci cam poti sa estimezi ce stele ar face parte din asterism. Eu de acolo le scot de vreo juma de an, am vreo 400 de asterisme deja, si multe chiar arata mai bine decat multe alte roiuri deschise. In sfarsit e cineva care se mai intereseaza de asterisme, e foarte frumos Stargate langa M104, si acolo e si Jaws, ca o falca de rechin. :) Sau chiar Stargate e Jaws? Nu imi mai amintesc bine de acum un an si.. . :P Si Napoleon's Hat... fain, imi amintesc ca l-am vazut pe un cer naspa cand cautam galaxii dar s-a vazut doar palaria asta. :) Funfun. :P Daca faceti poze despre galaxii, poate poti pune si aici cateva, mi-ar face placere sa ma uit. Ieri am avut exact 3 minute de gaura printre nori, am iesit cu binoclul, am vazut CMa OB association, aproape toata constelatia e plina de stele luminoase OB, era superba imaginea in binoclu. In telescop, care era afara, am vazut repede Winter Albireo, chiar una oranj si una albastra. Nu asa de luminoasa sa se vada cu ochiul liber ca Albireo, cam 5-6 mag, cu companion de 7. Si au venit norii si Leo era doar vizibil un pic si am vazut iar R Leonis, cred ca deja a ajuns la apogeu, aproape de luminozitatea stelei de langa, de mag. 6 si ceva. Nu e rau pt. trei minute... si cu aaceste targeturi am ajuns la 2700 chestii vazute pe cer. Yey! :) ----------------------------------- topacid 08 Mar 2018 11:36 ----------------------------------- Bai, noi nu le numim dificultați :)) se cheama amintiri frumoase. Avem un grupuleț aici și ieșim foarte mult la stele. De fiecare data è așa cu circ. Dacă ar fi fost fără probleme ce farmec ar fi avut? Iarna asta fiecare ieșire a fost cu câte ceva împins/tras, noroi/zăpadă/bălți/hârtoape. Iar la capoitolul astrofoto, eu fac asta de foarte multa vreme. Iar de obicei dau drumul la setup și mă bag la observatii. Tot timpul avem la dispoziție de la 6 inci in sus. Pana pe la 14.5 . Doar ca de data asta am vrut să văd cât de mult te distrezi cu 60mm. Nu a suferit nimeni. Ba chiar m am bucurat enorm. În plus, ne am crăcănat de râs. Ce îmi pare rău e că nu am făcut niște variabile. Eu sunt începător, dar tot timpul le estimez foarte bine. Am DVLA pe AAVSO. Eu am vreo 15 observații, mă ajută că am făcut vizual din 2002 și tot timpul estimările sunt smack pe curbele de lumină. Doar că din vina lui astrofoto am fost foarte delăsător la variabile și nu am mai facut de foarte multă vreme. Mihai Vladuț are pe la 2000+ de observații ! Apropo de asterisme, trimite-mi ce mai ai și tu. Eu catalogul de mai sus îl am printat, e foarte mișto de avut pe coclaur. O să revin în postare cu link la poze și timelapse de aseara. *Later update, revenit cu linkuri: https://vimeo.com/259126748 un mini timelapse de ieri https://ibb.co/kJxO8b M81 M82, work in progress, tras din aceeași locație ca aseară, cam ăsta e nivelul de L adunat deocamdată, 2h 15m, aș fi vrut încă pe atât aseară, dar nu a fost să fie. Tras unfiltered pe ASI1600 cool. Zoom in nelimitat, space walkable dacă vreți să vă distrați. Cer senin! ----------------------------------- milanpicard 08 Mar 2018 19:40 ----------------------------------- Fain daca aveti toale bune... eu acum economisesc pt un 12 inch, anul viitor poate il pot cumpara. :) Am aproape jumatate din suma. :) Super daca stii sa estimezi variabilele, si eu sunt incepator la astea si merge mai greu. Dar ma uit pe AAVSO cam ce magnitudine e, stiu dinainte, si vad cam cum arata sa fie la magnitudinea aia, si compar cu stelele din jur, sper sa ma prind in curand si eu. Fain filmuletul cu stelele. Si M 82 wooow! pacat ca nu vedem asa si cu ochiul liber. :D Spor la observatii si mai scrie si pune poze! :) Imi place sa ma uit si la locatiile unde ati fost, cum ai pos poza cu masinile si cu cerul! Lista de asterisme am incercat sa ti-o trimit dar PM-ul nu lasa sa trimit excel. Daca imi lasi o adresa de mail, ti-o trimit acolo. Daca mai ai si tu liste din astea, poti si tu sa trimiti. ----------------------------------- Mircea Pteancu 08 Mar 2018 20:36 ----------------------------------- topacid Mi-a placut relatarea , astept cu interes sa citesc si alte episoade. Iata ce importanta are cerul negru , eu nu am vazut NGC 3628 cu apertura de 200mm din oras ,iar tu ai vazut-o cu dificultate dar a fost acolo in luneta de 60mm. Am observat cateva asterisme din cartea lui Demelza Ramakers , carte pe care o am tiparit-o. Am de gand sa continui candva observarea asterismelor. Numai sa avem mai mult cer senin. Mircea ----------------------------------- milanpicard 08 Mar 2018 22:12 ----------------------------------- Mircea, ce asterisme sunt in cartea aia? Altele decat lista mea de o mie si pe care ti-am trimis-o si tie, sau linkul pe care l-a dat topacid? (Alea de acolo au si nume, eu am o lista si din aceea, de 117 asterisme, care contine majoritatea celor din link si inca cam atatea asemanatoare). Daca in cartea ta sunt si altele, mi-o poti da si mie pls? ----------------------------------- Mircea Pteancu 08 Mar 2018 22:58 ----------------------------------- Buna intrebare ,raspunsul meu este ca nu stiu deoarece nu am facut comparatia. Iti trimit cartea pe email. Apreciez formatele electronice dar tiparesc ceea ce vreau sa aprofundez. Iar asterismele prezentate de Demelza le am deja pregatite ,dar stii tu cum e cu sevrajul DSO ... :wink: Mircea ----------------------------------- topacid 08 Mar 2018 23:21 ----------------------------------- E complicat 3628 din oraș și în 200mm, mai ales într-un oraș măricel, un Mizil așa ar mai merge. Eu mai scriu și pe un grup de observatori vizuali pe Facebook poveștile de la ieșiri. Și toate sunt cam așa. Și vlad.dumitresco@gmail.com, puneți-mă și pe mine în cc cu cărțile :) ----------------------------------- Erwin 09 Mar 2018 07:29 ----------------------------------- Acum și cu împotmolliri în noroi! :D La următoarea ieșire sper să pot veni și eu, aduc și D.Hinds și șufa! Și "Star Hopping Guide to the Messier Marathon" pe care l-am printat de aici: https://www.robhawley.net/mm/SHG-MM-text-v6a.pdf http://www.robhawley.net/mm/SHG-MM-charts-v6.pdf Mulțumesc, Vlad! Rob Hawley mai are și alte materiale foarte interesante. ----------------------------------- topacid 09 Mar 2018 09:05 ----------------------------------- Adă șufă și newt. Am postat pe grup linkurile de mai sus puse de tine acum vreo 3 zilie pentru maratonul de sapt viitoare de la Ivo :) ----------------------------------- Armand Popa 14 Mar 2018 10:39 ----------------------------------- A fost senin azi seara la Arad, asa ca am scos telescopul in curte. Locuiesc cam in centrul orasului si sunt inconjurat de cladiri, deci e cam wild safari sa fac observatii de acasa, dar insist :) Roiurle deschise din Auriga si Pleiadele le-am observant in fiecare seara senina de iarna cand am iesit la stele. Azi seara mi-am luat ramas bun de la ele, dupa care am indreptat telescopul catre Uma. Am vrut sa revad M97. L-am gasit repede dar in locul unde data tecuta am vazut nebuloasa nu a fost nimic. Am pus filtrul Gso Nebula, si diferenta a fost ca de la cer la nebuloasa :) A fost acolo grandios, clar si hotarat :) Data trecuta nu am vazut M108, acuma am reusit sa il observ, dar doar cu vedere indirecta, doar daca miscam campul vizula, imi sarea in ochi ..parca. Am incercat sa ii retin pozitia dupa care am mers sa verific in stellarium. Aia era!!! :D foarte fericit Am trecut la M81-82, tintit cu RDFul, gasit din prima. Foarte clar sau vazut. mult mai bine decat prin noiembrie cand le-am observant pentru prima data Am scos si luneta de 70/700 pentru duble in Bootis, am si vazut Delta Boo, dar galaxiile si roiurile sferice m-au atras mai mult. Asa ca am trecut la M13. Diamant, bijuterie, ce mai. Vreau sa vad care roi globular va fi mai fain decat asta!!! :) In continuare am vanat o galaxie comerciala :) Sombrero, aka M104. Frumos, ca in filme :) si poze :). Copilul din mine s-a bucurat ca de o noua bicicleta primita de craciun :) Continuat cu M92 si inca o data M13 :) si in final M53 randul globularelor :) Inainte sa ma predau a aparut Jupiter intre cladiri, asa ca l-am atacat cu luneta. Astept sa il prind cu furtuna catre noi, pana acuma nu am reusit, dar acuma incepe doar perioada lui Jupiter. Am realizat ca la 3 noaptea chiar e momentul sa intru in casa. Nu ma grabesc la observatii.Stau destul de mult pe fiecare obiect. Sunt prea frumoase sa fug peste, fac expunere lunga, foarte lunga!! Cer senin Armand ----------------------------------- Mircea Pteancu 14 Mar 2018 17:52 ----------------------------------- Armand Ai avut o sesiune de observatii foarte rodnica , felicitari ! ''Sunt prea frumoase sa fug peste, fac expunere lunga, foarte lunga!! '' Despre ''modul de operare'' , asta e , suntem ardeleni chiar daca am vrea sa tagaduim...''ezact ase fac si io'' !:D Eu aseara am inceput cu telescopul Toleascop de 200mm. Aveam o veche rafuiala cu haita Leului si aseara am rezolvat-o. Am reusit sa vad galaxia NGC 3628. Spre Nord de duetul M65-M66 vazut deja de mai multe ori ,in mai multe instrumente , se afla steaua HD 98388 de 7.57 mv . Si mai la Nord de aceasta stea se vede un asterism trapezoidal. In telescopul dobsonian Toleascop , galaxia NGC 3628 se vedea foarte slab la 41x /LV 30mm ,intre stelele de la Est ale asterismului trapezoidal-deci ''la dreapta''. Spre Nord, imediat langa galaxie , s-a vazut la 99x obtinut cu ocularul ortoscopic University 12.5mm , o steluta slab luminoasa . Desi NGC 3628 a fost foarte slab luminoasa ,era evidenta forma alungita pe directia E-SE spre V-NV. Aflandu-ma deja in barlogul Leului si fiind pornit pe fapte mari , am cautat cea de a patra galaxie , pe care nu am vazut-o data trecuta. Si ,sa n-o mai lungesc , victorie ! In aceasta zona , a trebuit sa ''fac miscare'' , puteam sa vad in acelasi camp la 41x , fie M105 cu NGC 3388 ,fie M95 cu M96 in alt camp. Atat la Triplet cat si la aceasta dubla pereche -sau daca vrem ,cvartet - am folosit si alte grosismente. De pilda 137x /Revelation Plossl 9mm si ,revelatia serii , ocularul Simetric Solid 12.8mm creat de colegul nostru zoth. La toate galaxiile de mai sus , SS 12.8mm prezenta haloul cel mai dezvoltat , aratand din nou avantajul utilizarii ocularelor cu lentile putine la observarea obiectelor slab luminoase. Am reobservat galaxia NGC 2903. Am avut aceeasi experienta cu M97 ca si Armand. In lumina integrala ,planetara era abia-abia vizibila dar prin filtru UHC era foarte bine vizibila chiar si prin reflectorul RFT 125mm F/4.5 folosit la 22.5x. Prin acesta am recapitulat galaxiile din Leo si am vazut NGC 2903, M105,NGC 3388 ,M96,M95,M65 si M66. A lipsit din imaginea telescopului RFT doar NGC 3628 care se dovedeste a fi un obiect ''fitzos'' pentru astronomul urban. M108 s-a vazut si direct , si prin filtru UHC , in dobsonianul de 200mm dar nu s-a vazut in RFT 125mm F/4.5. Am incheiat cu M104 care s-a vazut excelent in RFT 125mm ,ba chiar si in binoclul Sakura 8x60mm. Mircea ----------------------------------- Armand Popa 03 Apr 2018 00:21 ----------------------------------- Azi dupa ce sa inserat am iesit la observatii..... in sfarsit...am asteptat de 2 saptamani un cer cu stele Am observat faza lui Venus, discul planetar sa vazut foarte bine cu o marire de 140x. Exista vre-un site unde este trecuta faza planetei pe zile? As vrea sa notez in jurnalul meu de observatii la care faza a fost azi, nu pot lasa Venus aproape plin :) :) :) Am scos si luneta pentru duble, prima dubla observata a fost theta aur. Am inceput sa disting culorile la duble... Cu dobsonianul am observat/reobservat M97, M81, M82, M3, am incercat din nou M109, tot fara succes. Ii gasesc cu usurinta locul, deja am asterismul in cap dar nu vrea sa apara nici o nebulozitate. Cred ca nu am sanse din centrul orasului :) :) :) Apoi am trecut la Leo Tripletul M65-M66-NGC a devenit dublet, NGC-ul nu sa aratat in schimb M65 si 66 s-au vazut bine de tot, precizez ca intre timp a aparut si luna :( Am trecut la M105, vazut bine din prima dupa care nu in acelasi camp cu M105 dar M95 si M96 s-au vazut cat de cat cu vedere indirecta si doar daca miscam campul , dar au fost acolo :D Apoi inca o dubla, Alpha Leo dupa care Gamma Leo care este o bijuterie. Luna a inceput sa lumineze cerul, asa ca am aruncat o ultima privire cu toate instrumentele la M44. Cel mai mult mi-a placut in binoclu Interesant ca in arad, in ultimile 3 luni, cer senin nu a prea fost, dar cand e luna plina cumva e automat senin.... ----------------------------------- Herr_Alien 03 Apr 2018 09:07 ----------------------------------- Am observat faza lui Venus, discul planetar sa vazut foarte bine cu o marire de 140x. Exista vre-un site unde este trecuta faza planetei pe zile? As vrea sa notez in jurnalul meu de observatii la care faza a fost azi, nu pot lasa Venus aproape plin :) :) :) https://herralien-apps.appspot.com/ephemerides/#Venus%20Ephemeris Ultima coloana ('Phase') indica faza planetei. ----------------------------------- Mircea Pteancu 03 Apr 2018 15:03 ----------------------------------- Armand Felicitari pentru observatiile diversificate , asa este si bine si frumos ,sa observam cat mai mult si din toate categoriile de obiecte. NGC 3628 e o ''nuca tare'' , foarte greu de vazut din oras. Iti sugerez sa notezi in jurnal la M105 aka NGC 3379 si la NGC 3384 de langa ea ca ambele sunt obiecte din Lista Herschel 400. Aveam de gand sa bantui si eu aseara prin UMa dar m-au prins galaxiile Leului in ghiarele lor si n-am mai scapat... Fac un apel nu numai la Armand ci la toti amatorii : se pot face observatii - chiar si de galaxii - si cand Luna este pe cer , chiar si cand este aproape de faza de Luna Plina. Conditia cea mai importanta nu este prezenta Lunii , in orice faza, ci seninul cerului. Daca cerul este cu adevarat senin : -observati obiecte aflate la aproximativ 90 grade distanta in ascensia dreapta fata de Luna -instalati telescopul in umbra unei cladiri sau a unui copac ,in asa fel ca lumina Lunii sa nu cada direct pe voi si pe instrumentul vostru -folositi binoclul pentru a gasi ,pe cerul foarte luminos , asterismele care va conduc spre ''prada'' -odata ajunsi in zona obiectului cautat , folositi grosismente mari pentru o pupila de iesire de 1mm-1.5mm diametru.Pentru un telescop de 200mm ,recomand un grosisment intre 150x si 200x. - pana nu terminati programul DSO , nu faceti observatii la Luna.Ba ,mai mult , evitati orice privire in directia Lunii , ramaneti in umbra in care v-am sugerat sa va instalati. -folositi cu incredere filtrul Moon&Skyglow Urmand masurile simple de mai sus , aseara am observat 11 galaxii ,dintre care 7 nou vazute si am revazut nebuloasa planetara ''Ghost of Jupiter''. Am observat Luna prin binoclu ,abia la sfarsit , nu exista nici o suparare intre noi...:wink: Cer senin , Mircea ----------------------------------- Armand Popa 03 Apr 2018 22:56 ----------------------------------- Multumesc Herr_Alien pentru link. Foarte util. Si restul aplicatilor tale sunt extraordinare! Le folosesc! ----------------------------------- Erwin 04 Apr 2018 02:33 ----------------------------------- Tocmai m-am întors de la Comana unde am fost cu un grup de la AstRomania/Ia cu stele și, deși nu am observat multe obiecte seara a fost o reușită pentru că am testat pentru prima oară (în sfârșit...) montura ecuatorială cumpărată recent, Vixen GP (Mulțumesc, Sorin/sang!). Mi-am făcut un alimentator portabil pentru ea dintr-o cutie de înghețată de 2L, o baterie 12V 7Ah, un buck-convertor reglat la 9V și un voltmetru-ampermetru de panou. Trepiedul este cel original dar nu am avut vreme și răbdare să-l pun la punct, nu-mi plac spiderul și tava pe care le voi schimba cât de curând. Și la picioare pot să mai fac îmbunătățiri sau să-l schimb cu totul. Am reușit să fac punerea în pol destul de OK pentru vizual. Ca instrument am folosit prima lunetă adevărată pe care am construit-o acum 10 ani, Fraunhofer 80/900. Am observat puține obiecte din cauză că n-am venit pregătit și cu un căutător. Am început cu M42, Castor, M36, Luna și Jupiter. Am mai văzut și o galaxie micuță NGC din Leu la care trăgea Vlad/topacid și a găsit-o repede. Spre sfârșitul sesiunii când Jupânu' a urcat suficient și s-a îmbunătățit seeing-ul am văzut GRS-ul trecând la meridian. Doi sateliți au fost în formație apropiată de survol și s-au îndepărtat încet pe diagonală față de planul orbitei. Luna a fost mai puțin interesantă la ora când a răsărit, roșie și în valuri, mai târziu nu am mai încercat. Montura a urmărit destul de bine pentru vizual, circuitele și-au făcut treaba. Oculare folosite: Panoptic 24 pt. DSO și căutare, Nagler de 9mm type 6 și TS UWA 7mm cu care am încercat măriri mari dar nu permitea cerul aproape de orizont, doar mai sus. Nu mă încumet să mă apuc de pozat, prea multă bătaie de cap și nu mai ai timp să te bucuri de cer. ----------------------------------- Herr_Alien 04 Apr 2018 08:40 ----------------------------------- Am observat puține obiecte din cauză că n-am venit pregătit și cu un căutător. Ah, si stiu pe cineva care si-a facut o "pohta" cu un 70mm cocotat pe un Dob de 150 :) ... Am iesit si eu un pic afara, doar cu doua 10x50-uri: Tento-ul si SkyBolt-ul. Am inceput intai cu japonezul al batran; am reglat focalizarea pe Struve 747, cat mai era observabila, si m-am 'plimbat' un pic pe cer, asteptand sa se stinga lumina din bucatarie. Am revazut Pleiadele (M45), Marea Nebuloasa din Orion (M42), Stupul (M44) si M13. Am trecut apoi la treaba, si am inceput cu variabilele din Gemeni, localizate imediat langa M35. TV Gem in jurul magnitudinii 7, fara mari variatii. BU Gem, o alta semiregulata, se apropie si ea de magnitudinea 7, in scadere constanta de la inceputul anului, cand era pe la m=6.6. W Gem e o cefeida, si o observ mai mult pentru a verifica "ochiometrul"; si ea se afla in jurul magnitudinii 7 - probabil se indreapta catre minim. R Leo a fost 'vedeta' serii, semnificativ mai stralucitoare decat in 11/03 cand am vazut-o ultima oara. Acum sta bine in jurul magnitudinii 5, si daca n-ar fi fost transparenta mediocra, ar fi trebuit sa o vad si cu ochii liberi. Oricum, steaua evolueaza in jurul maximului de stralucire, si e accesibila oricarui tip de instrument optic, de la vizor de usa in sus :). Am schimbat apoi binoclurile, si l-am pus la munca pe rus. Dupa ce am mai aruncat o privire catre R Leo (ma repet, da' e stralucitoare bine steaua aia, si la ce culoare portocalie are, e greu de confundat), am trecut apoi la BR CVn. Semiregulata nu si-a modificat stralucirea fata de data trecuta, si bate pasul pe loc in jurul magnitudinii 7. Ultima variabila a fost FG Boo, tot o semiregulata. E prima oara cand va steaua asta anul asta. Stralucind undeva pe la magnitudinea 8, FG Boo cere un pic mai multa atentie in 10x50: transparenta pe care o avea cerul imi lasa o marja mica de putere de patrundere. Surpriza azi dimineata cand am verificat estimarile pentru TV Gem si BU Gem (dupa ce intai le-am trimis!). Cele doua stele erau cam neglijate cand am ales sa le includ in programul de observatii, acum un an. Ca sa vad acuma ca in realitate cele doua semiregulate atrag si veterani (BRJ - John Bortle) ... ----------------------------------- iulian90 07 Apr 2018 13:06 ----------------------------------- Buna ziua si un Paste fericit tuturor! :D Aseara, in sfarsit, a fost senin si aici pentru putin timp,desi nu perfect (transparenta 7/10) dar oricum am profitat de ocazie,mai ales ca, conform site-ului www.meteoblue.com seeing-ul urma a fi unul excelent,ceea ce a fi fost. Am inceput sa observ stele duble mai luminoase dar si mai dificile. Mai intai am observat steaua Iota Leonis, care inca nu reusisem anul trecut sa o separ nici cu telescopul de 114mm,din cauza seeing-ului. Aseara ,cu combinatia dintre ocularul de 9mm Plossl si Barlow-ul de 2,6x (260x) am zarit companionul stelei chiar in drept cu primul inel de difractie din jurul componentei principale. Se zarea din cand in cand,destul de slab,undeva spre est de componenta A,deci sub un unghi de pozitie PA de aprox. 80-85 grade. In aceasta privinta,steaua Iota Leo se aseamana cu steaua Gamma Ceti,unde la fel,companionul stelei se vedea in drepul primului inel de difractie ,din cand in cand,doar ca era ceva mai luminos. Apoi, steaua 12 Lyncis, o stea tripla frumoasa din constelatia Linxul,la care se vedeau componentele A si B foarte apropiate intre ele,dar cu spatiu negru clar intre discurile Airy ale componentelor.Componenta B este ceva mai slab luminoasa decat A si este pozitionata undeva spre est,la un unghi PA de 75-80 grade. Componenta C este slab vizibila dar mult mai departata de A si este pozitionata la un unghi PA de 310-315 grade, deci inspre nord-vest de componenta A. Steaua 35 Comae Berenices,in preajma caruia se gaseste si galaxia M64 Black Eye, este iarasi o tripla,cu componentele A si B foarte apropiate,componenta B fiind mai dificil de observat,decat la steaua Iota Leonis, fiind mai slab luminoasa in raport cu steaua principala A. Cea de-a treia componenta (C) este mult mai indepartata de A,decat componenta B, fiind si mai slab luminoasa dar mai usor vizibila decat componenta B. In afara de aceste stele am mai observat si alte stele mai cunoscute ca : Castor (Alpha Geminorum), Tegmine (Zeta Cancri)- o stea tripla interesanta,cu componentele A si B foarte apropiate intre ele (cu discurile Airy aproape lipite) si componenta C mai departata de A, Porrima (Gamma Virginis)- o alta stea interesanta,care se separa usor cu telescopul reflector de 114mm,iar in lunetele de 45mm F/12 si de 60mm F/15 componentele acesteia apar lipite intre ele. Am observat si steaua variabila R Leonis, care a inceput sa fie vizibila cu ochiul liber,la limita vizibilitatii (pe un cer cu transparenta medie) avand o magnitudine cu putin peste 5,fiind comparabila cu stelele 6 si 10 Leo, din preajma stele Omicron Leo (Subra) si mai stralucitoare decat steaua 18 Leo. Spre sfarsit, am probat si luneta RFT de 50mm F/4 ,in combinatie cu ocularul de 30mm primit de la zoth si am ramas uimit de cat de buna este. :D Pe un cer mediocru ,cu transparenta medie,luneta mi-a aratat fara prea mare dificultate multe obiecte DSO, precum roiurile deschise din Auriga ; M36, M37 ,care erau usor vizibile si M38 care era relativ greu vizibila, roiul deschis M35 din Gemenii,care se observa usor,apoi si galaxiile M81,care se observa relativ usor si M82 care se vedea ce-i drept cam greu,dar se vedea in luneta. Grosismentul rezultat este de 7,1x iar pupila de iesire este de 7mm. ----------------------------------- Mircea Pteancu 08 Apr 2018 16:36 ----------------------------------- Herr_Alien Oho , esti cot la cot cu lumea buna (BRJ) , spor la observatii ! Iulian Multumesc , Cristos a inviat ,Sarbatori Fericite si tie! Foarte frumoase observatiile tale de stele duble si multiple. Porrima si Iota Leonis se numara si printre favoritele mele. Ma bucura nespus faptul ca lunetele scurte de camp foarte mare ,(pe care eu le-am denumit pe CN drept WWFR adica Wilde Wide Field Refractor) , castiga noi adepti. Asemenea lunete sunt complementare binoclurilor , intr-un mod foarte fericit. Acea nisa de observatii , de grosismente mici si campuri foarte mari , este rar explorata desi este neasteptat de bogata. Sper ca in primavara/ sau vara /care vine ,sa reusesc sa finalizez noua mea luneta WWFR de 60mm F/4.3. Am un joc radial prea mare in focuserul elicoidal ,trebuie sa adaug diafragme interne si sa-i fac o estetizare generala. Daca reusesc , va fi numai bine ,gata pentru spectacolul spectacolelor , Calea Lactee de vara ! Mircea ----------------------------------- Erwin 09 Apr 2018 09:58 ----------------------------------- Aseară am fost din nou la Comana, să luăm lumină! Se pare că va fi o "săptămână luminată" la propriu! Ceea ce vă doresc tuturor! :D Am adus D.Hinds cu căutătorul "Locomotiva" de curând scoasă de la naftalină. Înainte de Paști am fixat tălpica pentru pantoful de căutător și mi-am dat seama că nu am reglaj și nici prea mult timp la dispoziție să meșteresc unul iar o parte din scule au aterizat deja la noul apartament unde vor fi solicitate la amenajare... Nici teste nu am făcut bazându-mă pe jocul existent la fixarea unuia dintre inele care are găurile alungite pentru altitudine și jocul de la prinderea pantofului pe tub pentru azimut. Lucru care a și funcționat, ce n-am făcut însă a fost că am uitat că la Locomotivă trebuia să iau un ocular mai lung pentru această funcție, 32mm Plossl era indicat, am avut la mine ocularul ortho de 24mm cu reticul provenit de la un aparat optic, nu aveam desul câmp cu el. M-a ajutat un coleg, Mihai de la Astroclub împrumutându-mi un plossl de 25mm cu care am reușit să-mi fac poziționările. Puțin contraintuitiv din cauza prismei diagonale și a poziției tubului, foarte comod pentru gât dar cu imaginea întoarsă la 90 grade. Am avut un cer cu cirruși dar transparență destul de bună pentru obiecte până pe la 9mv. Ici-colo câte o dâră de la avioane invizibilă cu ochiul liber au făcut condițiile de observare la DSO destul de slabe. Așadar am atacat mai multe roiuri decât galaxii. Am început cu un M42 și un reglaj aproximativ la căutor. Am observat din nou NGC2902 din Leu, tripleta și M95-96 profitând de poziția favorabilă pe cer a constelației. Nu am avut o listă sau o secvență predefinită așadar am explorat la întâmplare, văzând obiecte de pe tot cerul. M81&M82, M51 din Ursa Mare s-au văzut bine dar Owl Nebula și micuța galaxie de lângă nu le-am putut depista. Am mai văzut o serie de galaxii din Fecioara, ca de obicei neidentificate pentru că nu am vrut să le stric imaginile colegilor cu laserul "doborâtor de avioane". Am mai observat roiuri: M3, M4, M5, M10, M12, M13, M52 (premieră), M92. Orientarea și obiecte largi cum este Coma Berenicei le-am vizitat cu binoclul, neprețuitul Swarowski 7x42 care deși e mic e foarte capabil și la astro. Nu am reușit să găsesc roiul din Corvus fiind prea jos și în lumina unul sat de la orizont. Am vizitat și o nebuloasă planetară, Ring Nebula, frumoasă la 170X. La M13 Mihai a făcut un test comparativ cu 3 oculare de 7mm pe dobsonianul lui. "Tânărul" meu TS UWA ține aproape de WIlliam Optics dar ambele sunt luate de "tata" lor Nagler. Deși decent dpdv geometric, stele la fel de mici până la margine, TS-ul prezenta un contrast ceva mai mic și în centrul roiului unde stelele apăreau mai difuze cumva, o pată de lumină. La WO m-a incomodat gulerul de cauciuc prea înalt. La margine nu m-am uitat cu atenție dar colegul topacid a remarcat că ar avea mici probleme față de nagler unde tot câmpul era curat și bine definit. Evident seeingul fiind bun nu am ratat ocazia de a vizita o serie de duble frumoase: Algieba, Porrima, Epsilon Lyra. Nu a fost suficient de bun pentru unele mai dificile ca zeta din Hercules sau Epsilon Bootes la ora când le-am testat. Vedeta serii rămâne la urmă ca pe genericul unui film: Jupiter. S-a arătat în toată splendoarea după ora 1 când încă se mai vedea MPR/GRS. Am pus artileria grea cu toții, chiar și 3.5mm pe dobsonianul de 250 al lui Zoli Deak. Cel mai bine s-a văzut în Hinds cu TS-ul de 7mm și am putut discerne banda subțire aflată în prelungirea MPR care mi se pare că este o formațiune nouă, nu a existat anul trecut. Festoanele maro din cealaltă bandă precum și delimitările zonelor polare au fost vizibile multă vreme și le-am putut studia pe îndelete. Aproape ca în poze, domnule! Ocazia de a folosi 310X a scos în evidență și o deficiență ce necesită îmbunătățire la montura mea dobson, se mișcă prea greu și trebuie să tragi de ea destul de tare așadar apar hopuri și pierderea obiectului din câmp. Fenomenul s-a agravat odată cu apariția umezelii. Trebuie neapărat să înlocuiesc pâsla de la altitudine care probabil s-a tasat și discul de la azimut cu alt material mai bun, pe MDF-ul melaminat nu patinează bine. Am încheiat cu o scurtă privire la Saturn și Marte care abia răsăriseră, am fost nevoiți să strângem cu toții din cauza umezelii. Căutătorul era deja aburit cu mai mult de jumătate de oră înainte. Luna am văzut-o răsărind, privind pe geam la mașină de pe drum. ----------------------------------- Mircea Pteancu 09 Apr 2018 17:51 ----------------------------------- Erwin Felicitari , ma bucur sa aflu ca telescopul Hinds continua cu succes ''sa isi arate muschii'' ! Iti doresc succes maxim in imbunatatirea monturii , oglinda aceea merita cea mai buna montura posibila. Cer senin ,Mircea ----------------------------------- Erwin 09 Apr 2018 23:12 ----------------------------------- Mulțumesc, Mircea! Este un efort continuu: teste, corecții, îmbunătățiri, alte teste... ATM-ul este o plăcere în sine dar atunci când se arată roade frumoase bucuria se dublează! Cer senin! ----------------------------------- Herr_Alien 13 Apr 2018 09:23 ----------------------------------- Aseara am iesit si eu afara, obiectivul principal al serii fiind AG Dra, o variabila cataclismica simbiotica, avand eruptii la fiecare 10-15 ani. Cum se cam apropie sorocul, stau observatorii cu ochii pe ea ca pe butelie (avand motive similare ...). Componenta gigantica a sistemului are variatiile tipice ale unei stele semiregulate, deci si fara eruptie, variatii tot sunt, si ai ce observa. Planul spunea sa ma uit un pic si la celelate variabile, cat timp las telescopul sa se aclimatizeze un pic. Am scos deci telescopul din magazie, am reglat cautatorul (un red dot finder cumparat de pe forum, la pachet cu alte accesorii), si am lasat telescopul in pace; am trecut intre timp sa mai vad si celelalte 'cliente' de pe lista. Cum nu planuisem o seara dedicata observatiilor prin binoclu, nu m-am obosit sa scot Tento-ul din toc; am luat in schimb corcitura nipono-hong-kong-eza numita SkyBolt: era pe pervaz, si eu ma grabeam sa ies afara, eram deja imbracat, nu aveam chef sa ma mai mosmondesc dupa rus. Dai cu variabilele din Gemeni - in doar 4 zile am avut totusi shimbari la TV Gem si BU Gem, amandoua scazand un pic. Am zis "pas" la W Gem: combinatia dintre stralucirea relativ mica, si inaltimea redusa deasupra orizontului o faceau mai greu de estimat. R Leo a scazut si ea un picut, dar ramane in continuare vizibila cu orice instrument optic, chiar si cu un binoclu de teatru. "Vedeta" programului, AG Dra, statea undeva intre m=9 si m=10 - bine, mai mult catre 10 decat catre 9. La telescop am folosit super ocularul "Super" 10mm, acel 'modified achromat' folosit cateodata de unii pe post de proiectil de prastie :). Nu stiu ce sa zic, mie imi pare ca da o imagine acceptabila la 50x, si eye-relief-ul modest ma ajuta: cupa de cauciuc ridicata imi protejeaza bine ochiul de lumina parazita, de care am parte din belsug. Am revenit la binoclu, si am trecut si prin Canes Venatici, pentru BR CVn, care mi-a parut ceva mai stralucitoare decat data trecuta. A urmat apoi FG Boo, care a batut pasul pe loc. Legat de FG Boo, cand ajung sa estimez stele in jurul magnitudinii 8 cu binoclul, nu prea imi mai permit sa defocalizez imaginea: fondul cerului e destul de luminos sa "inghita" stelele defocalizate. Nu am deci (de obicei ...) suficienta marja de castig de lumina sa imi permit defocalizari. Ei bine, aseara mi-am permis sa defocalizez un pic imaginea cand am facut estimarea. Treaba asta m-a pus un pic pe ganduri: aveam totusi o transparenta buna la zenit. Mi-am adus aminte de discuta cu Stille si dreammer54 despre M51 ( http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=8147&postdays=0&postorder=asc&start=930 ). Cum M51 e chiar in campul lui BR CVn, am pus din nou binoclul la ochi, dar de data asta am ignorat variabila, si m-am concentrat pe asterismul triunghiular la sud de 24 UMa, asterism care avea si steaua de comparatie de magnitudine 7.4. Ei bine, M51 era acolo, bine merci. Vizibila cu vederea periferica, mai ales cand "baleiam" usor cu binoclul, un mic oval abia mai luminos decat fundalul cerului. Am strans catrafusele, si am dat sa intru in casa. Inspre SE - Jupiter. Ok, tot mai am binoclul de gat, hai sa ne uitam ... Si am observat 3 din cei 4 sateliti galileeni. Bun, care sunt aia? Era deja 00:06, in timp universal insemna 21:06. Scoate telefonul, intra pe https://herralien-apps.appspot.com/ephemerides/#Elongations%20of%20Galilean%20Moons (da, stiu, shameless advertising ...), bun, deci la Est sunt verde si albastru - Ganymede si Io, la Vest ar trebui sa fie Europa (rosu) si Callisto (negru). Ganymede - check, Io - check, Europa - check, Callisto ... Callisto? Nu l-am vazut ... Cel mai probabil nu m-am uitat suficient de departe de Jupiter. Planul de-acasa prevedea AG Dra si orice altceva sa umplu timpul de cand scot telescopul afara pana cand ma uit prin el. Planul din targ insa a zis ca e seara corciturii asiatice de binoclu (SkyBolt 10x50), telescopul jucand un rol secundar. ----------------------------------- Mircea Pteancu 13 Apr 2018 17:19 ----------------------------------- Herr_Alien Imi pica falca de admiratie cand citesc observatiile tale de stele variabile. Asta pentru ca cer perseverenta ,ceea ce la mine nu este. Eu inca sunt un Cassanova ,sedus ba de o ramura a Astronomiei observationale ,ba de cealalta... nu pot sa dau inima mea nici uneia.Poate in centenarul urmator... Cat despre ''shamless advertising'' nu-i chiar asa , este corect ca sa revii constant si sa ne demonstrezi capabilitatile sitului tau. Blogul meu este abonat permanent iar situl tau este in blogroll. Mircea ----------------------------------- Herr_Alien 13 Apr 2018 18:07 ----------------------------------- Multam, nu stiu daca e de admirat sau nu; am 'deficiente' serioase la gasit M-uri (M51 l-am vazut ieri pentru prima oara) sau la detectat detalii la planete. Fiecare are motivatia lui. Sunt unii care testeaza limitele puterii de separatie pe stele duble, sunt altii care vaneaza exclusiv galaxii. Probabil pentru ei fotonii sunt ca vinurile: cu cat mai vechi, cu atat mai buni ... ----------------------------------- Mircea Pteancu 13 Apr 2018 18:39 ----------------------------------- Dom'le , aceia cu ''fotonii vechi'' au fost excelent definiti de un coleg de-al nostru de forum : astrozauri ! :D Mircea ----------------------------------- iulian90 18 Apr 2018 18:18 ----------------------------------- Frumoase capturi cu galaxia M104, Vlad. Felicitari. :D Aseara vremea a fost mai ingaduitoare aici si a mai inseninat putin cerul. Cu ocazia asta,am testat un ocular Huygens 6x (41,6mm) de microscop (prezentat aici: http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=177016#177016 ) pe planeta Venus, care se vedea spre vest,iar sub planeta am zarit si secera subtire a Lunii, apoi si pe stele duble. Ocularul da rezultate fantastice atunci cand lucreaza cu instrumente cu raport focal F/D mare. In cazul meu am combinat ocularul cu lentila Barlow 2,6x si cu un prelungitor optic DIY din teava PVC de 32mm diametru, pentru o marire cat mai mare raportului F/D al telescopului reflector de 114/900mm care este de numai f/8,prea mic pentru ca un ocular Huygens sa lucreze cum trebuie. Cu aceasta combinatie dintre Barlow si prelungitor am marit raportul telescopului la f/55 (f=6240mm),ajungand astfel la un grosisment de 150x. Planeta Venus se vedea foarte clar ca un mic disc fara detalii, atat pe centrul cat si pe marginea campului aparent al ocularului,care are numai 24 de grade, fara distorsiuni ale imaginii,practic ca intr-un ocular ortoscopic. :) Si stelele duble se observau clar pana la marginea campului ocularului. Am observat urmatoarele stele duble: Castor (Alpha Gem), Algieba (Gamma Leo), Alula Australis (Xi UMa) la care se separa frumos componenteleapropiate intre ele, Zeta Cnc, la care componentele A si B se vedeau lipite intre ele,ca un " 8 ",iar componenta C se vedea mai indepartata, 57 Cnc ,o alta stea dubla frumoasa,la care se separau componetele apropiate intre ele si similare ca stralucire, Porrima (Gamma Vir) la care se separau componentele lejer si Izar (Iota Boo) la care se observa relativ usor componenta B,apropiata de componenta A. La urma as fi vrut sa ma uit si la planeta Jupiter cu telescopul de 114mm si acest ocular Huygens 6x ,dar nu se vedea deloc, desi era aproape miezul noptii,din cauza unor nori inspre est care nu se vedeau ,dar ascundeau planeta. Asta este, voi incerca altadata. :) ----------------------------------- Herr_Alien 22 Apr 2018 10:46 ----------------------------------- Primul lucru pe care l-am facut aseara a fost sa scot telescopul afara, si sa il orientez catre AG Dra. De inceput am inceput insa cu R Leo si binoclul preferat, Tento 10x50. Am abandonat variabilele din Gemeni, Luna era in zona, constelatia in sine era mai jos catre orizont, am zis ca nu are rost. R Leo e in usoara scadere: si-a atins maximul aproape de m=5, si se apropie incet dar sigur de m=6. Inca nu e acolo, dar peste o saptamana probabil o sa fie. Inca mai e accesibila tuturor instrumentelor de la binoclul de opera in sus. Am revenit la telescop, si am ajustat orientarea pentru a avea AG Dra in centru; apoi am schimbat Goldline-ul de 20mm pe Super 10mm, si am trecut la estimari. Tot intre m=9 si m=10, o idee mai stralucitoare fata de ultima mea estimare. Am profitat de faptul ca aveam deja telescopul scos, am schimbat ocularul inapoi pe Goldline 20mm, si l-am orientat catre M51. Fata de ce am vazut data trecuta prin binoclu, acum am observat doua zone luminoase, ca niste stele defocalizate, inconjurate in nobulozitate slab luminoasa. Am putut sa confirm ca am vazut si M51B schimband ocularul pe cel de 10mm: da, a doua steluta e tot acolo, tot un pic pufoasa, tot ca un nucleu de galaxie. Am trecut inapoi la binoclu, si am localizat din nou M51. Mi-a fost un pic mai dificil sa o detectez fata de data trecuta - probabil atat lumina Lunii cat si transparenta cerului nu erau la fel de favorabile ca data trecuta. Am trecut la BR CVn, adevaratul motiv pentru care exploram zona cu binoclul, si am gasit-o undeva pe la m=7. FG Boo a fost urmatoarea variabila planificata; am gasit-o tot aproape de m=8, dar o idee mai stralucitoare fata de ultima estimare. Cum nu am estimat variabilele din Gemeni, mi-am zis sa incerc sa mai adaug alte stele la lista. Am inceput cu S CrB, o stea pe care am mai observat-o in 2015. Ridic binoclu, localizez alterismul in forma de paralelogram care continea variabila ... numai ca paralelogramului meu ii lipsea un colt. Hmm, asta sa fie zona? Ma uit din nou la harta: asterism in forma de triunghi dreptunghic, din stele pe la m=3. In el, trebuia sa fie paralelogramul meu. Ma uit pe cer - da, triunghiul e ala ... ridic si binoclul, da, zona e aia ... variabila insa era absenta la apel. Am notat cea mai slaba stea de pe harta pe care am mai vazut-o (m=8.6). S CrB e o variabila tip Mira, cu un minim pe la m=14 - cel mai probabil pur si simplu a scazut in stralucire. Cum Hercules era deja destul de sus, am luat la ochi (tot cu binoclul) pe OP Her, o semiregulata pe care o observ de ceva vreme. Am gasit-o aproape de m=6. Telescop afara, Hercules sus ... am aruncat o privire catre M13 prin binoclu, ca sa memorez un pic zona, apoi am trecut la telescop. Chiar si la 25x, roiul nu mai apare uniform iluminat. Da deja senzatia de textura, senzatie care devine certitudine la 50x: roiul arata eja zgrunturos, cu cate o stea vizibila din loc in loc. Am scos si barlow-ul de 2x, si la 100x am inceput deja sa vad stele individuale. Din zgrunturos, roiul a devenit ca o briosa acoperita cu nuca de cocos. Inainte sa bag telescopul in magazie l-am orientat un pic catre Luna: cum am terminat cu variabilele, mi-a convenit sa dau la schimb adaptarea la intuneric pe spectacolul oferit de craterele de la terminator. ----------------------------------- Erwin 22 Apr 2018 11:10 ----------------------------------- În lipsa timpului pentru a rezolva problemele constatate data trecută am revenit la căutătorul original de 50mm cu ocular Erfle. Am ieșit cu membri de la Astroclubul București la Comana aseară, ei ies așa, la zile mari cum a fost Ziua Astronomiei. :D Am observat Luna, Venus era deja prea jos când am ajuns pe câmp și telescopul neaclimatizat. Seeing-ul a fost mai slab și nu și-a revenit în cursul nopții. Nu s-au văzut detalii în benzi la Jupiter nici mai târziu când a fost sus pe cer iar Epsilon Bootis, în Hercules niciuna iar în cea din Draco cu mare greutate. Nici Epsilon2 Lyrae nu s-au splitat la 170X. În schimb am putut vedea o serie de duble frumoase, Gamma Leonis, Porrima, Castor, Alcor-Mizar, Delta din Scorpion și la sfârșit Albireo. Cu Luna încă pe cer am putut vedea totuși o serie de galaxii și nebuloase în Ursa Mare: Surfboard Galaxy, Owl Nebula, M51 Whirpool, Pinwheel, M81&82 care s-au văzut și cu binoclul 7x42. În Leu am văzut tripleta iar în Fecioara 3 galaxii: M84, M86 și M87 (identificate acum pe hartă). Roiuri observate: M13, M4, Coma Berenicei cu binoclul. Am mai văzut Ring Nebula și M27. ----------------------------------- iulian90 30 Apr 2018 12:26 ----------------------------------- Aseara am testat camera foto compacta Olympus X42 (montata la telescopul de 114/900mm afocal,prin ocularul de 30mm) pe stele si roiuri stelare, ca sa vad se poate si am ramas surprins.. :D In roiul M44 ,de exemplu, se vad destul de bine cele mai stralucitoare stele,am surprins si o parte din roiul din Coma Berenices,cu steaua dubla STF I 21/17 Comae Berenices si acel grup de 4 stele din constelatia Corbul, aproape de galaxia M104 si de steaua multipla STF 1664. Am setat camera pe o sensibilitate de ISO 1600 si expunerea de 0,5 sec (maximul la aceasta camera). ----------------------------------- Mircea Pteancu 30 Apr 2018 15:09 ----------------------------------- Bravo! Ambele asterisme de langa M104 contin stele duble , 1/1 si 2/1. Mircea ----------------------------------- iulian90 01 Mai 2018 15:18 ----------------------------------- Aseara am mai cautat stele duble prin constelatia Linxul si am gasit multe si frumoase. Acestea sunt : 12 Lyn / STF 948 - Dubla cu componente relativ apropiate si asimetrica,cu componenta B mai slaba decat A. STF 945 - Dubla cu componente apropiate si asimetrica,cu componenta B mai slaba decat A. STF 958 - Dubla cu componente relativ apropiate si simetrica. STF 1062 - Dubla cu componente relativ departate si relativ asimetrica,cu componenta B ceva mai slaba decat A. STF 1009 - Dubla cu componente relativ apropiate si simetrica. STF 1065 - Dubla cu componente relativ departate si usor asimetrica,cu componenta B putin mai slaba decat A. In afara de acesta , am mai observat si prima nova din viata mea, anume V 392 din Perseu ,care aseara avea o magnitudine de 7,3. :D Se vedea si in cautatorul 13X50 al telescopului si mai greu si in binoclul 10x50. ----------------------------------- Gaman Gabriel 02 Mai 2018 23:30 ----------------------------------- Ce am văzut în seara asta. Eram cu ochii pe cer și la ora 22, între minutele 21 si 22, am văzut prin zona constelației Lynx un obiect care a făcut brusc vreo 5 flash-uri (în timp ce se mișca încet), la fel cum face un Iridium Flare, dar nu am Iridium Flare în noaptea asta și pe Heavens Above nu văd nimic să se încadreze cu ce am văzut eu. După ce a făcut flash-urile alea, obiectul a dispărut, se îndrepta spre zenit. Mai văzusem ceva mai devreme, pe la ora 22 să zic, nu sunt sigur, un obiect care a făcut un flash scurt și a dispărut. Am crezut că era un artefact de la vederea mea, dar acum nu mai cred asta. La sateliți le văd drumul până la punctul în care magnitudinea e cea mai mică, dar la ăștia să dea naiba dacă am văzut un semn. Ceva foarte similar am văzut în urmă cu câțiva ani când eram la Tecuci și mă uitam la Perseide cu astroclubul Cassiopeia. Pe la ora 3 sau 4 (nu e prea important), am văzut un obiect pe la zenit care a făcut niște flash-uri cum nu am mai văzut vreodată. Ideea e se mișca foarte încet și făcea flash după flash. Ceilalți au văzut același lucru. Acum, nu mă duc cu gândul direct la OZN, cu toate că aș vrea să însemne mai mult. Am văzut cumva un deșeu spațial sau vreun satelit pierdut? Îmi imaginez că dacă ar fi un satelit, ar trebui să se rotească haotic să reflecte panourile lumină în trepte. Am făcut repede o poză cu camera cu zona pe unde a apărut obiectul. M-a lăsat pe gânduri. ----------------------------------- Herr_Alien 03 Mai 2018 09:08 ----------------------------------- @Gaman Gabriel: ... sa fie oare sateliti militari? Aseara am iesit afara chitit pe nova din Perseu (V0392 Per), incurajat de faptul ca inca nu rasarise Luna. [url=https://herralien-apps.appspot.com/ephemerides/#Moon%20Ephemeris]Efemerida pentru Luna (reclama e sufletul comertului :D ) spunea ca "monstrul" rasare la 19:45 TU, adica 22:45 ora locala. Era deja 22:20 asa ca am luat haina de iarna pe mine si m-am agatat de cel mai apropiat binoclu - SkyBolt 10x50 - si am iesit. Mi-am cautat un loc in curte mai ferit de luminile din jur, si binoclul la ochi. Am gasit nova, dar la fel ca acum doua zile, era prea slaba sa o estimez cu binoclul. Ma asteptam la trebusoara asta, asa ca am intrat in magazie si am scos telescopul - un mic newtonian de 114 mm diametru, 500 mm focala. Cum steaua era inca detectabila in binoclu, am optat pentru cel mai lung ocular disponibil: un Plossl de 32 mm. Am lucrat deci la un grosisment de 16x, camp real de 3 grade si ceva maruntis. Nu chiar ca un 15x70, da' pe undeva prin zona ... Bun, verificat alinierea cautatorului in red dot finder folosind Capella, apoi plaseaza telescopul in zona, si ochiul in ocular. Am regasit asterismul triunghiular, am gasit nova, deschide Kindle-ul pentru harta. Hmm ... harta mea nu avea stele de comparatie atat de slabe. Mai aveam un pic pana cand urma sa apara Luna. Scoate telefonul, intra pe forum, click pe harta postata de Stille (din nou, multam!). Cu harta noua si cu niste reacomodari mai rapide (strans puternic din ochi) am reusit sa fac estimarea novei pe la 22:47. Ok, deci Luna incepe sa iasa, cerul e inca ok, si am telescopul afara. Bun, schimbam ocularul pe GoldLine de 20mm si treci la AG Dra. Aproape cat 93-ul ... clar mai stralucitoare fata de ultimele estimari. Era deja trecut un pic de ora 22, si cerul inca arata ok - probabil ajutat si de o Luna in descrestere, si de o atmosfera mai curata. Binoclul inca afara, pe scaun, langa harti. "Tara, tara, vrem ostasi!", "Pe cine?", "Pe R Leo". Si R Leo a urmat; am gasit-o undeva intre magnitudinile 6 si 7, clar in scadere fata de maximul pe care l-am prins, undeva in jurul m=5. A urmat BR CVn, dupa ce am verificat ca M51 e inca la locul ei. Semiregulata mi-a parut o idee mai slaba, dar tot in jurul m=7. Ultima variabila de pe lista a fost FG Boo; ca si cea din Canes Venatici, e tot o semiregulata, dar cu o stralucire aparenta mai slaba. Am gasit-o ceva mai stralucitoare de m=8; fiind plasata si la o inaltime mai mare fata de orizont, a fost mult mai usor de estimat decat nova. Strans jucarelele si in casa - urma o zi de munca. ----------------------------------- Gaman Gabriel 05 Mai 2018 12:23 ----------------------------------- Aseară am stat aproape două ore cu ochii pe cer. Am lăsat telescopul deoparte (nu prea se merită având în vedere că nu era prea bun cerul) și am urmărit sateliți. Am început de la ora 22:00 și am încheiat la ora 23:50. OBIECTE OBSERVATE (sateliți și rachete) COSMOS 2084 COSMOS 1656 ARGOS COSMOS 1703 Necunoscut, ora 22:29 OKEAN 2 Necunoscut, ora 22:33 METEOR 1-29 CZ-2C R/B LACROSSE 5 OKEAN 1-7 LACROSSE 4 COSMOS 2406 Necunoscut, ora 22:55 COSMOS 2151 Necunoscut, ora 22:59 COSMOS 1300 Necunoscut, ora 23:03 CARTOSAT-1 COSMOS 1536 COSMOS 1992 Necunoscut, ora 23:16 COSMOS 968 COSMOS 1697 COSMOS 1980 La ora 23:14, am văzut iar un satelit între Ursa Major și Ursa Minor care a făcut brusc vreo 3 flash-uri. De când am început să stau cu ochii după sateliți, cerul mi se pare mult mai activ. Încă nu-mi pot explica sateliții care fac flash-uri iar multe obiecte nu apăreau pe radar. În rest, am văzut vreo 3 meteori, din care unul mai lung și luminos lângă Ursa Major. Cer senin tuturor! :) ----------------------------------- milanpicard 05 Mai 2018 22:10 ----------------------------------- Buna Gabriel! Imi poti spune, te rog, ce program folosesti ca sa le identifici? Ma intereseaza si pe mine chestiile astea. ----------------------------------- Stille 06 Mai 2018 08:06 ----------------------------------- Probabil aplicatia Heavens-Above. Are si frecventele de radio ale satelitilor care emit radio, in caz ca e genul de chestie care te intereseaza ----------------------------------- iulian90 18 Mai 2018 12:05 ----------------------------------- Aseara, dupa ploile din ultimile zile, s-a inseninat si pe aici. Am facut proba la un mecanism de tracking (urmarire) manual pentru aparatul foto Panasonic Lumix DMC-FZ7, destul de simplu, inspirat de pe un topic interesant prezentat de un britanic : http://barn-door-tracker.co.uk/. Mecanismul de urmarire,numit popular Barn Door Tracker, desi simplu si actionat manual, a dat rezultate promitatoare pentru inceput, stelele vazandu-se aproape rotunde,chiar si la focala de 72mm a obiectivului aparatului foto,adica la zoom maxim de 12x. Mai jos in prima imagine se poate vedea mecanismul de urmarire Barn Door Tracker construit de mine saptamana acesta. Am facut poze cu expunere de 60 secunde,la sensibilitatea ISO 200 , caci aparatul nu este prea performant ,are o sensibilitate de doar pana la ISO 400 si are zgomot de imagine cam mare la sensibilitatea maxima ISO 400. O sa strang bani si imi cumpar DSLR (Canon 350D sau 400D) caci este mult mai bun decat aparatul acesta. Am facut doua poze,una in constelatia Virgo,in zona galaxiilor M 58, m59 si M60, cealalta in Hercules,in zona roiului globular M13, ambele la la zoom 12x (in prima poza nu am focuast prea bine aparatul) si inca trei poze fara zoom, cu zona constelatiei Serpens,cu roiul globular M5, cu zona constelatiei Libra si planeta Jupiter (care apare ca o stea puternic stralucitoare,cu 6 raze concentrice) si cu zona constelatiilor Virgo si Leo. Am facut si o poza la Luna,care aparea frumos pe cer ,ca o secera subtire. In rest, am mai cautat niste galaxii cu telescopul reflector de 114/900mm (cu ocularele de 20mm si 9 mm), in zona galaxiilor M 58, M 84 si M 86 si am dat peste 4 galaxii noi, acestea fiind: NGC 4461, in Virgo ,intre galaxiile "Ochii" (NGC 4435/4438) si galaxia NGC 4473. Este relativ greu vizibila ,mica si rotunda. Langa galaxia respectiva se mai afla inca o galaxie, NGC 4458, dar nu s-a vazut deloc,cu niciun truc. NGC 4564,in Virgo, in apropiere de acel triunghi de stele din zona galaxiei M 58. Este relativ greu vizibila,insa ceva mai bine vizibila decat galaxia NGC 4458. E ste mica si putin eliptica. NGC 4567 (Siamese Twins), tot in aceeasi zona cu NGC 4564, dar mai la est de acel triunghi de stele. Este foarte greu vizibila. Galaxia se afla alipita cu inca o galaxie, NGC 4568, dar nu sunt sigur daca le-am vazut pe ambele sau doar una din ele. NGC 4387,in Virgo,cam intre galaxiile M 84 si M 86.Este foarte greu vizibila. Cu aceste 4 galaxii descoperite aseara,am ajuns la 187 galaxii observate si numarul continua sa creasca,caci mai am si alte galaxii,tot prin Virgo,dar si prin Coma Berenices si Canes Venatici,de cautat. Plus ca la toamna o sa mai scrutez cerul si in zona constelatiilor Cetus, Eridanus, Perseus, Andromeda, Aquarius si Pisces,in cautare de noi galaxii,daca vremea va permite. ----------------------------------- iulian90 23 Mai 2018 12:19 ----------------------------------- Aseara ,ca si in seara de 21 mai, in timp ce faceam capturi la Luna cu camera Logitech Quickcam 9000 si telescopul de 114/900mm, am zarit si Statia Spatiala Internationala ISS, tranzitand cerul,asa ca am indreptat telescopul cu camera si spre ea si am facut vreo doua capturi video, una pe 21 mai si una aseara. :D Este destul de greu de mentinut in camp ISS, mai ales cand se apropie si viteza aparenta creste mult. Din 2000 de cadre ,cate are fiecare captura, doar in cateva cadre ISS apare mai clara,dar este interesant chiar si asa. :) ----------------------------------- tudor 23 Mai 2018 13:35 ----------------------------------- iulian90, Are destul de multe detalii! Felicitari pentru cum ai reusit s-o mentii in cadru! Cum ai reusit? Aseara am vazut si eu Statia Internationala de doua ori intr-un interval de o ora si jumatate. A survolat cerul de nord de la vest la est. Prima oara la 22:30 a trecut mai aproape de zenit fata de a doua oara la 00:00. Am observat-o cu binoclul 10x42 si parca se vedea ca stralucirea era putin "colturoasa". Dar respiratia si miscarea mainii nu m-au lasat sa vad mai clar ca altadata. In alte dati, pentru ca nu trecea asa aproape de zenit si avand o pozitie mai confortabila, m-am stabilizat mai bine si am reusit sa vad cu binoclul o forma mai evident colturoasa (ceva aproape dreptunghiulara); Dar de data asta statia o vedeam la intervale regulate cu mici miscari sincopate in traiectorie, miscari date de bataile inimii. Era ca un fel de micro EKG conturat pe cer :) Tot ieri, cu binoclul am vazut si satelitul artificial Cosmos 2428. Iar in timp ce urmaream ISS, satelitul artificial Terra, care venea cam dinspre sud spre nord, aproape s-a intersectat aparent cu ISS, trecand peste acesta cam in dreptul lui Daneb; Apoi inainte sa ma duc la culcare, tot cu binoclul 10x42, am vazut roiul stelar M39 descompus in 6 stele si M44 in 9 stele. Am incercat si roiul globular M35 dar nu am vazut nimic. Sau, poate pentru ca stiam unde sa ma uit exact, parca vedeam cu vedere indirecta ceva slab slab slab...Ce sa faci, asta e lumina orasului cu asta defilam! ----------------------------------- saiph 23 Mai 2018 14:16 ----------------------------------- Aseara, dupa ploile din ultimile zile, s-a inseninat si pe aici. Am facut proba la un mecanism de tracking (urmarire) manual pentru aparatul foto Panasonic Lumix DMC-FZ7, destul de simplu, inspirat de pe un topic interesant prezentat de un britanic : Felicitari pt noua jucarie construita! Mi-ai luat-o inainte.. :lol: Cum sta cu erorile? Urmeaza sa apara si la mine una, sper eu pana la finele lunii - astept sa am acces la un atelier de taiat lemn ca sa merg cu placajul si desenele, ca acasa nu prea am cu ce si unde sa ma apuc sa tai, eventual drept/precis, sa fac zgomot si praf... e.. mai complicat. Abia astept sa vad ce pot scoate cu obiectivele alea vechi pe montura M42. O sa fie motrizat trackerul meu, ca sa elimin cat mai multi factori care pot induce vibratii aiurea, ii pun polar finder, trepied de montura alt-az.. sper sa iasa bine. Am vazut o multime de exemple pe net de astfel de trackere artizanale in ultimele doua luni (cat am facut research-ul si am cautat/asteptat dupa atelier), unele mai simple, altele mai complexe, mai mult sau mai putin precise in urmarire - in functie de solutia constructiva aleasa, unii chiar reusind sa obtina imagini destul de faine inclusiv cu camere compacte, cu sau fara hack, dar cu iso mai maricel, in jur de 800+, deci poti incerca si-asa, daca nu gasesti un dslr accesibil si un obiectiv wide adecvat. ----------------------------------- iulian90 23 Mai 2018 14:16 ----------------------------------- Multumesc Tudor . :) Urmarirea Statiei Spatiale Internationale am facut-o uitandu-ma prin cautatorul telescopului si nu la monitorul calculatorului la care era cuplata camera, cautand sa mentin ISS cat mai in mijlocul reticulului ocularului la cautator. Asa procedez si cand fac poze la avioane cu telescopul si camera foto Genx, mi se pare cel mai indicat, deoarece cautatorul telescopului are un camp vizual mare si chiar daca obiectul vizat iese din campul ingust al telescopului,se poate aduce mai usor inapoi in milocul campului si este mai usor de mentinut. Toata treaba consta in putin antrenament la manevrarea telescopului in urmarirea obiectelor aflate in miscare si in colimarea cat mai precisa a cautatorului fata de axa optica a telescopului. :) ----------------------------------- iulian90 23 Mai 2018 14:33 ----------------------------------- Felicitari pt noua jucarie construita! Mi-ai luat-o inainte.. Laughing Cum sta cu erorile? Multumesc pentru felicitari. :) Cu erorile Barn Door Tracker-ul construit de mine sta destul de binisor. :lol: Numai la zoom mare de 12x (peste 72mm focala) apar stelele putin alungite, depinzand de cat de precis actionez manivela mecanismului de urmarire. Trebuie un oarecare antrenament,dar dupa aceea rezultatele devin din ce in ce mai bune. Bine, nici aparatul care il am acum nu prea este profesional, avand sensibilitate cam mica doar pana la 400 ISO, zgomot mare, timp de expunere limitat pana la un minut si fara obiectiv interschimbabil,dar pentru inceput capturile au iesit bunicele. O sa i-mi cumpar pana la urma un DSLR la mana a doua (Canon 350d,400d etc.), atunci o sa incep cu astrofotografia adevarata. :) ----------------------------------- milanpicard 23 Mai 2018 16:34 ----------------------------------- Mai scriu si eu din cand in cand, scuze ca nu pot intra mai mult in zilele astea. Scriu doar chestiile mai interesante. Cometa C/2016 M1 (Panstarrs), cea din Aquila a trecut in Sagittarius, se zice cam mag. 9.8. Problema e ca se va vedea doar pana in 27 mai. Dupa aceea vine Luna peste ea, si dupa ce trece, va fi deja prea jos la orizont. Am asteptat sa se lumineze cat mai mult in ultimele luni, saptamana asta trebuia vazuta. Ieri m-am sculat pe la 2.30 si m-am uitat afara... cer naspa, doar stelele mari se vedeu. Booo... peste vreo ora si m-am uitat din nou, yey, cerul era ok, nu foaaarte fain, dar decent. Am localizat targetul cu ajutorul ss5p, intr-un minut, pt. ca era aproape de o stea vizibila din Sagi. Acum a venit munca grea. 25mm nimic. 10mm nimic. 6mm nimic. Mai nu e ATAT de naspa cerul. Dar cu cometele niciodata nu stii. Cerul a devenit din ce in ce mai bun cu fiecare minut, si in sfarsit am zarit cometa, in vedere indirecta, si dupa aceea chiar si in vedere directa, un globulet gri si foarte difuz. Fara coada. Am incercat si filtrul M&SG dar nu a imbunatatit imaginea, chiar un pic a stricat aici. AM revenit la 6mm fara filtru, si chiar vreo jumatate de ora m-am uitat, mi-a placut mult. Deja venea lumina cand am intrat. M-am mai uitat la Saturn care fierbea un pic si la Marte care parca avea si niste pete mai albe si mai maro pe suprafata, mi-a placut. Dar cometa e pentru 8dob minim, eu la 6mm si multa experienta am avut viata destul de grea. Dar a meritat. :) Daca aveti minim 20cm (la apertura, mai :P), merita incercat, zic, inainte sa dispara. ----------------------------------- iulian90 24 Mai 2018 14:15 ----------------------------------- Felicitari Milan pentru observarea acelei comete C/2016 M1. :D Cred ca nu-i de telescopul meu cometa, dar sincer nici nu am incercat sa o caut,mai ales ca se vede dimineata devreme si e cam nasol cu trezitul dimineata prea devreme,cu "noaptea-n cap". :lol: Mai urmeaza inca trei comete de vazut anul acesta, mai intai cometa 21P/Giacobini-Zinner care va incepe sa se vada de la inceputul lunii Iulie si pana la sfarsitul lui Octombrie,si va avea maximul de stralucire pe 9 Septembrie ,cam 7 magnitudini . Apoi o alta cometa,38P/Stephan-Oterma,care va apare pe la sfarsitul lui Septembrie,maximul de stralucire de 9,2 mag. va fi in a doua decada alui Noiembrie si va disparea in Ianuarie, anul viitor. Si "cireasa de pe tort" va fi cometa 46P/Wirtanen, care va aparea in a doua jumatate a lui Septembrie,va avea maximul de stralucire destul de mare, 3,8 mag. pe 18 Decembrie si se mai vedea pana anul viitor,in Ianuarie. Aseara am reusit sa filmez mai bine Statia Spatiala Internationala ISS, aparand mai clara in cadre. A tranzitat cerul dupa ora 21 si jumatate, apropiindu-se destul de mult de locul de observatie,cam la 444 km departare,vazandu-se destul de mare si clara si a trecut destul de sus pe cer. ----------------------------------- Erwin 24 Mai 2018 20:20 ----------------------------------- Felicitări, Iulian! Aseară am continuat seria de observații planetare alături de soția mea, atât din "observatorul" (balconul) vestic cât și din cel estic, pe rând am privit Venus, fără detalii, doar discul puternic afectat de turbulență și difracție atmosferică, Jupiter cu 2-3 benzi și sateliții săi, ocazional festoane în benzi dar seeing-ul din balcon e afectat de căldura locală și bineînțeles Lady Luna care este un adevărat spectacol când poți urmări în fiecare seară cum evoluează umbrele pe relieful accidentat și ciuruit de cratere, în fiecare zi altă zonă apărând la terminator. Din observatorul estic am văzut din nou Jupiter, M13 și am încercat și vreo două duble, Epsilon Lyrae splitată, Izar nu. În zadar am încercat altele din Corona Borealis pentru că nici apertura mak-ului nici seeingul nu au permis atingerea rezoluției necesare. M13 nu s-a văzut bine, cerul era și puțin lăptos și cam luminat, nu am putut vedea constelația Hercules cu ochiul liber, l-am găsit greu, căutătorul este un Red-dot finder. Aici trebuie să fac o remarcă tehnică: mak-ul este dotat cu o prismă diagonală care dă 4 spike-uri de difracție puțin diferite ca lungime. Dublele apar sub forma unui mic H cu linia din mijloc mai lungă. Pe de o parte acest lucru ajută la splitare atunci când luminozitatea celor două stele este similară însă la dublele la care companionul este mult mai slab și separarea este mică, chiar și la mărire mai mare peste 100X inelele de difracție nu sunt cercuri complete ci sunt afectate de difracție. Posibil să fi fost acolo companionul lui Izar dar nu sunt familiarizat cu acest sistem și nu pot spune că l-am identificat. Am folosit ocularele: Panoptic 24mm, Nagler Type 6 de 11 și 9mm și TS UWA de 7mm. M-am trezit la 4.30 și am observat Marte și Saturn. Seeing-ul și rezoluția n-au fost destul de bune pentru a putea distinge calota polară dar ceva pete întunecate pe disc am văzut. La Saturn la fel, nu s-a putut vedea diviziunea Cassini. Am văzut doar Titan și fracțiuni de secundă un alt satelit pe care nu l-am putut identifica. Deja se crăpa de ziuă și am și făcut poze cu telefonul (se pot vedea pe FB). Este clar că newtonianul Hinds ar avea mai multe șanse însă deocamdată nu l-am putut căra la etajul 5, aștept să se pună liftul în funcțiune. ----------------------------------- Mircea Pteancu 24 Mai 2018 21:57 ----------------------------------- Iulian Jos palaria , toata admiratia , foarte faine fotografiile Statiei Spatiale ! Erwin Pe de o parte , raportul tau de observatii m-a bucurat , se confirma asteptarile mele si anume ca vei putea face observatii astronomice si de acasa , de pe balcon. Nu ca cele de pe cer negru dar fiecare loc are meritul sau. Pe de alta parte , ma dezamagiti voi , tinerii ''din ziua de azi''... Cum adica ? :shock: ''Este clar ca newtonianul Hinds ... nu l-am putut cara la etajul 5 ,astept sa se puna liftul in functiune.'' Si daca , dupa traditia instituita de filmul ''Love Story'' , trebuia sa o duci in brate pe sotia ta si sa o treci pragul la etajul 5 ? Eu asa am facut. (E drept ca asta explica in mare parte de ce o casatorie mi-a fost intrutotul de ajuns... :lol: ) Mircea ----------------------------------- milanpicard 25 Mai 2018 08:00 ----------------------------------- @ Iulian Mersi de update la comete. Sper sa fie faine. :) Bravo la ISS! Frumoase fotografiile. L-em prins si in FOV-ul de la dob8, se vedea ceva dreptunghiular, auriu, foarte repede a trecut. Cum fotografii nu fac, raman doar cu amintirea. :) ----------------------------------- Erwin 25 Mai 2018 19:07 ----------------------------------- Mircea, prima oară am făcut chestia asta cu trecutul pragului când aveam 25 de ani și mireasa avea "doar" 45 kg. Însă, cândva în cursul primei căsnicii, spatele mi-a făcut figura! Am cărat vreo tonă de lucruri când ne-am mutat iar acum mă resimt, ca un moș ce sunt! :D Vine și vremea lui Hinds să fie la înălțime, desigur! :) Iulian, felicitări! Poate încerci și un tranzit pe Lună/Soare? Succese! ----------------------------------- iulian90 25 Mai 2018 19:31 ----------------------------------- Multumesc tuturor pentru felicitari. :D Desigur, as putea sa incerc si capturarea unui tranzit al ISS peste discul Lunii,ramane sa vad cand va trece ISS peste Luna. La tranzitul peste Soare e mai mai complicat,nu am folie solara Baader pentru telescopul de 114mm,iar cu luneta de 45mm,desi am construit o prisma solara Herschel pentru ea,nu stiu cat de bine s-ar vedea ISS. ----------------------------------- Mircea Pteancu 26 Mai 2018 21:34 ----------------------------------- Erwin Sa fiti sanatosi si fericiti ! Sunt foarte curios cum se va descurca telescopul Hinds de la balcon. Eu as paria ca se va descurca bine. Iulian Foarte faina ideia de a poza un tranzit ISS peste Luna. Stii vreun site care sa semnaleze asa ceva ? Cred ca este un eveniment foarte localizat. Poate CalSKY ? https://www.calsky.com/cs.cgi/Satellites?obs=6871925687722015 Mircea ----------------------------------- tudor 26 Mai 2018 23:33 ----------------------------------- Iulian, Acum capturile chiar ca au iesit pline de detalii!!!:o Mircea, Eu asta caut de mult timp sa vad mai ales la Soare pentru ca sansele sunt mai mari decat la Luna. Si cel mai bun site care prezice transitul ISS este asta. https://transit-finder.com/ Am urmarit cam de anul trecut acest site, de cand am inceput observatiile solare, dar de fiecare data cand a fost transit, ba a fost inorat, ba nu am avut timp, ba am uitat etc :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 26 Mai 2018 23:42 ----------------------------------- Tudor Multumesc pentru linkul spre un site atat de interesant. Iti doresc succes, Mircea ----------------------------------- Erwin 27 Mai 2018 10:27 ----------------------------------- Mulțumim, Mircea! Aseară am văzut cel mai frumos Jupiter de la balconul estic, prin mak MTO11-CA și ocularul "Zoth" solid plossl. Marea Pată Roșie și detalii în benzi pe care altădată le-am văzut doar prin instrumente mai mari, ca newtonianul Hinds sau mai performante, ca luneta APO Takahashi a lui Topacid. Performanța acestui ocular la centrul câmpului este imbatabilă. Am stat minute în șir să privesc și să deslușesc detalii și culori până când un mare nor a acoperit peisajul. Înainte de a proba ocularul m-am uitat cu Nagler de 11 și 9mm și cu TS UWA de 7mm. TS UWA de 4mm n-a mers deloc, este prea mult pentru rezoluția mak-ului și imaginea era degradată vizibil. Doar prin ocularul Zoth am văzut culorile naturale. Poate a fost și un moment fericit când seeing-ul s-a îmbunătățit, benzile fiind întinse până aproape de marginea discului. Altitudinea planetei la ora observației, în jur de 23, în mod cert a contribuit la detaliile fine, invizibile mai demult când Jupiter era jos. Am putut urmări cum GRS a ajuns de la o treime la jumătatea discului, vizibil de la o oră la alta. Am mai studiat și Luna, aici ocularul "Zoth" nu face față din cauza curburii câmpului și zonei mici de claritate, în centru. În schimb, Naglerele și TS de 7 sunt OK. ----------------------------------- iulian90 08 Iun 2018 11:00 ----------------------------------- Aseară, pe lângă niște capturi la Jupiter, cu camera Logitech Quickcam montată pe telescopul reflector 114mm (lentila Barlow înșurubată direct pe cameră - 2x), am făcut capturi scurte și la stele duble, ca Mizar din Ursa Major, Epsilon din Lyra, Rasalgethi din Hercules. Am rămas surprins să văd că camera a reușit să spliteze componentele la Epsilon Lyrae, este bună camera, reușită. :) ----------------------------------- Erwin 13 Iun 2018 08:23 ----------------------------------- Aseară am făcut pentru prima dată observații cu Hinds din "curtea din spate" - balconul de la est. Am reușit să văd Jupiter așa cum n-am crezut niciodată că se pot vedea de la balcon, din oraș, când seeing-ul a permis am putut pune ocularul TS UWA de 4mm și la 310X am putut vedea detalii frumoase în benzi, MPR-ul și banda subțire din dreptul ei, zona luminoasă care înconjoară MPR, o zonă maronie în banda nordică care se extinde spre exteriorul ei, culorile gri și maro evidente. Asta pe un seeing mediocru, luminile din satele de la orizont scintilau puternic. Mai treceau nori și uneori seeing-ul se înrăutățea semnificativ dar totuși am putut studia planeta la 160X cu ocularul TS UWA de 7mm și cu Nagler de 9 și 11 mm. Într-adevăr, Hinds oferă imagini semnificativ mai bune decât micuțul maksutov. Așadar și soția a fost impresionată, după mai bine de o lună de observații prin mak acum a văzut ceva nou și mai interesant. Încă negociem spațiul de pe balcon, dobsonianul ocupă mai mult loc așadar nu am voie cu amândouă... :) Am mai observat dublele Epsilon Lyra, frumos rezolvate la 160x cu 7mm și de data asta soția s-a arătat încântată. Prin mak nu se vedeau clar, era nevoie de experiență ca să le distingă. Apoi, singur, am mai observat Delta din Scorpion, Zubenelgenubi, am căutat în zadar M13, erau și nori și cerul e viciat de lumina orașului în partea aceea, nu am reușit să identific constelația nici măcar prin jumătatea de binoclu militar. Nici pomeneală de vreun alt roi, M4 sau M5 care ar avea o poziție favorabilă. Nu mă aștept nici la vară să văd ceva nebuloase prin Săgetător. Pentru astea trebuie cer bun și ochi adaptați la întuneric ceea ce în balcon e imposibil. ----------------------------------- Mircea Pteancu 13 Iun 2018 18:58 ----------------------------------- Erwin Ma bucur si - fie-mi iertat - ''ma umflu in pene'' , am zis eu ca telescopul Hinds nu te va dezamagi ! Cat despre obiectele din Sagetator ... iar sunt optimist. Sa folosesti parasolarul acela lung pe care l-ai pregatit. Si pune ''botnita'' focuserului astfel ca sa primeasca lumina numai prin secundara,nimic pe langa. Sau -ma rog - cat mai putina... M16 ,M17,M22,M24,M25 ,M18 si M8 , le vei vedea cu siguranta ! Chiar si Trifid-M20 cred ca o vei vedea prin filtru UHC. Posibil sa ai probleme cu M70 ,M89 si M26. Atasez o poza cu diafragma de focuser,inainte de lipire cu epoxid - la dreapta in poza. Cred ca am reusit sa vad obiecte DSO din oras (si) datorita diafragmei de focuser. (Poti sa faci una de proba din carton innegrit cu tus ). http://www.bbastrodesigns.com/baffle.html Mircea ----------------------------------- Erwin 13 Iun 2018 22:01 ----------------------------------- Mulțumesc, Mircea! Am pus deja diafragma la focuser cu ocazia schimbării lui. Acum am un focuser elicoidal așadar nu mai am tub care iese în câmp. Am auzit că a fost furtună la voi. Sper că ați scăpat cu bine! Pare că vine încoace, azi e nor. ----------------------------------- Erwin 21 Iun 2018 13:19 ----------------------------------- Raportez: X-cross lunar bifat. V-ul nu l-am identificat, însă. Am prins seeing bun aseară, de la balconul de vest, am văzut multe detalii fine, rile, cratere mici, munți și văi selenare foarte frumos conturate, cu newtonianul Hinds și am putut merge lejer la măriri de 310X cu TS UVA 4mm. Pentru că la ora 22 deja răsărise Saturn am putut vedea 3 planete: Venus (prea turbulent la orizontul vestic) în fază, Jupiter cu detalii fine în benzi, incredibil dacă ținem cont de betoanele din jur iar la Saturn am văzut clar diviziunea Cassini și 3 sateliți. Mai târziu am revizitat dar nu am putut vedea mai mulți sateliți din cauza unei pâcle care se apropia. Pe balconul de est am pus montura EQ în pol cu metoda driftului, nu văd nordul. Am folosit mak-ul din dotare și un ocular cu reticul. Metoda a fost descrisă de jimao22 la secțiunea Astrofoto începători. Am studiat puțin cu binoclul 7x42 zona Hercules dar nu am putut identifica cum trebuie constelația și nu înțeleg de ce, pe câmp nu am avut niciodată probleme în a găsi M13. Ce să mai zic de dubla binoculară de la temă... :( ----------------------------------- Mircea Pteancu 22 Iun 2018 14:52 ----------------------------------- Erwin Felicitari pentru progrese si pentru observatii! Cum a scris theogon la ''Teme de observatii'' , o seara care pare sa inceapa naspa se poate dovedi apoi a fi una de tinut minte. Asa si locurile de observatii si conditiile de observatii ,merita sa le incercam pe toate. Mai ales cand nu avem prea multe alternative... :D Cat despre negasiri de obiecte ...hm...ce sa zic...umbla vorba-n targ ca si altii mai patesc d-astea... :oops: (Nu dam nume ,bine? :wink: ) Mircea ----------------------------------- iulian90 22 Iun 2018 15:58 ----------------------------------- Aseară până să apună soarele, s-a înnorat de tot, credeam că nu mai pot face observatii, dar târziu, pe la ora 23, am ieșit afară din casă, la răcoare și am observat că se vedea Luna printr-o perdea de nori subtiri, așa că am scos telescopul reflector din magazie și m-am pus imediat pe observatii. :) Se vedea și planeta Jupiter prin perdeaua de nori subtiri, așa că am îndreptat telescopul și spre dânsa. :) Am observat că norii aceia străvezii diminuau contrastul la Lună, dar aveau efect opus la Jupiter, unde benzile ecuatoriale se vedeau parcă mai bine decât atunci când era perfect senin cerul. Foarte aproape de limbul vestic al discului planetei Jupiter se vedea și GRS, marea pată roșie, abia ce răsărise. ----------------------------------- Mircea Pteancu 22 Iun 2018 18:12 ----------------------------------- Iulian Foarte interesant ceea ce spui. Aceasta presupune ca norii nu filtreaza lumina intr-un mod neutru ,estompand la fel lumina de toate lungimile de unda. Pe net este recomandat filtrul albastru pentru a observa mai bine benzile lui Jupiter si GRS. Am doar un singur filtru albastru No. 80A. Observatiile mele confirma acest lucru. Observatia ta de mai sus sugereaza ca norii subtiri se comporta oarecum ca un filtru albastru. Aseara am repus in functie luneta mea de 45x300mm. Cu ochiul liber se vedeau doar Luna si Jupiter. Am observat cu ea Luna si Jupiter , tot printr-o perdea subtire de nori. Am marit grosismentul pana la 75x /Kasai 4mm. In luneta se vedeau cei patru sateliti galileeni ,la Vest toti patru si discul lui Jupiter. Pe disc se vedeau cele doua benzi ecuatoriale si ,spre uimirea mea , zona temperata sudica STB. Mircea ----------------------------------- iulian90 29 Iun 2018 19:21 ----------------------------------- Zilele acestea am achiziționat un ocular Celestron Nexstar Plossl 40mm, de la Gaman Gabriel. Ocularul l-am testat aseară pe telescopul reflector de 114mm și este de o calitate deosebită, având claritate până la marginea câmpului, fără aberații și mai ales o transmisie foarte buna a luminii. Cu acest ocular, grosismentul este de doar 22,5 x, pupila de ieșire având 5mm, campul aparent al ocularului este de 46 ° iar câmpul real obținut cu vedere acest ocular pe telescopul reflector este de 2° . M-am uitat prin constelația Lyra,la stele și câmpul real aproape că acoperea distanța dintre stelele Sheliak ( Beta Lyr) și Sulafat (Gamma Lyr) , apoi m-am uitat și prin constelația Cygnus,de la steaua Deneb până la steaua Eta Cygni; o imagine de vis, cu multe stele slabe, diferite asterisme, roiuri stelare etc. :) Foarte bun ocularul, își merită banii. :) Următorul pas este să îmi cumpăr și un filtru UHC și să încep să observ nebuloase de emisie,cu acest ocular și filtru UHC,montate pe telescopul reflector de 114mm. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 29 Iun 2018 20:30 ----------------------------------- Iulian Felicitari pentru noua achizitie , foarte buna ! Ei bine , daca cineva te intelege , afla ca eu sunt acela ! Asa am ajuns sa-mi demolez dobsonianul veteran de 125mm F/6.9. Dupa 23 de ani de serviciu ,in loc sa iasa la ''penzie'' , a ajuns pe masa de operatie pe ''Insula Doctorului Moreau''. Am inceput cu schimbarea focuserului de la 1.25'' la 2'' ca sa pot folosi oculare de 2''. Cu ocularul LV 30mm nu pot ajunge in focar. Cu ocularul Erfle TS 32mm WF obtin 27x si camp de 2.6 grade. Cu ocularul Erfle de 28mm obtin 31x si camp de 116 minute. Dar tubul cadea in nas...fiind vorba de telescopul ''Ratusca cea urata'' , putem zice ca pica in cioc ! Asa ca acum e facut bucati - bucatele prin colturile garajului... :twisted: Si imi tot vin idei, sa mai schimb si asta , sa adaug si aia... Dar cand va fi gata , ce imagini va da ! Incearca , de pilda : sa cuprinzi in acelasi camp Vega, Epsilon Lyrae si Zeta Lyr. Sau Beta Lyr -Gamma Lyr-OSigma 525-Ring Nebula ! Eu ma dau in vant dupa asemenea spectacole la scara mare , sunt ''totale'' ! Distractie placuta ! Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 01 Iul 2018 19:57 ----------------------------------- Azi-noapte , in jurul miezului noptii ,am observat asteroidul 4 Vesta cu binoclul Baigish 10x50mm. Am cautat si gasit intai steaua 58 Ophiuchi si recunoscand apoi stelele din asterism am identificat asteroidul Vesta situat la Nord-Vest de aceasta stea. In campul binoclului ,am vazut doar stelele 58 Oph ,a,b,c,d si asteroidul Vesta nu si toate stelutele adaugate de Stellarium... Prin dobsonianul Toleascop am vazut Saturn fara detalii ,turbulenta era foarte mare. Am reusit sa vad bine la 205x /Radian 6mm , patru sateliti saturnieni si anume Titan si asterismul triunghiular aspectuos format de Enceladus,Rhea si Dione. Thetys se vedea si el imediat la Sud de planeta dar numai fluctuant , cu dificultate. La Lambda Cyg , la 205x/Radian 6mm, se vedeau cele doua discuri Airy in contact ,dar neclar ,ca printr-un gel. Totusi se zarea ceva si de aceea am incercat indelung sa rezolv 78 UMa dar fara rezultat. Marte , vazut de mine prima oara in telescop in acest sezon ,a prezentat un disc ''urias'' dar fara detalii. Am incheiat cu observatii efectuate prin mini-luneta 45x300mm. Am inceput cu Polaris ,al carei companion a fost vazut cu mare dificultate la 60x/orto 5mm si 75x/orto 4mm ca o steluta foarte slab luminoasa la ''ora 10'' , ocularele fiind asezate in diagonala. Am observat apoi la 12x/Plossl 25mm , Vega in acelasi camp cu Epsilon Lyrae ca dubla si Zeta Lyr. Apoi Beta Lyr cu OSigma 525 si Gamma Lyr si M57. La 12x ,M57 se vedea ca o stea cetoasa dar la 60x/ortoscopic Vixen 5mm se vedea ca un obiect cetos circular. Albireo s-a vazut splendid ,cum era de asteptat iar roiul ''Coathanger'' Cr 399 este bine mersi la locul sau. Ca si nebuloasa planetara M27 care la 12x se vede mult mai mare ca intindere decat M57 si mai luminoasa. La 60x ,M27 are o forma oarecum dreptunghiulara ...si cam atat. Am incheiat cu steaua dubla Gamma Del , frumos rezolvata la 60x. Steaua dubla invecinata OR Del nu a fost rezolvata. Mircea ----------------------------------- Erwin 02 Iul 2018 00:54 ----------------------------------- Sâmbătă seara am văzut VOL conjuncția Luna-Marte. Am făcut și o poză cu telefonul, spre amintire. Norii înconjurau Luna și au și acoperit-o parțial așadar n-au ars poza și Marte se vede clar. Astă seară fiind senin am început observațiile chiar în crepuscul, cu binoclul 7x42 în căutarea lui Mercur. Venus se vedea bine cu ochiul liber, Jupiter la fel însă Mercur nu, chiar dacă conform Stellarium are magnitudine 0.2 aprox și ar fi trebuit să se vadă, smogul roșiatic, poate și norii de la orizont nu m-au lăsat să-l văd. Am instalat dobsonianul Hinds pe balconul estic și am studiat Jupiter pe îndelete, seeing-ul fiind destul de bun pentru 177X cu TS UWA de 7mm - un excelent ocular planetar ce încă nu m-a dezamăgit. Am putut vedea furtunile din banda nordică extinse spre ecuator, trei sateliți iar al patrulea fiind lipsă am presupus că se află în spatele discului jovian. Puțin mai târziu s-a ivit GRS/marea pată roșie și apoi ceva negru în emisfera opusă: umbra unui satelit. E prima dată când văd o umbră atât de clar. Nu mult după aceea a apărut și o umflătură luminoasă în cealaltă parte a discului: Europa care răsărea. Am așteptat să răsară Saturn, am văzut Titan și încă un satelit, ceilalți n-au ieșit din ceață dar diviziunea Cassini se vede bine, precum și conturul planetei pe inele. Marte a răsărit odată cu Luna dar jos la orizont e complet blurată de difracția atmosferică. Din păcate deși a urcat destul turbulența e mare. Posibil mai târziu să se vadă mai bine însă conform ultimilor vești de la astro-fotografii cu experiență detaliile fine sunt blurate de o furtună de praf globală. N-aș vrea să fiu în pielea marțienilor acum, mai ales că se uită la ei toată suflarea astronomică și ei nu prididesc să șteargă praful. :D Am continuat observațiile după o scurtă informare pe Stellarium și am găsit Vesta cu binoclul. Am mai văzut M11 Wild Duck, Lagoon Nebula foarte slabă, totuși se vede, Trifid însă nu. Omega pe nicăieri, prea mică și slab luminată pentru direcția Sud unde sunt cam multe lumini atât în zona comercială Metro-Auchan-Jumbo cât și aproape, în cimitir și pe drum. Am continuat cu Andromeda M31 și M32, M110 nu se vede, apoi frumoasa Gamma Andromeda și Lady Luna la sfârșit. O scurtă privire la Marte, seeing prea prost pentru detalii din păcate. ----------------------------------- Mircea Pteancu 02 Iul 2018 18:37 ----------------------------------- Erwin Una peste alta , faci o multime de observatii si asta cred ca este ceva minunat ! Desigur , cand vei avea ocazia ,vei face observatii si pe cer negru. Dar acel cer negru nu este nici el mereu disponibil. Dupa cum nu exista telescopul ideal ,tot asa nu exista locul de observatie ideal. Dar un telescop excelent ,combinat cu un loc de observatie bunicel iti ofera posibilitati deosebite. Eu aseara am reobservat asteroidul Vesta cu binoclul 10x50mm. ''Ochiometric'' pare sa fie in aceeasi pozitie ca la precedenta observatie. Apoi am observat cu dobsonianul Toleascop de 200mm in constelatia Draco adica Dragonul. Deoarece iubesc in mod deosebit scrierile lui J.R.R. Tolkien am sa-l numesc pe acel dragon drept Smaug. Sa consideram steaua aurie Grumium drept grumazul dragonului . Pornind de la Grumium Xi Dra am observat spre Est stelele duble Nu Dra si Mu Dra si tripla 16-17 Dra. Spre Vest de Grumium am observat steaua tripla 39 Dra si dubla Omicron Dra. Stelele 39 Dra si Omicron de o parte a lui Grumium si NuDra , Mu Dra si 16-17 de cealalta parte , formeaza ceea ce eu voi numi ''Colierul lui Smaug'' sau in limba materna a lui Tolkien ''Smaug's Necklace''...iar in sindarina ''Sigil Smaug''. Am mai observat nebuloasa planetara NGC 6543 ''Cat's Eye'' si galaxia spirala pitica NGC 6503. Tot in Draco am vazut dubla Psi Dra , buna pentru binocluri , asterismul ''Kemble 2 ''Little Queen'' si steaua carbon foarte rosie UX Dra cu indice de culoare 2.7. 78 UMa nu a fost rezolvata. Am reobservat Nebuloasa Veil , slab luminoasa din cauza Lunii. Am incheiat prgramul ''200mm'' cu imaginea superba a lui M27. Cu luneta 45x300mm am observat M13,M92,M3,M10,M12,steaua dubla 70 Oph , roiul M20,M24 ,M22 si M11. Mircea ----------------------------------- tudor 03 Iul 2018 00:19 ----------------------------------- Inspirat de Mircea si de Erwin am vazut si eu asteroidul Vesta prin binoclul Zeiss Conquest 10x42 HD. Atasez desenul facut de mine cu ce am vazut prin binoclu. Iar in legatura cu nebuloasa M57 vazuta de Mircea la 12x, pot spune ca am vazut-o si eu chiar la 10x, la malul marii pe un cer decent (detalii mai multe la "Observatii cu binoclul"). Pana atunci nu am incercat s-o vad cu puteri mici pt ca eram convins ca nu se vede nimic. M-am inselat :) ----------------------------------- Erwin 03 Iul 2018 09:55 ----------------------------------- Aseară a fost de departe cea mai bogată în obiecte pe care până recent le credeam inaccesibile din oraș. Având deschidere de la Nord-Est până la Sud pe balconul estic am putut observa pe lângă Jupiter, Saturn și mai târziu Marte o serie de roiuri mai mici și mai mari din Scorpion, Ophiucus, Sagitarius, Scutum, Pegas. O plăcere deosebită mi-au furnizat câteva roiuri printre care unele le-am identificat și vizitat în premieră: M80, M22, M28, M25, M17, M11, M10, M12, M15, M71, M27 (Dumbell) și altele. Desigur și nebuloasele de vară Lagoon, Trifid, Omega și Eagle. Trifid și Eagle sunt foarte șterse, la limită dar Lagoon și Omega se văd binișor și prin binoclul 7x42. Am revizitat asteroidul Vesta dar nefăcând un desen nu am putut să-mi dau seama dacă s-a mișcat sau nu. I l-am arătat și soției, a văzut și Jupiter ca de obicei, Saturn dar și Wild Duck și Lagoon cu roiul de lângă. Din ce în ce mai bine. :) La căutarea unor obiecte am constatat și că prin căutător (apertură 50mm) unele obiecte se vedeau mai bine dar la altele binoclul a fost mai bun, ajutând faptul că privești cu 2 ochi. Poate că un căutător mare, poate de 70mm, echipat cu vizor binocular ar ajuta? :) Limita magnitudinii am putut-o verifica cu ajutorul sateliților lui Saturn deoarece am văzut 4 bucăți: Titan și Rhea la început apoi mai târziu am mai văzut și Thetis și Dione. Așadar transparența a fost foarte bună, atmosfera s-a curățat binișor după ploile din zilele trecute și nu a fost deloc umezeală ca alaltăieri seara. Seeing-ul a fost mediocru și după un pui de somn, pe la ora 2, 2 și ceva, am observat Marte însă fără detalii, din cauza turbulenței atmosferei terestre, nu numai din cauza furtunii globale marțiene. Luna nu am mai observat-o ca să nu-mi stric adaptarea la întuneric, destul de precară din cauza luminilor orașului. M-am ascuns în spatele balustradei balconului (felicitări arhitectului că l-a prevăzut din zidărie!) ca să pot căuta obiectele cu binoclul fără să îmi intre prea multă lumină în câmpul vizual. Desigur, câteva duble frumoase nu puteau lipsi, am vizitat Delta Scorpion, Gamma Delfinul, Albireo, probabil și altele însă nu îmi mai amintesc tot ce-am văzut fiind mai multe obiecte decât observam în mod obișnuit de pe câmp. ----------------------------------- iulian90 03 Iul 2018 15:43 ----------------------------------- Aseară am putut ieși și eu la observatii in sfârșit, după o săptămână de vreme extremă :lol: . Am observat cu telescopul reflector de 114/900mm și ocularul de 9mm TS Optics Plossl, la 100x, planetele Jupiter , Saturn și Marte. La începutul serii am observat mai întâi planeta Jupiter, la care se vedeau trei sateliți, Ganimede la est de planetă, Europa la vest de planetă și Callisto aproape de discul planetei Jupiter, deasupra polului Nord al acesteia. Apoi a urmat Saturn, la care am observat relativ bine diviziunea Cassini, dar și 4 sateliți, Titan, care se observa ușor, la sud-est de planetă, Rhea sub planetă, puțin mai la sud-vest , Tethys cam în drept cu Rhea, dar mult mai aproape de inelele lui Saturn și Dione,care se vedea la nord-est de planetă. Dacă Titan se observa ușor iar Rhea oarecum greu in ocularul de 9mm, in schimb sateliții Tethys și Dione se observau foarte greu. Am schimbat ocularul de 9mm cu cel de 20mm Reverse Kellner ( grosisment de 45x) și sateliții in cauză se observau mai bine decât în ocularul de 9 mm. După miezul nopții am observat și planeta Marte, care se vedea mare la 100x cu ocularul de 9 mm, relativ clar dar fără detalii pe suprafața discului, probabil din pricina unei furtuni de praf globală. Am observat și asteroidul Vesta,cu ocularul de 40 mm Celestron Nexstar Plossl,care oferă un câmp real de 1,8°,la 22,5x pe telescopul reflector. Avea o culoare alb-gălbui, avea o scintilație mai redusă decât stelele din jur. In preajma sa am găsit două stele de reper,de magnitudinea 10-10,5 , după care sa mă iau pentru a evidenția mișcarea sa printre stele, acum bănuiesc că are mișcare retrogradă. ----------------------------------- Andi 03 Iul 2018 16:26 ----------------------------------- ... Am observat și asteroidul Vesta,... , avea o scintilație mai redusă decât stelele din jur. ... Dece oare? :roll: ----------------------------------- iulian90 03 Iul 2018 16:31 ----------------------------------- Probabil fiindcă asteroidul se găsește mult mai aproape de noi decât stelele, iar dimensiunea aparentă a sa chiar dacă este foarte mică pentru telescoapele noastre, este totuși mai mare decât a stelelor, de aceea, și scintilația este mai redusă decât la stele. ----------------------------------- Andi 03 Iul 2018 23:04 ----------------------------------- Diametrul unghiular al asteroidului este mult mai mare decât al oricărei stele. Dar dacă turbulența atmosferei este mare, nu scapă nici el de scintilație. Se credea că scintilația stelelor ar putea fi folosită pentru măsurarea (aprecierea) dimensiunilor lor unghiulare; dar nu s-a reușit. ----------------------------------- tudor 06 Iul 2018 02:20 ----------------------------------- Am achizitionat de ceva zile un Maksutov de 100mm diametrul (Rubinar 10/1000) si i-am facut o scurta proba din balcon. Cu acest instrument am observat Venus care era intr-o faza de aprox. 70%. Mi-a placut cum se vedea planeta neavand nici un fel de aberatii cromatice. Am facut o proba si pe Polaris, caruia i-am vazut companionul la puterea 62,5x. Prin Tair insa la 68x nu se vedea companionul. Apoi am vizitat M81 si M82 cu vedere indirecta. Sunt multumit de acest instrument, dar ca sa-l folosesc cu prisma diagonala trebuie sa-i pun barlow si astfel devine un instrument de 2000mm focala. Cam mare pentru gustul meu... Cea mai mica putere pt aceasta focala o pot obtine cu ocularul de 32mm si este de 62,5x :( Din cauza asta, partea mai grea a observatiilor a fost chiar gasirea obiectelor mai sus mentionate, pentru ca nu am adaptat inca un cautator pentru mak si am fost nevoit sa aliniez ochiometric instrumentul si sa caut direct cu 62,5x...am cautat cam acul in carul cu fan, dar m-am descurcat pana la urma. De exemplu "banalul" Polaris l-am gasit cam in 5 minute de survolari prin apropierea lui :) Iar vreo 10min-15min mi-au luat sa gasesc M81 si M82 :) La sfarsit simtind nevoia de "oxigenul" campului larg, am tras o ochiada si cu binoclul la Roiul dublu din Perseu si la roiul M3 care arata ca un cocolos pufos. La un moment dat, pe langa M3, am zarit satelitul artificial Iridium 47 care se grabea dinspre Carul Mare spre Arcturus, iar eu apoi m-am grabit din balcon spre pat :) ----------------------------------- zoth 06 Iul 2018 14:20 ----------------------------------- Felicitari Tudor, Rubinarul este chiar un instrument "de balcon". Foarte compact si puternic pentru marimea lui. Pe masura ce o sa-l folosesti ai sa te obisnuiesti si cu gasirea mai rapida a obiectelor. ----------------------------------- Erwin 08 Iul 2018 21:05 ----------------------------------- E similar MTO11CA dar construcția mecanică diferă și are două lentile corectoare din câte îmi aduc aminte, așadar este mai greu puțin. Focusul este pe rulmenți, mai precis și mai ușor. Însă dacă poți umbla la inelul de focus poți lungi drumul optic destul de mult cu o mică apropiere a lentilelor de oglinda primară. La mine a încăput nu numai prismă diagonală ci și un focuser elicoidal, devenind astfel mult mai simplu de utilizat pentru astronomie. Nu am pus niciun barlow dar șurubul care oprea focalizatorul a fost "barberit" și filetul merge greu la capăt dar mai are backfocus încă. E vorba doar de vreo tură sau două de filet. ----------------------------------- tudor 08 Iul 2018 23:22 ----------------------------------- Erwin, multumesc de sfaturi! Am inteles din topicul lui Zoth http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=1805&postdays=0&postorder=asc&start=0 ca focusul Rubinarului este tot pe filet, inelul de prindere pe trepied fiind pe rulmenti. Si da, are doua meniscuri groase in fata pe care le-am desfacut si le-am curatat. Si am inteles, tot din topicul lui Zoth, ca daca umblii la piedica de focus a Rubinarului, marind cursa spre infinit, se pierde apertura. Pt ca oglinda secundara va primii doar o parte de lumina de la cea principala. Deci si aici e un compromis. La MTO -ul tau, avand alta formula optica, poate merge. La Rubinar varianta cea buna, dar nu cea mai la indemana, e cea a lui Zoth adica schimbarea la strung a flansei cu filet M42 in T2 si folosirea directa a unei prisme cu filet T2 ----------------------------------- nobody 08 Iul 2018 23:22 ----------------------------------- Schema: ----------------------------------- iulian90 22 Iul 2018 19:59 ----------------------------------- Aseara am fotografiat Luna si Jupiter in acelasi cadru, cu aparatul foto Panasonic Lumix DMC-FZ 7. Iar mai tarziu, pe la ora 22:20 , am filmat trecerea Statiei Spatiale Internationale ISS, cu camera web Logitech si telescopul reflector de 114mm. Incepe iar sa fie vizibila seara ISS. :) Am ales cele mai clare cadre si le-am pus intr-o singura imagine. :) ----------------------------------- MariusP 06 Aug 2018 12:09 ----------------------------------- M-am jucat oleaca cu Paint-ul si WinJUPOS si-am facut cateva schite cu ce-am vazut aseara prin binoclul BTC 15x70 si luneta 90/910 mm la mariri intre 38x - 113x: - Venus, luminos in faza de 55% - Jupiter, cu satelitii Galileeni si benzile noroase. Mi-a atras atentia o banda subtire, neregulata, intre cele doua benzi ecuatoriale, mai apropiata de cea nordica. Parca erau si ceva formatiuni ce uneau din loc in loc banda subtire si NEB. Poate confirma cineva? - Marte, cu cateva detalii sterse din cauza furtunii de nisip. N-am vazut calota polara sudica, Marte abia se ridicase peste un bloc si turbulentele erau puternice - cometa 21P/Giacobini-Zinner, distingandu-se forma alungita - Saturn cu inelul si Diviziunea Cassini, doi sateliti si o banda noroasa. ----------------------------------- milanpicard 10 Aug 2018 19:46 ----------------------------------- Am iesit cu 5dobul dupa bloc sa vad in sfarsit comera Zinner. Telescop mic, cer naspa, abia am zarit-o la 6mm. Dar ca sa mai vad ceva, am pis pe Polaris in jurul careia e asterismul Diamond Ring. Frumusel. Si la cateva fov-uri e cel mai nordic roi deschis: Polarissima Cluster sau ngc 188. Nu e mare lucru, cateva stelute, dar mi-am amintit de gslaxia Polarissima Borealis dezpre care discutasem de vreo 2 ani, si am zis sa vad macar cel mai nordic roi :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 11 Aug 2018 18:38 ----------------------------------- Milan Asa am patit si eu cu cometa P21 desi am folosit dobsonianul de 200mm. Am zarit la pozitia indicata ''ceva'' atat de slab luminos pe cerul ''cleios'' incat am preferat sa nu raportez observarea cometei. NGC 188 nu m-a impresionat prea tare nici pe mine iar ''Polarissima Borealis'' ramane inca de domeniul teoriei. Langa Epsilon UMi se afla asterismul ''Mini Coathanger'' , l-ai observat ? Mircea ----------------------------------- milanpicard 11 Aug 2018 23:12 ----------------------------------- Nu prea am mai vazut nimic altceva, ca nu eram prea pregatit si abia m-a lasat nevadta sa ies 20 min. :P ----------------------------------- tudor 13 Aug 2018 13:00 ----------------------------------- Ieri seara (12 spre 13 august) am iesit in afara Bucurestiului sa fotografiem si sa vedem meteorii curentului Perseide. Pe langa cel putin 40 de meteori vazuti intr-un interval de 3 ore am vizitat cu binoclul mai multe "destinatii": Saturn, Jupiter, Marte, planetele fiind foarte bine conturate fara aberatii cromatice. Andromeda, Roiul Dublu, Roiul Spirala, Nebuloasa Dumbbell, Pleiadele au fost si ele vizitate. Dar vedeta serii a fost un bolid foarte luminos care, pret de cateva secunde a lasat o urma pe cer. Am avut norocul ca tocmai expuneam in momentul acela si l-am surprins si in poza. Am reusit sa fotografiez 16 "stele cazatoare" dar o sa atasez doar cateva poze cu cei mai luminosi meteori ai serii. Am si un "autoportret cu meteor" :) P.S. pozele se pot marii ----------------------------------- iulian90 13 Aug 2018 20:22 ----------------------------------- Am observat și eu aseară Perseidele, a fost fain. La începutul serii am văzut câțiva meteori care lăsau dare lungi, de peste 5 grade , apoi pe la ora 23, am zărit și unul mai strălucitor spre sud, in constelația Scutum, apoi și meteori mai slabi luminoși, dar mai deși, aproape de radiantul din Perseu. :D ----------------------------------- milanpicard 13 Aug 2018 22:29 ----------------------------------- Eu am iesit pe balcon, am stat 10 min si am vazut unul singur mic si pricajit in Cygnus. M-am enervat si am stat la telescop la planetare si stele duble. Am observat Struve si Herschel, am ajuns la 3201 obiecte vazute. Dar perseide nu. :( Am si avut doar cam 1/6 a cerului la dispozitie. Cred ca aveam asteptari prea mari. :( Foarte faine pozele, Tudor! ----------------------------------- sorini 13 Aug 2018 23:27 ----------------------------------- Inarmat cu 2 beri in rucsac si cu doamna de mana am mers pe Lacul Morii. In intervalul 21-23 am vazut peste 10 meteori, din care vreo 4 au fost spectaculosi; stralucitori si cu urme lungi. Ca si la ratata eclipsa, m-a surprins numarul mare de amatori care, ca si mine, ne suceam gatul pe cer si exclamau cate un "Uau!". A fost "fain" ----------------------------------- Mircea Pteancu 14 Aug 2018 19:27 ----------------------------------- Tudor Foarte faine pozele , multumesc pentru ele ! Evident , cea mai faina e ''autoportret cu meteor'' ! Iulian Bravo ,merita sa insisti in observarea meteorilor. La ce cer bun ai , vei avea surprize placute. Sorin Felicitari pentru observarea Perseidelor ! Sper ca berea nu a ajuns la muzeu... :wink: Aseara ,dupa tentativa nereusita de a vedea ''comeata'' 21P ,am observat roiuri in Cassiopeia. Ca sunt disponibile cu ghiotura... Am admirat astfel M103 ,unul dintre primele obiecte DSO vazute de neica eu in anii '90. Am rezolvat fara mari probleme steaua dubla/multipla ? din varful nordic al triunghiului... A urmat NGC 663/Caldwell 10 si mult mai modetul roi NGC 654. Nu putea sa lipseasca musculosul roi Stock2 aka ''Muscleman'' foarte aratos si umpland la refuz campul de 1.46 grade al ocularul LV30 la 41x. Roiul Dublu din Perseu mi-ar fi smuls fluieraturi de admiratie dar ''orele era inaintate'' si s-ar fi putut sa ma aleg cu o ploaie de papuci ...si ''binecuvantari'' ! Roiul Stock 5 de langa Segin este saracut de tot. Mi-am dres optimismul insa cu NGC 457 / ''ET Cluster'' si am incheiat cu triunghiularul roi NGC 129. Stock 2 ,Stock 5 si NGC 129 voiesc a le vizita si cu binoclul ...candva. Ca de obicei , nu ma las fara sa vad o stea dubla sau multipla asa , mai acatarii. Aseara a fost randul stelei triple Iota Cas ,foarte frumoasa la 164x in ocularul Plossl 7.5mm. Am avut aseara si un moment plin de adrenalina cand am revazut la Nord de M103 un asterism stelar pe care l-am gasit pentru prima data la 28 August 1994 cu dobsonianul de 160mm F/9. Apoi am uitat locatia exacta a asterismului si nu l-am mai revazut pana aseara. Asterismul este format din patru stele aliniate drept , ''ca dupa rigla'' si egal distantate. Una dintre stele este vizibil mai slab luminoasa ,celelalte sunt de magnitudini apropiate. Asterismul se gaseste la aprox. 50 minute Nord de marginea nordica a lui M103. Se pare ca este insa nu un asterism ci roiul deschis ''C 0132+610''. ''Dreistein Atlas'' imi sugereaza ca C0132+610 este unul si acelasi acelasi cu roiul Collinder 15. Fie ca roi ,fie ca un asterism linear dragut de patru stele echidistantate, acest obiect merita sa fie vazut. (Regret doar ca mi s-a spulberat speranta de a inregistra asterismul ''Mircea-2''.... :| :? :( ) Mircea ----------------------------------- milanpicard 07 Sep 2018 17:01 ----------------------------------- Hey baieti, Iar scriu doar de chestiile mai speciale, dar asa sunt eu in perioada asta, stiti. :) Dar acum a trebuit sa va scriu despre dimineata speciala de azi, cu cometa 21p/Giacobini-Zinner. In sfarsit a iesit de peste bloc, pana acum nu o puteam vedea. Si acum e si perioada cea mai buna de a o vedea, cea mai mica magnitudine etc. Am mai vazut cometa de vreo luna in 5dob cand am fost afara din bloc, am scris ca abia se zarea in 6mm. Dar avea 9 mag, era jos pe cer mizerabil si cu 5dob. Acum era cer bun, 8dob si sus pe cer! AM pus pe asterismul de langa. AM sperat sa o pot zari fara sa numar stelele si sa maresc imaginea la maxim si sa imi pun ochi de robot. Si asa a fost: se vedea frumos la 25mm, inca era lunguiata spre coada, cu vedere periferica zaream si o coama asa mai scurta. Halou gri, centru luminos, alb, tot tacamul! Am marit la 10mm, nu se prea schimba mare lucru, dar la 6mm era deja 200x si fundal negru, era HD in comparatie cu kkturile -oops- pe care le-am vazut inainte. :) SI acum a venit spectacolul total! Am schimbat inapoi la 25mm... era langa doua stelute si facea un triunghi cu ele. Dar acum triunghiul si-a schimbat forma! Hey, cometa asta se misca! Mi-a sunat atunci in cap "The Miracle" de la Queen, asa dintr-o data... Anul trecut nu am vazut asteroidul ala miscator daca va amintiti, ca era innorat. Dar acum a venit timpul pentru ceva in miscare pe cer! M-am uitat cu toate ocularele si nici chiar in 6mm nu pot sa spun ca vedeam miscare propriuzisa... culmea, in 25mm se vedea cel mai bine ca nu e ala punct fix pe cer... desi nu puteam sesiza chiar miscare. Dar in 5 minute iar avea alta forma triunghiul de stea-stea-cometa! M-am uitat vreo juma de ora cu tot arsenalul si ma minunam la schimbarea pozitiei. Ma gandesc ca e cel mai aproape de pamant si de aceea "goneste" asa. :) A fost super, o amintire unica!Cea mai buna cometa de pana acum. Astept luna decembrie pt. aia de mag.3 la care s-a facut reclama la inceputul anului! :) ----------------------------------- iulian90 07 Sep 2018 18:06 ----------------------------------- Felicitări Milan pentru observarea cometei. :) Eu nu am mai observat cometa 21P fiindcă cerul este nasol în ultima vreme, transparență cam scăzută ,nori fără număr , ziua cerul este cam alb, in loc de albastru azuriu. Azi văd că s-a mai curățat cerul,Luna începe să se apropie de Soare, cred că mâine dimineață o să mă trezesc pe la 4:30- 5 dimineața și o să observ și cometa 21P dar și nebuloasa M42 din Orion, cu filtrul UHC, poate și alte nebuloase și roiuri stelare. :) ----------------------------------- Erwin 14 Sep 2018 00:16 ----------------------------------- Seara trecută am fost la un vechi coleg de liceu și prieten care locuiește într-o comună suburbană din Timișoara, o curte mare cu peluză, nu prea multe becuri în jur, se vedeau stele de magnitudine 4-4.5. Am făcut o mică sesiune de popularizare, familia lui extinsă cu cei doi copii adulți, cu soț și soție și un nepot. Deoarece am uitat luneta căutătoare acasă și nici laserul nu l-am avut la mine a trebuit să improvizez. Am folosit pe post de căutător ocularul cel nou, double plossl de 40mm la care am pus provizoriu cu bandă un picior pentru diagonală sau cameră de 1.25 și alternativ, Panopticul de 24mm. Am ajuns prea târziu ca să mai prindem Luna și Jupiter dar le-am arătat Saturn, Marte, Albireo, Epsilon Lira, cele 2 duble din Delfin (recent am descoperit că se văd două în același câmp), Wild Duck, M13, M31, roiul dublu din Perseu, Ring și Dumbell Nebula, Alcor+Mizar, Coat Hanger (Umerașul) atât prin telescop cât și printr-un mic binoclu roof 8x28 pe care-l avea prietenul meu. Toate astea presărate cu explicații și cu răspunsuri la întrebări. În lipsa căutătorului n-am abordat obiecte dificil de găsit ci doar cele binecunoscute. Seeing-ul a fost slab, Marte n-a arătat detalii decât ceva foarte vag, nici diviziunea Cassini nu s-a putut distinge clar. Spre sud era cam multă lumină și nu le-am putut arăta bijuteriile din Calea Lactee. Cu altă ocazie, publicul a cerut un "bis"! Am reușit astfel să mă țin de o promisiune veche care datează de vreo 2 ani. Prietenul meu are un frate pasionat de astronomie însă nu prea a avut timp. Încă de pe vremea comunistă povesteam noi despre telescoape și ne uitam cu jind în cataloagele de modă Otto și Nekerman unde era o secțiune mică, vreo două pagini, cu instrumente astronomice pentru amatori, telescoape SC Meade sau Celestron bunicele, cred că de 6", erau pe la 600 DM pe-atunci. Nu-mi aduc aminte dacă erau cu accesorii și montură în banii ăștia. Nu era posibil să aduci în țară așa ceva. Nu puteai primi pachete de valoare sau cu aparatură din occident, nu știu pe nimeni să fi avut un telescop cumpărat din vest pe vremea aceea. Sper că am plantat o sămânță în tinerii aceia, dar și în prietenul meu. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 15 Sep 2018 00:31 ----------------------------------- Erwin Felicitari pentru actiunea reusita. Poze ati facut ? Ceea ce ai descris se potriveste foarte bine si la ''Frati de stele'' unde te invit cu drag sa scrii despre asemenea fericite ''intamplari''... Asta-seara am avut parte de conditii neprielnice , nori si pacla cat cuprinde orizontul. Ca norocul , acea pacla nu a fost uniform de groasa. Astfel ca am avut ocazia sa testez un ocular ''Dublu-Plossl''. Ocularul a fost improvizat din doua perechi de obiective de binoclu si tuburi de carton de catre prietenul meu Csillag Attila , dupa ce eu i-am descris testul prototipului construit de Erwin . Telescopul folosit a fost dobsonianul meu veteran de 125mm F/6.9. Pe scurt : ''Double-Plossl'' este un design excelent ! Apoi am observat stele duble prin gaurile dintre nori. Am debutat timid cu Epsilon Lyrae -timid deoarece aveam la mine doar ocularul TAL - HA 42mm pentru G=21x si ocularul Tolles de 9mm primit de la Roger Ceragioli , pentru G=96x. Cand am vazut ce rezultate bune am obtinut la ''dubla-dubla'' , am prins curaj. Am rezolvat la 173x /Tolles 9mm +Barlow 1.8x ,steaua dubla (destul de neprietenoasa) Delta Cyg. La 96x am rezolvat Iota Cass , Eta Cas si Alpha Cas. La acelasi grosisment am rezolvat Psi Cas ,o dubla inegala aflata spre Est de Iota Cas. Am dat chix la Lambda Cas. Am admirat roiul ''ET Cluster'' adica NGC 457. In M103 am numarat 10 stele. Mircea ----------------------------------- Erwin 15 Sep 2018 07:41 ----------------------------------- Poze nu am făcut, poate au făcut tinerii. Am uitat să menționez că unul dintre ei a avut o aplicație pe telefon, alta decât Stellarium, avea constelațiile desenate artistic și la întrebarea mea ce constelații mai cunosc ei pe cer mi-a arătat ce știe aplicația lui. În timpul ăsta a trecut ISS-ul, pe care nu l-am mai văzut în direcția nord-est mergând cu o viteză unghiulară atât de mică, precis l-am observat când se îndepărta de noi iar traiectoria era aproape pe aceeași direcție. Tot aplicația a confirmat că este chiar ISS-ul. Mă bucur că ați reușit să încropiți un nou ocular double-plossl! Voi îndemna pe cât mai multă lume s-o facă, merită! Din păcate la noi au fost rare binoclurile și nu se găsesc lentile pe toate gardurile. ----------------------------------- Mircea Pteancu 16 Sep 2018 17:00 ----------------------------------- Aseara am testat ocularul Dublu-Plossl al lui Attila pe mini-reflectorul de 76mm F/9. Albireo era rezolvata ,bine separata,deci marirea este de cel putin 10x ,eu cred ca-i in jur de 12x. Deci are f= 60mm sau 50mm ...aprox, de masurat prin metoda Ramsden. Din nou, a fost foarte impresionant aspectul ''punctiform'' al stelelor pana la marginea campului. (Am pus apostrof deoarece ''stele puctiforme'' = o tampenie ! Stelele nu au cum sa apara punctiforme intr-un telescop. Iar eu nu nici nu vreau sa apara punctiforme ci sa apara corect ,asa cum dicteaza legile Opticii , ca niste mici discuri Airy... Cand citesc cum cineva ''abereaza'' despre cat de punctiforme apareau stelele in telescopul X , pentru mine e clar ca acea persoana nu a privit niciodata stelele printr-un telescop adevarat...) Am gasit cu reflectorul de 76mm , M8 si M21. In M21 se vedeau doar trei-patru stele si o mica ceata luminoasa. Steaua centrala a lui M20 nu a fost rezolvata si nebulozitatea nu se vedea nici prin filtru UHC. M8 adica ''Nebuloasa Laguna'' a fost impresionanta chiar si prin acest telescop. M28 a fost abia observabil ,mai bine la 70x decat la marire mica. In schimb ,M22 a fost mare si luminos,bine vizibil. La fel si M27 prin UHC la 70x . M57 a fost abia observabil la 35x+ UHC ,mai bine vizibil la 70x. Pe Marte nu s-a vazut calota polara iar Saturn a prezentata un inel ''monobloc'' si satelitul Saturn dar si umbra inelului proiectata pe discul planetar. Roiurile deschise din Ophiucus sunt obiecte foarte potrivite pentru acest telescop :IC 4756 -NGC 6633-4665.Splendide ! Mircea ----------------------------------- iulian90 15 Oct 2018 20:24 ----------------------------------- In ultimele doua seri am profitat de cerul senin de calitate si pe langa obiecte DSO, ale caror rapoarte de observatie le-am postat la topicul "DSO/ Obiectele cerului profund", am mai observat si niste stele-carbon ,prin constelatiile Cygnus, Cepheus si Draco. Intr-o zi ma uitam prin atlasul "Sky & Telescopes Pocket Sky Atlas" si tot vedeam anumite stele langa a caror denumire mai era trecut in paranteza litera "c". La inceput nu pricepeam ce e cu litera aceea langa denumire, ma gandeam ca poate inseamna ca stelele respective sunt cefeide, caci litera c se gasea langa denumirile stelelor variabile in general. Dar am observat ca acea litera se gasea in special langa denumirile acelor stele variabile care le-am indentificat ca fiind tip carbon, in trecut. De aici am tras concluzia ca litera c in paranteza de langa denumirile acestor stele, inseamna ca acestea sunt stele-carbon, nu cefeide, cum credeam la inceput. Interesant atlasul, pe langa faptul ca arata multe stele variabile pe harti, acum am aflat ca arata si multe stele-carbon. Fara sa stiu tineam aruncat prin sertar o bijuterie de atlas, macar ca in ultima vreme nu prea il mai foloseam, caci acum am atlasul Deep Sky Hunter Atlas, care este mai detaliat, dar numai in privinta obiectelor DSO. Am luat atlasul si am cautat noi stele-carbon, prin constelatiile care se vad in perioada asta. Cele mai multe le-am gasit prin Cygnus: U Cygni, situata in apropiere de steaua o-2 (omicron) Cygni. Este relativ rosiatica, mai mult portocalie si relativ slaba. AX Cygni, la est de steaua δ Cygni, intre aceasta si roiul deschis NGC 6866. Si steaua aceasta este portocaliu-roscata si tot slaba ca si precedenta. TT Cygni, o stea relativ slaba, situata in apropiere stelele 17 Cygni si χ Cygni. Are o culoare mai mult portocalie. V 460 Cygni, la est de stelele υ si 70 Cygni si la nord vest de steaua ζ Cygni, aproape de granita estica a constelatiei. Are o culoare portocalie-galbena, la prima vedere nu pare sa aduca cu o stea-carbon ,dar e interesant. :) RV Cygni, situata mai ma nord de V 460 Cygni, langa steaua 79 Cygni. Este portocaliu-roscat si relativ stralucitoare. Apoi si prin constelatia Cepheus am gasit o stea-carbon, S Cephei, la vest de stelele Errai ( γ Cephei ) si ρ Cephei. Este de culoare portocaliu-roscata si relativ slaba. Si ultima stea-carbon observata a fost UX Draconis din Draco, langa steaua 59 Draconis. Este portocalie usor roscata si relativ stralucitoare. Cu aceste 7 stele-carbon am ajuns la 17 stele-carbon observate pana acum. :) Dintre acestea ,cel mai mult mi-au placut stelele R Leporis si T Lyrae, care sunt cele mai rosiatice stele pe care le-am observat. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 15 Oct 2018 21:11 ----------------------------------- E foarte OK sa scrii despre stelele carbon si aici , spre informare insa iata un link : http://astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=181821#181821 Este acolo o lista cu toate stelele-carbon din PSA. Vad ca nu sunt singurul care prefera sa foloseasca alte atlase in loc de PSA. Eu nu ma pot dezlipi de Sky Atlas 2000 si Atlasul Taki. Mircea ----------------------------------- iulian90 16 Oct 2018 08:32 ----------------------------------- Multumesc domnu Mircea pentru informare, nu stiam de acel topic despre stele carbon. :) In ceea ce priveste atlasul PSA, eu nu il mai foloseam deoarece nu prea era detaliat in privinta obiectelor DSO, dar si a stelelor de reper cu magnitudinea mai mare de 7, pentru gasirea mai exacta a unor obiecte DSO slab luminoase. Si nici in cazul stelelor duble, macar ca sunt afisate destul de multe, o parte din acestea, mai slabe sau mai neimportante nu au nicio denumire in dreptul lor. In schimb ,fata de alte atlase pe care le detin , arata multe stele variabile,toate cu denumiri in dreptul lor si recent am aflat ca arata si multe stele carbon. ----------------------------------- dreammer54 09 Noi 2018 01:59 ----------------------------------- In seara aceasta in Barlad cerul.a fost foarte bun. Dar si foarte.frig, cam 4-5 grade, iar eu nu m-am imbracat bine si a trebuit sa revin repede acasa. La urmatoarea iesire iau hainele de iarna! Dar am revazut Andromeda, Triangulum si nebuloasa Crab. Am cautat Bode si Cigar, dar nu le-am gasit. Erau deasupra luminilor din parc, frunze nu mai sunt, cerul.era cam spalacit in zona aia. Montura Dobson inca nu e asamblata, abia am terminat de dat cu lac, mai astept vreo zi-doua sa se usuce bine. Am folosit micul trepied cu montura pipe si a mers bine!!! Un singur inconvenient, totusi: backlash, nu ramanea acolo unde o opream eu, revenea putin. Probabil ca la planete ar fi mai deranjant, altfel isi face treaba...chiar daca nu la fel de fin ca dobson. Multumesc. ----------------------------------- iulian90 02 Dec 2018 01:26 ----------------------------------- In seara asta a fost senin, dupa mai bine de 2 saptamani, asa ca am iesit la observatii, in ciuda gerului. Am folosit telescopul de 114mm, 2 oculare (Celestron Nexstar 40mm si RK 20mm) si filtrul UHC. Am cautat mai intai cometa 64P/Swift-Gehrels din constelatia Triunghiul. Nu a fost prea greu sa o gasesc, desi cometa este una slab vizibila in telescopul de 114mm, am avut noroc ca se gasea langa niste stele mai usor de reperat, undeva intre stelele Beta Trianguli si Mirach/Beta Andromedae, in apropiere de steaua HIP 7943 (la un grad spre sud de aceasta). Este greu vizibila, mica, nu cred ca are mai mult de 1 arc-minut, condensare slaba spre centru. Este cea de-a sasea cometa observata de mine. Apoi mai tarziu, am cautat si cometa 46P/Wirtanen din constelatia Cetus. Aici am intampinat dificultati in gasirea cometei, desi aceasta este mai stralucitoare decat cometa 64P/Swift-Gehrels , fundalul cerului in partea de sud, la inaltimi unghiulare mici, nu prea este negru din cauza poluarii luminoase cam mari in zona aceea, unde se gaseste deocamdata cometa. Dar am insistat si incet-incet am inceput sa zaresc cometa, la 22x. Apoi si la 45x am vazut cometa,dar parca mai greu decat la 22x. Am pus si filtrul UHC ,mai intai la ocularul de 40mm, apoi si la cel de 20mm si cometa se vedea mai bine conturata, fiind relativ mica, maxim 10 arc-minute cred ca avea, putin alungita de directia nord-sud si cu condensare destul de slaba spre centru. Cometa 46P este cea de-a saptea cometa pe care am observat-o pana acum. Interesant. :D Pana acum am observat urmatoarele comete: 1. Cometa C/2014 Q2 Lovejov din 2015. Aflasem de cometa cam tarziu, in primavara, cand cometa trecuse deja de perigeu, am observat-o cu monocularul rusesc 8x30. 2. Cometa C/2013 US10 Catalina din 2016.Am observat-o cu lunetele Bresser 60/800mm si RFT 50mm f4. 3. Cometa 41P/Tuttle-Giacobini-Kresak din 2017. Am observat-o cu telescopul reflector de 114mm, insa mi s-a parut greu vizibila, din cauza gradului de condensare al capului cometei destul de slab. 4. Cometa C/2015 V2 Johnson din 2017. Am observat-o tot cu telescopul de 114mm si cu binoclul 8x40, s-a vazut destul de bine, a avut condensare mai accentuata, a fost relativ luminoasa. 5. Cometa 21P/Giacobini-Zinner din anul acesta. A fost cam la fel de bine vizibila ca si cometa C/2015 V2, am observat-o cu telescopul de 114mm si cu binoclul 10x50. 6. Cometa 64P/Swift-Gehrels din seara aceasta. Destul de slab vizibila si mica. 7. Cometa 46P/Wirtanen tot din seara aceasta. Deocamdata greu vizibila de la mine, din cauza poluarii luminoase mari spre sud, dar poate sunt sperante sa fie cea mai luminoasa cometa pe care sa o observ. :) ----------------------------------- milanpicard 02 Dec 2018 20:13 ----------------------------------- Hey baieti, nu stiu daca s-a mai discutat asta aici, daca da, sorry. Dar este o supernova in M77, la 13.2 mag, m-am gandit sa fac reclama. Am avut doua sesiuni cu ea, cu dob8 si tot ce stiu, cel mai mult a fost un fel de nucleu dublu al galaxiei, sau mai elongat... Nu ca un punct distinct. Cei cu Dob12 insa spun ca se distinge. E la 18" NNE de nucleu, dar e slaba si se camufleaza in halou. Dar.am aflat ca put sa dau barlow la 6mm, si la 400x pot vedea stele de 13.5 sau asa. La 200x era imposibil. Good luck! ----------------------------------- iulian90 03 Dec 2018 18:39 ----------------------------------- Aseara m-am uitat si eu la galaxia M 77 cu telescopul de 114mm ,dar nu am putut vedea supernova, ce-i drept mi s-a parut ca nucleul galaxiei este putin mai luminos decat de obicei, dar altceva nu am observat la galaxia M 77. Pe langa observatii vizuale cu telescopul de 114mm, am mai facut si niste poze cu expunere lunga ,cu aparatul foto Panasonic DMC-FZ7, pus pe montura EQ1, pe care am echipat-o cu un motoras pas cu pas si un reductor de turatie format dintr-o roata si un melc din plastic. Montura se comporta relativ bine, stelele din poze sunt aproape rotunde, doar putin alungite din cauza ca nu am pus eu montura bine in pol. Am facut poze in zona constelatiei Cygnus, Roiul Dublu din Perseu, zona stelei Mirfak/ Alpha Persei, Pleiadele , o parte din Hyade si la urma si cateva poze la cometa 46P/ Wirtanen. ----------------------------------- Mircea Pteancu 06 Dec 2018 19:03 ----------------------------------- Iulian Felicitari pentru fotografii si mai ales pentru observarea cometelor. Ca observarea cometelor nu-i treaba usoara am vazut si eu aseara cand 64 Swift-Gehrels mi-a dat mult de lucru pana ce am vazut-o. Am cautat-o cu Toleascopul , la 38.5x cu ocularul Plossl 32mm...nimic...si ...iar nimic...si tot asa. Pana la urma ''m-am insurubat'' la ocular , le-am dat incolo de harti si efemeride si nu mi-am mai luat ochiul de acolo vreo 20 de minute. Abia atunci , am inceput sa zaresc ''ceva'' cu suficienta certitudine desi am privit spre zona corecta a cerului de la bun inceput. Am schimbat cu ocularul Seben zoom si ,in sfarsit, la 120x am obtinut o imagine pe care o vedeam stabila si cu privire directa. Dar a fost foarte slab luminoasa. Nu stiu ce fac mecanicii de pe cometa asta dar daca ea trebuie sa fie vizibila cu ochiul liber de Craciun ,atunci ar fi vremea sa puna serios mana pe lopata si sa bage carbuni pe foc ...asa... ''bigstail''. :lol: Lasand gluma la o parte , am comparat cometa 64 P cu M33 si M 74. M74 s-a vazut aseara de la mine doar cu privire indirecta si daca era pozitionata spre periferia campului vizual al ocularului Plossl 32mm la 38.5x. Abia atunci , prefacandu-ma ca privesc doua stelute din centru ,se zarea M74 in quadrantul S-V al campului vizual.Cu adevarat ... Galaxia Fantoma ! M33 a fost mai usor de gasit si de observat ca M74 , se vedea cu privire directa dar a fost slab luminoasa. Cometa 64 P /S-G a fost doar cu ceva mai luminoasa decat M33. Azi-noapte , pe 6 Decembrie a.c. ora locala 1:42 , a avut loc o minima a stelei variabile Algol. Ajuns sub cerul liber la 22:30 , am privit des spre Algol si i-am comparat luminozitatea cu cea a stelelor Gama Andromedae de 2.1mv si Epsilon Persei de 2.9 mv. Am incheiat sesiunea de observatii la ora 1:30. De cel putin o jumatate de ora, poate de o ora , Algol era mai slab luminoasa decat Epsilon Persei. Ori la inceputul observatiei , Algol a fost clar mai luminoasa decat Epsilon Per. Sa vedem cum va fi vremea , pe 8 Decembrie are loc un alt minim al lui Algol ,la 22:31 ,ora mult mai convenabila. L-am vizitat pe Uranus , extrem de usor de gasit spre Est de Omicron Psc /Torcularis,se vede deja in cautatorul 6x30mm. Am pus fitrul UHC pe ocularul Plossl 32mm si am observat la 38.5x nebuloasele M42 si M43- de nedescris , apoi M78 si NGC 2071. In jurul stelei Iota Ori se vedea de asemenea nebulozitatea parte a complexului (roi deschis+nebuloasa) notat cu NGC 1980. In jurul stelelor 42 Ori si 45 Ori se vedea nebulozitate de forma alungita si neregulata ,parte a complexului de nebuloase NGC 1973-75-77. Roiul NGC 1981 isi facea vazuta forma de crocodil chiar si in binoclul 7x50mm. Flame Nebula sau NGC 2024 .. a fost ...si n-a fost vizibila. Cand Alnitak era in campul vizual , Flame Nebula ... era pe nicaieri. Cand pozitionam Alnitak inafara campului vizual , se vedea o pata cetoasa de forma unei petale de trandafir dar era chiar in dreptul stelei deci nu am fost sigur daca a fost chiar nebuloasa NGC 2024 sau vreo reflexie. Am dat jos filtrul si am rezolvat stelele duble-multiple : Rigel,52 Ori,Eta Ori,Sigma Ori si Zeta Ori la 154x/Seben zoom 8mm. Am trecut in revista roiurile lui Hodierna din Auriga ,adica M37-M36-M38 si NGC 1907. Am aruncat o ultima privire spre Algol Cel Intunecat si am zbughit-o spre caldurica. Mircea ----------------------------------- Stille 06 Dec 2018 19:40 ----------------------------------- Eu pe aerith.net am vazut o estimare maxima de magnitude pt 64P/Swift-Gehreis de 9, si asta prin noiembrie, ca acum a coborat deja sub 14. Cometa vizibila cu ochiul liber de Craciun e 46p/Wirtanen, care de fapt e vizibila cu ochiul liber de acum, pe cer suficient de intunecat (eu am prins-o cu coada ochiului pe un cer unde de abia se vedea calea lactee, probabil la munte se vede usor) Multumesc de pontul cu Algol - cred ca in Iasi vremea va fi un dezastru sambata, dar omul cat traieste, spera. NGC 1981 nu l-am vazut pana acum - o sa incerc sa-l prind data viitoare cand ies la stele. Pe el si roiurile din Auriga, ca acum ca le-ai mentionat mi s-a facut dor de ele. ----------------------------------- Mircea Pteancu 06 Dec 2018 20:20 ----------------------------------- Multumesc Stille , s-a facut lumina in odaita gandurilor mele ! Deci 46P va fi vizibila VOL nu 64 P,asta explica , impreuna cu magnitudinea citata de tine , motivul pentru care am vazut atat de greu cometa aseara. Atunci trebuie sa caut cometa 46P/Wirtanen. O cometa luminoasa este un spectacol care nu trebuie pierdut. Si care poate aduce surprize mari. NGC 1981 este la Nord de M42-43. Intre NGC 1981 si M42-43 sunt stelele 42Ori si 45 Ori. Stelele 42-45 Ori se scalda in nebuloasa NGC 1973-75-77. Daca obtii un filtru UHC vei vedea partea mai luminoasa a acestui complex in noul tau telescop de 130mm. Sunt absolut sigur de asta deoarece eu am vazut asa ceva in dobul meu de 125mm din oras ,cu filtru UHC binenteles. Zona aceea este excelenta sa inveti sa faci observatii cu filtrul. Nebuloasa NGC 1973-75-77 se va vedea atat de slab incat la inceput nu o bagi in seama. Abia cand compari vecinatatea stelelor 42-45 Ori cu cea a stelelor din NGC 1981 vei remarca ceata luminoasa ,prezenta langa primele si absenta dintre stelele lui NGC 1981. Mergand spre Sud de M42 ajungem la Iota Ori. Aceasta stea tripla , impreuna cu vreo cinci-sase stelute asezate pe o curba langa ea ,formeaza NGC 1980. Roiul NGC 1980 se scalda intr-o aripa a nebuloasei M42 ,nebuloasa care se vede ca o pata cetoasa circulara si luminoasa in jurul lui Iota Ori. Cu foarte putine exceptii , nebuloasele sunt foarte palide in telescoapele noastre mici. Pentru multi , banii - dati pe filtre deloc ieftine - par aruncati in vant pentru niste imagini slab luminoase ,dezamagitoare. Acestia privesc cu ochiul material. Pentru altii , chiar si atat este ceva minunat ,incantator ,filtrul este un portal spre un Univers mult mai bogat. Acestia privesc cu ochiul si curiozitatea intelectului. Succes Sambata la minima lui Algol,Mircea ----------------------------------- tudor 06 Dec 2018 20:48 ----------------------------------- Pe 16 decembrie o sa fie maximul de stralucire a cometei 46p/wirtanen. Dar numai sa avem senin, ca poate se anunta ninsori! ----------------------------------- zoth 06 Dec 2018 21:24 ----------------------------------- Am dat jos filtrul si am rezolvat stelele duble-multiple : Rigel,52 Ori,Eta Ori,Sigma Ori si Zeta Ori la 154x/Seben zoom 8mm. Fii bun te rog, ce culoare ai observat la companionul lui Rigel? Ms. ----------------------------------- Mircea Pteancu 06 Dec 2018 23:55 ----------------------------------- zoth Ti-as spune cu placere dar nu am fost atent la toate detaliile. Aspectul la care am fost atent a fost daca telescopul rezolva / separa componentele sau nu. Ultima oara l-am colimat in vara , de atunci am fost de doua ori la observatii ''in natura''. L-am cam zdruncinat si nu l-am verificat , eram curios. Cea mai stransa dubla observata aseara a fost 52 Ori de 1.1'' , s-a vazut ca cifra opt la 154x. In ceea ce priveste companionul lui Rigel , a venit vremea sa continuam tema de observatii legata de observarea acestuia. Iti multumesc ca ai amintit acest lucru,am sa revin cu detaliul solicitat. Mircea ----------------------------------- iulian90 07 Dec 2018 15:03 ----------------------------------- Iulian Felicitari pentru fotografii si mai ales pentru observarea cometelor. Multumesc dl. Mircea. :) Aseara a fost senin, insa ger, dar gerul nu m-a intimidat deloc si am profitat de ocazie si am iesit nu numai cu telescopul de 114mm ,ci si cu echipamentul astrofoto, adica aparatul foto Panasonic si montura EQ1 motorizata in regim DIY. Am facut si un suport de fixare a filtrului UHC pe obiectivul aparatului, ca sa fac poze la nebuloase. Am pus mai intai montura in pol, insa am intampinat dificultati, fiindca montura nu dispune de luneta polara si nici de reglaj fin pe azimut pentru punerea in pol a monturii, doar pe altitudine are reglej fin , cu un surub ce impinge partea cu axul RA a monturii. Plus ca la aparat i se dercarcase repede bateria si a trebuit sa o pun la incarcat mai bine 1,5 ore timp in care a trebuit sa ma multumesc cu observatii vizuale prin telescopul de 114mm. Apoi , dupa ce s-a incarcat bateria la aparatul foto , m-am mai chinuit vreo jumate de ora cu punerea in pol a monturii, reusind in cele din urma. Am facut cam 12 poze la cometa 46 Wirtanen (fara filtru UHC) si apoi 7 poze la nebuloasa M 42/M 43 din Orion, cu filtrul UHC montat pe aparatul foto. Pozele l-am prelucrat (stackat) cu programul Deep Sky Stacker, impreuna cu cateva cadre dark (poze facute cu capacul pus pe obiectiv,cu aceeasi expunere si la aceeasi temperatura ca si pozele la nebuloase) si cateva cadre bias (poze facuate tot cu capacul pus, dar cu cea mai scurta expunere pe care o poate face aparatul foto), pentru reducerea zgomotului in imaginea rezultata. Rezultatul final la cometa 46P/Wirtanen a iesit relativ bine, insa cu zgomot mai mare decat in pozele brute. Dar rezultatul la nebuloasa M42 a iesit cam naspa, cu si mai mult zgomot in imagina finala decat in poze. Ori programul Deep Sky Stacker nu lucreaza bine cu pozele in format TIFF ale aparatului Panasonic, ori aparatul este "praf" , facand pozele cu zgomot prea mare (fundalul imaginii cu aspect de "purici", ca la televizoarele vechi care nu prind posturile TV prea bine) si programul Deep Sky Stacker nu le poate prelucra bine din cauza zgomotului prea mare. La anul poate i-mi voi cumpara un aparat foto mai bun, poate un DSLR, Canon 1000D. Cat timp se incarca bateria la aparatul foto ,am facut observatii vizuale prin telescopul de 114mm, mai intai la cometa 46P/Wirtanen, care se vedea mult mai bine aseara, fata de cum se vedea in serile de 1 si 2 decembrie. Se vedea foarte aproape de steaua Azha (Eta Eridani). La 22x ,dar mai ales la 45x se observa bine zona centrala, cu nucleul, iar cu filtrul UHC pus la ocular, nucleul se vedea mai slab luminos, dar componenta difuza din jurul nucleului, adica capul cometei ,se vedea parca mai bine si mai extinsa decat fara filtru UHC, la ambele grosismente. Am remarcat si miscarea cometei fata de steaua Azha, vedeam cum de la o ora la alta cometa se apropia fata de stea. In rest, mai mai uitat la galaxiile M 31,M 32 si M 110 din Andromeda, care se vedeau bine inclusiv M 110, apoi si la galaxia pitica NGC 185 din Cassiopeia, care abia se zarea cu vedere indirecta, mai mult la 45x decat la 22x. M-am uitat si la galaxia M 33 din Triunghiul, se vedea destul de greu, insa mai bine decat galaxia NGC 185. Mai tarziu, cand constelatia Orion se mai ridicase pe cer, am pus iar filtrul UHC la ocularul de 40mm si am observat nebuloasele M 42 si M 43, precum si nebuloasa "The running man" NGC 1973/1977 din preajma stelelor 42 si 45 Ori, care abia se vedea, detectand "prezenta" sa, intocmai ca la nebuloasa "America de nord", in zona stelelor 42 si 45 Ori,care nu sunt prea stralucitoare, fundalul cerului se vedea foarte-foarte putin mai deschis decat in jur. Nebuloasa NGC 1973/1977 este cea dea 17-a nebuloasa difuza observata de mine pana acum. ----------------------------------- Mircea Pteancu 07 Dec 2018 20:30 ----------------------------------- Iulian Foarte interesanta prima fotografie a nebuloasei M42-43 Orion. Parca este fotografia folosita de Alexescu pentru coperta cartii sale ''Cerul ,o carte pentru toti''. Intentia ta de a cumpara un nou aparat foto ...hm...imi trezeste sentimente contradictorii. Pe de o parte , trebuie sa respectam liberul arbitru si fiind tu dragul meu coleg de forum ,ar trebui sa iti urez succes. Pe de alta parte , parca s-au aprins undeva niste becuri rosii de alarma ... bi cherful ! Nu uita ca Ulise i-a pus pe camarazii sai sa-l lege de catarg din cauza sirenelor. Aseara Joi 6 Decembrie '18 , am observat cometa 46P/Wirtanen,incepand de la ora 22:30 TLR. Am inceput prin identificarea stelei Azha/Eta Eri, steaua de la stanga de cometa in fotografiile lui Iulian. Prin binoclu nu se vedea langa Eta Eri nicio urma de cometa. In telescop ,la 17.5x /Plossl 32mm-camp efectiv de 3 grade ,parca,parca se vedea ceva la NV de Azha. LA 62X/Plossl 9mm incepea sa se vada binisor cometa ,situata in acelasi camp cu Eta Eri. La 75x /Plossl 7.5mm - camp efectiv 42 minute , cometa se vedea ceva mai bine decat la 62x, sub forma unui obiect cetos circular, cu diametrul de aprox. 4 minute de arc , cu centrul usor mai luminos si cu nucleu cu aspect stelar ,acesta fiind vizibil numai cu privire periferica. 46 P/Wirtanen se gasea la aproximativ 4 minute distanta spre NV de Azha Eta Eri. Am folosit pentru observatii telescopul Newton RFT 125mm F/4.5 despre care am scris cate ceva aici : http://observoergosum.blogspot.com/2015/02/constructia-reflectorului-meu-de-125mm.html Mi-am facut apoi ''incalzirea'' observand la 75x trei stele din cele patru in Sigma Ori si rezolvand Lambda Ori ca dubla si Iota Ori ca tripla . Am avut apoi o tentativa la Rigel dar ...ceva nu era in regula, nici urma de companion iar imaginea era neclara. Cand am luat ochiul de la ocular , am vazut ca trei sferturi din cer era deja acoperit de nori grosi ,impenetrabili. Iar primii ''emisari'' ajunsesera deja si la Orion. Doar Cainele Mare parea a fi inca liber de nori. Am observat M41 , NGC 2362 -T Canis Majoris Cluster si frumusica steaua dubla ''h3945/Albireo de iarna'' , descoperita de John Herschel. Dupa care ... beng , aproape ca s-a auzit cum s-a trantit capacul de nori cenusii peste o lume inca si mai cenusie decat norii. Mircea ----------------------------------- iulian90 08 Dec 2018 18:46 ----------------------------------- Iulian Foarte interesanta prima fotografie a nebuloasei M42-43 Orion. Parca este fotografia folosita de Alexescu pentru coperta cartii sale ''Cerul ,o carte pentru toti''. Fotografia cu nebuloasa M 42 de pe coperta cartii "Cerul, o carte pentru toti " este mai frumoasa decat imaginea rezultata din cele 7 fotografii facute de mine alaltaseara. :) Dar chiar si asa cu arata imaginea realizata de mine, este totusi un inceput bun in astrofoto. Sincer nu ma asteptam sa iasa nici macar asa rezultatul la nebuloasa M 42. Poate nu o fi chiar bun aparatul foto Panasonic la astrofoto din cauza zgomotului de imagine ridicat, dar deocamdata cu el voi lucra in astrofoto pana ce voi lua un aparat foto Canon 1000D. Mai intai voi invata cu el toate chestiile legate de astrofoto la obiecte DSO ( punerea in pol cat mai corecta a monturii ecuatoariale, expuneri, prelucrari etc.) si pe urma o sa ma gandesc la echipament astrofoto mai performant si mai scump. ----------------------------------- Stille 10 Dec 2018 02:02 ----------------------------------- Multumesc de sfaturi, Mircea - sambata au fost nori, si nu am apucat inca sa fac rost de un filtru UHC, dar m-am uitat dupa NGC 1981 si chiar arata foarte "crocodilian". Cumva, mi-e greu sa il privesc ca separat de intreaga Sabie, si pe el si pe NGC 1980 - trebuie sa citesc mai multe despre zona asta, sa aflu cate au de fapt componentele ei in comun. Daca e posibil luna asta, incearca sa cauti 46P/Wirtanen de pe cer intunecat. Pe un Bortle 3 spre 4, are deja aproape 1 grad, e usor vizibila cu ochiul liber si e de-a dreptul spectaculoasa in binoclu. ----------------------------------- Mircea Pteancu 10 Dec 2018 12:47 ----------------------------------- Stille Ti-l prezint pe ''prietenul '' meu Bob King : https://www.skyandtelescope.com/observing/overlooked-wonders-in-orions-shadow02102016/ Am pus ghilimele deoarece prietenia este doar din partea mea ... :D Sunt inscris pe situl lui Sky&Telescope , primesc saptamanal noutati. La cate am de observat si de invatat de la Bob King si de la Sue French , ar trebui sa am sapte vieti sa le fac pe toate. Multumesc si eu de sfat , asa am sa fac , sunt cu ochii pe 46P/Wirtanen. Cu o anume emotie ,cometele nu vin si ,mai ales, nu pleaca ''cu mana goala''. Mircea ----------------------------------- Herr_Alien 10 Dec 2018 13:29 ----------------------------------- Doar pe 6 decembrie am avut un pic de cer senin - in rest nori. Asa ca nu prea am ce povesti. Om mai vedea cum se mai schimba vremea. @iulian: imi plac pozele, imi place ca vrei sa storci si ultima picatura de performanta din echipament. @''prietenul'' lui Bob King :) : mie imi place mult Struve 747, e o tinta potrivita iarna pentru a judeca performanta binoclurilor. Just saying :) ... ----------------------------------- Erwin 13 Dec 2018 23:12 ----------------------------------- Am văzut mai înainte cometa 46P Wirtanen de la balcon, din Berceni, cu binoclu 10x50 CZ, din cauza lipsei de acomodare la întuneric am găsit-o greu, dar e acolo, se vede și din oraș, din locuri mai întunecate și dacă nu bat luminile direct în ochi. ----------------------------------- Mircea Pteancu 14 Dec 2018 15:50 ----------------------------------- Felicitari Erwin ! Daca nu ma insel,la noi pe forum aceasta este prima observatie a cometei 46 P raportata din Bucuresti. Edit : vad la topicul dedicat cometei 46 P ca ai observat-o simultan cu Tudor. Felicitari amandurora ! (Pe un asemenea frig , nu vi se pare ca miscarile va sunt insotite de un clinchet diafan ? :P ) Cer senin , Mircea ----------------------------------- saiph 14 Dec 2018 16:37 ----------------------------------- (...)(Pe un asemenea frig , nu vi se pare ca miscarile va sunt insotite de un clinchet diafan ? :P Ca bine zisesi, nene Mircea :D Am iesit si eu, in urma cu o saptamana, sa caut comeata. Am gasit-o relativ usor, era intre Cetus si Eridanus, exact unde era mentionata pe harta. In Makul 127, cu filtru Optolong LP, pe un cer cam de +4 spre +4.2 NELM, cu norisori sporadici, am vazut-o in ocular-ul PL32 ca o meduza fantomatica, cu o usoara condensare spre nucleu, destul de maricica in camp, poate un pic mai mare decat M13. Ea era in mod sigur mai mare, dar atata se vedea, neavand cum sa stivuiesc cadre pe retina.. Iar dupa ce m-am mai invartit un pic pe cer dupa M42 (usor surprins cat de fain arata prin filtrul asta), M45, M31, roiul dublu si alte tinte usoare, a am simtit ca se-ngroasa gluma, sau mai bine zis, ingheata :lol: Pe drum spre casa am vazut roua pe masini, iar pe unele incepuse sa prinda crusta. Sper sa am ocazia macar sa mai vad o data cometa pana incepe sa se departeze, desi prognoza pe-aici zice altceva :( Frumoasa, cum rar mai prinzi - ultima pe care am reusit sa o pozez a fost acu' vreo 3-4 ani (Lovejoy), tot asa verzuie si luminoasa ----------------------------------- Niky360 15 Dec 2018 05:16 ----------------------------------- @saiph: vezi topicul cometei Wirtanen, o sa iti para cunoscuta imaginea pe care am postat-o acum ceva minute, eram amandoi pe camp atunci :). ----------------------------------- saiph 15 Dec 2018 11:37 ----------------------------------- :lol: exact, Niky cand am vazut finder chart-ul pt 46P mi-am zis "wth? asta-i plagiat!" :lol: bine, nu-i sta coada la fel de in vant, dar traiectoria pe cer si culoarea si stralucirea si perioada din an.. prea bate la ochi ----------------------------------- Erwin 15 Dec 2018 18:01 ----------------------------------- Mircea, a fost vreme nașpa mult timp aici și nici nu am ieșit, doar pe balcon, din cauza timpului comprimat. S-a comprimat că na, trebuie finalizate proiecte al căror termen a expirat demult... :D ----------------------------------- Mircea Pteancu 15 Dec 2018 20:52 ----------------------------------- Erwin Traiasca termenele ca de n-ar fi ele n-am mai finaliza nimic ! Spor la treaba si un pic de cer senin pentru ''aruncatorul cu privirea '' ,Mircea ----------------------------------- iulian90 16 Ian 2019 00:08 ----------------------------------- Buna seara tuturor. :) In seara asta am urmarit ocultatia de catre Luna a stelei μ Ceti. Am putut observa disparitia stelei pe partea intunecata a Lunii, de la ora 18 si aproape 57 minute, plus ca am facut si o poza cu foarte putin timp inainte sa dispara steaua μ Ceti, cu camera foto Olympus X42 prin telescopul de 114/900mm ,in mod afocal. Reaparitia stelei pe partea luminata a Lunii de la ora 20 si 14 minute, am cam ratat-o pentru ca din cauza unor treburi am revenit abia pe la ora 20 si 30 minute, deci cu intarziere de 16 minute,dar tot am mai facut o poza si dupa reaparitia stelei μ Ceti. De aceasta ocultatie am aflat din anuarul astronomic Efemeride Astronomice 2019. Foarte bun sa ai un asemena anuar astronomic in casa, este aproape indispensabil pentru pregatirea observatiilor astro. :) ----------------------------------- Herr_Alien 16 Ian 2019 11:33 ----------------------------------- Mai, ne pacalesti ... mu Cephei are o declinatie de aproape 59 de grade ... Luna nu urca atat de sus ... Sigur era o alta stea. --- edited ---- poate mu Ceti? ----------------------------------- iulian90 16 Ian 2019 13:52 ----------------------------------- Îmi cer scuze pentru greșeală. Era vorba de steaua Mu Ceti, nu de Mu Cephei. A fost o greșeală cauzată de stres și grabă, aseară abia am avut timp să observ ocultația stelei Mu Ceti, am avut multe treburi și m-am grăbit să scriu raportul de observație, și cu gândul in altă parte am scris Mu Cephei in loc de Mu Ceti. Mai grav este că am repetat aceeași greșeală și în imaginile cu ocultația. Dar o să corectez azi greșeala, nu o să las așa raportul de observație. Mulțumesc pentru atenționare Herr_Alien. :) ----------------------------------- Herr_Alien 16 Ian 2019 14:09 ----------------------------------- Nu-i bai. Si eu am patit treburi d-astea, tot susrescitat. M-am mai potolit (imbatranit? :) ) apoi, si am evitat sa mai fac lucurile pe fuga. Felicitari pentru pozele facute, imi place ce reusesti sa faci cu echipamentul tau. ----------------------------------- iulian90 16 Ian 2019 17:09 ----------------------------------- Multumesc Herr_Alien pt. felicitari. :) Pe langa observatii vizuale ,de vreo doi ani si jumatate am inceput si cu astrofotografia, la inceput cu telefonul prin telescop, la ocular, apoi cu camere din ce ince mai bune, bineinteles, din acelea web sau video obisnuite , modificate de mine pentru astro, caci camere dedicate pentru astrofoto nu am posibilitatea sa cumpar deocamdata. Astrofotografia ma atrage destul de mult ,este interesanta, cu ajutorul ei am ajuns sa cunosc mai bine obiectele ceresti studiate. De ex. Luna care la inceput , acum 5 ani , ma supara cand faceam observatii la obiecte DSO , adesea o ignoram si nu prea o observam prin lunete, de cand am inceput sa fotografiez sau sa o filmez Luna, am ajuns sa ii cunosc mai bine geografia, craterele, marile, muntii si alte formatiuni de pe suprafata sa, iar acum abia astept de fiecare data ca Luna sa revina pe cer ca sa o observ ,chiar si numai vizual, la ocular. :) ----------------------------------- iulian90 17 Ian 2019 00:25 ----------------------------------- In seara asta ,cu toate ca erau cam multi nori dar printre ei cerul era limpede, am incercat sa fac niste poze cu camera foto Olympus X42 prin telescopul de 114mm, la anumite grupari de stele, cu ar fi M 45 Pleiadele, zona nebuloasei M42 din Orion, grupul de stele din jurul stelei Lambda Orionis, precum si grupul de stele din care fac parte stelele variabile AR si IQ Aurigae. Am montat camera foto in mod afocal, prin ocularul Celestron Nexstar 40mm si am setat camera la cea mai mare valoare de compensare de expunere, la +2 EV (expunerea maxima la aceasta camera este de 1/2 secunde) si ISO maxim, de 1600. Camera foto a realizat poze destul de interesante la expunerea de jumatate de secunda, in care erau vizibile stele cu magnitudini de pana la 8 mv. Poza cu Pleiadele a iesit cea mai frumoasa. :) Nu ma asteptam la asemenea rezultate. :) ----------------------------------- iulian90 14 Feb 2019 17:57 ----------------------------------- Aseara cerul a fost foarte curat si negru limpede, cum nu am mai fost demult, in ciunda faptului ca Luna era prezenta pe cer. Pe langa faptul ca am facut poze la Luna si am observat si cometa C/2018 Y1 Iwamoto in timp ce se apropia aparent de galaxia NGC 2903, am mai facut si niste poze cu expunere mai lunga cu camera foto Panasonic Lumix DMC-FZ7. Initial voiam sa testez montura EQ1 transformata in astrotrack pentru fotografierea obiectelor DSO cu aparate foto DSLR cu obiective foto, nu prin luneta sau telescop, dar am intampinat niste probleme cu mecanismul de antrenare a axei RA a monturii, asa ca m-am hotarat sa fac poze fara tracking, la focala cea mai mica a aparatului foto, la 6mm si diafragma f/3,3 , cu expunere de 15 secunde la ISO 400 (maximul la acet aparat). Pozele au iesit faine, desi aparatul foto nu este de cine stie ce calitate (nu se compara cu un DSLR), iar apertura la focala de 6mm si deschiderea de f/3,3 era de numai 1,8 mm. :lol: ----------------------------------- iulian90 18 Feb 2019 16:31 ----------------------------------- Aseara am facut alte poze cu aparatul foto Panasonic Lumix DMC-FZ7, pus pe montura EQ1 motorizata in regim DIY. Pozele sunt cu expunere de 1 minut, la ISO 400 si focala 72mm (echivalent 435mm pe format 35mm), aparatul avand crop factor de 6x. ----------------------------------- Mircea Pteancu 18 Feb 2019 16:50 ----------------------------------- Miercuri seara am incercat sa gasesc cometa Iwamoto cu reflectoarele de 125mm F/6.9 si 200mm F/6.16 = esec generalizat. A fost cea mai proasta sesiune de observatii din viata mea ! :cry: Iar dupa ce au venit Marius .P si Tudor si au povestit cum au observat cometa cu binocluri de 70mm ,respectiv de 42mm , era sa rup relatiile mele diplomatice cu Japonia de ciuda ... :evil: si iar ... :x :o :cry: :cry: :cry: Vineri seara ,turbulenta a fost atat de mare incat nu am putut sa folosesc grosisment mai mare de 77x pe newtonianul de 76mm. Tocmai l-am colimat si apoi l-am testat pe stele : Sigma Ori cu doi din cei trei companioni , companionul apropiat a lui Iota Ori ,Lambda Ori,Zeta UMa ,Cor Caroli -rezolvate. Beta Monocerotis ca tripla a fost indescriptibil de frumoasa ! Nitica nebulozitate in M42 iar M44 a fost ''comme ci-comme ca'' deoarece cerul era deja prea luminos de la Luna. Nu am mai folosit micul reflector de ceva vreme ,am si uitat ce instrument placut este :focala relativ lunga la F/9.2 conduce la aberatii mici in imagine datorate ocularelor. Iar apertura de 76mm te obliga sa nu fii prea ambitios ,cu alte cuvinte sa observi obiectele luminoase si ''volens-nolens ''spectaculoase. Sambata seara , asteptarile mele au fost nule, cerul arata chiar mai paclos si mai luminos decat Vineri. Mda, cu ce sa se ocupe amatorul pe o asa vreme ? Cu stelele duble si , de ce nu , cu Luna ! Am inceput cu 52 Ori si mare mi-a fost mirarea cand am obtinut o rezolvare ''ca la carte'' la 205x ,pe Toleascop. Am marit grosismentul la 308x , imagine stabila , spatiu negru larg ,stabil , dubla foarte frumos conturata de inelele de difractie partial imbratisate.Doar fundalul cerului nu a fost chiar ''ca la carte'' deoarece nu a fost negru ci mai degraba gri lucios...asta e. La fel s-a intamplat si cu 32 Ori ,superb rezolvata atat la 205x cat si la 308x. Ma gandeam eu la niste duble subarc dar eram nepregatit , nu aveam la indemana atlasul lui Taki ,asa ca mi-am amintit de Omega Leonis , 7 Tauri iesise din bataia armelor. Despre Omega Leonis imi aminteam vag ca este undeva spre Vest de Regulus ,ma pun deci sa o caut. Cautand Omega Leo , m-am impiedicat in doua bonusuri. Primul a fost steaua dubla 3 Leonis , o dubla inegala cu separatie de 24'' , foarte usor rezolvata la 49x. Al doilea bonus este ''cu cantec''. Fiind cerul foarte luminos, in cautator nu se vedea nimic util. Asa ca am cautat prin incercari. Tot la Vest de Regulus , la un moment dat am nimerit peste o stea rosie , de un rosu intens. Sa fie oare o stea carbon ? Ieri am scotocit in Stellarium si pe net si am primit doua alternative: o fi fost fie CW Leo care este IRC +10216 - o stea in agonie , foarte luminoasa in infrarosu , fie R Leo care este o variabila. Despre CW Leo n-am aflat lucruri practice ,habar nu am daca se vede si in domeniul vizual. Dar despre R Leonis am gasit un indice de culoare de 1.52 care este prea modest pentru obiectul vazut de mine , e mai potrivit pentru o stea portocalie. Apoi am ''aterizat'' pe Omega Leonis , o dubla de stele cu delta mag de 1.5mv, separate prin 0.87'' ,dupa Stelle Doppie.La 205x a fost rezolvata in cadru festiv iar la 308x a fost de-a dreptul superba ! Am incheiat cu rezolvarea lui Propus /Eta Gem , o bijuterie cereasca exceptionala ! Ca sa fiu galant , mi-am zis sa trec pe la Doamna Luna ,sa o salut pe baba dar asta m-a dus in belea. In loc sa inchei si sa scap de frig , am mai stat o ora si am admirat detalii selenare asa cum n-am mai vazut.Cel putin rille am vazut de-a lungul terminatorului selenar atatea cate n-am vazut la un loc in cele trei decenii de cand fac observatii telescopice. Aseara ,Duminica seara , turbulenta nu a mai fost chiar atat de redusa dar a fost totusi foarte scazuta. M-am dus direct la Omega Leo ,rezolvata iar foarte frumos. Omega Leonis este pazita de doi gardieni,3 Leonis -vazut Sambata si 6 Leonis. Am rezolvat cealalta stea-gardian a lui Omega ,anume 6 Leonis. Aceasta dubla are o separatie imensa de 37'' ,deci pare o tinta lejera , potrivita pentru un binoclu mai degraba dar de fapt este greu de observat . Companionul de 9.3 mv este cu patru clase de magnitudine mai slab luminos decat steaua centrala.Interesanta si solicitanta stea dubla ! Apoi am reobservat Iota Leo , gasita si ea ''pe pipaite'', 54 Leo si steaua de la Est de Procyon, o stea dubla optic. Atasez observatia lui tata Herschel asupra acestei stele,eu asa tin minte ca are o separatie de 0.9''.N-o fi ea binara dar este frumoasa ,un fel de Porrima in miniatura. Alula Australis din Ursa Mare este asemanatoare cu 6 Leonis prin diferenta enorma de magnitudine vizuala aparenta dintre steaua centrala si companion. Alula Borealis este si ea o dubla foarte frumoasa si nu-i cine stie ce usor de rezolvat,dar acesta este farmecul fructului oprit ...nu-i asa !? Si aseara am incheiat observatia la Luna unde se mai vedeau o parte dintre rilllele/rimele vazute Sambata: Cobra Head si Vallis Schroeteri ,bine vizibile dar Rima Aristarchus nu se mai vedea. Din zona craterului Mersenius am revazut Rimae Mersenius I si III , Rima II nu s-a vazut nici Sambata ,nici aseara. In schimb Liebig Scarp s-a vazut excelent in ambele seri. Pe celelalte ,desi mai putine Duminica , nu le-am mai recunoscut pe harti. Meserie grea Selenografia asta ! Mircea ----------------------------------- FlorinC 18 Feb 2019 23:08 Ce am vazut aseara ----------------------------------- Felicitari domnu' Pteancu pentru Omega Leo...Super reusita. O binara cu separatie 0.87"...nu e de fiecare zi si mai ales pentru oricine... Inca o data felicitari. Ce ocular e castigatorul? si cu ce telescop? cu Nw de 200/1200? ----------------------------------- tudor 19 Feb 2019 09:39 ----------------------------------- Pentru domnul Pteancu, Sunt sigur ca nu ati vazut cometa datorita situatiei atmosferice coroborata cu lumina Lunii. Sigur ceva nori de inalta altitudine au acoperit japoneza cu un chimono subtire... Nici eu nu am vazut-o pe 13 feb. chiar daca era mai departata fata de Luna decat pe 15 feb. Pe 15 am vazut-o in "pielea goala" si datorita magiei cerului de munte. Oricum aveti observatii de top si foarte diverse, fiind unul din cei mai activi observatori de pe forum. Daca nu, chiar cel mai activ/experimentat. Un lup batran :) ----------------------------------- saiph 19 Feb 2019 10:44 ----------------------------------- Aseara am facut alte poze cu aparatul foto Panasonic Lumix DMC-FZ7, pus pe montura EQ1 motorizata in regim DIY. Pozele sunt cu expunere de 1 minut, la ISO 400 si focala 72mm (echivalent 435mm pe format 35mm), aparatul avand crop factor de 6x. Iulian, usor-usor migrezi spre deep sky :) foarte tare! 1 minut cu EQ1, la focala aia? pai nu-i rau deloc! Poate reusesti sa stivuiesti cateva cadre la un singur DSO, sa vezi cum iese. ----------------------------------- Mircea Pteancu 19 Feb 2019 15:53 ----------------------------------- Iulian Nu ma pricep eu la astrofoto da' cred ca tu esti cel care a bagat EQ1 in campionat ! Cele mai sincere felicitari ! Fotografiile contin mult mai multe obiecte decat spune titlul si ar fi bine ca incepatorii sa stie acest lucru. In prima fotografie ,in jurul lui Alnilam , steaua de mijloc a ''Centurii lui Orion'' sau (de ce nu ?) ''Raritele'' din astrognozisul taranesc romanesc , se vede roiul Collinder 70. Acesta include si siragul de stele de aprox. 7mv care - in teoria lui Mirciulica :oops: (nu dati cu pietre,prefer bomboanele ) - a dat numele de ''Alnilam'' stelei mijlocii ,adica ''Sirag de perle''. La Vest de Sigma Ori se vede steaua tripla Sigma 761. In fotografia cu titlul M42-M43 deasupra , spre Nord de nebuloase se vad stelele 42-45 Ori ,''adresa de corespondenta '' a nebuloasei Sh 2-279 ''Running Man''. Mai la Nord , se vede foarte bine in fotografia ta roiul deschis NGC 1981 ,pe care unii il asemuim cu un crocodil. Spre Sud de M42-43 se vede bine in jurul dublei Iota Ori ,la Vest/ ''dreapta'' , un sirag de stelute care impreuna cu Iota si cu o nebuloasa care se vede bine fara filtru , formeaza NGC 1980.Putin mai jos ,spre dreapta ,se vede dubla Struve 747,pe care ''tot binoclistu' este obligat sa o rezolve''.:D Numele oficial al roiului deschis ''Lambda Ori'' este Collinder 69. In fotografia Pleiadelor se vede bine,spre dreapta de Alcyone ,steaua dubla Bu 536 ,partea AB-C rezolvabila cu binoclul.Bu 536 AB este o dubla de 1.04'' pe care eu n-am reusit sa o rezolv niciodata. Avem deci in aceste fotografii un mic ghid de observatii care poate linistit sa iti umple o seara de observatii de neuitat.Cine are filtru UHC , nu mai pleaca de acolo in seara aceea decat alungat de frig,dupa multa vreme... Florin Multumesc frumos ! Cu ocularul Plossl Celestron 6mm la 205x , dubla este rezolvata , se vad cele doua discuri Airy fara suprapunere si primele inele de difractie ''imbratisate''. La 308x/Ortho Kasai 4mm , se vede si spatiul care - in absenta Lunii si a iluminatului public - ar trebui sa fie negru...nu e negru ,dar e vizibil. Sunt sigur ca SCT-ul tau de 8'' va rezolva aceasta dubla fara probleme ,doar seeingul sa fie bun. Esti deja un dublist ''tabacit '' ,ai vazut ca Mama Natura este factorul hotarator daca rezolvam o dubla sau nu. Tudor Multumesc frumos pentru aprecierile care ma onoreaza mai mult decat merit ! Diversitatea observatiilor provine doar din faptul ca sunt un lenes care nu a vrut sa se apuce serios de munca ,de pilda sa observe stele variabile sau sa masoare stele duble ... un ''bagabont'' al stelelor ! Cat priveste cometa Iwamoto , te felicit din nou si pe tine ,si pe toti care ati reusit sa o vedeti si mai ales pe Marius.Volumul de munca si abilitatile cerute de observarea a zeci de comete ,sunt pur si simplu impresionante. Sa vezi vreo galaxie sau un roi anume cere deja de multe ori un mare efort. Dar acestea sunt acolo si te asteapta ca , dupa ce te smiorcai pentru insucces, sa incerci din nou. Cometele nu ,ele se misca continuu , aici presiunea momentului favorabil este foarte mare ! Aseara, Luni 18 Februarie , iar mi-am scos Toleascopul de 200mm la observatii. Inafara de cateva stele ,era greu sa gasesti orice alt obiect. Am rezolvat din nou stelele duble 52 Ori si am revazut 32 Ori sau STF 728 cu o separatie de 1.35''. Am cautat in arhiva personala,in trecut am rezolvat 32Ori la 12 Decembrie 2012 si apoi la 7 Ianuarie 2013 cu ''Ratusca cea urata'' de 125mm F/6.9. Am continuat cu steaua dubla 33 Ori sau STF 729,o dubla destul de dificila ,inegala ,cu separatie de 1.8''. Cu siguranta ca este doar o impresie personala eronata dar la 33 Ori ''delta m'' mi s-a parut a fi mult mai mare de o clasa de magnitudine ,poate chiar doua clase. Desi mai deschisa , mie 33 Ori imi pare mai greu de rezolvat decat 32 Ori. Voi ce parere aveti ? Am rezolvat cu brio Propus /Eta Gem si Delta Gem. Dubla de langa Procyon poarta numele de catalog STF 1126, are o separatie curenta de 0.82'' si este un obiect ciudat conf. situlului ''Webb Deep Sky Society''. In zece ani si-a modificat PA cu zece grade dar nu si separatia.Deci nu-i ''biztos'' ca este o dubla optica !? Atunci e binara !?:roll: Desi teribil de frumusica , vad ca aceasta descoperire a lui tata Herschel e ''cam iesita din moda''. https://www.webbdeepsky.com/double-stars/object?object=STF%2B1126 La Vest exista intradevar o steluta foarte slaba pentru care StelleDoppie da o separatie de 41 secunde. Aceasta dubla am vazut-o avand forma cifrei 8 prin ''Ratusca cea urata'' ,o singura data, la 10 Martie 2012. Azi-noapte am incheiat dardaiala astronomica prin observarea Lunii (aproape) Pline. Am folosit 49x /Plosll 25mm si 137x/Plossl 9mm ,ambele cu filtru rosu 23A. Nu am reusit sa imi depasesc recordul propriu ,am vazut doar 13 cratere cu ''raze''. Mircea ----------------------------------- Erwin 19 Feb 2019 16:07 ----------------------------------- Aseară printre teste astrofoto la Lună am pus un pic telescopul cassegrain clasic 8" F/15 pe M42, folosind ocularul Double Plossl de 40mm, (construcție proprie după designul lui Red Henry) și un ocular cu reticul de 25mm, kelner. Am reușit să văd a 5-a steluță din Trapez dar de a șasea nu sunt sigur. Nebuloasa arată mai slab decât în newtonian, mărirea este mare chiar dacă am apertura mai mare, contrastul este mai slab. Probabil și lumina Lunii și a orașului, observația fiind făcută din balcon. ----------------------------------- iulian90 19 Feb 2019 19:41 ----------------------------------- Aseara am facut alte poze cu aparatul foto Panasonic Lumix DMC-FZ7, pus pe montura EQ1 motorizata in regim DIY. Pozele sunt cu expunere de 1 minut, la ISO 400 si focala 72mm (echivalent 435mm pe format 35mm), aparatul avand crop factor de 6x. Iulian, usor-usor migrezi spre deep sky :) foarte tare! 1 minut cu EQ1, la focala aia? pai nu-i rau deloc! Poate reusesti sa stivuiesti cateva cadre la un singur DSO, sa vezi cum iese. Multumesc @saiph si Mircea Pteancu pentru felicitari. :) Anul trecut in noiembrie am montat un motoras pas cu pas la montura EQ1 si un angrenaj dintr-un pinion si melc din plastic luate de la un mecanism de videorecorder cu caseta. Dificil a fost pana am gasit o metoda de prindere a motorasului si a angrenajului pe montura EQ1,dar am trecut si peste problema asta, confectionand un simplu suport in forma de "7" din tabla groasa de 1,5mm de la sasiul mecanismului de videorecorder. Prima oara am inceput cu o constructie gen Barn door tracker, dar nu facea urmarirea prea buna, stelele iesind ca niste dungi in loc de puncte, apoi m-am gandit sa folosesc montura EQ1 care desi nu prea este buna pentru telescopul de 114/900 cu care a venit, ar putea fi numai buna pentru atasarea unui aparat foto care este mult mai usor decat telescopul. Dar ma loveam de problema cu motorizarea monturii, am cautat pe internet motorasul special de la Celestron ,care se potriveste pe EQ1 si EQ2 si vazusem ca este cam scump nou, ma gandeam si la varianta sh dar nu am gasit nimic, nici chiar pe acest forum la rubrica vanzari. Renuntasem o vreme la ideea de a mai continua cu domeniul astrofoto DSO. Dar cum aveam deja un motoras pas cu pas cu driver UNL2003 parca, am mai facut rost de angrenaj si asa am ajuns sa rezolv problema motorizarii monturii EQ1. Din cauza vremii nefavorabile nu am putut testa montura decat abia acum, zilele acestea cand a fost senin , desi a fost si Luna prezenta pe cer. Montura este relativ buna,nu foarte precisa, chiar si in ultimele poze tot mai apar stelele alungite, posibil din cauza ca nu am pus perfect in pol montura, dar poate si din cauza vitezei neuniforme de urmarire a monturii datorate mecanismului de antrenare montat de mine. Daca o sa mai fie senin, mai ales dupa ce trece Luna spre ultimul patrar, o sa mai fac asemenea poze ca cele de sus. Am ramas si eu surprins de ce poate aparatul acesta chiar si pe un cer poluat de lumina Lunii. In poza cu Collinder 70 mai ales, se vad stele cu magnitudinea de pana la 10,5 chiar ,daca stau si ma gandesc, aparatul Panasonic Lumix a realizat asemenea poze la o apertura de numai 22mm (cam atat inseamna deschiderea de f/3,3 la focala de 72mm), la o asemenea apertura ochiul omenesc ar zari stele cu magnitudinea de pana la 8 sau putin peste, pe cand aparatul depasete magnitudinea limita de 10 mv. Cu timpul poate o sa devin din ce in ce mai priceput si in domeniul astrofoto DSO, la fel cum a fost cu domeniul astrofoto planetar si selenar, numai cer senin sa fie. :) Am in plan sa i-mi cumpar un DSLR ,Canon 450D sau 1000D, mai ales fiindca am deja un obiectiv foto Canon EF-S 18-55mm cumparat din targ anul trecut. ----------------------------------- MariusP 19 Feb 2019 21:21 ----------------------------------- In poza cu Collinder 70 mai ales, se vad stele cu magnitudinea de pana la 10,5 chiar Am analizat fotografia cu -ul lui si mi-a dat o magnitudine limita atinsa chiar mai mare: 11,6 folosind catalogul Tycho2. :shock: ----------------------------------- Mircea Pteancu 19 Mar 2019 19:02 ----------------------------------- Luni 18 Martie , observatii cu Toleascop 200mm : In amurg , Toleascopul a servit de ''mama surogat'' pentru imaginile camerei web a lui Armand ,apoi am luat o mica pauza. Pe cand am revenit la telescop , cerul era innorat ,doar uneori se vedea Luna in ''pauzele'' dintre nori. Apoi norii s-au rarefiat pentru o scurta vreme : -am admirat terminatorul selenar la mariri de la 49x/Plossl 25mm la 205x/Plossl 6mm -am rezolvat la 135x /Plossl 9mm dubla k Geminorum cu parametrii 3,7mv/10mv/7,2'' . Desi separatia este maricica ,este o dubla nu tocmai usor de observat din cauza diferentei Delta mag = 6,3mv -am rezolvat Wasat /Delta Gem la 135x , foarte frumoasa -am observat nebuloasa planetara Eskimo /NGC 2392 care s-a vazut ca un obiect luminos cetos ,cu o luminozitate aproximativ uniforma ,fara alte detalii decat steaua centrala bine vizibila la 205x -printre nori ,pe langa nori ... M35 a fost chiar si in acele conditii un roi splendid -am rezolvat Propus /Eta Gem cu o separatie de 1,6'' , a fost nevoie de marirea de 205x -am incheiat cu reobservarea dublei STF 1126 cu o separatie de 0,82'',aflata la Est de Procyon Aceasta stea nu a fost rezolvata.Am vazut totusi cele doua discuri Airy ca pe doua papadii lipite ,tremarand datorita turbulentei atmosferice. Au venit apoi nori grosi care au acoperit tot cerul si care s-au incruntat spre bietul astronom amator ... ''du-te acasa , fii cetatean onorabil al mahalalei nu d'acela care se zgaieste ore-n sir la cer. Nu te gandesti ca din cauza unuia ca tine scade valoarea de piata a imobilelor din cartier !? '' :shock: :| :( Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 23 Mar 2019 01:57 ----------------------------------- Miercuri seara am facut observatii cu luneta ''zoth'' 60x828mm. Joi seara am facut observatii cu Toleascop 200mm. Cateva stele duble noi , superbe ... ''de colectie'' ,au fost adaugate in panoplia lui Binar Predator . :wink: Una dintre ele este STF 1638 cu separatie de 1,86'' din roiul Mel 111. Tot in Mel 111 am observat dubla STT 225. Aceasta are companionul la 8.4'' , deci n-ar trebui sa fie o dubla dificila. Dar ,din oras si pe cerul luminat ''a giorno'' de Luna , a fost extrem de greu de vazut la magnitudinea sa de 11,2mv. Cred ca este cel mai ''din adanc'' companion vazut de mine pana acum. Dar perla cea mai de pret este STT 235 din Ursa Mare ,cu o separatie de 0,82'' dupa Stellarium sau 0,95'' dupa StelleDoppie. Am notitele, poate maine voi avea timp sa revin cu un raport amanuntit. Mircea ----------------------------------- Erwin 25 Mar 2019 09:13 ----------------------------------- Aseară am pornit cu avânt tineresc să cuceresc teritoriul astrofotografiei cu cassegrainul din dotare, după reabilitarea cu velur negru și dotarea cu focuser motorizat. După ce-am pus montura în pol la instalarea telescopului, legând hand-controllerul monturii la bateria de 12V nu s-a aprins nici LED-ul de control, nici motorașul de RA n-a pornit. Cred că micul convertor DC-DC instalat anul trecut în interior, spre a proteja circuitul și a folosi eficient curentul din baterie (comanda merge la 5V, inclusiv motoarele) a decis să-și dea duhul. Așa că, în lipsă de urmărire am trecut pe modul manual/vizual. Am putut verifica și ajusta colimarea telescopului și cu anumite contorsiuni suferite de coloana vertebrală (ce încă rezistă, nu ca a unui bine cunoscut personaj politic :twisted: ) am observat destul de puține obiecte printre care și două duble foarte frumoase: delta din Leu și Castor. După ce un coleg ce a venit mai târziu avea aparat de măsură, am măsurat și confirmat că am legat corect firele am putut porni și focuserul motorizat și testa cu succes, chiar dacă încă nu este gata 100%. Celelalte obiecte au fost 2 galaxii din Fecioara, un roi din Auriga, Coma Berenicei și la sfârșit Lady Luna. Câmpul este prea îngust și nu sunt încă bine familiarizat cu noua configurație a setup-ului. Căutătorul nu l-am amplasat bine, dar când ai EQ un căutător cu diagonală cred că este mult mai ușor de utilizat fără să-ți rupi gâtul sau să stai în poziții de yoga și "kama scurta"! Am mai stat de vorbă cu colegii ce-au fost pe câmp și au testat și reglat și ei instrumente. Așa că ieșirea a fost bună, după atâtea luni de pauză. Desigur, n-am pus astronomia în pauză, am făcut observații și din balconul de la răsărit, dar turbulență e cu carul în perioada asta a anului, când merg centralele de apartament. Vara am prins și seeing acceptabil după ora 12 când se mai răcea blocul. Chiar foarte bun într-o noapte în care am observat Saturn și o mulțime de roiuri și nebuloase din Săgetător, Ophiucus, Scorpion etc. ----------------------------------- Mircea Pteancu 25 Mar 2019 19:17 ----------------------------------- Erwin Important este ca ai ''pornit motoarele'' la Cass-ul de 200mm. Musai iti trebuie oculare cu focala lunga de 50-60mm ,asa cum ai inceput sa construiesti din obiective de binoclu. Cred ca am mai scris asta : i-am povestit lui Attila Csillag experimentele tale cu asemenea oculare si repede a confectionat si el un prototip pe care l-am incercat pe telescop si am fost multumit de rezultat. Doar ca focala era un pic prea lunga pentru Toleascop. Ori tu tocmai de asta ai nevoie pe Cass. Iti sugerez sa citesti capitolul despre oculare al lui Texereau din cartea C.T.A.,acolo el da si exemple de truse de oculare si sfaturi practice. Nu-i greu sa-ti dai seama din lectura acelei carti ca Texereau a iubit telescoapele Cassegrain. Pe de alta parte , nu degeaba Zeiss a avut timp de decenii in oferta ocularul Huygens ''gigant'' de 40mm. Spor in continuare ,Mircea ----------------------------------- Erwin 25 Mar 2019 22:30 ----------------------------------- Mircea, mulțumesc! Evident că ocularul de 40mm tip double-plossl l-am folosit cu succes, chiar dacă încă este într-o montură improvizată. Voi primi probabil în curând și alte obiective și voi continua experimentele. Mă bucur că și alții au reușit să construiască astfel de oculare, probabil și tatăl lor, Red Henry, ar fi bucuros să audă despre ele! ----------------------------------- Mircea Pteancu 25 Mar 2019 22:37 ----------------------------------- Attila a folosit obiective cu mazgaliciul acela oranj ( rubby coating se numeste parca ) ,tuburi de plastic si carton , doar ca verificare a ideii. In ciuda confectionarii foarte spartane insa , comportamentul optic a fost neasteptat de bun deci ideia este excelenta. Mircea ----------------------------------- Erwin 26 Mar 2019 03:01 ----------------------------------- Lunetele Zeiss de la Observator aveau în dotare un astfel de Huygens! Chiar că este gigant! O să-i fac o poză cu proxima ocazie. ----------------------------------- Mircea Pteancu 26 Mar 2019 17:22 ----------------------------------- Intreaba te rog , nu vor un Erfle pe 2'' in schimb !? :D Mircea ----------------------------------- iulian90 31 Mar 2019 16:09 ----------------------------------- Aseara am observat multe obiecte ceresti, 24 obiecte DSO (raportate in topicul "DSO/Obiectele cerului profund") , 2 stele duble : Porrima ( γ Virginis) si Izar ( ε Bootis) , steaua variabila R Leo, la care am gasit o magnitudine de 6,5 , se vedea inca bine in telescopul de 114mm, chiar si in cautatorul sau de 13x50 si la urma am observat asteroidul Pallas,care se afla in constelatia Bootes ,la 3 grade si 38 arc-minute spre est fata de steaua υ Bootis. Asteroidul l-am reperat putin mai la sud-est fata de pozitia indicata de Stellarium. Avea si o magnitudine diferita fata de cea indicata de Stellarium; pe cand acesta indica o magnitudine de 7,89 , eu am remarcat o magnitudine similara sau chiar mai mica decat magnitudinea de 7,1 a stelei din apropierea caruia se gasea asteroidul Pallas. Deci era relativ stralucitor , cam la fel de mult de luminos ca si steaua din apropiere. ----------------------------------- MariusP 31 Mar 2019 21:33 ----------------------------------- Mai-nainte l-am vazut pe Pallas si corespunde efemeridei data de StarCalc 5.73 cu elementele orbitale actualizate. Corespunde si magnitudinea, mai slab ca steaua de 7.1 si mai stralucitor decat steaua din dreapta de magnitudine 8.2. Pentru ieri, 30.03, imi da aproximativ aceeasi pozitie ca cea data de Stellarium din imaginea ta. Din pacate nu l-am vazut ieri. E posibil sa-l fi vazut pe 29.03 seara sau aseara sa-l fi confundat cu steaua de 7.1? ----------------------------------- iulian90 01 Apr 2019 16:49 ----------------------------------- Mai mult ca sigur am confundat asteroidul Pallas cu steaua de 7,1 mv. M-am uitat ieri pe site-ul Heavens Above la rubrica Asteroizi si pentru seara in care am facut observatia la Pallas, adica 30 martie, harta atasata depe acest site arata ca asteroidul se gasea in pozitia indicata de Stellarium, deci era reala pozitia indicata de Stellarium, eu am fost acela care a notat eronat pozitia asteroiudului Pallas. Nah, se mai intasmpla sa mai gresesc, sper sa nu se mai intample. :) Aseara m-am uitat din nou dupa asteroidul Pallas, de data asta ghidandu-ma dupa harta data de Heavens Above si am gasit asteroidul. Intr-adevar, magnitudinea asteroidului Pallas este mai mare decat magnitudinea de 7,1 a stelei cu care am facut confuzia, deci cosrepunde cu valoarea data de Stellarium, in plus corespundea si pozitia reala cu cea data de Stellarium si de Heavens Above . ----------------------------------- Mircea Pteancu 01 Apr 2019 17:42 ----------------------------------- Iulian Te rog sa nu mai spui asa ceva : ''sper sa nu se mai intample (sa gresesc)''. Asta inseamna nimic altceva decat ca te vei lasa de observatii si de Astronomie ,iata ceva ce nu vrem sa se intample. Ai gresit ? Si eu am gresit , toti cei care ''fac ceva'' gresesc. Important este sa intelegem si sa ne asumam gresala si sa invatam din ea. Romanii au acest sanatos proverb : numai cine nu munceste nu greseste. (Ca de aici se ajunge in practica la aplicarea consecintei ,e deja o chestiune de morala - un capitol la care nu stam chiar asa de bine ca si la proverbe : cine nu greseste merita sa fie avansat.) :o Mircea ----------------------------------- iulian90 02 Apr 2019 18:28 ----------------------------------- Da, asa este dl. Mircea, oricine poate gresi si din greseli invatam . :) Important e sa le observam si sa le corectam, daca se poate. Ma straduiesc sa fac totul cat mai bine, cu cat mai putine greseli, desi nu garantez ca pe viitor nu o sa mai fac greseli. De Astronomie nu o sa ma las vreodata, este o ocupatie prea frumoasa si interesanta ca sa o abandonez. :) Aseara conditiile au fost proaste; cer relativ senin dar albicios si presarat cu nori trecatori, plus un vant puternic si seeing nasol, asa ca m-am rezumat la a observa astreoidul Pallas, care s-a vazut relativ bine prin telescopul de 114mm ,la 22x si am mai observat statia spatiala internationala ISS care a trecut in jurul orei 21 si 19 minute, pe la nord, dinspre constelatia Cassiopeia, pe sub steaua Polaris in Ursa Minor, apoi a disparut in constelatia Draco. Am reusit sa observ statia spatiala ISS in telescopul de 114mm la 100x, se vedea mica, fiind departe de locul de observatie, se vedeau panourile solare de culoare caramizie, iar restul statiei de culoare alba si stralucitoare. Am urmarit statia spatiala pana ce a intrat in umbra Terrei si a scazut in luminozitate, dar nu brusc ,ci treptat, pana ce abia se mai vedea, ca un obiect cenusiu-intunecat ce gonea cu viteza pe cer, printre stele. :) ----------------------------------- Stille 03 Apr 2019 11:53 ----------------------------------- Foarte interesant ca ai reusit sa prinzi ISS-ul. Ai asteptat-o la panda pe o stea pe langa care urma sa treaca, sau ai prins-o din zbor? ----------------------------------- iulian90 03 Apr 2019 14:19 ----------------------------------- Am prins-o din zbor statia spatiala ISS. :) Practic am orientat telescopul spre ISS, pe o zona tangenta la traiectoria lui ISS, uitandu-ma prin cautator pana ce ISS aparea in campul cautatorului si apoi m-am uitat repede prin ocular ,moment in care ISS a si aparut in ocular si am inceput imediat urmarirea, miscand de montura telescopului si de tubul acestuia, reusind sa mentin statia ISS in campul ocularului la 100x, datorita experientei dobandite la urmarirea avioanelor pe timpul zilei cu telescopul de 114mm. ----------------------------------- Stille 03 Apr 2019 17:21 ----------------------------------- Asta da autostop! ----------------------------------- iulian90 05 Apr 2019 09:44 ----------------------------------- Aseara,pe 4 aprilie, cerul a fost senin ,dar nu prea curat, fiind cam gri, insa nu m-a oprit sa fac observatii. Am inceput sa caut asteroizi vizibili prin telescopul de 114mm si am reusit sa gasesc si sa observ nu mai putin de 6 asteroizi, marind astfel numarul asteroizilor observati de la 3, cat aveam inainte (Ceres ,Vesta si Pallas), la 9 aseara . Cei 6 asteroizi gasiti aseara sunt: (3) Juno, in constelatia Orion, la nord-vest de steaua λ Ori, fiind relativ grei vizibil la 45x si 100x. (6) Hebe ,in Gemini, intre stelele Alhena si ν Gem, greu vizibil, la 45x si 100x. (532) Herculina, in Lynx ,la vest de steaua α Lyn, greu vizibil ,mai mult la 100x. (349) Dembowska , in Leo, la sud-vest de steaua Algieba, greu vizibil, mai mult la 100x. (17) Tethys, in Virgo, putin mai la sud de steaua ο Vir, fiind foarte greu vizibil ,la 100x. (7) Iris in constelatia Corvus, la nord-est de stelele Algorab / δ Crv si η Crv , in apropiere de galaxia M 104 din Virgo. Este relativ greu vizibil la 45x si mai ales la 100x. In afara de acesti asteroizi, cum insa seeing-ul era foarte bun, 9/10 pe scara Pickering, am observat si cateva stele duble, ca Algieba din Leo, Castor din Gemini, Porrima din Virgo si duble mai dificile ca ι Leo si Propus / η Gem, la care am reusit sa vad companionii, la 260x. La ι Leo companionul se vedea relativ greu, aproape in dreptul primului inel de difractie, spre est fata de steaua principala. Site-ul Stelle Doppie indica un unghi PA de 92,7 grade, deci am vazut bine pozitia companionului. Ciudat este faptul ca steaua ι Leo este numita "Tsze tseang" in Stelle Doppie. La steaua Propus ,companionul se vedea foarte greu, imediat dupa primul inel de difractie, aproximativ spre vest de steaua principala, iar Stelle Doppie indica un unghi PA de 251,7 grade, deci am fost pe aproape cu aproximarea pozitiei companionului lui Propus, asta inseamna ca chiar am reusit sa il observ. :) Am mai observa si steaua Izar / ε Bootis , la care am vazut mai clar companionul de culoare alb-albastruie, steaua principala avand culoarea alb-aurie, apoi m-am retras in casa, multumit de observatiile facute. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 05 Apr 2019 23:24 ----------------------------------- Iulian a scris : ''... m-am retras in casa, multumit de observatiile facute.'' Si ai de ce ,bravo ! Aseara Joi 4 Aprilie am iesit la observatii cu Armand,undeva la marginea unui lan de cereale ,spre Trei Insule. El a avut ca instrument noua luneta 102x500mm pe montura azimutala GO TO ,ambele primite recent printr-o donatie generoasa si a exersat setarea monturii. Eu am avut ca instrument dobsonianul ''Ratusca cea urata'' de 125mm F/6.9 , am facut cateva observatii DSO si l-am asistat pe Armand ( de pe rolul moshului Statler din balconul lui Muppet Show). Pe cerul in crepuscul am folosit dublele Mintaka si Mizar pentru focalizare fina, apoi am observat : *roiul Collinder 70 *am vazut Sigma Ori ca tripla *am rezolvat la 144x/Plossl 6mm dubla 32 Ori *am vazut M 35 ,M37,M36,M38 ca niste roiuri stelare splendide *NGC 1907-un roi slab luminos si minuscul *planetara Eskimo Nebula s-a vazut binisor ca un disc mai luminos in centru , la 96x se zarea steaua centrala cu privire periferica , fara alte detalii *NGC 2419 a fost vizibil doar cu vedere periferica la 27x / TS 32mm WF si 96x / Plossl 6mm *galaxiile din Leul M65 si M66 au fost vizibile cu vedere directa dar au fost foarte slab luminoase *galaxia NGC 2903 si-a etalat forma ovala si mult alungita *galaxiile M81 si M82 au fost mari si luminoase ,ultima cu forma puternic alungita iar NGC 3077 s-a vazut foarte slab dar a fost prezenta in imagine. Cand si cand , Armand si-a luat pauza de la tehnica moderna si a privit si el mai multe dintre aceste obiecte prin dobsonian. La ora 23 a trebuit sa ''ridicam tabara''. Am avut parte asadar doar de doua ore de observatii. Dupa ce otravesc mediul pentru si cu un iluminat public exacerbat , guvernul si autoritatile romane imi fura cate o ora din fiecare observatie de seara prin porcaria numita ''ora de vara''. La intoarcere ''am spionat'' o posibila locatie pentru actiunea Sidewalk Astronomy de saptamana viitoare. Mircea ----------------------------------- iulian90 16 Apr 2019 18:21 ----------------------------------- Aseara a fost relativ senin, fiind prezenta o perdea fina de vapori in atmosfera, de se vedea un halo in jurul Lunii. Am observat cu telescopul de 114mm f/7,9 si ocularul RK de 20mm ,Luna si asteroidul Pallas, care se afla in constelatia Bootes, la nord-vest de steaua Muphrid / Eta Bootis si se vedea relativ bine la magnitudinea de 7,9 pe care o avea aseara. Am facut chiar si o poza la asteroidul Pallas, cu aparatul foto Panasonic Lumix FZ7,montat pe montura EQ1 cu tracking-ul pornit,poza avand o expunere de 15 secunde, sensibilitatea ISO de 400, fiind realizata la focala maxima de 72mm a obiectivului aparatului,adica la zoom optic 12x. E bun aparatul la facut poze la asteroizi relativ stralucitori, stele variabile sau comete mai stralucitoare. Am mai vrut sa continui sa fac poze si la asteroidul Iris ,din constelatia Corvus, precum si la steaua variabila R Leo, dar aparatul foto a inceput sa faca probleme cu cardul, a inceput sa se blocheze si sa apara o eroare de scriere a fisierelor pe card : "Writing card error", ceva de genu asta... asa ca am renuntat pana la urma si am mai observat din nou vizual Luna si cateva stele duble, dar cu ocularul de 9mm si lentila Barlow la 260x. Stelele duble au fost Castor din Gemini, Porrima din Virgo, Mizar din Ursa Major si Izar din Bootes. Toate se vedeau relativ bine, seeing-ul fiind de 7/10 aseara. ----------------------------------- iulian90 19 Apr 2019 16:32 ----------------------------------- Aseara fiind senin ,am fotografiat din nou asteroidul Pallas cu aparatul foto Panasonic Lumix, acesta fiind relativ vizibil, in profida luminii puternice a Lunii. Am facut poza la o expunere de 20 secunde, ceva mai mare decat pe 15 aprilie, cand am fotografiat prima oara asteroidul Pallas, si care era de 15 secunde, ISO 400 si focala de 72mm (zoom 12x). Aparatul foto l-am montat pe montura EQ1 ,am pornit tracking-ul si dupa aceea am inceput sa fac poze nu numai la asteroidul Pallas, dar si la steaua variabila R Leo, care inca se mai vede bine in telescopul de 114mm, se vede chiar si in cautatorul 13x50 al telescopului.In aceeasi poza cu steaua R leo se mai vede si steaua variabila DY Leo, care se afla mai la sud-est de R Leo. Am facut si o animatie gif cu cele doua poze cu asteroidul Pallas din 15 aprilie si de aseara,18 aprilie, defapt cu doua copii ale lor ,pe care le-am decupat si le-am facut alb-negru pe ambele. In animatie se poate vedea clar traseul asteroidului in intervalul de 3 zile dintre poze (vremea nu mi-a permis sa fac poze seara de seara la Pallas). Sunt curios daca o fi vremea mai buna mai ales atunci cand asteroidul Pallas va intra in "stationare" inainte de de a incepe sa se miste in sens direct spre est, caci acum se misca retrograd, poate atunci voi putea sa pozez asteroidul seara de seara ,dezvaluind astfel miscarea in bucla in preajma "stationarilor", in animatii gif , nu doar din 2 poze ,ci poate din 4-6 poze. :) ----------------------------------- theogon 19 Apr 2019 19:02 ----------------------------------- Excelent Iulian și fotografia lui Pallas și imaginea variabilei R leonis: Cred că ai putea cu telescopul disponibi, să ai rezultate notabile la variabile și să desenezi curbele de lumină după ce le-ai observat și le-ai înregistrat pe senzorul camerei. ----------------------------------- iulian90 20 Apr 2019 19:48 ----------------------------------- Intr-adevar, cred ca ar fi o idee buna sa ma apuc sa fotografiez stelele variabile, mai ales cefeidele sau miridele si fie analizez eu stralucirea stelei variabile prin comparatia cu stralucirea altor stele de comparatie din poza respectiva, fie poate fac rost de un soft de analiza pentru stralucirea stelelor variabile, am observat ca exista asemenea softuri. :) Oricum e un inceput bun, avand in vedere faptul ca aparatul foto nu este cine stie ce la calitate (nu este DSLR ci bridge), montura EQ1 nu e nici ea prea precisa, dar la expuneri de 20-40 s se vad stele cu magnitudinea de pana la 10, in aceasta categorie intrand majoritatea stelelor variabile observabile cu telescopul reflector de 114mm f/7,9, precum si cativa asteroizi precum Pallas, Vesta ,Ceres, Iris etc. Mai mentionez ca aparatul foto Panasonic Lumix DMC-FZ7, cel cu care am facut pozele la asteroidul Pallas si steaua R Leo, nu a fost montat pe telescop (dealtfel nici nu merge modificat sau adaptat pe telescop) ci a facut pozele cu propriul obiectiv ,la focala de 72mm si deschidere f/3,3. Aseara a fost iar senin si am mai facut o poza la asteroidul Pallas si am realizat o animatie din trei poze, prima de pe data de 15 aprilie, a doua de pe 18 aprilie si cea de-a treia poza de aseara, 19 aprilie. In animatie se poate vedea miscarea asteroidului, mai ales intre 18 si 19 aprilie, in care se poate deduce viteza aparenta cu care se misca asteroidul pe cer. Apoi am mai facut si o poza la steaua variabila R Leo, dar apoi a facut condens obiectivul aparatului foto pe una din lentilele interioare ,de i-mi ieseau pozele cam in ceata si intunecate ,asa ca am renuntat sa mai continui ,mai ales ca aparuse si norii pe cer si acaparau rapid trei sferturi din bolta cereasca . ----------------------------------- iulian90 21 Apr 2019 22:17 ----------------------------------- Aseara a fost cer senin mai curat decat alaltaseara, asa ca m-am pus pe fotografiat stele variabile cu aparatul foto Panasonic Lumix, pe care l-am montat in paralel cu luneta de 45mm diametru f/12, pe montura EQ1, pentru a putea orienta mai precis aparatul spre diverse tinte. Doar cu Live View aparatul foto nu percepe decat stelele cu magnitudinea de pana la 4, nu-i DSLR sa aiba vizor optic reflex sa poti vedea prin intermediul obiectivului aparatului, era naspa cu orientatul , de aia am montat aparatul foto in paralel cu luneta si l-am colimat fata de luneta, fiind montat prin intermediul unui suport metalic reglabil pe doua axe, pe cand luneta este fixata cu doua coliere si o bucata de lemn de montura EQ1. Cum problema orientarii a fost rezolvata, am putut fotografia mai multe stele variabile, precum si doi asteroizi intr-o singura seara, ceea ce inainte de rezolvarea problemei cu orientatul aparatului foto era greu de realizat. Stelele fotografiate sunt: R Leo, X Cnc, T Cnc, RS Cnc si R Cnc , iar asteroizii fotografiati sunt Pallas, in constelatia Bootes , la 48' de steaua 6 Boo si Iris in Virgo, la 2,5 grade vest de galaxia M 104. Pe cand asteroidul Pallas era relativ vizibil in luneta de 45mm, asteroidul Iris aproape ca nu se vedea, foarte ,foarte greu l-am zarit vizual, nici in fotografie nu apare prea luminos. Dintre stelele variabile, R Leo, X Cnc, T Cnc si RS Cnc se observau relativ bine,dar steaua R Cnc vizual nu s-a vazut deloc in luneta de 45mm, insa apare in fotografie, ce-i drept foarte slaba si rosiatica. ----------------------------------- iulian90 25 Apr 2019 17:41 ----------------------------------- Aseara pe langa fotografii la galaxii si roiuri globulare, pe care le-am postat in topicul "DSO/ Obiectele cerului profund", am mai fotografiat asteroidul Pallas de doua ori , odata la ora 21:30 si odata la miezul noptii ,la ora 23:50. Fotografiile le-am decupat si am facut o animatie cu ele, in care se poate observa miscarea asteroidului Pallas la interval de 2 ore si 20 minute. Interesant. :) Totusi asteroidul se misca mai incet decat o cometa pe cer, din ce am observat. ----------------------------------- Eugen Balint - Forro 25 Apr 2019 19:15 ----------------------------------- Din observatile de aseara 24.04.2019 -Galaxia M99 sau NGC 4254 face parte din roiul de galaxii din Fecioara .Magnitudinea aparenta de 10,4 si dimensiune aparentă de 4,7′– 5,4′ situat la o distanta de aprox. 55 000 000 ani lumina . Foto prin telescop 304/1200 Nikon 5300 ,coma corector,Exp totala 40 min la iso 2000 (20s per cadru). Editare DSS si PS. ----------------------------------- Eugen Balint - Forro 25 Apr 2019 20:16 ----------------------------------- Trecerea satelitului Io pe discul planetei Jupiter .Captura prin telescop 304/1200 cu camera Zwo ASI 224 cu ADC+barlow 3x.Editare cu Autostakkert 3, Registax si PS. 20.04.2019 ora 5. ----------------------------------- theogon 25 Apr 2019 22:50 ----------------------------------- Frumoasă captură, dă-ne mai multe detalii: nr. cadre, condiții de observare și ce mai consideri că ar putea fi de interes. Există pe forum și un topic referitor la planete, după părerea mea cred că ar fi mai potrivit să postezi imaginile tale planetare acolo. ----------------------------------- Erwin 26 Apr 2019 13:14 ----------------------------------- Aseară un grup de astromaniaci ne-am întâlnit pe un câmp mirositor de rapiță să stăm la o șuetă și să testăm echipamente pentru că praf saharian și dor de stele. Am văzut puține obiecte cerul fiind pâclos, printre ele M44, M13, M45, Epsilon Lira. Am folosit cassegrain-ul clasic din dotare. Pe lângă echipamentele testate am încercat și un ocular proaspăt asamblat cu bandă din 4 obiective de binoclu de 30mm diametru care și-a arătat potențialul. Deși câmpul este ceva mai îngust decât la cel de 40mm aprecierea a fost unanimă, e încă un doubble plossl reușit ce merită barel adecvat. De data asta partea electrică a mers bine dar velurul negru autocolant s-a dezlipit partial. Unele bucati de pe inelul de la secundară le-am scos de tot pentru că nu stăteau bine de la început. Am făcut și câteva minute de expuneri la M13 cu camera ASI 290MM mini. Concluziile serii: sunt necesare diafragme reproiectate la tub și montura tunată. ----------------------------------- Mircea Pteancu 26 Apr 2019 22:42 ----------------------------------- Eugen Bine ai venit pe forum ,iti urez cer senin si spor la observatii. Fotografiile postate sunt foarte frumoase , le astept cu interes maxim pe urmatoarele. Aseara , pe un cer plin de pacla , am observat galaxiile din Virgo , de la M60 pana la M87 ,cea vecina cu Lantul Markarian. Din cauza transparentei reduse , nu s-au vazut bine nici obiectele si nici stelele astfel ca am gresit asterismele , am gresit deci ''cararea'' si am ajuns departe de Lantul Markarian. ''M-am razbunat'' cautand steaua 6 Com si am observat M99 care s-a vazut ca un obiect circular , cu o usoara condensare centrala un pic mai luminoasa ,fara nici unul din numeroasele detalii din fotografia ta pentru care te rog sa primesti felicitarile mele. Erwin Urmaresc cu interes experimentele tale cu oculare dublu Plossl , spor la realizarea proiectelor enumerate. Cer senin ,Mircea ----------------------------------- tudor 27 Apr 2019 04:39 ----------------------------------- Eugen, Ai venit pe forum in forta :) Foarte interesanta poza cu Io Eu tocmai am venit de afara. Cerul in Bucuresti nu a fost bun pentru ca erau prezenti din cand in cand niste norisori subtiri, dar care erau acolo parca tocmai sa ne aduca aminte de rastignirea lui Hristos. Iesirea asta foarte matinala a fost pentru mine si ca un fel de priveghere in Vinerea rastignirii... Dar a meritat efortul scularii de dimineata, tinta fiind asteroidul Ceres. L-am vazut cu vedere directa, dar mult mai confortabil l-am vazut cu vedere periferica. Instrumentul folosit a fost binoclul Zeiss 10x42 HD. O sa revin cu desenul de la oculare dupa ce il procesez (o sa-l pun la sectiunea "observatii cu binoclul") Eu va zic de pe acum, Hristos a Inviat! ----------------------------------- iulian90 27 Apr 2019 17:29 ----------------------------------- @ Eugen Balint - Forro. Frumoase poze , mai ales cea cu Jupiter si tranzitul lui Io, felicitari. :) Eu m-am ocupat zilele acestea de fotografiat asteroidul Pallas , am mai facut inca doua poze ,una pe 25 aprilie si cealalta aseara ,pe 26 aprilie. Am realizat o animatie cu cele doua poze si cu o alta poza facuta pe pe 24 aprilie la asteroidul Pallas. Pozele le-am facut cu aparatul foto Panasonic Lumix DMC-FZ 7 , expunere 20 sec. ,ISO 400 , focala 72mm (zoom 12x) ,senzorul aparatului avand factor crop 6x. Aparatul foto l-am montat pe montura ecuatoriala EQ1 motorizata, in paralel cu o luneta 50mm F/4, cu ocular de binoclu, avand un grosisment de 10x. Am determinat viteza aparenta de miscare a asteroidului Pallas, analizand cele trei poze cu care am realizat animatia si am gasit o valoare de 15' si 10" pe zi, dar poate ca nu ramane constanta, ci variaza in raport cu distanta asteroidului fata de Terra. Ramane sa calculez si viteza reala a asteroidului, in functie de distanta fata de Terra care a avut-o in zilele respective. ----------------------------------- iulian90 27 Apr 2019 17:53 ----------------------------------- Am calculat viteza medie reala fata de Terra, a asteroidului Pallas si am gasit valoarea de 46617 km/h sau 12,9 km/s. Banuiesc ca viteza reala a unei comete este si mai mare de atat. :) ----------------------------------- Erwin 28 Apr 2019 09:03 ----------------------------------- @Eugen, obișnuit fiind demult cu imaginile tale de pe FB nici n-am remarcat faptul că aici ești nou venit. Așadar: bine ai venit pe forum! Spor și cer senin! @Mircea: mulțumesc! Să fim sănătoși că ideile de petrecere a timpului într-un mod plăcut curg gârlă! :D @Iulian90: realizările tale cu echipamente modeste sunt din ce în ce mai mari! Ai progresat fantastic în ultima perioadă, atât în privința realizărilor practice cât și a cunoștințelor teoretice necesare obținerii unor astfel de imagini. Jos cu pălăria și mult spor în continuare! Ai încercat să introduci imaginile cu Pallas în [url=http://www.astrometrica.at/]astrometrica? ----------------------------------- iulian90 28 Apr 2019 12:50 ----------------------------------- Hristos a inviat ! Multumesc Erwin. Incerc cu putinul pe care il am sa fac observatii cat mai sistematice si mai precise. Aparatul foto pe care il am ,poate nu este la fel de bun la obiecte de cer profund ca un aparat foto DSLR, dar s-a dovedit a fi bun la fotografiat asteroizi, stele variabile si eventual comete mai stralucitoare, cum a fost cometa 46P / Wirtanen. In ceea ce privesc imaginile cu asteroidul Pallas , nu am auzit pana acum de astrometrica, nu le-am introdus in acest program, dar o sa incerc saptamana care vine, sa vad ce iese. ----------------------------------- iulian90 07 Mai 2019 14:47 ----------------------------------- Prezint inca o animatie cu miscarea asteroidului Pallas pe cer , din perioada 28-29 aprilie-2 mai. Din pacate vremea mai mult noroasa si furtunoasa nu mi-a permis sa fac regulat poze la asteroidul Pallas. Pe 30 aprilie si 1 mai a fost innorat, pe 29 aprilie cerul a fost paclos, de aceea in poza din 29 aprilie stelele si asteroidul se vad mai palide, iar incoace ,dupa 2 mai, vremea a fost furtunoasa si imprevizibila,de nu am mai putut continua cu pozele la asteroidul Pallas. Off topic: Am incercat sa instalez programul Astrometrica pe calculatorul vechi cu Windows XP, dar nu merge ,nu este compatibil nici cu sistemul de operare XP ,nici cu configuratia modesta a calculatorului. Nici pe laptop nu cred ca merge din cauza ca am instalat pe el Windows 10 pe 64 biti iar programul este compatibil pe versiunea de 32 biti. ----------------------------------- Mircea Pteancu 25 Mai 2019 16:55 ----------------------------------- Joi seara ,pe 23 Mai , pe o vreme mohorata , am recolimat telescopul Maksutov -Cassegrain 100mm F/14. Acest telescop are valoare sentimentala pentru mine ,l-am obtinut pe forum la un concurs. Mi s-a parut ca nu da imagini prea bune si ... ''am trecut la clape''. Dar colimare unui telescop Cassegrain difera binisor de cea a unui telescop newtonian si ,uite asa , purtat de o incredere nejustificata in fortele proprii , atat am colimat si recolimat bietul telescop de abia mai putea sa rezolve Mizar ! Metodele pe care le-am folosit au fost cea pe timp de zi prin vizionare frontala si cealalta ,tot pe timp de zi, cu Cheshire. Intre timp, mi-a mai venit mintea la cap si mi-am dat seama ca am depasit asa-numita ''arie de expertiza'' care este colimarea telescoapelor Newton. Era nevoie de o noua abordare. Prietenul meu Armand Popa mi-a oferit solutia :colimarea cu stea artificiala. Asta am facut Joi seara. Am instalat Makul pe montura pipe Penelopa iar pe fototrepied am pus steaua artificiala. Aceasta am obtinut-o prin perforarea cu acul a unei bucati de folie de aluminiu pentru gatit si lipirea acesteia cu banda pe o lanterna. Am facut n-spe incercari sa obtine o stea frumoasa ,rotunda. Cea mai buna tentativa m-a pus in posesia unui orificiu de forma usor ovala si formata din trei arce neracordate.Dar aspectul general nu a fost prea rau asa ca ''m-am riscat'' sa folosesc aceasta stea imperfecta. Bine am facut ! Distanta dintre telescop si stea a fost de aproximativ 22 metri ,am avut grija ca ambele sa fie la aceeasi inaltime. La grosismentul de 233x /Plossl 6mm , se vedea destul de clar forma ''stelei'' si , acest lucru e important , inele de difractie ,urmand intocmai forma acesteia ,paralele intre ele... la sfarsit. La inceput , inelele nu au fost excentrice intre ele si fata de discul Airy , de latimi variabile si de luminozitati variabile.Am inceput de la un mic dezastru... Am actionat succesiv cele sase suruburi de colimare ,folosind cheia hexagonala si apoi verificam iar imaginea ,pana ce am adus toate inele sa fie de aceeasi forma ,concentrice cu discul Airy si intre ele -deci paralele intre ele si de stralucire uniforma. Partea asta a durat cam o ora ,poate o ora si jumatate. Cand am zis ''asta e,pana aici'' , cerul era tot innorat. Am testat telescopul pe un stalp de curent si pe detalii de acoperisuri , aveam impresia unei imbunatatiri evidente a calitatii imaginii dar urma ca astrii sa dea verdictul final. Vineri seara,pe 24 Mai , se vedea stele printre nori , telescopul era de mult la fezandat ,asa ca am inceput ,cu oarecari emotii si sperante ,sa fac teste pe stele duble. Am facut prima focalizare pe Arcturus apoi am observat si am rezolvat cu mare bucurie : Epsilon Bootis , Mu Boo-Alkalurops ca tripla ,Rho Her,Ras Algheti-Alfa Her,Epsilon 1-2 Lyr cu patru componente,Zeta Lyr,Beta Lyr,Nu Dra,Mu Dra ,16-17 Dra ca tripla ,Alcor-Mizar ,Albireo ,Alghieba-Gama Leo ,Xi U Ma,Beta Sco, Porrima. Am reusit sa vad si cateva obiecte Deep-Sky : roiurile sferice M13 si M4 si galaxiile M81,M82,M94 si M106. La sfarsit am observat Jupiter cu trei sau patru benzi si cu cortegiul de sateliti galileeni ,trei la Vest si unul la Est. Unul dintre satelitii de la Vest era foarte aproape de limbul planetei. Efortul colimarii a dus la un rezultat foarte util deoarece m-a ajutat sa readuc in stare de functionare micul meu Maksutov. Aceasta s-a intamplat deoarece am ascultat sfatul prietenului si colaboratorului meu Armand. E bine sa primesti si,mai ales ,sa asculti sfaturile bune la orice varsta. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 03 Iun 2019 14:56 ----------------------------------- Duminica 2 Iunie am facut observatii cu luneta Swift 818 de 60x500mm : Stele duble si multiple : Gama Leo -Algieba 54 Leo Regulus ,companion slab langa primara foarte luminoasa Porrima Izar Rho Her Nu Dra Mu Dra 16-17 Dra , rezolvata ca tripla Epsilon Lyrae , cu perechea mai deschisa rezolvata iar cea mai stransa cu discurile Airy in contact Beta Lyr Struve 2470-Struve 2474 ,rezolvata la 20x Albireo , pentru contrast de culoare Stelele duble sau multiple de mai sus au fost rezolvate cu disc Airy perfect rotund si bine definit si inele de difractie inguste si luminoase. Am esuat la OSigma 525 si Alkalurops /Mu Boo pe care nu am reusit sa le rezolv ca triple ci numai ca duble. Roiuri stelare : Mel 111 nu a incaput complet in campul de 2.6 grade la 20x ,doar o mare parte ,s-a vazut dubla 17 Com M13 - la 125x/orto Kasai 4mm se vedeau cateva stele rezolvate in roi dar numai cu privire indirecta M92 - mai mic si mai slab luminos dar bine vizibil M29 -aspect cetos la 20x, cu atentie se disting cateva stele slabe M4 - foarte slab luminos ,usoara condensare centrala ,100x nu aduce detalii in plus M3 si M5 - foarte asemanatoare , luminoase ,bine vizibile Galaxii : M51 -slab luminoasa dar de mari dimensiuni M94 - ca un oval cetos ,cu centru mai luminos dar aspect general slab luminos M60-obiect mic,slab luminos ,dificil Alte obiecte : ISS - corp central alungit cu doua extensii laterale ,observat la 20x si 56x YCVn- stea carbon cu indice de culoare 3 in Cainii de Vanatoare ,frumoasa M57 - planetara , un obiect oval ,cetos ,nu s-a vazut intunecarea interiorului Jupiter - doua benzi ,toti satelitii galileeni la Vest ,trei au format una sterism triunghiular foarte sexy ,foarte aproape de planeta Am impresia ca au mai fost si alte obiecte insa pe acestea le-am notat. In loc de concluzie am sa amintesc proverbul : ''fiecare cioara isi lauda puiul''. Dar lentila aceasta chiar ca merita sa fie laudata.Desi este o biata lentiluta sortita unei lunete terestre ,deci de la care nu se asteapta mari ''fapte de arme''. Vazandu-i insa peformantele ,incep sa inteleg cultul existent in lumea larga pentru lunetele Takahashi. In ultima ora de observatii,am folosit dobsonianul Toleascop de 200 mm cu care am observat roiul M13 rezolvat in ''nenumarate'' stele ,o imagine imposibil de descris. Apoi a urmat galaxia NGC 2607 din imediata vecinatate a roiului ,bine vizibila la 154x in ocularul zoom Seben iar intre Lyra si Lebada am poposit scurt la roiul M56 in care ,cu vedere periferica ,se vedeau parca stele rezolvate. Am incheiat cu o privire spre Nebuloasa Ring , un rotocol perfect de fum ,iesit parca din pipa unui Gandalf demiurgic. Mircea ----------------------------------- Armand Popa 03 Iun 2019 15:53 ----------------------------------- Azi seara, 2 iunie 2019, dupa multa vreme a fost senin in Arad. Astfel impreuna cu prietenul meu Attila am iesit pe un camp dintr-o padure de lana oras :) Am luat luneta Celestron 102/500 impeuna cu un ocular Zoom 8-24mm. Seeingul nu a fost grozav dar macar nu au fost nori Am ramas impresionat de calitatea lunetei dar si de utilitatea acestuia. Imaginile au fost clare iar grosimentul maxim maxima de 62x sa dovedit arhisuficient pt obiectele observate, inclusiv pt jupiter si saturn. Obiectele vazute sunt M4 M13 M81 M82 M80 M10 M12 M107 M62 M57 M5 M3 M51 Si cateva stele duble: ZUBEN LIB ALBIREO COR CAROLI Sper ca ajug si deseara :D ----------------------------------- iulian90 19 Iun 2019 13:58 ----------------------------------- Aseara am facut observatii vizuale cu telescopul de 114mm f/8 echipat cu binocular IOR si doua oculare de microscop WF 10X primite de la colegul @Saiph. M-am uitat la cateva stele duble, ca Porrima din constelatia Virgo, Rasalgethi din constelatia Hercules, Epsilon Lyrae, Izar din Bootes, stelele Niu si Miu Draconis, Beta Scorpii, Lambda Ophiuchi , Polaris, la planeta Jupiter precum si la Luna care doar ce rasarise spre sud-est ,deasupra unor nori aproape de orizont. Desi seeing-ul nu era chiar bun, fiind de 6/10, imaginea astrilor vazuta prin binocular, cu ambii ochi este fantastica, companionii stelelor duble se observau mai bine decat in varianta mono, cu doar un ochi la ocular. Am observat bine chiar si companionul stelei Izar, care este destul de aproape de steaua principala, am splitat relativ bine componentele stelei Lambda Ophiuchi si am zarit companionul "obscur" al stelei Polaris. La planeta Jupiter imaginea era fenomenala, benzile le vedeam mai bine decat cu un singur ochi, iar imaginea planetei parea ceva mai mare decat cea vazuta cu un singur ochi. Aseara GRS nu era prezenta, insa banda ecuatoariala nordica, NEB, parea mai vizibila si mai inchisa la culoare decat banda SEB. Am observat si conjunctia a doi dintre satelitii galileeni, anume Io si Ganymede ,la doar 18-20" intre ei. Din pacate nu am reusit sa observ si conjunctia dintre planetele Marte si Mercur, fiindca cerul era acoperit de nori spre vest si nord-vest, in dupa amiaza zilei de ieri a plouat la Braila. Din pacate luna Iunie a fost neprelnica cu observatiile, aproape nu a fost zi in care sa nu nu se innoreze sau sa ploua dupa amiaza, ca mai apoi seara sa ramana cerul acoperit de nori, seeing-ul a fost nasol si el toata luna Iunie, transparenta a fost afectata si ea de nori de praf saharian sau de smogul din oras. ----------------------------------- dreammer54 03 Iul 2019 01:09 ----------------------------------- In aceasta seara, dupa o luunga pauza, de mai bine de 6 luni, am iesit si eu la cer - cu newtonianul de 150/750. Si, in ciuda luminilor garii, aflate la cel mult o.suta de metri departare, plus multe alte lumini in jur, a fost bine. Deh, euforia primei iesiri! Jupiter: s-a vazut foarte bine, foadte clar - cand nu valurea aerul. Am stat pe o platforma de beton, asta e, nu am alt loc, din pacate. Saturn nu a fost atat de clar si s-a vazut cam intunecos. In plus, in zona aceea sunt cladiri/case. Joase, dar destul ca sunt acolo, sa-mi faca mie valuri-valuri de caldura. Nebuloasa inel din Lira. Cooling Tower din Lebada. Albireo. Roiul cel mare din Hercule - bine s-a mai vazut in seara asta, ca niciodata pana acum! Cel putin cu vederea periferica se vedeau atat de multe! Te face sa vrei oglinda de 250! Glumesc, eu abia ma descurc cu tubusorul asta de 150/750, de locatie nu mai vorbesc... Am cautat M4 de langa Antares, dar nu am.gasit. In schimb am vazut pentru prima data M3 de langa Bootes. Putin luminos, prea putin luminos, dar intrigant, in dreapta tesit, in stanga se alungea puzderia de stele - bine, ele nu se separau prea mult in conditiile mele, dar se vedea clar vata de zahar si ceva stelute... Am plecat la scurt timp.dupa ce au inceput niste caini sa ma latre, din ce in ce mai insistent si mai.aproape, de ma intrebam cum voi pleca acasa. Totusi, dupa ce am strans si am inceput sa ma deplasez nu m-au mai latrat si nici nu i-am mai vazut cand traversam liniile de cale ferata. Daca ma mai duc acolo, poate ne si imprietenim, cine stie?!? Sper sa nu mai intervina nimic si sa mai ies si eu de-acum inainte. ----------------------------------- Armand Popa 10 Iul 2019 18:51 ----------------------------------- In ultima parte a lunii Iunie si inceputul lui Iulie , dupa o perioada mai cu nori , a venit si Luna Noua cu cer senin, astfel am profitat de vremea buna si am iesit aproape in fiecare seara la observatii in padurea de langa oras, pe un camp de pe malul lacului Maltaret. Am folosit luneta Celestron 102/500 pe montura Alt-AZ, impreuna cu ocularul zoom 8-24 cu care pot obtine mariri de 20X pana la 62X, si un ocular de 6mm, marire de 83X, si o lentila Barlow, cu care poate obtine o marire de maxim 166X. Toate aceste grosismente mi-au fost arhisuficiente in a vedea un numar mare de obiecte deep sky, stele duble si planetele Jupiter si Saturn, ambele cu detalii pe discul planetar Avantajul acestui instrument este campul vizual mare si faptul ca este extrem de portabil! La fel de bine am facut observatii si cu un binoclu Carl Zeiss 8x30, si indemn pe toata lumea sa foloseasca binoclu pentru observatii astronomice! In noaptea de 06.07.2019, eram pe drum spre casa in timpul noptii si m-am oprit la "cer negru"si am scos binoclu CZ 8x30. Galaxia Andromeda era mai frumoasa in binoclu la acel cer realmente negru decat prin orice telescop mare vazut din, sau din preajma Aradului. Oricum, un binoclu este util in astronomie in orice circumsante. In data de 07.07.2019 sa vazut Lunar X si Lunar V. Luna a fost observata cu luneta Bresser 70/700. Obiectele observate in perioada 26.06.2019 - 07.07.2019 se gasesc in lista de mai jos JUPITER planeta CELESTRON 102/500 SREPH 1 Delta Lyrae lyr roi deschis CELESTRON 102/500 ZETA LYR lyr dubla CELESTRON 102/500 EPSILN LYRAE lyr dubla CELESTRON 102/500 M57 lyr nebuloasa CELESTRON 102/500 ALBIREO cgy dubla CELESTRON 102/500 M29 cyg roi deschis CELESTRON 102/500 M39 Cyg roi deschis CELESTRON 102/500 M13 her roi sferic ToLEASCOP 200mm F6.16 M7 sco roi deschis CELESTRON 102/500 M80 sco roi sferic TOLEASCOP 200mm F6.16 M6 sco roi deschis CELESTRON 102/500 M8 sgr nebuloasa CELESTRON 102/500 M20 sgr nebuloasa CELESTRON 102/500 M17 sgr nebuloasa CELESTRON 102/500 M101 uma galaxie TOLEASCOP 200mm F6.16 vecina m101 uma galaxie TOLEASCOP 200mm F6.16 NGC6207 her galaxie TOLEASCOP 200mm F6.16 M9 oph roi sferic CELESTRON 102/500 IC4665 oph roi deschis CELESTRON 102/500 M14 oph roi sferic CELESTRON 102/500 M19 oph roi sferic CELESTRON 102/500 M11 scu roi deschis CELESTRON 102/500 M22 sgr roi sferic CELESTRON 102/500 M25 sgr roi deschis CELESTRON 102/500 M17 sgr roi deschis CELESTRON 102/500 M24 sgr roi deschis CELESTRON 102/500 M23 sgr roi deschis CELESTRON 102/500 EPSILON SAGITARIUS sgr dubla CELESTRON 102/500 SATURN planeta CELESTRON 102/500 JUPITER planeta ORION 305/1500 SATURN planeta ORION 305/1500 M27 vul nebuloasa ORION 305/1500 M57 lyr nebuloasa ORION 305/1500 M3 cvn roi sferic CELESTRON 102/500 M13 her roi sferic ORION 305/1500 M51 uma galaxie CELESTRON 102/500 M8 sgr nebuloasa CELESTRON 102/500 M20 sgr nebuloasa CELESTRON 102/500 M11 scu roi deschis ORION 305/1500 M81 uma galaxie ORION 305/1500 M81 uma galaxie ORION 305/1500 M17 sgr roi deschis CELESTRON 102/500 M10 oph roi sferic CELESTRON 102/500 ALBIREO cyg dubla CELESTRON 102/500 ALBIREO cyg dubla CELESTRON 102/500 JUPITER planeta CELESTRON 102/500 SATURN planeta CELESTRON 102/500 DELTA BOOTIS Boo dubla CELESTRON 102/500 BETA SCORPII sco dubla CELESTRON 102/500 2 SCORPII sco dubla CELESTRON 102/500 SIGMA SCORPII sco dubla CELESTRON 102/500 M4 sco roi sferic CELESTRON 102/500 M57 lyr nebuloasa CELESTRON 102/500 PI BOOTIS Boo dubla CELESTRON 102/500 EPSILON BOOTIS Boo dubla CELESTRON 102/500 MU BOOTIS Boo dubla CELESTRON 102/500 M13 her roi sferic CELESTRON 102/500 M27 vul nebuloasa CELESTRON 102/500 CR399 vul roi deschis CELESTRON 102/500 M22 sgr roi sferic CELESTRON 102/500 M20 sgr nebuloasa CELESTRON 102/500 M8 sgr nebuloasa CELESTRON 102/500 M17 sgr nebuloasa CELESTRON 102/500 M18 sgr roi deschis CELESTRON 102/500 M24 sgr roi deschis CELESTRON 102/500 M16 sgr nebuloasa CELESTRON 102/500 ALPHA CASIOPE cas dubla CELESTRON 102/500 MU CASIOPE cas dubla CELESTRON 102/500 M52 cas roi deschis CELESTRON 102/500 XI BOOTIS Boo dubla CELESTRON 102/500 POLARIS Umi dubla CELESTRON 102/500 Kappa Bootis boo dubla CELESTRON 102/500 Iota Bootis boo dubla CELESTRON 102/500 Zeta Corona Borealis crb dubla CELESTRON 102/500 Sigma Corona Borealis crb dubla CELESTRON 102/500 Beta Cygni cyg dubla CELESTRON 102/500 61 Cygni cyg dubla CELESTRON 102/500 Gamma Delphinus del dubla CELESTRON 102/500 Kappa Herculis her dubla CELESTRON 102/500 Alpha Herculis her dubla CELESTRON 102/500 Delta Herculis her dubla CELESTRON 102/500 Rho Herculis her dubla CELESTRON 102/500 95 Herculis her dubla CELESTRON 102/500 Otto Struve 525 lyr dubla CELESTRON 102/500 36 Ophiuchi oph dubla CELESTRON 102/500 70 Ophiuchi oph dubla CELESTRON 102/500 Xi Scorpii sco dubla CELESTRON 102/500 Struve 1999 sco dubla CELESTRON 102/500 Nu Scorpii sco dubla CELESTRON 102/500 67 Ophiuchi oph dubla CELESTRON 102/500 M19 oph roi sferic CELESTRON 102/500 Sigma Cassiopeiae oph dubla CELESTRON 102/500 Beta Cephei cep dubla CELESTRON 102/500 Delta Serpentis ser dubla CELESTRON 102/500 Delta Cephei cep dubla CELESTRON 102/500 Nu Draconis dra dubla CELESTRON 102/500 Omicron Ophiuchi oph dubla CELESTRON 102/500 Struve 2816 cep dubla CELESTRON 102/500 Struve 2819 cep dubla CELESTRON 102/500 6 Ser ser dubla CELESTRON 102/500 M5 ser roi sferic CELESTRON 102/500 M53 com roi sferic CELESTRON 102/500 24 Com com dubla CELESTRON 102/500 M85 com galaxie CELESTRON 102/500 Theta Serpentis ser dubla CELESTRON 102/500 M55 sgr roi sferic CELESTRON 102/500 M54 sgr roi sferic CELESTRON 102/500 M70 sgr roi sferic CELESTRON 102/500 M8 agr roi deschis CELESTRON 102/500 M20 sgr roi deschis CELESTRON 102/500 EPSILN LYRAE lyr dubla BInoclu CZ 8x30 M8 sgr roi deschis BInoclu CZ 8x30 M22 sgr roi deschis BInoclu CZ 8x30 M20 sgr roi sferic BInoclu CZ 8x30 M24 sgr roi deschis BInoclu CZ 8x30 M25 sgr roi deschis BInoclu CZ 8x30 M6 sco roi deschis BInoclu CZ 8x30 M7 sco roi deschis BInoclu CZ 8x30 M11 roi deschis BInoclu CZ 8x30 M10 oph roi sferic BInoclu CZ 8x30 M12 oph roi sferic BInoclu CZ 8x30 IC4665 oph roi deschis BInoclu CZ 8x30 MelOTTE 111 com roi deschis BInoclu CZ 8x30 ROiul dublu din Perseu per roi deschis BInoclu CZ 8x30 Struve 2404 aql dubla CELESTRON 102/500 57 Aquilae aql dubla CELESTRON 102/500 Xi Cephei cep dubla CELESTRON 102/500 M13 her roi sferic CELESTRON 102/500 JUPITER planeta CELESTRON 102/500 SATURN planeta CELESTRON 102/500 M57 lyr nebuloasa CELESTRON 102/500 ALBIREO cyg dubla CELESTRON 102/500 COR CAROLI cvn dubla CELESTRON 102/500 EPSILN LYRAE lyr dubla CELESTRON 102/500 M81 uma galaxie CELESTRON 102/500 M82 uma galaxie CELESTRON 102/500 M27 vul nebuloasa CELESTRON 102/500 STF2404 aql dubla CELESTRON 102/500 NGC6709 aql roi deschis CELESTRON 102/500 M71 sgr roi sferic CELESTRON 102/500 M69 sgr roi sferic CELESTRON 102/500 M102 dra galaxie CELESTRON 102/500 M31 and galaxie BInoclu CZ 8x30 Roiul dublu din Perseu per roi deschis BInoclu CZ 8x30 M8,20 si zona din SGR sgr roi deschis BInoclu CZ 8x30 LUNA luna BRESSER 70/700 ----------------------------------- Mircea Pteancu 11 Iul 2019 21:14 ----------------------------------- Armand Dar cine-l necajeste pe moshu' acela din spatele tau !? :D Binoclul face parte din echipamentul fiecarei seri de observatii si la mine ,nici nu-l mai pomenesc in rapoarte ceea ce nu inseamna ca nu-i acolo.Dimpotriva ,este de neinlocuit. Cerul negru ...hm...ce bun ar fi ,fericiti cei care au parte de asa ceva. Iti urez spor in continuare la observatii ,stiu ca mai ai doar cateva obiecte si termini Catalogul Messier si esti foarte avansat si in ''Lista de 100 stele duble'' a Astronomical League. Acest mod de formare si dezvoltare a abilitatilor observationale este foarte bun. Glenn Chaple de la revista ''Astronomy'' a sintetizat cel mai bine aceasta cale :''Observe with a purpose'' adica ''A observa cu un scop''. Strasnica lista ta de observatii,felicitari si sunt de-a dreptul incantat sa am asemenea prieten si tovaras de observatii si de astroclub. Cer senin ,Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 12 Oct 2019 00:43 ----------------------------------- Ufff si vai si uraaa! Acum un minut am terminat actualizarea jurnalului de observatii pe Septembrie. A fost o luna buna pentru mine din punct de vedere astronomic,am efectuat observatii de 13 ori. Acestea au inclus o actiune publica tip Sidewalk Astronomy si o actiune tip Stalker la cer negru,cu colegii din astroclub. Restul observatiilor sunt de Urban Astro Guerrilla. Daca cineva doreste sa citeasca cate ceva din aceste observatii sau sa salveze hartile /schemele de cautare a unor obiecte incluse in rapoarte ,aici este linkul : https://observoergosum.blogspot.com/2019/09/jurnal-de-observatii-duminica-1.html Cer senin,Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 14 Oct 2019 00:14 ----------------------------------- Am inceput jurnalul de observatii pe Octombrie. Iata , e deja jumatatea lunii si eu am doar vreo trei sesiuni de observatii : cea din 1 Octombrie -din jurnal, cea cu ocazia IOMN si sesiunea de aseara cand am observat steaua cu exoplaneta XO-1 despre care scriam la topicul ''Honterus''. http://observoergosum.blogspot.com/2019/10/jurnal-de-observatii-octombrie-2019.html Mircea ----------------------------------- Armand Popa 29 Oct 2019 20:21 ----------------------------------- Am trecut si eu observatiile din perioada 20-26 octombrie pe blogul meu. https://armandpopa.blogspot.com/2019/10/observatii-20-26-octombrie.html Sesiunile au fost dedicate in special stelelor duble din lista 100 double star list al American astronomical leauge. Imi zicea domnul Mircea Pteancu la moment dat, ca acea lista e un initiator forte bun in observarea stelelor duble, lucru pe care il confirm. Practic mi-au ramas 3 duble de vazut din lista, asa ca astept dispersarea norilor si incepera altei liste de stele duble cu ceva mai provocatoare :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 01 Noi 2019 00:05 ----------------------------------- Armand Felicitari pentru progresele remarcabile ,esti deja un experimentat observator al cerului ! Si spor maxim in urmatoarele proiecte observationale ! Pe 12 Octombrie de acasa si pe 20 octombrie ,de la Maltaret ,impreuna cu Armand si cu Daniel aka Kitaro , am observat steaua XO-1 despre care se stie ca are exoplaneta XO-1b. Mai multe detalii si niste harti ad-hoc ,aici : http://observoergosum.blogspot.com/2019/10/xo-1.html Cer senin ,Mircea ----------------------------------- dreammer54 06 Noi 2019 02:26 ----------------------------------- Aseara am pus velur autocolant in Heritage. Am zis sa spal si oglinda daca tot il.desfac, mai ales ca vazusem vreo 2 dare albicioase, una parea a fi zgarietura, dar am zis ca mi se pare, e dosr murdar. Uite ca nu a fost asa, chiar era zgarietura! :((( Superficiala, dar vizibila. Mai trist e ca nici nu-mi dau seama de unde am capatat-o!!! Azi l-am colimat, i-am refacut scutul de lumina, i-am facut si un parasolar, ambele captusite cu velur si l-am scos la cer, pe un bloc de 4 etaje. Prima surpriza: Castor din Gemeni. Pe cand incercam sa focalizez, am vazut pentru prima data cum arata discurile usor suprapuse e stelelor duble. Parca nu-mi mai venea sa focalizez, ci sa stsu sa privesc discurile :) A doua surpriza si inca nedumerire, ca trebhie sa aflu ce am vazut: Alnitak. La 108x, nimic. La 140x, nimic. Am fortat pana la maximul de care dispun (240x) si atunci, langa steaua foarte luminoasa am mai vazut o stea, atat de palida incat mai mult cu privirea periferica am vazut-o. O fi fost companionul (al treilea?) sau o fi fost o alta stea oarecare, inca nu stiu. Bine, fara sa ma documentez in prealabil, cred ca am presupus ca steaua cea mai strslucitoare trebuie sa se separe... A treia surpriza, cu adevarat surpriza: Cu un telescop de 130 mm., din oras si cu Luna pe cer, la 108x am vazut nebuloasa Crab! Mai bine zis, am vazut ca e acolo, ca detalii...pas, evident! E adevarat ca Luna era mult coborata, ca era doar jumatate de Luna si nu o Luna plina, totusi Crab din oras!!! Atat de fascinanta, am mai zis-o, e ca o iluzie, parca nici n-ar fi acolo....fascinanta, chiar si fara detalii! Am revazut M103 din Casiopeea, Andromeda (galaxia) , M37, M36 si M38 din Auriga (uitasem cat sunt de frumoase). Fosrte alroape de M38 si in stanga am admirat o grupare mica de stele fantomatice, despre care as crede ca e NCG1907, dar...asta parca trebuia sa fie in dreapta lui M38, nu in stanga unde l-am vazut eu. Am incercat Luna, dar lumina ei era deja prea puternica penttu mine, asa ca n-am insistat. Si mai era si deasupra acoperisului, foarte aproape de acoperis, deci turbulente pe saturate. Multumt, desi am plecat destul de repede din cauza frigului si a pozitiei incomode (asta se rezolva zilele urmatoare, adaptam trepiedul pentru Heritage). 150/750, cu tot cu rucsac: peste 7 kg. Heritage, cu tot cu geanta de transport: putin peste 3,5 kg. Spatele meu imi multumeste. Pacat, caci dejs imi incolteste ideea de a vinde 150/750-ul, desi n-as prea vrea, tare mi-ar placea sa-l folosesc in continuare. Dar asta e, deocamdata ... mai vedem. ----------------------------------- iulian90 16 Dec 2019 22:15 ----------------------------------- Aseara printre altele ,am cautat 2 comete din care insa am gasit doar una, pe urma am observat spectrele unor stele mai stralucitoare ,precum si Luna, care rasarise mai tarziu spre miezul noptii. Primul obiect a fost o cometa in constelatia Aquarius, pe nume 289P/Blanpain ,pe care Stellarium o indicase in apropierea stelei Lambda Aqr, la maxim 2 grade nord-est de aceasta si cu o magnitudine de 6,3 Am cautat cometa, mai intai cu ocularul de 40mm, prin telescopul de 114mm, dar nu am observat nimic, nicio pata difuza macar. Am cautat si in vecinatatea pozitiei indicate de Stellarium, ma gandeam ca poate Stellarium nu indica pozitia corecta, dar nimic, nu am gasit nicio cometa. Cam ciudat, fie cometa este prea slab lumonoasa ,fie e cu mult mai departe fata de pozitia indicata de Stellarium, cert e ca nu este mentionata pe site-ul Heavens-Above. Am cautat si cu binoclul, dar nu am gasit nimic. M-am dat batut. :x :) Am trecut la cautat cealalta cometa, numita C/2017 T2 (Panstars), care este in constelatia Perseus, in apropiere de roiul deschis NGC 1528, conform atat Stellarium ,cat si Heavens-Above, la o magnitudine de 10. Am folosit ocularul de 20mm si plecand de la steaua b Persei spre roiul NGC 1528 , am zarit la nord-est de acesta o mica pata difuza foarte slab luminoasa, langa doua stele de mag. 9 , exact in pozitia indicata de Stellarium si Heavens-Above. Am schimbat ocularul cu cel de 9mm si cometa s-a observat ceva mai bine cu vedere indirecta, dar disparea in vedere directa. M-am convins bine ca aceasta este cometa cautata, a fost un succes, spre deosebire de cautarea cometei 289P/Blanpain care fost un esec. Cometa C/2017 T2 este cea de-a zecea cometa observata de mine pana acum. Conform Stellarium, cometa C/2017 T2 ar avea maximul de stralucire pe la sfarsitul lunii Mai 2020, cand va atinge magnitudinea 8,3. Atasez si un decupaj dintr-o imagine cu roiul NGC 1520, in care apare cometa, la nord-est de roi, avand coama si coada indreptata spre sud. Apoi am observat si pozat Luna, iar la sfarsit am inlocuit ocularele obisnuite cu un ocular special, cu retea de difractie dintr-un CD, ce l-am construit dintr-un ocular de binoclu, si o bucata de CD, cu care observ spectrele stelelor mai stralucitoare. Am observat spectrele stelelor Sirius, Betelgeuse,Rigel, Bellatrix, Aldebaran, Castor, Pollux , Capella si Menkalinan. Din aceste stele numai la Sirius, Betelgeuse ,Aldebaran, Castor si Menkalinan am observat linii intunecate Fraunhofer. La Sirius se vedeau cel mai bine liniile Fraunhofer, vreo trei , iar la Betelgeuse am observat cele mai numeroase linii, vreo 6, la celelalte stele am observat mai greu liniile Fraunhofer. Mai jos atasez o imagine cu spectrele stelelor mentionate, in care am desenat in Paint pe laptop, liniile Fraunhoffer ce le-am observat in spectrele acestora. ----------------------------------- MariusP 16 Dec 2019 23:03 ----------------------------------- Primul obiect a fost o cometa in constelatia Aquarius, pe nume 289P/Blanpain ,pe care Stellarium o indicase in apropierea stelei Lambda Aqr, la maxim 2 grade nord-est de aceasta si cu o magnitudine de 6,3 Am cautat cometa, mai intai cu ocularul de 40mm, prin telescopul de 114mm, dar nu am observat nimic, nicio pata difuza macar. Site-ul http://www.aerith.net/comet/catalog/0289P/2019.html ii da o magnitudine in jur de 18... :roll: Felicitari pentru C/2017 T2 (Panstars) si foarte interesantele spectre la stele! ----------------------------------- iulian90 17 Dec 2019 19:12 ----------------------------------- Multumesc pentru felicitari dl. MariusP. :) Inseamna ca de aceea nu am gasit cometa 289P/Blanpain, fiindca are o magnitudine foarte mare, iar la opozitia din ianuarie 2020 magnitudinea sa nu coboara sub 15 conform site-ului din link-ul postat de dv. , deci va fi imposibil de observat cu telescoape mici ,ca al meu. Totusi am gasit o cometa perioada asta, pe C/2017 T2 (Panstars) care am observat-o si fotografiat-o in seara de 15 decembrie ,dar si aseara, cand se gasea mai la nord de roiul NGC 1528, insa mai departe decat in seara de 15 decembrie. Se vedea tot ca o mica pata difuza ,foarte slab luminoasa si alungita pe directia N-S. In privinta spectrelor stelare, este interesant faptul ca se pot observa linii Fraunhofer, chiar si cu instrumente mici , de 4 inci , ca al meu. Presupun ca in telescoape ma mari, de 6, 8 sau mai ales 10 inci diametru, spectrele stelare se vad mai luminoase si liniile Fraunhofer mai clare. O sa incerc sa mai observ spectrele celorlalte stele mai stralucitoare din constelatiile de primavara, pe timpul diminetii. ----------------------------------- iulian90 18 Dec 2019 18:33 ----------------------------------- Aseara am fost ocupat mai mult cu astrofotografia, dar azi dimineata m-am trezit mai devreme si am observat spectrele stelelor mai stralucitoare din constelatiile de primavara. Cel mai bine liniile Fraunhofer s-au vazut la stelele Vega si Arcturus, la celelalte stele mentionate in imaginea de mai jos, liniile s-au vazut mai greu. La steaua Spica din constelatia Virgo nu am reusit sa observ vreo linie Fraunhofer. Spre ivirea zorilor, am observat si fotografiat Luna, la care am observat lucruri interesante. Am observat formatiunea Luna V si Hyginus Rille, cu craterul Hyginus in mijloc, iar mai la nord de Hyginus , o formatiune muntoasa de culoare mai inchisa decat fondul solului din jur. Apoi am observat si mai spre nord, domul si piscul acela din Mare Vaporum, de langa craterul Manillus. Domul se observa parca mai bine la Ultimul Patrar decat la Primul Patrar. Am am observat craterul Clavius, care se vede parca mai fain la Ultimul Patrar, craterul Tycho, craterul Plato, la care se observa un fel de munte pe marginea estica a sa, mai bine vizibil decat la Primul Patrar ,iar pe limbul estic luminat al Lunii am observat iarasi niste munti, probabil marginile unor cratere, in zona ecuatoriala, dar si in zona temperara sudica si in zona polara de sud. Apoi am observat si niste stele duble : Porrima, Mizar, Izar, si Delta Serpentis si la sfarsit planeta Marte, care se vedea in constelatia Libra, spre sud-est, imaginea fiind afectata de turbulenta, discul sau fiind inca mic. Prezint si cateva imagini cu roiuri stelare deschise fotografiate aseara cu aceeasi camera Canon 450d,dar prin lneta de 45/550mm pe montura EQ1, precum si doua imagini cu Luna, de pe 17 decembrie si de azi dimineata, facute cu camera Canon 450d prin telescopul de 114/900mm. ----------------------------------- Mircea Pteancu 18 Dec 2019 23:34 ----------------------------------- Iulian Ai realizari observationale formidabile ,bravo! NGC 1907 se vede foarte bine in fotografia ta desi vizual nu este foarte usor de vazut cu apertura de 200mm. Foarte interesante observatiile tale de spectre stelare. Eu cred ca ar trebui sa folosesti un grosisment de 100x ,daca atmosfera permite. Cer senin si spor la observatii ,Mircea ----------------------------------- iulian90 19 Dec 2019 09:47 ----------------------------------- Multumesc dl. Mircea Pteancu. :) Intr-adevar, roiul NGC 1907 se vede mai grandios in imaginile facute cu camera Canon prin luneta de 45mm diametru, decat la observatiile vizuale prin telescopul de 114 mm diametru. Asta arata cat de putin sensibil este ochiul uman, dar care insa compenseaza cu definitia mare, inca neatinsa de nicio camera , pana acum. :) La spectrele stelare am incercat si grosismentul de 100x si cel de 300x, dar am observat ca de la grosismentul rezolvant in sus, care la telescopul meu este de 57x, imaginea stelei incepe sa creasca si duce la estomparea liniilor Fraunhofer din spectrul stelelor. Pe de alta parte nici grosismentul minim nu este potrivit deoarece spectrul se vede cam slab luminos din ce am vazut. Deci , grosismentul rezolvant pare a fi cel mai potrivit pentru observarea liniilor intunecate in spectrele stelelor. in cazul meu, cu ocularul de binoclu de 15mm ,echipat cu retea de difractie, grosismentul este de 60x, deci aproape de grosismetul rezolvant. ----------------------------------- Erwin 19 Dec 2019 09:56 ----------------------------------- Felicitări și de la mine, Iulian! Ai putea descrie la ATM construcția acestui ocular cu rețea de difracție? Mulțumesc și spor la observații! ----------------------------------- iulian90 19 Dec 2019 14:54 ----------------------------------- Multumesc Erwin. :) Am prezentat ocularul in sectiunea DIY/ATM/Reparatii/ topicul Home Made Optics-Lunete si alte sisteme optice : http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=192195#192195 ----------------------------------- Erwin 21 Dec 2019 09:53 ----------------------------------- Mulțumesc! Spor! ----------------------------------- Mircea Pteancu 30 Ian 2020 22:48 ----------------------------------- Noaptea trecuta ,pentru o scurta vreme dupa miezul noptii ,cerul a avut pete mari ,aparent senine. Am incercat sa regasesc cometa C 2017 T2 PANNSTARS dar nu am reusit. Am patrulat o vreme in triunghiul dintre Roiul Dublu, Stock2 si NGC 957 dar ... nada. Pe la 0:30 toata zona lui Cassiopeia si Perseus s-a innorat. Ca sa nu plec taman ''cu mana goala'' am observat in Canes Venatici M51-NGC5194 care se vedeau foarte slab ca doua obiecte cetoase,mici si amorfe. Le-am pastrat in ocularul Mark III pana ce galaxiile au disparut din imagine ,apoi a disparut triunghiul de stelute care se vede la Sud de acestea.Norii au ajuns si aici. Se mai vedea doar steaua HIP 6604,de care insa ''nu am fost curios''. Mi-am strans catrafusele si am trecut la somn obligatoriu ,lucru care a bucurat-o nespus pe pisica mea care (in ciuda frigului) a facut gresala de a-mi tine companie ... ca in tineretile noastre. :? Mircea Edit : Curios sa aflu pe unde umbla dumneai ''comeata'' , m-am uitat in Heavens Above. Am folosit mai degraba coordonatele decat harta rudimentara de acolo si am gasit in Stellarium ca ,la momentul observatiei,cometa oculta sau trecea foarte aproape de steaua 8 Per - steaua pe care am pus cursorul. Sa vorbim in termeni practici : cometa de gaseste in lantul de stele ca pare sa uneasca roiul NGC 869 cu roiul Muskle Man. La noi sunt nori grosi,poate voi veti avea ... BAFTA ! Mircea ----------------------------------- iulian90 14 Feb 2020 00:25 ----------------------------------- In seara asta am iesit la observatii cu un nou telescop reflector Seben de 150mm diametru si focala de 1400mm, care l-am primit de la FlorinC si a ajuns azi prin curier. Este vorba despre un reflector tip newton-catadioptric, adica un newton de constructie clasica, dar care contine un corector din doua lentile lipite care are menirea sa reduca sfericitatea oglinzii primare, care din ce am inteles ar fi sferica, cu raport focal scurt ,f/3,3, tubul nu are mai mult de 500mm lungime, este compact. Azi l-am colimat, am reglat numai oglinda primara, inca nu m-am bagat la oglinda secundara, se vede bine imaginea prin telescop, dar mai trebuie colimat si din oglinda secundara. La lasarea intunericului am inceput mai intai sa caut si sa observ obiectele DSO mai vizibile , mai intai M 42 si M 43 din Orion. Am ramas uimit ce luminoasa si bine se vedea nebuloasa M 42, era diferenta vizibila intre imaginea vazuta prin telescopul de 150mm si cel de 114 mm, caci l-am scos si pe acesta afara la observatii, ca si fac comparatii. :) Am pus si filtrul UHC la ocularele de 40 mm , 20 mm si 9 mm si am privit iar nebuloasa M 42 , se vedea aproape ca in Stellarium, asa de frumoasa si extinsa ce se vedea, culoarea fiind predominant verzuie. Si nebuloasa M 43 se vedea mai bine prin reflectorul de 150mm. Apoi am trecut la roiul M 35 din Gemenii si l-am observat cu ocularele de 40 mm si 20 mm, la grosismentele de 35 x ,respectiv 70 x. Cel putin la 70 x roiul M 35 umplea tot campul ocularului de 20mm, multe stele slabe se vedeau. Am omis insa roiul NGC 2158, dar il voi observa in alte seri. Am mai observat roiurile M 36 M 37 , M 38 si NGC 1907 din Auriga. Cel putin roiul M 37 m-a uimit cel mai mult, cu puzderia de stele ce umplea campul ocularului de 9mm la 155x, M36 are relativ putine stele dar luminoase, iar M 38 are relativ multe stele si o forma ca de fluture. Am observat si micul roi NGC 1907 si se vedea mai fain decat in telescopul de 114mm, in loc de 5-6 stele, acum am observat peste 10 stele in reflectorul de 150 mm la 155 x. :) Am mai observat si nebuloasa 1931 din Auriga si se vede mai bine ca o pata cu margini difuze si o stea in mijloc, parca ar fi nebuloasa planetara, in catalog fiind trecuta ca nebuloasa de reflexie. Nebuloasa M 1 Crab din Taurus deasemenea , se vede mai bine in reflectorul de 150mm, mai ales cu filtrul UHC. In Cassiopeia am observat roiurile M 103, NGC 663, NGC 654, NGC 659 si micul roi Tr 1, toate se vedeau fain in reflectorul de 150 mm, iar roiul Tr 1 situat la aprox. 1 grad spre N-E de roiul M 103 , m-a impresionat prin faptul ca am putut deslusi stelele componente, care erau vreo 4 insirate in linie dreapta si una dintre ele este o dubla foarte stransa, dificila, cu componentele lipite intre ele si egale ca stralucire. :) Deci pe scurt ,m-a impresionat noul reflector de 150/1400mm, sunt multumit de el. Dupa ce il voi colima bine si ii voi face o montura Dobson, caci acum l-am pus pe montura EQ1, fiindca montura Dobson de la telescopul de 114 mm e prea mica pentru diametrul telescopului de 150 mm, atunci o sa isi dezvaluie adevaratul potential telescopul de 150 mm. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 14 Feb 2020 01:02 ----------------------------------- Iulian Sa folosesti sanatos noul telescop,il meriti pe deplin! Felicitari ''bunului samarinean'' pentru gestul frumos pe care l-a facut! Multe telescoape de acest gen sunt lamai dar ca sa fie clar ,nu toate. Prietenul meu si colegul de club Emil Pasculescu are un asemenea telescop care da imagini ca orice bun telescop de 114mm. Cer senin,succes la observatii ! La sfarsitul lui Ianuarie si in prima saptamana a lui Februarie am fost ocupat cu scrisul dar apoi mi-am luat revansa. Am observat de patru ori cometa Pannstars ,ultima oara aseara ,mai multe stele duble si cateva obiecte Deep Sky. Am pana acum cinci observatii pe Februarie si un halou lunar nedescarcat din aparat. In aceasta seara am bantuit in Lepus unde am observat nebuloasa planetara IC 418 ,roiul globular M79 avand la S-V de ea eleganta stea dubla HJ 3752 , steaua RX Lep de clasa spectrala M6 - oranj. Cel mai mult mi-a placut steaua carbon R Leporis cu indice de culoare 2.71.Am pastrat-o in ocular macar un sfert de ceas ,incercand sa-mi imaginez ce peisaje fantastice s-ar putea vedea pe planetele ei - daca are vreuna. Acuma stau in barlogul meu si lustruiesc trofeele de azi,asa cum face oricare Predator care se respecta. La loc de cinste sta dubla 14 Ori de la Vest de Bellatrix ,cu separatie de 0.98''.:P Am vazut multe alte duble ,voi reveni. Am incheiat in Orion unde Rigel este ea insasi o dubla deosebita dar are imediat la Nord si Vest cate o dubla si doua la Est. Mircea ----------------------------------- tudor 14 Feb 2020 03:18 ----------------------------------- Mircea, frumoase trofee! Le "lustruiesti" ca pe niste obiecte nou achizitionate :) Iulian, sa te bucuri de noul tau telescop cat mai mult! Si eu chiar acum am terminat de colimat noul meu telescop pe care il am... tot de la FlorinC...:) el este furnizorul nostru de telescoape :) Este vorba de SkyWatcher 203/1200 FlexTube (Colapsabil) pe montura Dobson. Prima lumina de pe balconul meu a primit-o newtonianul chiar acum o ora. Am testat daca l-am colimat cum trebuie pe steaua luminoasa Capella si totul este OK. Apoi l-am indreptat mai in sus catre Roiul "Broken Heart" NGC2281 care prezenta multe stele. Si eu sunt multumit de noul meu telescop! ----------------------------------- Erwin 14 Feb 2020 12:04 ----------------------------------- Felicitări și spor tuturor! Eu nu am mai ieșit demult din păcate. M-am ocupat de alte lucruri. ----------------------------------- DDaniel 16 Mar 2020 22:13 ----------------------------------- Nu am stiut unde sa intreb asa ca daca gresesc nu ma criticati va rog, in seara de 16.03.2020 pe la ora 20.10 am circulat cu masina pe drumul ce leaga Suceava de Falticeni si am observat pe partea nordica o stea foarte stralucitoare, oprind masina sa vedem mai bine, eu si sotia, am observat ca din dreptul acelei stele au iesit aproximativ 8 alte lumini mai mici dar care urmau un traseu pe bolta cereasca exact unul dupa altul dar la intervale aleatorii, totul a durat cam 10 minute. ajunsi in oras nu s-a mai vazut la fel din cauza luminilor. Ce credeti ca ar putea fi? ca imi tot instalez aplicatii pe telefon sa imi dau seama dar nu prea reusesc. ----------------------------------- Erwin 17 Mar 2020 12:25 ----------------------------------- "Steaua" strălucitoare este planeta Venus, vizibilă ca Luceafăr de seară în această perioadă. Luminițele mici în formație sunt deja enervantele componente ale rețelei Starlink pe care musiu Musk le-a lansat să dea internet la popor și să-și îngrașe portofelul... :twisted: ----------------------------------- Mircea Pteancu 29 Mar 2020 19:54 ----------------------------------- Vineri 27 Martie a.c.,dupa ce ''am terminat-o'' cu Venus ... (am zis ''cu'' nu ''pe'')... am observat Luna pe care am vazut detalii foarte multe. Am folosit dobsonianul de 200mm. Cand fac observatii generale , m-am obisnuit in ultimele luni sa folosesc doar doua oculare :LV 30mm pentru 41x si Mark III zoom de la 24mm la 8mm ,pentru 51x la 154x. Este foarte comod sa observ asa deoarece ambele sunt pe format 2'' si acopera gama de mariri de la 41x la 154x ,si campuri efective de la 88 minute la 23 minute de arc. Pe Luna se vedeau multe detalii atat la Est,pe fasia ingusta luminata de Soare dar si in partea vestica a Lunii ,aflata in noapte. Nu ma pricep la Selenografie dar cred ca am identificat - dupa atlasul lui Rukl- Mare Frigoris ,Mare Humorum si craterele Aristarchus si Copernicus. Se vedeau multe altele ...mais je ne sais pas. Lumina cenusie a Lunii a fost foarte luminoasa in aceasta perioada,bine vizibila si cu ochiul liber. Apoi am parcurs secventa lui Lockyer : am rezolvat si separat Mintaka (floare la ureche),Lambda Ori ca tripla ,Rigel,Sigma Ori cu trei companioni si dubla invecinata (parca STF 761?) , Zeta Ori ca tripla , 52 Ori frumos rezolvata cu spatiu negru de catre ocularul zoom la 154x. Candva dupa ora 21,cineva a tras apa si am fost intrerupt de trecerea unui grup din budele zburatoare ale lui Muskoi.Au traversat Auriga ale carei stele ,cu exceptia lui Capella, au fost vax albina ca stralucire pe langa vopsitele si ecologicele marelui geniu in pustiu. Cu semnul pacii afisat la toate membrele mele articulate ,i-am transmis niste frumoase urari din folclorul tribului meu si apoi m-am intors la ale mele. A urmat apoi dubla subarc STF 1126 de la Est de Procyon cu o separatie de 0.82'',excelent rezolvata la 246x. Propus sau Bu 1008 ,este o dubla dificila nu prin separatia ''foarte civilizata'' de 1.61'' ci prin Delta mag = 2.6mv.A fost superb rezolvata la 246x +filtru Skyglow ,lucru pe care pot sa-l spun despre putine dintre dublele lui Burnham ,majoritatea niste ''rupe oase''. N-am mai vazut cam de multisor,din oras, roiul deschis NGC 2158 de langa M35. Nu a fost prea aratos nici de aceasta data :cinci-sase stele vizibile cu vedere directa si ceata luminoasa palida. Am cheltuit mult timp ca sa gasesc si sa vad ''Galactic Wanderer/ Pribeagul galactic'' adica roiul globular NGC 2419 din Lynx. Gasit cu mare greutate pe un cer plin de o pacla ,mazga ,ceata sau ce o fi ...roiul acesta s-a vazut foarte ,foarte...as putea continua inca mult asa ...slab luminos.Imediat la Sud de roi am localizat doua stelute extrem de slabe , bune pentru focalizare : vezi stelele,sunt sanse sa se vada bagabontul de roi. Daca nu,nu. Mi-am mutat telescopul astfel ca sa pot sa cotrobaiesc prin Ursa Mare. Am vazut planetara M97 foaaaarte palida si ea ,fara filtru. M-am pregatit apoi sa rezolv steaua dubla subarc STT 235 din UMa. Eram cu ochiul lipit la ocularul cautatorului RACII 9x50mm al carui reticul tintea STT 235 cand s-a intamplat... ...pur si simplu am vazut o procesiune (sau un grup) de obiecte zburatoare neidentificate. Voi descrie intr-un topic separat ceea ce am vazut, dupa ce fac vreo doua schite. Am rezolvat fara probleme STT 235 dar fiind prea bulversat ,mi-am strans jucariile si am intrat in casa. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 02 Apr 2020 16:59 ----------------------------------- Aseara Venus a fost deja suficient de aproape de M45 ca sa devina un subiect interesant. Iar Orion ne cam spune la revedere. Pozele sunt facute cu sapuniera mea Coolpix S3300. Imaginile sunt posterizate pentru ca asa imi place mie,le da un aer pictural... Asa ca daca vi se pare ca vedeti aberatii si alte d-alea ... sunt de la posterizare,capisci!? Mircea ----------------------------------- Klaus von Burg 19 Apr 2020 18:08 ----------------------------------- În noaptea învierii, au dispărut norii deasupra mea pentru 1 ora, am avut parte de o transparență de 5 magnitudine vizuală (destul de bună aici). Am scos noul telescop Orion 120/600 (sosit în joia mare) și am căutat 51 UMa, ajuns în zenit, lângă care așteptam observarea unuia dintre blazarii cei mai apropiați (și asta undeva la 434 milioane ani lumină) Markarian 421. De la ocularul Plössl de 32mm (cu care am localizat asterismul de neconfundat) am ajuns repede la Baader Ortho de 6mm, prin care în sfârșit am reușit - doar cu privirea laterală - să observ primul blasar. Nu am reușit să desenez, deoarece au apărut norii. Fotografia nu-mi aparține. ----------------------------------- Mircea Pteancu 26 Apr 2020 18:47 ----------------------------------- Klaus von Burg Felicitari pentru observarea reusita a blazarului Markarian 421 ! Cand reusesti sa-l reobservi si sa faci un desen ,te rog sa-l postezi pe forum. Iti urez sa ai parte de multe si interesante observatii cu noua ta luneta de 120x600mm,poate ne-o prezinti intr-o poza. Blazarul Mrk 421 este o excelenta sugestie observationala. Recent am observat in zona respectiva steaua Lalande 21185/HD 95735 ,una din stelele apropiate de noi la 8.3 ani-lumina. Mrk 421 este la 2 grade distanta si face contrast prin distanta sa de 397 milioane a.l. Joi 23 Aprilie am facut Astronomie Extrema. La lasarea noptii,cerul era complet acoperit de nori dar care erau subtiri. Se vedeau stele precum Castor si Pollux,Capella,Procyon. In alta parte se vedeau Alfa,Beta,Gamma,Delta din Leul dar Theta /Chertan era la limita vizibilitatii. Deci magnitudinea limita a fost undeva imediat sub 3mv. De pilda Delta din Gemenii sau cei doi magarusi /Asselli din Racul nu se vedea cu ochiul liber. *Venus in forma de secera in faza de 31% ,cam la patru-cinci diametre venusiene spre Vest se vedea o steluta de 9mv,fara nume in Stellarium. *Stelele duble,observate prin nori subtiri/pacla: Theta Aur ca tripla Castor Delta Gem - a aratat superb Algieba 54 Leo Iota Leo. k Gem (desi am gasit-o),nici urma de companion. Imaginile dublelor au fost foarte frumoase ... ''ca la carte''. *Cerul a inceput apoi sa se curete. Am observat M81 si am rezolvat la 154x/ocular Baader Mark III, stelele duble de langa ea :STF 1386 cu separatie de 2.2'' si STF 1387 cu separatie de 9''. Tripletum Ursae Majoris : M81+M82+NGC 3077. Langa NGC 3077 am rezolvat la 154x steaua dubla STF 1400 cu separatia de 3.6''. *Am incercat in zadar sa vad galaxia NGC 2976 dar in apropiere de locatia ei am observat in acelasi camp vizual stelele duble STF 1350 cu separatia de 10.2'' si STF 1349 cu separatia de 19.2''. Iata deci inca un specimen de ''alta dubla-dubla'' ca celebra Epsilon 1-2 din Lyra. STF 1350 si STF 1349 formeaza colturile unui asterism triunghiular aspectuos avand apexul in steaua HR 3824 ,o pitica portocalie din secventa principala, de clasa spectrala K5 (temperatura sub 4000 grade Kelvin) si avand indice de culoare 1.52. Aceasta ''alta dubla-dubla'' si pitica portocalie HR 3824 au fost noutati. *Ultima noutate a serii a fost galaxia NGC 3610 din Ursa Major ,o galaxie eliptica . Ea a fost descoperita de catre William Herschel in urma cu 227 de ani ,la 8 Aprilie 1793. *Am incheiat cu steaua dubla STT 215 cu separatia de 1.5'' din Leul care la 205x a fost rezolvata dar nu separata. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 28 Apr 2020 13:04 ----------------------------------- Duminica seara ,pe 26 Aprilie, am gasit blazarul semnalat de Klaus von Burg,foarte usor de gasit datorita indicatiilor primite. Danke schon ! Este un obiect slab luminos,''punctiform'' ,Aladin Lite via CDS da o luminozitate de 12.9mv. Apoi tot week-endul si aseara a urmat un dezmat galactic in Coma ,inclusiv Mel 111 unde galaxiile stau ca feliile sendviciului. :wink: Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 02 Mai 2020 13:26 ----------------------------------- La acest link gasiti calendarul lui Dave Mitsky pentru luna Mai. Contine recomandari pentru observarea planetelor,a fenomenenlor Curtis Cross si Lunar X , nu prea bine temporizate pentru noi,stele duble si DSO pentru binocluri si telescoape. http://astroclubgalaxis.blogspot.com/p/va-invitam-ca-la-planificare.html Cer senin,Mircea ----------------------------------- Klaus von Burg 02 Mai 2020 20:37 ----------------------------------- Dragă Mircea, în primul rând mulțumesc pentru aprecieri, și mă bucur, că am avut occayia amândoi de a observa. Am avut o primăvară superbă cu 234 observații de stele variabile, o cometa, un asteroid, și un blazar. Nu știu sum a fost la Arad, dar cerul din Cluj s-a vindecat de la o zi la alta, cu reducerea de peste 90% a traficului rutier. ----------------------------------- Mircea Pteancu 02 Mai 2020 21:15 ----------------------------------- Cu placere ! Felicitari pentru observatii ,foarte frumoase realizari. Te invit sa ne scrii mai des despre obiectele observate,as dori sa aflu detalii. Cerul la Arad este in continuare foarte naspa,plin de pacla,praf,mizerie. Nu s-a intremat cu nimic de la inceputul carantinei. Nu ma laud dar daca nu m-as fi autoeducat in spiritul Astronomiei de Gherila Urbana ,nu as vedea nimic. Din fericire,mai ales in ultima vreme,suntem mai multi care facem observatii si obtinem rezultate (vedem obiecte ceresti) chiar si in aceste conditii. https://astroclubgalaxis.blogspot.com/2020/05/sergiu-si-stelele.html https://armandpopa.blogspot.com/2020/04/observatii-astronomice-de-acasa-pe.html http://observoergosum.blogspot.com/2020/04/observatii-de-joi-23-aprilie-2020.html Cer senin,Mircea ----------------------------------- Armand Popa 25 Mai 2020 15:23 ----------------------------------- In 21.05.2020, dupa o lunga perioada de facut observatii doar din curtea casei, am putut iesi in locul de observatii de pe langa lacul Maltaret din padurea Ceala langa Arad. Cerul acolo este mult mai putin poluat luminos decat in centrul orasului, chiar daca enu ste pe departe un cer ideal. Instrumentele folosite la observatii: pe masa binoclu champion 10x50, in dreapta spate telescopul Seben 203/1000, ia in fundal Luneta Bresser 70/700 Am ajuns acolo la ora 21.30, inca era lumina. Am inceput sa caut cu binoclu planetele Mercur si Venus pe care le-am si gasit putin mai tarziu mult mai la vest decat eram obisnuit sa vad obiectele ce apun ceea ce e si normal, pamantul fiind mult mai aproape de linia solstitiilor :) Am observat ambele planete in acelasi camp vizual al binoclului. La Venus sa vazut bine faza, la Mercur mai putin. Am pus pe cele 2 planete si luneta de 70/700, cu ocularul de 6mm BGO, la Mercur asa parca sa putut observa faza de aproximativ 70% estimat ceea ce ulterior sa dovedit a fi destul de aproape de adevar, oricum, Mercur este prea jos inca pentru a fi observat in conditii macar bunicele. Am verificat pe viteza telescopul pe cateva stele duble cum ar fi Gamma Leo, Castor si roiul sferic M13, iar dupa ce am constatat ca e ok, oglinda sa racit i-am dat bataie Primul obiect observat a fost M81 si M82 din Uma , cautand cometa C2017 T2 Panstarrs care trebuia sa fie langa cele 2 galaxii. Nu a incaput in acelasi camp vizual cu 81-82 nici in ocularul de 32mm dar cu miscare laterala minima a intrat si cometa in camp. Cometa vizual seamana incredibil de mult cu o galaxie, coloratura nu am putut distinge cerul fiind inca luminat de crepuscul. Am revenit la cometa si noaptea dar tot albicioasa am vazut-o poate cu o mica tenta verzuie. In fine, am vazut cometa! :) Apoi am trecut la galaxiile si roiuri sferice si roiuri deschise cunoscute sau notate ca "must see", astfel M104 galaxia Sombrero , bine vizibila inclusiv norul de la periferie ,M83 si M68 roi sferic destul de sudic dar observat cu vedere indirecta , Tripleta din Leu, NGC3608-3607 din Leu abia vizibile, M56 roi sferic luminos, M27 nebuloasa foarte bine vizibila, ma si surprins cat de bine se vede, M29 roi deschis, roiuri sferice din Opicultorul M107, M10, M12, roiul extrem de spectaculos M11 la care am ramas blocat si l-am observat timp de cateva minute, IC4665 roi deschis cel mai frumos vizibil in binoclu, M53 roi sferic luminos, Mel111 tot roi deschis cel mai frumos vizibil in binoclu, galaxia M63 mare si luminos, M3 roi sferic, galaxia NGC 2903 din leul care este mare si luminos, nebuloasa ring M57 Dupa aceea am trecut la liga un pic mai grea, astfel am tintit si am ochit 5 obiecte din catalogul Caldwell. Ngc 4449 Cvn, NGC4244 Cvn, NGC4631 Cvn, NGC 5694 din Hya si NGC5248 din Boo. Toate se vad bine cu vedere directa. A urmat Uma cu M108, M97, M51, M63 si M94 , NGC 5005 si NGC 4485 din Cvn din nou cometa alaturi de M81-82. Am uitat sa memorez pozitia stelei de langa cometa ca sa pot estima miscarea ei. Am continuat cu roiul de galaxii din Virgo, dupa hartile extrase din celebra carte ''Turn Left At Orion'' de parintele Guy Consolmagno . Astfel am putut parcurge in ordinea de mai jos si foarte simplu multitudinea de galaxii din Coma si Virgo. Toate galaxiile au fost bine vizibile cu vedere directa, NGC4762, NGC4754,M60,M59 ,NGC4638, M58, M89, M90, M87, M84, M86 NGC4438, NGC 4435, NGC 4461, NGC4473, NGC4477, M88, M91, M99, M98 si ngc 4216 Intre timp au devenit vizibile si Scorpionul si Sagetatorul asa ca am parcurs M28, M22, M8, M20, M25, M17, M24, M6, M7,M9 apoi am intors telescopul catre sfericele M15 si M71 dupa care am incheiat cu roiul dublu din perseu care a ajuns deasupra copacilor :) Pe timpul noptii am mai completat si lista de stele duble de binoclu a celor de la American astronomical league. Dublele au fost observate prin binoclul Dominant 15x50 pus pe trepied. Dublele de binoclu observate au fost 15aql, STTA178 Aql, 28Aql, 57Aql, O Cap, Alpha Cas, Stta1 Cep, Delta Cep, 67Oph, Epsilon Peg, 33Peg, 35 Peg, 54 Sgr si Theta Ser Pe parcursul noptii am vazut si 4 meteoriti si si statia spatiala internationala ISS Am incheiat sesiunea de observatii cu planetele Jupiter la care nu am reusit sa observ detalii pe disc in afara de 2 benzi vizibile vag , Saturn la care se vedeau foarte bine inelele si planeta dar tot fara detalii, Marte care a aratat nunante de culoare pe discul planetar fara alte detalii. Am incercat fara succes sa observ cometa SWAN , astept sa mai urce. sper sa prind cer la fel de senin si bun ca in aceasta noapte. ----------------------------------- tudor 25 Mai 2020 17:55 ----------------------------------- Super multe observatii, felicitari! Mi-ai facut pofta de observatii! ----------------------------------- Mircea Pteancu 26 Mai 2020 23:09 ----------------------------------- Felicitari Armand ,strasnica sesiune de observatii ! Probabil ca un maraton Messier cere un asemenea volum de munca. Deci vei putea sa-l realizezi daca se intrunesc conditiile necesare. Cer senin si te asteptam cu urmatoarele rapoarte de observatii,Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 20 Iun 2020 19:40 ----------------------------------- Vineri 12 Iunie am incercat sa fac observatii pe un cer noros ,profitand de unele pauze dintre nori. Am folosit dobsonianul de 200mm F/6.16. As fi vrut sa-mi iau ramas bun de la galaxiile din Virgo, de la Lantul lui Markarian. Am cautat si am gasit steaua dubla STF 1689 de la Vest de Vindemiatrix si am ajuns pana la 34 Vir dar de acolo nu se mai vedea nimic ,decat pacla. Am renuntat sa ajung la Lantul Markarian pe ''Calea lui Consolmagno'' si am folosit metoda proprie. Astfel ,daca asezam cu atentie punctul rosu al unui RDF (bine aliniat cu telescopul ) la jumatatea distantei dintre Vindemiatrix si Denebola si armam telescopul cu un ocular de camp mare (ma rog ... eu am 88' pe post de ''camp mare'' :oops: ) atunci vom avea in ocular Lantul lui Markarian. Ceea ce s-a si intamplat ... doar o singura galaxie se lupta sa razbata prin pacla, presupun ca a fost M84. Abandon du travail ! *Am revazut langa Arcturus asterismul ''Picot 1'' numit si ''Clopu' lui Napoleon''. *Am rezolvat splendid Iota Leonis la 154x cu ocularul zoom Mark III si Izar /Epsilon Bootis. *Am rezolvat in incheiere Porrima : separata la 154x cu spatiu mare intre componente - o imagine vrednica de toate superlativele, era inca rezolvata la 103x iar la 77x avea forma cifrei ''8''. Vineri 19 Iunie 2020 (aseara) am observat din nou cu Toleascopul de 200mm pe un cer relativ senin desi Telescopius ma amenintase cu innorari de 40%-50%. *In Ursa Mare am observat : - antipatica galaxie M101 ,s-a vazut slab la mariri sub 100x,cel mai bine la 154x -M109 a fost invizibila la 41x/LV 30mm ,se vedea cu vedere periferica la 51x iar la 103x suporta chiar si vederea directa.Foarte sfioasa ! -M108 s-a vazut cam ca si M109 , este ceva mai usor vizibila -M97 s-a vazut foarte slab ,fara filtru , la peste 77x *In Cainii de Vanatoare am vizitat intai perechea M51-NGC 5194,M94 apoi M64 si Cocoon Galaxy /NGC 4490 *Am mutat ''teatrul de operatiuni'' in Coma Berenices Acolo am observat : NGC 4494 - NGC 4565 (Needle Galaxy /Galaxia Acul),NGC 4448, NGC4251, NGC4274, NGC4245, NGC4278, NGC4314, NGC4414. Am incheiat cu mareata galaxie NGC 4631 /Whale Galaxy ! *Am trecut apoi la stele duble si am rezolvat in Hercules : - STT 359 / OSigma 359 cu separatia de 0.75'', cu stele de aproape aceeasi magnitudine la 6.35mv+6.7mv.Pentru PA eu am estimat o valoare de 5 grade ,in realitate PA= 3.7 grade.Am observat la 246x/Radian 5mm si la 277x/ Sirius Plossl+ Barlow Hyperion 2.25x. -STF 2320 este foarte aproape de STT 359 , se vad in acelasi asterism stelar in forma de arc de cerc. STF 2320 are separatia de 0.9'' si PA = 1 grad. A trebuit sa maresc grosismentul la 277x pentru a vedea clar companionul lui STF 2320. *Pe la ora 2 , Jupiter si Saturn s-au ridicat suficient ca sa le pot vedea peste casele invecinate. Cu aceasta ocazie am incercat sumar patru filtre color : oranj,neutru,rosu si verde. Am putut sa incerc aceste filtre datorita ajutorului prietenului meu si colegului nostru de forum Silviu aka zoth. Am avut de multa vreme patru filtre color provenite din microscopie dar erau de diametru mai mare decat monturile filtrelor astronomice pe format 1.25''. L-am rugat pe zoth sa ma ajute cu ajustarea diametrului acestor filtre ,i-am trimis cele patru bucati de filtre dar mesterul care a facut lucrarea a mai adaugat de la dumnealui inca trei filtre color. Multumesc amandurora, sa va dea Domnul sanatate si toate cele bune ! Asa ca am primit sapte filtre dintre care am incercat sumar patru aseara. Nu am facut deci comparatii detaliate intre filtrele astronomice chineze si cele de microscopie. Dar am remarcat ca filtrul rosu este foarte intens, nu am idee daca-l voi putea folosi la planete. Poate va fi bun la Luna. Filtrul verde este de alta nuanta decat cel chinez si -daca memoria ma ajuta bine - da rezultate similare cu acesta. Filtrele oranj si neutru in schimb, de la prima vedere, au imbunatatit contrastul si definitia imaginii, atat la Jupiter cat si la Saturn. La Jupiter am vazut NEB si SEB dedublate si cu vedere periferica cu detalii. NTB nu se vedea iar STB se vedea slab. Trei sateliti galileeni se vedeau grupati la Vest (Ganimede,Europa si Io) si unul,foarte departat,la Est (Callisto). La Saturn se vedea discul,inelul,umbra inelului pe disc. Cu filtrul neutru se vedea diviziunea Cassini. Spre Est ,imediat langa ansa , aliniati Nord-Sud, se vedeau doi sateliti :Rhea si Dione. Si inca unul la V-NV , spre Nord de ansa vestica: Tethys. In camp cu planetele se vedeau neobisnuit de multe stelute. Nu mi-am dat seama care dintre ele o fi Titan. Am ramas incantat, Astronomia planetara ofera spectacole feerice nemaipomenite ! Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 07 Iul 2020 21:13 ----------------------------------- Luni 6 Iulie a.c., observatii ad-hoc pe un cer hartuit de nori si iluminat de o Luna ,inca aproape Super... :evil: Conditiile fiind ostile,nu am cautat obiecte noi ci am reobservat cateva obiecte arhicunoscute : *Am observat Vega si companionul ei,adica steaua dubla optica H 5 39. La 154x se mai vedeau vreo sase stelute in camp cu Vega. Trei dintre ele formeaza un segment de dreapta ,cred ca spre Est. Cine,ce,cum ... ramane pe alta data. *Au urmat Zeta Lyr - o frumoasa dubla binoculara si Beta Lyr, ai carei companioni formeaza un asterism in forma de Y *In jurul lui Delta Lyr am numarat 25 de stele din roiul deschis Stephenson -1 *In Cygnus am revazut steaua dubla BU 440 (AB=6.9'') + dubla vecina SHJ 314 (AB =35.9''), componente ale roiului deschis Collinder 413 in care am numarat 12 stele. *O surpriza ca un dus rece neasteptat a fost observarea cu mare greutate a companionului din STT 525 AB.''Pe vremuri'' am rezolvat aceasta stea tripla cu dobsonianul de 125mm F/6.9 iar acum m-am balbait la rezolvarea ei cu Toleascopul de 200m.Rezolvare reusita cu greu abia la 246x /Radian 5mm ,armament greu folosit de obicei la stele subarc...:( *Dusul rece a continuat cu rezolvarea dificila abia la 154x a ''dublei-duble'' Epsilon Lyrae. Dom'le, e clar ca m-am enervat : Epsilon Lyr o rezolvam ca dubla cu ochiul liber ( ma rog,asta a tinut pana pe la 35-40 de ani). Iar acum ... ??? *Mi-a devenit clar ca nu are sens sa mai insist la stele duble. Am vizitat M29 (in care am numarat 9 stele) ,M39 , M71 ,M56,NGC 6910. *Am reobservat Nebuloasa Ring/Inel / M57 ,descoperita in Februarie 1779 de catre moshu' Antoine Darquier de Pellepoix din Toulouse in varsta de 61 ani,folosind o luneta Dollond de 60mm cu focala de 105 cm. *Am incheiat cu observarea nebuloasei planetare M27, cerul fiind in mare parte cotropit de nori. Atasez un portret al lui Antoine Darquier de Pellepoix. Unii sustin ca M57 a fost descoperita de catre Messier, inaintea lui Darquier. Am rapoartele catre Academia Regala ale lui Messier,am cartea lui Darquier,poate ma apuc sa investighez subiectul. Mircea ----------------------------------- dreammer54 14 Iul 2020 01:06 ----------------------------------- Dupa o perioada de cateva luni in care n-am mai folosit telescopul (februarie-martie), azi a fost seara mea! :) Scurt, aproape o ora, dar pentru observatii din balcon a fost nesperat de bine! Ma fascina stralucirea lui Jupiter si am zis sa arunc o privire la Jupiter si Saturn, asa, ca inainte de a ma retrage la somn. Dar am considerat ca trebuie sa las un pic telescopul la aclimatizat, asa ca intre timp am mers mai mult in joaca, cu ocularul de 25. Insa Sagetatorul se vedea prea frumos ca sa ma multumesc doar cu atat. Am cautat, fara succes, Lebada, apoi am renuntat si am cautat, cu succes, Trifid si Lagoon. Trifid, Lagoon si vreo 2-3 roiuri deschise din apropiere, culmea ca nu le-am retinut, desi unul mi-a placut mult! Ar trebui sa incep sa-mi notez, vad ca incep sa le uit!!! Deci, Lagoon, ca de obicei, mai putina nebulozitate decat vecina Trifid. Desi bine vizibila cu privirea directa. Indirect, un pic mai interesant. Urc spre Trifid si imi apare o imagine superba: nebulozitate in forma alungita, in stanga-jos, iar in dreapta-sus, un manunchi triunghiular de stele, ca un stol de pasari calatoare ce parca se repezeau spre nebulozitate. Iar in mijloc-spre dreapta-jos, in acest manunchi de stele se distigea vag, discret, o usoara "ceatza", cand era, cand nu mai era, chiar si cu privirea indirecta; or fi fost prea multe si palide stele pentru telescopul si ochii mei astfel incat le-am perceput ca pe o ceatza diafana? O fi fost nebulozitate? Nu stiu asta, dar stiu ca imaginea a fost de vis! Ma intreb daca nu cumva am vazut in acelasi camp vizual atat Trifidele cat si roiul deschis M21. Am folosit ocular de 9 mm.Celestron X-cell LX, marire 72x. In timp ce cautam aceste 2 nebuloase, am mai vazut vreo 2 roiuri sau doar asterisme, n-am dat prea multa importanta pt.ca voiam sa gasesc Trifidele si Lagoon. Dar...spectaculoasa zona! Apoi am gasit Lebada. Am crezut ca se vede foarte bine, pana cand am schimbat ocularul cu ortoscopicul de 6 mm.(Baader Classic), marire 108x. Nu-mi venea sa ma mai desprind de ocular, atat de impresionanta a fost imaginea, desi bucurie de scurta durata, cateva minute, probabil cerul nu a fost atat de bun pe cat parea. Dar, atat cat a fost, s-a vazut foarte bine, mult mai bine decat o simpla pata gri in forma specifica. Se vedeau zone cu intensitate diferita in nebuloasa, ca niste fuioare - bineinteles, diferente foarte subtile, dar vizibile. Am facut pauza, am revenjt la ocular,dar imaginea pierduse mult din luminozitate si calitate... Am incheiat cu Jupiter si Saturn, dar nu mi-a placut cum se vede nici la 108x prin ortoscopic, asa ca n-am insistat prea mult; am preferat sa raman cu imaginea Lebedei si a Trifidelor. Telescop reflector Skywatcher Heritage 130/650, oculare 9 mm. Celestron X-cell LX si ortoscopic 6 mm.Baader Classic. Si un ocular cautator, un TS super plossl de 25 mm. La etajul 3, usor deasupra stalpilor de iluminat stradal, cu copaci in fata blocului, care se duc peste etajul 3, mascand si mai mult lumina de la stalpi, am vazut mai bine din balcon decat din parcul de la Teatru. Din acel parculet Sagetatorul e vizibil, dar cam atat, se vede foarte palid, deasupra luminii rosiatice a orasului. ----------------------------------- Klaus von Burg 13 Aug 2020 16:00 ----------------------------------- In jurul orei 01 in 13 aug 2020 am prins o persida micuta in timp ce fotografiam NGC 7789. SW 150/750 Newton, corector de coma GSO Superflat, Canon 300D, expunere 120s, la ISO800, Floresti, Cluj. ----------------------------------- Erwin 23 Aug 2020 16:17 ----------------------------------- Azi noapte puțin înainte de ora 5 m-am trezit dintr-un vis și nu am mai putut adormi imediat. Așa că am ieșit pe balcon și erau senin. Am stat puțin, cât să admir niște stele principale ale unor constelații de iarnă, pe lângă Venus și Marte. Venus strălucește foarte puternic, ca un bec de iluminat din zonă, dintre cele pe care le înjur mereu pentru că îmi bat în ochi. Se vedeau Auriga, Gemenii, Taurul si Orionul. Pentru că arma de antiaeriană binoclul TZK e strategic amplasat sub o husă, am dat husa și m-am uitat un pic cu el la zona săbiei lui Orion unde se ghicea nucleul nebuloasei, fără detalii care s-ar vedea pe un cer bun. Dar Hyadele și Pleiadele se vedeau foarte frumos. Pentru că am fost ocupat cu altele am uitat că am de făcut parasolare la binoclu așa că lumina bate în obiective și e imposibil de găsit și văzut obiecte mai slabe. Când pendulam între Hyade și Pleiade cu coada ochiului am zărit o Perseidă, prima și singura văzută în acest sezon. Venus nu prezintă detalii la 10X cu binoclul, imaginea fiind afectată de difracția provocată de prismele la 45 grade. Marte era prea sus deja, nu mai era accesibilă de pe trepied. Va trebui să ies pe câmp că nu am mai fost deloc de când cu restricțiile și se simte. ----------------------------------- Armand Popa 04 Oct 2020 22:54 ----------------------------------- Am prins o fereastra de 2 ore fara Luna si fara nori, asa ca am trecut la testarea ocularului Baader Zoom 8-24 Mark IV achizitionat cu cateva zile in urma. Am folosit telescopul dobsonian Orion 305/1500. Ocularul imi place mult. E util si comod de folosit. Focala de 24mm mi se pare inutila, campul vizual fiind la fel ca la focala de 20mm, in rest totul e conform asteptarilor. Mi-am luat in cap, ca dupa ce in ultimii ani am completat mai multe liste de observatii (lista Messier, stele duble a celor de la AL, liste pentru binoculare) sa termin si lista Caldwell dar si lista Herschell400. Momentan scorul sta cam asa Caldwell: 33/76 (restul pana la 109 sunt in emisfera sudica, dar cand mi-am luat in cap sa observ toata lista, m-am referit la toata lista :) :) :) ) H400: 146/400 (aici se pare ca mai am un "pic") Azi am adaugat la observatii urmatoarele NGC7128 roi deschis foarte mic, formand un asterism in forma de cerc. Am numarat aprox 7-9 stele in roi NGC6946 Fireworks galaxy. In telescopul mare din oras a fost cel mai greu obiect de pana acuma. Sa vazut dupa mult timp doar cu vedere indirecta. Am isistat cam 15minute. NGC6882 roi deschis care se vede exact cum e prezentat si in stelarium NGC6885 roi deschis maricel in jurul stelei 20vul NGC6756 roi deschis mic. Observat cu vedere indirecta, dar dupa aceea se vede binisor si cu vedere directa NGC6755 roi deschis mai larg si mai dispersat MARTE Atmosfera tulbure, se recunoaste Terra Cimmeria (Mare Cimmerium). Grosismente mari nu au mers Albireo frumos colorat, am gasit-o intamplator, cautand altceva din zona, dar nu am putut trece peste fara sa admir culorile componentelor. Polaris se vede bine si usor companionul, am vrut doar sa vad cum se vede in ocularul Zoom Apoi au aparut norii, si ceva fulgere in departare, asa ca am strans tot si am intrat in casa ----------------------------------- Armand Popa 06 Oct 2020 23:19 ----------------------------------- Am iesit din nou la stele pentru 1 ora. Am vrut sa vad cum arata marginea campului in ocularul Q70 de 32mm pe telescopul Omegon 203/1000 f/5. Chiar asa grav nu e cum imi aminteam pe ca este pe telescopul Seben 203/1000. Practic pare utilizabil ocularul pe telescopul Omegon. Mare lucru nu am reusit sa observ, am mai "lovit" 2 obiecte din H400 si evident am facut observatii la Marte, daca oricum este cel mai aproape in aceasta seara (chiar daca seeingul a lasat de dorit) Am reusit sa observ: NGC7686-roi deschis mare dar sarac in stele M31-Galaxia Andromeda, vizitat pentru a determina calitatea transparntei M32-se vad in acelasi camp cu M31 M57-Ring Nebula,am incercat daca se vede in ocularul de 32mm.Surprinzator de bine se vede, la G: 31X NGC559-roi mic , abia vizibil NGC637-roi mic dar usor de vazut. Se vad bine 3 stelute in sir, iar in jurul lor se vad alte stele. Am numarat aprox 8 MARTE-Marte la cea mai apropriata distanta de pamant. Seeing mediu spre prost. La G 200X se recunoaste “Mare Sirenum” si “Mare Cimerium” ca zone mai intunecate, si zona “Amazonis” ca zona de culoare omogena. Am observat planeta cu filtru portocaliu #21A si filtru rosu #25A As mai fi vrut sa observ cateva roiuri "de oras" din H400 dar au aparut din nou norii ----------------------------------- Armand Popa 10 Oct 2020 01:36 ----------------------------------- Azi am mai adaugat 12 obiecte la lista H400, astfel scorul este 160/400. Cerul a fost bunicel,departe perfect, dar macar a fost senin, pe la ora 20 deja era intuneric, asa ca am trecut la observatii. Meniul principal au fost obiectele Herschell, in special roiurile deschise, si stele duble subarc, dar nu am iertat nimic ce mi-a iesit in cale :) Instrumentul folosit a fost dobsonianul mare Orion 305/1500 cu ocularul Orion q70 de 32mm 70grade camp vizual si ocularul Baader Zoom 8-24 Mark IV. Ocazional am folosit si ocularele ortoscopice BGO 6mm si Kasai de 4mm, iar la Jupiter si Marte am folosit refractorul mic de 102, cu ocularul zoom standard, avand vedere la cele doua planete doar de pe tarasa. In cursul serii am observat: JUPITER-planeta-In telescopul Celestron 102/500 la marire de 125X a aratat bine detaliile, desi incepe sa apara aberatiile cromatice SATURN-planeta-se vad detalii pe disc, in refractorul mic 105/500, diviziunea cassini, si Titan. M57-nebuloasa-Se vede foarte frumos Epsilon Lyra-dubla-splitat foarte usor in 4 la toate maririle ocularului Zoom Mark IV NGC7209-roi deschis -Roi deschis mare. NGC7243-roi deschis-Incape in ocularul Q70 32mm. Roi mare si bogat in stele NGC7296-roi deschis -Roi deschis mai mic, dar usor vizibil si la grosismente mai mici. La marire mai mare apare ca un patratel cu o zona alungita. E frumos NGC7790-roi deschis- Window`s web cluster. Un roi mic, dar foarte frumos. Cu vedere indirecta arata foarte multe stelute. G: 187X NGC136-roi deschis-roi foarte slab luminos. Mag. roiului este de 11mv si e destul de greu de vazut. A mers cu vedere indirecta la marire mare STF2 -dubla subarc-0.9separatie, mag. Ambele 6.5. Dubla foarte frumoasa, rezolvata cu spatiu negru, doua stelute foarte frumoase STF13-dubla subarc-1” separate. Ambele componente au aprox. 7mag. Rezolvata si separata cu spatiu negru STT28AB-dubla subarc-0.9”. delta mag este 1. A fost destul de dificil de separat, totusi pentru cateva secunde a aparut dubla cu componeta A luminoasa si componenta B foarte palida pe langa AC14-dubla subarc-0.7” Rezolvat cu spatiu negru. Observarea stelei este foarte dificila, diferenta de magnitudne e maricica. Am vazut-o doar cu ocularul BGO de 6mm. Atmosgera nu este ideala pentru duble stranse. NGC7662-nebuloasa planetara-Blue Snowball nebula. foarte frumos se vede. Are culoare albastruie. La marire mica apare ca o stea defocalizata, la marire mare parca se vad ceva detalii. Grosisment folosit: 378X cu ocularul ortoscopic Kasai de 4mm Gamma And-dubla-dubla foarte frumoasa M31- galaxie-Galaxia Andromeda M32- galaxie-Galaxie satelit lui M31 NGC404-galaxie-galaxie ce se vede foarte bine in acelasi camp cu Mirach. Intr-adevar apoare ca o reflexie a lui Mirach NGC1023-galaxie-Galaxie foarte usoara. Nu ma asteptam sa o pot vedea asa usor NGC869/884-roi deschis-Roiul dublu din perseu Marte-planeta-Sa vazut bine “mare sirrenum” Cu filtru albastru sa vazut celmai bine. Se vede calota polara. A permis G:375, obtinut cu ocularul Kasai 4mm NGC1342-roi deschis-Roi deschis mare. NGC1444-roi deschis- Roi deschis mic si sarac in stele. In jurui stelei duble HD23675 am numarat aprox 7-8 stelute NGC1513-roi deschis-Roi mic si slab luminos. Formeaza un cerc de stele NGC1545-roi deschis-running man cluster. Roi deschis cu mai multe stele duble. Roiul chiar seamana cu un omulet care fuge. Se mai numeste double m&m cluster NGC1027-roi deschis-roi deschis maricel si bogat in stele ----------------------------------- theogon 10 Oct 2020 17:40 ----------------------------------- Frumoase observatii Armand, Dob-ul cel mare are go to? Oricum la duble si la obiectele de cer adanc isi arata capabilitatile! ----------------------------------- Armand Popa 10 Oct 2020 23:27 ----------------------------------- @theogon: multumesc frumos! Nu , dobul mare nu are nici goto nici push to. Are ceva sistem de push-to dar nu l-am folosit niciodata. Mie imi place sa caut singur obiectele cu harta sau mai nou cu Sky Safari. Da, la stele duble subarc, dso dar si la planete isi arata calitatile. Ador instrumentul asta. Singurul lucru de care imi pare rau, e ca nu am o dubita sa il pot cara si la cer negru. In logan nu incape :) :) L-am scos si azi la lucru un pic in curtea casei din centrul Aradului... Am inceput cu Epsilon Lyr. L-am rezolvat foarte usor cu ocularul Zoom Baader Mark IV la 24mm, cu spatiu negru dubla dubla M11 - Un roi foarte frumos, la care azi cerul a permis mariri mari. Am exagerat folosind ocularul ortoscopic Kasai de 4mm. Acest roi ramane una din preferatele mele M57 - Tot revin la Ring nebula. Nu ma pot satura ALBireo - Si la dubla asta tot revin. A1181- E cea mai "fioroasa dubla" pe care am vazut-o pana acuma. Separatia e de 0.7”,dar delta magnitudine 1.5 Sa rezolvat fara probleme, cerul a fost foarte bun, rezolvat cu spatiu negru. Steaua principala se vede frumos, iar pe discul de difractie se vede companionul! Nu ma asteptam sa o vad, aici dobul mare a marcat! COU240/HD216879-Separatie de 0.8” dubla foarte frumoasa cu delta mag 1.09 Rezolvat cu spatiu negru HO180/hd211405-Separatie de 0.8” rezolvat cu spatiu negru, cu ocularul Kasai 4mm. Delta mag este de 0.81 M15 - Rezolvat in stele la deja la mariri mici. La fel de bine se vede si in ocularul Kasai orto de 4mm la G: 375x. E incredibil de frumos la mariri mari. NGC7006-Obiect pe care l-am cautat de multa vreme. Cumva nu am reusit sa il observ. De data asta l-am gasit usor cu ajutorul aplicatiei sky-safari. Se vede slab, ca un puf de nor formand un triungi echilateral cu alte 2 stelute STF96-separatie de 0.9” , delta mag 1, rezolvat cu spatiu negru MARTE-Cu filtru albastru 80A, par cel mai bine vizibile detaliile planetei. “Mare Sirenum” se vede ca o zona de culoare inchisa ce traverseaza discul, avand unele detalii, oricum pe la sfarsitul sesiuni de observatii seeingul sa cam stricat. Observand unele roiuri la mariri mari, am realizat ca incetisor o sa am nevoie de o platforma ecvatoriala pentru montura dobson. As vrea ca unele obiecte, sa stea mai mult in campul vizual mic al ortoscopicului de 4mm ----------------------------------- Armand Popa 12 Oct 2020 00:15 ----------------------------------- Am iesit in padurea de langa oras. Cerul e departe de a fi perfect dar totusi e un cer suburban, mult mai bun decat am eu acasa, undeva in centrul orasului. Acasa folosesc telescopul dobsonian de 305, dar la iesiri, cum acela nu incape in masina, folosesc dobsonianul mic Omegon 203/1000 Au fost unele obiecte pe care le tot vanam acasa in dobul mare, iar la padure, cu dobul mic le-am vazut imediat si foarte usor... Cred ca cerul bun e mai important decat orice instrument Am mai adaugat 6 obiecte la lista Herschel 400, astfel momentan am 167/400, pe cand din lista Caldwell am observat 36 de obiecte. Catalogul Messier l-am vazut deja, dar mi-am propus in primavara un maraton Messier. Obiectele de azi sunt: SATURN-Diviziunea Cassini s-au vazut bine, am numarat 3 sateliti, dar era inca crepuscul JUPITER-GSO a fost foarte bine vizibil in partea “stanga-sus” a discului vazut in ocular pe telescop dobson. MARTE-Calota polara se vede bine. Am remarcat cat a scazut “gheata” fata de luna iunie. Formatiunea dominanta a fost din nou “Mare Sirrenum” M22-Desi spre orizont deja, am rezolvat roiul. La mariri mari e un roi splendid M11-Wild duck cluster. Una din roiurile mele preferat M13- Marele roi sferic din Hercule. M57- Ring Nebula M2-Roi sferic rezolvat M56- Roi sferic rezolvat. M27- Nu imi aduc aminte sa o fi vazut chiar asa frumoasa. Imaginea sa apropriat de cele vazute in poze. M31- Galaxia Andromeda M32- Galaxie satelit lui M31 M110-Din oras nu o prea vad, la cer suburban se vede bine Obiectele din H400: NGC6664-Roi deschis frumos, nu exagerat de bogat NGC6781-Din oras nu am reusit sa o vad nici cu dobsonianul mare de 305. De la un cer suburban sa vazut usor. Seamana ca experienta vizuala cu Owl Nebula din Uma NGC278-Foarte usor de vazut. E langa stea luminoasa. NGC6229-roi sferic mic dar luminos. E obiect usor NGC7217-galaxie mica dar destul de luminoasa. Pe cer suburban e usor de gasit NGC7448-Se vede destul de greu cu vedere directa, as zice pentru mine e la limita ----------------------------------- Erwin 12 Oct 2020 08:58 ----------------------------------- Aseară am făcut observații planetare din balcon, folosind newtonianul/dobson CFF #002. Jupiter se ducea primul după bloc, era deja la meridian când am început observațiile. Am putut vedea, împreună cu soția, Marea Pată Roșie, benzile extinse cu detalii până aproape la margine, așadar seeing-ul a fost destul de bun. Nu era încă întuneric de tot și erau nori de la avioane. Erau vizibili 3 sateliți, probabil unul ascuns după discul lui Jupiter. Am repetat observațiile mai târziu și seeing-ul a fost variabil, cu pauze de turbulență scurte, din când în când. Am putut vedea o dâră albă în dreptul MPR, mai subțire spre est și mai lată spre vest. În banda ecuatorială nordică am văzut o zonă întunecată destul de lungă și ceva franje. Sub MPR se vedea zona gri până la pol. Detaliile le-am observat cel mai bine folosind ocularul TS UWA de 7mm-171X dar am folosit și un PrimaLuce de 6mm - 200X (nu mai țin minte designul, parcă este un Erfle îmbunătățit). La precedenta sesiune nu am putut merge atât de mult. Apoi am observat Saturn care a prezentat un inel bine conturat, nu numai cu diviziunea Cassini ci și cu diferențe de luminozitate în benzi. Discul planetei avea și zone mai întunecate și mai luminoase, cu o bandă ecuatorială. Umbra planetei pe inele era clar definită. După ce s-au dispersat norii am putut observa doar 4 sateliți. Titan, Rhea, Tethis și Dione. Semn că cerul a fost mai cețos, la precedenta sesiune am putut număra 6, cei de magnitudine peste 11 fiind vizibili din când în când cu vederea periferică. Am așteptat ca Marte, care răsărise la începutul sesiunii, să urce destul peste balustrada balconului (telescopul este foarte jos, motivul principal pentru care a ajuns la mine: i-am modificat poziția focuserului de la 90 la 45 grade). Din păcate la ora respectivă seeing-ul s-a mai deteriorat un pic și nu am putut observa prea bine detaliile. Totuși m-am bucurat pentru că am putut vedea clar și constant calota polară. Zonele întunecate păreau a fi 2 sprâncene groase și Marte părea că trage cu ochiul. Nu m-am uitat încă pe o hartă marțiană și nu le-am identificat. Data trecută nu am putut vedea calota, fie din cauza seeing-ului prost fie pentru că era pe partea cealaltă, nefiind așezată exact la pol. ----------------------------------- Armand Popa 16 Oct 2020 21:59 ----------------------------------- Am achizitionat un ocular TMB (clona) Planetary II de 2.5mm, camp de 58grade. Am achizitionat acest ocular in dorinta de a forta limitele telescoapelor, si de a il putea folosi atunci cand conditiile sunt foarte bune. Am ramas totusi surprins cat de bine a functionat ocularul in conditii destul de proaste de observatii. Nu ma pot pronunta inca despre acest ocular, neapucand sa fac observatii indelungate cu el. De cand il am, e tot innorat, iar eu ma tot agitam sa il incerc printre crapaturile in nori...Azi a fost senin pentru aproximativ o ora, asa ca am scos dobsonianul de 203 si am trecut la observatii de duble si planete, practic am reobservat duble si duble subarc, ca sa imi pot forma o idee despre performantele ocularului... Epsilon Lyra-dupa ce telescopul sa aclimatizat, s-au vazut toate cele 4 componente, usor, cu mult spatiu negru. Dubla dubla a intrat fix in camp la marirea de 400X 52Cyg Rezolvat foarte usor la 400X STF2-0.9” Rezovat cu spatiu negru in ocularul TMB. A fost foarte usor de separat si la marirea de 400X a ocularulu TMB STF2872-0.8” rezolvat cu spatiu negru dupa mai multe incercari esuate. Au fost momrente cand a aparut companionul si dubla subarc a fost bine vizibila.. Steaua este stea tripla, comonentele AB vand o separatie de 22.4” iar BC 0.8”. Rezolvat si separat cu ocularul TMB 2.5mm Sigma Cas -se vede bine companionul la 400X Gamma And-se vede bine companionul la 400X MARTE-la marirea mare de 400X , a prezentat detalii pe disc. Calota polara sudica se vede bine, mult mai usor decat la mariri mici. Am intrat sa aduc filtrele colorate, dar pe cand am iesit au venit norii.... Dupa prima incercare, ocularul pare bun. Am sa il duc zilele astea si lui dl Mircea Pteancu pentru o a doua parere. Toate obiectele observate in seara asta cu ocularul TMB, au fost dublate si de observarea obiectelor cu ocularul ortoscopic BGO de 6mm impreuna cu o lentila barlow simpla de 2X, iar ocularele sau comportat aproape identic. Voi reveni cu amanunte legate de acest ocular.. Armand ----------------------------------- Mircea Pteancu 16 Oct 2020 23:39 ----------------------------------- Armand Excelenta achizitie noul tau ocular ,sa-l folosesti sanatos ! Si-l astept la teste bucuros ! Dupa ce am vorbit noi doi pe o tema ATM si am aflat de la Armand ca este senin ... m-am mobilizat. Timpul prea scurt nu mi-a permis folosirea dobsonianului de 200mm din cauza (ne)aclimatizarii. Reflectoarele mici de 125mm sunt inca in curs de modificare in ''Da Hauz O' Pain'',asa ca am iesit la observatii cu luneta ''zoth'' 90x600mm. Am sa o spun de la bun inceput ca iar m-a impresionat calitatea excelenta a imaginii acestei lunete. (Eu va rog sa nu-i spuneti dar sunt convins ca zoth ar primi salariul si daca n-ar lucra nimic deoarece banuiesc ca firmele de optica il platesc gras pe patronul lui ,numai sa-l tina cat mai departe de proiectarea lunetelor...) Am observat : *Jupiter cu un satelit galilean la Vest si trei la Est.S-au vazut cele doua benzi ecuatoriale- cea sudica parea festonata in jumatatea vestica; si banda temperata nordica,neobisnuit de intensa *Saturn: disc , inel,anse bine conturate,Titan la Vest si uneori, fantomatic , se zarea diviziunea Cassini in anse *Pi Aql : 6.4mv/6.8mv, separatie = 1.4 '' ,rezolvata la G=150x/Lacerta UWA 4mm, nu separata. Rezolutia teoretica a lunetei este de 1.33'' deci rezolvarea acestei duble este foarte imbucuratoare si imi da sperante sa avansam pana la limita teoretica. Aceasta in conditiile in care luneta este deschisa la F/6.67 si are un foarte slab spectru secundar mov la obiecte foarte luminoase.Dar aberatia sferica si coma ...nu stim ce sunt acelea ! *In M11 ,luneta a prezentat ''nenumarate'' stele,mai ales cu vederea periferica.Nenumarate au si ramas, ca erau prea multe ... Alte duble rezolvate , asa , pe sarite ,pe un cer care si incepuse sa se innoreze : *Rasalgethi / Alfa Her -sep. 4.64'' : un contrast de culoare,intre primara aramie si companionul albastru marin,de-a dreptul ravisant ! Am revizitat roiul deschis IC 4665 la care m-am rasfatat cautand cu ocularul zoom Mark III acel grosisment la care acest obiect este cel mai estetic : 50x. *Alya/ Theta Ser - sep. 22.5'' : prea iiiizi , foarte deschisa ,doar e dubla binoculara. Am cautat totusi aceasta stea dubla deoarece este farul care duce la roiurile deschise NGC 6633 si IC 4756: doar atat ...''superbe'' ! *Epsilon 1-2 Lyr: sep 2.31''+ sep. 2.4''. Ce sa spun!? Imaginea dublelor, cu discurile lor Airy imbratisate in opturile inlantuite ale inelelor de difractie , este atat de frumoasa incat te inteapa la inima un dor fara nume,o nostalgie mai veche decat lumea , de parca ai auzi : ''... Stelele nasc umezi pe bolta senina...'' https://www.youtube.com/watch?v=qOJ10bAVKWA *Am zarit companionul lui Vega dar norii invadasera cerul vestic *Ultimele obiecte ale serii au fost dublele STF 3062/sep 1.55'' + STF 3057/ sep. 3.9'' pe cerul estic,in Cassiopeia. Cand ambele stele erau in camp, doar STF 3062 se vedea rezolvata (dar nu separata) la 150x. Pentru a vedea companionul slab luminos / 9.3mv al lui STF 3067 , a trebuit sa aduc dubla in centrul campului. Apoi norii au invadat intregul cer , doar uneori se mai vedeau, cu ochiul liber, Capella la N-E si Marte la S-E. Mircea ----------------------------------- Vexatyk 19 Oct 2020 09:42 ----------------------------------- Dat fiind perioada de toamna a anului vremea a incepiut sa fie tot mai capricioasa dar am reusit in noaptea de 17-18 octombrie sa o suprindem. Asadar alarma de la telefon a sunat pe la ora 2 dimineata , cafeau era pregatita de seara si telescopul deja in portbagaj . In jurul orei 3 am ajuns impreuna cu alti 3 amici la locul de observatii / foto ( 2 avem telescop, 2 camere foto ) si am inceput sa ne facem de cap. Pentru observatii am folosit telescopul SW 150/1200 . ocular 20mm ES 70 grade un SW super de 10mm De incalzire si efect wow am inceput cu M42 si M43 - nebuloasele din Orion - s-au vazut excelent in ocularul de 20mm. Apoi au urmat: M1 - crab nebula - foarte palida dar se putea distinge forma , M78 - Casper Nebula - mai palida decat crab , abia mi-am dat seama ca se vede ceva Pleiadele - toate stralucitoare si la locul lor ( mai mult imi place sa ma uit la ele prin cautator decat prin ocular ). M33 - Triangulum Galaxy - destul de fada dar am observat forma si oarece urme ale bratelor spiralate M31 - Andromeda - centrul bine conturat, discul imi cam iesea din ocular dar mai mult nu aveam ce face ( ocularul de 25 a ramas pe undeva in un sertar ) , vecina M32 era prezenta la datorie si vecinul M110 era in zona. Am urcat spre Cassiopeia C14 - s-a vazut foarte bine ambele clustere erau bine incadrate in camp C13 - nicioadata nu il ratez s-a vazut excelent. M81 - 82 - Au aparut clar in ocular , initial am mers pe acularul de 20 mm ca se le prind pe ambele si apoi am schimbat pe 10 mm pentru studiu individual . Ambele si-au aratat bine forma dar mai multe detalii nu am prea vazut. M51 - s-a vazut foarte prost , dar deja era in jur de 5:30 si coborase sub 20 grade Am incercat fara succes c4 Iris Nebula si Wizzard Nebula. Spre orele 6 am mai facut o vizita rapid catre ORION - care inca se vedea relativ bine, dar nu innainte de a-l saluta pe Marte si Venus. Cam pe la acea ora s-a prins toamna ca nu am stat cuminti acasa si a bagat un vant rece si undeva in jur de 4 grade. Asa ca ne-am adunat instrumentele si am incheiat sesiunea. ----------------------------------- Armand Popa 21 Oct 2020 09:15 ----------------------------------- Am inceput sesiunea de observatii pe lumina zilei, unde cu luneta Celestron 102/500 am observat pata solara pata solara nr 2776. Langa pata solara principala sa vazut si o pata solara mai mica Dupa lasarea intunericului am pregatit dobsonianul mare de 305/1500 si am trecut la observatii Epsilon Lyra splitata cu usurinta cu ocularul Lacerta Uwan 4mm la G: 375X M57 Ring Nebula M13 Roiul sferic din Hercule. Era deja prea jos. L-am rezolvat usor 13VUL rezolvata dar neseparata 16VUL 0.8" rezolvata si separata cu spatiu negru. Si in ocularul Lacerta 4mm si in ocularul ortoscopic Kasai 4mm M27 Se vede foarte frumos NGC6830 poodle cluster - un roi mic si putin luminos NGC6823 nebulozitate asociata cu roi. Roiul se vede bine, si parca arata si nebulozitate NGC404 Galaxia fantoma lui Mirach, in acelasi camp al ocularului baader zoom la 8mm M31 Nu incape in camul de 70grade al ocularului Orion Q70 de 32mm NGC752 Cel mai bine arata in ocularul q70. Este roi foarte frumos mare s bogat NGC457 ET Cluster, Owl cluster sau dragonfly cluster. Mie cel mai potrivit mi se pare numele de ET Cluster, roiul chiar seamana cu legendarul extraterestru NGC869/884 Roiul dublu din Perseu, cel mai frumos in ocularul Q70 M103 Roi mic din casiopeia NGC663 Lawnmower cluster. I se mai spune si letter S cluster, stele mai luminoase formand litera S Eta Cas dubla frumoasa Sigma Cas dubla frumoasa NGC7789 Caroline`s rose cluster . se vede forma de floare de trandafir, mai ales in ocularul Q70 HO482 0.6" rezolvat dar neseparat. Se vede clar ca steaua este dubla, dar nu apare spatiul negru. Un puc daca atmosfera ar fi mai linistita as separa cu siguranta steaua asta NGC1502 roi frumos, cu 2 stele luminoase in mijloc, asemanator unei duble frumoase NGC1501 Se vede destul de bine cu vedere directa, seamana cu owl nebula. E un norisor foarte slab luminos. MARTE "Valles Marin-Terra Sirenum" si zona respectiva se vad foarte bine. Cel mai bine in zoom la 8mm, la mariri mai mari imaginea devine cetoasa dar si asa se pot distinge formele de relief. URANUS se vede culoarea albastru deschis si forma de disc M32 galaxie satelit a lui M31 M110 galaxie satelit a lui M31 M39 roi deschis NGC2126 roi maricel si usor NGC1931 roi deschis in forma de patrat, unde steaua din dreapta jos (in ocular) arata nebulozitate M36 roi deschis M37 roi deschis M38 roi deschis In cursul serii am reusit sa adaug 4 obiecte la lista H400,NGC 1931, NGC 2126,NGC 1501 si NGC 1502 astfel in prezent scorul este de 171/400 ----------------------------------- tudor 21 Oct 2020 09:20 ----------------------------------- Am observat ca ati facut schimb de oculare intre voi pentru teste, ca in alt topic Mircea Pteancu tocmai a scris si el ca a imprumutat de la tine un TMB Planetary 2.5mm! Deci asta era secretul vostru pentru observatii bune :) ----------------------------------- theogon 21 Oct 2020 20:05 ----------------------------------- Sunt incredintat ca dl Pteancu si Armand mai au si alte secrete, printre ele pasiunea si perseverenta. ----------------------------------- Mircea Pteancu 22 Oct 2020 20:29 ----------------------------------- Multumesc dragilor nostri colegi de pasiune astronomica Tudor si Conu Mihai pentru comentariile extrem de binevoitoare ! Luni seara ,pe 20 Octombrie, am observat ''o gramada'' de stele duble,majoritatea stele ''normale'', cu bun-simt. Mai putin STT 500 din Andromeda pe care nu am rezolvat-o, ce sa mai vorbim de separare. Daaaar ... am vazut-o cu ocularul TMB 2.5mm la 492x ca o aluna alungita pe directia NE- SV. Acesta a devenit insa un esec mai incantator decat un succes dupa ce am vazut pe StelleDoppie ca STT 500 are parametrii 6.1mv/ 7.4mv/ 0.4'' !!! Cer senin si spor la observatii , Mircea ----------------------------------- Armand Popa 23 Oct 2020 10:47 ----------------------------------- Dl. Mircea, felicitari pentru STT500, il voi ataca si eu cu dobsonianul mare si cu TMB-ul. Condtiile sa fie bune :) Asteptam un review al ocularului TMB de 2.5mm :D Azi seara, vazand ca e senin, am decis ad-hoc sa ies in afara orasului la cer negru sa mai completez ceva din listele H400 si Caldwell. Am vrut sa merg in loc mai bun decat ce se gasestea in imediata apropiere de oras, asa ca pe baza a lightpollution map am ajuns undeva intre localitatile Tarnova-Agrisu Mare- Maderat, la aproximativ 35km de oras. Cu Luna inca pe cer, dar spre apus pe la ora 22:00 am trecut la observatii, timpul meu fiind limitat, neputand ramane mai mult de ora 12-1 Cerul negru ramane cel mai important factor in astronomie. Nu ocularele, telescoapele, accesoriile, colimarile si asa mai departe. Cerul! Un cer negru e mai important decat orice! Am avut o lista pregatita cu obiecte ce nu le-am vazut din oras cu telescopul mare de 305mm nici cand erau spre zenit. Azi seara , cu Luna inca sus, s-au vazut lejer in donsonianul de 203mm Am folosit telescopul Newtonian Omegon cu apertura de 203mm si distanta focala de 1000mm , pe montura dobson. Ocularul principal al serii a fost ocularul Baader Zoom Hyperion 8-24mm Mark IV. Mai rar am folosit si ocularul Orion Q70 32mm pe 2". Ocularul Lacerta a lui dl. Mircea nu am apucat sa il testez, cerul nefiind neaparat bun pentru duble stranse, pe Marte a aratat un halou destul de mare in jurul planetei oricum prea luminoase, a dat imagine foarte buna pe cateva duble pe care l-am incercat (Albireo, Gamma And), si am omis sa il incerc pe obiecte DSO, fiind preocupat sa gasesc galaxii :) Obiectele serii: Obiecte din catalogul H400 NGC891 Chiar si pe cer bun se vede greu. Se vede cu vedere directa, ca o pata alungita. Din oras u am reusit sa vad galaxia asta nici cu dobsonianul de 305 NGC7606 e slab luminos dar se gaseste usor NGC7723 vazut relativ usor NGC7727 obiect usor, se vede bine intre 2 stelute NGC772 usor sub 2 stelute NGC1961 greu de gasit. E la limita intre vedere directa si indirecta NGC2655 foarte greu l-am gasit, stelel din constelatia girafa (Cam) nu se vad decat foarte slab, astfel e greu de nimerit locul unde este. Se vede usor, galaxia fiind destul de luminoasa NGC185 Se vede bine. Seamana cu un norisor luminos NGC7479 Foarte bine sa vazut NGC488 Obiect usor. E sub 3 stelute NGC524 Galaxia este inrtre mai multe stele. Se vede bine NGC6217 luminos, se vede bine In continuare am mai observat: NGC7331 L-am gasit usor. Este galaxia "geamana a Caii Lactee" M31 In ocularul Orion Q70, arata incredibil de frumos. Asa bine si cu atatea detalii nu l-am vazut inca. Era chiar in aproprierea zenitului si se vedea si cu ochiul liber M32 se vede bine,galaxie satelit a lui M31 M110 se vede bine,galaxie satelit a lui M31 M33 Asa luminos inca nu l-am vazut, en in aproprierea zenitului, am folosit ocularul Q70 de 32mm M45 in ocularul Q70, tot nu incape in camp. Arata cel mai bine in cautator M42 Prima observatie de cand a reaparut pe cerul noptii constelatia Orion. Era inca la orizont dar sa vazut bine cu 4 stele in trapezium MARTE Se vede bine relieful Imi pare un pic rau ca trebuit sa strang pe la ora 0:30 dar Iarna abia incepe, haine groase am, echipament am, cer negru avem in zona! Momentan scorul la Herschell 400 este de 183/400, iar din catalogul Caldwell am vazut 41 de obiecte Armand ----------------------------------- Armand Popa 28 Oct 2020 01:10 ----------------------------------- Am iesit in curte cu dobsonianul mare de 305. Pentru ca seeingul parea bun, am incercat ocularul TMB de 2.5mm. Cum telescopul are o lungime focala de 1500mm, am facut observatii la 600X :) Concluzia serii: Ocularul TMB a meritat fiecare cent/leu/banut platit pe el. Am inceput cu STF2872 din cep. E o dubla subarc de 0.8" rezolvata de mai multe ori cu mai multe telescoape, dar niciodata nu am vazut-o asa bine. In ocularul TMB sa vazut clar pana la marginea campului, ba mai mult, au iesit din campul vizual clar si pe rand. Am mai vazut asta la Epsilon Lyra cu separatia ei de aprox 2", dar la fel sa vazut si la 0.8", ceea ce confirma calitatea ocularului. Stt500 din and. Este o dubla "fioroasa" de care mi-a atras atentie dl Mircea. In ocularul tmb de 2.5 apare ca un 8 alungit, deci clar e stea dubla, si cu asta am si atins limita de separare telescopului , steaua avand 0.4" Marte. Nu cred ca voi putea vedea mai bine de atat planeta rosie. In ocularul TMB la marire de 600X sa vazut apropriat de ceea ce vad in poze. Calota polara se vede perfect, detalii fine in relief. In partea inferioara (in ocular) se vad zone mai inchise mai deschise si combinate. Imagine incredibil de frumoasa! Am incercat si cu filtre, filtru rosu- se vad detaliile reliefului cu ceva mai bine dar cele mai bune rezultate le-am obtinut cu filtrul albastru inchis si fara filtru. 77Psc dubla larga de 32,9" ce se vede in acelasi camp cu Marte Luna ocular TMB 600X. In cratere se vad detalii, umbre, pur si simplu am ramas gura casca :) Din pacate s-au inmultit norii de mare altitudine si au inceut sa apara si tulburente in atmosfera, asa ca am incheiat sesiunea de observatii, pe care o consider una din cele mai spectaculoase din ultimul timp. Nu stiu cand imi va mai permite atmosfera sa folosesc ocularul de 2.5 dar abia astept the next time! ----------------------------------- theogon 28 Oct 2020 20:45 ----------------------------------- Frumoase observatii Armand. Am incercat si eu aseara (28 oct) o geana catre stele, dar in 20 de minute mi s-a murat un refractor (recent achizitionat), iar cerul s-a umplut de o ceata groasa, asa ca am strans calabalacul... Baban ocularul de la TMB, ma refer la imagini, poate ca vei reusi sa deslusesi privind Luna niste provocari superbe : rima centrala din Vallis Alpes, sau cate cratere maruntele vezi in caldarea lui Ptolemeu. Spor la observatii si complectarea listelor \. ----------------------------------- Armand Popa 28 Oct 2020 21:57 ----------------------------------- Multumesc frumos Mihai! Superbe provocari. Si Vallis Alpes si caldarea lui Ptolemeu se vad cel mai bine cam cu 1 saptamana dupa luna plina. Asa ca saptamana viitoare atac Luna cu TMB-ul! ----------------------------------- Mircea Pteancu 01 Noi 2020 15:38 ----------------------------------- Aseara ,Sambata 31 Octombrie a fost Luna Plina si inca una atat de luminoasa de-ti dadeau lacrimile daca te uitai la ea ,chiar si cu ochiul liber. Dar daca-i senin = observatii ! Am inceput cu luneta ''zoth'' 90x600mm la care am incercat o varianta de utilizare a vizorului binocular ,asezand adaptorul 2''/1.25'' direct in focuser si folosind o diagonala de 1.25'' cu prisma. Prisma , asa cum stie tot amatoru' arunca imaginea ''mai in spate'' decat oglinda. Spre regretul meu profund , nu am putut sa ajung in focar nici asa. Am ajuns, datorita acestor experimente ,sa stau cu spatele la cer si sa admir nervurile frunzelor din iedera luminata de Luna si ochiurile din plasa gardului. Ocularele folosite sunt o pereche de 25mm focala ,de la Bausch and Lomb, achizitionate aici pe forum, de la Lentilozaur. Calitatea imaginilor terestre a fost atat de buna incat doar a dublat gustul amar al esecului ! Am pus iar toata parafernalia binoculara la somn obligatoriu , am pus inapoi diagonala de 2'' si am observat cateva obiecte mai luminoase , usor de gasit pe cerul de clestar : *Luna a fost primul obiect observat, ceea ce a fost o gresala. Am folosit G=150x/Lacerta 4mm+ filtru oranj 23A dar turbulenta a fost prea intensa ca sa permita observarea de detalii. Destul de multa vreme am vazut ''stele verzi'' , ba chiar am vazut totul in jur virat in verde. Desi filtrul este destul de intunecat, n-a facut fata exuberantei lui Lady Luna. *Aceeasi turbulenta mi-a incurcat planurile la Marte la care la 150x se vedeau neclar mai multe pete gri si ,uneori, calota polara sudica. *Almach/Gama And cu contrastul ei uimitor de culoare , albastrul azuriu al companionului era superb la 150x/ Lacerta 4mm. *Rezolvarea dublelor Eta Cas si Alfa Cas nu a pus probleme ocularului zoom Baader la 75x. *M-a uimit insa capacitatea lui Mark III de a rezolva la 75x/ f=8mm tripla Iota Cas *M 103 s-a vazut foarte saraca in stele dar steaua multipla din ''varful'' nordic s-a vazut ca dubla.S-a vazut bine si steaua oranj cu indice de culoare CI= 1.99 din centrul roiului. *Nici NGC 663 si NGC 659 nu m-au facut sa caut hartie sa scriu scrisoare despre ele,dar au fost vizibile. *Roiul Dublu din Perseu insa a fost impresionant , bogat in stele slabe ,ceea ce m-a facut sa cred ca cerul avea pacla ''in blana de leopard''. *Stock 2 si-a etalat foarte frumos bicepsii stelari si am zarit si anemicul NGC 957. *in Auriga am revazut triada M37-M36-M38. Spre surprinderea mea , M38 s-a vazut mult mai bine decat M37 ,cu M36 cel mai bine vizibil. In M36 s-a vazut si o stea dubla. Am incheiat cu revederea urmatoarelor obiecte in dobsonianul de 200mm : *Am inceput cu STF 2872 cu separatie de 0.8'' dar si tripla , favorita lui Armand. Este o stea foarte frumoasa , merita sa o cautati ! *Am revazut Theta Aur , o alta tripla ,mult mai larga,dar foarte aspectuoasa si ea. *La 308x n-a fost greu de rezolvat STF 3056 din Andromeda ,cu separatie de 0.71''. *Am facut turul de onoare al roiurilor Messier din Auriga si cu dobsonianul ... imagini ''de imagini''. Trebuie sa am grija , sa nu ma prinda de maneca telescopul ca ma trage inauntru si privind la asa frumoase imagini ,pierd notiunea timpului. *34 Per /Burnham 1179 insa cred ca ramane doar pentru Boyler, nu reusesc sa o rezolv cu Toleascopul. *De multa vreme urmez recomandarea lui Rod Mollise si inchei observatiile ''pe nota inalta'' cu cate un obiect deosebit. Aseara acel obiect a fost dubla 7 Tau cu separatia de 0.76'',o alta tripla aspectuoasa. Atmosfera incepuse sa se linisteasca fara indoiala deoarece ,pentru prima data ''inmailaif'' am vazut dubla stransa de forma astigmatica , un fel de furnica de lumina , la 154x/zoom Mark III. Am rezolvat-o apoi ''ca la carte'' la 246x/Radian 5mm. Frigul devenise insa cam prea reumatic asa ca m-a alungat in casa. Astfel am incheiat luna observationala a lui Octombrie. Mircea ----------------------------------- tudor 05 Noi 2020 10:33 ----------------------------------- Interesanta recomandarea lui Rod Mollise!...am notat-o :) ----------------------------------- Armand Popa 06 Noi 2020 22:21 ----------------------------------- Am vazut pe https://www.spaceweatherlive.com/en/solar-activity.html, ca au aparut noi pete solare, asa ca le-am observat cu luneta Celestron 102/500 cu filtru solar. Se vad 2 grupe de pete solare. Pata nr 2780 si 2781. In 2781 se vad 5 pete mari bine definite, iar 2780 se vede doar ca o pata mica punctiforma cu detalii abia vizibile Seara am iesit la cer suburban, si am observat cateva obiecte pe un cer cu nori trecatori, pana pe la ora 20:30 cand sa innorat complet JUPITER planeta fiind jos, am vazut 2 benzi, satelitii, si un fenomen pe care ica nu l-am vazut asa accentuat, anume planeta efectiv fierbea. Se vedeau curentii din atmosfera cum "curgeau peste planeta" ca un parau de munte suparat. SATURN Sa vazut diviziunea Cassini, iar azi planeta a aratat mai 3d decat in perioada trecuta MARTE calota polara sa vazut la limita. Sa putut distinge zona mai intunecata formata din "mare cymerium" si "mare tyrrhenum" URANUS Se vede discul planetar si culoarea albastra NEPTUN apare punctiforma, ca o stea. Nu se vede discul planetei , doar culoarea mai spre albastru M57 Ring Nebula. Imagine foarte buna, chiar si la marire mare NGC869/884 Roiul dublu din Perseu Epsilon Lyra rezolvata in ocularul zoom Baader Mark IV STF2872 Este o tripla defapt, unde componenta BC se afla la 0.8" distanta. rezolvata in ocularul TMB de 2.5mm M27 Dumbel nebula. Fiind sus e foarte luminos. M56 rezolvat cu vedere indirecta M11 Wild duck cluster. M22 Rezolvat in stele, desi e jos M26 Roi mic, am numarat cu vedere directa 8-9 stelute, iar daca m-am uitat cu vedere indirecta, am vazut cateva zeci de stelute ----------------------------------- Mircea Pteancu 06 Noi 2020 22:59 ----------------------------------- Armand Felicitari pentru observatii ! Apreciez foarte mult faptul ca observi obiecte ceresti de toate tipurile accesibile instrumentului. Presupun corect ca observatiile de noapte le-ai facut cu dobsonianul de 8'' ? Cer senin,Mircea ----------------------------------- Armand Popa 07 Noi 2020 01:05 ----------------------------------- da, asa se pare ca am uitat sa precizez, telescopul folosit la observatiile de seara a fost newtonianul de 200 ----------------------------------- Armand Popa 08 Noi 2020 00:58 ----------------------------------- Am profitat de weekend si de vremea buna, asa ca am luat harta https://www.lightpollutionmap.info si am cautat un loc bun relativ aproape de oras. Am gasit un loc cu cer bunicel, Bortle 3, dupa localitatea Lipova, in aproprierea satului Sistarovat. Seengul era bunicel, umezeala destul de mare, un pic de ceata, dar nimic grav Am folosit telescopul dobsonian de 200. Observatiile le-am facut exclusiv cu ocularul Zoom, Baader Hyperion 8-24 Mark IV, exceptie fiind Marte, unde am folosit ocularul TMB de 2.5mm Am mers pregatit cu o lista de obiecte pe care mi le-am propus sa le vad HR979 per dubla cu separatie de 3.6" (pentru ca era in cale spre alt obiect :) ) IC342 cam galaxia se vede ca o nebulozitate intr-un roi de stele. Aparent e mare galaxia dar stralulirea de suprafata este mica. Din oras sau cer suburban nu am reusit sa observ aceasta galaxie. Este obiect Caldwell, C5 NGC147 cas este obiect destul de greu, fiind doar un norisor palid. Se vede cu vedere intre directa si indirecta. Este Caldwell 17 NGC185 cas Este galaxie in vecinatatea lui NGC147. Se vede cu ceva mai bine ca 147 dar tot obiect greu e MARTE Din nou am prins o seara cu seeing ce accepta observarea planetei cu ocularul TMB 2.5mm, la marire de 400X. Am avut parte de imagine asemanatoare cu ce vad in poze. Calota polara se vede foarte bine, si am putut delimita 5 formatiuni de relief pe disc. Deja e sesizabil mai mic decat a fost in jurul opozitiei, dar e mult mai sus pe cer. Mare Cimmerum si Mare Tyrrhenum se vad frumos delimitate, se vede si Syrtis Major, deasupra Hellas ca o pata de alta culoare, un portocaliu mai deschis, sub calota polara se vede Eridania iar la polul nord se vede o zona alba nedefinita. Se vede si faza planetei M31 and Galaia Andromeda. La cer negru iti taie rasuflarea. Se vad detalii. E foarte frumos! Este si aproape de zenit! M32 and Galaxie satelit a lui M31 M110 and Galaxie satelit a lui M31, in seara asta parca am vazut si ceva detalii, sau l-am vazut mai detaliat decat in alte dati M33 tri Galaxia Triangulum M74 per se vede direct , dar e foarte palid. Obiectul asta e imposibil din oras Roiurile din Auriga M36-37-38, pe care le-am vazut si cu binoclu CZ 8x30 NGC246 cet Skull nebula. Nebulozitatea se vede cu filtru UHC, dar fara prea multe detalii 7 obiecte din lista Herschell400, cu care am ajuns la 189/400 NGC157 galaxia se vede bine cu vedere directa NGC584 Se vede bine intre 2 stelute NGC596 Se vede usor cu vedere directa NGC615 Se vede foarte greu, doar vu vedere indirecta NGC779 Se vede foarte greu, doar vu vedere indirecta NGC936 Se vede usor NGC1055 Se vede foarte greu, doar vu vedere indirecta ----------------------------------- Armand Popa 20 Noi 2020 11:05 ----------------------------------- Nu stiu exact ce forma de pasiune e cand scoti telescopul in curte in orice seara cand cerul e senin. Conditiile din locatia mea nu sunt deloc prietenoase, dar asta nu ma poate opri sa fac observatii :) Am o vorba: "asta avem cu asta defilam/observam nu ne vaitam" Azi seara am scos telescopul Orion 305/1500 pe montura dobson si pe langa une stele duble foarte stranse (am scris de ele in alt topic) am observat si cateva oiecte deep sky M31 and galaxia Andromeda M32 and Galaxie satelit lui M31 M110 and in telescopul dobsonian de 300mm se vede ca un puf abia sesizabil, cerul este foarte poluat luminos Gamma And-se vad bine culorile componentelor NGC1502 cam "Jolly Roger Cluster" un roi frumos in care curge "cascada kemble1". Roiul are in zona centrala o stea dubla foarte frumoasa NGC956 and Roi deschis mic. Se vad bine 5 stelute, iar cu vedere indirecta inca aprox 10 M34 per roi deschis mare dar nu prea bogat NGC1893 aur "Letter Y Cluster", roiul seamana cu litera Y, nebulozitate nu se vede M36 aur roiul cel mai sarac in stele dintre cele 3 roiuri din auriga M37 aur cel mai bogat dintre cele 3 roirui din auriga M38 aur roi ce seamana cu crucea sf Andrei Castor gem stea dubla foarte frumoasa, revazut prima data in sezonul de iarna Beta Ori ori Rigel din Orion, cu ocularul Zoom Baader la 8mm, se vede bine companionul M1 tau pe un cer foarte poluat luminos, se vede ca un norisor abia vizibil. E foarte usor de gasit fiind langa steaua dubla sao7713 una din cele 2 mai luminoase stele vizibile de langa zeta tau. TRAPEZIUM ori 6 stelute vizibile cu ocularul zoom baader la 8mm M78 ori 2 stelute in nebulozitatea destul de vizibila M42 ori in telescopul dobsonian de 300mm, din oras, se vede foarte frumos, cu detalii. Nu am sesizat culori, iar nebulozitatea a umplut tot campul vizual Realizarea serii a fost cometa C2020 M3/Atlas. Cometa vizibila destul de greu , chiar si in telescopul dobsonian de 12", ea fiind fix deasupra centrului orasului. Cu toate astea se vede cu vedere indirecta. Locatia ei exacta am gasit-o cu aplicatia Skysafari. ----------------------------------- Armand Popa 22 Noi 2020 02:16 ----------------------------------- Daca e senin, afara. Macar cateva ore, chiar daca conditiile nu sunt ideale, chiar daca... Am pregatit telescopul dobsonian de 305/1500, ocularul Baader Zoom Hyperion si am inceput observatiile /reobservvatiile NGC457 cas ET Cluster. Un omlet cu 2 ochi mari care se holbeaza la mine prin ocular :) M29 cyg 8 stelute si asterismul in forma de patrat din interiorul roiului au fost vizibile. Fara alte stelute M39 cyg roi mare dar sarac in stele NGC7160 cep "swimming alligator clustrer", asta chiar seamana cu un crocodil ce inoata M52 cas roi bogat in stelute. Seamana mult cu roiul M37. Se si numeste Cassiopeia salt and pepper cluster NGC752 and roi deschis mare si luminos. Arata bine in telescopul mare dobsonian de 305, dar intra mai bine in campul lunetei Celestron 102/500 M31 and galaxia Andromeda M32 and Galaxie satelit lui M31 M33 tri Se vede cu vedere indirecta, apoi se vede si cu vedere directa. Aperetura mare ajuta enorm NGC404 and Ghost of Mirach. Se vede foarte usor, la mariri mari. L-am vazut in ocularul zoom 8-24 Baader Hyperion, la 8mm URANUS se vede doar ca un disc mic albastrui M36,37,38 aur roiurile din Auriga MARTE tot mai mic, conditiile atmosferice nu au permis mariri mari, la 8mm in ocularul zoom Baader sa vazut doar o zona mai intunecata pe disc. Am incercat si cu ocularul Kasai de 4mm (375x) dar in conditiile date e marire prea mare NGC2169 ori Roiul 37, e una din roiurile mele preferate. In orientarea telescopului newtonian se citeste exact cifra 37 C2020 M3/Atlas cometa se vede doar cu vedere periferica NGC2175 ori roi deschis sarac in stele, nu se vede nebulozitatea din ngc2174, Monkey Head Nebula M35 gem roi deschis foarte frumos NGC2264 mon In telescopul Orion de 305/1500 se vede ca un brad de craciun inpodobit si cu beculete :) NGC2244 mon Am avut impresia ca se vede si parte din nebulozitate, cu unele zone mai intunecate ale fundalului cerului NGC2186 ori obiect H400. E un roi nu prea bogat in stele, la marire mare cu ocularul 8-24 Baader zoom, cu vedere idirecta se zaresc alte stelute mici NGC2251 mon obiect H400, roi alungit in forma de sageata NGC2392/Eskimo neb gem foarte bine se vede in telescopul mare. Eta Mon stea dubla, separatie 12" 4.4/6.6 Pe la 12 si un pic, frigul a devenit insuportabil, dar nu asta ma oprit, ci ceata care sa lasat brusc, asa ca m-am retras ----------------------------------- Armand Popa 07 Mar 2021 13:48 ----------------------------------- Sambata, 6 Martie 2021, am iesit pe campul din padurea Ceala, in special sa mai observ obiecte din lista Herschell 400, obiecte din constelatii care nu se vad de la mine din curte ori din cauza ca sunt prea slab luminoase ori pentru ca acele sonstelatii in care se gasesc sunt ascunse de cladirile din zona. Am folosit telescopul Omegon 203/1000 pe montura dobson impreuna cu ocularul Baader Zoom Hyperion 8-24mm. Pentru cautare si pe post de harta am folosit aplicatia SkySafari de pe telefonul mobil. Imediat dupa ce a inceput sa se intunece, a luat in vizor cateva duble si obiecte dso Beta Ori - Rigel, se vede bine companionul Castor - gem- ca si stea tripla Zeta Ori Apare ca stea tripla Sigma Ori ori dubla larga M79 , roi sferic din lepus, apare nerezolvat dar destul de luminos HR1771 stea tripla din lepus, componrtnele mai apropriate au separatie de 3.5" M1 nebuloasa Crabul din Taurul apare foarte luminos Din lista pregatita pentru obiectele H400, in afara de 2 galaxii din Balena (care au fost deja prea jos pentru a fi observate), am reusit sa vad tot. Pana in momentul de fata, in total am vazut 48 de obiecte Calwell, iar in lista Herschell 400, scorul actual este 231 obiecte vazute din 400. NGC2775 gx in cnc H400, este si obiect Caldwell C48 se vede usor NGC1022 gx in cet H400; se vede cu vedere indirecta NGC1052 cet H400;galaxie palida dar vizibila cu vedere directa NGC1084 eri H400;galaxie palida dar vizibila cu vedere directa NGC1407 gx in eri H400; se vede cu vedere indirecta NGC2811 gx in hya H400; se vede cu vedere indirecta NGC1964 gx in Lep H400; galaxie mica dar se vede cu vedere directa NGC2782 gx in lyn H400; sa vazut la limita, cu vedere indirecta (t-rex) NGC1788 ori H400; cu filtru UHC, in dreapta unei stelute apare o nebulozitate slaba NGC1999 ori H400; nebuloasa luminoasa, ce in ocular, seamana foarte mult cu o nebuloasa planetara NGC2024 ori H400; Flame nebula. Cu filtru UHC, apare in ocular in dreapta-jos fata de steaua zeta Ori. Se pot distinge zone intunecate si mai luminoase a fundalului cerului. Nebuloasa este destul de mare, si se poate distinge forma NGC2438 pup H400; nebuloasa planetare din M46. apare ca o pata fara forma. Din oras acest obiect nu se vede NGC2440 pup H400; nebuloasa planetare ce apare ca majoritatea nebuloaselor planetare NGC2567 pup H400; roi deschis in forme de literele AI NGC2571 pup H400; roi deschis destul de luminos, dar a fot mai dificil de gasit In afara de obiectele H400, am mai observat: NGC 1975, Running man nebula in oriopn. Cu filtru UHC, fundalul cerului dintre stelutele de la marginea nebuloasei apare mai deschis la culoare. Nu apare forma omuletului ce fuge, dar se vede clar nebulozitatea Marte planete este tot mai departe. Inca se poate vedea faza, si 2 nunate pe discul planetar, in ocularul HR de 3.2mm M46 pup Roi deschis in care se vede o nebloasa planetara NGC2438 M47 pup roi deschis mare si luminos langa M46. se vede si in cautator Obiect neidentificat. Obiect cu aspect stelar de magnitudine de aprox 8-9 ce se misca a foarte incet in campul vizual al ocularului Zoom Baader la 7mm in aprox 3-4-5 minute. In campul vizual a fost M78 iar "obiectul" se deplasa intre stelele HD290883 si HD38857 palpaind neregulat la interval de 1, 2 sau 3 secunde. Presupun ca a fost un satelit artificial geostationar aflat in deriva. Pentru lamurire a ce am putut vedea, rog si colegii sa isi dea cu parerea Inainte sa plec catre casa, am strabatut cerul cu binoclul CZ 8x30 si am vazut urmatoarele obiecte M78,M41,M45 cu planeta Marte in acelasi camp vizual, M35,M36,M37,M38,M34,Melotte 20,M44,M67,Hyade,M31 ----------------------------------- Erwin 08 Mar 2021 12:48 ----------------------------------- Aseară am explorat și eu zona Orion - Canis Majoris - Puppis - Gemini - Leo, fiind în pozțițe favorabilă de la balcon. Am folosit un telescop reflector de 200mm F/5 care nu este al meu, făcut de Cătălin Fus și care e la mine de vreo 2 ani pentru îmbunătățiri. Am folosit ocularul Lacerta ED de 30mm și Panoptic de 24mm la DSO, roiurile M41, M42, M44, M48, Canis Majoris Cluster - la care se distingea cu privirea laterală și nebulozitatea. Transparența a fost foarte bună, seeing-ul acceptabil. Am constatat și în altă seară când seeing-ul a fost bun nu contează foarte mult turbulența locală. Telescopul era aclimatizat, scos cu o oră jumate înainte. Singura problemă apare când pornește vreo centrală și mă uitam direct prin fum. Am văzut o dublă foarte frumoasă, bicoloră în Canis Majoris, am mai vizitat Castor și Algieba. În Orion nu le știu foarte bine și a dispărut destul de repede după bloc, așa că nu am insistat. Nebuloasa se vedea mai bine decât data trecută, semn că transparența a fost mai bună M-am delectat în schimb cu roiurile din zonă dar nu le-am explorat pe toate, sunt o mulțime, din cauza frigului. Am găsit și observat planeta pitică Vesta în Leu. Luminile orașului îngreunează orientarea pe cer chiar și cu căutătorul. Am mai testat ocularul militar de 40mm pe 2" la care se simte clar lipsa antireflexului. Este mai bun la cer negru, probabil, nu din oraș. ----------------------------------- Armand Popa 08 Mar 2021 19:23 ----------------------------------- super observatii Erwin. Zona din stanga lui Orion, Monoceros este plin de roiuri incredibil de frumoase si foarte usoare de pe cer suburban. Din oras in schimb unele sunt aproape inposibil de observat. ----------------------------------- Erwin 09 Mar 2021 08:19 ----------------------------------- Trebuie să adaug că ocularul ED de 30mm de la Lacerta este un ocular excelent, cu stele mici pe aproape tot câmpul, chiar dacă acesta este relativ mic față de ocularele UWAN de top dar și prețul lui de nou este unul accesibil chiar și începătorilor. Lucrează binișor la F/5, mult mai bine decât multe alte oculare de pe piață, cot la cot cu Panopticul de 24mm. Recomand! Din balcon am foarte multă lumină care vine de pe stradă și se reflectă în tavanul balconului, cel mai mult din cauza becurilor cu LED de pe stradă și care deranjează cel mai tare. Mai sunt becurile din zona Metro-Auchan aflata spre sud-sud-vest. Nu mă pot ascunde să nu bată în ochi nici alte becuri puternice din zonă. Principalul avantaj este însă cimitirul, parcarea de mașini ridicate și niște grădini și terenuri virane aflate vis-a-vis de bloc în care luminile sunt rare, cele de la blocurile și străzile aflate la peste 1Km nu deranjează foarte tare. Atunci când e senin și sunt condiții prielnice încă pot face observații. Înainte de a fi luminată strada am putut vedea foarte bine nebuloasele din Calea Lactee vara, anul trecut însă era foarte lăptos cerul și mi-a luat mult timp chiar și să le găsesc. ----------------------------------- iulian90 13 Mar 2021 21:01 ----------------------------------- Buna seara tuturor. Zilele acestea am inceput sa fac observatii vizuale mai des, mai ales de cand s-a mai incalzit afara. :) Am avut trei ocazii de cer senin, pe 8 martie, pe 11 martie si aseara. Pe 8 si 11 martie cerul a fost mai bun, insa aseara transparenta s-a mai degradat ,dar tot am iesit la observatii. Am folosit reflectorul de 150/1400mm, care i-am spalat recent oglinzile si l-am colimat mai bine (insa tot a ramas cu un astimagtism destul de vizibil la grosismente mai mari 150x, care l-am depistat inca de anul trecut), ocularele de 40mm ,20mm, 12mm si chiar cel de 3,6mm, cu care obtin un grosisment de 388x, destul de mare, dar stelele nu se vad deloc rotunde ci sub forma de figuri triunghiulare. Dar la DSO reflectorul de 150mm depaseste clar reflectorul de 114mm la luminozitate si de aceea il prefer mai mult in zona aceasta de observatii. :) Am observat urmatoarele obiecte: M 36,M 37, M 38 ,NGC 1907 (unde am putut discerne cateva stele) din Auriga, M 35, NGC 2158 si NGC 2392 (nebuloasa planetara Eskimo Nebula, unde am putut observa steaua centrala) din Gemini, galaxiile M 105 ,NGC 3371,care se observau usor, M 65 si M 66 (cea din urma mai bine vizibila, langa 4 stele), in Virgo galaxiile M 60 ,M 59 si M 58, dar si un triunghi de trei stele, foarte mic, situat putin mai spre N de steaua 33 Virginis, este frumos si merita observat. Apoi M 81 si M 82 din Ursa Major , care se vedeau spectaculos, pe cand galaxiile M 51 si NGC 5195 abia se vedeau, sunt slab luminoase in comparatie cu celelalte galaxii observate (dar si de la poluarea luminoasa poate fi) si galaxia M 94 din Canes Venatici, care a suportat si grosismentul de 388x, cu ocularul de 3,6mm. :) In afara de acestea am mai observat asteroidul Vesta in constelatia Leul, la N-V de steaua Chertan (Theta Leo), avand o magnitudine de 6, fiind vizibil si in cautator si steaua variabila R Leo care se vedea rosiatica si avea o magnitudine in jur de 9-9,5. Pe langa acestea , in paralel cu observatiile, am mai facut si fotografii la nebuloasa IC 2159, asociata cu roiul deschis NGC 2175 din Orion, de langa bratul ridicat al acestuia, la est de steaua Chi Orionis. O puteti vedea in topicul Poze Deep Sky din sectiunea Observatii/ Astrofoto Incepatori : https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=204323#204323 ----------------------------------- iulian90 15 Mar 2021 19:29 ----------------------------------- Aseara a mai fost senin si am iesit cu ambele reflectoare de 114/900mm si 150/1400mm ,la observatii. Cum cerul nu a fost perfect senin, ci voalat pe partea estica si mai curat pe partea vestica, am observat roiurile deschise din Auriga, Perseus, Gemenii, si Orion. Am inceput cu Roiul Dublu din Perseus, unde prin reflectorul de 150mm, se observau o multime de stele la grosismentul de 70x cu ocularul de 20mm, printre care si doua stele mai portocalii. Prin reflectorul de 114mm, la 75x, cu ocularul de 12mm, ca sa fie apropiat de grosismentul reflectorului de 150mm,, se vedeau mai slab luminoase stelele roiului, la fel si fundalul cerului, mai intunecat, in schimb stelele se vedeau mai clare, mai punctiforme desct prin reflectorul de 150mm. Apoi am observat roiurile M 38 si NGC 1907 din Auriga, la care prin reflectorul de 150mm, la NGC 1907 puteam sa discern vreo 8-10 stele slabe, pe cand prin reflectorul de 114mm, doar 5-6, destul de greu. M 36 se observa bine in ambele reflectoare , usor mai slab luminos in reflectorul de 114mm. M 37, o frumusete de roi , dezvaluia peste 40 de stele in reflectorul de 150mm, in reflectorul de 114mm se vedea mai intunecos, dar tot asa frumos. Apoi la roiul NGC 1931, din apropiere de roiul M 36, am observat un fel de pata difuza, cred ca roiul in sine, la care nu pot discerne stelele componente, dar si o parte a nebuloasei asociate cu roiul, foarte slab luminoasa, pe cand in reflectorul de 114mm se vedea doar acea pata, care reprezinta roiul, ca un fel de nebuloasa planetara, nu si nebuloasa asociata. Am trecut apoi la M 35 din Gemenii, care se vedea spectaculos in ambele reflectorare, iar in cel de 150mm am zarit greu si roiul NGC 2158 din apropiere, care este dificil de observat, doar ca o pata difuza foarte slab luminoasa. In Orion am observat nebuloasele M 42 si M 43, care erau mai spectaculoase in reflectorul de 150mm, M 43 era mai bine vizibil in reflectorul de 150mm. Apoi mai tarziu, s-a curatat cerul pe partea estica si am observat cateva galaxii din constelatia Leul. Intre timp insa,pe la ora 21:54 TLR, am zarit cu ochiul liber un meteor destul de stralucitor traversand constelatia Ursa Minor de la est la vest, stingandu-se in constelatia Draco, si lasand in urma zeci de fragmente ca un fel de dara granaulara, a fost fantastic. :) In Leul am observat galaxia NGC 2903 situata mai la sud de steaua Alterf /Lambda Leonis, care se vedea relativ greu prin reflectorul de 150mm, si mai greu prin cel de 114mm, ca o pata eliptica difuza si foarte slab luminoasa. Apoi am mai observat galaxiile M 65 si M 66, care prin reflectorul de 150mm se vedeau cat de cat, mai ales M 66, dar prin reflectorul de 114mm se vedeau cam greu. Poate ca nici cerul nu era prea curat, ca la scurt timp iar era voalat, cu nori foarte subtiri, dar care stanjeneau observatiile. La sfarsit am observat cateva stele duble la grosismeate mari, mai intai cu reflectorul de 114mm, la 250x cu ocularul de 3,6mm, la stelele Casor din Gemeni, Algieba din Leo si Tegmine sau Zeta din Racul, care este si cea mai interesanta, cu doua dintre componente foarte apropiate intre ele, pe care reflectorul de 114mm le-a rezolvat fara probleme, insa reflectorul de 150mm, la grosismentul de 388x, nu a reusit deloc din cauza astigmatismului mare care il are, precum coma destul de vizibila. Apoi transparenta s-a inrautatit si mai tare si am strans totul si am intrat in casa. ----------------------------------- Erwin 15 Mar 2021 21:06 ----------------------------------- Frumoasă sesiune! Însă acum vremea a devenit instabilă. Posibil să mai fie ferestre de senin dar sigur va fi turbulență mare. Spor și cer senin! ----------------------------------- Armand Popa 22 Mar 2021 09:26 ----------------------------------- In weekendul echinocțiul de primăvară 20-21 Martie 2021 ,vremea fiind aparent buna, am scos telescopul dobsonian 305/1500 la o sesiune de observatii de stele duble in curte, Luna fiind pe cer, dar si o pacla de nori prezenta, stelele duble sunt cele mai la indemana obiecte de observat. Dupa ce am observat cateva cratele selenare, am continuat cu cateva duble subarc LY Aur - 0.6" rezolvat dar neseparat STF1338lyn - 1" foarte usor de separat 15Lyn - 0.7" rezolvat dar neseparat, probabil delta mag mare la stele de magnitudine mica STF1093lyn -0.9" stele de mag 8-9. Foarte frumos arata in ocular BU591hya - 1" rezolvata dar nu sunt sigur de separare, conditiile meteo s-au inrautatit MX Hya dubla frumoasa , cu separatiie de 4.7" M3 roi sferic din constelatia cainele de vanatoare,parca rezolvata cu vedere periferica la 8mm. In ocularul HR planetary de 3.2mm, apare doar ca o pata difuza Duminica, 21.03.20201 Obiectul principal al serii a fost Nova aparuta in constelatia Cassiopeia, care nu mai este vizibila de la mine din curte, asa ca am pregatit luneta Celestron 102/500, harti AAVSO de cautare a novei, si am iesit pe campul din padurea de la marginea orasului. Pana sa se mai intunece, am observat cu luneta delta Ori ori Dubla larga M42 nebuloasa din orion-se vad cele patru stele ale trapezului, cat si nebulozitatea NGC1981 roi deschis deasupra lui M42 M41- Roi deschis maricel sub Sirius M45- Pleaiadele NGC869/884 Roiul dublu din perseu M34 Roi deschis in constelatia Perseu M52 Roi deschis foarte slab luminos si fiind si destul de jos, e punctul de plecare in cautarea novei! Apoi am trecut oarecum stresat de un strat de nori gros si consistent dinspre Sub care sa indreptat rapid sepre Cassiopeia, la cautarea novei NOVA 2021 in casiopeia e langa langa M52 conform hartilor. Din pacate nu am putut estima magnitudinea, deorece imediat ce am gasit nova, au aparut si norii in campul vizual al lunetei ----------------------------------- Armand Popa 31 Mar 2021 23:10 ----------------------------------- Azi, 31 martie 2021, am profitat de cerul bun si am iesit la o scurta sesiune de observatii la marginea orasului cu telescopul dobsonian Omegon 203/1000. Zic scurta, ca as fi stat mai mult, doar la ora 22 se striga de intrare in case :) Am inceput sa fac observatii imediat cum au aparut primele stelute, asa ca sesiunea am deschis-o cu cateva duble. Seeingul a fost foarte bun, pana chiar si oglinda neaclimatizata mi-a arata Rigel, Castor, Delta Ori , Zeta Ori ca stea tripla, Algieba, M42 cu 6 stele vizibile in trapez, 52ori si 7 Tau ca stele duble cu separatie subarc iar la 20:58 a trecut si statia spatiala internationala pe care am urmarit-o doar vizual fara telescop. Marte sa vazut deosebit de bine, tinand cont ca e deja departe. Totusi se vede faza si forme de relief pe discul planetar. Stf1321, o stea dubla cu searatie de aprox 16" in constelatia UMA. Ambele stele sunt rosii. Arata incredibil de bine in ocular!!!! Apoi am trecut la observarea novei din Cas, pe care l-am vazut cu binoclu, acuma l-am identificat prima data in telescop , dupa care am aruncat o privire la M1 si Eskimo Nebula In final am adaugat 4 obiecte la lista Herschell 400, cu care am ajuns la scorul de 234 observate din 400. NGC3184 galaxie in UMA cu vedere indirecta, NGC2185 nebuloasa in Monocer, se vede bine. Apare ca o stea in nebulozitate. NGC2613 galaxie in Pyxis, se vede foarte greu si doar cuvedere indirecta. NGC2974, galaxie in Sextans, se vede relativ bine cu vedere directa. ----------------------------------- Armand Popa 11 Apr 2021 10:36 ----------------------------------- Sambata, 10 aprilie 2021 , vremea era numai buna pentru o sesiune de observatii. Luna era inspre faza de luna noua, atmosfera era buna, prognoza promitatoare, asa ca am scos telescopul Dobsonian 305/1500 in curte. Galeata asta imensa de lumina ma ajuta sa vad galaxii chiar si de pe cerul extrem de poluat luminos din centrul Aradului (si tot mai poluat) . Ocularul folosit a fost ocularul Zoom Baader Hyperion zoom Mark IV Am inceput cu calibrarea cautaoului Raci si verificarea colimarii si am facut cateva observatii de test Castor gem dubla stea dubla din constelatia Gemenii Alcor-Mizar uma dubla Perechea de duble din constelatia Carul Mare M94 cvn galaxie Galxie luminoasa din constelatia Cainii de vanatoare M36 aur roi deschis Roiurile deschise din Auriga M37 aur roi deschis Roiurile deschise din Auriga M38 aur roi deschis Roiurile deschise din Auriga Apoi am trecut la galaxiile mai luminoase M81-82 dupa care vazand ca merge, am "atacat cam tot ce era in zona" M81 uma galaxie Galaxia lui Bode M82 uma galaxie Galaxia Trabucul M51 cvn galaxie Galaxie in coliziune cu NGC5195 NGC5005 cvn galaxie doar cu vedere indirecta M63 cvn galaxie se vede bine NGC2907 leo galaxie destul de slab se vede, dar inca cu vedere directa M65 leo galaxie in acelasi camp cu M66, dar se vede doar cu vedere indirecta M66 leo galaxie se vede cu vedere directa M95 leo galaxie cu vedere indirecta langa un asterism in forma de triunghi M96 leo galaxie vizibil cu ceva mai usor decat M95 M105 leo galaxie vizibil usor cu vedere directa NGC3384 leo galaxie vizibil usor cu vedere directa in acelasi camp cu M105 M3 cvn roi sferic usor vizibil Apoi am ajuns in zona stelei Diadem din constrlatia Parul Berenicei unde a inceput adevarata vanatoare de galxii M53 com roi sferic roi sferic langa steaua Diadem - Alpha Com M64 com galaxie Blackeye galaxy 35Com com dubla dubla frumoasa cu separatie de 1.2" NGC4725 com galaxie galaxie luminoasa NGC4889 com galaxie NGC4889 si NGC4872 cu vedere indirecta in acelasi camp NGC4872 com galaxie NGC4889 si NGC4872 cu vedere indirecta in acelasi camp NGC4494 com galaxie H400; galaxia se vede foarte bine NGC4565 com galaxie se vede miezul si derectia de alungire a galaxiei Pornind de la stelele Vindemiatrix si 34Vir se intra in zona clusterului de galaxii din Virgo spre lantul lui Markarian. M60 vir galaxie vedere directa M59 vir galaxie vedere directa M58 vir galaxie vedere directa M89 vir galaxie vedere directa M90 vir galaxie vedere directa M87 vir galaxie vedere directa M84 vir galaxie vedere directa M86 vir galaxie vedere directa NGC4438 vir galaxie cu vedere indirecta M88 com galaxie foarte slab se vede M91 com galaxie cu vedere indirecta Apoi am luat la "atac" obiectele Herschell 400 din Com, astfel "scorul" listei Herschell 400 a devenit 252 de obiecte observate din 400. NGC4147 com roi sferic H400; roi sferic usor vizibil, ca un nor de puf NGC4203 com galaxie H400; galaxia se vede foarte bine NGC4150 com galaxie H400; galaxia se vede foarte bine NGC4251 com galaxie H400; galaxia se vede foarte bine NGC4278 com galaxie H400; galaxia se vede foarte bine NGC4274 com galaxie galaxie vizibila usor NGC4314 com galaxie H400; cu vedere indirecta NGC4414 com galaxie H400; galaxie usoare si frumoasa. Cu vedere indirecta se vad si spiralele NGC4448 com galaxie H400; galaxie vizibila cu vedere indirecta NGC4689 com galaxie H400; galaxie vizibila cu vedere indirecta NGC4293 com galaxie H400; galaxie vizibila cu vedere indirecta NGC4350 com galaxie H400; galaxia se vede foarte bine NGC4419 com galaxie H400; galaxie usoara. Se vede foarte bine 24Com com dubla Stea dubla colorata. Componeta albastra si galbena. NGC4450 com galaxie H400; galaxie luminoasa. Se vede foarte bine NGC4459 com galaxie H400; galaxie luminoasa. Se vede foarte bine In incheiere am facut prima observatie a stelei duble-duble din Lyra si roirile sferice din Hercule Epsilon Lyra lyr dubla rezolvata ca dubla dubla M3 her roi sferic Marele roi seferic din Hercule rezolvat M92 her roi sferic roi seferic rezolvat NGC5033 cvn galaxie H400; galaxie usor de gasit si usor de vazut ----------------------------------- Erwin 12 Apr 2021 07:37 ----------------------------------- Wow, jos cu pălăria! ----------------------------------- tudor 15 Mai 2021 11:01 ----------------------------------- Ieri seara am vazut planeta Mercur cu ochiul liber foarte bine la apusul Soarelui! Deci in perioada asta se poate observa usor! A fost intre secera Lunii si Soarele apus! Am observat planeta cu binocluri si luneta (de la 8x la 130x). L-am scos la aer si pe micutu' (dobson 203mm/1200mm). Dar balconul fiind ingust nu am putut indrepta animalu' decat spre zona M81 si M82. Galaxiile s-au vazut bine, M81 se observa palid cu un focar lumnios central! Ca tot aveam acces doar in zona asta, am incercat si M101, dar fara succes! Ce importanta mare are cerul! Mi-a duc aminte ca la Krapet, pe un cer negru smoala, cu binoclul Leica 10x25 BCA am reperat M101 imediat (punct ochit punct lovit) fara nici un fel de dificultate. Deci pe un cer prost bucurestean (aprox bortle 8 in centrul orasului inconjurat de lumini + o raza laser babana care porneste de pe un hotel ) nici cu un newton 203mm nu am putut vedea M101, dar pe un cer bortle 2 sau chiar 3 pot vedea M101 lejer cu un binoclu de buzunar 10x25mm (deci de 64x mai mic in suprafata deschiderii!!!!). Daca le pun unul langa altul binoclul pare un ocular mai mare pentru telescop :) Deci diferenta asta mare de marimi intre aceste doua instrumente exprima, intr-un mod plastic ca intr-un grafic, diferenta dintre cerul de oras si un cer bun! ----------------------------------- Armand Popa 15 Mai 2021 13:31 ----------------------------------- Da, intr-adevar M101 este un obiect afurisit. Din oras nici eu nu il vad, decat uneori cu dobsonianul mare de 300, dar si atunci , asa mai cu vedere indirecta/directa :) In schimb de la Bortle 2, se vede si in luneta mea Celestron 102/500, iar in dobul de 200 se vad detalii... ----------------------------------- Armand Popa 13 Iul 2021 08:43 ----------------------------------- Am iesit azi seara pe campul din padurea de la marginea orasului la o mica serie de observatii cu telescopul Dobsonian Omegon 203/1000 cu ocularul Baader Hyperion Zoom Mark IV 7-24mm. Pe parcursul serii, sa alaturat si George Scrob, astrofotograf de la astroclubul Galaxis, fara aparat foto, doar la poveste. Am inceput cu observarea conjunctiei Luna - Venus - Marte dupa care am luptat cu tantarii pana la lasarea intunericului (zici ca au orar de atac) Voi ce solutie impotriva tantarilor folositi, pentru ca am impresia ca tantarilor le cam place Autan....? Cerul a fost acoperit cu o pacla subtire de nori, care a si reflectat lumina orasului, asa ca nici nu am insistat la obiecte slab luminoase . In schimb a reobservat cateva obiecte Dso si am facut observatii la planetele Jupiter si Saturn Epsilon Lyra observata ca dubla dubla inca de la inceputul sesiunii. Am si ramas uimit cat de repede s-a aclimatizat telescopul ALBIREO una din cele mai frumoase duble Roiurile sferice: M13,M3,M5,M10,M12,M56, M4, M80 NGC6638 sgr, NGC6624 sgr, M22 si M28, unele rezolvate cu vedere periferica, altele rezolvate cu vedere directa. Singurul roi sferic ramas nerezolvat e M56, aparand ca o pata difuza destul de palida. NGC6629, obiect din lista Herschell400, o nebuloasa planetara destul de greu de identificat, avand aspect stelar, aparand un pic "parca" defocalizat si M27 ca sa am parte si de o nebuloasa planetara usor de vazut :) Pe la sfarsitul sesiunii au urcat destul de mult planetele Jupiter si Saturn. Seeingul a fost foarte bun, mi-a permis sa folosesc ocularul Skywatcher Planetary de 3.2mm, cu un grosisment de 312X si sa obtin imagini extraordinare mai ales cu Saturn, unde s-au vazut benzi pe suprafata planetei si diviziunea Cassini in inele. Nu imi aduc aminte sa fi vazut asa imagine frumoasa in ocular pana acuma. Ocularul de Skywatcher planetary HR de 3.2 mm pare la fel de util la observatii planetare cat si la stele duble foarte stranse , iar dupa sesiunea de azi seara, pot sa zic ca e una din cele mai bune achizitii ----------------------------------- iulian90 16 Iul 2021 12:58 ----------------------------------- Faine observatii Armand. Felicitari. :) Tantarii ies mai mult in amurg, atunci e cel mai rau, dar pe masura ce se intuneca incep sa se imputineze. Eu folosesc spirale care fumega si alunga o parte din tantari, nu chiar pe toti, mai mult femelele si raman masculii prin preajma, care nu inteapa dar totusi sunt enervanti cand zboara pe langa urechi sau fata, dar e mult mai bine decat fara spirala. Zilele astea am iesit si eu la observatii cu reflectorul de 150mm f=1400mm Seben, recent imbunatatit, cu secundara inlocuita cu una mai buna si mai mare si o noua montura alt-azimutala din placaj mutistrat. Am observat cu el stele duble si m-a uimit cat de bine se vad prin acest telescop de 150mm, care inainte nu era bun deloc la stele duble sau planete. :) Am observat mai intai stelele Epsilon 1 si 2 Lyrae, care se splitau foarte bine, as zice ca discurile Airy se vedeau mai mici si mai separate decat prin reflectorul de 114mm, in ciuda aberatiei de sfericitate (care e relativ redusa pentru o anumita pozitie a corectorului) si a comei reflectorului de 150mm, asta la grosismentul de 350x, cu ocularul de 12mm si barlow-ul 3x. :) Am mai observat stelele Lambda Ophiuchi, Pi Aquilae, STT 358 Herculis, care telescopul de 150mm le-a splitat fara probleme, apoi si steaua Lambda Cygni, care se vedea aproape ca un "8" , nu ca un "ou" cum se vedea prin reflectorul de 114mm, cu componenta B spre nord si inca o componenta, C spre est de mag. 9,65 care era mult mai indepartat de componenta A si se vedea relativ bine. :) Lambda Cygni mai are o a patra componenta, tot spre est dar de mag. 14 care nu am reusit sa o vad. Deci Lambda Cyg este o stea cvardupla. Am mai observat inca o stea tripla ,STT 410 din Cygnus, care avea componentele A si B lipite, cu aspect de "8" si a treia componenta spre est care se vedea relativ bine , steaua Iota Cas, la care am observat doi companioni, unul, B foarte apropiat de A spre sud-vest si celalalt (C) mai indepartat ,spre est de A. Aseara, la sfarsitul sesiunii am observat si planetele Jupiter si Saturn si telescopul de 150mm pare sa fie bun si la planete. :) La Jupiter parca se vad mai clar benzile decat prin reflectorul de 114mm, insa cu cromatism mai vizibil, specific lunetelor acromate (datorita corectorului). Deasemenea si la Saturn ,am observat Diviziunea Cassini pe inele si acea banda ecuatoriala mai deschisa la culoare decat restul planetei, precum si satelitii Titan si Rhea. La Jupiter am observat un lucru interesant ; benzile ecuatoriale si-au schimbat aspectul destul de mult, in sensul ca este vizibila mai mult banda NEB ,care a devenit mai groasa si s-a apropiat mai mult de ecuatorul planetei iar banda SEB s-a subtiat mult si s-a deplasat spre sud. Deasemenea si banda din zona temperata NTB s-adeplasat spre ecuator odata cu NEB, iar banda STB nu se mai vede. Am observat aseara si Pata Rosie, dar mi s-a parut palida, stearsa la culoare. ----------------------------------- Erwin 16 Iul 2021 14:24 ----------------------------------- Aseară am ieșit și eu, pentru prima dată în ultimii 2 ani, la o sesiune de observații la Comana. Am fost cu colegul și mai nou, vecinul din zonă, Julliano, ocazie cu care ne-am cunoscut personal și am testat în paralel instrumente din dotare. El a venit cu un ED120 și binoclul APM ED 16x80 pe trepiede foto-video solide iar eu am scos pentru prima oară la cer mai negru decât în oraș binoclul TZK 10x80 și ca instrument principal newtonianul Hinds de 158mm. Au mai fost băieți și fete de la clubul Atelierul de Astronomie coordonat de Dan Avași. S-au uitat și ei prin instrumentele noastre și au mai învățat lucruri interesante. Cerul nu a fost cooperant, erau nori de altitudine, o pâcă întinsă pe mai mult de jumătate din boltă, luminată de Lună spre vest și de luminile Bucureștiului spre nord. Cu toate astea am putut observa câteva roiuri și nebuloase în Calea Lactee: Lagoon, Trifid, Omega, Eagle, Wild Duck, Coat hanger, Dumbell Nebula, Ring Nebula. Stele duble am observat puține: Albireo, Alcor-Mizar, Gamma Delfin și Epsilon Lyra la care am încercat să identific componentele despre care s-a discutat recent pe alt topic. Cred că am văzut 3 sau 4, trebuie să verific harta. Când Saturn și Jupiter s-au mai ridicat pe cer le-am observat și am văzut ce a descris și Iulian mai sus. Din cauza transparenței slabe nu am putut observa decât Titan și Rhea, ceilalți sateliți nu s-au arătat. Detaliile de pe Jupiter au fost blurate rău până după ora 00.30, abia mai târziu am putut observa GRS și benzile de nori așa cum le-a descris Iulian. Am observat obiectele cu toate instrumentele, făcând comparații între ele. Julliano a încercat M51 și M81 pentru că e mai obișnuit cu cerul nordic și le-a găsit repede, din păcate eu nu le-am putut găsi repede în newtonian ca să putem face comparație și la ele. S-au putut constata diferențe de apertură între lunetă și newtonian, diferențe de calitate a imaginii între binoclul reconstituti TZK și APM datorate atât mecanicii cât și opticii. Scorul a fost strâns, totuși și cred că Julliano este de acord că am încheiat cu remiză: au câștigat țânțarii! :D :twisted: "Un fleac, m-au ciuruit!" Pe de altă parte, am povestit multe pe drum astfel încât la un moment dat ne-am rătăcit și am nimerit pe alt drum, ocolit. Una peste alta, sesiunea a fost mulțumitoare. Se poate și mai bine, repetăm! ----------------------------------- Mircea Pteancu 16 Iul 2021 16:30 ----------------------------------- Erwin Binoclurile mari au deja campul vizual restrans pentru ca au grosisment mare. Cred ca este o idee buna sa ai cautator la un asemenea binoclu. Mai ales daca este cotit cum este al tau. Un RDF cred ca ar fi excelent. Bravo si tie si lui Julliano pentru sesiunea de observatii reusita! Astept cu mare curiozitate sa aflu amanunte despre stelele ''debillissima'' vazute in sistemul Eps 1-2 Lyr. Cer senin, Mircea ----------------------------------- tudor 17 Iul 2021 09:57 ----------------------------------- Cred ca obiectele noptii au fost cele din zona Sagetator/Scorpion. Ele sunt protagoniste principale de multe ori :) Felicitari pentru iesire! ----------------------------------- Erwin 17 Iul 2021 16:27 ----------------------------------- @Mircea Binoclul TZK are un câmp enorm și la 10X nu ai nevoie de căutător sau telrad, e foarte intuitiv după ce te obișnuiești un pic cu cotirea la 45 grade, e mai comod pentru gât. Ce îi lipsește ar fi suportul din cauciuc pe care să rezemi fruntea pe care-l avea prevăzut cel original și parasolarele. În ce privește sistemul Epsilon Lyra nu am putut identifica pe hartă stelele văzute. Așa din memorie aș spune că le-am văzut pe cele care formează "Săgeata". La limită erau mai multe acolo care apăreau cu vederea periferică sau când mai ieșeau din ceață, dar nefăcând identificarea pe loc acuma e imposibil. @Tudor, Deși e zona preferată vara, Scorpionul era înecat în ceață iar mai la vest era Luna așa că nici zona Ophyucus care are câteva roiuri faine nu era prea bine vizibilă. Ne-am limitat la obiectele mari și cunoscute din Calea Lactee, nici măcar M4 nu l-am dibuit. Pe un cer curat merită repetată experiența. ----------------------------------- Erwin 01 Aug 2021 11:25 ----------------------------------- Vineri seara am reușit să ajung pe senin la domnul Mircea Pteancu la Arad. Am avut parte de o sesiune frumoasă și iată lista obiectelor așa cum a consemnat-o Mircea: "-Epsilon Boo/ Izar , separatie 2,8'', rezolvata -Delta Boo , sep. mare 105'' dar cu contrast de culori, primara galbena, companion alb -Mu Boo / Alkalurops , tripla , sep. 109'' si 2,2'' - M13 cu sute de stele rezolvate la 385x peste toata suprafata. Rezulta din diagrama H-R a roiului ca au fost vizibile stele mai slabe de 13mv: https://science.nasa.gov/colors-and-magnitudes-m13 -M92 cu stele rezolvate la 385x -NGC 6229 , roi globular mic si slab luminos, 385x -Epsilon 1-2 Lyrae cu stelele ''debillissima'' E si F , deci STF 2383 CE si SHJ 277 CD,F -NGC 6910 ''Rocking Horse'', roi stelar deschis in Cygnus -STF 2118 , sep. 0,9'' in Dragonul, la 246x -NGC 6503 ''Lost-in-Space Galaxy'' in Dragonul, 10,9mv, la 18 milioane a.l.: mica, slab luminoasa, alungita in diagonala la 246x -M51-NGC 5194 , slab vizibila, 154x/zoom Baader -NGC 6543 ''Cat's Eye Nebula'' cu steaua centrala, slab vizibila la 246x Cu reflectorul D=104mm au fost observate Mizar-Alcor si Albireo. Cu reflectorul D150mm F/5 a fost observat Omicron Cyg si campuri de stele la 30x si 75x, tinut in brate. Optica ambelor telescoape pare a fi de buna calitate, mai sunt necesare optimizari mecanice." Este vorba despre micul newtonian Discovery aflat în curs de reconstrucție și care va primi o secundară de 31mm nouă, în locul celei originale, care producea o obstrucție prea mare și despre tubul Omegon 150mm la care probabil Mircea va scrie în curând un review și rapoarte de observații. Regret doar că nu am putut sta mai mult, a doua zi de dimineață devreme am plecat spre casă pe răcoare și am ajuns cu bine, pe caniculă. :) ----------------------------------- tudor 01 Aug 2021 14:50 ----------------------------------- Frumos ca se mai iese la cate o observatie! Cu ce instrument s-a vazut M13 la 385x? ----------------------------------- Mircea Pteancu 01 Aug 2021 15:55 ----------------------------------- Subscriu la ce a spus Erwin, a fost o sesiune de observatii frumoasa ! Observatia astronomica este si mai placuta atunci cand o impartasesti cu un prieten. Turbulenta atmosferica a fost destul de pronuntata si nici transparenta nu a fost tocmai grozava. Dar s-a vazut binisor cerul instelat, per ansamblu a fost bine, am putut observa roiuri stelare globulare si deschise, nebuloase planetare, stele duble si multiple si chiar si galaxii, foarte slab luminoase ce-i drept. Din observarea cu ochiul liber a stelelor de comparatie ale unor variabile precum R Lyrae si Beta Lyrae, am stabilit cu Erwin si magnitudinea vizuala limita, undeva intre 4mv si 5mv. Am mai citit cate ceva despre galaxia NGC 6503 din Draco si am aflat ca Stephen O'Meara a botezat-o ''Lost-in-Space Galaxy'' in cartea sa ''Hidden Treasures'' ,din seria Deep Sky Companions. O'Meara a pus acest nume galaxiei NGC 6503 deoarece se afla la marginea unei zone ciudate, golite de galaxii si de stele, avand un diametru de 150 milioane ani-lumina. Mircea ----------------------------------- iulian90 02 Aug 2021 20:46 ----------------------------------- Faine observatii, Erwin si Mircea Pteancu. :) Aseara am iesit si eu la o scurta sesiune de observatii vizuale, alaturi de astrofotografie DSO si planetara. Am folosit reflectorul de 150mm la observatii vizuale, impreuna cu ocularele de 40mm, 20mm si 9mm, precum si filtrul UHC. Am vizat zona constelatiei Sagetatorul, unde am observat nebuloasa M 8 Lagoon, care fara filtru UHC abia se zarea din cauza poluarii luminoase mari din zona sudica a cerului la altitudine mica, dar cu filtrul UHC se vedea mai bine si mai extinsa. In centrul luminos al nebuloasei am zarit o stea slab luminoasa, de magnitudinea 9-10, iar ceva mai la N-E de centrul luminos al nebuloasei, o alta stea de mag. 9, care este si dubla cu separatie relativ mare si componenta B greu vizibila, spre NNE de steaua principala. Mai la est de centrul nebuloasei am observat si roiul deschis NGC 6530. Apoi am observat norul de stele M 24 de deasupra stelei Mu Sgr, care depasea campul ocularului de 40mm la grosismentul de 35x, avand numeroase stele. Mai sus, am observat roiul deschis M 18, la care am vazut 13 stele, fiind dispersat, apoi M 17 cu asa nebuloasa , care se vedea mult mai bine cu filtrul UHC, iar la roiul asociat am zarit 11 stele dispersate. Ultimul obiect a fost M 16 din Serpens Cauda, la care numai roiul asociat l-am putut observa si la care am vazut in jur de 18 stele. ----------------------------------- Erwin 03 Aug 2021 07:16 ----------------------------------- Este o zonă plină de roiuri și nebuloase, deși încă nu le-am învățat denumirile din catalogul Messier nici acum (!?), mereu le iau la rând pornind de la Lagoon și mergând în sus pe Calea Lactee până la Wild Duck. Dacă reflectorul de 150 merge bine acum încearcă și zona Scorpio-Ophiucus, sunt câteva roiuri mici dar interesante și o mulțime de stele duble ce pot fi observate la magnificații relativ mici. Până se mai vede, că pe măsură ce ne apropiem de toamnă se duc la culcare mai devreme... :) ----------------------------------- Armand Popa 03 Aug 2021 12:54 ----------------------------------- Azi seara , 2 aug, am iesit din nou la observatii dupa o destul de lunga perioada (din 12 iulie 2021) de efectuat observatii astronomice doar pe facebook sau in stellarium, ba din cauza vremii nefavorabile, ba din cauza concediului ba din cauza prezentei Lunii in faza mare pe cer. Am iesit pe campul de la Ceala cu telescopul dobsonian Omegon 203/1000 si cu ocularul zoom Baader Hyperion 8-24 Mark IV Am adaugat 4 obiecte la lista H400, astfel mi-au ramas 3 galaxii din constelatia Balena si o galaxie din constelatia Sculptorul. In prezent scorul listei de observatii Herschell 400 este de 396 obiecte observate din 400 Lista biectelor observate azi seara ALBIREO dubla M73 asterism Epsilon Lyra dubla Beta Sco dubla V Sco dubla M51 galaxie NGC5195 galaxie M101 galaxie M57 Nebuloasa planetara M27 Nebuloasa planetara NGC7009 Nebuloasa planetara NGC 6818 nebuloasa planetara SATURN planeta JUPITER planeta Venus planeta M11 roi deschis M52 roi deschis M39 roi deschis M29 roi deschis NGC 6451 roi deschis M13 Roi sferic M107 Roi sferic M10 Roi sferic M12 Roi sferic M14 Roi sferic M9 Roi sferic NGC6356 Roi sferic NGC6342 Roi sferic M19 Roi sferic M56 Roi sferic M72 Roi sferic M2 Roi sferic M30 Roi sferic NGC 6540 Roi sferic NGC 6569 Roi sferic ----------------------------------- iulian90 03 Aug 2021 16:12 ----------------------------------- Bravo Armand, mai ai foarte putin si finalizezi de observat toata lista H400. :D Spor in continuare la observatii si cer senin. :) Erwin. O sa observ si in zona aceea din Ophiucus si Scorpius obiecte de cer profund, stiu ca sunt multe de observat, dar e dificil din curte caci au crescut mult copacii din curte si din strada si obtureaza din partea sudica a cerului, mi-a mai ramas un loc in curtea din spate unde am vizibilitate mai buna spre declinatiile sudice, acolo unde trec constelatiile Scorpius, partea sudica a Ophiucus si Sagittarius. Chiar aseara am incercat sa observ roiul M 9 din Ophiucus si alte roiuri din zona, dar au venit norii si au stricat vizibilitatea in zona sudica joasa a cerului, si asa afectata mult de poluarea luminoasa, asa ca mi-am indreptat atentia spre constelatiile Cygnus, Cassiopeia, Hercules care nu erau acoperite de nori. :) Am observat indelung roiul deschis M 29 din Cygnus cu telescopul de 150mm, ca sa descopar cele mai slabe stele vizibile la limita si sa aflu magnitudinea limita reala a telescopului de 150mm, ca sa vad daca corespunde cu magnitudinea limita din calcule. Apoi am observat si roiul deschis NGC 225 din Cassiopeia. Am facut desene cu ambele roiuri ,iar azi am indentificat stelele observate si desenate ,folosind Wiki Sky Map si asa am aflat magnitudinile stelelelor din desene, iar cea mai mare magnitudine la cele mai slabe stele observate era de 13,7, in roiul M 29, la grosismentul de 350x. :) Conform calculului : m limita=5,5+2,5 log D+2,5 log G, unde D este diametrul in cm a telescopului si G este grosismentul , imi da magnituduinea limita 14,8 pentru telescopul de 150mm (15cm) si grosismentul de 350x. Poate doar din locuri cu cer negru as putea vedea stele de asemena magnitudine. Dar conform unui alt calcul: m limita=6,5+5 log D [cm] imi da magnitudinea limita de 12,38, deci sub magnitudinea limita observata de mine. Acest calcul s-ar putea sa fie pentru grosismentul rezolvant sau minim, caci din ce am observat ,magnitudinea limita variaza si in functie de grosisment, stelele cele mai slabe , se vad cel mai bine la grosimentul mediu sau maxim. Am mai observat si roiurile globulare M 13 si M 92 din Hercules, la M 13 am rezolvat stele pana in centrul acestuia, atat de fain ce se vedea la grosismentul mediu de 155x. L-am observat si la grosismentul maxim ,de 350x, unde se rezolvau mai bine stelele in centru dar se vedea mai intunecat. La M 92 am rezolvat multe stele pe margine. La sfarsit am observat si planetele Jupiter si Saturn cu telescopul de 150mm, si la Jupiter am observat o conjunctie stransa intre satelitii Io si Europa, distanta intre ei era egala cu 1/4 din diametrul planetei, deci undeva pe la 11-12" intre sateliti, iar la Saturn am observat satelitii Titan si Rhea. Insa seeing-ul nu era prea bun, imaginea cam fierbea. Am facut desene si la planetele Jupiter si Saturn, unde am incercat sa le desenez in "negativ" pe foaie, ca mai apoi dupa fotografiere , in timpul prelucrarii pozelor , prin inversarea tonurilor si culorilor sa fac planetele sa apara luminoase pe un fond negru, ca in realitate. :) ----------------------------------- Erwin 04 Aug 2021 07:50 ----------------------------------- Înseamnă că cerul a fost destul de bun, ai avut transparența necesară și acum și telescopul este OK. Ieri după masă am finalizat suportul secundarei la newtonianul de 4", am colimat aproximativ telescopul, ocazie cu care am constatat că nu se vede toată primara în reflexia noii secundare de 31mm. Conform calculelor cea mai mică secundară ar fi fost de 31.8mm. Merge mai bine cu oculare compuse, care au grup Barlow în față, gen Nagler. Însă telescopul performează mai bine din punct de vedere al reducerii obstrucției. Chiar am făcut o poză de comparație afocală și întunecarea din centru s-a redus semnificativ. M-am uitat la planete cu 11mm Nagler și cu 7mm UWA TS. Focala fiind de 470mm am avut măriri de 43X și 67X. Atât Saturn cât și Jupiter s-au văzut destul de bine având în vedere că nu erau destul de sus pe cer și era turbulență. Am putut distinge clar forma inelelor și o bandă ecuatorială pe Jupiter. Sateliți s-au văzut doar Titan și cei patru sateliți jovieni. După ce perfecționez colimarea lui voi putea încerca cu măriri mai mari. Nu am reușit să găsesc un roi sau alte obiecte interesante deoarece am pus telescopul pe un trepied foto (mai solid decât cel folosit la dl Mircea în curte și pe care l-am agățat și a căzut, pe capătul tubului au rămas urme de la îndoitură) și nu aveam căutător. Am folosit șuruburile de la capete pe post de cătare. Cerul se acoperise parțial de nori și la mine în balcon e lumină multă de la drum. Chiar dacă tubul este complet velurat tot intră lumină parazită. Mai trebuie să construiesc o montură Dobson table-top pentru el și să-i pun un căutător. ----------------------------------- Mircea Pteancu 05 Aug 2021 17:29 ----------------------------------- Felicitari Armand pentru progresul tau in observarea Listei Herschel 400 ! Se vede din lista observatiilor tale din 2 August ca meniul DSO de vara este compus preponderent din roiuri stelare si nebuloase planetare. Spor la finalizarea Listei H400 si la observarea celorlalte obiecte. Iulian Multumesc pentru schitele cu magnitudini stelare, am sa incerc sa le folosesc. Erwin Musai trebuie sa pui cautator la reflectorul de 104mm. Avand in vedere conditiile descrise, eu as merge pe cautator de 60mm plus un RDF. Metoda ''star-hopping'' nu cred ca ar functiona dar cu RDF-ul poti face salturi fata de stelele vizibile pe cerul de Bucuresti prin cautatorul de diametru mare. Luni 2 August : Am folosit dobsonianul de 200mm si am observat : -NGC 6940, roi stelar deschis in Cygnus, bogat in stele slabe repartizate foarte neuniform -NGC 6885, roi stelar deschis in Cygnus din H400 dar este deja bifat in tabelul meu -NGC 6882, roi stelar deschis in Cygnus -M29 in care am numarat 16 stele la 154x, roi stelar deschis in Cygnus -IC 4996, roi stelar deschis in Cygnus, contine un asterism ''secera'' format din sase stele dintre care una dubla. -NGC 6883, roi stelar deschis in Cygnus,mic si slab luminos contine un asterism in evantai sau ... stati sa mai trag un fum ... in forma unei labe de tigru ! -NGC 6871, roi stelar deschis in Cygnus, un fel de congres de stele duble -RS Cyg, stea carbon intr-un frumos asterism de trei stele : alba- rosu/oranj inchis- galbena. Marti 3 August Am folosit dobsonianul de 200mm si am observat : -Stock 1 -NGC 6811, roi stelar deschis in Cygnus, se vedea ''golul/hole'' -16 Cyg cu separatia - aparent enorma- de 42'' dar este vecina buna, in acelasi camp vizual, cu NGC 6826 -NGC 6826, nebuloasa planetara Blinking Nebula, se vedea (cu atentie din cauza contrastului micsorat de fondul luminos al nebuloasei) steaua centrala la 154x -M39, roi stelar deschis in Cygnus,rarefiat si luminos la 41 NGC 7082, roi stelar deschis in Cygnus, mic dar cu stele relatic luminoase -NGC 7083, roi stelar deschis in Cygnus, inca si mai mic dar cu ''lucida'' foarte luminoasa fata de restul stelelor -NGC 7048,nebuloasa planetara, am reusit sa o identific doar cu filtru UHC la 308x: un disc extrem de mic, de ordinul catorva secunde, alb-albastrie, fara alte detalii. Probabil ca am vazut doar partea centrala , mai luminoasa. Wikipedia glumeste si vorbeste despre un diametru al planetarei de un minut. Poate ca asa o fi vazut-o descoperitorul ei, Edouard Stephan,renumit mai ales pentru cvintetul de galaxii care-i poarta numele si care a gasit-o cu reflectorul de 800mm construit de Foucault. -M57 a urmat, daca tot aveam filtrul UHC pe ocularul Lacerta 4mm. La 308x, se vedea steluta vecina de la N-NE, forma ovala si interiorul inelului slab luminos. -Veil Est, formata din NGC 6992 si NGC 6995 s-a vazut slab luminoasa dar cu vedere directa la 49x+UHC. NGC 6995, nebuloasa sudica dintre cele doua , s-a vazut mai bine, cu unele detalii de forma (volute) Veil Vest nu s-a vazut. -Am schimbat diapazonul si am rezolvat si separat splendid la 308x steaua tripla Lambda Cyg / STT 413 unde pentru AB am estimat PA aprox.= 355 grade, culorile alba-alba si Delta mag= 1mv. Valorile din StelleDoppie sunt PA=0,1 grade si Delta mag= 1,53mv. -Bu 648 este o stea multipla avand AB destul de dificil de rezolvat din cauza Delta mag= 2,62mv si a separatiei de 1,28''. Eram sigur in clipa in care am incercat sa o vad prima data ca nu va fi vorba la Bu 648 de o plimbarica la supermarketul de duble unde ma va astepta dumneai gata pentru rezolvare. La cea mai mica pacla sau intensificare a turbulentei ... pa si pusi dubla Burnham ! - In incheiere ... mda ... lucrurile bune se termina repede, celelalte parca niciodata ... am rezolvat dar nu am separat STF 2118, o alta dubla de 0,93''. Desi asemanatoare cu Lambda Cyg, aceasta stea pare mereu mai usor de rezolvat. Ma gandesc ca o fi avand influenta pozitiva contrastul de culoare alb-galben dintre componentele AB ale stelei STF 2118. Aceasta rezolvare a fost un ''misteic'' deoarece eu as fi vrut sa rezolv STF 2054. Ramane pe alta data ... Mircea ----------------------------------- tudor 06 Aug 2021 20:33 ----------------------------------- Felicitari tuturor! Ati fost foarte prolifici! Eu am fost Magura, in Muntii Piatra Craiului. Am luat dupa mine doua binocluri: APM 28X110 si Zeiss SF 10x42. Cerul a fost superb! Am raportat observatiile din 2 spre 3 august la "Observatii cu binoclul" Aici insa voi prezenta o comparatie rapida intre binoclul APM 28x110 si Newton SkyWatcher Heritage FlexTube 130mm Pe 3 spre 4 agust, la Magura, am facut observatii impreuna cu un vecin de cabana care avea acest Newton colapsabil pe montura dobson. Newtonul a avut cam aceesi putere cu binoclul atunci cand era folosit ocularul de 25mm, rezultand o putere 26x, un pic mai mica decat cea a binoclului (28x). Ocularul de 25mm avea 52 grade si ocularele binoclului au 67grade. Stiu ca binoclul este usor avantajat dar totusi putem sa le comparam Iata impresiile mele rapide "de la cald" pentru cateva obiecte DSO: 1 Galaxia Andromeda. S-a vazut un pic mai luminoasa prin binoclu 2 Galaxiile M81 si M82 s-au vazut un pic mai detaliate prin binoclu. De exemplu galaxiei M81 i se vedea clar un centru luminos, detaliu care prin newton nu se vedea. 3 Nebuloasa M17 (Lebada). Nebulozitatea era mai luminoasa si un pic mai bine conturata prin binoclu 4 Roiul deschis M23. La prima vedere imaginea generala era foarte asemanatoare ambele instrumente rezolvand cam acelasi numar de stele. Insa am observat ca prin binoclu stelele erau mai sclipitoare, si imaginea era mai contrastanta, aerisita si naturala. Aici are importanta si FOVul mai mare al binoclului (2 grade vs 2.4 grade), dar si faptul ca prin binoclu stelele erau perfecte fara coma sau astigmatism chiar pana pe marginea campului vizual mare. Pentru mine e clar ca imaginea ce o da privitul printr-un singur ochi nu se compara cu cea binoculara. Un binoclu de 110mm este echivalentul cam al unui Newtonian de cel putin 130mm cand vine vorba de colectarea luminii, datorita compensarii binoculare a creierului nostru! Dar mai mult decat luminozitatea cred ca cantareste naturaletea si spectaculozitatea privitului cu doi ochi ----------------------------------- Erwin 09 Aug 2021 11:28 ----------------------------------- Ieri am reasamblat newtonianul de 4" după ce i-am făcut niște mici modificări la celula oglinzii primare, respectiv i-am redus diametrul și am decupat velurul din tub deoarece spațiul era prea strâmt și afecta colimarea, la un moment dat s-a înțepenit și învârteam degeaba de șuruburi. Am colimat cu laserul și cu tubul Cheshire cât de bine am putut și apoi am așteptat seara să se întunece. Am aruncat niște priviri la Jupiter și Saturn care deja răsăriseră și nu am fost deloc mulțumit de colimare așa că am încercat să o perfecționez folosind o stea din Andromeda care era într-o poziție favorabilă. Telescopul fiind pus tot pe trepiedul foto mișcările și vibrațiile mi-au dat mult de furcă însă marea problemă o constituie secundara cu suportul ei pe care nu am reușit s-o așez cum trebuie și să și rămână acolo în timpul manevrării șuruburilor. Va trebui să schimb neapărat arcul central cu unul mai puternic. După ce-am petrecut mai mult de jumătate de oră am reușit cât de cât să reduc guguloiul, așa că am renunțat la finețuri și am început să observ câte ceva, să văd cum se prezintă telescopul. Jupiter și Saturn s-au ridicat mai mult pe cer și am reușit să văd mai clar planetele, turbulența a fost acceptabilă. Dacă la începutul sesiunii se vedeau 2 sateliți jupiterieni în stânga și unul în dreapta, mai apoi cel din stânga s-a "splitat" frumos ca o stea dublă. Am folosit ocularul TS UWA de 7mm care dă o magnificație de aproximativ 67X. La Saturn am putut distinge mai bine inelul, umbra acestuia pe disc, fără a se vedea diviziunea Cassini și pe lângă Titan care s-a văzut și mai devreme se putea distinge din când în când încă unul, Rhea. În apropierea lui Jupiter mai erau 2 stele ceea ce conferea o imagine interesantă sistemului. Am mai observat M31 Andromeda cu ocularul Panoptic de 24mm (20X) și cu Plossl de 17mm (28X), pe lângă nucleul clar vizibil era o ceață nedefinită pierdută în poluarea luminoasă, fără a se putea distinge nici măcar M32, în schimb în zonă erau vizibile multe steluțe pe care până acum nu le-am băgat în seamă la observarea galaxiei. Neavând încă un căutător m-am rezumat la a observa 2 stele duble cunoscute și ușor de găsit folosind ocularul de 24mm: gamma Andromeda și delta Delfin. La ambele observații am folosit TS UWA 7mm, stelele s-au splitat frumos. În cursul sesiunii am mai observat cu ocularele noname 25mm (pe post de căutător), TV plossl 10mm. TV Nagler 9mm și un Erfle de 6mm branduit Prima Luce. Se pare că TS UWA 7mm este mai potrivit cu acest newtonian. Încă nu am testat TS UWA de 4mm, neavând speranțe prea mari din cauza colimării și a turbulenței. Cu acestea m-am declarat mulțumit și decis să rezolv problemele mecanice care fac dificilă colimarea. ----------------------------------- iulian90 09 Aug 2021 18:10 ----------------------------------- Buna ziua tuturor. :) In ultimile doua seri cerul a fost foarte bun, cu transparenta buna si seeing satisfacator pe 7 august si bun aseara, asa ca am profitat si am iesit la observatii, stand pana la 1 noaptea. :) Pe 7 august, am observat cu reflectorul de 150mm, urmatoarele obiecte ceresti: Roiul deschis M 11 din Scutum, unde am observat o multime de stele ,plus una mai ceva mai stralucitoare care iesiea in evedenta fata de restul. Roiul globular NGC 6712 din Scutum, care se vedea relativ greu, fiind mic ,fara detalii. Roiul deschis M 26 din Scutum, la care am observat 12-13 stele din care 5 slabe si 7-8 foarte slabe , roiul fiind mic, relativ compact. Nebuloasa planetara NGC 6818 - Little nebula din Sagittarius. Se vedea ca o pata rotunda ,usor deformata, fara detalii, fiind relativ slab luminoasa. Galaxiile M 31, M 32 si M 110. Galaxia M 31 se vedea foarte bine, nucleul iesind in evidenta, inconjurat de o zona difuza slab luminoasa, presarata cu stele slab luninoase din galaxia noastra, suprapuse peste imaginea galaxiei M 31. M 32 se vedea deasemenea foarte bine, fiind insa mica , usor eliptica, cu nucleu stralucitor. M 110 insa era relativ greu vizibila, dar mai bine vizibila decat prin reflectorul de 114mm. Si inca nu era prea sus pe cer. Cred ca in toamna , cand se va ridica foarte sus pe cer, aceasta galaxie se va observa si mai bine prin reflectorul de 150mm imbunatatit. :) Roiul globular M 15 din Pegasus. Foarte bine vizibil ,luminos in centru, am rezolvat cateva stele pe margine, dar in rest roiul nu e prea detaliat spre centru. Roiul globular M 2 din Aquarius. Si acest roiu este bine vizibil, insa mai mare si putin mai slab luminos decat M 15, fara detalii. Am rezolvat insa o stea pe marginea sa. Galaxia NGC 7331 din Pegasus, este bine vizibila, mica, relativ lumionoasa in centru si de forma eliptica. Roiul globular M 72 din Aquarius, este greu vizibil, foarte slab luminos, difuz si mic. Roiul deschis M 73 din Aquarius, are 4 stele, fiind de forma triunghiulara si foarte mic. Nebuloasa planetara NGC 7009 -Saturn nebula ,este bine vizibila, mica ,de forma eliptica, fara detalii. Aseara, pe 8 august am observat urmatoarele: Roiul globular M 9 din Ophiucus, bine vizibil, relativ slab luminos, difuz. Roiul globular NGC 6356 din Ophiucus, in apropiere de M 9, este bine vizibil, mai mic decat M 9 ,dar ceva mai luminos in centru. Roiul globular M 19 din Ophiucus, mai spre sud decat celelalte doua roiuri , este bine vizibil, difuz,dar am rezolvat totusi 2 stele pe margine. Roiul globular NGC 6284 din Ophiucus, ceva mai spre nord de M 19, este greu vizibil si foarte mic. Roiul globular NGC 6287 tot din Ophiucus este foarte greu vizibil. Nebuloasa planetara NGC 6369 - Little Ghost nebula, din Ophiucus, este greu vizibila (fara filtrul UHC,care a fost utilizat in astrofoto aseara si pe 7 august), ca o pata rotunda foarte slab vizibila. Nebuloasa planetara NGC 6309 - Box nebula din Ophiucus, este mai bine vizibila decat cealalta,dar ceva mai mica, avand o stea foarte slab luminoasa, foarte aproape de ea, spre nord. Roiul deschis M 23 din Sagittarius. M-am oprit si la dansul pentru a-l observa, in ideea ca de acolo sa pornesc spre o alta nebuloasa planeara din apropiere, cu aceeasi porecla de "Box nebula" ca si NGC 6309, dar cu nume stiintific diferit, NGC 6445, care s-a dovedit insa imposibila de observat. Roiul M 23 insa se vedea fain, avand peste 30 stele vizibile la 155x ,fiind relativ mare dar compact. Apoi ,afland de link-ul despre obiecte ceresti de observat cu binoclul, postat de Tudor in topicul Observatii cu binoclul, am zis sa scot si eu binoclul Bresser 10x50, pe suportul cu trepied si sa observ niste asterisme. :) Primul asterism a fost The Engagement Ring din jurul Stelei Polare din Ursa Minor, unde am vazut cam 8-9 stele dispuse aproximativ in forma de inel, Polara fiind pozitionata intre aceste stele pe marginea inelului. Apoi, The Lion din Camelopardalis, la care am distins alura de leu, ceva asemanator cu asterismul constelatiei Leul. Interesant. :) A urmat Kemble's Cascade, cel mai frumos asterism din cate am observat aseara, cu un sirag de stele slabe ce dau impresia de cascada. :) Kemble' Kite din Cassiopeia se vedea ca un fel de Y. Apoi Eddie's Coaster din Cassiopeia ,aproape la fel de frumos ca si Kemble's Cascade, se vedea un sirag de stele, care dadeau o alura de arc recurbat. :) Kemble 2 The Little Queen in Dragonul, era si el frumos, cu stele dispuse in zig-zag. Orion's Daugghter dim Cygnus, chiar in dreptul nebuloasei NGC 7000, cam dificil de observat cu binoclul din cauza inaltimii la care se gasea aseara. The Queen's Aeroplane din Cassiopeia, in apropiere de roiul deschis M 52, este un asterism ce l-am folosit ca reper pentru locatia novei Cas 2021. Il asemanam cu asterismul constelatiei Aquila, dar nu stiam daca are denumire pana ieri. :) Am mai observat si astgerismul Psi Aquarii , asterismul Kappa Dra, apoi si cateva obiecte DSO, printre care Roiul Dublu din Perseu ,roiul deschis Stock 2, galaxiile M 31 si M 32, roiul deschis M 34 si Alpha Persei Cluster din jurul stelei Alpha Persei cu binoclul 1-x50, apoi am facut un desen cu roiul deschis NGC 457 din Cassiopeia ,observandu-l prin telescopul de 150mm, la grosismentul de 155x. Am observat cam 62 stele in total ,in acest roi ,cu reflectorul de 150mm, pe cand cu reflectorul de 114mm observasem cam 46 stele in 2018, iar cu luneta de 60mm doar 28-30 stele in 2016. :) Deci , este diferenta clara de luminozitate intre reflectoarele de 150mm si de 114mm, nu mai spun, intre reflectorul de 150mm si fosta luneta de 60mm. :D La urma am observat planetele Jupiter si Saturn. La Jupiter am observat o conjunctie stransa intre satelitii Europa si Ganymede si Marea Pata Rosie, care era in apropiere de meridianul planetei. La Saturn am reusit sa observ 4 sateliti, Titan, usor vizibil, Rhea relativ greu vizibila,Tethys si Dione greu vizibili. Am facut si desene cu ambele planete si satelitii lor. Apoi pe la ora 1 noaptea am strans instrumentele si m-am dus multumit la culcare. :) In paralel cu observatiile m-am ocupat si de astrofoto, punand camera foto Canon 450D cu teleobiectivul foto de 200mm focala pe montura ecuatoriala sa faca poze la nebuloasa NGC 7000 din Cygnus, atat aseara, cat si pe 7 august si am folosit ghidaj ,cu camera Meade DSI si luneta din obiectiv de binoclu de 50mm, puse in paralel cu camera foto Canon. Am adunat cam 60 cadre cu expunere de 4 minute fiecare,in aceste doua seri, cate 30 de fiecare, dar inca nu le-am prelucrat, urmeaza azi sau maine sa ma ocup de ele. :) ----------------------------------- Erwin 10 Aug 2021 00:14 ----------------------------------- Frumoasă sesiune, Iulian! Din păcate în seara asta cerul n-a mai fost așa de bun. Am testat laserul Hutech pe un suport printat 3D primit de la Kepler/Astrovest. Am văzut că e puțin decolimat așa că m-am ocupat de treaba asta. Ajustarea cred că a contat pentru că odată oglinzile colimate cu laserul nu au mai fost în bălării când am pus Cheshire-ul. Aviz amatorilor! Am reușit să rezolv câteva probleme la newtonian și colimarea mi-a ieșit mult mai OK de data asta, chiar dacă nu este perfectă. Am modificat poziția spiderului în tub făcând alte găuri mai aproape de focuser, astfel secundara nu mai stă așa departe de suport și este mai bine centrată. La șuruburile de colimare am pus niște piulițe lungi din alamă decupate din piciorușe de la plăcile de bază PC. Așa că se pot roti ușor cu mâna. Am pus încă un arc la șurubul central, în interiorul celui existent, am avut loc. Acum secundara se colimează mult mai precis. Dar cred că am lipit puțin descentrat oglinda secundară pe suport. Trebuia să fiu mai prevăzător și să trasez poziția înainte de a o lipi. Se pare că offset-ul este greu de reglat din cauza spiderului cu 3 brațe și mai am o mică problemă, focuserul nu este perfect perpendicular pe tub. Cu toate astea colimarea a ieșit mai bine și am trecut la teste. Am observat câteva stele la îndemână ca Altair, delta din Delfin, Enif, Saturn și Jupiter. Colimarea arăta destul de bine la testul pe stea așa că nu am mai umblat la șuruburi. Am încercat și ocularul TS UWA de 4mm. Newtonianul a făcut față și am putut vedea inelele de difracție și cele 6 spike-uri care se văd doar la stele strălucitoare. Nu am nicio problemă cu spike-urile. Problema la 117X este tremuratul trepiedului și dificultatea ajustării poziției pe capul fotografic. Așa că am decis să trec la confecționarea unei monturi Dobson tip table-top, materialele fiind pregătite. Nu am mai observat alte obiecte din cauza transparenței slabe, aveam în plan să caut câteva roiuri ca M2 sau M15 aflate într-o poziție destul de favorabilă pe cerul estic. ----------------------------------- iulian90 10 Aug 2021 13:27 ----------------------------------- Multumesc Erwin. :) Si aici cerul s-a cam stricat, atmosfera devenind mai albicioasa si au aparut si nori trecatori. Bravo pentru rezolvarea problemelor la reflectorul de 4". Mult succes in reconditionarea reflectorului Discovery. :D Si eu am intampinat unele probleme cu reflectorul de 150mm cand i-am schimbat oglinda secundara, faptul ca offset-ul nu putea fi reglat deloc din spiderul secundarei, bratele fiind fixe si a trebuit sa lipesc putin descentrat (pe axa mare) oglinda secundara pe suport pentru a respecta acel offset, dar am facut niste semne cu markerul pe spatele oglinzii si m-am ghidat dupa ele cand am lipit oglinda. Apoi faptul ca telescopul avea aberatia de sfericitate mare m-a determinat sa repozitionez din nou oglinda primara si corectorul de sfericitate pentru a reduce aberatia de sfericitate, fara a produce din nou vignetarea fascicolului pe axa optica, dar am trecut cu brio peste toate aceste probleme si acum sunt multumit de reflectorul de 150mm. :) ----------------------------------- Erwin 11 Aug 2021 15:15 ----------------------------------- Mulțumesc. Mă bucur că ai rezolvat. Probabil va trebui să desfac din nou subansamblul. Am constatat că la focală scurtă e mai dificil de reglat acest offset și este mai mare decât la focală mai lungă, proporțional. ----------------------------------- Armand Popa 19 Aug 2021 23:18 ----------------------------------- Miercuri, 18.08.2021 cerul fiind senin, Luna desi in faza de 82%, apunea la ora 2:28 AM,conditiile fiind ideale pentru finalizarea listei Herschell 400, unde mi-au ramas neobservate 4 galaxii (3 din constelatia Balena si 1 din constelatia Sculptorul), am iesit la locul de observatii de la Grosii Noi judetul Arad la cer Bortle 2. Am ajuns la site in jurul orei 1 AM, am pregatit telescopul dobsonian Omegon 203/1000 si am asteptat apusul lunii. Pana atunci am mai consultat harta in skysafari pe modul rosu/noapte si am simulat pozitiile obiectelor planificate ca sa stiu pe la ora 3-4 pe unde vor fi pe cer fata de pozitia de observatii. Pana telescopul a stat la aclimatizat si la asteptarea intunericului, am facut cateva observatii cu binoclul. Pe la ora 2:30, cerul a devenit incredibil de frumos, calea lactee a devenit vizibila deasupra capului si au aparut constelatii pe care din oras nici sansa sa le vad cu ochiul liber (de exemplu Girafa –Cam ) nu ma pot satura de imaginea cerului instelat, de acele milliarde de stele...e wow!!! Obiectele observate cu binoclul Champion 10x50 in cursul noptii: LUNA,M31, NGC869/884 roiul dublu din Perseu, M33, M36-37-38 din Auriga, Roiul deschis NGC1907 din Auriga cu vedere periferica si NGC253 din sculptoul. Cu telescopul am observant urmatoarele: M31 and galaxie incredibil de detaliata in telescop. Nu a intrat in campul vizual al ocularului de 24mm. I-am putut urmari nebulozitatea destul de mult in toate directiile miscand telescopul M32 si M110 and galaxie galaxie satelit lui M31 M33 tri galaxie Uranus - se vede doar discul planetar albastrui JUPITER si SATURN NGC6960 cyg nebuloasa Wester Veil nebula, cu filtru UHC M57 lyr Nebuloasa planetara cu uhc, parca apar culori M52 cas roi deschis M45 tau roi deschis cu filtru uhc, se vede nebulozitatea in jurul stelelor M36 aur roi deschis M37 aur roi deschis M38 aur roi deschis NGC1907 aur roi deschis NGC253 scl galaxie galaxie mare si luminoasa M77 cet galaxie NGC1055 cet galaxie NGC936 cet galaxie NGC720 cet galaxie NGC596 cet galaxie NGC584 cet galaxie NGC615 cet galaxie NGC246 cet nebuloasa “Skull nebula” M1 tau nebuloasa NGC779 cet galaxie M42 cu 4 stele vizibile in trapez (era practic la orizont) Si cele 4 obiecte ramase din lista Herschell 400 NGC720 cet galaxie -se vede bine galaxia chiar daca e jos. E luminoasa. Obiect usor. NGC247 cet galaxie - destul de dificil. E la limita vedereii directe. NGC908 cet galaxie - doar cu vedere indirecta NGC613 scl galaxie cred ca e cel mai dificil obiect din lista H400. L-am vazut dupa 1 ora de incercare de a o vedea si de ma asigura ca o vad intr-adevar. Am vazut-o cu vedere indirecta pe la ora 5, cand se afla cel mai sus chiar inaintea crepusculului de dimineata Sunt foarte fericit, deoarece asa am reusit sa finalizez observarea tuturor obiectelor din lista Herschell 400. Am observat primul obiect din lista pe 02.04.2018 dar abia anul trecut le-am centralizat si am inceput observarea lor planificata sistematica. Cea mai dificila parte a fost Ursa Mare, Virgo, Canis Venatici si Leo unde se gasesc jumatate din obiectele din lista, in general galaxii palide.. Multe din obiecte au fost observate din oras, practic la 500m de centrul Aradului, cu ajutorul telescopului dobsonian Orion 305/1500, a carei apertura a mai compensat poluarea luminoasa. Alte obiecte au fost observate de langa oras, de la locul de observatii din padurea Ceala, iar obiectele mai dificile au fost observate de la situri cu cer negru (in general Grosii Noi cu bortle 2) Ca instrumente, am folosit: Telescopul Newtonian pe montura Dobson “Ratusca cea urata” a lui dl Mircea Pteancu: 1 obiect Luneta Bresser 70/700 : 1 obiect Luneta Celestron 102/500: 39 obiecte Luneta “Zoth” de 90mm a lui dl Pteancu: 2 obiecte Telescop Newtonian pe montura Dobson SEBEN 203/1000: 42 obiecte Telescop Newtonian pe montura alt-az TCM 76/700: 1 obiect Telescop Newtonian “TOLEASCOP 200mm F6.16” a lui dl Pteancu: 44 obiecte Telescop Newtonian pe montura Dobson Omegon 203/1000: 125 obiecte Telescop Newtonian pe montura Dobson Orion 305/1500 (aceste observatii au fost facute din centrul orasului, neputand duce acest telescop la site cu cer negru) : 145 Obiecte Cu asta am incheiat o noua lista de observatii. Pana in prezent am incheiat/observat lista Messier, Lista de stele duble a celor de la Astronomical league, obiecte DSO pentru binoclu si lista de stele duble pentru binoclu tot a celor de la astronomical league si H400 :) Aici vreau sa ii multumesc lui Dl. Mircea Pteancu pentru toata rabdarea si suportul oferit. Fara ajutorul dansului, aceste liste nu erau complete! ----------------------------------- tudor 20 Aug 2021 00:18 ----------------------------------- Felicitari Armand pentru observarea completa a listelor! Trebuie sa fie un sentiment de "usurare" :) ----------------------------------- Erwin 20 Aug 2021 08:18 ----------------------------------- Wow, Armand, ai fost foarte hotărât și sistematic! Aseară m-am jucat un pic cu noua montură mini-Dobson pe care am construit-o pentru newtonianul de 4" din care doar oglinda primară a rămas de la un newt Discovery. O să fac un topic separat cu poze. Încă nu este gata, mai trebuie finisată, dar funcționează. Am observat Luna și planetele Saturn și Jupiter mai întâi cu ocularele stock RKE 25mm, TV Plossl 10mm, Or. 12.5mm și TS UWA 7mm. Turbulența a fost puțin deranjantă așa că am așteptat o vreme înainte să pun și TS UWA de 4mm. Mișcarea monturii este lină, așa cum trebuie la un dobsonian, nu am făcut rabat la precizie și stabilitate. La altitudine am pus un mic rulment radial-axial la ax și un disc de Komadur cu plăcuțe de teflon. Așa că am testat pe montură și mak-ul de 100mm MTO-11CA cu care nu am mai observat demult. Am putut vedea detalii frumoase pe Lună, Saturn cu inelul frumos conturat și satelitul Titan iar la Jupiter 2 benzi de nori și cei patru sateliți galileeni. Aici nu am putut folosi măririle mari, 7mm deja era prea mult pentru planete, iar Luna fierbea. Am revenit mai târziu la micul newtonian, de data asta am încercat maximum de magnificație fără barlow, folosind TS UWA de 4mm. Am putut de data asta să disting diviziunea Cassini și a apărut clar și satelitul Rhea. Alți sateliți nu s-au văzut dar sunt extrem de satisfăcut de magnitudinea limită atinsă. La Jupiter am zărit și a treia bandă ecuatorială, când se mai liniștea turbulența. Așa că am zis hai să văd și niște DSO, am pus 25mm și am vizat M31. Am văzut clar doar nucleul, fără alte detalii. Nu am insistat, Luna fiind mare și cam multe lumini în nord-vest. Dar am căutat Gama Andromeda și s-a splitat frumos cu 4mm. Apoi am mai văzut Delta Delfinului și am găsit-o greu, constelația nefiind vizibilă din cauza proximității Lunii și nu am căutător la el. Am folosit ocularul de 25mm pe post de căutător. Concluzia este clară: optica newtonianului este foarte bună. Nu mai este o jucărie cu focuser din plastic. Un lucru pe care trebuie să-l rezolv azi: am pus piciorușe din cauciuc și sunt prea moi, trebuie să le înlocuiesc, vibrațiile sunt prea mari, mai ales când am folosit mak-ul au fost deranjante. ----------------------------------- Armand Popa 20 Aug 2021 20:33 ----------------------------------- Tudor, Erwin multumesc pentru aprecieri. E foarte interesanta observarea cerului dupa diverse liste, mai ales ca te tine motivat sa iti planifici observatiile :) Cei de la American Astronomical Leauge au tot felul de liste de observatii interesante In prezent lupt cu lista Caldwell (partea vizibila si de la noi) , care mi se pare mult mai grea. Are cateva obiecte pe care nu am reusit sa le vad cu dobsonul de 200mm nici de la cer negru... :\ ----------------------------------- Mircea Pteancu 22 Aug 2021 14:30 ----------------------------------- Armand Felicitari si super-felicitari pentru observarea intregii liste Herschel 400 ! Desi unii nu vor crede, reusita ta ma bucura mai mult decat daca as fi terminat eu H400. Evolutia ta in doar trei-patru ani, de cand ai pus prima data ochiul la ocularul unui telescop, este exceptionala. Ai dovedit nu doar perseverenta cat si inventivitate, ai adaptat instrumentele la nevoile tale, cat si spirit treaz, adaptandu-te conditiilor. Totul pentru reusita observatiilor, fara de care nu exista Astronomie. Poate sa aiba cineva zeci de telescoape. Daca nu face observatii este doar un colectionar, nu este astronom. Vara, iarna, cald, frig, vant sau tantari, Luna sau poluare luminoasa sau ambele, focuser care clantaneste, oculare de cel mult cateva sute de lei (nu de mii de euroi), la oras sau la padure, la cer negru Bortle 2, singur sau cu prieteni sau necunoscuti, cu luneta sau cu reflector= Armand face observatii astronomice. Punct! Succes maxim in urmatoarele proiecte observationale si multumesc pentru cuvintele frumoase pe care le-ai spus despre tataie Mircea. Unii au luat-o personal si s-au bosumflat pe mine cand am fost prea direct si i-am criticat ca se miorlaiesc. Am fost, ce-i drept, cam brutal folosind asemenea expresii dar intentiile mele sunt bune, le vreau binele. In adancul inimii mele sper, visez sa-i vad pe toti amatorii romani obtinand rezultate frumoase ca ale tale. Ele vin din practicarea unei Astronomii spartane in care observi ce poti, de unde te afli, cu ce instrumente ai la indemana. Doamne ajuta, cer senin, pace si sanatate, Mircea ----------------------------------- iulian90 22 Aug 2021 15:18 ----------------------------------- Felicitari Armand si din partea mea, atat pentru finalizarea listei de obiecte Herschel 400, cat si pentru harnicia ,priceperea si perseverenta in observatii astronomice, indiferent de conditii, de vreme. :D Mult succes in contiunare si cer senin. :D ----------------------------------- Mircea Pteancu 22 Aug 2021 23:45 ----------------------------------- Scriu ceva si merge foarte incet, de aceea m-am lasat pe tanjala la raportat. Dar nu la observat. Ultima mea observatie raportata a fost pe 3 August. De atunci, pe scurt : *6 August : am observat variabilele din Ten Star Training Programme si observatii cu binoclul 7x50mm (Beta Cyg, Zeta Lyr, Alfa+Beta Cap,Roiul Dublu din Perseu,M2,M15,M11,M31,roiul Alfa Per,M34). *7 August : cu T200mm ( Cr 399 si cele doua duble ale sale, NGC 6819,NGC 6834, sase stele duble sau multiple). *9 August: cu T200mm (NGC 6884,NGC 6903, noua stele duble sau multiple) *10 August :cu B7x50mm ( nova recurenta RS Oph, M22,M8,M24,M25,M17,M16-extrem de slab luminoasa, M23 cu vedere periferica, M11, IC 4665,NGC 6633,Cr 399). *11 August : cu B7X50mm ( RS Oph, variabilele din Ten Star). Cu T200mm ( NGC 7026,NGC 7039,NGC 7063 si patru stele duble sau multiple.Nori.) *12 August: cu B10x50mm ( RS Oph, M11,M17,M29,Cr399,M27,M39, Roiul Dublu Binocular: IC 4756+NGC6633,M31,Theta Ser, Zeta Lyr,M2,M15,Roiul Dublu din Perseus,M103,NGC 663,M52,M34) *13 August: cu B10x50mm ( RS Oph, IC4665,NGC6633,Theta Ser,Zeta Lyr, M39,M29,Alfa+Beta Cap,M2,M15,M11,M31,M34,roiul Alfa Per). *18 August: cu luneta 60x500mm (Alcor-Mizar,Delta Boo,M13,M92,Omicron Her,Niu Dra, 16-17 Dra ca tripla, Beta Lyr cu trei companioni, Eps 2 Lyr,Beta Lyr,M56,NGC 6910,M29,M57,M27,NGC 6826,NGC 6543,NGC 6210,NGC 7009,M31-M32,M15,Gama And, Eta Cas, Alfa Cas, Roiul Dublu din Perseu,Stock2,NGC 663,M2. Obiectele evidentiate sunt nebuloase planetare: am fost mirat si incantat sa le vad cu un instrument atat de mic). 19 August: cu T200mm(NGC 7261,NGC 7235,NGC 7008,noua duble sau multiple, printre care Burnham 155 cu separatia de 0,68''). NGC 7008 se mai numeste si Fetus Nebula . Comentariu : am auzit ca observarea acestei nebuloase va fi obligatorie prin lege pentru astronomii amatori de gender masculin din UE, deoarece trebuie sa se familiarizeze cu treburile astea de felul lehuziei, venirea ciclului, ruperea apei, sindromul menstrual, stat cateva ore la rafturi la ales tampoane - ore platite de angajator, durerile de sfarcuri etc, lucruri de la care pana acum s-au sustras prin tertipuri fascist-misogine 20 August: cu T200mm (NGC7261,NGC7235,M52 si zece stele duble printre care STF 2783 care nu este inclusa in CDSA, am gasit-o prin observatii, are separatia de 0,66''). 21 August: cu T200mm (13 duble/multiple, giganta rosie Mu Cep, steaua dubla pitica rosie Kruger 60 aflata la 13 ani-lumina,steaua variabila V419= pitica rosie cu indice de culoare 2,3 , oranj foarte intens). Avand 14 seri de observatii in aceasta luna si stiind ca August inca nu s-a terminat,pot deja spune ca observational a fost o luna bunicica. Cu buclucasa nebuloasa planetara NGC 7008 s-a miscat cu o pozitie contorul meu de obiecte H400 la 188. Deci am observat 47% din Lista H400; fara anul 2020 care lipseste din socoteli. Cer senin, Mircea ----------------------------------- tudor 23 Aug 2021 09:23 ----------------------------------- Felicitari pentru multele observatii din august! E bine si asa cu rapoarte condensate intr-o singura postare ca le vedem mai bine dintr-o privire! Eu ieri am incercat sa "indes" Luna si Jupiter in campul vizual al binoclului Nikon 8x30 de 8.8 grade, dar nu mi-a reusit. Mai lipsea extrem de putin sa incapa ----------------------------------- Mircea Pteancu 23 Aug 2021 16:14 ----------------------------------- Multumesc Tudor, voi reveni la normal in viitorul apropiat. Camp de 8,8 grade e ... OMG !!! Dar nu-i bai daca nu au incaput. Oricum definitia conjunctiilor planetare cere o apropiere de la patru grade in jos. Cer senin,Mircea ----------------------------------- Armand Popa 28 Aug 2021 20:54 ----------------------------------- Multumesc domnule Mircea pentru diploma :) si Iulian pentru aprecieri Intre timp nu stau. La capitolul "liste" am pregatit deja lista de observatii Herschell II, care cuprinde 323 de galaxii, 41 roi deschis, 21 nebuloase, 9 planetare , 3 cluster-nebula, si 3 roiuri sferice. Majoritatea obiectelor au magnitudinea cuprinsa intre 11-13, asa ca lista asta ma va tine ocupat cativa ani de acum in colo :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 28 Aug 2021 23:29 ----------------------------------- Armand Cer senin si spor la observatii in noul proiect observational ! Azi-noapte, dupa vreo 11 sau 12 ore de munca, am iesit nitel ametit de oboseala sa-i dau pisicii gustarica de la miezul noptii. Nu-i prima data cand babutza imi aduce noroc: jumatatea sud-vestica a cerului era senina, dupa ce toata seara au fost nori grosi. Pe parcursul observatiei, s-a inseninat tot cerul. Era spre ora unu, nu aveam nici chef,nici energie sa instalez un telescop asa ca am ales cea mai practica metoda de a face observatii astronomice : cu binoclul. Am folosit stabilizatorul de imagine Bizooka. Folosindu-l pe El Cheapo/ Ieftinescu adica Sakura 9x60mm am rezolvat : Zeta Lyr, Omicron1 Cyg ca tripla, Niu Dra , 16-17 Dra, Psi1 Dra, 16 Cyg, Theta Ser. 16 Cyg, Psi1 Dra si Theta Ser s-au vazut ca niste ''opturi'' tot mai stranse in ordinea in care le-am scris. Dar se vedea ca acolo sunt doua stele. Eps 1-2 Lyr, Delta Lyr, Alfa Cap si Beta Cap = niste duble largi sau foarte largi. Din categoria ''pufoaselor'' am vizitat M11, M15, M2,M34,M103, NGC 663 si M31 langa care se vedea la mijloc,intre doua stelute, o ''steluta'' mai ciudata.Banuiesc ca era M32. In fiecare roi din Roiul Dublu din Perseu se vedea nu numai ceata luminoasa ci si vreo doua-trei stele. Cele doua roiuri din Roiul Dublu sunt parte din Asociatia PerOB1. Aceasta asociatie PerOB1 este foarte mare cu diametrul ei de 6 grade, numara 65 de stele, centrul ei fiind aproape de prima stea din poteca stelara catre Muscleman. De la roiul sudic din Roiul Dublu, pe poteca deja batatorita de stele , a fost usor sa ajung la Stock2. Dar Muscleman nu si-a etalat muschii in binoclu, se vedea doar o lejera aglomerare de stelute. Pleiadele, situate cam la aceeasi altitudine cu Luna si doar putin spre Nord, mi-a prezentat doar 17 stele. Ca niciodata, am numarat de trei ori, si am obtinut acelasi rezultat. Obiectul cel mai frumos al serii a fost Roiul Alfa Persei/ Asociatia Per OB3.Splendid! Cele doua asociatii stelare discutate mai sus , se afla la distante foarte diferite de Soare. Conform articolului lui J. Carusso din Sky&Telescope, Ianuarie,1986, Per OB1( a Roiului Dublu) se afla la 2300 parseci, in timp ce superbul PerOB3 ( a Roiului Alfa Per) se afla la 170 parseci. Deci nu-i de mirare ca ultimul apare mult mai bogat in stele. Si nu va mirati nici ca apelez la documentatie atat de veche, despre asociatiile stelare s-a scris putin iar informatiile se gasesc destul de greu. Un comentariu despre binoclul Sakura 9x60mm: se numeste Ieftinescu deoarece a costa nou vreo 80 de lei acum vreo 13-14 ani. Are acoperirea aceea naspa, portocalie pe obiective, cred ca se numeste ''ruby coating'', ceea ce vireaza culorile in albastru. Prismele nu au acoperire AR deci obiectele luminoase apar cu raze imprejur. Cu toate acestea, cand iau acest binoclu la observatii din cand in cand, prima privire prin el se lasa cu emotii, cu strangere de inima. Dorin mi-a spus ca o fi din motive sentimentale, ca a fost primul meu binoclu. Dar nu, primul meu binoclu a fost un Tasco 10x50mm, incomparabil mai naspa ca acesta. Emotia pomenita provine din teama de a descoperi daca nu cumva s-a decolimat. Printr-un proces cu totul intamplator, habar n-am cum se intampla, erorile se aduna, se scad, se compenseaza, treaba lor ce fac si ,in final, la rezolvat stele duble acest binoclu se descurca neasteptat de bine. Sper sa o mai faca o vreme. Mircea ----------------------------------- iulian90 29 Aug 2021 16:28 ----------------------------------- Si eu am iesit la observatii alaltaseara, cu reflectorul de 150mm dar si cu binoclul 10x50 si am observat si desenat [url=https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=208436#208436]roiul globular M 71 din constelatia Sagitta, al caru-i desen l-am prezentat in topicul "Schite si desene cu obiecte DSO", apoi am observat cu binoclul asterismul Kemble's Cascade din constelatia Camelopardalis, in zona roiului deschis NGC 1502, care datorita transparentei nu prea buna a cerului din acea seara, abia era vizibil prin binoclul 10x50, dar in telescopul de 150mm, era mult mai bine vizibil la grosismentul de 35 ori (cu ocularul de 40mm). Chiar daca in telescop ,asterismul nu era in intregime vizibil, se vedea fain, mai ales cand miscam telescopul si ma "plimbam" de-a lungul asterismului, pana la roiul NGC 1502, care se vedea mic la grosismentul de 35 ori. Apoi, spre sfarsit am observat si planetele Jupiter si Saturn cu telescopul de 150mm si am observat si o conjunctie foarte stransa intre doi dintre satelitii lui Jupiter. Am facut si desene cu planetele si le-am postat in topicul [url=https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=208434#208434]Planete. Am si eu un binoclu Sakura ,asemanator cu cel al lui domnul Mircea Pteancu, la fel de mare, insa fara acele reflexii portocalii pe obiective. Nu este prea calitativ, avand oculare tip Ramsden, cu camp mic, are cromatism si aberatie de sfericitate la "greu" , vizibile mai ales pe timp de zi si nu are un grosisment de 60 ori si nici obiective de 90mm, cum scrie pe el (60x90), ci un grosisment estimat la 7-8 ori si obiective de 60mm, deci este mai degraba un 7x60. Dar este bunicel totusi la observatii astro ,il mai folosesc din cand in cand. Cred ca ar trebui totusi sa ii inlocuiesc ocularele cu unele tip Kellner macar. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 29 Aug 2021 20:28 ----------------------------------- Iulian Asta e ''miselu'' ... :P Doar ca al meu are oculare Kellner, stiu sigur pentru ca amicul Attila a operat unul similar care a sucombat vietii de gherila astro. Al meu a fost doftorit de colegul nostru Dbird deoarece ''am reusit'' sa-l decolimez.Multumesc lui Dorin! Revenind, multumesc si lui Iulian ca mi-a reamintit Kemble Cascade, n-am mai vazut asterismul de cativa ani. Cer senin,Mircea ----------------------------------- Armand Popa 31 Aug 2021 10:59 ----------------------------------- S-a inseninat un pic azi seara asa ca am scos luneta 102/500 si am facut cateva observatii de pe un cer foarte poluat (parca tot mai poluat luminos) Jupiter sa vazut bine in ocularul zoom la 8mm si barlow2x. Europa si Ganymede au fost in conjunctie stransa la ora 21.20TLR, aparent ca o stea dubla , si se vede diferenta de marime intre cei doi sateliti, Ganymede fiind clar mai mare. Umbra lui IO se vedea pe discul planetei . La 21:50TLR am observat si IO iesit din eclipsa, iar Europa si Ganymede s-au distantat frumos. Grosisment folosit: 125X Saturn nu sa prea predat, nu am reusit sa vad clar nici diviziunea Cassini si nici alti sateliti in afara de Titan. Epsilon Lyra - rezolvat ca dubla dubla cu luneta la G: aprox 100X Albireo - parca cea mai frumoasa imagine o are in luneta M57-micut in luneta dar vizibila chiar si la grosismente mici Polaris, rezolvat cu usurinta, desi companionul e foarte slab in luneta Omicron Cyg - stea tripla deosebita. Toate cele 3 componente au alta culoare Eta Peg dubla larga M2 - roi sferic, nerezolvat. apare ca o stea defocalizata/pata difuza in luneta la G: 30X dar nu se rezolva nici la 125X Alpha si Beta Cap - duble largi, vizibile si in binoclu ----------------------------------- Mircea Pteancu 31 Aug 2021 23:24 ----------------------------------- Aseara am observat conjunctia satelitilor jovieni Europa si Ganymede ceva mai tarziu ca Armand. Am facut si o schita , intre 21:50 - 22:10 ODV. Instrumentul folosit ... ''e cu cantec''. E vorba de micul meu newtonian de 76mm F/9 care zacea dezmembrat de azi-iarna. Aseara, dupa doua discutii despre telescoape si colimare cu nepotul meu Gratian, am realizat ca in trecut aveam cinci reflectoare operationale. Aseara doar Toleascopul de 200mm mai era intreg si nedezmembrat. Am niste oglinzi noi si atata am tot imprumutat secundarele si focuserele si suruburile de reglaj (si mai stiu eu ce :roll:) ca din posesorul unui harem de telescoape abia mai am cu ce sa fac observatii. Era deja in crepuscul cand, dupa a doua discutie cu Gratian, m-a muscat de ''partile moi'' constatarea de mai sus. Care chiar nu pretinde sa fii premiant Nobel ca sa o faci dar abia aseara am realizat situatia. Am luat imediat masuri si am scotocit dupa componente. Cele imediat la indemana erau oglinzile si paianjenul micului reflector de 76mm. Peste o ora, cand era deja intuneric, ''reflectorasul'' era gata reasamblat si colimat. Cerul, intre timp, a binevoit sa se acopere cu nori, doar printre sparturile dintre acestea se mai vedea vreun astru. Asa am vazut conjunctia in care Europa si Ganymede, asa cum spune Armand, aratau ca o stea dubla.Superb! Il zaresc si pe Callisto la Est. Unde-i al patrulea ? Pe la ora 22:00 il zaresc si pe el, forma varful unui triunghi isoscel cu capatele vestice ale benzii ecuatoriale sudice SEB si a celei temperate sudice STB. Azi m-am lamurit cu appletul ''Jupiter's Moons'' de la Sky and Telescope, cine ce rol a avut acolo. Umbra de satelit nu am vazut pe Jupiter nici la 77x/ Pl9mm si nici la 117x/BCO 6mm. La Saturn, mini-reflectorul a prezentat discul, inelul ''monobloc'',umbra inelului pe disc si satelitul Titan aflat la Vest, dimpreuna cu o stea. Telescopului nu mai apucasem sa-i montez cautatorul. Hai totusi sa arunc o privire spre ceva frumos si simplu, mi-am zis eu ca uite, norii au disparut. Si uite asa, cu ingenuncheri si temenele (si cu ocheade aruncate de-a lungul tubului) am vazut Alcor-Mizar si Albireo, foarte frumoase la 28x. Hai sa vad si ''Umerasul'' sau Cr 399, ca nu-i departe: l-am vazut, cu toate stelele componente. Mda, dar secundara e ''noua'', de 25mm, luata candva de pe forum. Oare rezolva jucaria pe Epsilon 1-2 din Lira ? Cu chiu, cu vai, la 117x, iata se vad cele patru stele. Colimarea mi-a reusit numai aproximativ bine, inelele de difractie nu sunt simetrice ci mult mai luminoase intr-o parte. Focalizand cu grija, se vad insa perfect discurile Airy. Deci mai exista speranta! De aici, am continuat cu genoflexiunile si temenelele - mai ceva ca un fanariot si am vazut: -M57, forma ovala cu vedere directa, inelul si mijlocul cetos la 77x ,cu vedere indirecta -am rezolvat fara probleme Zeta Lyr,Beta Lyr si STT 525 ca dubla la 77x. La Beta Lyr se vedeau doi sau trei companioni, doar unul luminos -STF 2470-STF 2474 a fost rezolvata la 28x -folosind trucul Y , n-a fost greu deloc sa vad M56 la 77x: o ceata rotunda, foarte palida -M13 a fost mare si luminos la 77x -colimarea imperfecta mi-a dat batai de cap la rezolvarea lui Alfa Her din cauza diferentei Delta mag -in M11 se vedea o stea foarte luminoasa in roi si dubla invecinata cu vedere directa iar cu vedere indirecta se vedeau ''mai multe'' stelute rezolvate -Alya sau Theta Ser a fost rezolvata ca tripla -IC 4665, NGC 6633 si ''Roiul lui Graff''/ IC 4675 au fost anume proiectate pentru asemenea telescoape.M-am tot plimbat intre ele, mai ales intre ultimele doua care par a fi legate de o ''punte'' stelara. Cam trista povestea lui Graff dar roiul sau este foarte frumos. -M31 si M32 au fost ''galaxie la ureche'' pentru piticotul meu, se vedeau in acelasi camp la 77x -M34 n-a fost cine stie ce impresionant -Dar Roiul Dublu din Perseu a fost impresionant, cu varf si indesat. -NGC 457 a aparut mic si slab luminos dar un obiect ...cum sa zic ... simpatic -In acest telescop, nu ca in binoclul ''Ieftinescu'', roiul Stock 2 si-a aratat musculatura -M27 s-a vazut ca un obiect cetos mare, slab luminos si de forma dreptunghiulara -M71 a fost gasit si el prin trucul Y si aparea granulat la 77x, pe marginea rezolvarii partiale Am incheiat, admirand la 77x stelele duble Gamma Del, frumos colorata si marunta OR Del din acelasi camp vizual. Deci, la nevoie, se poate observa si fara cautator dar este o activitate obositoare si care iti caleste nervii, sa fie ca otelu' ... Cu atat mai mult cu cat sotia mai trage cu ureche si ,daca ma aude mormaind ''cuvintzele'' ... ma amendeaza si imi pune in pericol bugetul de oculare. :shock: Care stie tot astronomu' ca niciodata nu-s destule ! :wink: Cer senin, Mircea ----------------------------------- tudor 01 Sep 2021 06:59 ----------------------------------- Bravo baieti! Acum doua nopti mi-a zis Sorini ca a rezolvat si el o "dubla" joviana la 30x, de data asta a fost vorba de Io si Ganymede. Cand mi-a zis, eu eram la o terasa la onomastica unor prieteni Alexandrii. Asa ca pe la 2 dimineata cand am ajuns acasa am scos si eu ceva binoclu, dar Io si Ganymede isi "luasera ramas bun" de mult si nu mai erau "duble"! ----------------------------------- Armand Popa 04 Sep 2021 12:06 ----------------------------------- Am iesit azi seara la observatii in localitatea Grosii Noi jud Arad, cer Bortle 2, cu telescopul dobsonian Omegon 203/1000. Am folosit in mare parte ocularul Zoom Baader Hyperion 8-24mm si ocazional ocularul de camp larg Orion Q70 32mm. Calea Lactee am vazut-o cum nu am vazut-o niciodata, decat in poze, frumos cu detalii si nuante. Am si observat 3 obiecte, care practic s-au vazut foarte aproape de cele vazute in poze, doar ca in alb negru, anume M31 M33 si nebuloasa Helix Pe parcursul serii, pe langa 22 de meteori, am vazut urmatoarele obiecte: Epsilon Lyra rezolvat ca dubla dubla M56 rezolvat in stele destul de usor, fiind vizibil aproximativ cum se vede M4 M57 ring nebula M11 Este unul din roiurile mele preferate M22 Roi Rezolvat M8 Lagoon Nebula M20 Trifid Nebula M24 Marele nor din Sagetatorul M17 Omega Nebula. Nucleul se vede ca un norisor foarte bine vizibil M16 Eagle Nebula M27 Dumbell nebula, foarte bine vse vede, inclusiv in cautatorul 9x50 M4 rezolvat in stele destul de usor desi era deja spre apus M13 Marele globular din Hercule NGC6822 Barnard`s Galaxy; ca un roi deschis slab luminos. Cel mai mult seamana cu Carolin`s cluster din Cassiopeia NGC6960 Nebuloasa Veil Vest. Cu filtru UHC NGC6998 Nebuloasa Veil Est - un arc bine vizibil chiar si fara filtru UHC ce trece tot campul vizual NGC869/884 Roiul dublu din perseu NGC457 ET Cluster M31 Galaxia Andromeda. Satelitii M32 si M110 se vad foarte bine. Cel mai frumos e in ocularul Orion Q70 M32 galaxie satelit lui M31 M110 galaxie satelit lui M31 M33 Se poate distinge forma, seamana foarte mult cu ce se vede in astrofotografii M52 Roi mic in Cassiopeia Albireo Stea dubla foarte frumos colorata M51 Desi e jos deja, se vede destul de usor NGC5194 Galaxie cu care M51 se afla in interactiune M71 Roi sferic rezolvat NGC7293 Nebuloasa Helix. Se vede bine si in ocularul Q70 32mm. Este foarte frumos. De la cer negru e ca in astrofoto, doar ca e alb negru M30 roi sferic vazut doar in ocularul q70 la 32mm. Apare doar ca pata difuza M45 Pleiadele. Spectaculoase in ocularul Q70 32mm NGC246 Skull nebula M2 roi sferic NGC1275 Per A radio source. Se vede ca o stea defocalizata. Obiect din lista caldwell M36,37,38 Roiurile din Auriga M34 Roi deschis in Perseu M39 Roi mare deschis in Lebada M29 Roi mic deschis in Lebada JUPITER Discul cu detalii si cei 4 sateliti Saturn Se vede bine diviziunea Cassini, 5 sateliti si cateva detalii pe sicul planetar NGC7082 H400-II;Roi stelar mic abia vizibil NGC7067 H400-II;Roi mic, se vede cu vedere indirecta ca e acolo ceva, dupa care se vede clar ca e acolo un roi deschis Cu binoclu CZ 8x30 am vazut cateva roiuri deschise, asta cat cautatorul telescopului, a stat la aeroterma masinii la dezaburit :) Melotte 20 Roi deschis in Perseu M45 Pleiadele M36,37,38 Roiurile din Auriga M11 Vizibil si in binoclu CR399 Coathanger cluster Melotte 111 Hyadele ----------------------------------- Mircea Pteancu 04 Sep 2021 22:02 ----------------------------------- Felicitari lui Armand, lui George, lui Edi si celorlalti participanti ! Lui Armand felicitari speciale pentru inceperea Listei H400-II ! Eu am inceput aseara (si am consumat cam prea mult timp) cu incercarea de a vedea supernova SN2021wuf ! A iesit mai degraba cu uf...uf... si alte expresii cu ''u'' si cu ''f''. Nici vorba ... caz inchis ! Apoi am observat Saturn in apropierea caruia se vedeau la 246x vreo sapte-opt obiecte cu aspect stelar. Asta-seara insa entuziasmul mi-a fost temperat de ceea cea am vazut pe situl lui Sky and Telescope si in Stellarium. Doar cinci dintre acele obiecte au fost sateliti saturnieni: Titan, Rhea, Dione, Thetys si Iapetus. Enceladus mi-a scapat ''printre oculare'' iar visul meu ''erotic'' de a-l vedea pe Hyperion s-a spulberat, dumnealui facand scufundari la mare adancime, pe la magnitudinea 14,9mv. Pe disc se vedea umbra inelului in care diviziunea Cassini facea un brexit foarte evident. Am trecut la stele duble si cu filtrul neutru insurubat pe Lacerta 4mm, la 385x am vazut nesperat de bine companionul lui Zeta Her. Am pus apoi filtrul albastru pe ocularul TS 3,2mm si la 385x am rezolvat si separat cu mare pompa Lambda Cyg ca tripla, 13 Vul si 16 Vul. Deoarece se numeste si Planetary , te-ai gandi ca la Jupiter si Saturn se va descurca cel mai bine acest ocular. Ei bine, gandeste mai putin deoarece nu-i asa. 385x este o marire zdravana, rar se poate folosi la planete. Acest ocular este insa ''mult mai acasa la el'' la stelele duble. Am dat apoi jos filtrul albastru si la 385x/ TS 3,2mm am rezolvat in stele numeroase roiul sferic M15. Cu exceptia centrului unde se vedea ceva ca o pata luminoasa, alungita si usor curbata de stele nerezolvate. La NGC 7006 nu m-a ajutat cu nimic marirea de 385x, dimpotriva, imi facea viata dificila. Roiul se vedea tot mic si foarte slab de parca as fi pedalat lejer pe la 150x. La stelele invecinate cu NGC 7006 am dat chix: STT 213 are un companion cu separatia de 1,13'' pe care nu l-am vazut. Lui STF 2738 i s-a facut mila de mine si s-a dat batuta; nu-i de mirare, cu separatia aceea a ei de 15''... Azi am inteles de unde a venit bunavointa lui STF 2738 care o fi stiut ca ma indreptam spre Bu 151. Aici insuccesul a fost de-a dreptul comic. Azi am aflat ca am fost precum Grivei care-si arata coltii spre TRex: Bu 151 AB are separatia de 0,2''. Iar urmatorul companion AB-C cu separatia de 12'' are magnitudinea 13,5mv, invizibil pentru Mirciulica. Eu m-am ales (cum se spune pe la noi) ''cu ce a ramas din Vilma'' adica AB-D, cu separatia de doua minute dar slab luminos la 11,6mv. Pana la urma a venit succesul si pe ulita mea : am rezolvat (dar nu am separat) Bu 63 cu separatia de 0,88'' si pentru care am estimat PA= 350 grade fata de cel din WDS de 347 gr. cu Delta mag= 1,8mv. Am folosit Lacerta 4mm+filtru albastru 80A si vanatoarea companionului a durat cel putin o jumatate de ora. Daca nu mai mult ... cine sa-si aminteasca ... e atat de placut si distractiv , nici nu simti cum zboara timpul. Cu stima de sine recuperata, am observat roiul sferic NGC 6934 din Delfinul care nu s-a rezolvat la 308x. Nici roiul sferic Messier 2 nu a fost usor de rezolvat, stelele lui le-am vazut numai cu privire periferica, la 308x. Lupta inutila pentru SN2021wuf si tranta incordata cu Bu 63 m-au obosit, era deja spre ora 2 asa ca am aruncat o ultima privire spre obiectul- acadea care a fost dubla superba Pi Aql . Apoi am urmat exemplu pisicii mele care dormea deja de multisor. STOP. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 05 Sep 2021 21:46 ----------------------------------- Aseara am vizionat un film pseudo SF la TV. Apoi am iesit la observatii, plin de regrete pentru timpul pierdut. Chestiile caznite care se fac acum sunt zero barat dar macar m-am vaccinat si urmatorii doi-trei ani nu voi mai simti dorinta sa repet experienta. Am observat cu dobsonianul D=200mm : -companionii lui Vega, am reglat cautatoarele pe aceasta stea -doua dintre stelele ''debillissima'' din Eps1-2 Lyr -roiului Delta Lyr i-as pune numele de ''Roiul Amonit/ Ammonite Cluster'' din cauza stelelor dispuse in spirala -Beta Lyr cu trei companioni -STT 525 ca dubla -STF 2470-STF2474 ''cealalta dubla-dubla'' din Lyra rezolvata larg la 61x -am admirat iar culorile lui Albireo (v-ati prins, nu prea aveam ''chef de munca'' ... :P ) -M57 cu steluta vecina -M56 cu stele rezolvate -M71 cu vreo 12 stele mai luminoase rezolvate si altele slabe licarind ca jaraticul in seeing -NGC 7006 s-a vazut mai bine la 308x ca la 385x Apoi, vazand ca orele erau inaintate, m-am pus la treaba si am observat: -NGC 278 este o galaxie de 11,5mv din Cassiopeia, spre Pegas, aflata la 38 milioane ani-lumina. Am vazut-o ca o pata cetoasa de mici dimensiuni, de forma aprox. circulara, usor mai luminoasa spre centrul ei.A suportat bine 308x. Se gaseste langa steaua HD 4950 de 8,8mv, este foarte usor de gasit. -NGC 185 a fost mult mai dificila. Este o galaxie pitica aflata la 2 milioane ani-lumina, satelit al Caii Laptelui, cica ar fi de 10,1mv si cu diametrul de 10'x12'.O fi, nu contest dar in telescopul meu am alunecat peste ea de n-spe ori pana ce am zarit-o.Are o stralucire de suprafata infiorator de slaba, tocmai din cauza diametrului enorm. Se afla aproape de NGC 278; in ocular formeaza un triunghi (aproape) dreptunghic cu doua stele dintre care cea mai slaba este in unghiul drept. Presupun ca aceasta este BD (2004b) 143 -o stea carbon iar cealalta este BD +47 159 de 9,7mv. Observata doar la 154x, la mariri mai mari ... disparea. -In apropiere de aceste galaxii am rezolvat dublele STT16 cu separtie de 12,5'' si STF 45 cu separatie de 19''. Obiectul-acadea a fost galaxia M33 ,gasita cu metoda Y. Slab luminoasa dar parea a fi un foc de artificii pe langa NGC 185. Mircea ----------------------------------- Armand Popa 07 Sep 2021 09:43 ----------------------------------- Am iesit la observatii pe campul din padurea Ceala (la marginea orasului) , folosind telescopul reflector pe montura Dobson "Omegon" 203/1000 si ocularul zoom Baader Hyperion 8-24 Mark IV. Cerul a fost bun, transparenta destul de buna pe perioada cat am stat acolo (21:00- 00:00 TLR) Obiectele observate in cursul serii: Duble: STF2613 3.7" STF2545 3.9" STF2404 5" Albireo dubla frumos colorata Galaxii M31 M32 M110 Nebuloase M8 Lagoon Nebula si roiul asociat M17 Eagle Nebula si roiul asociat M16 Omega Nebula NGC6992 Veil East NGC6960 Veil West M57 Ring Nebula NGC6751 pata difuza, la limita vederii directe NGC6781 foarte mic NGC7009 Saturn Nebula Roi deschis M11 M20 Trifid Nebula si roiul asociat NGC6709 roi deschis cu stele mici NGC6755 roi abia vizibil NGC6756 roi abia vizibil M26 M21 M23 M24 marele nor din Sagetatorul M25 NGC457 ET Cluster M103 Roi mic NGC869/884 Roiul dublu din perseu NGC7789 Caroline`s rose M73 4 stele vizibile in roi Roi Sferic M22 Roi sferic mare M13 Roiul sferic din Hercule NGC6760 M75 M55 M54 M70 M69 M28 M56 rezolvat cu vedere periferica M30 M72 BARNARD`S STAR Stea aflata la aprox. 6 ani lumina, e cea mai apropriata de sistemul nostru solar, vizibila din emisfera nordica SATURN 3 sateliti bine vizibili JUPITER am urmarit tranzitul(umbra) lui IO pe disc NEPTUN doar culoarea ----------------------------------- Armand Popa 08 Sep 2021 10:50 ----------------------------------- Am facut observatii din nou la marginea orasului cu dobsonianul de 8" Pe langa stelel duble raportate la topicul de stele duble am observat : M101 uma galaxie se vede ca o pata difuza M51 cvn galaxie se disting ambele galaxii NGC6629 sgr nebuloasa planetara apare ca o stea defocalizata NGC6309 oph nebuloasa planetara Box Nebula NGC6369 oph nebuloasa planetara doar ca stea defocalizata, destul e slab vizibil NGC7293 aqu nebuloasa planetara Nebuloasa Helix. Se vedea doar cu filtru UHC Venus planeta sa vazut doar faza Saturn planeta cu ocularul 3.2mm SW, se vad 3 sateliti Dione Rhea si Titan; Se vad detalii pe disc, diviziunea Cassini se vede clar JUPITER planeta mai multe benzi. Atmosfra tulbure, planeta fierbea M39 cyg roi deschis roi deschis mare pt telescop. M29 cyg roi deschis roi deschis foarte micut M11 scu roi deschis M26 scu roi deschis M15 del roi sferic M13 her roi sferic rezolvat M92 her roi sferic rezolvat M2 aqu roi sferic rezolvat ----------------------------------- Erwin 10 Sep 2021 07:57 ----------------------------------- Aseară am avut seeing bun spre foarte bun în București, din balcon. Nu eram pregătit să fi adus un instrument mai mare ci abia terminasem de asamblat mini-Dobsonianul după vopsirea pieselor. Am pus doar micul newtonian de 4" (F=470mm) și am așteptat să se aclimatizeze. Am observat doar Jupiter, Saturn și steaua dublă Gama din Andromeda. Asta pentru că am pus barlow-ul 2.5X by Saiph (mă felicit că am achiziționat acest barlow de la Mihai) și ocularul TS UWA de 7mm, singurul care a intrat în focus cum trebuie prin barlow. Imaginea lui Jupiter la 168X m-a captivat așa de tare încât am stat minute bune la ocular. Nu am mai văzut așa seeing bun demult. Vedeam distinct banda ecuatorială maro cu 2 zone de intensitate, alte două benzi gri înguste în zonele temperate precum și zonele polare gri despărțite de linii albe. Uneori imaginea benzilor era clară până la marginea discului, adică seeing perfect. La banda intensă maro într-o parte era o pată mică mai întunecată dar nu mi-am putut da seama dacă e umbra unui satelit sau doar o formațiune de nori jupiterieni. MPR nu era vizibilă și doar 3 sateliți se vedeau. La Saturn am observat clar diviziunea Cassini, umbra inelului pe disc și 2 sateliți: Titan vizibil clar și Rhea mai mult cu vederea indirectă, dispărea când mă uitam fix la el. La Gama Andromeda am văzut inelele de difracție și cele 2 componente colorate foarte frumos, steaua principală roșie și cea secundară albastră, clar și distinct. Cu un singur minus: inelele exterioare nu erau complete ceea ce indică o ușoară abatere de la colimare precum și seeing-ul mai mic de 10. Sunt foarte mulțumit de capacitatea acestui telescop de a da imagini foarte frumoase la planete, a cărui oglindă primară ce provine de la un telescop vechi Discovery adresat începătorilor, ceea ce înseamnă că operațiunea de reconstrucție a lui folosind o secundară mai mică (nouă, de la Astrovest), focuser mai scurt și tub mai lung, velurat complet, este un succes. De asemenea, montura construită pentru el s-a dovedit a fi mult peste așteptări, așa încât e posibil să fac mai multe, am cel puțin un doritor. ----------------------------------- Armand Popa 10 Sep 2021 10:23 ----------------------------------- Erwin, felicitari pt rezultatele cu micul dobsonian. La 4" sa vezi alt satelit in afara de Titan si sa vezi si diviziunea Cassini e ceva! Instrument bun! Ma mira ca oglinda provine de la un National Geographic, eu am avut experiente neplacute cu astfel de telescoape. Probabil ai nimerit aceea 1 oglinda buna din 10..20 :) In principiu am 3 locuri de observatii. 1. De acasa, unde am cerul limitat de tot felul de cladiri si copaci si de becurile puse airea si excesiv pe strada, sa nu mai zic ca stau practic in centru Aradului.. 2. La marginea orasului, pe un camp dintr-o padure, pe nume Ceala, cer bortle 5, bunicel, se vad constelatiile si se vede si calea lactee, am de condus aprox 2-3km..:) , si 3. Locatie cu cer negru in localitatea Grosii Noi, 65-70km de Arad , cer Bortle 2... aici totul este WOW. De la Grosii noi, vad in luneta de 4" ce nu vad de acasa in reflectorul de 300! si vad obiecte cu detalii, pe care din padure le vad doar cu vedere indirecta... Nu ma plang de cerul de acasa. E groaznic intr-adevar, dar totusi se pot face observatii, chiar si la obiecte slabe, si daca ma uit prin jurnal, se confirma iar eu fac observatii ori de cate ori am ocazia (sa fie senin) Azi seara am facut observatii cu dobsonianul mare de 12" de acasa Obiectele observate: Epsilon Lyra dubla rezolvat ca dubla dubla Albireo cyg dubla nu ma pot plictisi de contrastul splendid de culori Polaris umi dubla steaua polara. Se vede bine companionul Beta Cep dubla 13" STF2893 cep dubla 29" STF2902 lac dubla 6.5" STF2894 lac dubla 15.9" 8Lac lac dubla stea multipla optica foarte frumoasa STF2942 lac dubla 3.2" cu delta mag mare. A: 6.2mag B:9mag Beta Sge dubla se vede si in cautator. 28.9" Epsilon Sge dubla 87" Theta Sge dubla AB: 12" AC: 89" NGC6940 cep galaxie vizibil cu vedere indirecta M57 lyr nebuloasa planetara ring nebula , marit la 185X NGC40 cep nebuloasa planetara foarte mic si palid NGC6905 sge nebuloasa planetara Blue Flash Nebula. Planetara foarte frumoasa, se vede nebulozitatea la G:187X NGC188 cep roi deschis roi mic abia vizibil NGC6639 cep roi deschis roi deschis palid M52 cas roi deschis roi deschis luminos NGC7296 cep roi deschis Roi deschis frumos NGC7243 cep roi deschis Roi mare cu stele luminoase si multe stele mai slabe NGC7209 cep roi deschis Roi langa steaua HT Lac M71 sge roi sferic rezolvat Deseara ma duc la Bortle 2 cu colegul Thomas aka Trotinete , voi reveni cu raportul de observatii ----------------------------------- tudor 10 Sep 2021 10:54 ----------------------------------- "Miscari de trupe" nu gluma! bravo baieti! ----------------------------------- Erwin 10 Sep 2021 11:45 ----------------------------------- @Armand Newtonianul era Discovery, dintr-o serie veche, adus din USA. @Tudor Mulțumim! ----------------------------------- Armand Popa 10 Sep 2021 12:16 ----------------------------------- ah credeam ca e National Geographic..nu stiu cum am facut legatura :) ----------------------------------- Armand Popa 17 Sep 2021 14:18 ----------------------------------- pana acuma, septembrie a fost o luna foarte buna pt observatii, aproape in fiecare seara a fost senin. In perioada 3-15 septembrie, am iesit destul de des sub stele. Aici se pot gasi toate observatiile mele din aceasta perioada https://armandpopa.blogspot.com/2021/09/observatii-in-perioada-3-15-septembrie.html Cer senin! ----------------------------------- Mircea Pteancu 17 Sep 2021 23:00 ----------------------------------- Impresionant Armand, felicitari pentru numeroasele si foarte diversele observatii ! Cer senin si spor la observatii in continuare ! Si la mine, pana cum, Septembrie a fost o luna bunicica , am facut noua (sau zece?) observatii. Spun noua sau zece deoarece pozele de pete solare sunt in telefonul care a murit... :roll: Fara ele, iaca raman cu noua observatii. Dar secretara a fugit cu un artist asa ca n-am cine sa-mi scrie rapoartele de observatii. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 21 Sep 2021 00:11 ----------------------------------- Aseara, prin si printre nori am facut oleaca de observatii cu dobsonianul de 200mm. Stiam de la bun inceput ca ''nu voi pune coada la pruna'' dar reflexele de observare se pastreaza doar facand observatii cat mai frecvent. Am rezolvat cateva duble de vitrina: Polaris, Shedir/Alfa Cas , Eta Cas, Epsilon 1-2 Lyr, Lambda Cyg, Pi Aql. La Lambda Cyg si Pi Aql am folosit marirea de 308x/ Lacerta 4mm , la restul am folosit 154x/ zoom Mark III. A fost interesant ca dobsonianul imi prezenta Epsilon 1-2 Lyra desi cu ochiul liber, din cauza norilor, nu se vedea nici macar Vega. La Jupiter am vazut cinci benzi si satelitii galileeni, doi la Est, doi la Vest. Luna (era aproape) Plina, am urmarit-o multa vreme prin nori. Ca detaliu am retinut craterele Messier si Messier A si ''raza'' lor; s-au vazut insa multe alte detalii selenare. Pana cand nu s-a mai vazut nimic pe cer, decat nori. Mircea ----------------------------------- Darius M 21 Sep 2021 15:37 Nu tocmai aseara ----------------------------------- Bună dragi colegi de forum, M-am gandit sa incep sa postez si eu ceea ce am mai vazut cu ocazia iesirilor nocturne. Am inceput totusi cu ceva mai vechi - eclipsa partiala de Luna din Iulie 2019: https://www.youtube.com/watch?v=RF2EIefukbA Sper sa prindem vreme buna si la cea din noiembrie anul acesta. Cer senin tuturor. ----------------------------------- Mircea Pteancu 21 Sep 2021 22:45 ----------------------------------- Darius Multumesc pentru postare, este o idee excelenta, esti binevenit cu rapoarte de observatii in formatul preferat de tine. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 28 Sep 2021 16:47 ----------------------------------- Cam asta a fost Septembrie 2021. Din punct de vedere observational este o luna incheiata daca ne luam dupa Telescopius : maine, Miercuri 29 si Joi 30 Septembrie voi avea cer innorat intre 97% si 100%. Am reusit sa vad lumina stelara in datele de 3-4-5-9-11-12-14-19-25-26 ale lunii Septembrie a.c. Undeva prin 20 ale lunii, am facut observatii neinregistrate cu reflectorul 150x750mm cu care am reusit sa cobor pana la separatia de 1,4'' a lui Pi Aquilae. Dar mai are pana sa functioneze cum trebuie,va ajunge pe masa Frankenstein a micului meu atelier, alintat cu porecla ''Da Hauz O' Pain''. Duminica 26 Septembrie, observatii cu dobsonianul 200mm : -Centrare cautatoare pe Delta Cyg, rezolvata-separata la 154x/ Baader zoom 8mm -Am verificat seeingul si am rezolvat si separat la 246x/ Radian 5mm stelele duble 16 Vul/ 0,85'' si 13 Vul/1,4'' iar Lambda Cyg AB/ 0,9'' doar am rezolvat-o. S-a dovedit mai tarziu ca n-a avut rost aceasta verificare. -Am rezolvat cu ocularul zoom la G=60x/ f=20mm zoom , dublele Eta Lyr AB/28'' si Theta Lyr AB/99''. Ambele au si companioni C, aflati la separatii de minute de arc. Cunosteam aceste duble de la observatiile cu lunetele de 60mm. Acum insa am cautat STF 2472 care are primii trei companioni B,C si D aliniati la Vest, cam la acelasi PA; si STF 2473, combinat cu precedenta ,cu o separatia de 6,3''. Foarte interesanta si spectaculoasa ! -dubla BLL 35/ HR 7401 cu separatia de 63'', primara este oranj intens, clasa spectrala K5. Are calitatea suprema de a se vedea la 61x in acelasi camp vizual cu Dubla-Dubla din Lyra . -STTA 171 AB cu o separatie uriasa de 150''. Are insa si ea calitatea de a se afla langa Vega. Se vede impreuna cu aceasta in acelasi camp vizual la 61x/ zoom Baader 24mm si este o stea la care merita sa revin deoarece are nu mai putin de 13 companioni. Dintre acestia, doar primii sase sunt accesibili dobului de 200mm, ceilalti se lafaiesc dincolo de 14mv in Inner Sanctum. -Au urmat STT 356/28'' alias SAO 47587 - STF 2351 / 5'' alias SAO 47639 - STF 2431/19'' alias SAO 47965 alias variabila V 543 Lyr. Cele doua subliniate sunt spectaculoase, V543 este alba dar cu nuanta albastruie mai pronuntata decat Vega. O fi ... albastra de invidie ! -In partea de Est a Lirei am revazut ''cealalta dubla-dubla'' STF 2740/ 4,1'' -STF 2747/ 4,6'' si la Est de ele STT 367 A-BC , o dubla slab luminoasa cu separatia de 35''. Cand seeingul imi va permite, voi reveni aici unde BC ar trebui sa se rezolve la separatia de 1''. Dar nu de aceasta data ! Am spus ca am verificat si am primit frumoase promisiuni de la Printesa Seeing atunci cand la inceputul observatiei am rezolvat 16 Vul. Au fost promisiuni mincinoase. La o ora de la inceperea observatiei, seeingul era mizerabil, abia-abia mai puteam rezolva Epsilon 1-2 Lyr. Iar transparenta nu pot spune ca a scazut sau ca a cazut ... s-a prabusit ,pur si simplu. Pe un cer in aparenta senin dar de o nuanta brun-roscata, abia se vedea patrulaterul lui Pegas, stelele principale din Lyra si din Cassiopeia. Daca presa a spus adevarul, a fost ora la care a inceput sa defileze deasupra noastra norul de cenusa si gaze de la eruptia vulcanului din La Palma. (Sincer, nu ma prea incred nici in Printesa Seeing, cea mofturoasa dar nici in Matroana Pressa, mama minciunelelor). -STF 2390/ 4,3'' - STF 2372 AB / 25'' (o tripla cu separatii mari, daca nu socotim inaccesibilii Aa-Bb cu separatia de 0,1'') - STF 2349/ 7,2''. Uite o frumoasa provocare in STF 2372 Aa-Bb pentru naivii care se iau dupa gargara motivationala de pe social-media: ''urmeaza-ti visul'', ''tu, prin tine insuti'', '' nu exista imposibil'', ''limita este cerul'' etc. As vrea sa-l vad pe motivatul ala care prin el insusi, urmandu-si visul , va rezolva vreodata aceasta dubla ! -Mi-am incheiat ''serata lirica'' din Lyra cu trei dintre dublele ei razlete STF 2942/ 3,2'' -STF 2397 / 3,9''- STF 2367 AB-C / 14''. Am trecut in Lacerta care trecuse deja meridianul. -Am trecut rapid pe la dublele mai largi, potrivite mai degraba lunetei de 60mm : S 813/10 Lac/ 63''- STF 2922 ca tripla cu separatii de 22'' si 49'' - Roe 47 AB/ 43'' - STF 2492 AB /3,2'' - h 1786 la care nu s-a vazut AaBb=1,1'', am rezolvat doar AB de 43''. - 12 Lac alias S 815/ 66'' dar cu Delta mag de speriat de 5,6mv si 16 Lac alais STF 2960/ se incadreaza si ele tot la categoria lunetei 60mm. - Ca sa nu spuna nimeni ''ca umblu cu soparla'' am observat in Lacerta roiul deschis NGC 7209 care pe cer e mult mai sexy, mai compact, mai luminos si mai bogat in stele decat in astrofotografiile jalnice pe care i le-am gasit pe net. -NGC 7243 este alt roi deschis si care contine steaua tripla STF 2890 cu separatii de 9'' si 73''. Am incheiat aceasta seara de observatii, devenita fara voie una ''vulcanica'', cu reobservarea maretului Roi Dublu in Perseu. Mircea ----------------------------------- iulian90 02 Oct 2021 16:35 ----------------------------------- Buna ziua tuturor. :) Aseara si alaltaseara am mai iesit la observatii cu reflectorul de 150/1400mm, profitand de cer senin decent si vreme stabila. Am inceput mai intai sa observ roiul globular M 15 din Pegasus, care m-a uimit , dezvaluind multe stele componente la grosismentul maxim (350 ori), cred ca vreo 15 stele pe putin, pana aproape de centru. La celelalte grosismente mai mici (155 ori sau 70 ori) stelele nu se rezolvau deloc, desi roiul este luminos in centru. Apoi am observat roiul globular M 2 din Aquarius, care era mai mare decat M 15 ,dar cu stralucire de suprafata mai redusa. Nu si-a dezvaluit stele componente deloc, la niciun grosisment, desi am zarit o stea in imediata apropiere a roiului, foarte slaba. Am mai observat roiul M 13 din Hercules, care de acum era pozitionat in partea vestica a cerului. Am rezolvat frumos multe stele componente, pana in centrul sau, la grosismentul de 155 ori, dar la 350 ori, desi ma asteptam sa rezolv mai bine stele, n-a fost asa, M 13 se vedea mai mare, dar mai slab luminos si nu reusisem sa rezolv nicio stea spre centru, ci doar la periferia roiului. Asta pentru ca roiul M 13 are stralucirea de suprafata mai redusa decat roiul M 15 de pilda, desi este mai luminos si mai vizibil decat acesta. M 13 este format din stele cu magnitudine mai mare decat M 15, de aici si dificultatea mai mare de a rezolva stelele roiului la grosismentul maxim decat la grosismentul mediu al telescopului de 150mm. La roiul M 15 este invers, stele se rezolva cel mai bine la grosismentul maxim decat la cel mediu. Apoi am mai observat si nebuloasa M 57 , fara filtrul UHC, la care am vazt destul de bine structura inelara, chiar si la grosismentul maxim. Aseara a mai observat roiul deschis NGC 6910 din Cygnus, unde am studiat stelele cele mai slab luminoase vizibile in telescopul de 150mm. Am ajuns la o magnitudine limita de 12,7 si este magnitudinea limita vizuala. Valoarea anterioara de 13,7 este eronata, fiindca era magnitudinea fotografica, am aflat treaba asta aseara, folosind harta stelara interactiva Alladin Lite pe telefon, la fata locului, in timpul observatiilor. Dand clic pe un din stele slabe din roiul NGC 6910 de magnitudinea 12,78 si intrand la informatii detaliate ale stelei am vazut ca sunt afisate mai multe magnitudini printre care magnitudunea fotografica notata cu B de 12,78, magnitudinea vizuala ,notoat cu V si care era mai mica ,de doar 11,77 si alte magnitudini (bolometrica) notate cu M, K s.amd. care aveau valori atribuite si mai mici. Deci si magnitudinile afisate de harta interactiva WikiSky sunt fotografice si trebuie sa fiu atent, sa intru la detalii ca sa aflu magnitudinile vizuale ale stelelor. :) Spre deosebire de Alladin Lite, care poate fi utilizata cu usurinta pe telefon, WikiSky nu este compatibila pe telefoane, merge marita harta, dar nu pot o explorez, sa dau "scrool" pe ecranul telefonului ,ca pe Google maps. Dar acum am descoperit ca Alladin Lite este mai interesanta decat WikiSky. :) Am mai observat apoi si roiurile globulare NGC 6934 si NGC 7006 din constelatia Delfinul, apoi si roiul M 71, dupa care m-am ocupat si de astrofoto. ----------------------------------- iulian90 03 Oct 2021 15:10 ----------------------------------- Buna ziua tuturor. Aseara am iesit din nou la observatii cu telescopul de 150mm, dar si cu luneta de 80/900mm, la care i-am motorizat focuserul, sa-i fac proba. Am montat mai intai luneta de 80mm si am testat focuserul motorizat , care s-a comportat mult mai bine decat ma asteptam, reglajul este mai precis decat reglajul manual, fara vibratii , putand regla in doua viteze, una mica, cand apas butonul si alta mai mare, cand continui sa tin apasat butonul 10s. Focuserul este conectat tot la controlerul OnStep, ca si motoarele de pe montura si poate fi controlat de pe aceeasi telecomanda de pe OnStep, sau de pe laptop prin USB. Am indreptat luneta spre Jupiter si am putut regla focusul mai precis decat in modul manual, benzile se vedeau mai clare, se vedea chiar si GRS, in plus de asta se mai vedea si o dubla conjuctie intre satelitii jovieni, Ganymede-Callisto si Io-Europa, prima conjunctie fiind mai stransa decat cealalta. Apoi am inlocuit luneta cu ansamblul astrofoto format din camera foto Canon 450D si camera de ghidaj Meade DSI, pentru a fotografia galaxia Andromeda timp de 2 ore, facand 35 cadre de 4 minute expunere. In acelasi timp am inceput sa fac si observatii vizuale prin telescopul de 150m, pana la miezul noptii , observand urmatoarele obiecte ceresti: -NGC 6910 din Cygnus, pe care l-am mai observat si in serile anterioare. -NGC 6997 din Cygnus,in dreptul nebuloasei NGC 7000 / Nort America. Este dispersat, continand si cateva stele duble si una cvadupla. -Cr 428 din Cygnus, tot in aceeasi zona ca si NGC 6997. Este la fel de dispersat, continand si o stea mai luminoasa. -NGC 7039 in Cygnus , mai departe de roiurile anterioare, spre nord-est , fiind incadrat intre 4 stele mai luminoase, ce formeaza un romb asimetric. Are 20-25 stele, fiind dispersat. -NGC 7062, nu departe de NGC 7039, are 15-18 stele, dar este mai compact si contine doua stele ceva mai luminoase. -NGG 7082 , aproape de NGC 7062, are 20-25 stele ,fiind mai mare si mai dispersat. -Roiul Dublu din Perseu/ NGC 869-NGC 884, arata fantastic in telescopul de 150mm,avand o multime de stele. Am zarit si 5 stele portocalii si galbene , dintre care doua stele la est de roiul NGC 884, una in centrul lui NGC 884, una la vest de NGC 884 si inca una intre NGC 884 si NGC 869 apoximativ, defapt facand un triunghi cu roiurile. -Pleiadele , care se vedeau frumos la 35x, avand multe stele slabe pe langa cele principale. -Galaxiile M 31, M 32 si M 110 din Andromeda. Primele doua se vedeau foarte bine, cea de-a treia se vedea relativ greu. -Galaxia M 33 si nebuloasa sa extragalactica NGG 604 se vedeau greu. NGG 604 se vedea ceva mai bine prin filtrul UHC, care de data asta a fost "disponibil", fiindca nu l-am mai folosit la astrofoto, fotografiind galaxia Andromeda, unde nu este nevoie de filtrul UHC. :) -Nebuloasele Veil / NGC 6960, NGC 6992 si NGC 6995, se vedeau greu cu filtrul UHC la grosismentul de 35 ori, insa fain, mai ales NGC 6992 NGC 6995, care alcatuiau un arc difuz pe cerul instelat. -Nebuloasa North America/ NGC 7000 se observa la fel de greu, doar ca o variatie de ton pe fundalul cerului,insa la fel se fain ca si Veil. Cu acestea am incheiat multumit observatiile, odata cu sesiunea astrofoto, duoa ora 12 noaptea. :) Cu fotografierea galaxiei Andromeda mai am de lucru, sper in seara asta sa mai strang cadre de 4 minute ,dar si niste cadre cu expunere scurta pentru a scoate in evidenta nucleul, apoi zilele urmatoare o sa procesez cadrele si o sa postez imaginea cu galaxia in sectiunea Astrofoto. ----------------------------------- Mircea Pteancu 03 Oct 2021 18:49 ----------------------------------- Iulian Excelente observatii, felicitari ! Ma bucur sa vad ca telescopul de 150mm ti-a deschis noi orizonturi. Aseara am testat reflectorul 150x750mm si am obtinut rezultate in mare parte similare cu ale tale. La M13 am vazut multe stele rezolvate la 234x / TS Planetary 3,2mm. Este interesant de notat ca ocularul Lacerta 4mm , despre care am aflat aici pe forum ca este o clona de Nagler, nu se impaca bine cu oglinda 150x750mm. Radian 5mm la 150x sau TS Planetary la 234x dau imagini mai bune. Spun ca am retinut si consider interesant acest rezultat deoarece pe dobsonianul de 200mm, tocmai Lacerta 4mm pare cel mai potrivit la 308x pentru observarea de detalii cum ar fi stelele rezolvate din roiuri. Am reusit sa vad si eu Veil Vest alias NGC 6992-NGC 6995, ca un arc slab luminos dar vizibil cu vedere directa. Nu am vazut nimic din Veil Est. La NGC 7000 am vazut foarte slab partea herscheliana denumita HV 37 care se citeste ca H (5) 37 adica nebuloasa 37 din clasa 5 ( notata de Herschel cu cifra romana V). Pleiadele au fost prea jos pentru vreun rezultat cat de cat concludent in privinta vizibilitatii Nebuloasei Maia. Nebuloasa Merope , numita si a lui Tempel nu s-a vazut deloc. Stelele galbene-oranj le caut si eu de fiecare data atunci cand vizitez Roiul Dublu din Perseu. Acest roi dublu este asociat cu ... Asociatia stelara OB Per1 care contine stele albe si albastre raspandite intr-o arie de 6 grade, centrata de NGC 869-884. Galaxia M33 a fost foarte slab vizibila dar se distingea greu si cu vedere directa. NGC 604 se vedea doar ca o steluta pufoasa, am vazut-o doar pentru ca ''ne cunoastem''. Altminteri nu as fi remarcat-o. Am mai vazut M57, M27,M29,M39,M92,M56,M71,M34,M103,NGC 663,NGC 457,NGC 6910, Stock 2,M31,M32 - nici urma de M110, NGC 6826- Blinking, NGC 6543- cu steaua centrala, NGC 404 -Fantoma lui Mirach. Partea Deep Sky m-a multumit , sa zicem. Partea de stele duble m-a dezamagit. Am observat Eps 1-2 din Lyra, Beta Lyr, STF 2740-STF 2747, Rho Her, Nu Dra, Mu Dra , 16-17 Dra ca tripla, Iota Cas - o tripla fantastic de frumoasa, Gama And, STF 3057 si altele pe care nu le-am notat. La inceputul observatiei mi s-a parut ca vad discurile Airy lipite ale lui 16Vul. Posibil ca mai tarziu sa se fi deteriorat seeingul dar nu am reusit sa cobor sub separatii de 1,4'' precum Pi Aql (STF 2583) cu separatie de 1,4'' sau STF 3602 cu separatia de 1,54''. Pur si simplu nu inteleg, cum poate o oglinda sa ofere o imagine foarte buna pentru Epsilon 1-2 sau Pi Aql dar la separatii mai mici se dea chix. Un telescop nashpa dar semne nashpa de la inceput. Nu se comporta bine pana la un punct dupa care parca-l scoate cineva din priza ... :roll: :cry: :( Testarea continua, va urma ... Mircea ----------------------------------- metalgibson 03 Oct 2021 22:27 ----------------------------------- Frumoase observatii cu liste lungi aveti cavalerilor stelari :shock: Ies si eu la observatii aproape in fiecare seara ,mereu cerul curat ma navaleste. nu-mi da pace sa stau in casa sa privesc filme cumintel ... in ultimele doua seri am observat vizual Jupiter,fiindca pe el eu imi aliniez montura goto ,am observat ambele benzi cafenii la ecuator foarte clar cu Ploss 25mm prin Meade D114mm/F1000mm reflector, si 4 sateliti ai lui ,(apoi am folosit si barlow 2x si 3x si am incercat si cu binoviewer care aduce extaz vizual si usurinta ochiului drept ,care mereu il astup cu mina,ca un pirat, cind nu-l mai pot tine inchis de la sine in tura cu un ocular) apoi am trecut la Saturn , culoare de caramel care mereu imi face pofta sa scot din geanta o ciocolata ca placerea ochilor sa se sincronizeze,sa "danseze" in tandem cu placerea gurii. apoi m-am reintors la Jupiter ca punct de referinta pentru a urca in sus stinga spre M2 ,un roi ,relativ micut ,apoi de la el iarasi in sus spre alt roi M15 ,apoi spre dreapta in centrul calei Lacteie deasupra capului meu spre M27 ,iar de la M27 pe autostrada Galactica am luato spre Nord Est cu autostop in Cassiopeia si apoi peste trei stele in drepta la oprirea terminus M31 Andromeda )) pe vrio 10 minute pentru odihna ca dupa un maraton . ,iar de aici n-am mai vrut sa urca la deal ,si un pic am coborit la vale ca in Miorita ... spre galaxia M33 care jumate de ora tot am cautat-o si n-am gasit-o fiind penultima oprire la care deja inghetasem si ma enervasem si hop ceva din alta parte se evise- coborisem mai jos spre proaspata evire de dupa acoperisul casei cu 5 etaje A iubitei mele M45 Pleadele...dupa care ea mi-a dat multe saruturi vizuale inainte de culcare , ieri mi-am modificat setupul, am scos telescopul de pe montura,am mesterit un mecanizm de prindere a camerei Canon ,si tot odata am prins de la telescop cautatorul,ca sa pot alinia mai usor pe tinta fotoaparatul ,am iesit la testare repejor,am aliniat montura goto si am indreptat-o spre andromeda ,am setat camera la 30secunde de captura la iso 1600 ,cit camera acumula iubire ,caldura stelara ,am zarit desubt la ultima stea Segin din Cassiopeia cu ochii liberi o pata sura pe linga HR860 care tot ma chema spre ea cu fotoaparatul si ma chema ca sirenele si am inteles ca trebuie sa ma dau ,e ceva interesant acolo ,vreun roi ,am indreptat camera in regiunea ceea si am facut 3 cadre, nu am gasit in stelarium cum se numeste aceste 2 roiuri,cineva le cunoaste? Am vazut pe facebook in grupurile de astronomi amatori ca duc o vinatoare asupra doua comete rpin astrophoto . 4P/Faye Comet si 67P Churyumov-Gerasimenko . cineva de pe forum a incercat sa le observe vizual? ----------------------------------- Mircea Pteancu 04 Oct 2021 00:16 ----------------------------------- Igor Felicitari pentru observatii ! Si pentru talentul literar, povestesti foarte frumos observatiile, imi face mare placere sa le citesc. Daca ai vazut cu ochiul liber ''ceva'' in Cassiopeia, din localitate , atunci acela este Roiul Dublu din Perseu=NGC 884+NGC 869. Felicitari si pentru poze, acolo la partea tehnica mai ales ... nu ma bag, avem destui specialisti. Pentru a gasi M33 : - Porneste din Alfa Tri -Mergi (spre dreapta sus ) de la Alfa Tri spre steaua HIP 7906 -Pe aceeasi directie si la distanta egala cu Alfa Tri- HIP 7906 gasesti steaua HIP 6862 -Te opresti la jumatatea distantei HIP 7906-HIP 6862 -Cu ocularul de 25mm sau 20mm cauti (imediat la stanga de punctul de la jumatatea HIP-HIP de mai sus) asterismul Y din poza din atasament. -M33 este in acelasi camp cu ''asterismul lui Mircea'', aflat la Nord-Est de galaxie. Deci ia-o incet, ''la pas'', nu te grabi,nu fa miscari ample de la punctul de jumatate, tinta este foarte aproape, la stanga in ocularul unui newtonian fata de asterism. -Asteapta-te la ceva infiorator de slab luminos,lasa timp ochiului sa integreze imaginea privind asterismul. -Este notat in atasament si cum se gaseste NGC 604, pornind tot de la asterism. Acum cateva minute am folosit aceasta metoda pe care o numesc ''metoda Y'', M33 a fost obiectul-acadea de azi pentru mine. Succes ! Cer senin , Mircea ----------------------------------- Erwin 04 Oct 2021 08:23 ----------------------------------- Iulian, felicitări pentru progrese și din partea mea! Sâmbătă seara am făcut și eu observații din balcon la Jupiter și Saturn cu newtonianul de 4", pentru că tocmai am muncit câteva ore dimineața și dupămasa (între 14-17 nu am voie să meșteresc, program de liniște în bloc...) ca să perfecționez clema de strângere de la micul Dobson. Am făcut partea de strângere de la zero, cu plăcuță de alamă mobilă pe care apasă șurubul, a mai rămas doar să-i pun un arculeț ca să n-o pierd. În acest fel șurubul nu se mai imprimă în șinele Vixen, cea de la newtonian fiind din... placaj multistrat. Am observat și eu conjuncția Ganimede-Callisto dar GRS nu, probabil nu era prezentă pe disc la ora aceea, nu am verificat. În schimb am văzut ceva detalii în benzile ecuatoriale, zona sudică delimitată de o bandă albă dar zona nordică nu așa de clar. Seeing-ul nu a fost chiar așa de bun, adia vântul. La Saturn am observat doar un singur satelit, Titan, Rhea nu a fost vizibil. De asemenea, diviziunea Cassini s-a lăsat greu prinsă, doar fracțiuni de secundă. Cele mai bune imagini le-am obținut cu TV Plossl 10mm+ barlow 2.5X by Saiph. Când am mărit mai mult folosind TS UWA de 7mm nu am obținut nimic în plus. Nu am încercat nimic altceva, durerile de spate m-au trimis la odihnă, pentru că nu am întors telescopul pe partea cealaltă a monturii și a trebuit să mă cocoșez. În prima parte m-am chinuit mult pentru că măsuța de grădină din balcon tremură ca varga, apoi am întors-o invers și am sprijinit-o de balustradă. Trebuie să fac un suport pe care să-l pun pe balustradă sau un adaptor pt trepied, montura ar avea loc și deasupra însă mi-e teamă că ar putea cădea, de la et.5 nu vreau să știu ce pagube ar face mașinii parcate dedesubt... :twisted: ----------------------------------- metalgibson 04 Oct 2021 12:20 ----------------------------------- Mie imi place cum povesteste Mircea ,Mircei ii place cum eu povestesc ...rezuma ca trebuie sa bem un Vin Negru De Purcari intr-o poiana sub cerul la fel de negru ca vinul , instelat :D Erwin asa ca intre barbati iti spun -din vremuri indepartate se stie ca o amanta iti i-a durerile de spate foarte bine :D ----------------------------------- iulian90 04 Oct 2021 14:19 ----------------------------------- Multumesc tuturor pentru felicitari. :) Igor. Felicitari si din partea mea pentru observatii si fotografiile cu galaxia Andromeda si cele doua roiuri NGC 869 si NGC 884, ce compun Roiul Dublu din Perseu, in vecinatatea granitei cu constelatia Cassiopeia . :) Cometele 4P/Faye si 67P/Churyumov-Gerasimenko inca nu le-am observat ,dar sper zilele astea sa observ macar cometa 67P care se vede la miezul noptii, fiind in constelatia Taurul. Multumesc pentru stire. :) Aseara am iesit din nou la observatii si am vazut vreo 14 roiuri deschise in constelatia Cassiopeia, cu telescopul de 150mm. Acestea sunt urmatoarele: - NGC 457 , la care am vazut 2 stele duble, printre stelele componente, cu separatie destul de stransa. - NGC 663, unde am vazut 3 stele duble , doua mai stralucitoare, cu separatie relativ mica si un slab luminoasa, tot cu separatie mica. - NGC 654, care contine o stea mai stralucitoare si in rest numai stele slab luminoase, fiind relativ mic si relativ compact. - NGC 659, este un destul de mic si copact, avand 7-8 stele, printre care si o stea tripla. - M 103, roiul cu stele dispuse in forma cifrei 1, contine si o stea galbena in centrul sau. In afara de stelele ce compun asterismul ,am mai vazut si multe stele mai slab luminoase in roi. - Tr 1, un roi foarte mic si compact ce se gaseste in apropiere de roiurile M 103 si NGC 663, are vreo 5 stele dispuse in linie, ce pot fi observate si separate mai lesne la grosismente mari, de la 100 ori in sus, datorita separatiei mici intre stele. In cazul de fata am utilizat grosismentele de 155 ori si chiar 350 ori ,cu telescopul de 150mm. - NGC 637, un alt roi ce se gaseste vest de steaua ε Cas, la care am vazut 6-7 stele slab luminoase, printre care si o stea dubla, fiind mic si compact. - NGC 559 , in apropierea lui NGC 637, mai spre vest de acesta, este mic, relativ compact si are vreo 5 stele. - Stock 5, care se gaseste de data acesta spre nord-est de steaua ε Cas, este relativ mic, continand 10 stele (printre care 5 stele mai luminoase). - Stock 6, la cateva grade spre est de Stock 5, este mai mare decat acesta, continand 12 stele (printre care doua stele mai stralucitoare si o stea dubla). - NGC 225 , dintre stelele Navi / γ Cas si κ Cas, este mai impresionant decat roiurile anterioare, continand 18 stele relativ luminoase (printre care si o stea dubla). - NGC 129, situat intre stelele γ Cas si Caph / β Cas , contine un triunghi format din trei stele relativ luminoase ,plus vreo 13 stele slab luminoase. - NGC 7789 , dintre stelele ρ Cas si σ Cas este impresionant, fiind relativ mare si contianad peste 30 stele slab luminoase. - M 52, la cateva grade spre nord-vest de steaua Caph, este si el impresioanat, mai luminos decat NGC 7789, insa mai mic si compact, avand vreo 25-30 stele ceva mai luminoase decat stelele din NGC 7789, plus o stea ceva mai stralucitoare decat restul. ----------------------------------- Erwin 27 Oct 2021 09:32 ----------------------------------- Aseară am făcut observații din balcon cu luneta ED 80mm pe montura Vixen GP motoriziată cu onStep și pe care abia recent am finalizat-o. Deoarece nu văd nordul din balcon este mai dificilă operațiunea asta. Dar ieri am reușit să fac o aliniere polară mai bună folosind un raportor digital de la Lidl astfel: am fixat pe raportor latitudinea locului și am fixat altitudinea bazei ecuatoriale vizând un perete vertical al blocului. Apoi am măsurat pe harta google pe telefon unghiul făcut cu direcția N-S de strada mea, blocul fiind paralel cu această direcție. Am aliniat azimutul bazei după marginea balconului. Precizia raportorului este de o zecime de grad iar precizia ochiometrică a alinierii o apreciez la un grad maxim. Când s-a înserat am așteptat să se însenineze, erau nori prea mulți, am putut face un Go-To la Jupiter care se zărea printre nori. După ora 11 a fost senin perfect așa că sesiunea s-a lungit până la ora 11 timp în care am trecut în revistă câteva obiecte. Driftul există încă, așadar în mod normal ar fi trebuit să fac o rafinare a alinierii polare cu metoda inclusă în aplicația de comandă a monturii onStep. Nu am făcut acest lucru deoarece încă nu sunt bine familiarizat cu coordonatele polare și în zona est-sud pe care o văd bine din balcon sunt puține stele strălucitoare pe care să le recunosc. În schimb am făcut o aliniere a sistemului Go-To după 3 stele pe care le-am găsit și recunoscut inițial. Nu am căutător la luneta aceasta, practic este o lunetă RFT, cu ocularul Panoptic de 24mm am un câmp în care Pleiadele se înscriu cu ușurință. După câteva pendulări către obiecte cunoscute, planetele Jupiter și Saturn trecând deja de meridian m-am ocupat de găsirea unor roiuri din catalogul Messier. Nu am putut observa prea bine spre NE unde ar fi fost vizibile roiurile din Auriga. Luna deja răsărise. Am căutat și alte obiecte difuze și am observat M42 cu 4 stele rezolvate în Trapez dar la mărire mare turbulența m-a împiedicat să văd mai multe. Luneta nu este grozavă la măriri mari din cauză că obiectivul provine dintr-un telescop terestru și este subcorectat, aruncă un halou roșu. Am găsit însă planeta Uranus care s-a văzut ca o stea albastră. Prinzând curaj am observat mai multe obiecte din catalogul Herschel 400, majoritatea fiind roiuri deschise până pe la magnitudinea 7, cele mai slabe nefiind vizibile. Asta este cerul din oraș și cu Luna destul de mare. Însă este bine și așa, doar frigul și oboseala m-au trimis în casă. Vom continua! :twisted: ----------------------------------- Armand Popa 02 Noi 2021 10:18 ----------------------------------- azi seara am iesit in curte la observatii cu dobsonianul de 300. Am observat cateva stele duble din constelatiile psc, peg, per si tau , stele carbon din lista 'astronomica league carbon star observing list' (88 deja vazute din 100) si cateva obiecte dso stf2978 dubla 8.3" stf2986 dubla 31" companionul e foarte palid stf3044 dubla 19" galbui-alb stf2841 dubla 22" galben- verzui stf2804 dubla 3.6" stf2797 dubla 3.5" si delta mag 1.5 stf2848 dubla 10" stf2920 dubla 13.5" stf268 dubla 2.9" stf301 dubla 8.2" galben-albastru BU1 dubla stea multipla stf369 dubla 3.6" stf336 dubla 8.6" stf360 dubla 2.9" stf391 dubla 3.9" stf434 dubla 34" Eps Lyra dubla rezolvata ca dubla dubla AG308 dubla 130" se vede si in cautator ca dubla STF552 dubla 9" S451 dubla 55" stf3019 dubla 10.9" stf3009 dubla 6.6" 35psc dubla 11" 38psc dubla 4.3" S398 dubla 69" stf155 dubla 4.9" 100psc dubla 15.6" 55psc dubla 6.6" stf98 dubla 19.8" stf533 dubla 20" 56 per dubla 4.3" delta mag 2.5 stf548 dubla 14" stf572 dubla 4.4" stf623 dubla 20" s461 dubla 79" 118tau dubla 4.7" NGC404 galaxie "Ghost of Myrach" M31 galaxie prin filtu uhc destul de detaliat chiar si din oras M32 galaxie se vede bine si M32 NGC1514 nebuloasa planetara "Crystal Ball Nebula" cu filtru uhc se vede nebulozitatea in jurul stelei M45 roi deschis Pleaiadele M15 roi sferic periferia rezolvata U Cam stea carbon culoare oranj splendida UV Cam stea carbon culoare oranj deschis xx Cam stea carbon stea carbon fara culoarea oranj specifica ST Cam stea carbon culoare oranj S Cam stea carbon stea slaba, nu se recunoaste decat o tenta de culoare spre oranj ----------------------------------- birza costel 02 Noi 2021 13:44 ----------------------------------- Bravo Armand pt frumoasele stele duble si deosebita lista Carbon foarte interesanta .Cer senin. ----------------------------------- MariusP 04 Noi 2021 09:45 ----------------------------------- Dupa o perioada mai complicata, am reusit aseara sa stapanesc montura Sky-Watcher Alt-Az SynScan GoTo impreuna cu luneta 102/660 mm. Am dotat-o cu un PowerTank si cu modulul SW SynScan WiFi, iar ca soft am folosit SynScan Pro App si SkySafari 4 Pro pe Android. Dupa alinierea pe 2 stele si configurand prin incercari "backlash"-ul pe altitudine si azimut, reusesc sa aduc obiectul cu GoTo in campul de 0.7 grade al ocularului Zoom 8-24 mm la 80x. Pe Jupiter am testat si optiunea "Point and Track" fara alinierea monturii: pozitionata manual, montura mentine foarte bine planeta in centrul FoV la 80x. Ca test, aseara am vazut: - Vega, Altair pentru aliniere - eps Lyr dubla-dubla rezolvate la 80x - Ste 1 (Stephenson 1) OC Lyr 3.79mx20' - bet Lyr dubla 3.5x6.7m/45"@147PA - M57 PN (Inelul) Lyr 8.8mx1.4x1.1' - gam Lyr dubla 3.25x12.1m/14"@307PA nerezolvata - M56 GC Lyr 8.27mx8.8' - bet Cyg Albireo dubla superba 3.07x4.67m/34.7"@55PA - Cr 399 (Collinder) (Umerasul) OC Vul 3.59mx89' ocupa tot campul de 1.5 grade la 30x - M27 PN (Haltera) Vul 7.09mx8x5.7' - NGC 6834 OC Cyg 7.8mx5' - alp Vul dubla 4.44x5.93m/427"@28PA - NGC 6823 OC Vul 7.09mx6' - NGC 6830 OC Vul 7.9mx5' - M29/NGC 6913 OC Cyg 6.59mX10' - Be 86 (Berkeley) OC Cyg 7.9mx6' - P Cyg variabila dubla 4.78x11m/11.4"@107PA - IC 4996 OC Cyg 7.3mx2' - Cr 419 OC Cyg 5.4mx4' - NGC 6910 OC Cyg 7.4mx10' - gam Del dubla 4.3x5m/9'@264PA ----------------------------------- Mircea Pteancu 04 Noi 2021 21:32 ----------------------------------- Ia sa vedem : - Igor a inceput sa observe roiuri, planetare si galaxii - Erwin incepe sa observe obiecte din Lista Herschel 400 - Din rapoartele lui Iulian se observa un salt calitativ important adus de apertura de 150mm a noului sau reflector - Armand incepe sa vada nebuloasele (candva nesuferite) si din oras - Marius vine cu un splendid si variat raport de observatii Aici am comentat doar ultimele postari de la acest topic. Lucruri bune sunt insa si in alta parte. De pilda noile rapoarte de observatii ale lui Costel Barza si rapoartele exceptionale ale lui Cristian Stancu aka Astroclubul Bucuresti, fiecare o bijuterie in parte. ... pai da, fratilor, asta e viata de forum ! Impreuna si fiecare in parte, avansam, invatam lucruri noi. Sa-i lasam pe teoreticienii pixului cu calculele lor aberante despre Universul inchis ... lumea reala este nesfarsita pentru ochiul ager si fara numar sunt lucrurile minunate din ea pentru cel cu cugetul treaz ! Am sa inchei urand lui Marius sa foloseasca cu sanatate nou imblanzita montura si asteptam cu mare drag sa citim rapoartele sale care speram sa devina cat se poate de frecvente ! Mircea ----------------------------------- MariusP 05 Noi 2021 00:11 ----------------------------------- Am sa inchei urand lui Marius sa foloseasca cu sanatate nou imblanzita montura si asteptam cu mare drag sa citim rapoartele sale care speram sa devina cat se poate de frecvente! Multumesc Mircea! E interesanta montura si, chiar daca o sa ma limitez un timp la observatii doar din balcon, o sa-ncerc sa prind cat mai multe obiecte interesante. ----------------------------------- Armand Popa 09 Noi 2021 21:54 ----------------------------------- MariusP, super ca ai reusit sa faci montura goto sa functgioneze. Am avut la moment dat o montura alt-az goto care mergea unde vroia el, nu am reusit sa ii dau de cap Azi seara am iesit la observatii. Am pus frumos telescopul la aclimatizat, mi-am pregatit obiecte de observat, am inceput observatiile cu dobsonianul de 12" -Epsilon Lyr, rezolvat ca dubla dubla, totul ok, seeing bunicel -Eta Cas cu companionul pitica bruna -Ngc457 ET Cluster...hmm...ceva nu e ok, e prea palid roiul asta fata de alte dati, oare de ce -ma uit la cer...oppa, nu se vad stele, nu se vede nimic e ceata complet si peste tot De cand ma stiu, nu am patit asa.. la ora X:40 minute totul perfect la X:41 nu mai vad absolut nimic de ceata densa... Abia astept sa treaca toamna Armand ----------------------------------- Erwin 09 Noi 2021 22:16 ----------------------------------- Din păcate noiembrie e o lună cu vreme schimbătoare, ne pregătim de iarnă, azi a plouat aproape toată ziua la București dar seara s-a înseninat vreme de vreo oră. Am pregătit instrumentele pentru observații în balcon, am aliniat montura după Aldebaran și Fomalhaut. Și s-a înourat din nou. Mai aștept un pic, în caz că se deschide din nou cerul mai târziu. Cer senin tuturor și spor la observații! ----------------------------------- Mircea Pteancu 10 Noi 2021 16:38 ----------------------------------- Armand Ha, ha, asta-i semn de tinerete ... Vei mai avea parte, eu am patit asa de mai multe ori. Am si notat in jurnal de cateva ori: cand am centrat obiectul, totul parea a fi in regula. Apoi, tot priveam si se vedea din ce in ce mai rau ... m-am foit, am spus (vorba italianului) vreo doua cuvintele ... s-o fi aburit optica ? ... ridic capul ... oroare ... cerul adineauri senin, era complet acoperit de nori. Doar puterea optica a telescopului mai reusea sa arate imaginea palida a obiectului, prin nori. Obiectele luminoase, cum este Albireo, se vad prin norii subtiri chiar si cu luneta de 60mm. Apoi,cand norii se ingroasa ... zero barat. Cer senin, Mircea ----------------------------------- gpaunescu 10 Noi 2021 17:14 ----------------------------------- Din cauza asta am pregatit o montura manuala. In ultimul timp te uiti si vezi ca-i senin, iti aduci sculele afara si nu mai e senin. Sau mai rau ca la Erwin, apuci sa faci alinierea si ... brusc apar norii. Asa, cu cea manuala fug repede afara si ma uit cat apuc. ----------------------------------- iulian90 11 Noi 2021 13:30 ----------------------------------- Noptile senine stabile sunt tot mai rare din ce am observat in ultimul timp. Nu stiu daca am avut parte de mai mult de 5-7 nopti cu cer senin stabil in octombrie, in rest numai nopti instabile, cu innorari temporare sau nopti cu innorari de lunga durata. Ce-i drept, se stie ca vremea devine mai instabila in sezonul rece, mai cu seama la sfarsitul toamnei-inceputul iernii, cand temperatura in jurul punctului de roua sau inghet si umiditatea mai ridicata favorizeaza aparitia cetei si a norilor Stratus de joasa altitudine care persista uneori si o luna, cum s-a mai intamplat in anii trecuti. Dar vremea parca devine tot mai imprevizibila pe an ce trece, sfidand prognozele. Si eu am mai patit sa ies cu telescopul afara la observatii si dupa 10-15 minute sa se innoreze subit, norii parca aparand de nicaieri , formandu-se prin condensarea umiditatii din atmosfera locala, dar si dati in care afara era innorat complet si dupa jumatate de ora sa vad ca e senin complet, in astfel de situatii ies imediat cu telescop, binoclu la observatii. :) De ex. azi noapte vremea a fost stabila, cu cer senin de calitate, dar si frig care insa nu m-a descurajat deloc, echipandu-ma corespunzator si mai intrand in casa la caldura din cand in cand. Am iesit la observatii cu reflectorul de 150mm, dar si la astrofoto cu reflectorul de 114mm, camera Canon 450D si montura Bresser cu ghidaj. Asadar am facut atat observatii vizuale, cat si astrofoto si un desen la un obiect de cer profund. :) Mai intai am pregatit echipamentul astrofoto si l-am pus sa fotografieze nebuloasa de emisie Northen Trifid / NGC 1579 din constelatia Perseu, in apropiere de granita cu constelatia Auriga. Imaginea nebuloasei o puteti gasi in topicul Teste astrototografie din sectiunea Astrofoto Incepatori. Apoi am inceput cu observatiile vizuale prin telescopul de 150mm, si am observat urmatoarele obiecte ceresti: Roiul deschis Tr 2 din Perseus, la aproape 2 grade spre vest de steaua Eta Persei, este dispersat, avand 25 stele, din care 5 mai stralucitoare. Roiul deschis NGC 957 din Perseus, la 1,5-1,7 grade spre est de Roiul Dublu (de NGC 884), este mic dar dispersat, avand in jur de 16 stele slab luminoase. Roiul deschis M 36 din Auriga, are peste 35 stele cu tot cu cele mai stralucitoare. Roiul deschis M 38 are chiar si mai multe decat M 36, spre 40 stele, dar este mai mare si mai dispersat, stelele componente fiind mai slab luminoase. Roiul deschis M 37 este "perla" constelatiei Auriga, fiind relativ compact si continand 35-40 stele, mai ingramadite decat la celelalte roiuri. Roiul deschis NGC 1907 din Auriga, nu prea departe de M 38, este si el mai impresionant atunci cand cerul este mai negru, observand peste 10 stele destul de slab luminoase. Este mic si compact. Langa roiul NGC 1907 mai sunt doua stele mai vizibile care servesc drept reper pentru gasirea acestui roi slab luminos. Roiul deschis asociat cu nebulozitate NGC 1931 din Auriga, din apropiere de M 36. La acest obiect am zarit la grosismentele de 155 ori si 350 ori, un triunghi din 3 stele foarte mic, inconjurat de o nebulozitate slab luminoasa. Nebuloasa M 1 din Taurus, era si ea relativ bine vizibila fara filtrul UHC, la grosismentele de 70 ori si 155 ori, ca o nebulozitate de forma rotunda, usor eliptica. Roiul deschis Cr 21 din Triangulum. Acest obiect, desi il aveam afisat pe atlasul Deep Sky Hunter, abia recent am dat de el pe Stellarium si ulterior l-am observat si pe atlas si am zis sa il observ, sa vad daca e dificil sau usor de observa, cate stele are cat de mare si dispersat este. Aseara l-am gasit relativ usor, plecand de la steaua Alpha Trianguli spre sud, la vreo 2,5 grade. Are cam 11 stele ,din care 4 mai vizibile, printre ele si o dubla cu separatie relativ larga si simetrica. I-am facut si un desen data tot este un obiect nou descoperit. Galaxia M 33 din Triangulum era cam greu vizibila atat la grosismentul de 35x, cat si la 70 ori iar la 155 ori nu se vedea decat nucleul foarte slab luminos. Nebuloasa extragalactica NGC 604 in schimb se observa mai bine decat M 33, ca o nebulozitate sferica ,foarte mica dar slab luminoasa. Galaxia NGC 772 din cosntelatia Aries (Berbecul) este un nou obiect, observat pentru prima data aseara. Este foarte greu vizibila, numai la grosismentul de 155 ori se poate observa. Galaxia M 77 din Cetus este la cealalta extrema, fiind foarte usor vizibila, luminoasa si de forma rotunda. Galaxia NGC 936, tot din Cetus, nu prea departe de M 77, este relativ greu vizibila, de forma rotunda, difuza. Galaxia NGC 584 din Cetus, pe care am mai observat-o demult, era mai bine vizibila decat NGC 936, mica putin eliptica si difuza. *In timp ce observam aceasta galaxie, la ora locala 21:57 TLR, am zarit o stea de magnitudinea 10 care ma cam deruta, fiindca isi tot schimba pozitia fata de celelalte stele si fata de galaxie. Stand si observand mai indelung acea stea constat ca ea parea fixa in campul ocularului de 9mm, la grosismentul de 155 ori, in timp ce celelalte stele se miscau in campul ocularului, participand la miscarea celesta, inclusiv galaxia NGC 584. Mi-am dat seama repede ca acea stea nu putea fi altceva decat un satelit geostationar. Dupa alte 10 minute am zarit alte doua "stele" care isi schimbau pozitia fata de galaxie si celelalte stele din jur, tot sateliti geosatioanari, care aveau magnitudini de 10,5-11. Peste alte doua minute ,la 22:09 observ alte doua "stele miscatoare" apropiate una de cealalta, una de mag. 10 ,cealalta de mag. 9, fiind tot sateliti geosationari. La ora 22:17 am observat un alt satelit geosationar de mag. 10,5 trecand foarte aproape de galaxia NGC 584, iar peste 3 minute alti doi sateliti geostationari foarte unul de celalalt, de mag. 10. Deci in total am observat vreo 8 sateliti geostationari in timp ce observam galaxia NGC 584 dar si alte doua galaxii din apropiere. Interesanti acesti sateliti geosationari, care raman ficsi in campul ocularului, miscanduse sincron cu Pamantul in jurul axei sale. Si cred ca sunt multi, o gramada. Acum cativa ani am mai observat vreo cativa sateliti geosatationari, iar cand am observat pozitia lor in Stellarium am ramas uimit de cati multi sateliti pot fi, cateva zeci, poate chiar si o suta pe orbita terestra. Am observat ca acesti sateliti sint vizibili pe la declinatia -5,-7 grade, mai sus sau mai jos de atat nu se vad. Pentru astrofotografie insa sunt daunatori, lasa multe dare luminoase pe cadre. In fine, sa revenim la subiect: Galaxia NGC 596 din Cetus, in apropiere de NGC 584 este pentru prima oara observata aseara, fiind mai greu vizibila decat galaxia NGC 584. Galaxia NGC 615 din Cetus, in apropiere de galaxia precedenta, deasemenea este pentru prima oara observata, fiind foarte greu vizibila. Si ultimul obiect ,galaxia NGC 720 din Cetus intre stelele Zeta Ceti si Tau Ceti ,este un obiect ce a mai fost observat si in trecut, fiind la fel de vizibila ca si galaxia NGC 584. Deci, facand rezumatul la ce am observat aseara, am vazut 18 obiecte de cer profund, din care 4 noi, un roi deschis (Cr 21) si trei galaxii (NGC 772, NGC 596 ,NGC 615), plus 8 sateliti geosationari (si doua comete, 67P si C/2019 L3, ale caror observatii sunt postate la topicul potrivit). Cu aceste 4 obiecte noi descoperite aseara, am ajuns la 201 galaxii observate, 162 roiuri deschise, 47 roiuri globulare, 45 nebuloase planetare si 23 nebuloase difuze, in total 478 obiecte de cer profund. ----------------------------------- Mircea Pteancu 13 Noi 2021 00:12 ----------------------------------- Iulian Strasnica sesiune de observatii ai avut ! Roiul Tr2 si NGC 957 din Perseus le-am observat si eu in Octombrie. NGC 1931 l-am observat iarna trecuta. Si eu am vazut nebulozitatea fara UHC si trei stele, am pe undeva schita observatiei. Multumesc pentru sugestia ref. roiul Cr 21 din Triangulum. Cer senin, spor la observatii in continuare, Mircea ----------------------------------- Erwin 13 Noi 2021 16:48 ----------------------------------- Felicitări, Iulian, ai avut un palmares bogat! Serile trecute a fost senin și la București, dar nu grozav. Am făcut în continuare teste cu montura onStep Go To și am pus și newtonianul Hinds. Am putut observa puține obiecte pentru că tubul se lovește de marginea balconului în anumite poziții, nu pot să fac meridian filp sau acoperișul îngustează câmpul vizual. M-am mai jucat și cu luneta ED80 cu care am încercat să fac niște imagini cu o cameră ASI290MM mono, împrumutată. Am obținut ceva imagini la un câmp de stele până la mag. 12 și la M42. Nu le-am prelucrat, nu mă pricep la prelucrarea imaginilor DSO, scopul a fost să văd ce poate setup-ul. Pare promițător pentru că la previzualizare vedeam detalii frumoase în nebuloasă, în timp real, la expuneri de 1-5 secunde. Stelele mai luminoase si centrul nebuloasei unde se află trapezul apar arse. Probabil trebuia sa expun si mai putin si sa fac o combinatie. Desigur, in mainile unui specialist astrofoto si cu o camera CCD cu filtrele corespunzatoare ar iesi imagini frumoase. Nu ma pasioneaza domeniul insa vreau sa explorez in special posibilitatile tehnice ale monturii, sa verific cat de bine urmareste, care sunt erorile periodice si ce reglaje mai trebuie facute. La vizual nu se pot constata aceste lucruri. Pleiadele se încadrează foarte frumos în câmpul ED80 cu Panopticul de 24mm. Am mai vizitat Luna, roiurile din Auriga (abia se văd câteva stele, spre NE e poluarea cu lumină mult mai mare). Cu newtonianul se văd mai bine, desigur să nu fie cerul cețos sau cu nori de avioane. Sau, mai rău, cu smog de la arderile de deșeuri care mai nou sunt făcute "noaptea, ca hoții". În unele seri nu am putut face observații din cauza mirosului de gunoi ars chiar dacă era senin, nu era de stat pe balcon. ----------------------------------- iulian90 13 Noi 2021 20:44 ----------------------------------- Multumesc pentru felicitari. :) Sper sa mai am parte de asemenea seri, in care sa fac multe si interesante observatii. Acum este innorat ,dar luni ,marti si miercuri se anunta iar senin conform prognozei, dar nu se stie, vremea a inceput sa sfideze tot mai des prognozele meteo. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 29 Noi 2021 01:16 ----------------------------------- Ehei, dragii mosului, Noiembrie e aproape gata si recolta observationala e sub buricul broastei ... ca sa ma exprim acceptabil. :cry: Am inregistrate opt observatii: -trei cu ochiul liber -trei cu binoclurile (1/ B7x50mm+1/ B 20X60mm+ 1/B 9x60mm) -doua cu dobsonianul Toleascop 200mm. Ultima observatie inregistrata in jurnalul de observatii este cea de Miercuri 24 Noiembrie a.c. Am folosit pentru acea observatie dobsonianul D=200mm dupa cum urmeaza: -Am centrat cautatoarele pe (si apoi am rezolvat si separat) Theta Aur care la 154x/zoom Baader s-a vazut excelent ca stea tripla= STT 545. -Cerul nu prezenta o transparenta prea buna asa ca am inceput prin vizitarea vizuala a unor binecunoscute VIP-uri ale galaxiei noastre : M37-M36-M38-NGC 1907. -In general, dobsonianul meu este (aproape) permanent echilibrat termic. Observand roiurile deschise de mai sus, m-am delectat cu frumoasele lor imagini, vazute la mariri de la 61x la 154x cu ocularul zoom Mark III. In jumatatea de ora astfel petrecuta, tubul optic si ocularele au avut timp sa se echilibreze termic, perfect. Nu numai tubul optic are probleme termice dar si ocularele, mai ales daca le aducem sub cer, smulse din somnul lor in caldurica din casa ( de reducerea careia se va ocupa curand guvernul gradat al acestei tari degradate). Cu cat ocularul este mai complex, cu atat are inertie termica mai mare. -Cerul cu transparenta scazuta este deseori asociat cu seeing bun. Miercuri, seeingul nu a fost cine stie ce grozav dar eu ma multumesc cu Pickering 6/7 notat. Dar poate a fost , cel putin uneori, Pickering 5/6. -As fi vrut sa incep cu un raid dublist prin Orion dar cu greu am prins Mintaka in vizor. Deocamdata, constelatia este prea jos la orele serii si interfereaza in imagine crengi de copaci, cabluri, hornuri ... si mai stiu eu ce. Am dat ''pas''. -M-am reorientat spre Berbecul / Aries despre care reamintesc din nou amatorilor de Astrologie ca nu are nici o legatura cu fiinta patrupeda blanoasa, de sex masculin. Constelatia a fost denumita dupa berbecul de asalt. In Aries am observat : -Lambda Ari : separatie 37'', culori :alb+ galben pai -1 Ari/ STF 174; separatie 2,9'' (notat 4''), culori : oranj+alb. Am facut schita. Pentru haiducii cu telescoape mari, acolo este inca o dubla numita SLW 86, formata din stele de 16mv si 17mv. Trebuie sa fie usor de rezolvat la separatia de 17,5''... :P -10 Ari/ STF 208: sep. 1,58''; PA = 349,3* -am notat PA estimat= 350*-355*; la PA am estimat grozav de bine dar la culori nu ma potrivesc cu StelleDoppie care zice ''yellow-white'' iar tata Mircica a notat ''alb-mov''. Companionul vizibil intre primul si al doilea inel de difractie, mai apropiat de primul. -14Ari/ H 6 69: tripla si acesta este singurul punct unde ''toata lumea este de acord''. Separatii de 96'' si 106'' , estimat la 1,5 minute de mine. PA = 279*, estimat de mine 300* la AC si PA= 35*, estimat la 70* ... la AB :oops: -STF 194 este o dubla slab luminoasa (7,62mv-9,46mv), sep. 1,3''. Aici, spre bucuria mea, suntem de acord la PA= 279*, estimat la 280* si la culori ''alb-alb''. -STF 271: sep. 12,8'' , estimata la aprox. 10''; PA= 183*, estimat la 180* - iuhuuuu; dezacord la culori ''yellow-white'' dupa StelleDoppie si notate de mine ''alb- oranj intens sau ruginiu); nici la Delta m nu am aprecita bine: 2-2,5mv la mine, 4mv dupa SD. -30 Ari/ STFA 5: sep. 37,9'', estimata de mine 50''; PA = 275*, estimata de mine intr-un mod stimabil la 270*; culori ''yellow-white - yellow-white'' la SD, evaluate de mine ''alb-galben pai''. -STF 289 : sep. 28,6'', estimata la 50'' ; macar la PA=1* m-am potrivit cu estimarea mea '' la Nord'' care inseamna 0*. -41 Ari/ STT 47/ H 5 116: stea multipla, vazuta de mine ca tripla, sep: 35''/STT 47 si 28''/h 5 116; eu am notat ''companioni f. slabi, ambii la Vest''; PA= 296* si PA= 238* -Ari 52/ STF 346 : ei bine, iata observatia - fie ea chiar si singura observatie - pentru care as fi dat toate celelalte observatii ale acestui Noiembrie. Iata intai ce am notat eu dupa observarea acestei duble la 308x/ Lacerta 4mm si 385x/ TS Planetary 3,2mm: '' subarc, nerezolvata, B la PA =aprox. 120*, Delta m= 0,5mv - 1mv, culori: alb-alb. B la 20'', f. slab, PA = 10*.'' Iar acum sa privim in oglinda adevarului : AB: separatia = 0,52'' , PA= 259*, culori ''alb-alb'' AC: este companionul pe care eu (surescitat de ceea ce vedeam) l-am numit eronat ''B'' in loc de ''C''; separatie= 5,1'', estimata eronat la 20'' , PA= 358*, estimat 10*. Comentariu: am folosit de putine ori ocularul TS 3,2mm la 385x pentru a avea rutina formata in estimarea separatiilor. Eronatul PA= 120* de la dubla AB trebuie citita ca PA= 300* = 120*+ 180*. O eroare de 30* nu indica o precizie de invidiat dar vorbim despre detaliile unei stele cu separatia de 0,52'', aflata sub puterea de rezolutie a modestului meu telescop dobsonian si cu Delta m = 0 mv. Adevarul este ca am fost extrem de incantat de aceasta observatie. Am facut schita. -Cu STF 427,avand separatia de 7'', am parasit Aries si am trecut in Taurus.Dar se facuse frig de-a binelea. -M-am delectat (si am incheiat) cu imaginea frumos separata la 0,77'' si 22,4'' a lui 7 Tauri vazuta si ea, precum STF 346 ca tripla, atat la 308x, cu ocularul Lacerta 4mm cat si la 246x , cu ocularul Radian 5mm. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 06 Dec 2021 01:06 ----------------------------------- Ca sa fac putina ordine in jurnalul meu de observatii: Miercuri 1 Decembrie am facut observatii cu luneta 60x828mm. Joi 2 Decembrie am facut observatii cu newtonianul 76x700mm. Vineri 3 Decembrie cerul de seara, plin de nori nu a fost prea incurajator. Totusi, emisfera estica avea sparturi mari de ''senin'' printre nori asa ca mi-am zis ca voi fi multumit daca voi reusi sa vad doar imaginile frumoase ale Pleiadelor si a stelei duble Gama din Andromeda. De pilda. Iar daca va mai fi ceva, va fi bonus, ca doar traim epoca gratificarilor nu totdeauna meritate. Am folosit luneta ''zoth'' 90x600mm cu grosismentele si maririle urmatoare : 20x/ LV 30mmx 2'' - 75x/ Baader zoom - 120x/ Radian 5mm - 150x/ Lacerta 4mm. Plus oglinda diagonala 2'' si cautator RDF. Observatii: -Pleiadele au prezentat o imagine cam lesinata (adica slab luminoasa) din cauza transparentei scazute. Nu-i de mirare, cei doi companioni de 8,26mv din triunghiul de langa Alcyone abia au fost vizibili. -Hyadele au fost ceva mai spectaculoase. Am remarcat ca steaua Theta 2 Tauri este de culoare galbena,spectru G9 III, in timp ce steaua estica Theta 1 Tauri este de o culoare alba cu usoara nuanta crem , spectru A7 III, (clase spectrale conf. Aladin Lite). Unora o sa le para ridicol dar asa inteleg eu hobby-ul observatiilor de Cer Profund. Deep Sky, dupa cum l-a numit W. S. Houston: sa observi obiectele situate inafara Sistemului Solar. Dar si detalii ale unor obiecte cunoscute, unele chiar arhicunoscute. Diferenta de culoare, deci de spectru, deci de tip, deci de stare fizica si de evolutie ale stelei Theta Tau, o dubla larga lejer observabila cu ochiul liber, eu le-am remarcat abia in seara despre care vorbesc. Desi steaua Theta Tau imi este familiara de cateva decenii. -Am rezolvat Theta Aur ca stea tripla la 120x/ Radian 5mm cu separatiile de 4,1'' si 56'', cu o diferenta de 4,6mv intre luminozitatea componentelor. -Am observat de doua ori triada M37-M36-M38. Odata la inceput si apoi spre sfarsitul observatiei. Prima data mi-au lasat aceeasi impresie ca Pleiadele dar a doua ora, cand cerul a devenit mult mai curat, au fost splendide, bogate in stele si stelute. A doua oara s-a vazut ca o ceata slab luminoasa, de mici dimensiuni, cu doua stele inglobate si roiul deschis NGC 1907. -M 35 a fost si ea impresionanta. -Dar fiind in Gemenii am incercat si am reusit sa rezolv dubla Delta Gem cu separatie de 5,5'' si cu o diferenta de 4,6mv intre luminozitatea componentelor. Aici am devenit mai indraznet deoarece s-au imbunatatit conditiile de observatie si am reusit sa rezolv dubla la 75x in ocularul zoom Mark III. -Castor a fost rezolvat ca tripla de-a dreptul glorioasa ! -Orion se ridicase suficient deasupra orizontului, am fost tentat sa parcurg asa numita ''Secventa a lui Lockyer''. Am rezolvat fluierand Delta Ori si Lambda Ori. Zeta Ori a fost rezolvata ca tripla (2,2'' si 58''). Sigma Ori a prezentat sapte componente, printre care si companionul C, dificil, cu separatia de 11,4'' si delta mag= 5mv. Rigel/ Beta Ori a cerut marire de 120x pentru a fi rezolvat si oleaca de vanatoare pentru sesizarea companionului de 9,2'' si Delta m= 6,5mv. Nu pot sa completez insa Secventa lui Lockyer cu acest instrument deoarece 52 Ori de 0,99'' este ...fara speranta. Dar restul secventei nu prezinta mari dificultati pentru luneta ''zoth'', de unde deduc ca acest instrument ar fi obtinut un calificativ bun chiar si de la Lockyer, un renumit ''scartar'' in materie de telescoape. -Ei bine, daca 52 Ori nu a fost rezolvabila, separarea clara a lui Eta Ori de 1,9'' m-a umplut de incantare ! -Oricare dublist stie ca atunci cand atmosfera este favorabila, incerci sa fortezi limitele tale si ale instrumentului. Aceasta am facut si eu incercand sa rezolv 32 Ori cu separatia de 1,37''la 120x si 150x. Am fost departe insa de a separa aceasta stea. Nici nu am rezolvat-o dar excelenta luneta mi-a prezentat aceasta stea cu discurile Airy suprapuse. Companionul se vedea ca un mugur plinut,un cerculet pitit si doar partial vizibil langa steaua primara, in cadranul din dreapta sus. Ceea ce inseamna, datorita diagonalei, ca se vedea in cadranul NE. StelleDoppie a confirmat PA= 44*. Am sa mai incerc dar aceasta cred ca este cea mai buna rezolutie pe care o pot atinge cu acest instrument. Limita teoretica este 1,33'' dar luneta 90x600mm este un instrument RFT in primul rand, deci de campuri largi, bine corectate, nu pentru rezolutii mari. Pentru un acromat F/6,67 este o performanta de vis. Felictarile mele creatorului ei, colegul nostru zoth ! -In Trapezul lui Orion se vedeau patru stele, nebuloasa avea detalii, stele inglobate si forma de pasare de prada, una dintre aripi ajungand pana aproape de Iota Ori. -Iota Ori a fost rezolvata ca tripla iar STF 747 ... no comment ! -NGC 1981 si-a prezentat osatura completa de aligator, dubla STF 750 de 4,1'' din laba nord-estica fiind rezolvata cu ocularul zoom la 75x. -Cerul a devenit suficient de curat pentru a ingadui observarea nebuloasei NGC 1980 in care este scufundata Iota Ori. Aceasta mi-a dat curaj si, comparand culoarea fundalului cerului din roiul NGC 1981 cu cea din preajma stelelor 42Ori - 45Ori, am vazut semne (sau urme) ale nebuloasei NGC 1977 ca o ceata neregulata ca luminozitate si forma. - Messier 78 s-a vazut ca un obiect cetos, slab luminos, de mici dimensiuni, continand o stea. Am gasit M78 cu metoda triunghiului pitagoreic. -Am revenit la Delta Gem unde la 75x se vedea companionul la Sud. Dar de data aceasta am revenit pentru a revedea planetara Eskimo Nebula, vazuta ca o mica pata de ceata luminoasa. -Trebuia sa profit de aceasta seara asa ca am incheiat cu reobservarea nebuloasei Messier 1 gasita prin metoda dublei STF 742; si a galaxiei M33 gasita prin metoda Ygrec. Fara aceste trucuri nu cred ca le-as fi gasit, atat de slab luminoase s-au vazut ambele obiecte. Apoi frigul m-a alungat in casa. Joaca devenea chiar periculoasa daca o mai prelungeam, se putea ca articulatiile mainilor sa nu mai functioneze bine si sa-mi pun in pericol pretioasele oculare. Stiu, stiu! Ale voastre-s mai pretioase. Asa o fi ... dar nu sunt ale mele. :mrgreen: Cer senin , Mircea ----------------------------------- Vexatyk 06 Dec 2021 15:33 Vantaoarea de Herschel 400 ----------------------------------- Daca tot a fost dat sa fie si senin si liber in seara de 30 noiembrie m-am intalnit cu amicul meu din Braila - Andrei Ionescu si am continuat o vanatoare inceputa de undeva din vara si anume lista Herschel 400. Incalzirea ne-am facut-o fiecare cu un drum de aproximativ 150 km fiecare , el fiind din Braila si eu din Vaslui , iar punctul de intalnire l-am ales undeva la mijloc, cam pe granita judetelor Galati si Vaslui , in zona localitatii Garbovat. Cerul ce a spun , un bortle 3 spre 4 cu destul de multa poluare luminoasa la orizont si un dom de lumina consistent pe partea nordica de la orasul Barlad. Am început observațiile din lista Herschel 400 pe la ora 19:30 după rezolvarea unor dificultăți tehnice (se blocase un șurub de colimare la oglinda pricipală a telescopului lui Andrei, fără de care nu puteam să colimam telescopul) și ne-am apucat de strâns în jurul orei 23:00, din cauză că ne înghețaseră toate componentele (de la cele sfinte până la cele mai puțin sfinte). Am mai dat gata nu mai puțin de 7 constelații, împreună cu obiectele de toate felurile găsite pe tărâmurile acestora, după cum urmează: CAMELOPARDALIS: -Ngc 1501 și ngc 1502: primul nebuloasă planetară, destul de pufoasă și mult mai fadă decât toate celelalte stele din câmpul vizual, celălalt roi deschis foarte drăguț, bogat, cu stele strălucitoare, ambele obiecte aflându-se la un câmp jumate distanță; -Ngc 1961: galaxie spiralată cu nucleul vizibil si destul de proeminent si luminos; -Ngc 2403: galaxie spiralată barată, luminoasă, care parcă își dezvăluie structura și brațele, prezentând 3 stele destul de strălucitoare în interior; -Ngc 2655: galaxie lenticulară de magnitudine 10.1, foarte pufoasă și cu nucleul destul de luminos. TAURUS: -Ngc 1647: roi stelar deschis, extrem de mare si bogat în stele, ocupând aproape tot câmpul vizual disponibil, ușor observabil și în căutător; -Ngc 1817: roi stelar deschis, care împarte câmpul vizual cu Ngc 1807, ce nu este pe lista Herschel 400, dar care, împreună, oferă o priveliște foarte interesantă, cu zeci de stele de diverse magnitudini în ocular. ORION: -Ngc 1788: nebuloasă de reflexie ușor de găsit și de observat, destul de luminoasă, pe care poți foarte ușor să o confunzi cu o galaxie, grație diametrului mic pe care îl are; -Ngc 1980: roi deschis+nebuloasă, aflate în jurul ultimei stele din sabia lui Orion (Hatsya), roiul având puține stele însă strălucitoare iar nebuloasa fiind foarte proeminentă în jurul stelei Hatsya (iota Orionis); -Ngc 1999: nebuloasă de reflexie, ceva mai jos de sabia lui Orion, în ocular apărând ca o pată difuză, cețoasă, foarte asemănă toare unei nebuloase planetare; -Ngc 2022: nebuloasă planetară, aflată în apropierea stelei lambda Orionis (Meissa), foarte mică în diametru și, ceea ce ne-a și ajutat să o diferențiem de stele la grosisment de 70x, destul de slabă în luminozitate. La puteri de mărire de 100x deja devenea pufoasă și ușor de observat; -Ngc 2024: nebuloasă de emisie, bine-cunoscuta nebuloasă flacără (flame nebula), cu filamentul central vizibil fără filtru iar fu filtru UHC cu mai multe vinișoare negre mai ușor de observat; -Ngc 2169 și Ngc 2194: roiuri stelar deschise în brațul vânătorului, primul mic, compact și destul de bogat în stele iar al doilea ceva mai sărăcăcios din toate punctele de vedere; -Ngc 2186: roi deschis, la granița cu constelația Monoceros, foarte sărac în stele și deloc spectaculos. DRACO: -Ngc 3147: galaxie spiralată destul de slabă în luminozitate, doar cu nucleul vizibil; -Ngc 5866: galaxie lenticulară (Spindle galaxy), destul de luminoasă și cu o formă ușor alungită, având mari bătăi de cap în observarea ei din cauza domului de lumină din zonă; -Ngc 5907: galaxie spiralată, vecina lui Ngc 5866, o muchie extrem extrem de subțire, abia vizibilă în poluarea luminoasă din zonă însă cu mare potențial la cer negru; -Ngc 5982: galaxie eliptică destul de slabă în luminozitate, cu nucleul ușor observabil; -Ngc 6543: nebuloasă planetară, celebra Cat’s Eye care mă surprinde de fiecare dată cu acel verde smarald. ARIES: -Ngc 772: galaxie spiralată de magnitudine 11, de tip “flegmă” cum ne place nouă să îi spunem, fără pic de detalii în afara de nucleul puțin luminos, însă ușor de găsit. PISCES: -Ngc 488 și Ngc 524: galaxie spiralată respectiv lenticulară, relativ apropiate, amândouă prezentând doar un nucleu puțin luminos, intrând cu brio in categoria “flegme”. PEGASUS: -Ngc 7217 și Ngc 7331: galaxii spiralate aflate în apropiere una față de cealaltă, prima făcând parte din categoria flegme iar cea de-a doua fiind mai luminoasă (mag 9.8 față de mag 12), prezentând o ușoară formă alungită; -Ngc 7448 și Ngc 7479: galaxii spiralate (cea de-a doua barată), vecine, cu nucleu destul de luminos și fără alte detalii de structură; -Ngc 7814: galaxie spiralată destul de draguță și luminoasă, însă doar cu nucleul vizibil. MONOCEROS. Din afara listei am mai trecut in revista: -Ngc 2244: nebuloasă de emisie și roi deschis, faimoasa Rosette nebula, fără doar și poate atracția serii, fabuloasă cu ajutorul filtrului UHC. De jur împrejurul roiului deschis, bogat în stele strălucitoare, se desfășoară filamente spectaculoase de nori de gaz, dând senzația că privești o țigară aprinsă înconjurată de propriii nori de fum. - roiurile deschise M36, M37, M38 din Aurgia - M45 - pleiadele - M42 - Nebuloasa Orion A fost o sesiune de observații reușita, cu multe obiecte noi bifate și, cel mai important, fără nori. ----------------------------------- tudor 06 Dec 2021 21:32 ----------------------------------- Mircea, ti-ai scos la lupta "calibrele" mici, foarte bune pentru lupta de gherila :) Vexatyk, felicitari pentru miscarile grele de trupe prin campia Brailei. Ce calibru are tunul din imagine? ----------------------------------- Mircea Pteancu 21 Dec 2021 02:29 ----------------------------------- Multumesc Tudor, asa este, mie asta imi place si stiu sa fac ... Urban Guerilla ! Desigur, numai astronomica. Ma descurc cu orice are reticul si luneta si mi-ar nimeri in brate ... Luati de aici oleaca de Punk .... Hawkwind ... Urban Guerilla : https://www.youtube.com/watch?v=srERRGrUIpI Luni, 20 Decembrie am facut observatii cu Toleascop 200mm. Am observat (aproape) numai obiecte cunoscute: -Gama Ari -Gama And -NGC 752, foarte mare, nu incape in campul ocularului Mark IV la f=20mm, am numarat aprox. 60 stele -Alcyone cu trei companioni, STF 450 si ADS 2755 in Pleiade -Galaxia NGC 404= Ghost of Mirach -Alfa Cas -Eta Cas cu companionul de culoare ruginie = pitica bruna -Iota Cas ca tripla superba -Theta Aur ca tripla inegala -7 Tau, stea tripla cu AB subarc, observata in trei reprize, rezolvata-separata la 246x/ Radian 5mm -NGC 457 -Polaris -Am incheiat cu ''Dubla- dubla'' de langa Beta Cas= (STF 3062/ 1,54''+STF 3057/ 3,9''), rezolvata in acelasi camp la 154x/ Mark IV. Observatiile au fost efectuate printre nori. Am observat deci ce am putut,nu am putut urmari un plan. Am spus ca am observat '' ... aproape numai obiecte cunoscute'' deoarece am vazut si un obiect nou: FU Aur, o splendida stea carbon, indice de culoare CI= 2,52. Pe Luna am observat indeosebi craterele Posidonius si Chacornac. In Posidonius am vazut la 246x un crater secundar central, un dom aflat la Est de acesta iar din Rimae Posidonius am vazut portiunea de la craterul secundar pana la peretele sudic dinspre Chacornac. In quadrantul S-E am observat o portiune in care, aveam sase cratere cu raze in campul de 15 minute de arc la 246x al ocularului Radian 5mm. A fost interesant si sa observ un crater pe care nu stiu sa-l identific si care era atat de luminos, de culoare alba precum creta, incat se vedea prin stratul subtire de nori, desi detaliile celorlalte cratere invecinate nu se mai zareau. Dupa vreo doua-trei ore de observatii zgribulite am revenit in casa si am mai prins episodul 28 al Scorchin Records Super8 & Tabs. Azi a fost Ziua 2 din EOYC 2021 pe AH.FM. Strasnic ! A fost foarte placut sa lupt din nou cu frigul la ocular, sa manuiesc telescopul in linistea si singuratatea noptii, sa caut in atlase si sa revad obiectele ceresti atat de frumoase. Si in ciuda nemernicilor care otravesc lumea, inima zburda stiind ca mai sunt doar cateva zile pana la Craciun, pana la sarbatoarea fara seaman a nasterii Domnului nostru Isus Cristos. Cer senin, Mircea ----------------------------------- iulian90 21 Dec 2021 22:34 ----------------------------------- Buna seara. :) In seara aceasta am reusit sa ies si eu la observatii, dupa mai bine de trei saptamani de vreme proasta. Am iesit cu telescopul de 150 mm la care i-am montat un nou tip de cautator, Telrad, ce l-am construit zilele acestea si care s-a dovedit a fi foarte util si precis in orientarea telescopului. Delatii despre cautatorul Telrad puteti gasi aici: https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=211071#211071 Intre timp am facut rost si de cartea "Asterisms", un fel de atlas in care sunt prezentate asterisme ce pot fi observate cu binoclul dar si unele ce pot fi observat numai cu telescopul, este destul de interesant. Il puteti descarca de aici: https://documents.pub/reader/full/asterisms-en-ver42-observing-the-night-sky-demelza-asterisms-are Am inceput cu asterismul The Gulf Putter din Andromeda, care se gaseste langa roiul deschis NGC 752. Este format din 7 stele principale plus alte stele mai slabe intre ele. Depaseste campul ocularului de 40mm la 35x, deci este mai mult pentru binocluri. Apoi am observat asterismul Home Plate, tot din Andromeda, dar care era aproape de zenit. Este mare, ocupand tot campul ocularului la 35x , are 8 stele principale si alte stele slabe printre ele. Am mai observat asterismul Little Orion din Cygnus, in zona nebuloasei NGC 7000 America. Are 7 stele principale, plus alte 3 mai slabe. Este destul de mare dar nu ocupa tot campul ocularului. Iar ultimul asterism observat, Red Necked Emu, tot din Cygnus este mai mare decat Little Orion si are 13 stele. Apoi au venit norii si a trebuit sa inchei observatiile, dar sunt multumit si cu atat, a fost mai mult de "incalzire", caci maine se anunta vreme senina mai stabila si o sa trec la "adevarat maraton " de observatii daca vremea tine cu mine, mai ales acum cu cautatorul Telrad ,care usureaza mult gasirea obiectelor ceresti. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 01 Ian 2022 23:58 ----------------------------------- Aseara, Vineri 31 Decembrie 2021, am avut norocul de a face observatii, timp de vreo doua ore. Cerul nu a fost complet senin, au fost nori subtiri si aerul era paclos. Am avut ocazia de a incepe familiarizarea cu noul ocular X Cel LX 25mm pe dobsonianul de 200mm. *Am inceput prin observarea in Lyra a roiului Delta Lyr sau Steph 1, a dublei Zeta Lyr si a Dublei-duble. Fie din cauza altitudinii mici a constelatiei, fie din cauza telescopului neechilibrat termic, Dubla-dubla nu a fost rezolvata. Doar la dubla sudica Epsilon 2 se vedeau la 49x cele doua discuri Airy, tangente. Asta nu mi-a placut dar am strans din dinti si mi-am zis sa am rabdare: numai razboaiele nucleare se pierd la primul schimb de focuri. *Roiul Steph 1 s-a vazut binisor, cu vreo 12 stele desi cerul era inca luminos. Deoarece diferentele de luminozitate dintre stele roiului este foarte larga, o frumoasa promisiune se zarea dupa colt: contrastul bun. *Steaua dubla Zeta Lyr a defilat prin camp, cu aberatii evidente doar spre marginea ... ''marginala'' a campului. De cuantificat. *La Pleiade am comparat campurile si comportamentul lui X Cel 25mm cu Sirius Plossl 25mm. Atasez schita facuta din memorie: Sirius Plossl imi permitea sa cuprind Pleiadele de la Taygeta pana la Pleione si Atlas, fiecare dintre acestea fiind inca vizibile in interiorul campului vizual. X Cel 25mm cuprindea zona de la Taygeta pana la HIP 17923-HIP 17900, cu cele trei stele aflate in camp, foarte aproape de marginea lui. Schita atasata nu este intrutotul conforma cu realitatea deoarece Paint permite deplasarea centrelor cercurilor din imagine doar in directii ortogonale dar stelele si campurile reale sunt cele notate mai sus. Am mai observat: *Eta Cas (se vedea bine culoarea brun-ruginie a companionului), Alfa Cas, Gama And (culorile nu se distingeau bine *Alfa Cas AD avea companionul slab bine vizibil la Delta mag= 6.6mv *La Iota Cas ,la doar 49x, se vedea companionul AC cu o separatie de 6.7'' si Delta mag=4.4mv *Cand la aceeasi marire am vazut companionul de 9.4mv al dublei STF 450, cu separatie de 5.7'', Delta mag-2mv, am inceput sa ma relaxez. STF 450 este prima stea din lantisorul care pare sa pornesca din Alcyone *Folosind X Cel 25mm si lentila Barlow Hyperion 2.25x pentru G=111x, am observat din Secventa lui Lockyer : Mintaka, Zeta Ori ca tripla, Sigma Ori cu sapte componente, Lambda Ori ca tripla. Rigel era deja inafara razei dobsonianului iar 52 Ori s-a vazut ca un segment minuscul si agitat isteric de turbulenta. *32 Ori a fost vizibil la 111x cu discurile Airy partial suprapuse ca o cifra ''8'' dolofana iar Eta Ori/28 Ori a fost rezolvata si separata *In NGC 1981 am vazut la 49x dubla din laba nord-estica a aligatorului, adica STF 750 cu separatie de 4.2'' si Delta = 2mv *Companionul lui Polaris, cu Delta =7mv a confirmat ''definitiv'' ca intradevar, X Cel 25mm este foarte potrivit pentru observarea obiectelor slabe aflate langa cele luminoase, cum sunt companionii multor duble. *Dintre obiectele Deep Sky am reobservat M37-M36-M38-NGC 1907. In ciuda conditiilor atmosferice neprielnice, se vedeau puzderie de stele in fiecare roi, cu saturatie excelenta a culorii la stelele galbene sau oranj. Desigur, la NGC 1907 se vedeau doar patru-cinci stele si ceata luminoasa. Ce fain ar fi fost daca in urma cu 31 de ani, cand am inceput observatiile telescopice ''serioase'', acesta ar fi fost primul meu ocular ... *M35 si M34 au fost vizibile, bine rezolvate dar M35 a furat spectacolul. Pe langa acest roi, M34 a parut sters *Imagini excelente am vazut si la Stock 2, cuprins in intregime in campul efectiv de 73 minute. Iar Roiul Dublu din Perseu, vazut la 49x ,intr-un singur camp este ... nu am cuvinte *In Trapez am vazut ''doar'' patru stele la 111x dar M42 se vedea cu bun contrast, cu zone de culori si luminozitati diferite *Un alt test dur a fost observarea pe cerul dusmanos a Nebuloasei M1 si a galaxiei M33. Nebuloasa M1 a fost detectabila cu ambele oculare, mai luminoasa si cu mai multe stelute slabe in XCel. Am folosit la cautarea nebuloasei metoda dublei STF 742. Daca incercam cu metoda scanarii, n-as fi avut nici o sansa, atat de slab se vedea nebuloasa. *M33 a fost un test mult mai sever. Desi m-am dus sigur, la ''punct ochit, punct lovit'', am avut nevoie de cel putin 20 de minute pana sa vad efectiv galaxia in X Cel. Cu Plossl 25mm nu am reusit sa o gasesc dar dupa localizarea cu X Cel, s-a zarit M33 si in acest ocular, dar numai cu vedere periferica. *Am mai observat la 111x dubla Delta Gem, foarte frumos separata iar in planetara Eskimo/ NGC 2392 am vazut steaua centrala la 49x, asimetrica fata de contur. Nu prea mi-a venit sa cred ochilor, am marit la 111x si ciudatenia s-a confirmat: steaua centrala este asimetrica *Deoarece sunt ''dependent'' de duble subarc, a fost musai sa rezolva 7 Tauri. Si cam atat, turbulenta de 4 sau 5 Pickering m-a muncit o bucata de vreme pana ce am reusit sa vad cele doua discuri Airy ...pupandu-se. Oricum, de pe Pamant nu cred ca le spiona prea multa lume! O prima concluzie ar fi ca noul meu ocular exceleaza la observarea roiurilor stelare si a nebuloaselor. Dublele stranse le prezinta rezolvate cam pe 90 % din camp, nu 100% ca Radian dar sunt foarte multumit cu atat. Nimic nu-i perfect in lumea asta ... stiu ca va vine greu sa credeti ... nici macar eu. Apoi a trebuit sa intru in casa si sa pregatesc sampania. Dupa care am vazut stele si stelute fara telescop, insa nu cate am vazut prin X Cel 25mm. Va urez ''Cer senin si La Multi Ani'' si cat mai multe obiecte ale cerului profund in palmaresul anului 2022, Mircea ----------------------------------- Erwin 02 Ian 2022 10:01 ----------------------------------- "X Cel" vine de la EXCELENT! Să-l folosești sănătos și voios mult timp de-acum înainte! ----------------------------------- Erwin 02 Ian 2022 10:02 ----------------------------------- "E" vine de la EXCELENT! Să-l folosești sănătos și voios mult timp de-acum înainte! ----------------------------------- Mircea Pteancu 02 Ian 2022 22:33 ----------------------------------- Multumesc Erwin ! Voi continua testele si voi descrie pe forum rezultatele. Am verificat pe Telescopius: Joi- de Boboteaza si Vineri- de Sf. Ioan Botezatorul, va fi vreme buna de observatii la noi. In rest, ar fi bun Bunkerul tau pentru activitati ATM. Eu fac campanii ATM in aer liber,langa garaj, de primavara pana toamna, ca pe vremea lui Napoleon. Si tot ca atunci, Generalul Iarna invinge intotdeauna. Spor la toate cele bune in Noul An, Mircea PS: sa vedem cat de negativa influenta vor avea numeroasele eruptii vulcanice din aceste zile ... :( ----------------------------------- tudor 03 Ian 2022 13:10 ----------------------------------- La multi ani si felicitari observatorilor astronomici care au punctat trecerea anilor cu observatii astronomice, aici in special lui Mircea, care nu sta cuminte nici de revelion :D ! Am avut si eu deja un periplu astronomic pe anul 2022 dupa petreceri , dar fiind unul binocular l-am postat la binocluri! ----------------------------------- Mircea Pteancu 03 Ian 2022 20:54 ----------------------------------- Multumim Tudor, Un An Nou Observational cat mai bun, cu sanatate si cu accesorii toate, bani si telescoape, cu multe observatii, mai flacai ia mariti din zoomuri mai ... hai....hai !!! Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 06 Ian 2022 20:08 ----------------------------------- Miercuri 5 Ianuarie 2022, deci aseara, am avut sansa de a incepe observatiile din acest an. Mi-am petrecut dupa-amiaza cu inima sus, facand mici bricolaje ATM la un reflector, vazand cerul partial senin si cu promisiuni de conditii bune pentru observatiile de seara. Nici vorba insa, pe cand am terminat cina, cerul era acoperit de nori. Si nu oricum, ci pe mai multe paliere. Palierul inferior de nori era zdrentuit si foarte jos, nu cred sa fi fost la o altitudine mai mare de o suta de metri. Deasupra lui se vedea cel putin inca un palier de nori, ca o placa monobloc de nepatruns, de culoarea betonului proaspat turnat. Si incepuse sa picure ploaia ... M-am pus resemnat sa trag un pui de somn pana cand dragii mele pisici i s-a facut foame si, fiind o fiinta nazuroasa, a pohtit sa-si serveasca gustarica afara. ''Giabdan'' intocmai ( deviza mea fiind ''lasa pisica sa fie fericita!") dar cand ridic ochii ... surpriza ... se vedeau stele prin sparturile mari dintre nori. In cateva clipe, eram echipat in tzoale calduroase, cu ''batatorul de stele'' sub brat (luneta 60x82mm) si cu cutia de oculare in mana (Sirius Plossl 25mm,Sirius Plossl 10mm, prisma diagonala), instaland montura Penelopa intr-un colt al curtii. (Momentul de sinceritate: nu-mi fac iluzii, observatiile mele de aseara nu au zdruncinat, nici n-au cutremurat stiinta astronomica, o cerinta de care (vorba lui Ricky Gervais) de fapt nu mi-a pasat prea tare niciodata. Fac observatii doar pentru gustul estetic, placerea si amuzamentul meu.) Observatii : - Am inceput prin rezolvarea la 33x a dublei Delta Ori/ Mintaka/ STFA 14 AC cu o separatie de 56''. Separatia se vedea deja imensa la 33x dar diferenta de 4,4mv face deja ca aceasta dubla sa fie interesanta. De aceea este prezenta si in ceea ce am binevoit sa denumesc Secventa lui Lockyer.:wink: Atrag atentia amatorilor asupra acestei duble deoarece are separatie mare si revolutie rapida, sesizabila pe perioade rezonabile de timp. De pilda, dupa StelleDoppie, AC si-a schimbat unghiul de pozitie cu 5 (CINCI) GRADE intre 2004 si 2017. Vad aici un posibil proiect observational pentru cei cu nervii tari; fie un proiect vizual pentru cei care au ocularul micrometric Messfeldokular de la Baader (de pilda Mirciulica), fie fotografic (de pilda Iulian si alti stapani ai magiei astrofoto). Deoarece a crescut numarul binoclistilor, Mintaka este o tinta buna si pentru ei. Nu pentru alde astia din categoria grea gen Tudor si Armand ci pentru cei cu binocluri ''normale'' gen 10x50mm. Eu am rezolvat Mintaka la 24 Februarie 2012 cu B 9x60mm montat pe Bizooka si la 24 Noiembrie 2016 cu B10x50mm pe montura ''Parghia binoculara'' (... nu, nu este o montura paralelogram ci una mult mai simpla ,deci ...). -A urmat Zeta Ori/ Alnitak unde la 83x/ Sirius Plossl 10mm, am vazut doar AC cu separatia de 58''. -Sigma Ori/ STF 762 s-a vazut ca tripla, deci am vazut doi companioni, ambii la Est: (... ei bine, de aici vocea mea devine tremurata caci ma cam incurc in stiinta ...:oops: ) AB,D cu separatia de 12,9'' si AB,E cu separatia de 41,4''. Adevarul este ca AB,C cu separatia de 11,4'' si aflat taman de partea cealalta, la Vest de steaua primara, nu pare a fi de nasul ''batatorului de stele''. Companionul C se joaca ''de-a puia gaia'' chiar si cu ''galeata mea de lumina'' de 125mm, numita ''Ratusca cea urata'', care serveste stele duble dificile la fiecare mic dejun. -In Trapezium am vazut patru stele, cea din coltul nordic fiind mult mai slab vizibila decat celelalte trei, chiar si la 83x. In ocularul folosit cu prisma diagonala, aceasta stea se vedea la stanga-sus. Stelele Trapezului, accesibile aperturilor ''civilizate'' sunt variabile. Am folosit diagrama atasata si am aflat ca steaua abia vizibila a fost ''B'' care zice-se ca variaza intre 7,8mv si 8,6mv. Presupun deci ca am surprins-o pe dumneaei spre minimul de luminozitate. Pentru orientare, am precizat pe schita provenind de la observatorul particular Whitepeak, simbolurile primelor patru stele din Trapez si orientarea obiectului vazut cu luneta (sau SCT sau Mak) dotata cu prisma diagonala. -Am mai observat M42, M43, Iota Ori, STF 747 -alta dubla binoculara, NGC 1801, Lambda Ori ca tripla, Castor ca tripla, M35, M37,M36,M38, Polaris, Beta Mon ca tripla, Gama Ari, NGC 457, Roiul Dublu din Perseu, Stock2, Pleiadele, M103, NGC 663, Alfa Cas, Eta Cas, Iota Cas ca tripla. -Cel mai mult m-a bucurat rezolvarea si separarea la 83x a stelei duble STF 742 =HIP 26328 care se vede in acelasi camp vizual cu nebuloasa M1= metoda care este in acelasi timp cea mai buna pentru gasirea lui M1 (modestia ma obliga sa subliniez ca este metoda mea :P ). Nebuloasa nu am reusit insa sa o vad ... ce sa vezi ... din cauza cerului nebulos ! :shock: Altadata, de pilda pe 25 Noiembrie 2019, am reusit sa vad M1 cu luneta 60x828mm, de acasa, din ''muncipiu''. Numai datorita metodei, indrazniti, incercati si voi ! Toate aceste obiecte le-am observat printre nori aflati in miscare rapida. A trebuit de multe ori sa mut instrumentul si sa fac prestidigitatie cu scaunul Lybar pentru a putea profita de vreo fereastra aparuta mereu in alt colt al cerului. Dupa mai bine de doua ore am obosit, mi-am strans calabalacul pentru a intra in casa. Pe cand am terminat, cerul a devenit senin de la orizont la orizont ... Am intrat totusi la caldurica, sa ciugulesc ceva si apoi mi-am zis sa fac ''consiliu de razboi'' pentru a decide ce fac mai departe: scot dobul de 200mm la stele ? N-a fost cazul, in mai putin de zece minute, minunatul senin a disparut ''spre alte zari de sperante pline''. Deci aceasta a fost observatia mea #1/ 2022 si sunt recunoscator pentru ea. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Erwin 31 Ian 2022 00:42 ----------------------------------- Astă seară am ieșit și eu pe balcon cu micul newtonian de 4 țoli, să-l dezmierdăm Niutonică, frățiorul Niutonelului lui Mircea. Ei bine, pentru că seeing-ul n-a fost foarte cooperant n-am avut de la început curajul să mă "arunc" la duble dar pentru că Orionul deja era la meridian și în curând iese din sector m-am concentrat asupra celei mai interesante zone: Sabia. Theta 1 și Theta 2 au fost rezolvate, în 4 și 3 stele. Alături de Theta 1 am văzut 2 stele mai mici și alături de Theta 2 una. Transparența a fost foarte bună așa că și nebuloasa se vedea binișor, cu forma de aripi de vultur. Am folosit doar câteva oculare din trusă: Panoptic 24 pentru recunoaștere și câmp larg, Nagler type 6 de 7mm, TS UWA 7mm (pentru comparație) și barlow-ul 2.25x by Saiph. Cum am mai povestit și altădată, acest barlow este excepțional și țineți cont că până nu demult evitam combinațiile. Am vizitat așadar și duble din zonă dar și din Leul. Algieba s-a lăsat cu greu rezolvată din cauza seeing-ului prost și vibrațiilor măsuței pe care stă micul dobsonian. Barlow-ul i-a venit de hac cu separație clară între componente. Pentru comparația dintre Nagler și TS de 7mm am folosit roiul Praesepe M44 aflat într-o poziție convenabilă spre Est. Pe timp de zi nu am putut constata diferențe notabile însă acum am putut să-mi dau seama că există o mică diferență la focală, stelele par foarte puțin mai depărtate în Nagler și cele de la marginea câmpului ce le vedeam în TS nu mai apar decât dacă mișc puțin. Diferența este foarte mică, sub 5%. Nu știu cum aș putea măsura mai precis, nu am încă adaptoare ca să le pot monta pe binoclul TZK și să mă uit prin amândouă simultan. Stelele sunt punctiforme până la marginea câmpului și se văd la fel prin ambele oculare, așadar TS-ul este o clonă destul de reușită. Nu există diferențe de contrast, ghost-uri de la reflexii nedorite sau alte probleme. Eu l-am folosit cu succes și este un ocular planetar foarte bun, de bază aș zice dar mă voi despărți de el curând și voi păstra Naglerul pe considerentul că este parfocal cu celelalte două, de 11 și 9mm pe care le mai am. Am mai testat un plossl de 4mm și un Skywatcher de 2.5mm. Plossl-ul are câmpul mic, nu e prea confortabil, dar nu prezintă vreo problemă optică, cel puțin la centrul câmpului. La margine parcă apar ceva aberații dar nu am insistat. Skywatcher-ul de 2.5 este un ocular compus, cu 2 etaje, un grup barlow foarte mic ca diametru se află în piciorul de 1,25". Etajul superior e interesant, se poate extinde sau contracta fără ca focala să se schimbe, nu știu ce rol are, trebuie să-l mai studiez. Din păcate nu mi-a plăcut ce am văzut prin el, foarte greu am putut focaliza la această mărire, peste capacitatea micului newtonian și în condițiile de seeing nu prea bun. Pe timp de zi nu au fost probleme, așadar tind să dau vina pe condiții, nu pe ocularul în sine. Mai trebuie studiat. Ce nu mi-a plăcut au fost "mustățile" nergulate pe care le prezintă stelele în Panoptic. Nu-mi aduc aminte să fi văzut așa ceva mai demult. Sper că nu s-au dereglat lentilele dinăuntru. Nu l-am trântit sau umblat la el. E un alt lucru pe care trebuie să-l investighez. Probabil să mă încumet să-l scot din nou pe Hinds la aer. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 31 Ian 2022 00:59 ----------------------------------- Erwin Te-ai distrat pe cinste, felicitari si sa folosesti sanatos Niutonelu ! Sunt foarte interesante asemenea teste, eu le numesc ''observatii tehnologice''. Ocularul de 2.5mm este mult prea puternic pentru Niuntonelu. Aparatoarea care se misca prin infiletare este similara cu cel de la Radian dar este o solutie tehinca mai rudimentara. Are rol de pozitionare a ochiului fata de pupila de iesire a telescopului, altfel ai vedea tot numai ''kidney bean''. Ajuta si la combaterea luminii parazite care ar putea ajunge la lentila de ochi. Eu cred ca Panopticul nu are nimic. Nu cumva s-a decolimat Niutonelu ? Sau nu aveai ochii obositi ? Astigmatismul se face simtit tocmai la pupile mari de iesire, nu la cele mici. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Erwin 31 Ian 2022 09:06 ----------------------------------- Hmm. O să mă uit azi mai cu atenție la SW, mie mi s-a părut că lentila de ochi se deplasează împreună cu acel tub. Da, posibil, ochii obosiți să fi fost. Astigmatismul mi s-a agravat în ultimii ani. Încă nu am folosit ochelarii de aproape care corectează întru-câtva acest astigmatism la observațiile astro. Colimarea nu e perfectă 100% dar nici prea departe de ce trebuie să fie. Voi verifica ambele aspecte, se pare că mai ține vremea bună, merită să-l urc și pe Hinds în balcon, sigur pot evalua mai bine ocularele cu el, știind faptul că optica lui este foarte bună. ----------------------------------- Mircea Pteancu 09 Feb 2022 00:49 ----------------------------------- Erwin Multumesc si aici pentru interventia ta, aceasta a fost reusita si confirmata concret mai jos ! In aceasta seara de Marti 8 Februarie, am avut intentia de a continua testarea si acomodarea cu noile oculare intrate in arsenalul meu. Insa cerul era cuprins ba de nori, printre care se vedeau pe ici, pe colo cateva stele, ba de pacla. Luna, inconjurata de o coroana selenara intens colorata, nu prevestea nici ea de bine pentru intentia mea de a face observatii. (Un om normal ar fi renuntat din start sa iasa sub cerul liber pe o asemenea vreme dar eu nu sunt om normal. Ca daca eram normal, nu deveneam astronom amator. Nu stiu de ce mi se pare ca aud chicoteli, ca daca ma uit in jur pe forum, nu vad prea multi oameni normali pe aici ... :wink: ) Totusi, am pus dobsonianul de 200mm la aclimatizare iar eu m-am echipat pentru ''iesire in spatiu''. Am centrat cautatoarele pe Aldebaran apoi, deoarece se formase o gaura in nori peste Orion, am indreptat telescopul spre Mintaka pe care am observat-o la 49x cu ocularul X Cel 25mm. Frumos dar acum sa trecem la biznis ! Vorba lui Tiesto : '' let's get down to business'' ! https://www.youtube.com/watch?v=nCg3ufihKyU Din roiul Cr 69, in care Meissa este lucida, se vedeau doar cinci stele la 49x , in ocularul X Cel 25mm. Centrand telescopul pe Meisa/ Lambda Ori, aceasta s-a vazut ca tripla atat la 176x, prin ocularul TS UWA 7mm cat si la 308x, prin RK Celestron 4mm. Imaginea era mult mai stabila decat aseara. Cand am vrut sa trec la 492x cu ocularul SW Planetary 2.5mm, s-a lasat cortina de nori. Nimic ! Pe tot cerul, se mai vedea doar Luna, fara coroana selenara. Am lasat ocularul SW 2.5mm in focuser si, in lipsa de altceva mai bun, am scanat suprafata Lunii. Spre bucuria mea, desi conditiile erau departe de ideal - Luna vazandu-se prin nori in miscare care faceau ca luminozitatea suprafetei ei sa pulseze de la ''aproape invizibila'' la ''foarte luminoasa'' - se vedeau nenumarate detalii selenare, bine definite. Sa nu visam atunci la cer senin si seeing Pickering 10 = ''ochii blonzi si par albastru'' ? :P Plimbandu-ma ''aiurea-n tramvai'' pe terminator la 492x ... iata Lunar X, stralucind luminos la doua cincimi de diametru selenar de Polul Sud. Fenomenul se vedea si la alte grosismente, la 49x, la 176x, la 308x. Apoi am cautat Lunar V spre Nord si l-am aflat, luminos, bine vizibil, atunci cand norii nu obturau de tot lumina Lunii. Dupa o vreme, am simtit ca acest ''T Rex vizual'' e un vanat prea mare ca sa-l tin numai pentru mine si i-am anuntat pe Sorin aka sorini si pe Armand despre vizibilitatea lui Lunar X-V. Bucuria mi s-a terminat repede dupa aceea, nori tot mai multi, tot mai densi au cuprins intreg cerul si a disparut si Luna.Parca erau armatele orcilor atacand Minas Tirith : https://www.youtube.com/watch?v=UJnii4krd_M A meritat sa insist ? Eu spun ca da .... ''cine observa pana la urma, observa mai bine''. Mircea ----------------------------------- Erwin 09 Feb 2022 08:17 ----------------------------------- Faină treabă, Mircea! Era senin aseară în București și chiar m-am gândit la Lunar X că ar putea fi vizibil, însă, când am ajuns acasă Luna era mult prea aproape de zenit încă înainte de apusul Soarelui, așadar ieșea din discuție observarea ei din balcon. Niște motive personale fac ca "nebunia astronomică" în câmp deschis să fie amânată... :oops: ----------------------------------- Mihail Tudose 09 Feb 2022 09:41 ----------------------------------- Mircea dupa cum se spune norocul tine cu cei cutezatori.Ai fost indeajuns de indraznet pentru a iesi "in spatiu" in conditiile alea vitrege dpdv al observatiilor si rasplata a fost ca ai picat exact in cele 4 ore care fac posibila observatia celor doua fenomene optice Lunar X si V. Felicitari! ----------------------------------- iulian90 15 Mar 2022 16:50 ----------------------------------- Buna ziua tuturor. Aseara in sfarsit ,dupa multe saptamani cu zile innorate am prins cer senin dar cu Luna prezenta si transparenta mediocra, insa cu seeing bun. Am iesit cu telescopul de 114/900mm, pe montura Dobson si cu cateva oculare la observat stele duble si Luna. Am observat mai intai Luna la grosismentele de 100x, cu ocularul de 9mm si 225x cu combinatia dintre ocularul de 12mm si barlow 3x. Am observat de-a lungul terminatorului si in apropierea acestuia craterele Gassendi, Kepler, Marius, Schickard (pe linia terminatorului), Schneider, Hanzel, Aristarchus (pe linia terminatorului), Delisle, Diophantus si multe alte detalii, munti, vai etc. in jurul acestora. Apoi am trecut la observat stele duble si anume: STF 749 Tau, o frumoasa stea tripla, la cateva grade spre nord de steaua Zeta Tau. Componentele A si B sunt lipite intre ele, inelele lor de difractie formand cifra 8, iar componenta C este larg spatiata fata de A, fiind spre NNW de acesta, deci la un unghi PA de aprox. 350 grade. STT 67 Tau, intre stelele Zeta Tau si Chi 1 Ori, in apropiere de granita dintre constelatiile Taurul si Orion. Este o stea dubla cu separatie larga ,componenta B fiind relativ bine vizibila si avand un unghi PA de aprox. 160-170 grade. STF 766 Ori. Situata langa granita cu constelatia Taurul , la peste 6 grade spre NW de steaua Betelgeuse si la S de Zeta Tau cu 5 grade, este o stea dubla cu separatie relativ mica, avand componenta B relativ bine vizivbila ,la un unghi PA de 280-290 grade. STF 855 Ori. Situata la vreo 4 grade spre SW de Betelgeuse, este o stea tripla cu componenta B relativ apropiata de A, la un ughi PA de aprox. 140 grade si componenta C departata de A ,la un PA similar, deci in aceeasi directie ca si B. 75 Ori. Situata la vreo trei grade spre E-NE de Betelgeuse, este deasemenea o stea tripla cu componenta B departata de A ,la un unghi PA de aprox. 180 grade si componenta C la fel de departata de A dar intr-o directie aproape opusa, la un unghi PA de 350 grade. In afara de aceste stele am mai observat stelele Castor din Gemini, Algieba din Leo si Porrima din Virgo care toate s-au splitat frumos, imaginea lor fiind stabila si frumoasa datorita seeing-ului bun. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 16 Mar 2022 00:22 ----------------------------------- Iulian Bun ''de bun'' reflectorul tau de 114mm daca lucreaza bine la 225x: pupila de iesire este de 0.5mm ! Felicitari pentru observatiile atat ale Lunii cat si ale stelelor duble. Nu am vazut inca Porrima in acest sezon, abia astept. E atat de frumoasa dubla aceasta, are ceva, un farmec inefabil, un ''je ne sais quoi'' ... mda, mai stii, ma gadila hormonii de primavara ! :roll: Eu aseara am colindat din nou prin tara stelelor duble dar turbulenta si seeingul au fost sub orice critica. Cer senin, Mircea ----------------------------------- iulian90 17 Mar 2022 00:10 ----------------------------------- Intradevar , Porrima este o stea dubla frumoasa , simetrica, luminoasa si fermecatoare . :) Telescopul de 114mm suporta cu brio si 300x , echivalent cu 2,6 D , cu combinatia dintre ocularul de 9mm si Balow 3x, pupila de iesire fiind in jur de 0,38 mm. Pana sa primesc ocularul de 12mm Kellner de la Erwin , foloseam des grosismentul de 300x . Cu ocularul de 12mm si Barlow-ul 3x obtin grosismentul de 225x, adica echivalent cu 2D. ----------------------------------- Mircea Pteancu 17 Mar 2022 01:24 ----------------------------------- Suna foarte bine ! Nu stiu cum este la tine dar la mine maririle de 200x pana la 250x sunt utilizabile mult mai frecvent decat cele mai mari de atat. Adica de multe ori folosesc si mariri mai mari, 300x si 300x+++ dar imaginea este urata. Deci daca vreau imagini frumoase prin reflectorul de 200mm, trebuie sa maresc intre 200x si 250x. Asa de ''sanchi-sifon'', am incercat recent pe Luna marirea de 887x, obtinuta cu TMB Planetary 2.5mm si Barlow Orion Shorty 1.8x. Lentila Barlow fusese cu amplificare de 2x dar am modificat-o eu. As fi vrut o amplificare de 1.5x sau 1.6x. Nu mi-a iesit. In fine, la 887x, adica 111x/ inch, inca se mai vedea relieful selenar dar ca prin sita de tantari. E drept ca seeingul a fost dezastruos. In mod normal, pe la 490x se rupe filmul. Dar cand vor fi conditii mai bune, voi intra iar in ''batiscaf'' sa vad pana unde pot sa ajung. Cel mai mare grosisment pe care-l pot obtine este de 1109x. Ar fi 139x/ inch. :roll: Nu am nevoie de ''morala'' tovarasi, stiu ca-i exagerat. Praf este destul si din ce mai trebuie mai este cate ceva. Asa ca eu d-aia imi procur jucarii ca sa ma joc. Mircea ----------------------------------- Erwin 17 Mar 2022 08:17 ----------------------------------- :shock: Foarte rar seeing-ul este aproape perfect dar se întâmplă. Pentru acele momente nu strică să fii pregătit, să ai cu ce. Cu "prafurile" cred că stai bine, la urma urmelor sticla e "dăcât" nisip, nu? 8) :lol: ----------------------------------- Mircea Pteancu 17 Mar 2022 15:15 ----------------------------------- Da, cu prafurile stam excelent ! Cu ''restul'', na, ce te astepti de la un (aproape) septagenar ? Azi-noapte a plouat si acum se vede: acolo unde a stagnat, apa e plina de o suspensie roscat-maronie. Culoarea este foarte potrivita cu vremurile ''de glorie'' pe care le traim. Ce-o fi oare, praf de Sahara sau praf de caramida !? Se pare, dupa Telescopius, ca de maine revine vremea buna sau macar acceptabila. In intervalul Joi - Miercuri, pentru azi si pentru Marti este prognozata vreme anti-astronomica. Seeingul este prognozat de la prost (40% adica Pickering 4) la foarte prost (20% adica Pickering 2 !!! pe Sambata). Dar pentru Luni si pentru Miercuri este prognozat seeing de la 70% la 90%. Deci vine vremea razbunarii ! Mircea ----------------------------------- Erwin 17 Mar 2022 15:17 ----------------------------------- Praf saharian. A fost un nor mare peste Europa. A postat Laurențiu Alimpie poze cu mașinile din Timișoara mâzgălite rău, mult mai mult praf decât a fost acum câțiva ani. Fain, am o montură de testat! Spor la observații! ----------------------------------- metalgibson 17 Mar 2022 22:11 ----------------------------------- Asa de ''sanchi-sifon'', am incercat recent pe Luna marirea de 887x, obtinuta cu TMB Planetary 2.5mm si Barlow Orion Shorty 1.8x. Lentila Barlow fusese cu amplificare de 2x dar am modificat-o eu. Mircea "Partizanule " :D in februarie cind se discuta tema fierbinte despre ocularele zoom , am intrebat ce pareri aveti despre zoom Celestron si despre TMB oculare -care din ele ar fi mai bine ,adica TMB planetary ,am si pus link cu ele.. Mircea a comentat despre Celestron. dar despre TMB a spus ca nu stie ce fel de oculare sunt ...? Igor Parerea mea este ca asa-numita varianta Celestron si clonele sale sunt ''aceeasi Marie cu alta palarie''. Ti-am vorbit despre varianta cu care am observat, pe celelalte nu le cunosc. Cel mai bine este sa urmezi sfatul unui amator care a avut si a folosit doua sau mai multe tipuri dintre ocularele care te intereseaza. Eu nu pun mare greutate pe sfaturile celor care cunosc intr-o comparatie doar unul dintre oculare. Mircea iar astazi citind acest topic dau de mesajul tau unde te lauzi cu ocularul TMB Planetary ,2.5mm :D cum sa inteleg ?! :D ----------------------------------- Mircea Pteancu 18 Mar 2022 02:09 ----------------------------------- Igor Sunt sigur ca vei intelege foarte usor daca-ti spun ca TMB 2.5mm este prada foarte recenta. Pe 8 Februarie am scris prima data despre teste cu acest ocular care ... noa ... hai sa-ti spun toata povestea ... Am achizitionat de pe forum un ocular Skywatcher Planetary 2.5mm si cu care am fost foarte fericit. Armand a achizitionat foarte convenabil , tot de pe forum, un ocular TMB 2.5mm dar care s-a dovedit a avea un defect in lipitura lentilei Smyth-Barlow. Atunci a achizitionat un ocular Planetary 2.5mm de la Omegon iar corpul TMB plangea tacut undeva in sertar. Eu fiind otara snob si voind sa am un ocular pe care sa scrie TMB, l-am rugat sa facem schimb: eu sa pastrez lentila Barlow de la SW si sa-mi dea corpul de TMB iar eu sa-i dau corpul SW. Si uite asa, s-a nascut mutantul meu Planetary 2.5mm cu Barlow Skywatcher, foarte agresiv la rezolvarea dublelor stranse si pe care scrie TMB ca asa imi place mie. Iar Armand a mutat lentila Barlow de la Omegon la corpul SW si asa s-a mai nascut un mutant foarte feroce in rezolvari de stele subarc si pe care scrie SW, ca asa-i place lui. In rezumat, eu si TMB suntem cunostinte noi, inca suntem in luna de miere. Acum capisci ? Atasez o poza cu acest ocular TMB Planetary 2.5mm pe care cu maximul meu de tandrete masaculina l-am botezat Lieutenant Ripley. Sa mai spunem astro-povesti ... In aceasta luna am facut ceea ce se numeste ''reenactment'' adica ''reconstituire'' dupa una din recomandarile lui Jean Texereau. Cand a aparut prima editie a cartii sale CTA , ocularele erau foarte scumpe. De aceea a sfatuit amatorii sa-si construiasca oculare , de pilda Ramsden. In poza se vad doua din ocularele mele Ramsden f=10.4mm si f=24mm. Ramsden 24mm este un ocular doar ''caldut'', are camp real de vreo 45 minute la 51x , are spectru secundar, vizibil pe diafragma de camp. Dar cu Ramsden 10.4mm nu va sfatuiesc sa va trimiteti in ring ocularele Plossl sau altele d-astea mai simplute, ca le bate mar. Nu mi-a venit sa-mi cred ochilor. La 213x obtinut cu Barlow Orion 1.8x , stie sa faca tot ce stie ortoscopicul Vixen 5mm. Iar singur, de capul lui, la 118x imi arata fara probleme sase stele in Trapez, sapte stele in Sigma Ori, rezolva si separa Eta Ori. Nici nu mai tin minte,vreo trei sau patru seri m-am distrat strasnic cu el. Ramsden plus un reflector F/6 ... hm , ma asteptam la aberatii si curcubee cu nemiluita nu la imaginile de-a dreptul faine pe care le ofera. Deci se dovedeste iar ca Texereau ''avea verbul le el''. Am sa prezint aceasta ciudatenie vizitatorilor mei. Mircea Mircea ----------------------------------- iulian90 18 Mar 2022 19:44 ----------------------------------- Citind cele scrise de dv. despre ocularele Ramsden, mi-am adus aminte ca am si eu o serie de 5 oculare Huygens, care stau aproape nefolosite in cutie si care in trecut s-au dovedit destul de bune in observatii planetare si de stele duble ,concurand cu oculare mai complexe. 4 dintre ele , marca IOR ,le am de la Erwin, fiind perechi de 5x si 7x, si unul de 6x care l-am cumparat acum vreo 4 ani din targul Obor de vechituri. Cred ca o sa incep sa le folosesc mai des la observatii. Ca si adevaratele oculare Ramsden (nu cele cu care vin unele telescoape ieftine) , ocularele Huygens, daca sunt proiectate cum trebuie, ca la carte, ofera imagini de calitate, la fel de bune sau poate chiar mai bune decat unele oculare cu lentile acromatice, ca Kellner, Plossl etc. :) Am si eu un ocular cu focala scurta, Super MA 3,6 mm, care este un fel de Kellner cu lentila Symth/ Barlow incorporata, dar care este simpleta, nu acromata si care produce cromatism lateral, motiv pentru care ocularul a stat mai mult nefolosit. Daca i-as inlocui acea lentila Barlow simplet cu un dublet acromat divergent, cu o focala apropiata, poate se reduce sau chiar dispare acel cromatism lateral si il voi folosi mai des. Aseara am iesit din nou la observat stele duble, cu telescopul de 114mm, observand in mare parte stele din constelatia Taurul , dar si cateva din Orion. Stelele observate sunt urmatoarele: - Σ 559 ,situata in constelatia Taurul, intre Aldebaran si ε Tau. O frumoasa dubla cu separatie mica si simetrica, cu componente cu straluciri similare. - Σ 545 , in apropiere de steaua δ 3 Tau, este o stea dubla cu separatie relativ mica intre componente, companionul B fiind relativ vizibil, spre N-E de steaua principala. - τ Tau ( sau " Tau-Tau " :lol: , ori Tau Tauri ) , este o stea dubla cu separatie mare ,companionul B fiind bine vizibil spre S-W de steaua principala. - OΣ 95 , in apropiere de steaua 106 tau, esteo dubla subarc, la care am doar observat o forma alungita, componentele fiind lipite si mult suprapuse. - 105 Tau , in apropiere de steaua 106 Tau. Este o dubla cu separatie mare, companionul B fiind relativ bine vizibil, spre S-W-W de steaua principala. - Σ 674 , situata intre stelele ζ Tau si 104 Tau, este o stea dubla cu separatie mica, companionul B fiind greu vizibil, spre S-S-E de steaua principala. - Σ 680 , o alta dubla din apropierea precedentei, este mai dificila, avand separatie mica iar companionul B este foarte greu vizibil, spre S-W de streaua principala. -111 Tau , situata la 3-4 grade spre S-W de steaua ζ Tau, are o separatie mare, cu companionul B relativ bine vizibil, spre W de steaua principala. - Σ 730, o alta dubla frumoasa, aproape simetrica, cu componente relativ apropiate, companionul B fiind bine vizibil, spre S-E-E de steaua principala. - Steaua dubla din apropierea nebuloasei M 1, este poate cea mai frumoasa dubla din cate am observat seara, aproape simetrica, avand componente foarte apropiate intre ele, companionul B fiind spre W de steaua principala. - 118 Tau, o dubla situata intre stelele ζ Tau si β Tau, avand o separatie mica, companionul B fiind bine vizibil, spre S-W de steaua principala. - Σ 645, situata la cateva grade spre S-S-W de steaua β Tau, avand separatie relativ mica , companionul B fiind relativ vizibil spre N de steaua principala. - 32 Ori , o dubla subarc, la care am observat deasemenea o forma alungita, nici macar alura de "8". - 52 Ori , o dubla la limita de rezolutie a telescopului de 114mm, avand componentele atat de apropiate intre ele incat discurile Airy sunt lipite si suprapuse partial, dand alura cifrei 8. - λ Ori, o dubla arhicunoscuta, cu separatie relativ mica, companionul B fiind bine vizibil, spre N-E. Am mai observat inca doua stele din Taurul, la care nu am observat ceea ce trebuia, pareau duble cu separatii mari, una din ele chiar tripla, dar de fapt erau duble cu separatii mici sau foarte mici conform datelor din catalog. Este vorba de stelele Σ 572 si Σ 749, prima avand separatie de 4,4" si Δ= 0,15 mag. ce ar trebui sa fie separata usor cu telescopul de 114mm, dar aseara nu mi s-a parut ca primara sa aiba vre-un companion in imediata apropiere. Cealalta stea este o dubla cu separatie foarte mica, de numai 1,2" intre componente si Δ= 0,4 mag. , poate cu ceva atentie se poate splita, deci in seara asta, ca se anunta din nou senin, le voi reobserva neaparat. :) ----------------------------------- metalgibson 18 Mar 2022 22:19 ----------------------------------- Igor Sunt sigur ca vei intelege foarte usor daca-ti spun ca TMB 2.5mm este prada foarte recenta. Eu fiind otara snob si voind sa am un ocular pe care sa scrie TMB, l-am rugat sa facem schimb: eu sa pastrez lentila Barlow de la SW si sa-mi dea corpul de TMB iar eu sa-i dau corpul SW. Si uite asa, s-a nascut mutantul meu Planetary 2.5mm cu Barlow Skywatcher, foarte agresiv la rezolvarea dublelor stranse si pe care scrie TMB ca asa imi place mie. Mircea Mircea Atunci iti "iert pacatul "daca este proaspatul tau prieten pentru stele duble. Vom fi ambii in acelasi club cu litere TMB... am vazut ca nimeni de pe forum nu a dat atunci vreun sfat despre TMB, m-am gindit ca nu a ajuns aceasta marca in Romania...si vazind in atitea forumuri ca cloudynight si altele , ca aceasta firma este mult discutata,laudata de americani,rusi,si altii ca fiind un ocular bun cu un contrast si o claritate buna comparabila cu radian... dupa toate acestea am decis sa-mi fac un cadou de ziua mea (am preintimpinat oaspetii ca anul acesta sa-mi cadoneze bani ,ca stiu mai bine ce cadou sa-mi i-au :D ) un set din 3 oculare TMB de 7mm,5mm,2.5mm si un Celestron zoom . care iata ca deja au o luna in drum ...sper sa nu fost inecate in marea neagra pe Vasele comerciale Panama pe linga Odesa ----------------------------------- Mircea Pteancu 19 Mar 2022 16:26 ----------------------------------- Igor Multumesc de intelegere ! Ai facut o alegere excelenta, Doamne ajuta sa ajunga cu bine la tine iar tu sa le folosesti cu spor ! Cer senin, Mircea ----------------------------------- iulian90 19 Mar 2022 19:38 ----------------------------------- Prezint inca un raport bogat de observatii de stele duble. :D Aseara a fost iar senin si seeing bun si fara ezitare am iesit la observatii cu telescopul de 114mm. Am observat alte stele din constelatiile Orion si Taurul, de data asta mai multe. Unele dintre ele chiar m-au uimit prin frumusetea lor, multe altele insa erau cu separatii medii sau mari si asimetrice. Am folosit de data asta ocularul Super MA 3,6mm care la stele duble s-a dovedit a fi bun, cromatismul lateral nu prea s-a observat, doar la planete si Luna devine mai vizibil, in rest ocularul ofera imagini clare ale stelelor. Cu el obtin grosismentul de 250x pe telescopul de 114/900mm si inlocuieste cu brio combinatia dintre ocularul de 12mm si barlow 3x, plus ca este mai parfocal cu ocularul de 9mm cu care obtin 100x, decat acea combinatie, putand schimba ocularele intre ele cu mai mare usuruinta, fara sa focusez prea mult. Stelele observate aseara sunt: - Σ 572 . Steaua dubla care o observasem alaltaseara nu era Σ 572, ci Σ 562, dar am comis o mica gafa, din neatentie am notat pe caietul de observatii denumirea de Σ 572 in loc de Σ 562. Pe cand steaua Σ 562 este situata mai aproape de Hyade, Σ 572 se afla mai departe spre nord. Adevarata stea Σ 572 ce am observat-o aseara, este o dubla frumoasa si simetrica, cu componentele de straluciri similare, asa cum este descrisa in catalog. Are separatie mica intre componente. - Σ 749 . Cealalta stea observata si alaltaseara, la o observatie mai atenta de aseara, s-a dovedit o dubla foarte fumoasa, cu componente de aceeasi stralucire ,foarte apropiate intre ele , cu spatiu negru subtire intre discurile Airy, deci la limita telescopului de 114mm. Deci este o stea dubla ce merita observata. - 19 Tau, o stea dubla din roiul deschis M 45 Pleiade, cu separatie mare, cu companionul B relativ vizibil, spre N de steaua principala. - OΣ 64, este o alta dubla din roiul M 45, cu separatie foarte mica, cu companionul B greu vizibil, spre S-W de steaua principala. - OΣ 40 , tot din M 45 in schimb are o separatie foarte mare, companionul B fiind bine vizibil, spre N-W-W de steaua principala. - 7 Tau , o stea dubla aflata la E de roiul M 45, are separatie relativ mica, cu companionul B relativ greu vizibil, spre N-E de steaua principala. - OΣ 38, aflata la N de M 45, are o separatie mare, fiind simetrica, cu componete de aceeasi stralucire. - Σ 401, aflata la N-W de M 45, are o separatie mica, fiind simetrica, iar in apropierea ei se mai afla inca o dubla tot simetrica, dar cu separatie mai mare intre componente, ambele fiind vizibile in acelasi camp la 100x. - 62 Tau , aflata la N de Hyade si la 1-2 grade spre N de steaua υ Tau, are o separatie relativ mica, companionul B bine vizibil, spre N-W-W de steaua principala. - χ Tau , aflata la numai 1-1,5 grade spre N de 62 Tau, are o separatie relativ mica, cu companionul B relativ bine vizibil, spre N-E de steaua principala. - φ Tau, aflata tot cu vreo 2 grade spre N de χ Tau, are o separatie relativ mare, cu companionul B relativ vizibil spre W de steaua principala. - HJ 5461, aflata la vreo 3 grade spre N-W-W de steaua φ Tau, are o separatie relativ mica, companionul B fiind relativ greu vizibil, spre E de steaua principala. - Σ 623 aflata la 5 grade spre E de steaua β Tau, este o dubla cu o separatie relativ mica , companionul B fiind relativ bine vizibil spre S-W de steaua principala. - S 461 . Nu departe de steaua Σ 623, este o dubla cu separatie mare companionul B fiind relativ bine vizibil spre S de steaua principala. - 98 Tau , aflata la 6-7 grade spre S-E-E de steaua β Tau, este o dubla cu o separatie mare , companionul B greu vizibil, spre N-W-W de steaua principala. - Σ 750 ,situata in constelatia Orion de data asta, la 1-2 grade spre N de nebuloasele M 42-M 43, este o stea dubla cu o separatie foarte mica, cu companionul B greu vizibil, spre N-N-E de steaua principala. - Σ 754, aflata in apropiere de steaua ι Ori, spre S-E, este o dubla cu o separatie foarte mica , cu companionul B greu vizibil spre S-W de steaua principala. - Σ 747 ,aflata tot in apropiere de steaua ι Ori, dar spre S-W, are o separatie relativ mare , companionul B fiind bine vizibil spre S-W de steaua principala. - H V 101 ,situata la 2 grade spre S-W de steaua ι Ori, este o stea dubla cu o separatie relativ mare, cu companionul B foarte greu vizibil, spre E de steaua principala. - HJ 2268 , situata la 2 grade spre S de steaua H V 101, are o separatie relativ mare, cu companionul B greu vizibil, spre N-W-W de steaua principala. - Σ 701 ,situata la 2,5 grade spre W de steaua HJ 2268, este o stea dubla cu o separatie foarte mica, cu companionul B relativ vizibil, spre S-E-E de steaua principala. - Rigel / β Ori are separatie mica, companionul B fiind relativ vizibil spre S de steaua principala. - σ Ori este o stea multipla arhicunoscuta, cu vreo 8 companioni, dintre care am separat numai companionii C, D si E si posibil F ,H si I, intrucat companionul B are o separatie de numai 0,3" conform Stelle Doppie. Companionul C l-am observat relativ greu ,aproape de steaua principala, spre S-S-W, companionul D ceva mai bine vizibil si mai departat, spre N-E si companionul E si mai bine vizibil,dar si mai departat de steaua A, spre N-N-E. In apropiere de steaua σ Ori, spre vest am mai observat inca trei stele slabe din care doua sunt apropiate una de cealalta. Ma gandesc ca ar putea fi componentele F, H si I ,care corespund ca magnidudini si distante insa nu si ca unghi de pozitie cu ce am observat eu la ocular. Ramane sa fac un desen in aceasta seara, care se anunta senina, numai buna pentru observatii. - Σ 790 situata la 3 grade spre S-E de stelele σ Ori si ζ Ori, este o stea dubla cu o separatie mica, cu companionul B relativ greu vizibil, spre N-E de steaua principala. - η Ori ,o stea cunoscuta, cu separatie foarte mica, companionul B fiind relativ bine vizibil, in dreptul primului inel de difractie a primarei, spre N-E de aceasta. Remarcabila este diferenta de culoare intre componente, B fiind de culoare alb-albastruie, pe cand primara A de culoare alba. - δ Ori, o alta stea cunoscuta, avand separatie relativ mare, are companionul B bine vizibil, spre N-N-W. ----------------------------------- Mircea Pteancu 19 Mar 2022 20:26 ----------------------------------- Iulian Felicitari, faina recolta de stele duble si multiple ! La Sigma Ori ai vazut foarte bine companionii : unul la Vest si doi la Est care cu primara formeaza STF 762. Celelalte trei stele vazute formeaza STF 761. Puncte de vedere mai recente considera ca acest obiect este un roi stelar deschis. Eta Ori are separatia de 1.9''. Incet dar sigur te apropii de limita de 1'' a instrumentului tau, excelent, continua ! Cer senin, Mircea ----------------------------------- iulian90 20 Mar 2022 00:10 ----------------------------------- Multumesc mult. :) Deja cred ca m-am apropiat de limita telescopului, care este undeva la 1,1", datorita faptului ca apertura reala este redusa la 110mm de diafragma din carton negru care am fixat-o deasupra oglinzii primare ,pentru a obtura marginea rabatuta ,care afecteaza putin contrastul imaginii. Cred ca daca nu ar fi fost curentul Jet Stream cam puternic in zona de est a tarii si seeing-ul ar fi fost si mai bun, as fi splitat cu spatiu negru subtire intre componente steaua 32 Ori, care are 1,3" separatie conform Stelle Doppie, deci nu e subarc, cum scria in catalogul aferent atlasului Taki, dar are Δm = 1,3 magnitudini deci companionul este mai greu vizibil si mai greu de splitat. Totusi am splitat steaua Σ 749 din Taurul care are separatie de 1,2" intre componente, dar care are Δm de doar 0,01, deci componente cu aceeasi stralucire si care au putut fi splitate mai usor la grosismentul de 250x. :) Am inteles cum sta treaba si cu steaua σ Ori, deci celelalte trei stele care le observasem in preajma ,formeaza un alt sistem multiplu de stele cu o alta denumire. :) Pe cat de buna a fost seara de 18 martie, pe atat de paguboasa a fost seara aceasta, seeing-ul s-a stricat rau, abia splitam stele ca Algieba din Leul sau Castor din Gemini, in plus de asta mai era prezenta si Luna, transparenta nu era nici ea prea faina asa ca am "schimbat macazul", observand obiecte de alta categorie. Am observat cometa 19P/ Borrelly in constelatia Perseus, in apropiere de steaua ο Per (omicron Per), se vedea foarte greu la magnitudinea de 9,9, apoi si niste asteroizi, ca (1) Ceres, in Taurul, in apropiere de Hyade, la N de steaua 72 Tau, era relativ bine vizibil, ca o stea, (7) Iris, un alt asteroid, in constelatia Gemini, la S-E de steaua λ Gem, relativ vizibil, si (20) Massalia , in constelatia Racul, la S-E de steaua δ Cnc, deasemenea ,relativ vizibil, aceesta din urma fiind pentru prima oara vizibil, ajungand la 15 asteroizi observati pana acum. :) ----------------------------------- Erwin 20 Mar 2022 09:39 ----------------------------------- Felicitări, Iulian! Ai un palmares impresionant! Spor și cer senin! Poate o să iasă și moșnegii ca mine dacă se mai încălzește afară și se mai duce Luna... :D ----------------------------------- iulian90 20 Mar 2022 21:35 ----------------------------------- Multumesc Erwin. :) Am facut socoteala la cate stele duble si multiple am observat pana acum si am ajuns la un numar impresionant de 772 stele. :D Si va continua sa creasca daca voi mai avea parte de seri cu seeing bun, cel mai probabil voi depasi 1000 stele observate , mai ales de cand am trecut la atlasul de stele duble al lui Taki care e mai detaliat decat atlasul de la Cambridge, am inceput sa descopar noi stele duble, care nu figurau in vechiul atlas. :) ----------------------------------- metalgibson 21 Mar 2022 22:01 ----------------------------------- iulian 90 Mai facut curios cu stelele duble ,stind astazi la lucru si citind acest mesaj, am inceput sa caut in google despre japonezul Toshimi Taki si am dat de un topic deschis in 2016 de Mircea Pteancu https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=159442 unde recomanda aceste atlase ,si cum Mircea cauta catalogul Herchel 400 de la cineva pe forum, nu stiu daca la gasit,dar astazi am copiat PDF cu catalogul Herchel 800 ... cautind mai profund pe google am dat de 2 saituri rusesti din care am copiat mai multe atlasuri printre care toate 3 atlasuri ale lui Taki ,doar hartile mi-au luat la 200 de foi A4 la printer, insa inafara de asta sunt atasari cu explicatii si parametri ai fiecarui obiect cosmic ,de inca 300 foi -nu stiu sa le imprim sau nu("sper ca nu ma va alunga de la serviciu ca cheltui cerneala si foi") :D dar nu au ei idee cit de importante si pretioase sunt aceste foi in caz ca dispare internetul si dispare electricitatea pe Pamint dupa care programele astronomice nu mai au valoare" deci pentru ziua neagra ,apocaliptica atlasurile in forma de hirtie vor fi pretioase .de aceea m-am apucat sa-mi fac rezerve :D mi-a placut atlasul 5800 Free Mini-maps - Jose Ramon Torres, autorul celebrului astroplanificator CNebulaX mai jos atasez saiturile din care puteti descarca atlase de la diferiti editori astronomici : https://vazhorov.wordpress.com/2012/07/08/star-atlases-pdf/ https://astronom.ru/article/karty-i-atlasy-zvezdnogo-neba.html# https://www.uv.es/jrtorres/tools.html ----------------------------------- iulian90 22 Mar 2022 09:59 ----------------------------------- Wow. Ce de atlase stelare interesente sunt pe site-urile rusesti. :D Sunt si mai multe variante de atlase de ale lui Toshimi Taki ,nu numai cel cu stele duble. Eu am acel atlas in format PDF pe un CD ce l-am gasit intru-unul din manualele de astronomie primite de la Erwon in 2019. Multumim mult pentru linkuri. :) ----------------------------------- Armand Popa 22 Mar 2022 16:58 ----------------------------------- Am iesit azi seara pe campul de la marginea orasului, pentru o repetitie a startului maratonului Messier, pe care intentionez sa o fac in weekendul acesta. Am vrut sa vad cat de dificil e inceputul, cu obiecte palide in crepuscul si cat timp am la dispozitie. Am inceput la ora 20:05 cu M74 , M77s i M33vizibile cu vedere indirecta restul cu vedere directa. Pana la ora 20:40, adica in 35 minute, am vazut lejer M32 M31 M110 M103 M52 M76 M34 M42 M43 M45 M79 M78 M1 M35 M36 M37 M38 M41 iar la 20:40 inca am putut reobserva M74 desi mult mai greu, fiind aproape deja de orizont. Startul se pare ca nu va fi dificil, vedem finalul maratonului cum va fi :) Pe langa obiectele Mesier enumerate, am reusit sa surprind ISS, vizibil cu detalii in telescop. Exersatul pe avioane a ajutat mult la mentinerea statiei spatiale in campul vizual. P19/Borrelly , cometa de magnitudine 9.5, sa vazut cu vedere directa, ca un nor difuz Nebuloasa Rozeta si NGC2395 (Thor`s helmet sau Duck nebula) s-au vazut impecabil prin filtru UHC. Inainte sa ma retrag , a inceput sa se lumineze de la rasaritul Lunii, am observat M81 M82 Stf1441 M65 M66 M105 M96 NGC2903 Eskimo Nebula. Voi continua azi cu binoclul 20x80 ----------------------------------- Mircea Pteancu 23 Mar 2022 19:41 ----------------------------------- Armand Semne bune ... maratonul are ! In ritmul acesta vei reusi sa observi si obiecte NGC , nu numai Messier. Cer senin si succes deplin va doresc la Maratonul Messier si tie si lui Csabi ! Mi-s ochii cat cepele ! De Luni incepand, dorm putin si ma stresez sa termin orice treaba ''civila'' ca sa pot sa ma ocup de noul meu telescop, un dobsonian Skywatcher 250 Classic. Imi exprim aici multumirile mele lui Cristian aka ''Vexatyk'', lui Sorin aka ''sorini'' si colegilor lui pentru colaborarea exemplara. Daca lumea ar fi plina numai cu oameni binevoitori ca ei, ar fi numai pace si prietenie ! Asadar telescopul a ajuns Luni, la ora 16. Ajutat de Sorin aka sorini, am inceput imediat despachetarea, montajul si colimarea. Totul a ajuns in perfecta stare datorita ambalarii de nivel profi si grijii cu care au fost manipulate coletele. Nu am reusit o colimare perfecta din cauza timpului scurt pana la lasarea intunericului. Dar la ora la care Rigel, Capella si Betelgeus au inceput sa se vada pe cerul serii, telescopul era pus in ''linie de tragere''. Primul obiect observat a fost Rigel/ Beta Ori. Companionul era foarte bine vizibil la 120x cu ocularul Super Plossl 10mm care a venit cu telescopul. Am parcurs imediat Lista lui Lockyer la 120x : -Mintaka ... ma rog, hai sa glumim ! -Rigel , rezolvat, separat cu brio si asta mi-a dat un presentiment bun -Zeta Ori si-a etalat doi companioni, B fiind alipit de primara, deci rezolvat dar neseparat -Sigma Ori cu trei companioni plus STF 761 -Lambda Ori ca tripla -52 Ori , ei aceasta este cheia, s-a vazut ca cifra ''8'', marunta de tot, dar era ceva binar acolo Am respirat oleaca, am cinat, mi-am luat costumul de iesire in spatiu si toata trusa de oculare si am continuat testarea. Nu mi-am notat ce am observat dar iata ''amintirile mele despre prima seara cu dobul meu de 250mm'': -M42-M43, NGC 1981, NGC 1980, M36,M37,M38, NGC 1907, M35, M65,M66,NGC 2903. La mariri mai mari decat cea initiala de 120x , am rezolvat: -32 Ori si Eta Ori -7 Tau -STF 799/ 0.8''+ Burham 1053/ 1.92'' + 32 Aur -Propus Cam pe la ora 11 pm, turbulenta a scazut si am putut rezolva Omega Leo/ 0.9'', Iota Leo/ 2.24'' si STF 1517/ 0.71''. Am incheiat ''prima lumina'' de Luni prin rezolvarea la 480x/ TMB 2.5mm a roiului sferic M3 la care doar centrul si-a pastrat aspectul laptos, haloul era rezolvat ... habar n-am ... in sute sau mii de stele, in orice caz, nenumarate. Marti, in seara de 22 Martie, am imbunatatit colimarea. Turbulenta a fost infioratoare. Companionul lui Iota Leo, cu o separatie de 2.25'', s-a zarit pierdut in coafura primarei ca o agrafa in parul lui Angela Davis sau Jimi Hendrix ! Am observat M47 si M46 dar pozitia de unde le pot zari este mitraliata incontinuu de rahaturile cu led pe bat numite lumini publice. Stop si la incercarile inutile de a rezolva stele duble ... vorba lui Dante : ''lasciate ogni speranza ... voi che doppiate'' ! Asa ca m-am ocupat cu d-ale Doamnei Laptarese, obiecte cetoase, cu lumina laptoasa, adica galaxii. Am observat : -NGC 2903 pe care niciodata nu am vazut-o atat de mare ca la 170x/ TS UWA 7mm + filtru Skyglow -NGC 3193 si NGC (3190+3189) din HCG 44 de la Nord de Algieba -M65+M66 in acelasi camp la 170x. NGC 3628 a lipsit la apel. -M95+M96 -M105+NGC 3384, foarte apropiate, in acelasi camp la 170x -NGC 3412 -NGC 3377 -Needdle Galaxy NGC 4565+ NGC 4494 in ''Parul Veronicii'' sau ''Coma Berenices'' In incheiere m-am delectat cu M44 vazut in intregime in campul de 1.5 grade la 40x al ocularului LV 30mm/2'' si cu revederea roiului M67. Cu siguranta am uitat de multe obiecte, v-am povestit ce mi-am amintit. Sunt incantat de telescop. Are unele detalii care merita imbunatatite dar acestea apartin viitorului. Lasati razboiul ... in pace, mai bine iesiti la observatii ! Exista (intre cei care ne-am nascut si am ramas barbati) o vorba: FNFVPT. Care tradusa in hobbyul nostru este : ONOVTT adica Observi-Nu-Observi-Vremea-Telescopului-Trece. Uite, eu la 67 de ani abia mai pot cara dobsonianul de 250mm. Nici daca as primi gratis unul mai mare, nu as avea ce sa fac cu el. Nu l-as putea ridica si transporta. Cand Galaxis a primit prin donatie dobul de 305mm, Armand mi l-a oferit sa fac observatii cu el. O singura data l-am ajutat pe Armand sa-l descarce din masina : mersi, mi-a fost suficient sa inteleg ca eu si telescoapele asa de mari suntem ca paralele lui Euclid. Cer senin, Mircea ----------------------------------- sorini 24 Mar 2022 10:35 ----------------------------------- Mircea, ma bucur ca noul telescop este conform asteptarilor. Si ma mai bucur ca in acest fel, am si eu o contributie (infima) la nesfarsita lista de observatii pe care o vei face cu acesta. Iti doresc multa sanatate si un cer cat mai bun. Pt ca am ajuns la un stadiu, sa-i spunem de final cu montura "de balcon", am facut un test astă-noapte. Pe un cer pe care cu ochiul liber nu am putut identifica Theta Virgo, m-am bucurat ca am observat Porrima (cu o separatie intre stele de vreo 2 discuri Airy), dar n-am reusit nimic la Izar Boo. Numai bine ----------------------------------- Armand Popa 24 Mar 2022 14:12 ----------------------------------- Dl. Mircea, felicitari pentru noul telescop! Galaxiile din Virgo, Coma Leul si Uma tremura de spaima noului reflector! Din pacate si oglinda mea de 300 tremura si ea de spaima ledurilor...Cerul este din ce in ce mai alb.asa cum si ledurile de pe strazi s-au dublat si au aparut in locuri unde inainte era un singur bec palid. Sunt galaxii pe care le-am trecut in jurnalul meu de observatii ca fiind observate in 2020, in aceasi perioada cu dobul de 8, pe care acuma nu le mai vad in dobul de 12, cu tot antrenamentul pe sutele de galaxii , listele Herschell si tot felul de liste cu obiecte palide vazute. E adevarat ca fenomenul cu cerul albicios se intensifica cu prezenta unei pacle de nori sau praf in atmosfera, dar cel mai trist e ca vad pasarile care trec deasupra casei, frumos luminate (au burta alba, zici ca is oznuri :) ) si tot mai greu vad galaxii (repet..ce s-au vazut din curte in alti ani si cu instrumente mici :(( Azi seara nici nu am stat prea mult din cauza asta. Am recolimat telescopul de 12" si l-am scos mai mult la teste de colimare, pe care le-a trecut cu brio pe cateva stele subarc stf1037 si stt149 din gemenii si stf1331AB din Uma. Rezolvate frumos cu spatiu negru, ca la carte :) Am mai observat Stele duble: Castor , Cor Caroli si M40 Galaxiile : M81, M82, M94, NGC2903, M65, M66 Roiuri deschise: M35, M36, M37,M38 Roiuri sferice: M3 si M53 Ca sa imi calmez frustrarile date de leduri deseara ma duc la cer negru departe de oras. ps..stie cineva ? e mare amenda pentru leduri sparte? :)))) ----------------------------------- Mircea Pteancu 24 Mar 2022 18:02 ----------------------------------- Multumesc Sorin, multumesc Armand pentru urari ! Si felicitari ambilor pentru observatii. Nu suntem la un concurs, nu conteaza cate obiecte reusim sa vedem. Unul singur daca reusim si tot este bine. Despre leduri sparte sa nu vorbim, e bai mare, se lasa cu dosar penal si intri pe mana celor care au trimis la inchisoare alcoolicul care a furat o scandura din buda bufetului satului. Si au inchis-o pe baba care l-a amenintat cu parul pe nesimtitul de vecinul ei care-si muta gardul tot mai mult in gradina ei. Dar inchid ochii (si eventualele dosare neavenite) la miliardele furate din bugetul tarii si la incalcarea drepturilor elementare. Aseara, Miercuri 23 Martie a.c. am facut observatii cu dobsonianul 250mm F/4.8. Am observat cometa C3/ 2019 L3 ATLAS aflata langa steaua 26Gem. Cautarea, observarea cu mariri de la 40x la 480x si schitarea mi-au luat mult timp. Mai multe detalii si schita electronica aici : https://www.astroclubgalaxis.ro/2022/03/cometa-c32019-l3-atlas.html In asterismul de stele pe care-l traverseaza acum cometa se gaseste steaua dubla BRT 1208 descoperita de Samuel Godwin Barton (1882-1958). Are separatia de 5.1'', am rezolvat-o fara probleme la 171x/ TS UWAN 7mm. Cerul a avut un ''aspect imposibil'', foarte laptos desi parea senin. Asa ca am reusit sa observ, cu chiu cu vai, M97 si M51-NGC 5194. Dupa care am dat legatura inapoi in studiou... Mircea ----------------------------------- Armand Popa 25 Mar 2022 22:41 ----------------------------------- Azi seara am fost la observatii in localitatea Grosii Noi (cer Bortle 2) impreuna cu doi colegi de la astroclub. Pe un cer impecabil cu telescopul de 8" si ocularul zoom baader hyperion 8-24mm am observat: Cometele 19P/Borrelly si C/2019 L3 Atlas Nebuloasele NGC2359 cma "Thors Helmet" nebula M42 si M43 ori NGC2024 ori "Flame nebula" IC434 ori zona de nebulozitate din care face parte si horsehead nebula M1 tau Realizarea serii este NGC1499 "California Nebula" din Perseu, sa vazut clar fondul cerului mai laptos la marginea nebulozitatii, mai ales in dreptul stelelor HD2474 si 24960. Am folosit filtrul UHC NGC2244 mon nebuloasa Rozeta, foarte bine vizibil in ocularul de 32mm cu filtru uhc NGC1975 ori Running man nebula Nebuloasele planetare M57 si M97 Roiurile deschise NGC2360 cma Caldwell 58,M46 pup,M47 pup,M36-37-38 aur,M35 gem,M34 per,M45 tau,M44 cnc,M67 cnc Roiuile sferice: NGC2419 gem Caldwell 25 Intergalactic wanderer,M53 com,M3 cvn,M13 her,M92 her Galaxii: M108 uma M109 uma M101 uma M51 cvn NGC de langa M51 cvn M106 cvn M94 cvn M64 cvn M102 dra NGC5906 dra knife edge galaxy NGC2775 cnc NGC2907 leo M105 leo NGC3384 Leo M96 Leo M95 Leo M66 Leo Tripleta Leu M65 Leo Tripleta Leu NGC3628 Leo Tripleta Leu M64 com NGC4565 com Caldwell 38 Needle Galaxy NGC4559 com M59 vir NGC4638 vir M60 vir M58 vir NGC4567 si NGC5468 vir Siamese Twins -se vad bine ambele galaxii lipite M87 vir Galaxiile din lantul lui Markarian M84 M86 NGC4438 NGC4435 NGC4438 NGC4458 NGC4461 NGC4473 NGC4477 M89 vir M90 com M91 com M88 com M99 com M98 com M100 com M49 vir M61 vir M104 vir Sombrero NGC4608 vir galaxia langa P vir NGC5005 cvn NGC4490 cvn Cocoon galaxy NGC4485 cvn imediat langa Cocoon galaxy NGC4449 Altele: ISS , observat prin telescopul de 203/1000 cu ocularul de 24mm -cu detalii vizibile si 3 meteori sporadici Cu binoclul Champion 10x50 M38,NGC869/884,M65,M66,M51,M53,M64,M94,M63,M3,M13,M39,M104 Armand ----------------------------------- Armand Popa 27 Mar 2022 14:31 ----------------------------------- In data de 26.03.2022 am decis sa fac maratonul Messier, in incheierea saptamanii de astronomie pe care mi l-am propus pentru saptamana asta. Am ales sa fac maratonul in doua locatii. Unul la vest de oras, pe locul de observatii din padurea Ceala, petntru obiectele ce apun, spre vest nefiind surse de poluare luminoas, iar a doua parte sa ma mut la est de oras,pentru obiectele ce rasar. Alt loc nu am avut care sa fie si campie si sa nici nu am orasul extrem de poluant luminos nici spre vest nici spre est. Astfel, martonul messier a inclus si o pauza de condus de aproximativ 30 minute cat am traversat Aradul si am gasit un loc bun spre loclitatea Siria :) Prima parte a maratonului a mers nesperat de repede, am inceput inca in crepuscul, iar la ora 21 o mare parte din mararton a fost bifat. A doua parte, mai ales cea de dupa miezul noptii, cand a trebuit sa astept ca obiectele sa rasara si sa se ridice mai mult deasupra orizontului, pentru ca spre est a fost prezenta o pacla de praf/fum si nu mai stiu ce, ce a reflect lumina satelor si oraselor aflate la distanta. Realizez din nou cat de daunatoare sunt aceste lumini cu leduri iar ce ma socat de-a dreptul , au fost darele de condensare a avioanelor, care efectiv au luminat de la cum au reflectat lumina ledurilor oraselor mari din zona... Am vazut toate obiectele cu vedere directa, le-am gasit usor folosind comboul de red dot finder , cautator cu imagine dreapta si aplicatia Sky Safari. Singurele obiecte dificile au fost M74 si M77 la inceputul maratonului, aceste fiind in crepuscul. M74 sa vazut numai cu vedere periferica si T-rex, extrem de greu, desi la inceputul saptamanii, cam la aceeasi ora sa vazut cu vedere directa. La fel de greu a fost M83, acesta fiind destul de jos si in acel praf de care am zis. M83 sa vazut tot cu vedere periferica, dar sa vazut (am si revenit de cateva ori sa ma asigur). M70 tot cu vedere indirecta din aceasi cauza, iar M55 nu sunt sigur ca l-am vazut pentru ca a inceput sa sa lumineze si desi am tot revenit la el, fiind jos si si in lumina crepusculului nu cred ca pot zice ca l-am vazut nici cu vedere indirecta. I-am gasit locul si parca parca am vazut ceva, dar nu sunt sigur. M30 nu se poate observa, fiind in lumina deja cand rasare. Pot spune cu certitudine ca am vazut 108 obiecte Messier din 110 (109 observabile) Atasat se gaseste lista maratonului, cu notarea orei in care au fost observate obiectele ----------------------------------- Erwin 27 Mar 2022 19:04 ----------------------------------- Felicitări, Mircea, pentru noua achiziție, nu știu cum mi-a scăpat acest topic zilele trecute. Să ai parte de cât mai multe seri senine în compania lui! Felicitări și astroclubiștilor de la Arad. Mi-ar plăcea să ieșim la stele împreună odată când mai vin prin zonă, se pare că e mai bun cerul prin partea aia. ----------------------------------- tudor 29 Mar 2022 08:28 ----------------------------------- Armand, felicitari pentru buna idee cu schimbarea de locatie pentru eficientizarea observarii! ----------------------------------- Armand Popa 29 Mar 2022 10:28 ----------------------------------- multumesc frumos Tudor! Da, daca nu schimbam locatia, nu aveam sanse s vad obiectele ce rasar. Spre vest e foarte ok dar la est.... Si asa ,cu mutat cu tot, m-au incurcat ledurile satelor mici spre est. In zona asta nu a plouat de mult, oamenii in sate se incalzesc cu lemne predominant, astfel deasupra localitatilor e praf si fum. Lumina ledurilor (multe excesiv!!!! PREA MULTE!!!!) desi bat in jos, se reflecta de pe asfalt si lumineaza acest praf si fum, de zici ca satul e intr-o bura-neon... iar bura asta, la randul ei lumineaza cerul...acuma, sat langa sat .. e bai mare! Pana acuma daca mergeam la 20 km de oras, aveam un cer bun! Acuma incepe sa dispara si acela, ramanand cam doar zona de cer de la 40 grade in sus ----------------------------------- tudor 29 Mar 2022 10:33 ----------------------------------- Da, stiu exact ce spui..."e bai mare" nu gluma....Pe la noi e si mai densa pacla de la orizont si asta chiar daca nu este lumina la orizont! ----------------------------------- tudor 05 Mai 2022 10:36 ----------------------------------- Ieri seara am observat Luna de pe balcon cu echipament lejer doar de la Sky-Watcher :) : Luneta ED APO 72mm si ocular UWA 3.2mm. Tinta a fost marea Crisium cu craterele ei : craterul Picard -23km diametrul, craterul Peirce -19km diametrul, craterul Swift -10km diametrul. Pentru a raspunde curiozitatii multora care m-au intrebat in timpul multor observatii din trecut, "cam ce detalii pot vedea pe Luna cu un telescop in general?", dau exemplul diametrelor craterelor in comparatie cu diametrul Bucurestiului. Craterul Peirce are diametrul similar cu al Bucurestiului aprox 20km. Craterul mai mic Swift are 10km si la puterea 131x se observa ca un cerculet mic, aproape punctiform. Bineinteles ca putem folosii puteri si mai mari (gen 250x, 350x) si astfel cratere si mai mici de doar cativa kilometrii devin vizibile. Sunt constient ca depinde foarte mult de marimea telescopului si calitatea optica a acestuia, de conditiile atmosferice, dar eu am dat aceste exemple pentru a raspunde unei curiozitati generale si a crea doar o imagine foarte generala a capacitatii unui telescop de amatori! ----------------------------------- julliano 09 Iun 2022 16:13 ----------------------------------- Ca sa continui observatiile lunare ale lui Tudor de mai sus, aseara am studiat si eu in special zona Vallis Alpes, cu luneta SW 100ED, bino maxbright cu 2 delite 18.2mm, binoviewerul pus intr-un barlow Celestron Ultima SV 2.5x, deci am obtinut aproximativ un grosisment de 240x (pt cine nu stie, daca pui un barlow in fata binoviewerului, se dubleaza puterea, deci 2.5x devine un fel de 5x - asta am verificat "pe direct" cu un ocular de 4mm si grosismentul rezultat era cam acelasi). Am incercat cu gand ascuns sa vad rila din mijloc, o ambitie exagerata se pare, poate sa mai incerc vreodata cand va fi luna la zenit si turbulenta minima si seeing maxim. Insa am reusit sa vad cu succes cratere mici din jurul ei, cum ar fi Trouvelot (8km) si Trouvelot H (4km), dar si unul de langa el mai mic, cred ca are in jur de 3km dupa aproximatii (am incercat sa gasesc peste tot dimensiunea lui, insa fara succes, probabil craterele mici sub 4km nu prea sunt asa de populare). Am atasat o imagine pt exemplificare. Incurajat de recomandarile D-lui Pteancu de a studia lucrarile "The Urban Astronomer Guide - Patrick Moore" si "Turn Left at Orion" pt un suport mai bun al observatiilor din zona urbana (ocazie cu care ii multumesc), am dat si de lucrarea "Observing and measuring visual double stars. - Bob Argyle". Aici am gasit ceva ce cautam demult, si anume o lista de duble pe post de test de rezolutie incepand de la binocluri pana la instrumente de 60cm apertura. Asa ca am salvat lista "Tests for 90-mm aperture" in aplicatia SkySafary Pro de pe telefon, ca sa pot "sa-mi testez" fericit luneta :)) Pt cine e curios sa testeze la randu-i, o sa pun aici lista de 11 duble de test de rezolutie pt luneta de 90mm: BU728, STF367, A 1606, BU114, STF987, STF2843, STF2583, STF1291, STF314 (asta e singura pe care nu am identificat-o in SkySafary Pro), STF1932 si STF1639. Acum datorita faptului ca am vedere spre Nord Vest si ca cerul a fost liminat de nori imprastiati, am reusit sa testez doar doua dintre aceste tinte de mai sus: A 1606 - stea dubla din Canes Venatici, separatie de 1.3" si magnitudine de +9.01 si +9.59. Pe asta nu am putut sa o vad separata. STF1639 - stea din Coma Berenices, e usor de gasit, se afla in clasterul deschis Mel 111. Separatie 1.9" cu +6.55 si +7.83. Alta viata! Pe asta am separat-o bine fara probleme, cu spatiu negru de inca o stea intre ele. De precizat ca am, folosit oglinda 2" de la skywatcher, apoi am vrut sa vad daca prisma amici calitate astro de la baader are chiar calitate astro, asa ca am facut testul si cu ea si am separat dubla fara probleme. Deci se pot face observatii si cu vedere corecta doar ca... costisitor. Daca vrei sa faci asta si cu 2 ochi, nu mai zic :)) Cam atat am reusit sa vad aseara, dar abia astept urmatoarea noapte senina sa incerc si celelalte 9 duble :D ----------------------------------- zoth 09 Iun 2022 21:50 ----------------------------------- Iulian, vizibilitatea detaliilor lunare are o particularitate aparte, depinde esential de iluminare! Din experienta personala pot spune ca acest parametru este mai important decat inaltimea zenitala la care se afla astrul. Evident ca turbulenta si transparenta atmosferica, enumerate de tine, raman valabile si obligatorii. Zona in care contrastul suprafetei lunare este maxim si detaliile cel mai usor de observat este cea din imediata proximitate a terminatorului, asa incat daca vrei sa vezi rima din valea Alpilor lunari cu instrumente mai mici, va trebui sa vanezi momentul potrivit, altfel incercarile vor fi zadarnice sau vei avea nevoie de instrumente muuult mai mari. O iluminare normala sau aproape normala la suprafata, dilueaza pana aproape la disparitie detaliile. Cred ca asta e cauza pentru care cele mai multe voci spun ca luna plina e cea mai putin interesanta. Ieri in jurul orelor 20 cand inca era ziua afara am facut si eu cateva teste la luna cu sobolanul. La 22x nu am putut localiza valea Alpilor insa la 33x ea era bine vizibila. Nu sunt sigur daca rateul de la 22x a fost determinat de magnificatia mica, de lumina de afara sau de norii insistenti care acopereau unul dupa altul suprafata astrului. Voi continua testele in zilele urmatoare cu cer senin. ----------------------------------- julliano 17 Iun 2022 19:49 ----------------------------------- @zoth: De acord, zona terminatorului este cea mai interesanta si locul unde se obtine detalii maxime! Ieri am colimat o luneta de 120/600 care credeam ca are un defect din fabrica si are astigmatism, insa dupa o verificare cu ocularul Cheshire , am vazut ca de fapt sufera de o nealiniere f grosolana. Asa ca am inceput sa rezolv cat pot din suruburile tubului focuser, apoi am desfacut celula cu lentile, si am rotit tot grupul de mai multe ori 360 grade pana am obtinut inele Airy perfect concentrice. Apoi am iesit la observatii seara, si la "comparatii" cu luneta 100ed :D Dupa ce am facut testul pe stea si am fost multumit, am inceput sa vanez cateva duble sa vad daca s-a imbunatatit instrumentul. Dubla dubla din Lyra se vedea impecabil, cu spatiu negru suficient pe la 180x, apoi am mai incercat STF 1639, dubla de 1.9" si iarasi rezultatul a fost f bun, spatiu negru "de inca o stea" intre ele. Am mai testat spre dimineata la planete, Saturn nu avea aproape deloc aberatii cromatice, se vedea cand si cand diviziunea Cassini si cam o banda maronie pe disc. La Jupiter, pentru ca era inca destul de jos, se vedeau doar 2 benzi cu ceva detalii intre ele, dar si umbra lui Io pe planeta. Ma gandesc ca daca planetele ar fi la o inaltime considerabila de orizont, as fi f uimit de ce poate aceasta luneta. Majoritatea serii am folosit luneta 100ed impreuna cu binoclul 16x70ed. Am fost placut impresionat de Wild Duck Cluster, unde am putut veda la 50x foarte multe stele in cluster, o imagine impresionanta. Apoi, in timp ce mai vanam cateva duble mi-a venit ideea sa ma uit cu 240x la M13, unde am ramas mut de uimire sa vad ca, cu coada ochiului, mi se parea ca am "rezolvat" stele pana in centru, incat nu mai era un ghem luminos, ci o adunatura de puncte luminoase pe care le vedeam bine cu vederea periferica. Am incercat aceeasi figura si la M3 si M5, insa aici nu a mai tinut, vedeam stele presarate pe ici-colo, dar nu era totul rezolvat ca la M13. Sa speram ca vine cerul senin in weekend, ca e greu sa te furisezi printre nori ca sa faci observatii :D ----------------------------------- Mircea Pteancu 17 Iun 2022 20:13 ----------------------------------- zoth Felicitari pentru observarea lui Vale Alpis cu binoclul de 70mm ! Luna Plina este ''plina'' cu cratere cu raze, observarea lor imi pare foarte interesanta. julliano Felicitari pentru observatiile foarte interesante si, mai ales, pentru revitalizarea lunetei de 120x600mm. Sunt foarte curios daca iti va rezolva stele si in M3 si in M5 pe un cer fara lumina selenara. Eu sunt optimist, dupa rezultatul excelent de la M13 si de la stelele duble. Cer senin, astept noul episod, Mircea ----------------------------------- julliano 25 Iun 2022 13:17 ----------------------------------- Dl. Mircea, multumsc pt incurajari, luneta 120/600 nu era a mea, ci a unui prieten, asa ca nu o mai am sa testez, insa am testat aseara luneta SW 120/900 ED pe niste duble. Am probat "seeingul" pe double double cu rezultat pozitiv, apoi am inceput cu Jabbah (1.3" cu +4.13 si +5.31). A fost pt prima data cand m-am prins ca e un alt double double, Jabbah A si B (1.3") si C si D (2.4"). C si D se vad usor, insa A si B care pun de obicei probleme, acum s-au vazut impecabil, separate cu spatiu negru intre ele. F incantat si pt ca atmosfera am vazut ca permite (pe la 10-11 seara) m-am indreptat spre Xi Scorpii (1.1" cu +4.86 si +4.16). Desi nu aveam sperante mari fiind o dubla stransa, am avut placuta surpriza sa rezolv si aici A si B, cu spatiu negru clar si bine definit intre cele 2 componente. Imaginea era f placuta, deci o tripla (A+B si C) plus dubla STF 1999 de mai jos, deci 5 stele in vizor la 250x, o imagine splendida! Am zis sa-mi incerc norocul cu HR20, unde in 100ed se vedea doar ca o liniuta, in 120ed incepe liniuta sa se ufle pe la extreme si sa devina un fel de 8, dar nici vorba de separatie, ce-i drept e dubla sub arc. Am incercat si pe HD 114878 (1.3" cu +9.01 si +9.59), insa fiind o dubla cu magnitudine mare si separatie relativ mica, nu am reusit sa o vad bine separata, probabil doar daca e la zenit. Sunt curios daca a reusit cineva cu instrument mic de pana in 120 sa vada clar separatia. ----------------------------------- Mircea Pteancu 25 Iun 2022 15:42 ----------------------------------- julliano Ai obtinut rezultate excelente, felicitari ! In aceasta perioada vizitez si eu des Niu Sco si Xi Sco, sunt obiecte foarte spectaculoase. Din pacate am clacat la confectionarea noului barillet pentru oglinda 125x865mm din dobsonianul ''Ratusca cea urata''. Am dat gaurile aiurea, cu asa ceva nu as reusi sa colimez in veci primara acelui telescop. Asa ca voi relua ''muzica'' de la acordul potrivit si voi confectiona alt barillet. Abia apoi voi avea din nou un instrument din clasa ''cinci toli'', capabil pentru asemenea teste. Pana atunci trebuie sa folosesc aperturi mai mari. Dupa ce Luni seara am fost la observatii la Padurea Ceala, impreuna cu Armand, Marti , 21 Iunie am reluat observatiile de acasa. Am folosit dobsonianul de 250mm F/4.8 dar transparenta atmosferica nu a fost prea buna. Observatii: -centrare cautatoare pe Arcturus, rezolvare si separare a stelelor Izar si Miu Boo -roiurile M10 si M12 au fost rezolvate doar in halou la 150x/ zoom Baader iar M107 nu a fost rezolvat in stele -Lambda Oph / Marfic/ STF 2055 AB a fost rezolvata la 150x/ zoom si separata la 240x/ Radian 5mm -Xi Sco/ STF 1998 ca tripla)+ STF 1999 in acelasi camp, au fost rezolvate la 150x si separate la 240x/Rad 5mm -M9, slab luminoasa a fost rezolvata partial, doar in halou -NGC 6356, roi sferic vecin cu M9, a fost rezolvata partial, doar in halou -NGC 6342, roi sferic din aceeasi vecinatate, a fost foarte slab luminos si nu a fost rezolvat -NGC 6309/ ''Box Nebula'' este o nebuloasa planetara de la Nord de Sabik/ Eta Oph. Am gasit-o la 150x cu ocularul zoom. A aparut ca o nebulozitate localizata la S-SE de o stea slab luminoasa, de forma alungita pe directia S-SE si cu dimensiunea de cateva zeci de secunde.Nu multe ... La 240x se vedeau aceleasi caracteristici doar ca mai bine. Vineri 24 Iunie am observat din nou cu dobul de 250mm,transparenta atmosferica a fost si mai proasta ca Marti. Dar, nici eu, nici cometa C/ 2017 K2, nu mai aveam rabdare, aveam rendez-vous ! -Am inceput prin observarea roiului deschis IC 4665 in care se vedea cu usurinta la 48x/ X Cel 25mm, dubla STF 2216. Ghidat apoi prin telefon de catre Armand aflat la observatii sub cer Bortle 2, am cautat si gasit cometa C/ 2017 K2 (PanSTARRS), cea semnalata de MariusP si pozata de kereses: https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=215604#215604 La 48x/X Cel 25mm, cometa era vizibila doar cu vedere periferica. Pe masura ce am marit grosismentul pana la 150x s-a vazut tot mai bine: un obiect cetos, amorf, cu o foarte slaba condensare centrala, cu un diametru de maxim doua minute de arc. Conditiile de observatie au fost adverse, nori subtiri filiformi se deplasau pe cer si dainuia tot timpul o pacla subtire. In intervalele de timp in care cometa a fost inobservabila, m-am distrat rezolvand stele duble precum Lambda Oph / 1.37'' , Alfa Her/ 4.64'', Delta Her/ 13.8'', Izar / 2.9''. Apoi norii au cuprins tot cerul, n-a mai fost nicio distractie. Nani, nani, astronomu' mami ... Am facut un desen electronic al observatiei care poate fi vazut in atasament. Cer senin, spor la observatii, Mircea ----------------------------------- julliano 15 Iul 2022 11:03 ----------------------------------- Mircea, Te invidiez ca poti sa vezi cometa, sper sa ma bucur si eu de ea in curand. Aseara in Bucuresti a fost senin si seeing destul de bun pana pe la 12 noaptea, asa ca m-am dedat unor observatii "balconiene" :D Pentru ca am vedere spre Nord si din cauza unori lumini din vecinatate, imi e greu sa observ altceva decat duble, atunci cand seeingul permite. Inspirat de observatiile facute de Costel aici: https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=21182&postdays=0&postorder=asc&start=0 , i-am "furat" niste duble sa vad daca le pot vedea prin lunetica ED120/900, asa ca cu binoviewer si delite 18.2, am dus-o pe la 330x si m-am apucat de treaba. De obicei incep de la Polaris sa fac focalizarea si sa vad ca e totul ok, apoi merg spre Cefeu, unde am revizitat HR20 (1") pe care am vazut-o alungita cu intentie de spatiu negru, dar mai mult intentia era, apoi HR55 care parca se vedea un pic mai bine, cred ca datorita faptului ca cea de sus este putin mai albastruie si ceva mai luminata decat secundara. HD 224610 (1.3") se vedea separata bine, insa era ceva mai intunecata (+7.9 si +8.7), s-a vazut bine si HD 221071 (1.2"). Am coborat spre HD 11316 care s-a vazut frumos cu separatie larga, apoi V779 si hd 9454 s-au vazut mai dificil. Dar surpriza serii a fost cand am zis sa-mi incerc norocul cu HR 1230, 0.7" cu +5.13 si +6.32. Fiind atata de stransa nu speram la niciun rezultat, insa mare mi-a fost uimirea sa vad ca steaua prezinta o "umflatura" in partea de sus si are o prelungire mai subtire in jos spre ora 5, deci o prezentare pe verticala. Repede m-am verificat cu SkySafary, si spre surpinderea mea, exact asa era, deci am reusit sa vad atat directia corecta a celor 2 componente, cat si care e mai mare si care e mai mica. Cred ca acum mi s-au spulberat grijile daca luneta e buna sau nu :)) Incantat de rezultat, am mai observat niste duble prin zona, apoi m-am uitat la Izar, dubla mea preferata, apoi am incheiat seara. ----------------------------------- Armand Popa 22 Iul 2022 10:39 ----------------------------------- Inca de la prima sesiune de observatii prin telescop, de acum deja multi ani, am creat un jurnal de observatii in Excel, in care, dupa fiecare sesiune, completez lista cu obiectele observate si eventualele detalii. Tot in acel ''xls'' am si listele de observatii cum ar fi Lista Messier, Caldwell, H400, diverse programe de duble, programe binoclulare etc. Astfel primesc si un impuls motivational de a observa obiecte lipsa, necolorate cu verde :-). Dar tot din aceste liste imi pregatesc si sesiunile, in functie de constealtiile vizibile. E deja un fel de ritual, ca dupa fiecare sesiune, oricat de dimineata sau de obosit ar fi, sa ma pun la calculator si sa trec din caietul pe care il am la mine pe teren, ce am vazut si ce am remarcat. Se dovedeste a fi o practica buna si pentru diverse statistici personale si de tot felul. Mai nou am inceput sa imi trec observatiile si pe blogul personal, sub forma de postari lunare, cu toata activitatea mea in domeniul astronomiei pe luna respectiva. Raportul pentru luna Iulie (deja, deoarece plec in vacanta pana la sfarstiul lunii) se gaseste aici: https://armandpopa.blogspot.com/2022/07/luna-iulie-observatiiactivitati.html Cer senin! ----------------------------------- Mircea Pteancu 23 Iul 2022 23:32 ----------------------------------- Armand Foarte bune aceste practici de acumulare, consemnare si prelucrare a observatiilor. Cu rapoartele tale lunare suntem deja familiarizati, felicitari pentru observatiile multe si interesante. Odihna si distractie placuta in concediu iti uram ! Aseara, Vineri 22 Iulie a.c., dupa centrarea cautatoarelor pe Sadr, am inceput observatiile foarte ''lento/ lentissimo'' prin observarea roiului Messier 29. Am folosit dobsonianul de 250mm. Am mai observat M29 cu acest telescop, dar numai la grosisment mic. Aseara, la 150x/ Baader Mark III, am numarat 19 sau 20 de stele in acest roi. Daca treceam la mariri mai mari, cred ca se vedeau mai multe.Dar aveam alte planuri. Aseara am avut preocupari ''obscurantiste'' si am observat niste obiecte putin cunoscute in Cygnus : - Berk 86 este un roi deschis mic, cu asterismul principal de forma ovoidala si in care am numarat 13/14 stele. - IC 4996 este alt roi stelar relativ mic in care am numarat 14 stele intr-un cerc de trei minute de arc. Aceste stele le-am observat in jurul asterismului principal al roiului, format din sase stele si avand forma de secera. Mai lipsea din peisaj doar moaca lui Lenin si ciocanul proletar ! - Basel 6 este un alt roi deschis, de forma triunghiulara, format din stele slabe si in care am numarat aprox. 25 de stele de pana la 11mv. -In vecinatatea roiului Basel 6 am observat steaua dubla HJ 606 cu separatia de 44'' dar pe care StelleDoppie o plaseaza gresit in constelatia Hydra !? Si mai spune situl ca are stele de culoare alba si albastra. Eu le-am vazut insa prin ocularul Mark III ca fiind o varianta mignona a lui Albireo cu primara galben pai si companion albastru azuriu. Foarte faina ! - NGC 6883 este un roi deschis , cu asterismul principal maricel de vreo zece-cinsprezece minute, in forma de Y si in care am numarat 18 stele. - Biurakan 2 este un roi deschis de forma triunghiulara in care am numarat vreo opt sau zece stele. In centrul roiului troneaza o stea dubla aspectuoasa, bine separata la 60x. - NGC 6871 poate fi privit fie ca roi deschis, fie ca grupare de stele multiple. A fost cel mai spectaculos obiect al serii. Sunt familiarizat de multa vreme cu acest obiect, de prin 2013, inca de la primele observatii cu luneta RFT TCM 60mm F/5. In acea luneta, roiul 6871 se vedea ca o stea ''dubla-dubla''. In apertura de 250mm este un obiect foarte frumos si complex. -La Vest de NGC 6871 am observat dubla STF 2624 cu separatia de 1.9'', bine rezolvata si separata la 150x/ Mark III. - La doar 45 minute de arc spre Vest de STF 2624 se afla steaua tripla WAL 124/ STT 394. STT 394 este lejera la separatia de 11'' dar WAL 124 este mult mai dificila, desi are separatia de 69''. Deoarece companionul este de 13mv. Apoi au inceput sa vina norii. Am cuplat pe modul ''spectacol'' si am revazut cu mare placere Epsilon 1-2 Lyr, Delta Her bine rezolvate si separate de ocularul zoom la 150x. Cu Delta Cyg am incheiat sesiunea, doar rezolvata prin nori subtiri la 150x. Daca tot am pomenit de toasu' bolsevic sef Lenin ... asa mi-l imaginez adresandu-se astronomilor : Spor la observatii tovarasi stelari ! Sa realizam cincinalul stelar in patru ani si jumatate ! Patriei astronomice cat mai multe roiuri stelare peste plan, cat mai multa plasma stelara ! Mircea ----------------------------------- tudor 24 Iul 2022 11:10 ----------------------------------- NGC 6871 deci este o stea multipla pt intrumente mici, si se "transforma" in roi deschis prin instrumente mari. Trebuie sa incerc si eu acest obiect! ----------------------------------- Mircea Pteancu 02 Aug 2022 20:42 ----------------------------------- Luni 1 August a.c. am efectuat observatii cu dobsonianul de 250mm : -Daca tot am centrat cautatoarele pe Delta Ser, am si rezolvat-o -Am admirat roiul deschis M11, pentru ca este un obiect foarte aspectuos si pentru ca in zona apropiata de el aveam de gand sa fac observatii -Dubla 15 Aql, larg rezolvata la 48x de ocularul X Cel 25mm. -Spre Est de M11, se afla steaua carbon V Aql cu indice de culoare enorm, foarte aspectuoasa. -Spre S-E de V Aql se afla obiectul tinta al acestei seri, planetara NGC 6751 / ''Dandelion Planetary'' adica ''Planetara Papadia''. Nu am gasit-o pana ce nu am folosit calitatile de acumulare de lumina a ochiului. Este un obiect de mici dimensiuni, foarte,foarte palid, albicios, de forma circulara. Nu am vazut stea centrala nici la 480x. Se afla la capatul nord-vestic al unui asterism stelar in zig-zag, format si el din stele fantoma, foarte slab luminoase. -Norul stelar Scutum / Scutum Star Cloud este o zona cu diametrul de aprox. doua grade la Sud-Vest de M11. Este o zona asemanatoare lui M24, un nor stelar mai cunoscut. Din intamplare, nebuloasele si norii de praf cosmic sunt mai rarefiati pe directia lui. De aceea vedem , ca printr-o fereastra, in interiorul giganticii metropole stelare care este Calea Laptelui. Dobul de 250mm, cu campul sau de numai 75' nu este cel mai potrivit instrument pentru frumusetea aceasta nepamanteana. Trebuie sa revin aici cu un RFT cu camp de cel putin doua grade. -Am facut turul de onoare al secventei din Sagittarius, folosind 48x/ XCel 25mm si 171x/ TS 7mm UWA: M22-M28-M8-M20-M21-M24-M23-M25-M18-M17-M16. In M24 am gasit usor roiul deschis NGC 6603. Planetara NGC 6567 '' nu mi-a intrat'' in ruptul capului. Scotocind dupa planetara, am vazut in schimb in Vestul norului stelar o dubla strans, abia rezolvata de TS 7mm, nu am reusit sa o identific. -Restul serii l-am petrecut cu lucruri savante. Am calibrat scara gradata a ocularului Baader Mikro 12.5mm Ortho,pe telescopul de 250mm, scara denumita SD de catre producator. Am folosit pentru aceasta steaua dubla STF 2224, marirea fiind de 96x. Apoi, folosind un cronometru, am masurat diametrele planetarei NGC 6210 si pe cel al roiului sferic M13. - La Saturn am vazut o spuza de obiecte stelare, posibil sateliti, dintre care am identificat sigur pe Titan, Dione, Thetys si Rhea. Au mai fost doua stelute in planul ecuatorial dar ... je ne sais pas !:cry: -La Jupiter s-au vazut vreo cinci zone noroase, pe cea temperata sudica, la Vest, se vedea o pata circulara foarte neagra, umbra unui satelit. Dumnealor satelitii erau toti la Est, formand un asterism curios si aratos in V , cu ''varful'' aratand spre Nord. Pe centurile ecuatoriale se zareau parca niste zone de turbulenta dar nu am mai avut rabdare sa insist. Cronometrarea m-a extenuat ! Habar nu avem ce dificila este munca de furnica facuta de tocilarii aceea de astrometristi ! Spor la observatii, Mircea ----------------------------------- Vexatyk 03 Aug 2022 10:49 02.08 ----------------------------------- Salutari. Ieri 02.08.22 dupa o saptamana sau mai mult de nori si ploaie am dat o fuga in afara orasului ( cam 15 km ) sa incerc sa trag cateva cadre . Dar cum socotelile de acasa si cele din targ nu se prea potrivesc am cam renuntat la idee datorita unor erori pacatoase care le tot dadea , ba ghidajul, ba NINA samd. Asa ca dupa o ora de injurat un laptop si montura am zis sa ma bucur de cerul super senin si transparenta foarte buna. In nici 1 minut m-am asezat confortabil intr-un fotoliu pliant care e tot timpul in masina si am trecut la observatii cu cel mai la indemana instrument - proprii ochi. Am avut un spectacol pe cinste in aproximativ 1 ora si jumatate am vazut cel putin 40 de metori . Dupa ce ochii s-au adaptat destul de bine la intuneric am putut vedea foarte bine Andromeda, Roiul Dublu din Perseu si cred ca ( aici nu sunt foarte sigur ) M33. Nu mai vorbim de Calea Lactee care pe la miezul noptii se putea observa in toata splendoarea ei incepand din Scorpion la Sud si pana in Perseu la Nord. Am mai testat un pic acuitatea vizuala la dubla Mizar Alcor ( si parca vedeam 3 stele parca 2 :D ). M-a surprins cat de rapid a trecut de ora 1 si a trebuit in graba sa ma adun ca dimineata incep si o zi de munca totusi. Asadar nu iti trebuie instrumente ca sa te bucuri de un cer bun, trebuie doar sa ridici ochii si spectacolul vine de la sine. Cer senin tuturor. ----------------------------------- sorini 17 Aug 2022 16:59 ----------------------------------- Dupa cateva ploi in Bucuresti, aseara (16 aug) cerul era destul de curat, cu cativa nori plimbatori. Am considerat ca e o perioada buna pt planete, asa ca am instalat Mak SW 150, ocularele BCO de 18, 7 si 5mm pe rotator si... Pentru ca era intr-o pozitionare convenabila, am inceput cu Saturn. La 100x aveam o imagine curata, bine conturata a planetei si satelitilor, dar la 260x, cu BCO 7mm, detaliile erau evidente, cu Cassini bine delimitat, cu umbra planetei pe inel, iar dintre sateliti, Titan si Rhea de o parte, iar de cealalta, cu greu, Dione sau Tethys; nu stiu sigur care, dar era abia observabil unul singur. Intre timp a rasarit (de dupa blocurile gri) si Jupiter. Benzi, calote, dar cautam GRS. Tot incercand sa o gasesc, am observat ca Europa tocmai incepuse tranzitul peste discul planetei; cam pe la 23:00. Cand m-am lamurit ca in seara asta nu am parte de Pata Rosie, mi-am zis sa-mi incerc norocul cu Neptun, ca tot era in zona. Greu, al naibi de greu! Numai culoarea de un albastru altfel decat cel al stelelor, m-a convins ca am gasit-o. Ca sa fiu sigur, am trecut la ocularul de 5mm (360x!) ca sa vad ca "steaua" capata diemetru si intr-adevar era Neptun. Cam atat, ca m-a suparat destul Neptun si a doua zi trebuia sa merg si la treaba. Numai bine! ----------------------------------- Mircea Pteancu 23 Aug 2022 23:06 ----------------------------------- Sorin Felicitari pentru observatii. Pentru a identifica satelitii lui Saturn eu folosesc applet-ul de mai jos. Doar atentie la ora ,sa tii cont de cele trei ore diferenta fata de UTC (cat mai e vara) si sa alegi modul de observare, (presupun cu diagonala la Mak). https://skyandtelescope.org/wp-content/plugins/observing-tools/saturn_moons/saturn.html Ai folosit noua montura de balustrada, prezentata recent? E important telescopul, sunt importante accesoriile dar si o montura buna, stabila si la indemana este de maxima importanta. Deci spor maxim la observatii, acum le poti face mult mai frecvent. Sa ai mare grija insa la observatiile cu telescopul paralel cu balconul, sa nu te apleci niciodata inafara balconului. Aseara, Luni 22 August, cerul a fost plin de vapori de apa, de pacla, din cauza timpului ploios. Nu ma plang ci ma bucur ca in sfarsit ploua linistit. Pe inserate, cand cu ochiul liber trebuiau sa se vada asterismele Lebedei, al Lyrei si al lui Hercules, se vedea doar Vega. Dobul de 250mm era oricum la fezandat, asa ca am incercat sa fac observatii. - La Vega, folosing marirea de 150x/ zoom Baader, am reusit sa vad doar singurul companion descoperit la aceasta stea de William Herschel si aflat la 84'' spre Sud adica stelua vizibila in desenul meu la stanga-sus de primara, desen facut in Iunie '21 in baza observatiei cu Toleascop 200mm. - Transparenta atmosferica ''era prastie'' dar turbulenta parea destul de mica, pe la Pickering 7. Speram asadar la prada buna si, ca un adevarat Predator telescopist, trebuia sa-mi ''ascutesc'' oleaca ocularele. Ceea ce am facut reobservand cu placere nedisimulata Zeta Lyr, Delta Lyr (cam saracut in stele roiul Steph1 de data asta), Beta Lyr- uau, ce asterism interesant in forma de Y si ''cealalta dubla-dubla'' STF 2470-STF 2474. Nu puteam sa ignor ''dubla-dublelor'' Eps 1-2 dar am vazut doar A,B,C,D si I. - Apoi m-am apucat cu harnicie de lucruri serioase si am profitat de seeingul bunicel sa reobserv STT 525. Am schimbat marirea la 300x cu ocularul Lacerta UWA 4mm si nu mi-a parut rau. AC se vede chiar si cu binoclul pus pe trepied dar AB este o alta poveste deoarece separatia este de doar 1.8'' si, mai ales, exista o diferenta de trei clase intre primara si companion. La 300x, de data aceasta, se vedea foarte bine companionul ca o mica bila albastruie pe al doilea inel de difractie galben auriu al primarei. O imagine rar vazuta deoarece, de obicei, seeingul nu-mi da viza. Am cautat in jurnalul meu de observatii si am gasit ca observ aceasta stea incepand din 22 Iunie 2014. Pe 9 Iunie 2017 am rezolvat aceasta stea ca tripla cu dobsonianul ''Ratusca cea urata'' 125mm iar cu dobsonianul de 200mm, pe 12 Octombrie 2019. In toate celelalte observatii am vazut aceasta stea ca dubla. - Nu am mai schimbat grosismentul si am trecut la observarea stelei multiple Burnham 648, aflata imediat, la 27' de Sulafat. Cu mare greutate, se zarea ''ceva'' ca la STT 525, dar intre primul si al doilea inel de difractie. Aici companionul era undeva intre Vest si Sud, (ziceam eu ca pe) la PA=250 grade. Dar StelleDoppie mi-a confirmat PA= 230 grade. Asta e, la ''peauri'' le cam zbarcesc ! :oops: Dar , asa cum se intampla cand ma vrajeste vreo stea, eram cu ochiul ca insurubat la ocular. Nu mai vedeam si nu mai auzem nimic. Dar, cu cat ma straduiam mai mult, cu atat se vedea tot mai rau. Zapacit, imi iau o pauza de o clipa si, cand privesc spre cer ... iar se mai vedea doar Vega. Cerul fusese invadat din nou de nori. Stop ! Mircea ----------------------------------- Armand Popa 29 Aug 2022 15:46 ----------------------------------- Anul acesta, am participat la ultimele doua nopti a taberei de astronomie, astROmania! A fost o experienta grozava. Am facut observatii prin Godzilla si Balaurul, doua telescoape impresionante, m-am convins de importanta ocularelor de calitate, si am vazut Pluto.... si multe multe altele! https://armandpopa.blogspot.com/2022/08/astromania-2022-26-27-august.html ----------------------------------- Mircea Pteancu 29 Aug 2022 23:39 ----------------------------------- Felicitari Armand, tie, tuturor participantilor si organizatorilor ! Mircea ----------------------------------- sorini 31 Aug 2022 21:45 ----------------------------------- Felicitari pt reusita evenimentului si multumesc Armand pt jurnalul de bord! ----------------------------------- Armand Popa 01 Sep 2022 19:56 ----------------------------------- Luna august a fost luna taberelor, am tinut prezentari in trei tabere diferite, doua prezentari pe campul de la marginea orasului pentru prieteni, cateva observatii si tabara astRomania. In linkul alaturat se gaseste jurnalul de activitati a lunii. Cer senin! https://armandpopa.blogspot.com/2022/09/luna-august-prezentari-tabere-si.html ----------------------------------- Mircea Pteancu 02 Sep 2022 11:53 ----------------------------------- Armand Strasnica luna August ai avut, poti s-o redenumesti Astrogust ! Felicitari si spor in continuare sa aduci dinamism si optimism in activitatea de astronom amator. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 15 Sep 2022 23:31 ----------------------------------- Luna August nu a fost o luna de varf pentru observatiile mele. Motivul principal nu a fost vremea proasta sau absenta telescoapelor ci faptul ca a trebuit sa finalizez lucrarea cu care am participat la Conferinta SRPAC de Vineri 9 Septembrie a.c. Am participat cu doua lucrari dar una era gata inca din primavara. Sambata 10 Septembrie a venit insa Vremea Razbunarii !!!! :twisted: :twisted: :twisted: Ii multumesc lui Bogdan Bacila care a fost amabil si a trecut Vineri pe la UVT si mi-a lasat prin Armand setul de oculare Huyghens pe standard 0.96''. Mi-a fost lene sa pregatesc alt telescop decat dobul de 250mm si am testat ocularele Huyghens pe acest reflector, asteptandu-ma la rezultate catastrofale, din cauza raportului F/D= 4.8. Seara a fost insa una a suprizelor. Am luat-o catinel, cu ocularul de 35mm care - culmea culmilor - in loc de imagini de stele expandate in forma de papadie (asa cum fac ocularele H de microscop) a prezentat imagini decente in zona centrala si cu aberatii nu foarte mari spre margini. Situatia s-a repetat si la H 20mm, la H 12.5mm, la H9mm si la H6mm. Imaginile cele mai bune le-au oferit ocularele H 12.5mm si H9mm (acesta este un CircleT). Calitatea imaginii lor este doar cu putin inferioara celei oferite de ocularele Plossl. Una peste alta, ocularul H35mm si-a facut datoria de ocular de cautare la 34x iar cu ocularele H12.5mm / 96X si H9mm/ 133x chiar se pot face observatii. Am observat astfel echipat, urmatoarele: M29, M39, M13 (cu stele rezolvate in halou la 133x), M92, M57 (intunecarea centrala bine vizibila, ca si steluta de la N-E de nebuloasa), M56, M27 (forma de cocean de mar, cu diferente de luminozitate), Albireo ( foarte frumos la 96x). Epsilon 1-2 a prezentat discuri Airy tangente la 60x/ H20mm si complet rezolvata la 133x. Cu ocularul H6mm am zarit intermitent discuri Airy tangente la dubla subarc 16 Vul cu separatie de 0.85''. Cu ocularul SR 4mm am rezolvat clar 16 Vul la 300x si am vazut intermitent, companionul lui 13 Vul de 1.4'', tangent la primara, dar fara separare. Duminica 11 Septembrie am efectuat adevarata testare a ocularelor Huyghens, folosind luneta ''zoth'' 60x828mm. Ocularele H35mm/ 24x, H20mm/ 41x, H12.5mm/ 66x si H9mm/ 92x s-au comportat excelent : imagine luminoasa, stele cu imagini de difractie perfecte , aberatii extra-axiale lejere si doar spre periferia extrema a campului vizual. Ocularul H6mm la 138mm a dat o imagine prea saraca in lumina. Ar fi mult mai potrivit unul de 7mm. Observatii: M39, M29, M57, Zeta Lyr, Beta Lyr ca stea multipla, STT 525 CA DUBLA, STF 2740- STF 2747, Albireo, M56, M27, M71, M13, M92, Rho Her si dubla vecina STT 329 (companion la 33'' vizibil doar cu vedere periferica), Delta Her, Alfa Cas, Eta Cas ca dubla de 13'' separatie, Roiul Dublu, M103, NGC 663. Epsilon 1-2 Lyr a fost rezolvata si separata la 92x, ceea ce m-a impresionat. Iota Cas a fost superb rezolvata ca tripla la 92x. Vechiul meu set Huyghens 0.96'' nu avea oculare cu focale de 12.5mm si 35mm. Prin combinarea celor doua seturi, voi obtine un set Huyghens, completat cu prisma terestra si redresor 1.5x, potrivit pentru o luneta lunga de F/14 cum este luneta mea de 60mm. Mircea ----------------------------------- tudor 16 Sep 2022 09:25 ----------------------------------- Felicitari pentru completarea setului Huyghens! O poza cu toata trupa Huyghens cred ca ar face furori :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 16 Sep 2022 23:49 ----------------------------------- Multumesc Tudor ! In privinta pozelor : Excelenta, dorinta voastra este porunca pentru mine ! Dar am depasit volumul maxim permis de atasamente si nu mai pot atasa poze. Asa ca voi face doar niste comentarii. Adevaratele oculare Huyghens sunt qvazi-necunoscute amatorilor din ziua de azi. Exista pentru aceasta motivul temeinic al preferintei universale pentru telescoapele scurte in care asemenea oculare nu dau rezultate bune. Ocularele mele , de alt design decat Huyghens, dar pe standard 0.96'' pot fi vazute la linkul de mai jos. O parte dintre ele ... Apare si o diagonala hibrida, doua diagonale de 0.96'', o reductie 1.25''/ 0.96'' si o lentila Barlow ''Meade'' de-a dreptul excelenta. Ocularul Kellner 9mm este CircleT iar din ocularul K18mm am doua bucati. Cea din poza este Celestron iar cea care nu apare in poza este CircleT cu eticheta de aprobare de la nu mai stiu care institut japonez. Desi am reactii adverse la ''ocularele de babe'', ocularele K18mm dau rezultate neasteptat de bune chiar si pe dobul de F/4.8. Ma rog, atat cat pot ''ocularele de babe'' . Viata de noapte astronomica, spumanta si ravizanta incepe de la 10mm in jos ... https://observoergosum.blogspot.com/2015/06/set-de-oculare-pe-standard-096-inch-my.html Mircea ----------------------------------- Armand Popa 19 Sep 2022 09:14 ----------------------------------- Azi seara, in sfarsit a fost senin, dupa destul de multe zile ploioase si innorate. Am iesit in curtea casei, cu telescopul dobsonian de 12", in principal pentru a testa noile oculare achizitionate, un Lacerta UWAN 7mm 82 grade si un Lacerta Premium Flat Field de 25mm 65 grade. Ocularul LPFF l-am comparat direct cu un Plossl de 32mm, care da cam acelasi camp vizual si uneori am verificat imaginea si in ocularul Orion Q70 de 32mm si 70 grade camp vizual. Maririle obtinute pe dobsonianul 305/1500 F/4.9 -LPFF 25mm =60X -UWAN 7mm = 214X -Plossl 32mm si Q70 32mm = 46X Am observat Duble: Epsilon Lyra-rezolvat pana la marginea campului in ocularul Lacerta uwa 7mm G=214X Pi aql -1.4" rezolvat impecabil si la margionea campului in UWA 7mm G=214X Stf2562 aql -27", usor rezolvat in PFF de 25mm G=60X, spre marginea campului, steaua devine astigmatica dar rezolvata. stf2613 aql-4.1", rezolvat usor in uwan 7mm Albireo Gamma and-Se rezolva usor si in LPFF eta cas-Se vede foarte bine culoarea maronie a companionului, in UWAN 7mm Sigma Cas -se rezolva usor cu UWAN 7mm Polaris- rezolvata foarte usor in UWAN 7mm Galaxiile M31-32-110 - imagine si camp bun in LPFF Nebuloase planetare NGC6781 aql-Aspect stelar defocalizat , cu tenta de culoare spre albastru, gasit usor prin metoda star hopping, cu ocularul PFF 25mm M27 vul - imagine forte buna in LPFF, mai buna decat in plossl 32mm si Q70 NGC6905 del - "Blue Flash Nebula" Am ajuns usor la el cu ocularul LPFF, si se vede bine prin Lacerta UWAN 7mm. G=214X M57 lyr -Foarte frumoasa imaginea in LPFF. Cu UWAN de 7mm se vede si steaua centrala si steluta de langa planetara Roiurile deschise IC4665 oph -Nu e diferenta prea mare intre imaginea data de plossl-ul de 32mm si lpff de 25mm. Campul e cam acelasi, difera doar marirea. Calitatea imaginii e cam la fel, poate un pic mai mult contrast in LPFF NGC6885 vul-Am comparat LPFF de 25mm si Plossl de 32mm pe obiectul aceta. LPFF a dat rezultate mai bune, atat la campul vizual, la calitatea imaginii spre margine cat si la contrast. Stelel sunt trase spre margine si in LPFF, dar nu in masura ca la la Plossl M11 scu -Imagine asemanatoare si in LPFF si in Plossl. In LPFF, e contrastul mai bun cu ceva NGC6830 vul -"Poodl Cluster" Se vede forma si cu LPFF , dar mai bine se vede cu UWAN 7mm NGC7789 cas -Caroline`s Rose - in LPFF se vede bine roiul NGC752 and -frumos in LPFF. Nu e deranjant la marginea campului M103 cas NGC457 cas -Arata deosebit in LPFF M52 cas NGC7510 cep -"The dormouse Cluster", roi deschis extrem de aspectuos. Arata bine in LPFF, marit e ok in UWAN de 7mm , mai slabut in plosslul de 32mm. NGC7788 cas -Roi deschis mare in acelasi camp cu 7790 NGC7790 cas -"the Widdows web cluster" Roi deschis mic, vizibil ca un nor difuz/cu vedere periferica rezolvata in stele in ocularul LPFF. In Uwan se rezolva in mult estele dar nu mai apare aspectul nebulos NGC559 cas NGC869/884 per roiul dublu din Perseu, spectaculos in LPFF Stock 2 cas -"Muscle Man Cluster" NGC1245 per -roi deschis foarte slab M34 per Roiul sferic M71 - imagine mai buna in LPFF decat in plossl. Margini si contrast mai bun Planetele Jupiter-Imagine foarte buna in LPFF in mijlocul campului. In afara centrului imaginea se strica semnificativ. In UWAN este marirea ideala. Se vad bine detalii. Imaginea in UWAN este perfecta si spre margine Neputn-in Uwan, se vede forma de disc, si foarte slab o tenta albastruie Uranus-in Uwan, se vede forma de disc albastu deschis. Se vede mai bine decat Neptun Concluzii Lacerta UWAN 7mm 82 grade, e un ocular foarte bun si util. Lacerta PFF - inca nu ma pot pronunta. Pare mai bun decat Plosslul de 32mm dar nu pot zice ca iese prea in evidenta. Urmeaza sa mai fac observatii cu el si cu dobsonianul de 8" tot F/4.9 Cer senin ----------------------------------- Mircea Pteancu 21 Sep 2022 01:13 ----------------------------------- Pe vremea cand eram lihnit dupa gosismente mari, ma miram de ce multe oculare puternice ( cu focala scurta) costau mai putin decat cele cu focala lunga. Cu timpul am inteles ca ocularele cu focala lunga trebuie sa faca fata unor cerinte mult mai dificile decat ocularele puternice. Urmaresc cu mare interes continuarea testelor tale. Pana acum te pot felicita pentru Lacerta 7mm care vad ca ti-a castigat aprecierea. Sa-l folosesti sanatos ! Luni 19 Septembrie am facut observatii cu dobsonianul Classic 250P, folosind 48x/ X Cel 25mm si TS UWA 7mm (fratele vitreg al noului tau ocular) pentru 171x. Cea mai mare parte a serii, am avut atasat la X Cel 25mm filtrul UHC. Observatii: - Am inceput cu o ''incalzire'' pentru modul UHC prin observarea planetarelor M57 si M27. - Am vizitat nebuloasele Veil Est (NGC 6992-NGC 6995) si Veil Vest/ NGC 6960. Se vedeau mai multe zone cu structura, nebulozitate filamentara de forme si luminozitati diferite. - Am revazut cu placere partea H V 37 din Nebuloasa ''North America'' / NGC 7000. Asterismele gen Centura lui Orion sunt de mare ajutor in gasirea obiectului. - Intre stelele57 Cyg si 56 Cyg, mai aproape de prima, am zarit partea mai luminoasa din Pelikan Nebula / IC 5070 - La adresa nebuloasei IC 5068 am zarit o usoara decolorare a fondului cerului langa o linie de trei stelute slabe. Nebulozitatea se zarea mai usor cu ''ochiul lui TRex'' adica miscand telescopul, deci prin scanarea zonei. - Am incheiat observatiile din Cygnus prin reobservarea nebuloasei Crescent / NGC 6888 din care se zarea o ceata luminoasa in forma literei C, suprapusa peste trei stele dintr-un asterism in forma de trapez. - Mi-am mutat apoi satra observationala in Cepheus unde am vrut sa observ intai M52. Dar deoarece am identificat gresit asterismul in forma de Z sau de fulger, am inceput de fapt cu roiul deschis NGC 7510. Aspectul roiului mi s-a parut insa cam ciudat la 171x, nu se potrivea cu ce-mi aminteam eu ca ar fi M52. Am verificat in atlasul PSA si asa am aflat ca ''am gresit adresa''. In orice caz, acest roi o fi el mic dar e foarte aratos. - Dupa ce am pus capat acestei rataciri, am reobservat M52 pe indelete. - Bubble Nebula / NGC 7635 a cerut si ea munca de detectiv ca sa o vad, din cauza slabei luminozitati si a interferentei luminii de la stelele de aprox. 7mv suprapuse. - Apoi o imensa nebulozitate terestra numita nor a venit si a stricat petrecerea. Am decis sa-mi pregatesc retragerea din campul tactic ( ca sa folosesc un limbaj conform trendului) prin reobservarea langa Beta Cas a lui (STF 3057/ 3.9'' + STF 3062/ 1.5'') ca o ''dubla-dubla''. O scurta privire spre Sigma Cas si, mai ales, spre roiul NGC 7789/ Caroline's Rose Cluster. Tripla Iota Cas a fost ultimul obiect al serii - nu ca asa am zis eu ci norii ... Mircea - ----------------------------------- Armand Popa 21 Sep 2022 17:01 ----------------------------------- Faine observatii dl. Mircea! Aveti noroc cu zona in care stati, se pare ca cerul e inca ok! De la mine din centrul orasului nu mai pot vedea nebuloase nici cu dobsonianul de 12", desi anii trecuti am putut vedea si veilurile si NA..asta este..tot mai multe becuri aprinse pe strazi si suntem noi indemnaiti sa stingem becurile...In fine, astea sunt alte discutii In 20 septembrie, am testat ocularul Lacerta Premium Flat Field 25mm in comparatie cu ocularul Celestron X-Cel LX de 25mm , primit imprumut pentru teste de la dl. Mircea Pteancu. Am testat ocularele pe luneta Celestron 102/500 , pe conditii nu tocmai ideale, dar macar s-au vazut stele . Grosismentul obtinut a fost de 20X pe urmatoarele obiecte M11, CR399, IC4665, M39, Albireo, diverse campuri vizuale aleatorii din Calea Lactee, Jupiter si Saturn. Rezultatele sunt in mare identice Calitatea imaginii ,contrastul, culorile, reflexiile sunt absolut identice in ambele oculare Diferente: Campul in LPFF este cu ceva mai mare dar nu semnificativ. Nu pare sa fie diferenta de 5 grade, ca si in specificatiile tehnice,ci mai degraba daca X-cel-ul are 60 grade, LPFF are 62 La marginea campului, stelele mai luminoase apar astigmatice in ambele oculare, dar in X-Cel apar astigmatice pe orizontala pe cand in LPFF aparee un astigmatism asemanator cu semnul Tesla, adica in forma de litera T, asta doar pe stelele mai luminoase, stelele mai slabe apar astigmatice cam la fel si la aceasi distanta de campul vizual. Voi continua testele comparative intre aceste oculare si in cele 2 reflectoare de 8 si de 12" ----------------------------------- Armand Popa 03 Oct 2022 22:27 ----------------------------------- Luna septembrie a aratat cam asa pentru mine ca astronom amator https://armandpopa.blogspot.com/2022/10/luna-septembrie-activitati-de-astronomie.html ----------------------------------- Mircea Pteancu 04 Oct 2022 11:04 ----------------------------------- Armand Una peste alta, vad ca si Septembrie a fost o luna buna pentru tine. Ai (si am) participat la evenimente interesante si ai reusit sa faci si observatii astronomice. Regretabil ca vremea potrivnica ne-a ''tras clapa'' de Intl. Observe the Moon Night''. Dar fereastra de oportunitate inca nu s-a inchis ... Incepand din 30 Septembrie, de la ''Noaptea cerectatorilor'', am repus in functiune dobsonianul ''Ratusca cea urata'' D=125mm F/ 6.9 care a fost in renovare (cam lenta) din 2019. La ''Noaptea cercetatorilor'' am observat in conditii foarte nefasvorabile Luna in faza , Vega abia vizibila prin nori si Eps 1-2 Lyr pe care am reusit sa le rezolvam totusi in doua, trei sau patru componente (dupa observator). Aseara, Duminica 2 Octombrie, am continuat testarea reflectorului. Am observat obiecte Deep Sky: M13, M92, M57, M56, M27, NGC 6543, NGC 6826, M103, NGC 7789, M31, M32, M33, Roiul Dublu din Perseu, ET Cluster, Stock 2, IC 4665. Seeingul nu a fost bun pentru stele duble, inca nu am reconfirmarea ca telescopul rezolva duble pana la 0.9'' ca in trecut. Am nevoie de aceste teste pentru a verifica lipirea corecta a oglinzii primare de barillet. Trebuie sa ma asigur ca nu exista tensiuni care sa deformeze oglinda. Am rezolvat si separat aseara Eps 1-2, inclusiv doua stele ''debillissima'', deci sapte componente; Delta Cyg, separata superb intre 216x si 346x; Mu Cyg pe care n-am observat-o de multa vreme; STF 3062/ 1.5'' + STF 3057/ 3.9'' langa Beta Cas. Si alte stele mai usor (sau usor) de rezolvat precum Zeta Lyr, Beta Lyr, Albireo , Gama And, 16 Cyg, Cealalta ''dubla-dubla'' din Lyra, Delta Her, Rho Her. Langa Jupiter cu trei benzi (cea Temperata Nordica fiind invizibila) am vazut un satelit foarte aproape de bordul planetei la Vest si alti doi la Est. La Saturn s-a vazut Diviziunea Cassini, banda ecuatoriala si doi sateliti: Titan si unul la un inel distanta spre Est. Cer senin si spor la observatii, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 05 Oct 2022 12:14 ----------------------------------- Aseara, Marti 4 Octombrie am continuat testarea dobsonianului ''Ratusca cea urata'' D=125mm F/6.9. Am observat urmatoarele : Obiecte Deep Sky : -NGC 7009 / ''Saturn Nebula'', nebuloasa planetara -M76, nebuloasa planetara -IC 4665, roi stelar deschis -IC 4756, ''Roiul lui Graff'', roi stelar deschis -NGC 6633, roi stelar deschis -NGC 6572, ''Emerald Nebula'', nebuloasa planetara -M31 si M32, galaxii. ( M110 a fost invizibila pentru mine aseara ... :roll: ) -NGC 404, ''Mirach's Ghost'', galaxie -M33, ''Triangulum Galaxy'', galaxie, excelent vizibila la 72x/ Seben zoom 8-24mm la f=12mm - NGC 604, nebuloasa din M33, foarte slab vizibila cu vedere directa la 216x/ SW Planetary 4mm dar ''bine'' vizibila cu vederea periferica -Roiul Dublu din Perseu si roiul Stock 2, foarte aspectuoase in zoom Seben 8-24mm La Saturn am vazut diviziunea Cassini si satelitii Rhea si Iapetus. Vazand azi simularea in Stellarium, imi dau seama ca am vazut si pe Titan, Tethys si Dione dar ... je ne sais pas pourqoi ... mintea mea a decis ''sa nu-i bag in seama'' deoarece mi s-a parut ca ar fi ''stele fixe''. :P Stele duble si multiple: -am inceput , evident, cu Eps 1-2 Lyr pentru prima testare a ocularului SW Planetary 4mm pe acest reflector. Rezolvare superba, uneori se zareau cu vederea periferica, abia licarind si doar aleator, doua dintre stelele ''debillissima''. -Delta Cyg, a necesitat focalizare foarte fina din cauza diferentei de magnitudini dintre componente - 49 Cyg/ STF 2716 AB cu separatia de 2.8'' -Am insistat mult la dublele ''din varful'' lui Cepheus unde, prin rezolvarea unor stele cu separatii putin sub 1'' am obtinut confirmarea ca renovarea ''Ratuscii cea urate'' este un succes. Am incheiat seara in mod furtunos prin observarea Pleiadelor, cuprinse complet in campul real de 104 minute de arc al ocularului X Cel 25mm la 34,6 x. Imaginea a fost atat de frumoasa incat a disparut oboseala celor trei-patru ore de observatii si aproape ca m-a facut sa o iau de la inceput ... Mircea ----------------------------------- Armand Popa 24 Oct 2022 13:55 ----------------------------------- In 17 si 20 octombrie, am avut 2 sesiuni de observatii, impreuna cu prietenul meu pilot si astronom amator, Cincea Bogdan. Observatiile au fost precedate de 1 zbor in zona, si unul pe ruta arad-sibiu-arad, in avionul tip Piper a lui Bogdan. Despre zbor si obiecte observate, am scris la mine pe blog. https://armandpopa.blogspot.com/2022/10/ce-leaga-astronomia-de-aviatie-cerul.html Cer senin! ----------------------------------- tudor 24 Oct 2022 15:21 ----------------------------------- Incet incet te apropii de Luna :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 24 Oct 2022 15:23 ----------------------------------- Mai aproape de stele ! Felicitari pentru experienta si spor la observatii in continuare, Mircea ----------------------------------- Armand Popa 28 Oct 2022 15:24 ----------------------------------- In 27 octombrie, am iesit la observatii, langa localitatea Maderat (defapt intre Maderat si Tarnova) , la aproximativ 40km de Arad, in incercarea de a ocoli zonele de ceata prognzate. Cerul la locatie e bortle 3 spre 4, luminile ledurilor albe de la satele mici din zona, creand o cupola de lumina urata! Am reusit sa ocolesc ceata, uneori totusi vizibila in zona, dar acolo unde am facut observatii , a fost ok. Cerul a fost chiar bun, asa ca am reusit sa parcurg timp de aproximativ 5 ore de observatii destul de multe obiecte, avand timp sa ma si bucur de imaginea din ocular, cu diverse oculare. Cele mai folosite oculare, au fost zoomul Baader Hyperion 8-24, ocularul Lacerta Premium flat field de 25mm dotat cu filtru UHC si Lacerta UWAN de 7mm, pe telescopul dobsonian de 8" Lista obiectelor observate: Asterisme (2) M73, Kemble`s Cascade Stele Duble (7) Epsilon Lyra, Gamma And, Stf485, 40Eri, Lambda Ori, Castor, Theta Ori Galaxii (19) NGC6207, M101, NGC7723, NGC7727, NGC7606, M77, NGC253, NGC524, M74, NGC488, NGC520, M33, M31, M32, M110, NGC891, NGC404, M81, M82 Nebuloase (14) M8, M20, M16, M17, M18, NGC6992, NGC6960,IC1085,IC1848, NGC1499,IC405, M1, M42, NGC281 Nebuloase planetare (6) M57, M27, NGC7293, NGC7009, NGC246, NGC1501 Roi deschis (30) M11, M26, M21, M23, M24, M25, M29, NGC206, NGC752, M34, M52, NGC129, NGC7789, M103, NGC663, NGC559, NGC457, NGC869/884, NGC1502, M45, M36, M37, M38, NGC1907, M35, NGC2169, NGC1662, NGC1647, NGC1817, NGC1807 Roi sferic (10) M56, M71, M22, M28, M13, M92, M72, M2, M15, M30 Planetele Marte - fara prea multe detalii Jupiter - am urmarit tranzitul IO pe disc, Seeing bun Saturn - 4 sateliti vizibili si diviziunea Cassini vizibila uneori Uranus - aspect sferic mic Neptun - aspect stelar Cu binoclul Champion 10x50 M34, M35, M36, M37, M38, M39, M42, M45, M31, M33,Stock2, NGC869/884, NGC457, NGC7789, M81, M82, M29, M27, NGC2403, NGC1981 Am observat si 2 stele, doar asa, 40 Eri si Tau Cet ,defapt sunt stelele principale protagoniste in cartea lui Andy Weir, Proiectul Hail Mary, pe care tocmai o citesc Armand ----------------------------------- Erwin 14 Noi 2022 11:06 ----------------------------------- Alaltăieri și aseară m-am uitat cu newtonianul Hinds din balcon la planete și la dublele din Orion aflate în zona de cer accesibilă locului de observații. Alaltăieri seara am putut sta mai mult, a fost senin și chiar dacă Luna a fost cam mare, am putut zări și ceva din Nebuloasa M41. Am testat ocularul Vixen de 6mm împrumutat de la Silviu/Zoth în paralel cu un Prima Luce 6mm/68 grade, cu Nagler 7mm Type 6 și TV Radian 5mm din trusa personală. Chiar dacă câmpul este mai mic, imaginile nu au fost lipsite de detalii ci lipsite de aberații pe tot câmpul. Practic am constatat că văd același câmp cu Radianul de 5mm la Jupiter, aceleași detalii și sateliții aliniați. Din păcate în prima seară turbulența a fost cam mare și nu s-a distins bine GRS (Marea Pată Roșie) decât fracțiuni de secundă iar benzile de nori au fost blurate. Saturn era deja plecat după bloc. Aseară am început observațiile mai devreme și m-am putut bucura de o imagine foarte frumoasă a planetelor, în special Saturn și Jupiter. S-au văzut clar diviziunea Cassini, umbra inelelor pe disc, diferențe de luminozitate și în inele și pe disc. Doar Titan s-a văzut dintre sateliți, cerul fiind cețos. Jupiter a prezentat detalii în benzi și am putut număra mai multe benzi subțiri în partea sudică. De asemenea am observat umbra unui satelit pe disc. Am observat cu același set de oculare și am putut confirma calitatea deosebită a Vixenului. La Lună am putut observa cratere foarte mici, rile și detalii muntoase. Marte a arătat în prima seară zone întunecate pe disc și calota polară însă seeingul nu a fost destul de bun ca să văd zona destul de clar, arăta mai degrabă ca o aberație cromatică la marginea discului. În a doua seară s-a văzut mai bine. Am putut distinge și faptul că era o regiune întunecată adiacentă calotei polare. La Orion am încercat să observ componente în plus la Theta Orionis și am zărit componenta E. Pentru F nu sunt sigur, uitându-mă pe hartă îmi dau seama că ce vedeam eu era mai aproape de steaua strălucitoare. Am mai observat dublele cunoscute Mintaka, Rigel și altele. Nu obișnuiesc să notez, din păcate. În a doua seară cerul a fost pâclos și când am ieșit mai târziu venea "mirosul din Berceni" așa că am tras pe dreapta. Putoarea e insuportabilă când bate vântul spre noi, în casă avem purificator de aer, măcar noaptea când dormim să nu inhalăm gaze toxice. Garda de Mediu nu are nicio treabă cu incineratorul de gunoi de acolo, văd că au toate autorizațiile... Pleiadele le-am observat cu binoclul TZK la care am pus unul din ocularele Vixen. Încă nu am adaptor pentru al doilea. 6mm este mult peste posibilitățile obiectivelor. Difracția produsă de prisme se amplifică urât formând un evantai în jurul stelelor. Mă voi mulțumi cu 17.5X date de ocularele Explore Scientific 16mm 68 grade pe care le-am achiziționat mai demult pentru acest binoclu. Pe timp de zi câmpul este clar până la margine însă este prezentă distorsiunea de pernă, chiar și cu Nagler Type 6 de 7mm care dă fix 40X. Mulțumesc lui Silviu pentru bunăvoința de a împrumuta ocularele Vixen. Sunt excelente ca oculare planetare/stele duble, aceasta e concluzia mea, dar sunt mai potrivite pe un instrument cu montură ecuatorială. ----------------------------------- sorini 14 Noi 2022 23:25 ----------------------------------- Cu intarziere, dar mai bine asa decat deloc. In seara zilei de 12.11 si eu faceam teste cu noua pereche de oculare Skyguider ED de 12mm, pe B(ino)T(elescopul) TS 70mm. Cum din balconul meu, la acea ora Saturn "apusese" dupa pomi, mai era disponibil doar Jupiter. Am mutat ocularele pe binoviewerul montat pe Mak 150 si ce sa vezi; un punct negru pe discul planetei. Am mai stat un pic si apare si satelitul; Io tocmai iesise din tranzit. Superba imaginea. Am mai observat Jupiter, si la fel ca Tavi, m-au incantat detaliile din benzi. Dar pt ca ocularele le-am luat mai degraba pt BT, dupa ceva timp le-am mutat din nou pe acesta si am observat mai tarziu, Pleiadele, care s-au incadrat perfect in campul de aprox 1,5 grd al BT. Din cauza poluarii din zona nu am multe DSO accesibile, asa ca am mai asteptat un pic Orion / M42. Super rapid si comod de observat cu BT-ul. Numai bine ----------------------------------- Mircea Pteancu 27 Noi 2022 18:16 ----------------------------------- Sorin Se contureaza tot mai clar ideea ca binoclurile cotite sunt instrumente de amator foarte reusite, felicitari si spor la observatii ! Vineri 25 si Sambata 26 Noiembrie am testat functionalitatea adaptarilor pe care le-am facut pentru telescopul Maksutov Meade ETX 90mm F/13.8. Vineri seara, intreg cerul era acoperit de nori prin care se vedeau cu ochiul liber numai Jupiter, Vega si Deneb. Am avut la indemana numai ocularele Plossl 25mm pt. 50x si Plossl 6mm 208x. La Jupiter am vazut la 50x doua benzi si satelitii galileeni . Marirea de 208x nu a fost acceptata de seeing. Am mai apucat sa ''prind'' Epsilon 1-2 Lyrae pe care ''piticot'' le-a rezolvat si mi le-a aratat ca atare un timp. Chiar si dupa ce nici Vega nu s-a mai vazut cu ochiul liber. Vineri inca nu montasem definitiv suportul de cautator in focuserul anulat al lui ETX dar aceste umile observatii de mai sus m-au asigurat ca am ''verde'' pentru gaurire-filetare-montaj final. Ceea ce am si facut in cursul zilei de Sambata. Seara, am reluat testele (oare nu am gresit ceva, nu s-au deplasat piesele ?). Cerul nu a aratat mult mai bine decat Vineri . Doar ca se vedeau ceva mai multe stele in Pegas, Andromeda si Perseu Sambata am avut la indemana si ocularul zoom Seben 8-24mm. Am gasit pe dibuite si am rezolvat Albireo si Omicron Cyg, Gamma And, Eta Per, Alfa Cas si Eta Cas, Alcyone cu doi companioni - al treilea se vedea numai cu privire periferica; Theta 1-2 din Taurul. Pleiadele sunt prea extinse, nu incap intr-un camp vizual si nici roiul Alfa Per. La Polaris nu am reusit sa vad companionul. La Jupiter se vedeau trei sateliti galileeni si doua benzi pe disc. Marte a fost surpriza serii: pe un disc neasteptat de mare se zarea calota polara nordica si niste zone intunecate, greu insa de definit din cauza seeingului jalnic. Aceste observatii mi-au dat sperante ca voi vedea mai multe detalii, chiar si la Marte, pe un cer bun. O prima concluzie: talpa de prindere de montura Penelopa este solida ca si suportul cautatorului, functioneaza perfect. Pot sa trec la estetizari/ vopsiri daca (si cand) vremea imi va permite. Alte concluzii: - Ocularul zoom este un accesoriu foarte potrivit pentru ETX. Focala de 24mm da o marire de 52x si un camp real pe cer de 46 minute. Focala de 8mm da o marire de 156x intr-un camp real de 23 minute. - Ocularul Plossl 25mm asigura un camp real prea mic - Trebuie sa incerc Plossl 32mm. In teorie, acesta ar trebui sa asigure un camp real de 80 minute la 39x. Mult mai potrivit ! Cam aceasta este situatia mea: pentru observatii rapide, sunt bine pregatit sa intru in iarna cu noile mele ''vechituri'' : binoclul Swarovschi Habicht 10x40mm si Maksutov ETX 90mm. Daca vremea va fi suficient de stabila, voi avea la dispozitie dobsonianul Toleascop 200mm si Skywatcher 250mm. Iar dobsonianul veteran de 27 ani ''Ratusca cea urata'' 125mm F/6.9 este adaptabil la orice tip de observatie. Ca divertisment, adaug cate o poza a lui ETX si a lui ''Ratusca cea urata''. Mircea ----------------------------------- tudor 28 Noi 2022 09:58 ----------------------------------- Imi place montura ca are un aspect de instrument vechi cu patina! ----------------------------------- Mircea Pteancu 29 Noi 2022 00:14 ----------------------------------- Tudor Multumesc pentru comentariu, eu insumi incep sa am patina, sa nu ne miram deci de instrumente ! Azi, Luni 28 Noiembrie a.c. am continuat testarea telescopului Maksutov 90x1250mm. Am folosit ocularele Plossl Sirius 25mm si Seben zoom 8-24mm. Primele teste le-am facut cu tubul prins cu o sina Vixen care nu se potrivea perfect iar cautatorul era foarte incomod de folosit. De aceea, acum ca am adus instrumentul la o stare buna de functionare, incerc sa-l studiez cu adevarat. Cand am inceput observatiile azi, pe cer se vedea doar Luna si Jupiter. - Jupiter nu a prezentat cine stie ce detalii. Se vedeau bine NEB si SEB. NTB era mult mai slab vizibila dar se vedea cu privire directa in timp ce STB se vedea doar cu privire periferica. Satelitii galileeni nu s-au vazut deloc la inceput, apoi s-au vazut toti patru, doi la Est si doi la Est. - Luna, printr-un telescop Maksutov, este de-a dreptul hipnotica ! - Saturn a fost mult mai darnic. O banda usor mai inchisa la culoare se vedea pe disc, in emisfera nordica, la latitudinile temperate. La Est se vedea Titan, la o distanta de cateva diametre de inel. Uneori, dupa cum fluctua seeingul, se vedea Diviziunea Cassini, la aprox. 100-120x. Mare incantare mi-a produs observarea unui obiect cu aspect stelar, la limita de vizibilitate si aflat la Vest, taman pe prelungirea axei mari a inelului. La aproximativ 1,5x diametrul inelului. Am verificat in Stellarium si am aflat ca acel obiect a fost satelitul Rhea, avand o magnitudine vizuala aparenta de 10,5 mv la momentul observatiei. Deci in aceasta seara, aceasta a fost magnitudinea vizuala limita a lui ETX ... :mrgreen: - Intre timp, cerul s-a mai curatat de nori si pacla. Am indreptat telescopul spre Epsilon 1-2 Lyrae si am avut un alt moment de uimire, devenit apoi de incantare. Ca sa gasesc usor ''Dubla-dubla'', am reglat zoomul la 24mm , deci telescopul furniza o marire de 52x. La inceput am crezut ca nu am focalizat bine si am tras din nou de ocular pentru a-l regla la f=24mm dar am simtit mansonul de cauciuc alunecand. Era deja la focala de 24mm ... Care era baiul ? Dubla Epsilon 1 se vedea dedublata ... la 52x ... privind cu mare atentie am vazut ca si Epsilon 2 era dedublata ... Am repetat observatia de mai multe ori, acelasi rezultat. Desi nu este un telescop perfect, Makul ETX este primul instrument in care am vazut ''Dubla-dubla'' rezolvata la 52x. La 156x, ce sa mai vorbim, se putea trece cu trotineta printre componente (ca sa fim in pas cu moda). - A inceput sa iasa din ceata si Aquila. Am indreptat ETX-ul spre Pi Aql si voila , rezolvata si separata si aceasta, mai dificil insa decat Dubla-dubla. Pi Aql are , conform StelleDoppie, o separatie de 1,4'' in timp ce ETX poate separa stele duble de pana la 1,28''. Vorba lui Lockyer : nu-i rau ! Alte observatii : - Gamma Del si OR Del, rezolvate in acelasi camp vizual - M15 ca un obiect cetos circular , cu centrul mai luminos, bine vizibil - Gamma And si Albireo - Roiul Steph 1 / Roiul Delta Lyr cu Delta Lyr ca dubla extra-larga si alte trei-patru stele slab luminoase - Zeta Lyr si Beta Lyr - M34 cu putine stele vizibile - La fel si Roiul dublu din Perseu, Stock2 si ET Cluster - La M103, ETX a prezentat steaua multipla din ''varf'' doar ca dubla - Sigma Cas cu separatia de 3,1'' a fost rezolvata si separata dar companionul abia se vedea. Cam de pe la observarea lui M34 corectorul a inceput probabil sa se abureasca. STOP ! Cer senin, Mircea ----------------------------------- Armand Popa 02 Dec 2022 14:03 ----------------------------------- Ma uitam prin jurnalul meu de observatii si am constatat ca in fiecare an, in noiembrie am printre cele mai putine observatii. La fel si anul acesta, nu a fost un noiembrie prietenos astronomului amartor :) Totusi am reusit sa ies sub cerul liber si sa observ una alta Sper in perioade mai senine, mai putin poluate luminos si oculare mai ieftine :)))) https://armandpopa.blogspot.com/2022/11/observatii-astronomice-noiembrie-2022.html ----------------------------------- Mircea Pteancu 03 Dec 2022 01:44 ----------------------------------- Armand De acord cu tine, si la mine Noiembrie este una din lunile cu cele mai slabe rezultate observationale. Ultima mea observatie din Noiembrie curent a avut loc Marti noaptea, pe la miezul noptii, deci 29/30 Noiembrie. Am folosit binoclul Habicht 10x40mm pentru un tur al obiectelor luminoase. Observatii: - Theta1-2 Ori - M42 cu nebulozitate evidenta dar mica in campul mare al binoclului - NGC 1981, stelele ''de baza'' din scheletul ''aligatorului'' - Cr 70, cu asterismul ''Siragul de perle'' foarte bine vizibil - Cr 69 cu sase/sapte stele - Cr 65, foarte extins dar totusi incadrat in campul vizual si cu Ruby Star/ 119 Tau la N-V - M41, slab luminos si scufundat in poluarea luminoasa produsa de energia electrica cheltuita inutil pe iluminarea din metru in metru al Podului Karoly/ Traian ( gargara guvernamentala zice ca energia este gospodarita cu mare grija ca sa ajutam milioanele de ucrainieni si moldoveni - doar gargara tipica UE) - M45/ Pleiadele si Cr 50/ Hyadele ... fara comentarii ! - M35, cetos, slab luminos dar usor vizibil din cauza diametrului mare - M37 si M36, luminoase, bine vizibile iar M38 , slab luminos dar inca vizibil cu privire directa - M44, cu ''multe'' stele rezolvate - Alcor-Mizar ca dubla larga - STF 747, clar rezolvata si separata Cu ochiul liber: - asterismul ''Triunghiul de iarna'': Sirius-Betelgeus-Procyon - asterismul ''Hexagonul de iarna'' : Sirius- Procyon - Pollux+Castor - Capella - Aldebaran- Rigel cu Betelgeus formand un ''centru-dreapta'' Si cu asta, Noiembrie 2022 .... ''job done'' ... un job asa, mai jalnic. In orice caz, Habicht m-a incantat din nou. Cand vine vorba de observatii frugale, nimic nu se compara ca maniabilitate si eficienta cu un binoclu bun. Mircea - ----------------------------------- tudor 04 Dec 2022 11:05 ----------------------------------- Si la noi prin sud noiembrie a fost slab pt observatii! Felicitari lui Armand si Mircea, ca nu se dau batuti chiar si printre ferestre de nori. Cat despre binocluri gen Swarovski 10x40 sunt deacord ca sunt instrumente care se folosesc mai lejer in orice fel de situatii! Si asta fara pregatiri prealabile, doar le ridici spre cer si esti gata pregatit de "plimbare" ----------------------------------- Mircea Pteancu 16 Dec 2022 00:01 ----------------------------------- Tudor Multumim pentru incurajare si suntem pe mai departe (si) fani ai observatiilor binoculare ! La acest raport s-ar potrivi mai bine titlul ''ce am observat alaltaseara '' adica Marti 13 Decembrie a.c. Europa e plina de crize de tot felul asa ca nu-i de mirare ca si pe mine m-a afectat o criza noua, devastatoare ... de RDF-uri. Cele doua RDF-uri, utilizabile pe aproape orice telescop, sunt defecte. Iar la iesirea planetara a Astroclubului Galaxis mi-am ''paradit'' si cautatorul 1x ''Radiant'' - clona de Telrad, parca - ce doteaza dobsonul de 250mm. A ramas , spre norocul meu, complet operational dobsonianul ''Toleascop'' 200x1232mm. RDF-ul acestuia, venit dimpreuna cu bracketul din USA, este dupa un alt standard decat cele la moda pe la noi. Este mai mare, mai solid si functioneaza de 11 ani fara probleme. Observatii: -am reglat fin cautatoarele pe Aldebaran si apoi am observat Alcyone ca stea multipla cu trei companioni -M37, dimpreuna cu roiurile surate din Auriga, a fost usor de gasit prin metoda combinata RDF+RACI. Se vedeau vreo 50-60 de stele, in mijlocul carora straluceste steaua HD 39183 de 7,2mv, de culoare oranj, de spectru F8. -M36 s-a vazut mult mai usor dar si mult mai rarefiat, avand in centrul sau steaua dubla STF 737. In aceasta iarna vreau sa studiez mai atent acest sistem deoarece StelleDoppie indica existenta unui al doilea companion, acesta de 13mv. Deci este vorba de o tripla, ori eu am vazut aceasta stea numai ca dubla. Pana acum. (... intrerup deocamdata reportajul deoarece au aparut pete de cer senin printre nori ... revin ) - M38, impreuna cu NGC 1907 s-au vazut in acelasi camp - M35 a prezentat multe stele dar ,in general, s-a vazut slab luminos iar NGC 2158 abia, abia s-a zarit in ocularul X Cel 25mm la 49x. - In ce priveste stelele duble, mi-am prezentat onorul lui Castor. Au urmat k Gem si Delta Gem, ambele rezolvate si separate la 176x. La Propus rezultatul a fost negativ desi uneori parca, parca se zarea ''ceva'' in lumina lanoasa a lui Eta Gem. Nimic convingator insa, doar turbulenta ''fara hotare''. - Hai ''sa-mi fac de cap'' si sa incerc imposibilul mi-am zis eu. Avand in focuser ocularul TS 7mm UWA, ocular pe care deja l-am clasificat drept foarte bun la DSO si ''nu prea'' la stele duble, am indreptat dobsonianul de 200mm spre 7 Tauri. Spre surprinderea mea, ocularul TS UWA a prezentat foarte bine cele doua discuri Airy in contact la dubla 7 Tau AB. Schimband marirea la 246x cu ocularul Radian 5mm, steaua 7 Tau s-a vazut ca o superba tripla, cu AB separate prin 0,77'' si cu C la 22'' undeva pe la jumatatea cadranului I. - Dar si norii si-au soptit ''hai sa ne facem de cap'' si au reaparut dinspre Sud-Vest, de la orizont la orizont, cu o muchie dreapta, cotropind si stingand pentru noi toate luminile cerului. Contra-cronometru, am admirat rapid Roiul Dublu din Perseu, ''anatomia'' completa a roiului Stock2/ Muscleman (care in Makul de 90mm este cam dezosata), culoarea izbitoare brun-ruginie a companionului lui Eta Cas, steaua centrala si zona centrala ''in doua trepte'' a nebuloasei planetare Eskimo Nebula si am incheiat cu Polaris, rezolvata chiar si la 49x. Desi am observat (adica am revazut) numai obiecte cunoscute, am savurat ora petrecuta sub cerul paclos de Decembrie cu dragul meu, si bunul meu, dobsonel ''Toleascop''. Un gand bun si urari de Sarbatori Fericite lui Alin Tolea, cel care mi-a trimis aceasta bijuterie astronomica ! Aseara Joi 15 Decembrie, am iesit bucuros sa observ din nou. Urma sa fie ultima mea sedinta de observatii cu telescopul TS 100mm F/14. N-a fost sa fie. Ceea ce am reusit sa vad, dupa multa rabdare si straduinta a fost un disc fara detalii dar cu limbul bine definit al lui Marte. Am mai reusit sa separ Mintaka/ Delta Ori si pentru cateva secunde, sa vad Sigma Ori ca dubla. Sirius s-a vazut pentru cateva minute, neintrerupt. Am putut sa vad discul Airy la 175x/ zoom Seben 8mm, fara raze, egrete sau alte artefacte. Apoi am buchisit etichetele de pe stalpul de curent , aflat la vreo 30-40 metri. Colimarea era buna, telescopul suporta 175x unde era lumina suficienta, fara ca imaginea sa devina cetoasa, confuza. Acesta si era scopul ultim, sa ma conving ca telescopul Maksutov este in buna stare de functionare. Dupa 14 ani petrecuti la mine, a plecat in aceasta seara la noul stapan caruia-i urez sa-l foloseasca sanatos ! Cer senin, Mircea ----------------------------------- tudor 26 Dec 2022 11:35 ----------------------------------- Ieri am fost plecat putin pe la manastirea Cernica. Aveam la mine doar binoclul Zwarovski 7x42 Habicht. Nu am putut sa vad multe lucruri pentru ca ne grabeam spre casa. Dar tot am reusit asa ca "din mers" sa vad superbele Pleiade, unde parca am observat chiar si o usoara nebulozitate. Galaxia Andromeda a fost si ea tintita. Dar regina noptii a fost frumoasa Luna rosiatica si subtirica! ----------------------------------- Mircea Pteancu 27 Dec 2022 00:19 ----------------------------------- Bravo Tudor ! Un pic de lumina de stele si deja-i alta viata ! Despre Nebuloasa Maia adica NGC 1432/ LBN 771: se afirma ca a fost descoperita fotografic de catre francezul Paul Henry in 1885. Dar Walter Scott Houston il citeaza pe Henry d'Arrest care a afirmat ca in Pleiade se vad ''... nebuloase, invizibile sau abia vizibile in marile telescoape, dar care sunt usor vizibile in cautatoare''. Vezi "Deep Sky Wonders'' pag 263-265. d'Arrest a decedat in 1875 deci n-avea cum sa se inspire din fotografia lui Paul Henry. Mai mult, tot acolo Scotty afirma ca unii observatori au raportat observarea cu ochiul liber a Nebuloasei Maia, din locuri cu cer foarte bun. Deci exista doua posibilitati: fie ai zarit LBN 771 fie a fost aburita optica binoclului. Inteleg ca ai fost presat de timp deci binoclul nu ar fi avut oricum timp sa se abureasca. In plus, Swa 7x42mm este umplut cu gaz inert. Concluzia mea : BINGO, ai zarit probabil nebuloasa LBN 771, felicitari ! Data viitoare, ca sa fii absolut sigur, nu uita sa compari imaginea Pleiadelor cu cea a Hyadelor, pentru a verifica prezenta cetii in atmosfera, in acea parte a cerului. Mircea ----------------------------------- sorini 28 Dec 2022 11:12 ----------------------------------- Bine, nu e numai de aseara, dar dupa atata vreme anti-astronomie, ma bucur pt orice petec de cer (senin). Ieri dimineata (27 dec), cum rar se intampla sa ma prinda soarele pe acasa si fiind chiar senin, am pus repede filtrul Baader pe telescop si imediat orientat pe soare. De ce ma grabeam? Pai soarele parca tragea dupa el niste norisori si nu voiam sa ratez momentul. Ce am vazut a fost o deosebita incantare; o banda bogata de pete solare de la est la vest, in emisfera nordica. Nu-mi aduc aminte sa mai fi vazut un asemenea sirag de margele la "gatul" soarelui, dar ii statea f bine! Norii si apoi obligatiile de casa au pus in asteptare observatiile pana spre seara. Luna nu am mai reusit sa o prind datorita pozitiei balconului, dar am prins Jupiter, cu cate 2 sateliti de fiecare parte, o calota nordica f evidenta si 2 benzi cu cateva detalii. Apoi si Jupiter a "apus" dupa balcon. A urmat Marte, care initial m-a surprins cu calota nordica si o pata centrala bine evidentiata, dar care in scurt timp s-au diluat / blurat; au aparut norii. Am indreptat repede tubul, avand montat filtrul UHC, spre nebuloasa Orion. Intr-adevar, filtrul ajuta la observarea nebuloasei, dar norii nu au permis multe, nici macar componenta E din trapez. Dar e bine si atat. In asteptarea altor zile / nopti optime pt astro, va doresc Sarbatori Fericite! ----------------------------------- tudor 28 Dec 2022 11:37 ----------------------------------- Bravo Sorini pentru "margelele" Soarelui si celelalte observatii! Chiar daca vremea nu e buna, nu trebuie ratata nici o oportunitate pentru ca "Ce e in mana nu-i minciuna!" Multumesc Mircea! Cerul era foarte bun pentru ca, lucru cunoscut de catre impatimitii observarii cerului, dupa o indelungata perioada de inorare prima noapte de senin are transparenta extraordinara. Asa a fost si cazul de atunci de la Cernica si asa se explica zarirea nebulozitatii! Si astfel mi s-a confirmat inca o data adevarul urmatorei "axiome": cel mai bun instrument este acela care il ai la tine!... In cazul meu din noaptea respectiva: Swaro Habicht 7x42 ----------------------------------- Mircea Pteancu 03 Ian 2023 21:23 ----------------------------------- Sorin Nu am nici cea mai mica indoiala ca atunci cand vor fi conditii atmosferice decente ( nici nu-i nevoie de exceptionale), telescopul tau Maksutov de 150mm va rezolva cu brio si E si F din Trapezium ! Mai mult, iti va spune: ''tu numai tine-te bine in sa stapane, restul lasa pe mine !" Cer senin, prietenii tai de observatii asteptam cu mare interes rapoartele tale. Tudor Multumesc pentru lamuriri ! Eu eram convins, am comentat doar pentru cazul in care unii ar fi sceptici. Foarte buna axioma, e bine sa o urmam. Duminica 1 Ianuarie 2023 am efectuat observatii in doua runde. Observatii cu dobsonianul ''Toleascop'' 200mm F/ 6.16 : - conditiile au fost neprielnice, cer incarcat cu pacla si traversat de mase de nori subtiri. Am facut reglajele pe Gamma And si am si rezolvat-o ca dubla cu ocularul zoom Mark IV la 51x - Jupiter nu a suportat marire mai mare de 103x/ zoom Mark IV la f=12mm. Se vedeau patru benzi, in ordinea descrescatoare a intensitatii : NEB, cea mai intensa - SEB, cea mai lata si mult deplasata spre Sud - STB - NTB, abia observabila. Trei sateliti galileeni se vedeau la Vest, unul la Est de planeta. - La 205x/ Radian 6mm+ filtru albastru 80A: SEB era dubla. Jumatatea ei sudica era mult mai intensa decat cea nordica, mai deschisa la culoare dar de aceeasi latime. In mod paradoxal, la folosirea filrului albastru, incep sa se vada culorile benzilor: gri intens-ruginiu pentru NEB si gri deschis-galbui pentru jumatatea nordica a lui STB. - Amplasarea detaliilor jovine pare ciudata: =NTB mi se pare ca este prea sus, spre Polul Nord =SEB este prea departe spre Sud si prea apropiata de STB. (Oare am exagerat cu zaharul in cafea ? :roll: ) -Uneori seeingul se linistea si, pentru fractiuni de secunda, benzile ecuatoriale aratau turbioane, vortexuri si norisori prea numerosi pentru a fi descrisi in cuvinte si prea complicati si minusculi pentru a-i putea desena - cu filtrul oranj #23A, la 205x/ Radian 6mm, dedublarea lui SEB se confirma iar NTB devine invizibil -uneori, in lumina integrala, si NTB parea dubla dar aceasta poate sa fi fost o iluzie optica din cauza marii apropieri de intunecarea de la Polul Nord. Aceasta, intunecarea de la Polul Nord era foarte bine vizibila, cea de la Polul Sud nu se vedea. -Luna a fost observata prin filtrele oranj #23A si verde # 56 la : = 205x/Radian 6mm = 308x/ SW Planetary 4mm = 385x/ TS Planetary 3,2mm = 492x/ TMB Planetary 2,5mm Pentru conditiile date, combinatia cea mai potrivita a fost 385x+ filtru oranj #23A. -Am observat astfel Rupes Recta / Zidul Drept din Mare Nubium, de langa craterul Birt si o alta ''rupes/ falie''. Situata spre Sud de Rupes Recta, undeva pe latitudinea] 30 Sud si longitudini de pe la 18-20 spre Vestul selenar ... incerc sa o identific. Rupes Hesiodus sa fi fost ? Rima era fina si destul de greu observabila, pe cand Rukl zice ''ca-i floare la ureche''. Rupes Pitatus ? Nu cred, rima observata de mine era mult mai lunga decat diametrul acelui crater. Comparand nota mea din jurnal, atasata, cu hartile 53, 54 si 63 din Atlasul Rukl trag concluzia ca am vazut Rima Hesiodus. Dupa cum am notat sub schita, Rima Hesiodus se vedea cel mai bine cu filtru oranj sau verde. Observatii cu dobsonian ''Ratusca cea urata'' D=125mm F/6.9: - Am testat pentru prima data ocularul XCel 25mm pe acest telescop. La 35x imaginea Lunii este superba de superba, incap trei diametre selenare in campul de 104 minute ( dupa teorie). - SW Planetary 4mm care ofera 216x este si el o premiera pe acest telescop, ''chimia'' este buna, se iubesc. Rima Hesiodus se vede la limita la 216x in lumina integrala. Nu se mai vede prin filtru verde. - Am cautat intai si am rezolvat la 144x/ Radian 6mm, dubla STF 742 cu separatia de 4'' de langa Zeta Tau. Apoi am cautat Nebuloasa Crabul/ Messier 1, folosind ocularul XCel 25mm la 35x. Iata-o acolo, pe latura unui asterism triunghiular, foarte, foarte palida. La 144x, nebuloasa era inca slab luminoasa dar bine vizibila cu privire directa. - Am observat Lista lui Lockyer largita, prima data observata cu acest telescop: =Mintaka, este o dubla potrivita pentru binoclu =Lambda Ori si Zeta Ori, rezolvate +separate ca triple =Sigma Ori s-a vazut ca tripla cu companionii D si E spre Vest; dar privind direct spre companionul D, cel mai apropiat de la Vest, se vede cu privirea periferica, si inca uimitor de bine, companionul C de la Est. Deci ... BINGO! =Rigel a fost rezolvata si separata la 144x+ filtru gri =52 Ori, ca de obicei, a pretins ''Blood,Sweat and Tears'': a trebuit sa o mitraliez indelung si repetat cu mariri de la 144x/ Radian 6mm la 216x/ SW Planetary 4mm, la 270x/ TS Planetary 3,2mm pana ce am reusit sa o rezolv foarte clar, cu discurile Airy bine vizibile si distincte. Rar, pentru fractiuni de secunda, se vedea separata. Si cu aceasta pot raporta din nou parcurgerea ''cu succesuri'' a Listei Lockyer. Dar am largit Lista Lockyer cu dublele de mai jos : = 32 Ori cu separatia de 1,37'', o alta dubla foarte frumoasa si atat de apropiata aparent de 52 Ori. Rezolvata si separata. =Eta Ori/ DA 5, sep. 1,9'', superb rezolvata si separata. =Iota Ori, rezolvata si separata ca tripla Alte observatii: - 31 Ori, negativ, probabil din cauza paclei -Trapezium Ori cu patru stele -NGC 1981, un crocodil cam scheletic -M42 cu nebulozitate restransa, slab luminoasa - NGC 2169/ Roiul ''37'' cu dubla STF 848 frumos rezolvata -In Auriga am parcurs sirul de roiuri canonice: NGC 1907 (foarte usor de gasit venind dinspre sirul de stele 16Aur-19 Aur) - M38 - M36 - M37. In toate aceste roiuri se vedeau stele rezolvate, cateva chiar si in primul. -Am incheiat cu Theta Aur rezolvata-separata ca tripla. Pun o poza cu draga mea ''ratusca'', telescopul meu vechi de 28 de ani. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 07 Ian 2023 18:19 ----------------------------------- A doua seara de observatii din anul acesta s-a intamplat pentru mine in seara de Luni 2 Ianuarie a.c. cand am folosit luneta cu obiectiv ''zoth'' 60x828mm, pe montura ''pipe'' Penelopa. Observatii: - Am cautat Zidul Drept/ Rupes Recta de pe Luna, vazut cu o seara inainte in reflectorul de 200mm dar nu s-a vazut nici la 35x, nici la 83x. - In Pleiade am observat Alcyone cu cei trei companioni asezati intr-un asterism triunghiular dar Hyadele le-am vazut doar pe portiuni, fiind un roi prea mare pentru luneta mea. - Lambda Ori a fost separata ca dubla la 83x, companionul C de 10,7mv nu s-a vazut - Sigma Ori a fost rezolvata ca dubla, fiind deci vizibili doar companionii D si E. - In Trapezium Ori am vazut trei stele la 35x. Cu mare dificultate, s-a zarit si steaua B, cea mai nordica la 83x/ Plossl Sirius 10mm. Vezi schita atasata. - In M42 se vedea nebulozitate dar mica si fara detalii, afectata fiind de pacla din atmosfera. - Stelele 42-45 Ori, cu o steluta intre ele, grup cu mare separatie dar inclus in unele liste de stele duble. Mda, si cazul acesta merita o discutie. Intradevar, atat 42 Ori cu companion de 7,5mv la 1,2'' separatie cat si 45 Ori cu doi companioni de 14,3mv, la aprox. 20'' separatie, sunt stea dubla,prima respectiv tripla, a doua. Dar niciuna nu-i de nasul unui amator neexperimentat sau cu telescop mic. Cazul lui 45 Ori e simplu, iti trebuie telescop zdravan, din cauza magnitudinii 14,3. Orice alt comentariu este de prisos ... Cazul lui 42 Ori este mai nuantat. Aceasta stea dubla mai poarta indicativul Dawes 4 ... stiti voi care Dawes ... cel cu criteriul de 116/ D de la duble ... aha, adica Dawes poreclit in epoca ''Dawes-ochi-de-vultur''. Lasand la o parte falsa modestie, Mirciulica ... ochi de ... turturica (adica cel ce va scrie aici) am rezolvat Dawes 4 o singura data in ''tineretea mea observationala''. S-a intamplat pe 30 Decembrie 2014, folosind marirea de 192x obtinuta cu ocular Galilei (plus lentila Barlow, cel mai probabil), pe dobsonianul ''Ratusca cea urata'' D=125mm. Am cautat in zadar raportul propriu-zis de pe forum. L-am gasit cu greu deoarece am scris despre aceasta observatie pe un forum ... dar nu pe acesta ci pe cel al amatorilor din Ungaria, din a caror asociatie fac parte inca din 1995. Vezi la acest link, ultima postare de pe pagina: https://www.csillagvaros.hu/viewtopic.php?f=22&t=1849&start=610#p47757 Atasez raportul de pe ''csillagvaros.hu'' unde am incercuit partea referitoare la Dawes 4. Am incercat ulterior, de mai multe ori, atat cu reflectorul de 200mm cat si cu cel de 250mm, sa repet observatia aceasta dar fara succes. (Rezulta ca doar din intamplare ajung turturelele pe unde zboara vulturii ... ? :mrgreen: :mrgreen: :mrgreen: ) Ca sa inchei acest ''rambling'' , folosind maniera romgleza atat de adorata pe acest forum, parerea mea este ca 42-45 Ori nu ar trebui inclusa pe listele de duble pentru telescoape mici. - Iota Ori rezolvata ca dubla deci STF 752 AB - Rigel, citez nota din jurnal pentru seara respectiva: ''Rigel, si mai dificil ca la Trapezium, se zarea la 83x un companion la PA= aprox. 200*-210*. Intermitent si foarte slab (ora 7:00).obs. cu diagonala.'' - Jupiter: NEB si SEB (prea spre Sud) + doi sateliti la Vest, un satelit la Est - Castor, ca tripla, superba - M35 umple tot campul la 83x - Eskimo Nebula; se zarea steaua centrala cu privirea periferica cand priveam direct spre companionul STT 9001 B; la 138x/ Plossl 6mm. - Delta Gem: negativ. - M37/ aprox. 20-25 stele+ M36/ aprox. 20 stele + M38/ aprox. 11-12 stele; plus ceata luminoasa slaba la fiecare. - Theta Aur, negativ - M44 ,umple tot campul la 35x, ba chiar il depaseste - Zeta Cnc, rezolvata ca dubla dar primara e cu hiba, se vede ca ''are ceva''. Da, are, este la randul ei dubla dar de 1,1''... nu-i pentru turturele... - Algieba/ Gamma Leo, o dubla aurie, rezolvata si separata la 83x, uimitor de frumoasa - (Cu observatia de mai jos m-am oprit deoarece m-a incantat atat de mult incat am dormit ca purtat pe aripi de ingeri). Este vorba de steaua Xi UMa/ Alula Australis, rezolvata la 83x in doua stelute galbene, apropiate ca luminozitate, separate prin 2,25'', conform sitului StelleDoppie. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 02 Feb 2023 00:09 ----------------------------------- Marti 31 Ianuarie a.c. s-a intamplat ultima mea observatie a acestei luni. Observatiile au fost executate pe un cer noros pe care apareau, ici-colo, cate vreun petic de cer senin. Am urmarit doua obiective: -sa testez luneta D=50mm F=910mm cu obiectiv Royal Astro primita recent de la colegul nostru Silviu aka zoth. - sa testez ocularul TMB Planetary 5mm achizitionat recent de la colegul nostru Dragos. Observatii cu luneta 50x910mm: - Luna, splendida la 45x/ Vixen Kellner 20mm si Huygens 20mm si 101x/ CircleT Kellner 9mm. Dar Luna este un obiect nepotrivit pentru teste. - Venus a prezentat un disc aproape circular care flutura eroic in seeing, ca un drapel de lupta. La 101x m-am aventurat si am estimat totusi o faza de 75-80 %. Azi am aflat din Stellarium o faza de 91%. ( Asa sunt eu ... aventuros. Nu-i mai bine sa taci si sa nu faci nimic ? Ai toate sansele ca lumea sa te ia drept intelept... ) - Jupiter a prezentat NEB-SEB si foarte slab si cu privire periferica NTB, foarte aproape de intunecarea polara nordica. Intunecarea polara sudica nu s-a vazut. Satelitii Io si Europa se vedeau la Vest iar Ganymede la Est. Pe Callisto nu l-am vazut - Mintaka, foarte larg separata la 101x - Trapezium Orion: patru stele, inclusiv steaua B, slab luminoasa dar clar vizibila. M42 se vede binisor la 101x. M43 este mult mai slab luminoasa si mai mica deci mai dificila de vazut. - La Zeta Ori mica luneta ( Mini-Samuraiu' ? ) m-a luat rapid la desprafuit turul nadragilor. Zeta Ori are separatia de 2,16'' si, cu toate acestea, companionul B se vedea lipit de discul Airy, undeva inainte de PA =180*. :!: :?: :shock: :roll: Musai trebuie sa revin pe un cer mai bun. - Iota Ori AB cu separatia de 12,5'' a fost separata dar companionul greu vizibil ,are Delta m= 5mv. Companionul C de 9,8mv nu s-a vazut. Privind cu mare atentie la 101x, se vedeau niste stelute slabe langa Iota Ori iar intreaga vecinatate era invaluita intr-o ceata slaba. Sa fie nebuloasa ? Poate gasesc in ''Revue des constellationes'' a lui Texereau referinte despre observabilitatea nebuloasei cu aperturi mici. - NGC 1981 si-a prezentat scheletul complet de Kroko, format din sapte sau opt stele. - Sigma Ori s-a vazut ca tripla deci am vazut AD si AE. STF 761 din vecinatate s-a vazut ca tripla. Dar companionii B si C, separati prin 8,5'' au fost la limita vizibilitatii desi sunt de 8,4mv si 8,5mv. - Gamma Ari de 7,4'' a fost splendida, un Castor in miniatura - Gamma And de 9,8'' a prezentat un contrast de culoare bine vizibil. - Alpha Cas a fost inca si mai larg separata decat Mintaka si nu-i de mirare, avand separatia de 70''. De fapt separatia de peste un minut de arc a fost o problema deoarece mi-au trebuit vreo doua minute pana ce am inceput sa zaresc companionul ascuns la mare distanta de primara si foarte palid, cu Delta m= 6,6mv. - Eta Cas de 13,4'' a fost rezolvata ca dubla STF 60AB. - Polaris a fost un caz ciudat. La 101x, pur si simplu nu vedeam companionul. Pana la urma, am rezolvat aceasta dubla la 50x, cu unul din ocularele CircleT Kellner 18mm. Atasez doua poze, pentru amatorii de antichitati astro. Se vad acolo prisma diagonala, presupusa a fi Unitron, H 20mm, CircleT K 18mm, CircleT K 9mm si Vixen K 20mm. - Cireasa de pe tort a fost Theta Aur de 4'', rezolvata si separata, cu companionul slab luminos dar vizibil. Observatii cu TMB Planetary 5mm: - Cam pe cand am ajuns sa rezolv Theta Aur, cerul s-a inseninat pe o arie mare. Am pus repede in statie dobsonianul SW 250 Classic P ca sa incerc si ocularul TMB Planetary 5mm. Am parcurs si am rezolvat-separat stelele din Lista lui Lockyer : Mintaka - Rigel - Zeta Ori - Sigma Ori - Lambda Ori - 52 Ori. Nota: La Sigma Ori s-a vazut si companionul C de la Vest de primara, deci se vedea ca stea multipla cu trei companioni. Companionul lui Rigel a fost foarte bine vizibil. Lambda Ori s-a vazut ca tripla. 52 Ori a fost bine rezolvata si, cand pulsatiile seeingului permiteau, si separata. - In Trapezium s-au vazut totusi numai patru stele: lumina Lunii si seeingul disperat de Pickering 4/5 nu permitea mai mult. - Am rezolvat si separat ''fara drept de apel'' 32 Ori si Eta Ori. Apoi norii au revenit, la inceput mai timid. Cand inca mai existau petece de cer senin, am incheiat seara de observatii prin rezolvarea excelenta a lui Castor in luneta Royal Astro 50mm F/18. Multa vreme ( adica vreo zece minute :wink: ) dupa ce Castor nu s-a mai vazut cu ochiul liber, se mai vedea ca stea dubla in luneta. Pana cand s-a rupt filmu' ... Primele concluzii : - Luneta 50x910mm este foarte incomoda la utilizare. Vina imi apartine deoarece i-am montat un focuser de 0,96'', care este prea usor, desi este integral metalic. Diagonala si ocularele sunt de asemenea pe format 0,96'', deci mici si usoare. De aceea, centrul de greutate al lunetei se afla undeva la mijlocul lungimii tubului. Cand indrept luneta spre Zenit, diagonala este prea jos, abia ajung la ea stand in genunchi. Voi adauga insa un bracket si cautator de 6x30mm si asta va remedia problema. - Luneta de 50mm nu este potrivita pentru obiecte Deep Sky extinse, de mare diametru, dar nu ( cum ar crede romglezii ca ) din cauza aperturii. Numeroase observatii de pe forum demonstreaza ca se pot face observatii Deep Sky chiar si cu binocluri, darmite cu cogeamite luneta de 50mm ! Focuserul de 0,96'' si ocularele de 0,96'' limiteaza capacitatea lunetei, inainte de apertura. Ocularele de 0,96'' au, in cel mai bun caz, camp aparent de 45*. Aceasta face ca obiecte precum Pleiadele, Hyadele, Muscleman, Cr 65 si altele asemenea, sa nu poata fi observate cu aceasta luneta. - Imaginea lunetei este clara, definitia excelenta, rezolutia superba, Daca nu voi gasi o solutie, voi bifa roiurile extinse ca nefiind potrivite pentru aceasta luneta (sau invers ? ) si ... voi observa mai departe. Nu incape comparatie, din punctul de vedere al esteticii imaginii, intre luneta 50x910mm (sau 60x828mm) - ambele construite de zoth si alte instrumente. In favoarea lunetelor, ca sa fie ... sharp pentru toata lumea. - Ocularul TMB 5mm necesita la Luna o reglare atenta a pozitiei bonetei filetate pentru a avea o iluminare uniforma a imaginii. Imaginea este clara, de calitate qvazi-ortoscopica pe aproape intreg campul, rezolutia este excelenta. 52 Ori a defilat rezolvata prin intreg campul vizual de 14 minute de arc al ocularului. Aberatii cromatice nu am observat nici la Luna. TMB 5mm mi-a cazut cu tronc de la primul rendez-vous ! Multumesc lui Silviu si lui Dragos ! (Si lui TaviB al carui ocular asferic am si inceput sa-l perfectionez dar acela-i din alt film.) Cer senin, Mircea ----------------------------------- zoth 02 Feb 2023 11:40 ----------------------------------- - Luneta 50x910mm este foarte incomoda la utilizare. ...diagonala este prea jos, abia ajung la ea stand in genunchi. Experienta descrisa de tine imi aduce aminte de observatiile pe care le-am facut cu lunetele TS102 f11, AR80 f15 si Vixenul de 13cm, toate 3 niste bestii groaznic de lungi si din diferite motive cu centrul de greutate undeva spre mijloc. As spune ca experienta cu o astfel de luneta e ca atunci cand dai la ..."nuci" :oops: ...obositoare dar si placuta :D Lunetica de 50mm are celula obiectivului din otel si este firesc ca centrul de greutate sa se deplaseze spre mijloc daca focuserul e usor. Am preferat celula de otel versus plastic din respect pentru acel obiectiv care mie mi s-a parut foarte bun. Un cautator mai greut sunt sigur ca va rezolva problema, asa cum bine ai zis. - Luneta de 50mm nu este potrivita pentru obiecte Deep Sky extinse ... Nu stiu daca un ocular pe 0,96" cu focala mai lunga te-ar ajuta, trebuie calculat. Initial lunetica a avut un focuser mai primitiv dar pe 1,25" si nu am simtit limitarea asa de pregnant ca tine. Pana la urma este un f18 si nu ne putem astepta sa fie ceva universal, bun la toate. Spor la observatii si cer senin :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 02 Feb 2023 14:20 ----------------------------------- zoth Multumesc pentru comentariu si pentru detalii. Afirm in modul categoric ca luneta de 50x910mm pe care ai construit-o este o ''bestie'' observationala, foarte capabila in limitele impuse de realitatea fizica a aperturii. Sunt sigur ca limitarea la oculare si focuser de 0,96'' face obiectele extinse nepotrivite pentru aceasta luneta. La sfarsitul anului trecut am facut mai multe observatii cu telescopul Maksutov ETX 90mm F=1250mm care are focuser si accesorii de 1,25''. Desi are focala mai lunga, acolo nu apare limitarea atat de evident ca la luneta. Nici ca-mi pasa. Am amintit acest lucru doar ca sa fie clar ce-l asteapta pe indrazentul care s-ar aventura pe o poteca similara ... Sa spun toata povestea : prin anii 1980++ am luat legatura cu dl. Scurtu. In 1985 urma sa aiba loc celebra aliniere a planetelor clasice : Mercur, Venus, Marte, Jupiter si Saturn. Prin 84' cred, urma sa aiba loc o conferinta a planetariilor din Romania la care trebuia sa participe si dl. Scurtu. I-am trimis , din partea mea, un apel intitulat ''Pentru o aliniere a planetariilor din Romania'', pe care l-am rugat sa-l citeasca la conferinta . Faceam apel la unirea amatorilor si popularizatorilor de Astronomie intr-o societate nationala. Pe partea practica propuneam, in naivitatea mea, ca IOR sa ofere spre vanzare o luneta D=50mm F=1000mm cu oculare Ramsden care sa asigure mariri de pana la 100x. Nu stiu daca dl. Scurtu a pomenit vreun cuvant despre apelul meu la acea intrunire. Dar pot eu, acum, dupa 40 de ani, sa contrazic propria mea propunere ? Daca mi-ar bate ''tovarasii'' la usa si ar zice : '' ... iata luneta ceruta, ideea i-a placut nepotului tovului prim-secretar de judet. De aceea am si realizat-o. Poate indraznesti sa comentezi ca nu e buna !''. Uite ... nu indraznesc, taman acum cand vad un stravechi vis al meu luand fiinta: o luneta 50x1000mm este un instrument foarte bun iar una 50x910mm este un instrument si mai bun. Mircea ----------------------------------- Armand Popa 12 Mar 2023 10:37 ----------------------------------- Azi seara, 11 martie, am iesit la observatii la marginea orasului, mai exact la sud de Arad. In ultimul timp, progozele ale stratului de nori si ceata par destul de bune pe situl https://www.meteoradar.ro/ sectiunea radar meteo. Am reusit de mai multe ori in ultima perioada sa gasesc cate un spot de senin datorita acestei prognoze. Am folosit telescopul dobsonian de 8" in mare parte cu ocularul Baader zoom hyperion 8-24mm si ocularul Lacerta uwan de 7mm Am observat: Cometa C2022 E3 ZTF care a ajuns in constelatia Eridanul. E undeva pe la 9.5 magnitudine conform skysafari, dar inca e bine vizibila prin telescop Planeta Marte, care e deja departe, in ocularul de 7mm apare ca sfera cu calota polara parca vizibila si ceva nunate pe disc Nebuloasele M42 si M1 Nebuloasele planetare NGC3242 si M97 Roiurile sferice M3 si M53 rezolvate ambele si M79 ca pata difuza Roiurile deschise din Auriga, M36-37-38, le-am observat mai cu atentie cu ocularul de 7mm la G=142X. In ultimul timp le tot observa asa mai pe viteza la mariri mici sau cu binoclu. Ele sunt wow si cand le acorzi atentie :) Seara a fost dedicata galaxiilor. Am observat galaxiile: M31-M32-M110 M81-M82- NGC3077 in acelasi camp vizual NGC2403 Tripleta din Leu M65-M66 -NGC3628 NGC3377 NGC3367 M105 NGC3384 M95 M96 NGC2903 M99 M98 Lantul lui Markarian M84 M86 NGC4388 NGC4438 NGC4435 NGC4461 NGC4458 NGC4437 NGC4477 M88 M63 NGC4565 NGC4485 M94 M106 M51 NGC5195 M108 M109 La incheierea observatiilor, care a fost intrerupt de stratul de nori ajunsi si deasupra locului de observatii - exact la ora si din directia prognozata de meteoradar.ro, deci nu m-a luat deloc prin surprindere, asa printr-e nori, am observat cu binoclu Lacerta Explorer 10x50 roiurile deschise M35 M45 Hyadele M93 M50 M41 M46 M47 M48 M44 M67 Surpriza mare a fost nebuloasa M1, care s-a vazut cu vedere indirecta in 10x50 ----------------------------------- Mircea Pteancu 12 Mar 2023 18:10 ----------------------------------- Faine observatii, Armand ! Felicitari pentru observatii in general si pentru cele de galaxii, in special. Ma gandesc ca nebuloasa M1 ai vazut-o cu binoclul Lacerta 10x50mm. De la Semlac, M1 nu s-a vazut cu binoclurile Saga 10x42mm si Champion 10x50mm. Dar a existat pacla in atmosfera. Poate voi reusi sa vad M1 diseara cu binoclul Saga 10x42mm. Multumim pentru link. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 13 Mar 2023 22:52 ----------------------------------- Saptamana trecuta a fost una strasnica pentru mine. Am revazut filmele ''Jocurile lui Ender'', ''Fratia Inelului'' si ''Cele doua turnuri''. Am modificat/ completat luneta 50x910mm cu cautator 6x30mm. Am facut observatii cu binoclurile Saga 10x42mm si IOR 8X30mm si cu luneta Royal Astro 50mmx910mm. Cu luneta am observat vreo zece stele din Catalogul Mayer de stele duble sau ''Doppel(t) Sterne'' cum le numea el. Dupa cat pricep eu, inseamna ca le numea nu ''stele duble ci ''dublate''. Iar Duminica am fost impreuna cu Armand la observatii, la Punctul Tarnova. A fost o sesiune fantastica desi cerul a fost paclos, tot am reusit sa facem observatii. Azi am ''pieptanat'' lista de observatii, destul de stufoasa, ca sa constat cu stupoare ca numai galaxii am observat nu mai putine de 75. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 17 Mar 2023 12:42 ----------------------------------- Aseara, Joi 16 Martie am facut observatii cu dobsonianul SW Classic 250P. Strasnic telescop ! Intentia mea a fost sa observ stele duble subarc in CMi dupa harta formidabila a lui Michael aka Mr. Spock de pe Stargazer Lounge. Dar seeingul a fost de alta parere, a fost in jur de Pickering 3, abia- abia am rezolvat duble de 2'' - 3''. Stelele mai dificile precum Zeta Cnc, Iota Leo si HDS 1642 le-am rezolvat in ultima ora a sesiunii, cand tubulenta incepuse sa se domoleasca un pic. Per ansamblu totusi n-a fost o sediune slaba. Am observat: - 17 stele duble- multiple: STF 1025, STF 1103, STF 1182, Sh 87, STF 1094, STT 86, STF 1068, Lambda Gem, Zeta Mon/ STF 1190, STF 1125, STF 1245, STF 1250, Theta Cnc/ h 2425, Zeta Cnc ca tripla, STF 1224, Iota Leo si HDS 1642. - doua roiuri stelare : NGC 2395, un roi deschis slab luminos, dispersat, cu vreo sapte-opt stele mai luminoase de-a lungul periferiei (vestice mai ales), contine o stea galben-oranj. La 240x, roiul umplea intregul camp de 14 minute a ocularului TMB Planetary 5mm. M48= ''no comment'' - 18 galaxii : Tripleta Leo = M66+M65+ NGC 3628 (ultima foarte slab luminoasa dar inca vizibila cu privire directa, se zarea forma alungita) NGC 3607+NGC 3608 in acelasi camp M96+M95 in acelasi camp M105+NGC 3384 in acelasi camp NGC 3412 ca varf al unui triunghi isoscel cu baza in stelele k Leo si HIP 52683, orientat spre Est NGC 3377 M99 M98 care inca se mai vedea la 171x cu privire directa, de forma fusiforma M100 ceva mai luminoasa ca M98 dar nu mult M84-M86 in acelasi camp, gasite nu prin navigare pe ''Calea lui Consolmagno'' ci cu cautatorul Radiant ( un fel de Telrad), deci prin ''metoda lui Nimereli''. Functioneaza! M87 si galaxia satelit NGC 4478 care la 171x arata mai degraba ca o stea conforma noii mode ''sunt grasa si frumoasa'', deci ca o stea pufoasa, temeinic defocalizata. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Armand Popa 17 Mar 2023 13:43 ----------------------------------- felicitari! Faine observatii. Dovada clara ca si din oras se pot face observatii, chiar daca mai nou rasar becuri stradale cu lumina alba peste tot... ----------------------------------- Mircea Pteancu 17 Mar 2023 20:37 ----------------------------------- Multumesc Armand ! Ajuta mult faptul ca ies mai frecvent la cer negru impreuna cu tine si colegii de astroclub. De aceea, dupa ce le-am vazut pe un cer ''adevarat'', atat pentru NGC 3286 cat si pentru M 98 am stiut foarte exact unde sa ma uit si la ce sa ma astept, cum arata de fapt obiectul. Aseara am plasat aceste galaxii in ocular in mai multe pozitii pentru a ma asigura ca le vad cu adevarat, ca nu vad cine stie ce reflexii sau artefacte. Si-au pastrat forma si pozitia deci erau obiectele reale. Despre becuri ... Detinutii lagarului Terraschwitz sunt convinsi ca becurile aduc siguranta. Cu cat mai multe, cu atat mai bine. Vor primi ce si-au dorit. Desi se uita la filme, la documentare, la poze istorice, nu pricep nimic. Toate inchisorile si lagarele sunt iluminate in forta, Las Vegasul pare un catun montan abandonat pe langa ele. Mircea ----------------------------------- Armand Popa 19 Mar 2023 21:54 ----------------------------------- Anul acesta, am decis sa fac din nou maratonul Messier. Vremea senina si prognozele relativ ok, m-au determinat sa aleg data de 18 martie pentru maraton. Am ales o locatie pe un camp din judetul Arad, langa localitatea Tirnova, cu orizont bun spre est si vest. Instrumentele folosite, dobsonianul de 8" si binoclu Lacerta Explorer 10x50. Am insistat sa observ cat mai multe obiecte cu binoclu. Ca harta, am folosit aplicatia Sky Safari 7 Plus pe telefon mobil, pe modul ecran rosu la acele obiecte pe care nu le-am observat recent si nu stiam exact unde se gasesc (mai ales prin Coma si Virgo) Am inceput la ora 19.45. Primele obiecte au mers extrem de repede, mai ales ca am tot observat si ras-observat aceste obiecte, mai ales cele recente de toamna si iarna. La observatii au participat si colegi de la astroclubul Galaxis, Ionel Lupulesc si George Scrob si am ajuns la concluzia ca un maraton Messier este exrtem de fain , satisfacator si distractiv Cer Senin Pana la ora 0.00, am observat 71 de obiecte, mai mult de jumatatea listei cu pauza de o ora intre 21:30 si 22:15 De la ora 0.00, maratonul a devenit mult mai lent, pentru ca trebuie asteptat ca obiectele Messier de "vara/toamna" sa apara! De la ora 2:00 a devenit toul mai stresant, pentru ca a aparut un strat de nori mai mult transparent , dar si asa a fost nevoie sa astept un spot bun pt a putea observa obiectul urmator Finalul a fost greu, deja a inceput sa se lumineze iar eu am asteptat ca ultimele obiecte sa se ridice deasupra paclei/cetii de la orizontul de dimineata fiind stresat de lumina de crepuscul tot mai prezenta. Ultimul obiect, M55, la fel ca anul trecut mi-a dat de furca. I-am gasit locatia exacta dar nu sunt sigur daca l-am vazut sau nu macar cu vedere periferica, am impresia ca da, dar nu il pot raporta ca vazut sigur. Am vazut toate obiectele cu vedere directa mai putin : M74, vizibil cu vedere indirecta in crepusculul de seara M72 si M73 cu vedere periferica in crepusculul de dimineata M30 nu poate fi observat in cadrum maratonului de la latitudinea noastra Astfel, am facut maratonul Messier 2023 cu : 108 obiecte din 109 53 de obiecte, prin Binoclu Lacerta Explorer 10x50 (defapt M44 si M45 se vad bine si cu ochiul liber) 55 de obiecte , prin telescop dobsonian de 8" ----------------------------------- romh 19 Mar 2023 23:49 ----------------------------------- Felicitari. Sa inteleg ca lista atasata contine obiectele messier apropiate? Nu pare o ordine ascendenta. ----------------------------------- Armand Popa 20 Mar 2023 09:08 ----------------------------------- Multumesc Romh Catalogul Messier, e o lista de 110 obiecte (Glaxii, roi deschis, roi sferic, nebuloase, chiar si o stea dubla) accesibile telescoapelor de amatori. A devenit cea mai cunoscuta lista de tinte pentru telescoape. In fiecare anotimp, pot fi observate o parte din aceasta lista, dar in perioada echinoctiului de primavara, pot fi observate toate cele 110 obiecte (Maratonul Messier) De la latitudinea noastra (45-46grade lat) pot fi observate 109 , pentru ca roiul sferic M30 rasare cam deodata cu soarele. In lista atasata de mine, e ordinea in care le-am observat eu, cu ora observatiei. Exista o ordine de observare recomandat, unde se incepe cu cele ce urmeaza sa apuna (M74, M76. Andromeda si gx sateliti, M33 etc) Nu m-am tinut neaparat de lista recomandata, ca pana sa se intunece complet, am observat deja destul de mutle tinte prin binoclu. Aceste tinte se vedeau deja in crepuscul (M45,35,36,37,38,44,42,zona Monocersos-Cma-Orion si asa mai departe) Armand, ----------------------------------- Erwin 20 Mar 2023 10:52 ----------------------------------- Fără să fiu consecvent ca Armand sau alți observatori versați, am reușit să observ o mulțime de obiecte aseară. Am fost cu 2 colegi astro-fotografi, Cătălin Păduraru și Roland Ivan, la Comana-Prundu și am observat cerul cu newtonianul Hinds 158x1240 și binoclul Zeiss Jenopten 10x50 a fost folosit pentru orientare. Nu am avut catalogul Messier pe hârtie sau un atlas așa că am folosit Stellarium de pe telefon, cu dezavantajul major că actuala versiune, deși este "Pro" nu mai arată obiectele așa cum erau în versiunea veche, adică să indice când faci zoom obiectele DSO, trebuie să știi cum se numesc, să le cauți și abia apoi le afișează. Asta mi-a limitat foarte tare lista de obiecte observate așa că nu am făcut un maraton propriu-zis. Am început cu planetele, fiind seeing destul de bun. Venus, foarte strălucitoare în această fază s-a văzut colorată, afectată de difracția atmosferică, Marte a prezentat vagi pete întunecate pe discul micuț. Găsind că Uranus nu este departe de Venus l-am căutat și identificat ca centrul unui triunghi format din 3 stele apropiate ca magnitudine. Am folosit mărirea 248X cu Radian 5mm pentru a confirma că este o planetă. Culoarea albastru-spălăcit s-a putut distinge și lipsa spike-urilor de la spider a ajutat pentru identificare. De asemenea am observat în Trapezium componenta E în mod clar, cu privirea directă, atât în ocularul Nagler de 11 și cel de 7mm. Componenta F nu am văzut-o nici cu Radian, era pierdută în inelele de difracție cred, totuși turbulența era prezentă la această mărire. Nebuloasa s-a desfășurat foarte frumos, cu fuioare și detalii la toate măririle, transparența a fost și ea destul de bună. M-am uitat și la Sigma Orionis unde am văzut 4 stele, o multiplă foarte frumoasă. Am observat la M31 doar nucleul, fiind spre București era înecată în lumină, M32 sau M110 nu aveam cum să le disting, M33 nici atât. Am trecut pe la Pleiade, M45, Hyade, Roiul dublu din Perseu, roiurile din Auriga M36 și M37, M34 din Perseu și M35 din Gemeni, apoi la M44. Am folosit pentru asta ocularul Panoptic de 24mm care dă aprox. 52X dar și Nagler 11mm care dă 113X. Mi-ar fi prins bine să fi luat cu mine un ocular ES de 16mm, aș fi avut 77.5X și probabil că s-ar fi văzut mai bine unele galaxii. În Leul am observat tripleta M65-M66-NGC3628 (care a fost și ținta lui Cătălin pentru astrofoto) și cele 2 galaxii din catalogul Messier, M95 și M96. Galaxiile din Fecioara le-am lăsat la urmă dar mi se pare că cerul s-a stricat, a apărut și un pic de umezeală după ora 11.30. Am observat Sombrero Galaxy M104 în Corvus, dar eu nu am putut vedea brâul negru, doar Cătălin. În Ursa Mare am observat M81&M82, M101 găsită destul de greu pentru că este slabă, apoi Owl Nebula M97 și Sufboard G. M108, apoi Whirpool G. M51. În Fecioara am observat doar 3 galaxii pe care nu le-am identificat cu numele. Practic un semi-maraton, cu suficiente obiecte observate ca să mă consider mulțumit de sesiune. ----------------------------------- Mircea Pteancu 20 Mar 2023 13:19 ----------------------------------- Armand Multumesc pentru explicatiile despre maratonul Messier si inca odata felicitari ! Tu ai adaptat observarea maratonului la conditiile si echipamentul tau, ceea ce este de fapt cea mai buna metoda. La acest link veti gasi pe SEDS Messier o secventa de observare a obiectelor la Maratonul Messier : http://www.messier.seds.org/xtra/marathon/marath1.html Dar tot aici veti citi recomandarea ca sa faceti exact ce a facut Armand si anume sa adaptati secventa locatiei si conditiilor voastre si sa ''prindeti'' cat mai multe obiecte cu binoclul. Dar, asa cum mi-a spus Armand intr-o convorbire telefonica de dupa maraton, l-a ajutat foarte mult experienta, rutina formata prin observatii ''zilnice''. Adica ori de cate ori este cerul senin. Conteaza chiar si observatiile cu scor negativ, cand incerci sa vezi obiectele in conditii adverse si nu reusesti: vei cunoaste tot mai bine locatiile unde sa cuati obiectele Messier. Maratonul Messier poate fi incercat de oricine dar cine face observatii de doua-trei ori pe an sa nu se amareasca daca nu le vede pe toate. Data viitoare probabil va reusi sa vada mai multe. Varianta Messier Plus Marathon a lui Wally Brown si Bob Buckner se poate organiza in Septembrie si include doar 75 obiecte Messier (exclus M40 si M73 si obiectele din crepuscul la acea data) + 34 NGC+ 1 Collinder : http://www.messier.seds.org/xtra/similar/mm_plus.html Exista si o carte dedicata subiectului, de Don Machholz - ''Messier Marathon, a Handbook and Atlas''. Cer senin si alergare vesela in maratoanele Messier, Mircea ----------------------------------- Erwin 22 Mar 2023 11:45 ----------------------------------- Mulțumim, Mircea! Ești o adevărată enciclopedie astronomică! :D Eu sunt bucuros că am văzut mult mai multe la ieșirea asta decât la cele precedente, cred că doar la primul maraton Messier făcut împreună cu băieții de la Timișoara am văzut mai multe, pentru că am stat lângă Andrei și am încercat să țin pasul cu ei, cu luneta de 80mm și am stat până dimineața. De la acea ieșire îmi aduc aminte că spre dimineață, înainte să răsară Soarele și să plecăm acasă nu ne-am putut desprinde de la ocularul telescopului de 200 mm al lui Laurențiu, prin care am văzut Jupiter ca în pozele domnului Piersică. Seeing-ul a fost perfect în acea dimineață. ----------------------------------- Mircea Pteancu 22 Mar 2023 12:21 ----------------------------------- Multumesc Erwin, am adunat multe informatii de-a lungul anilor dar si tu ai ajutat la asta de atatea ori ! Sesiunea ta recenta eu spun ca a fost una excelenta: ''bibelou''. Sa speram ca urmeaza altele similare cat mai curand. Aseara, 21 Martie, am fost cu colegii de astroclub Armand si Ionel la observatii. Am folosit newtonianul D=203mm F/5 pe montura Omegon Push al lui Ionel, binoclurile Lacerta 10x50mm si Omegon 20x80mm al lui Armand si dobsonianul meu SW Classic 250P. Seeingul a fost departe de ideal dar am reusit totusi sa observam atat obiecte ale cerului de iarna ( M78, M37-36-38 -NGC 1907, M41 etc) dar si obiecte de primavara ( Tripleta Leo- Hickson 44 -M60-59-58-M87 etc + Lantul Markarian + M109+M104). Pentru mine, cel mai incantator obiect al serii a fost roiul Stock 23 din Girafa, vazut cu binoclul Saga 10x42mm. Am gasit cu ajutorul lui Armand si Sky Safari, galaxia NGC 4088 careia i-am facut desen. Acesta este obiect al ''Observers's Challenge'' al acestei primaveri. Ca performanta, amintesc observarea uneia din galaxiile Siameze Sisters pe care de mult timp doream sa o vad iar Armand a vazut M60 cu binoclul 20x80mm. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 26 Mar 2023 15:06 ----------------------------------- La acest link puteti citi despre sesiunea noastra de observatii din 21 Martie: https://www.astroclubgalaxis.ro/2023/03/nereusita-de-la-trei-insule-21-martie.html In text au fost evidentiate obiectele observate cu binocluri. Si cu ce fel de binoclu. Aseara, Duminica 26 Martie a.c., la Arad, cerul a fost ba paclos, ba noros. Totusi am decis sa profit de petele de cer senin dintre nori si sa ma joc oleaca de-a observatia cu dobsonianul Toleascop 200mm F/ 6.16. Pe care l-am denumit ''Gurthang'' dupa ce l-am transformat in ceea ce este acum, in spiritul mitologiei lui J.R.R. Tolkien. Am ales aceasta denumire sumbra deoarece Gurthang a fost refacuta din sabia Anglachel de catre mesterii faurari din Nargothrond. (Deci, pentru o vreme am fost si eu mester in Nargothrond !? ) Aseara, am folosit ocularele XCel 25mm pentru 49x si TS UWA 7mm pentru 176x. Observatii: -Polaris, folosita pentru reglare cautatoare la 49x, separata -Eta Per, rezolvata-separata la 49x. Toate functionau bine. -Roiul deschis Stock 23 / ... al lui Pazmino, tare frumusel la 49x, contine steaua dubla STF 362 cu separatia de 7,1'' - Asterismul ''Kemble's Cascade'' este prea lung la cele trei grade ale sale. A trebuit sa-l parcurg din cel putin trei miscari deoarece XCel 25mm imi asigura un camp real de doar 73'. Dar asterismul este superb si asa. - Roiul deschis NGC 1502 cu dubla STF 485, cu separatia de 18'' -Planetara NGC 1501 nu s-a vazut, fie din cauza paclei, fie a Lunii, fie a amandurora. - Am scanat la 49x sirul de roiuri canonice din Auriga, toate rezolvate in stele la 49x, chiar daca nu complet : M37 -M36, cu dubla STF 737 cu separatie de 11'' - M 38 - NGC 1907 ( cu cele mai putine stele rezolvate) - Galaxia NGC 2403 a fost extrem de palida. Peste ea se vedeau suprapuse trei stele, aliniate dupa o usoara curba. Stelele de la capete erau mai luminoase iar cea din mijloc, apropiata de centrul galaxiei, fiind cea mai slab luminoasa. - La 176x, companionul lui Iota Leo, cu separatia de 2,4'', a fost rezolvat dar nu separat. Discurile Airy aratau ca o freza Jimi Hendrix. - Am vazut multumitor de bine M66 si M65. Chiar si NGC 3268 s-a zarit cu privirea periferica, doar pentru cateva minute. Regula stelutei fiind reconfirmata. - M51 - NGC 5195 in schimb s-au vazut uimitor de bine. Ba, spre surpriza mea, la M51 - pe partea opusa lui NGC 5195 si cam la aceeasi distanta de propriul centru, se vedea fara indoiala un arc sau segment de brat de galaxie !!! :shock: :shock: :shock: - M 94 s-a vazut mare, ovala, cu nucleu foarte luminos dar cu un halou cetos, slab luminos extins. - M63 s-a vazut '' bine''ca o pata cetoasa, fara nici un fel de detalii. - M-am grabit atunci, cu mari sperante intergalactice, spre STF 1689 unde am aruncat o scurta privire spre portocala stele primare si am ''taiat-o'' rapid spre galaxiile vecine dinspre Vest. S-au vazut ambele, atat NGC 4754 cat si NGC 4762; ultima se vedea categoric mai bine decat prima. - Plin de optimism, m-am avantat pe ''Calea lui Consolmagno'', jubiland de bucurie, cu gandul la ce de galaxii voi vedea in Virgo. - Am trecut rapid de la steaua 34 Vir la perechea de galaxii M60- M59, aflate doar la doua campuri mai spre Vest cand , brusc ... cineva a tras shalterul ... si filmul galactic s-a rupt din cauza norilor. Ridicand ochii de la ocular, am vazut ca norii au cuprins aproape tot cerul. Se mai vedeau ici-colo stele asa ca am ales ca ''obiecte-acadea'' niste duble frumoase pe care Gurthang le-a despicat nemilos : Izar - Beta Boo - Mu Boo/ Alkalurops, ca tripla - Castor ca tripla - Algieba, la care am rezolvat AB, C si D. E nu s-a mai vazut. Apoi s-au vazut numai nori, peste tot. Mda, strasnica seara innorata ! Cer senin, Mircea ----------------------------------- Armand Popa 29 Mar 2023 08:57 ----------------------------------- M42,M43,TRAPEZIUM,NGC1981,DELTA ORI,SIGMA ORI,LAMDA ORI,M45,HYADES,NGC1746,M36,M37,M38,M41,ALCOR-MIZAR,M81,M82,M94,M63,M3,M53si JUPITER , sunt primele obiecte pe care dl. Mircea Pteancu mi le-a aratat prin telescop, mai exact intr-o luneta 90x660. Dupa acele observatii, totul sa schimbat. Am devenit captat de frumusetea celor vazute prin telescop. Primele mele observatii le-am facut cu un binoclu TCM cu zoom 10-60x / 50 mai apoi cu un telescop TCM 76/700. Cam dupa un an de la primele observatii am procurat de pe forum, un telescop Seben 203/1000 second hand, pentru care am construit montura dobson pe care o folosesc si in ziua de azi (cu alt tub). Am inceput sa procur oculare, binocluri, alte telescoape, lunete, am vandut din ele, am mai achizitionat, dar cel mai important, am iesit la stele. In fiecare seara senina, eram la observatii. Cel mai des din curtea casei, nu mai mult de una doua ore, dar tot timpul. Multumesc sotiei si familiei care ma suporta dar ma si sustine ! Uneori am mai iesit la cer gri/negru si negru inchis :). Am inceput sa fac si observatii cu publicul si in timp am strans in jurul meu si a lui dl Pteancu o gasca faina de oameni la fel si ei pasionati si asa s-a format/reformat miezul astroclubului Galaxis cu care iesim la observatii si organizam diverse activitati si evenimente. In toti acesti 7 ani, am observat multe, am invatat sa lucrez sistematic, dupa liste si constelatii, am invatat sa caut si sa gasesc majoritatea obiectelor accesibile telescoapelor de amatori, si am invatat cerul. Tin si un jurnal electronic de observatii in care trec obiectul observat, data, instrumentul si detalii daca este cazul. In 7 ani am reusit sa observ peste doua mii de obiecte prin 9302 priviri in ocular, inlcuzind -Intregul catalog Messier observat separat cu telescop si binoclu -2 maratoane Messier (2022 si 2023) ambele cu 108 obiecte observate -Catalogul Herschell 400 -Catalogul Caldwell (obiectele observabile din emisfera noastra) -Mai multe liste de stele duble, nebuloase planetare, diverse liste DSO de pe siteul The Astronomical League | (astroleague.org) -Toate obiectele din atlasul pentru telescoape mici a lui Vizi Peter -aproximativ 150 de stele duble observate cu separatie mai mica de o secunda de arc Tot in acesti 7 ani, am organizat cu astroclubul Galaxis 117 actiuni diverse -67 de iesiri la "Star-Party" -36 de actiuni publice tip "Sidewalk" astronomy -Participare in cadrul a mai multor tabere pentru copii -Participarea la diverse vizite la observatoare, expozitii si prezentari cu teme de astronomie In incheiere vreau sa ii multumesc prietenului meu dl. Mircea Pteancu pentru tot sfaturi, sprijinul si rabdarea acordata din toti acesti 7 ani. Vedem ce urmeaza, planuri mari sunt, sanatate, pace si cer senin sa fie! ----------------------------------- Mircea Pteancu 29 Mar 2023 12:09 ----------------------------------- Armand Felicitari la aniversarea a sapte ani de observatii ! Doamne ajuta sa ai parte de inca zece ori pe atatia ani de observatii astronomice cat mai interesante, cu sanatate, pace si toate cele bune. A fost un dar si un privilegiu sa vad si sa particip la cresterea ta de la tanar interesat de Astronomie la astronomul amator versat, cu o imensa experienta precum esti acum. Cu entuziasmul si ajutorul nepretuit pe care l-ai adus, am readus la viata si micul nostru astroclub, care vedem ca este de mare folos si altor pasionati de Astronomie din Arad. Telescoape bune avem, sa ne rugam pentru sanatate, pace si liniste. Indemn cu acest prilej pe colegii din acest forum sa ia legatura unii cu altii, sa se ajute, sa colaboreze, sa fie prieteni, sa devina ''frati de stele''. Pe cer este loc pentru privirile tuturor. Ceea ce inseamna ca si pe Pamant este loc pentru toti. Cer senin, Doamne ajuta, Mircea ----------------------------------- romh 29 Mar 2023 17:43 ----------------------------------- Telescopul lui Mircea parca e dintr-un film steampunk de Jules Verne. Felicitari Armand, inca 7 ani de cer senin si la fel de multa dedicatie. ----------------------------------- Erwin 29 Mar 2023 22:55 ----------------------------------- Felicitări, Armand, și de la mine. Îmi aduc aminte că ai luat un Omegon de 200mm de la București de la cineva și ți l-am adus, ocazie cu care ne-am și cunoscut. Ai crescut ca Făt Frumos în acești 7 ani și ai un palmares observațional de invidiat! Sănătate și vedere bună îți doresc, ca să te poți bucura de cer până la adânci bătrâneți! Mircea, subscriu, pace și sănătate maximă tuturor! ----------------------------------- Mircea Pteancu 14 Apr 2023 17:23 ----------------------------------- Daca nu se intampla ceva radical cu vremea, luna Aprilie va fi una foarte nashpa din punct de vedere observational. Am verificat jurnalul de observatii de anul trecut si pentru toata luna Aprilie 2022 am cel putin 18 sesiuni de observatii. Anul acesta am putut sa fac prima observatie ''apriliana'' abia Luni 10 Aprilie. Am folosit luneta Royal Astro de 50x910mm si trei oculare de microscop, in prisma-diagonala: ''Meopta'' 25mm/ 36x + ''IOR'' Huygens 16,7mm / 54x + ''Zeiss'' K 30 / 109x. Obiecte observate: - Alcor - Mizar / STF 1744 AB si AC. O frumusete absoluta prin acest instrument ! - Algieba / STF 1424 la care, in mod uimitor pentru asa apertura minuscula, s-au vazut companionii B,C si D. Companionul E care se afla intre AB si D nu s-a vazut. Nu-i de mirare, este de 12,9 mv si da serios de lucru chiar si lui Gurthang cu toti cei 200 de milimetri apertura ai sai. -Castor ca tripla - M35, cu stele rezolvate -NGC 2392/ Eskimo Neb, bine vizibila la 109x - Delta Gem, negativ -M 44, prea extins roiul pentru campul ocularului Meopta 25mm, pe care scrie ''ortoscopic''. Dar colegul zoth care mi l-a facut cadou mi-a atras atentia sa nu ma las vrajit, microscopistii sunt mai putin pretentiosi la oculare si asta insemana la ei ca este un Kellner. In schimb cele doua stele multiple din asterismul in ''V'' , culact pe o rana din M44, s-au vazut ambele ca triple: ADS 6915 si ADS 6921. - Iota Cnc , un fel de Albireo domolit si 24 Cnc, bine rezolvate si separate. Iar Zeta Cnc a aparut doarca dubla. - In Leo am rezolvat si separat ca duble 54 Leo si 81 Leo/ HJ 4433 iar 90 Leo/ STF 1552 ca tripla. - Am ajuns apoi la steaua- dubla care a devenit vedeta serii : Izar / Pulcherima (Frumoasa) / Epsilon Boo / STF 1877. Evident ca am folosit marirea maxima de 109x. Mai usor dcat a fost sa scriu asta, iata o imagine superba, cu discul Airy galben-auriu urias al stelei primare avand in jur doua inele de difractie. Pe primul inel de difractie, ''la ora unu'' se vedea clar, o mica sfera gri. Asta AR insemna PA= Vest + una ora = 270* + 30* = 300*. Noa, bun dar asta nu ''pusca'' cu unghiul de pozitie de 345* indicat de WDS. :roll: :roll: :roll: ''Bre, nene Mircica, intelegm noi o eroare de 5* sau de 10* dar una de 45*.... ce sa zicem ...'' vor comenta dublistii Toma Necredinciosii. Am meditat asupra subiectului si am ajuns la solutia ''zen'' de mai jos. La ocular, am notat si am socotit Nordul spre cel geografic, deci pe directie orizontala. Dar in Astronomie, Nordul este cam pe la Polaris, la 46* pentru Arad. Adaugam deci 46* spre stanga sus. Si deoarece am folosit prisma-diagonala, imaginea trebuie rotita / oglindita in jurul axei verticale. Schitele atasate explica de la sine. Alte observatii: Delta Boo, Mu Boo ca dubla, M13 mare si slab luminos dar granulat, Rho Her rezolvat, Nu Dra , Mu Dra , 16-17 Dra ca tripla , Cor Caroli. Cerula a fost foarte paclos. Edit: am adaugat mai tarziu atasamentele deoarece poza facuta cu telefonul a depasit un MB si a trebuit sa o micsorez. Copia prelucrata la fel. E foarte faina ''dublistica'', imi si pune in miscare sinapsele ruginite ale neuronului unic. Mircea ----------------------------------- romh 16 Apr 2023 01:15 ----------------------------------- Deci Castor este stea tripla... de fapr 6 stele individuale... o sa incerc sa il vanez data viitoare ----------------------------------- Mircea Pteancu 16 Apr 2023 15:49 ----------------------------------- Succes, sa folosesti o marire mai maricica, sa zicem de 80x sau 100x. E sextupla steaua aceasta dar nici cel mai mare telescop ''nu vede'' decat trei stele acolo deoarece perechile sunt atat de apropiate incat doar spectroscopul indica binaritatea. Cer senin, Mircea ----------------------------------- nobody 16 Apr 2023 19:30 ----------------------------------- Pe mine ma fascineaza combinatia de orbite. Scuze pentru eventualul off-topic. ----------------------------------- Mircea Pteancu 25 Apr 2023 16:29 ----------------------------------- nobody Mi se zbarleste chelia cand ma gandesc cum arata solutia matematica a acelor orbite privite ca un tot. Ma plangeam de observatiile putine din aceasta luna care a debutat cu 1 Aprilie, Ziua Internationala a Barbatului ... Pana acum am efectuat sase observatii: -Luni 10 Aprilie .... luneta Royal Astro 50x910mm. Stele duble si cateva DSO luminoase. -Miercuri 12 Aprilie .... luneta BTC 60mm F/4 + + binoclul Swarovski 10x42mm (Luneta cotita , cu prisma Amici, va deservi dobsonianul de ''Grond'' de 250mm, pe post de cautator. Dar avand portocular filetat si ocular interschimbabil, va putea fi folosit si ca un mic telescop pentru obiecte ''late-n coor'' precum Mel 111.) -Joi 13 Aprilie ... ''Grond'', dobul SW 250mm. Se impaca bine cu BTC 60mm. Am ''servit'' indeosebi duble. -Miercuri 19 Aprilie ... luneta Royal Astro 50x910mm + binoclu Swarovski 10x40mm. Venus +stele duble. -Joi 20 Aprilie ... Grond 250mm. Venus, in acelasi camp cu sase stele + 33 galaxii : 16 in Leo si 17 in Virgo si Coma Berenices. In Lantul Markarian am vazut sapte galaxii, mi-a lipsit NGC 4458 din panoplie. NGC 4458 este o galaxie mica ,de la Nord de NGC 4461, galaxia din cotul/ curbura Lantului Markarian. Iata unul din ''pericolele'' mult laudatelor observatii la mariri mici. Stallarium zice ca NGC 4458 are diametrul de un minut. Mda, dar la 48x, banuiesc ca am vazut galaxia de 12mv dar fiind mica, am ''alunecat'' peste ea, crezand ca este o stea. Asa cum este moda feminista acum ... ''fat and beautiful''! Am incheiat observatia in podul Lantului Markarian, deci desupra, spre Nord. Am gasit M88 si NGC 4571 dar M91 mi-a scapat din nou. Era deja ora doua, eram rebegit de frig si somn. Pa si pusi ! -Sambata 22 Aprilie ... dobsonianul Grond 250mm F/4.8 + binoclu SAGA 10X42mm. Cateva duble strasnice (Omega Leo/ 0.9''+ STF 1517/ 0.7'' + HDS 1642/ 1.2'' ...) si cateva galaxii celebre ( M65-M66-Needle Galaxy) la mariri mari = 240x. Trebuia sa particip cu prietenii din astroclub la observatii in Padurea Ceala dar m-a sabotat cuptorul electric care si-a ales ca moment potrivit pentru o defectiune, seara de Sambata, cand era plin cu cozonaci . Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 26 Apr 2023 17:44 ----------------------------------- A saptea observatie a lunii Aprilie curente am efectuat-o aseara, Marti 25. Pe la ora 22 au aparut brusc niste petice maricele de cer senin. Am pus la repezeala in statie, pe montura pipe Penelopa, luneta ''zoth'' 60x828mm. Am fost gata pentru observatii mai repede ca in trecut, deoarece am inceput sa impart accesoriile pe instrumente. Am cumparat de la Lidl un set format din trei valize din plastic. In una dintre ele, am pregatite diagonala de 1.25'' si oculare potrivite pentru ETX 90mm, lunetele de 60mm si mini-luneta de 45mm. - Am inceput prin a observa Venus, aflat la mica altitudine la Vest. Faza se zarea deja la 33x/ Plossl Sirius 25mm dar mult mai bine la 50x/ IOR Huygens 16,7mm si foarte bine la 66x/ University Optics Ortho 12,5mm. Am apreciat faza la 60-65 grade, Stellarium zice ca este de 68%. Desigur ca el are dreptate ... - A urmat Luna in etate de 5,5 zile, in jurul orei 22:30 ODV. Pe terminatorul selenar am avut ocazia sa vad fenomene premergatoare ale lui Lunar X si Lunar V. Configuratiile luminoase respective se recunosteau deja dar erau incomplete. Bratul nord-vestic de la Lunar X si bratul vestic al lui Lunar V nu se vedeau. Biletele pentru spectacolul complet sunt vandute pentru 27 Aprilie, daca ne va lasa cortina de nori. Lumina cenusie era bine observabila dar nu foarte luminoasa. - Petecele de cer senin s-au zdrentuit, ca altadata, trebuia sa vad ''ce-a mai ramas din Wilma''. Castor se afla intr-o laguna de cer senin. La 33x/ Plossl 25mm se vedea ca cifra ''8'', a fost rezolvat la 50x / IOR H 16,7mm si bine separat la 66/ UO Ortho 12,5mm. Am mai laudat in alte randuri ocularul IOR Huygens 16,7mm, trebuie sa o fac si acum. La marimea campului vizual este la egalitate cu Ortho 12,5mm. Este un foarte bun ocular de stele duble in telescoape cu focala lunga. - Algieba s-a comportat la fel in cele trei oculare de mai sus. Aici am comparat H 16,7mm cu Ortho 12,5mm in ceea ce priveste ortoscopicitatea. Nu a fost o surpriza sa vad cu mare placere cum in Ortho 12,5mm, Algieba era perfect separata la 66x, oriunde in campul vizual, fara vreo diferenta. Nu asa au stat lucrurile cu IOR H 16,7mm. In acest ocular, la 50x, Algieba se vedea separata si clara, fara aberatii, pe 80% din campul vizual dupa care acestea incepeau sa se vada. Daca lasam prejudecatile la o parte, trebuie sa recunoastem ca este un rezultat foarte bun. - Pe cerul estic se vedeau Arcturus si cateva stele din Bootis. Am cautat in graba Izar/ Pulcherima/ Epsilon Boo si am incercat sa o rezolv. Am si reusit folosind ocularul zoom Seben 8-24mm la setarea de 8mm adica la 104x. Companionul se vedea pe primul inel de difractie dar ''la ora 12:30'', spre deosebire de observatia din 10 Aprilie cand l-am vazut ''la ora 1:00''. Am marit grosismentul la 118x/ Ortho 7mm ... et voila ... Dio mio !!! ... ce frumusete ! Toate aratau aproape perfect: steaua primara ca un glob mai maricel, de culoare galbena, primul inel de difractie perfect circular , fara imperfectiuni dar schimbandu-si discret stralucirea in diferitele parti din cauza seeingului. Iar companionul se vedea ca un mic glob de culoare gri- liliachie, asezat pe primul inel de difractie si avand un diametru pe un sfert din cel al stelei primare. Am spus ca imaginea era ''aproape perfecta'' deoarece pacla din atmosfera, sau nori subtiri, acopereau tot campul vizual intr-un voal gri. Dar nu am fost nerecunoscator. Acea licarire a inelelor de difractie este rara si se intampla cand seeingul este bun sau foarte bun. Apoi, s-ar putea ca imaginea sa fi fost atat de reusita, ''ca de manual'' si din cauza estomparii stralucirii stelei primare de catre pacla. Undeva pe langa acel camp vizual, as fi gasit probabil (daca mai cautam mult) un afis pe care scria '' astronomule amator, ia si fii fericit cu ce ai primit '' ! - Am mai reusit sa vad, la 33x, companionul lui Beta Boo dar cu mare greutate, stelele abia se mai vedeau, scufundate in nori. Norii au cuprins, intre timp, tot cerul. Stop ! Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 28 Apr 2023 20:34 ----------------------------------- A opta sesiune de observatii/ Aprilie 2023 ! Aseara, Joi 27 Aprilie a.c., programul de observatii telescopice, cu dobsonian SW Classic 250P zis ''Grond'', de la mine de pe moshie: - Venus, in faza > 60 %, cu o steluta la Est, cam la distanta de o raza a campului vizual al ocularului Baader zoom la 75x / f=16mm -Theta Aura ca tripla - Niu Aur/ H V 90 -rezolvata/ separata la 150x/ zoom Baader 8mm - Bu 1053 - rezolvata/separata ca tripla la 150x - STF 799 cu separatia de 0,8'', se vedea ca cifra ''8'' la 150x; separata la 240x/ Radian 5mm. - E vremea sa-mi iau ramas bun de la frumusetile iernii asa ca am revazut prin zoomul Baader: M37- M36- M38 - NGC 1907 - Delta Gem, rezolvat/separata la 150x - Eskimo Nebula/ NGC 2392, mare si cu steaua centrala vizibila la 150x - companionul lui Propus / Eta Gem / Bu 1008, cu separatie de 1,76'' , se vedea scufundat in ''puful'' luminos al stelei centrale; cam joasa altitudinea ... - roiul Messier 35, frumos de nu se poate descrie - Kapa Gem / STT 179 - rezolvata/ separata la 150x. Separatia este lejera dar diferenta de magnitudini e mare > 6 mv. Dubla dificila, nu-i de mirare ca a fost descoperita abia in 1827. - Vedetele serii au fost fenomenele Lunar X si Luna V. Mi-a facut o mare placere sa le observ insistent cu mariri intre 50x si 150x. Atasez una dintre pozele afocale facute cu celularul All View prin zoom Baader. - Epsilon Boo + Beta Boo + Mu Boo/ Alkalurops ca tripla - rezolvate/ separate la 150x - roiul deschis M13 rezolvat in foarte multe stele, in ciuda Lunii si a paclei lejere, la 150x si 240x - Poate m-am grabit cand am dat coroana de vedete lui Lunar X + V deoarece rezolvarea si separarea neta a lui Zeta Her / STF 2084, la G= 240x , m-a incantat la fel de mult - STF 2101 si STF 2104 din apropiere de M13 : rezolvate si separate - Am rezolvat si separat langa Beta Her, dublele : STT 2079/ 16,7'' si STF 2085/ 6,1'' - STF 2094 este o tripla foarte sexy, cu primara formand o dubla de 1,1''. Iar in imediata vecinatate a triplei se afla nebuloasa planetara NGC 6210, un obiect cetos circular, compact , mai luminos in centru, fara alte detalii - Galaxia NGC 6207 de la Nord de M13 a fost usor de gasit desi s-a vazut slab luminoasa, a suportat 240x - Am reobservat apoi roiul sferic NGC 6229, un obiect cetos, circular dar cu marginile granulate, zdrentuite, nerezolvat - Roiul sferic M92 a fost foarte frumusel, cu multe stele rezolvate in halou, mai putin in centru; mereu imi reaminteste ca asa se vede M13 in dobul meu ''Ratusca cea urata'' de 125mm - Roiul M3 a fost rezolvat in stele dar - poate din cauza Lunii - nu a fost nici pe departe atat de impresionant ca M13 - M-am delectat cu prima imagine a acestui sezon a ''Dublei-Duble'' Epsilon 1-2 Lyrae unde am vazut sapte stele" dubla-dubla (4) + I + doua stele ''debollissima'' (E + F ) - Am incheiat programul telescopic cu M57 acompaniat de steluta aceea minuscula de langa ea. Cu binoclul SAGA 10x42mm : - Niu - 16/17 Dra - Psi Dra : rezolvate si separate - Zeta Lyr , rezolvata si separata - Albireo, rezolvata si separata - La Delta Lyr am vazut primara de un oranj superb si companionul dinspre Zeta , plus doua stele din roiul Steph 1 - asterismul '' Coathanger'' Cr 399 - Roiul IC 4665 a fost slab luminos dar vizibil si la fel si roiul NGC 6633. Cer senin, Mircea ----------------------------------- iulian90 30 Apr 2023 13:55 ----------------------------------- Buna ziua tuturor. Cu toate ca in ultima vreme nu prea mai facut observatii pe deoparte din cauza vremii tot mai neprielnice, pe de alta parte fiindca in serile senine m-am ocupat mai mult cu spectroscopia stelara, cu fotografierea spectrelor stelelor, in ultimele doua seri mi-am facut timp si pentru observatii vizuale. Am folosit telescopul reflector de 150mm in ambele seri si am observat mai mult obiecte mai luminoase, in special asterisme stelare, folosind Atlasul "Asterisms" de Demelza Ramakers, in care arata multe asterisme in diverse constelatii ,multe dintre ele vizibile si cu binoclul. Am observat urmatoarele: -Asterismul "Napoleon' Hat" sau Palaria lui Napoleon. Este un asterism relativ usor vizibil in constelatia Bootes ,chiar la sud de steaua Arcturus, dar format din stele slab luminoase, vreo 7 la numar, ce formeaza un model de forma unei palarii de genul celei purtate de Napoleon. -Asterismul "Sailboat" sau Vasul cu panze ori Velierul, in constelatia Leo Minor. Este un asterim micut ,format din vreo 11 stele ,din care 4 mai vizibile, in linie. -Gas Pump Handle s in Ursa Major ,nu departe de stelele Alcor/Mizar si Alkaid, este un asterism usor vizibil, cu 13 stele ,din care 6 mai luminoase. -Ferrero 6/ Eiffel Tower ,tot din Ursa Major, este situat tot in apropiere de Alcor dar in partea opusa ,spre steaua Alioth. Este format din 14 wtele ,din care 2-3 mai vizibile. -Broken Engagement Ring, in Ursa Major, aproape de steaua Merak, este un asterism format din 12 stele din care una mai stralucitoare. -The Spade, tot in Ursa Major, aproape de steaua Phi UMa. Aici treaba e mai incurcata, am observat eu un asterism in apropiere de steaua Phi dar care nu seamana cu desenul asterismului din atlas, ori nu m-am uitat la ce trebuie, ramane sa mai incerc. -Engagemet Ring din Ursa Minor, in apropiere de Polaris. Este un asterism frumusel, in apropiere de streaua Polaris ,format din 10 stele ,inclusiv Polaris si HIP 7283, de forma aproximativa a unui inel. -Minicoathanger sau Mini-umerasul, din Ursa Minor, in apropiere de steaua Epsilon UMi, este un asterism micut si asemanator cu asterismul Coathanger din constelatia Vulpecula, format din stele mult mai slabe insa. -The Shark / Rechinul in Virgo, este format chiar din acele doua grupuri de stele care sunt folosite drept repere pentru cautarea galaxiei M 104, plus alte stele din apropierea lor si este mare ,intins, mai mult pentru observat cu binoclul decat cu telescopul. Are vreo 22 stele (inclusiv stelele mai lumionoase din cele doua grupuri mai vizibile), in interiorul asterismului fiind inclus si galaxia M 104. in afara de aceste asterisme am mai observat si alte obiecte precum: Luna la inceputul serii, planeta Venus, care incepe sa se vada din ce ince mai mare iar faza se tot micsoreaza pe saptamana ce trece, Marte care se vede din ce ince mai mic, apoi obiecte Messier ca: M 13, M 5, M 3, M 104, M 57, si la urma M 81-M 82. ----------------------------------- Mircea Pteancu 30 Apr 2023 16:15 ----------------------------------- Iulian Ma bucur ca ti-ai amintit de noi. Am observat si eu unele din asterismele recomandate de Demelza Ramaker. Imi amintesc cu siguranta ca am observat ''Napoleon Hat'', de fapt Pigot 1 , Engagement Ring si Mini-Coathanger din UMi. Vineri 28 Aprilie a.c. , sesiunea de observatii apriliana nr. 9, reflector Dobson ''Ratusca cea urata'' D= 125mm F/ 6.9; oculare folosite : XCel 25mm / 35x + Sirius Plossl 10mm / 87x + Radian 6mm / 144x + TS Planetary 3.2mm. Observatii: - Luna prin pacla, nu se mai vede vreo urma din Lunar X si Lunar V. - Polaris - Izar/ Eps Boo - Mu Boo / Alkalurops ca tripla - Niu Dra - Mu Dra , rezolvata si separata la 87x - 16/17 Dra ca tripla : rezolvate si separate superb ! Oglinda aceasta, verificata de catre Gavril Beches prin testul Millie- Lacroix zis si Tornado'', se comporta foarte bine dupa lipirea cu silicon in trei puncte la R=0.4. - Epsilon 1-2 Lyrae/ ''Dubla- Dubla'' : Eps 1 separata la 87x, Eps 2 doar rezolvata intermitent. Ambele, separate perfect la 144x. - Gamma Leo/ Algieba : rezolvata si separata perfect la 144x. Intre timp, norii au revenit, cerul s-a inchis. Sunt incantat de comportarea telescopului de dupa renovare. ''S-a meritat''. STOP ! Aseara, Sambata 29 Aprilie a avut ocazia de a face cea de a zecea observatie apriliana. Am continuat sa observ cu ''Ratusca cea urata'' D=125mm F/ 6.9. Vreau sa folosesc acest telescop la Astronomy Day si trebuie sa reactivez ''cel de al saselea simt, simtul instrumental '' . Ce este ''simtul instrumental'' pentru astronomul amator ? '' Fiecare telescop vede cerul sau'' spune o straveche zicala astronomica. Fiecare telescop are idiosincraziile sale. Trebuie sa fii familiarizat cu toate toanele , trepidatiile, micile blocaje, alunecarile si salturile specifice telescopului, cu campurile sale vizuale si vignetarile particulare (date de ciudatele tale decizii de la cumpararea sau construirea ocularelor), cu toate reflexiile de lumina si capriciile mecanice si optice specifice fiecarui telescop, pentru a-l folosi cu succes. Cu cat observi mai rar, vei cunoaste mai putin telescopul iar sansele de ''a vedea ceva'' scad. Cand folosesti frecvent telescoapele, le vei cunoaste mai bine iar acea cunoastere se manifesta sub forma unor reflexe invatate. Daca nu folosesti un telescop o buna bucata de timp, acele reflexe conditionate ruginesc si trebuie trezite la viata. Cum ? Prin observatii, numai si numai prin observatii. Fara acestea, nu-ti fa iluzii desarte. Poti pune telefonul la baza celei mai apropiate tufe, spre '' irigarea'' cu furtunul din dotare ... Observatii: - Cerul era inundat de nori, a trebuit iar sa fac observatii prin petecele de cer senin care apareau si dispareau rapid, cand ici , cand colo. Venus pe cerul vestic, spre Vest de Gemeni, intr-o zona bogata in stelute care se vad in acelasi camp cu planeta. Am estimat la 87x o faza grasa de peste 60%, un 60% gen '' I'm fat and beautiful'' ! Stellarium m-a lamurit: aseara faza era la valoarea de 67%. - Se vedea doar o parte din constelatia Gemenii, la Vest. L-am revazut pe Castor/ STF 1110, ca tripla: la AB se vedeau discuri Airy ca niste sfere marunte, inconjurate de trei- patru inele de difractie, partial suprapuse. Superb de superb ! Am citit in aceste zile in volumul II din ''Economy of the Eye'' de Kitchiner un lucru amuzant: pe la 1800, inelele de difractie erau considerate un fel de artefacte generate de calitatea scazuta a opticii. Acel telescop era considerat perfect in care nu se vedeau inele de difractie ... Am decis pe aceasta stea ce oculare voi folosi la observatiile de la Astronomy Day: Barium Kellner 25mm/ 35x + Sirius Plossl 10mm/ 87x si Celestron Plossl 6mm/ 144x. - Kappa Gem/ STT 179 a fost separata mult mai greu, abia la G= 270x/ TS Planetary 3.2mm. Din cauza diferentei de 6mv dintre componente. - Delta Gem a fost deja rezolvata la 144x si cu separatie mare la 270x. - Eskimo Nebula/ NGC 2392 am gasit-o la 35x, cu greu, din cauza paclei. La 270x se vedea steaua centrala, slab luminoasa in centrul unei nebuloase mici, cetoase, fara detalii. - Marte s-a prezentat ca un mic disc oranj, diform, fara detalii. Limbul dinspre Est era intr-o faza pe care, la 144x, am estimat-o la 88%. Stellarium a confirmat azi ca ''am nimerit-o binisor'' cu estimarea fazei care aseara era la 91%. - M44 se incadreaza bine, complet in campul vizual de 97' al ocularului Kellner 25mm/ 35x. - Apoi s-a inseninat asa ca mi-am adunat curajul si am atacat ''Barlogul Leilor''. Am plecat de acolo cu prada bogata deoarece am rezolvat si separat: Algieba/ STF 1424 - Iota Leo/ STF 1536, o dubla ''de palmares'' cu separatia de 2,26'' - HDS 1642 de la Est de Iota, stea dubla dificila cu separatia de 1,2'' si diferenta de magnitudini de 2,8mv - 81 Leo/ HJ 4433, cu companion slab cu diferenta de 5,2mv - 88 Leo/ STF 1547 - 90 Leo/ STF 1552, o tripla foarte frumusica ce merita a fi observata mai des, cu AB la 3,1''. - In Coma Berenices am rezolvat si separat STF 1633 cu separatia de 9'' din roiul Mel 111. - Porrima / STF 1670 ... greu de decis care-i mai frumoasa, aceasta sau Castor !? Ca sa ma decid, le observ cat de des am ocazia. Desi nu cred ca ma voi decide vreodata ... - Daca s-a luminat oleaca spre Nord de Leul, am rezolvat si separat dubla optica Ksi UMa/ 53 UMa/ Alula Australis, care a necesitat marirea de 270x. Alula Borealis/ STF 1523, cu separatia de 2,25'', a fost lejer separata la 144x. Foarte frumoasa si aceasta dubla ! - Cerul insa se intuneca tot mai mult, de la nori tot mai desi. Am incheiat cu reobservarea roiului M13, a dublei Rho Her si a lui Izar. Stingerea ! Cer senin si sa aveti o Zi a Astronomiei, fericita si plina de observatii, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 04 Mai 2023 00:43 ----------------------------------- Sambata 29 Aprilie am continuat observatiile cu ''Ratusca cea urata : - Venus in faza > 60% Gemini: Castor - k Gem - Delta Gem - Eskimo Nebula - Marte, disc fara detalii, in faza > 80% Cnc: M44 Leo: Algieba cu AB, AC, AD - Iota Leonis/ STF 1536 - HDS 1642 (nu YSC 43 cum este inscrisa in CDSA) - 88 Leo - 81 Leo/ HJ 4433 - 90 Leo/ STF 1552 ca tripla UMa: Alula Australis - Alula Borealis Coma Berenices: STF 1633 in roiul Mel 111 Virgo: Porrima Hercules: Messier 13 - Rho Her Bootis: Izar/ Epsilon Boo. Stop. Aceasta a fost observatia apriliana nr. 11. Observatia apriliana nr. 12, ultima, a avut loc la Astronomy Day : Algieba - Regulus - Alcor+ Mizar - Mel 111 - M3. Daca adaug haloul lunar fotografiat Vineri 28 Aprilie, am observat cerul de 13 ori in luna care a trecut. Ar putea fi declarata Luna Paclei deoarece aceasta nu a lipsit de la nici una dintre observatii. Doar a avut consistenta diferita ... Nu ma plang , doar constat. De poluarea luminoasa salbatica ma plang dar nimanui nu-i pasa ... Luna Mai a debutat ''ghinishor'' cu prima observatie Luni, 1 Mai. Am folosit dobsonianul ''Toleascop'' zis si ''Gurthang'' 200mm F/6.16 cu ocularele XCel 25mm + TS UWA 7mm + Radian 5mm. Am observat: Luna, planetara ''Turtle Nebula'' NGC 6210 si roiul sferic M13. Plus 18 stele duble/ multiple. Daca socotesc - asa cum este corect - Winecke 4 ca stea dubla nu ca obiectul Messier 40. Cea mai ''fioroasa'' stea dubla observata a fost STF 1517, aflata imediat la Sud-Vest de Zosma / Delta Leo. Aceasta are , dupa StelleDoppie o separatie de 0,75'' ... ''sanchi- sifon'' la 246x pentru Gurthang. O imagine inedita a fost cea a stelelor Kappa UMa+ Iota UMa care in ocularul XCel 25mm, la 49x, se vedeau ca o ''alta Dubla-Dubla''. Marti 2 Mai am vazut cu ochiul liber un halor lunar dar mai slab luminos ca cel din 28 Aprilie. Nu m-am straduit sa-l pozez cu sapuniera mea deoarece aceasta e cam chioara la lumina slaba. Iar haloul a fost incomplet, intrerupt de mai multi nori. Pe cer se vedeau doar Luna, inotand in pacla si Arcturus. A fost mai interesanta observarea lor cu ''Ratusca cea urata'' si trei oculare ''Dublu Plossl'' construite de Attila. Aflate deocamdata in faza artizanala. Ocularul ''Dublu Plossl'' cel mai puternic, cu focala undeva intre 25mm si 30mm, s-a comportat foarte bine la Luna. Din comparatii cu diametrul de 30,75 ' al Lunii (cuprins de 3,25x ) si presupunand un grosisment de 31x (f=28mm) imi rezulta un camp vizual aparent de 50 grade. Foarte bine corectat pe aprox. 80% din diametru dupa care se deterioreaza rapid. Atasez o poza cu Gurthang din ''epoca de piatra a cautatoarelor drepte''. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 24 Mai 2023 14:10 ----------------------------------- M-am miorlait ce luna nefavorabila a fost Aprilie in care am efectuat totusi 13 observatii ... Stiam eu ca urmeaza Mai dar nu stiam cat de dusmanoasa va fi aceasta cu astronomii amatori ... nori de toate marimile si formele, pacle -toata gama, ploi la discretie ... un ''paradis''astronomic ! Pana acum, in luna Mai, pe ecranele telescoapelor mele au rulat filmele: - Luni 1 Mai: observatii cu dobsonianul Toleascop 200mm -Marti 2 Mai: observarea cu ochiul liber a unui halou lunar - Vineri 5 Mai: observatii cu dobsonianul SW Classic 250P - Sambata 6 Mai: observatii cu dobsonianul ''Ratusca cea urata'' 125mm F/6.9 si binoclu Swarovski 10x40mm - Duminica 7 Mai: observatii cu binoclu Fujinon 7x50mm, pe trepied -Luni 8 Mai: observatii cu telescop SCT Meade LX200, D= 305mm la inaugurarea Observatorului TCS - Vineri 19 Mai: observatii cu dobsonianul ''Ratusca cea urata'' 125mm F/6.9 - Sambata 20 Mai: observatii cu dobsonianul SW Classic 250P si binoclul Saga 10x42mm - Duminica 21 Mai: observatii cu dobsonianul ''Ratusca cea urata'' 125mm F/6.9. Am vazut M51+ NGC 5195 ca obiecte cetoase, separate, de dimensiuni si luminozitati diferite. Am vazut Cocoon Galaxy in CVn si am separat Lambda Oph cu separatia de 1,37''. - Marti 23 Mai: ''am ars gazul de pomana'' incercand sa observ supernova din M101 cu dobsonianul SW Classic 250P . Nu sunt sigur ca am vazut-o, pacla a fost foarte consistenta si apoi a fost inlocuita de nori subtiri. Am rezolvat STT 235 in UMa, dubla subarc de la SV de Delta Leo, Izar, Mu Boo si , mai ales, o imagine de vis a lui Zeta Her, separata de toata frumuseatea. Secretul probabil consta in rolul de filtru ''neutru'' jucat de pacla. Sunt foarte curios, voi cum stati cu observatiile ? Aveti cumva indigestie observationala si ragaiti de multitudinea lor de sunteti asa de tacuti si ma lasati sa vorbesc singur si aiurea in tramvaiul gol?! Ca daca aveti timp numai de fesbucuri si alea d-alea ...pa si pusi, ma duc si eu unde am cu cine sa discut. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 09 Iun 2023 12:26 ----------------------------------- Luna Iunie a inceput binisor. Am reusit sa fac urmatoarele (cinci + una) observatii: Joi , 1 Iunie : observarea cu ochiul liber a unui tren de 47 de sateliti ejaculati de Starlink. Atatia am numarat, nu spun ca doar atatia au si fost. Au aparut la NV si s-au deplasat spre Sud-Est. La altitudinea maxima au fost cam la nivelul lui Vega. Apoi au urmat observatii cu dobsonianul de 250mm: Pigot 1, opt stele duble printre care STT 288 si (nesigur) discurile Airy tangente ale lui Eta CrB. Vineri 2 Iunie : observatie terestra - a fost furtuna mare, am reusit sa inregistrez cele trei tipuri de fulgere. Sambata 3 Iunie : observatii cu binoclul Saga 10x42mm. Conjunctia Marte - M44, cinci stele duble - cred ca am zarit companionul lui Iota Cnc folosind ''priza Daimaca'', M13 slab luminos, Luna cu o stea alba in apropiere aflata la aprox. 40-50 minute. Observatii cu dobsonianul de 250mm: sapte duble (Izar, Delta Boo- Mu Boo ca tripla, STT 235, Vega ca tripla, Eps1-2 Lyr, 16 Cyg, Delta Cyg) Blinking Nebula, M57, NGC 6910 / Rocking Horse Cluster, NGC 6811, M56. Cu ''ocularul de culori IOR H 15x'': Vega /alb-albastrui , Beta Cyg / galben+azuriu, Mu Cep/ oranj intens sau rosu deschis, Delta Lyr: oranj. Duminica 4 Iunie : Observatii cu dobsonianul de 250mm: sapte stele duble , unele au fost dintre cele ''una si una''. Dubhe, STF 126, STF 1821, STT 235, Eta CrB/ STF 1937, Zeta Her, Delta Cyg. Dubhe nu-i mare scofala dar Eta CrB, Zeta Her, Delta Cyg sunt stele dificile. Sau foarte dificile. Poftiti, incercati si domniile voastre. Eta CrB a fost rezolvata si la intocmirea desenului am descoperit (si va atentionez) ca ''StelleDoppie'' afiseaza un PA prea vechi, cu o diferenta de vreo 50 de grade fata de cel real, actual observat. Zeta Her, prin filtrul albastru, a fost de o mare frumusete, bine separat si cu inele de difractie clare. Observarea cu filtru de culoare ajuta la rezolvare dar nu mai poti sa vezi culoarea galbena a companionului. Miercuri 7 Iunie : observatii cu dobsonianul de 125mm F/ 6.9, dotat incepand din acea zi cu cautator RACI 8x50mm. Sase stele duble : Epsilon Boo , o frumusete de imagine de te impunge la inima , Mu Boo ca tripla, Delta Cyg,rezolvat si separat , Pi Aql, Xi Boo, Pi Boo. M56 cu trei stele rezolvate cu privire periferica, M71 cu trei/patru stele rezolvate cu privire directa, M27 cu forma de cocean de mar, M29 la scanarile prin Calea Lactee cu XCel 25mm. Joi 8 Iunie : Cu dobul de 125mm am observat Venus cu terminatorul usor concav si cu o stea la Vest. Am estimat concavitatea la 1/15 sau 1/20 din raza discului planetar. Adica faza a fost estimata undeva intre 46,67% si 47,5%. Sunt mandru, am nimerit-o de data aceasta, faza reala era de 47,3% la ora observatiei: 20:00 UTC. Cu binoclul Swarovski 10x40mm, printre nori: IC 4665, M5 , Mel 111, Eps Lyr, dubla optica Omega 1-2 Sco, Zeta Lyr, Albireo. Partea cea mai interesanta a fost observarea culorilor din asterismul Triunghiul de vara si apoi a lui Delta Cyg, Antares, Arcturus.''Descoperirea'' serii a fost K Ser de un oranj intens, cu incdice de culoare 1,61. Tarazed/ Gama Aql are de asemenea o frumoasa culoare galben intens spre oranj, cu indice de culoare 1,52. In comparatie cu albastruia Vega si Deneb + Altair, alb sidefii, Arcturus este de un galben deschis, auriu minunat. Asadar tovarasi astronomi, aceasta este situatia ''productiei astronomice'' in colhozul meu dobsonian, in prima decada a lunii Iunie. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 10 Iun 2023 12:18 ----------------------------------- Vineri 9 Iunie : observatii cu telescop Maksutov ETX 90x1250mm. Oculare: Plossl Sirius 25mm/ 50x + Seben zoom 8-14mm ( 156x - 52x). Cerul a fost paclos. In basme exista ceva numit ''cer senin''. Dar cine mai crede in basme in zilele acestea ... Observatii: 14 stele duble printre care Izar, Mu Boo, Eps1-2 Ly, Lambda Oph si Pi Aql. Mu Boo BC are separatia de 2,2''. Clar separata. Lambda Oph are separatia de 1,37''. Bine rezolvata, aproape separata. Pi Aql are separatia 1,4''. S-a vazut ca cifra ''8''. Steaua abia se vedea deasupra parului din vecini. Criteriul Dawes pentru apertura de 90mm = 1,29''. Venus cu terminatorul concav, bine vizibil deja la 50x. 14 x DSO: M57, M56, Steph 1, M5, M10, M12, IC 4665, IC 4756/ Roiul lui Graff, NGC 6633 , M11, M13, M92, Turtle Nebula/ NGC 6210, M27. Cel mai dificil obiect, foarte greu vizibil din cauza paclei, a fost M56, dibuit pana la urma prin joc de grosismente, cu zoom 8-24mm. Si M11 s-a vazut foarte slab dar asta a fost la sfarsit, din cauza telescopului, meniscul a inceput sa se abureasca. Abureli peste tot: in presa, la guvern, la televizor, pe internet. Acum si la observatii ... Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 11 Iun 2023 15:10 ----------------------------------- Sambata 10 Iunie - Observatia ratacita: Aseara am facut observatii cu dobsonianul de 250mm. Am pierdut mult prea multa vreme incercand sa vad galaxiile NGC 5774-5775. Ma rog, macar cea mai luminoasa ... N-a fost sa fie. Cerul a fost un fel de senin dar plin de pacla iar la nivelul solului eram parca scafandru, atat de mare a fost umiditatea. La zece minute dupa ce am scos telescopul, siroia de apa iar ocularele trebuia sa le tin in buzunar ca sa nu se abureasca. Cu cautatoarele n-am avut ce sa fac, s-au ''inecat'' in roua, la datorie ! Singurul rezultat pozitiv al acestei enervante si inutile cautari a fost dubla STF 1881 cu separatia de 3.5'', de la Sud de steaua 109 Vir. Ceea ce a urmat au fost observatii ca sa-mi mangai sufletul catranit de aceste ''insuccesuri'': - Izar a fost foarte frumos rezolvat dar, uimitor, mai putin colorat decat in ETX 90mm - Mu Boo/ Alkalurops separat ca tripla, foarte frumos. Transparenta naspa dar turbulenta scazuta...aha... Spre Eta CrB atunci ! - Ca sa fac ''punctul'' am revazut Delta Boo. Langa Delta Boo, se afla STT 292. Nu am priceput pana aseara ce cauta aceasta stea pe lista STT, ulterioara listei STF. Deci pentru a intocmi lista STT a trebuit sa ''ataci'' stele dificile, oculte, ascunse, dificile. Ori STF 292 mi-a aparut mereu ca o dubla plictisitor de deschisa. Aseara insa am vazut adevaratul companion, foarte slab la 11mv si cu o separatie de 5''. - Urmatoarea a fost draga si mult iubita Eta CrB, cu separatia de la 0,45'' la 0,5'', la care nu am reusit (si nici nu m-am straduit) sa obtin separatie. Luasem cu mine doar ocularul Radian 5mm pe post de ''glont de argint''. La 240x, se vedea excelent celebra forma de cifra ''8''. Am reconfirmat PA de 245-250 grade, apropiat deci de punctul cardinal Nord. Nu valorea de PA=305*, afisata in continuare de site, apropiata de punctul cardinal Vest. - Am mai rezolvat Lambda Oph. Ei, aceasta rezolvare- separare mi-a intarit respectul pentru ... ETX 90mm. Credeti sau nu, nu-i mare diferenta intre separarea lui Lambda Oph vazuta la 156x cu ETX 90mm sau cea de la 240x cu dobul ''Grond'' 250mm. -Am mai rezolvat Lambda Cyg- foooarte faina, Delta Cyg - e ''sifon'' pentru apertura de 250mm, 16 Vul, fantastic de frumusica la separatia de 0,85'' si 13 Vul. Obiecte non-stelare : - M5 a prezentat stele si stelute pe intreaga suprafata aparenta; imagine de nota 10+ - M10, M12, IC 4665, IC 4756, NGC 6633, M27, M71 - M22, M28, M8, M25. Cu acestea din urma, declar deschis ''Sezonul observatiilor de vara''. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Armand Popa 14 Iun 2023 23:38 ----------------------------------- Dupa nici nu stiu cate zile de vreme noroasa, ploioasa, seri cu furtuni si fulgere , senin doar in preajma perioadei cu Luna plina, prognoze meteo schimbatoare si neprecise, seara zilei de 13 iunie s-a dovedit a fi una norocoasa...cer senin, prognoza buna, Luna in faza de descrestere si un imens chef de observatii...defapt sete de observatii.... Am iesit la "observatorul natural" de langa Tarnova-Maderat, un drum tehnic pe un camp cu o parcare intr-o depresiune. Loc ideal pentru astronomie, fiind protejat de luminile din jur. Cerul este bortle 4, pot spune inca bun, dar care pare mai luminos decat datile trecute, probabil din cauza ledurilor albe care transforma incetisor si Tarnova intr-un fel de Las Vegas spre marea bucurie a localnicilor si spre marea dezamagire a mea. Ar fi multe de spus aici, despre poluarea luminoasa si despre efectele negative asupra sanatatii, dar ..si dar. ....Dar nu vreau bezna, nici oprirea iluminatului public..zic numai, ca 4 leduri pe un stalp, din 50 in 50 de metri pe ambele parti ale strazii este totusi exagerat.... Am ajuns pe la ora 22.00, inca pe lumina, cu Soarele apus dar un crepuscul lung tipic pentru luna Iunie. Deja se vedeau cateva stelute, Marte, Venus. Am pregatit dobsonianul de 8" si am trecut la observarea fazei lui Venus, care se afla in conjunctie cu roiul deschis M44. Imaginea a fost de o frumusete rara, cum se vedea planeta langa roi, in ocularul Lacerta premium flat field de 25mm. Am continuat cu cateva stele duble cum ar fi: - Epsilon Lyra, Zeta Lyra, Beta Lyra, Albireo, Algieba, Cor Caroli, Castor, Beta Sco, Polaris, Rho Oph, Alcor-Mizar Cum se intuneca, am trecut si la cateva obiecte DSO mai luminoase: -M13,M57,M27,M56,M92,M3,M4, M65, M66, M80, M10, M12,M5 si devenea tot mai intuneric... Pe pagina MCSE (societatea astronomica maghiara) am citit un articol despre un sistem de 7 stele din constelatia Boarul, HJ548, asa ca am decis sa caut si eu sistemul. Vizual am reusit sa vad A B C D E si F (am atasat desen) Dupa lasarea intunericului,pe la ora 23:30, am incercat sa observ supernova din galaxia M101, dar din cauza ca nu m-am pregatit suficient, am identificat supernova gresit, confundand-o cu stea de mag 11. Invatatura de minte, la o sesiune de observatii te duci pregatit nu doar entuziasmat :) Au urmat obiectele mai luminoase si mai spectaculoase cum ar fi galaxiile M51, M101, M109, NGC3953, M108, M81,M82,NGC3077, nebuloasele planetare M27 si M97, ramasita de supernova VEIL nebula vizibil extraordinar de frumos in ocularul LPFF de 25mm cu filtru UHC atat Veil est cat si Veil West, splendida nebuloasa America de Nord tot cu filtru UHC, dupa care am trecut la clasica tura din Sagetator,Scorpionul, Scutul si Ophiocus M9,M19 , M62, M6,M7, M22,M28MN8,M20,M21,M23,M24,M25,M16,M17,M18, M11,M26. In tot acest timp si pe la sfarsitul sesiunii, am facut observatii si cu binboclul, mai ales la sfarsit, cand umezeala a oprit telescopul :) Despre aceste observatii am scris la topicul bino Sper sa fie in curand din nou cer senin Armand ----------------------------------- Mircea Pteancu 15 Iun 2023 11:32 ----------------------------------- Armand Foarte frumoase observatii, felicitari ! Cu privire la HJ 548 : StelleDoppie listeaza numai componentele pe care le-ai vazut, pana la F. Fara al saptelea. Deci dupa StelleDoppie, ai observat intreg sistemul. Despre steaua G, in Aladin Lite/ CDS, am aflat ca este de magnitudinea 14.8 deci ar trebui sa-l cari pe ''Boyler'' la cer negru ca sa o vezi. Cer senin, spor la observatii in continuare, Mircea ----------------------------------- iulian90 15 Iun 2023 23:49 ----------------------------------- Citind raportul de observatii al lui Armand despre steaua multipla HJ 548 din Bootes , am cautat si eu in seara aceasta steaua respectiva si am gasit-o cu telescopul de 150mm ,relativ greu din cauza norilor trecatori ce acopereau temporar zona unde se gasea steaua, si am reusit la grosismentele de 155x si 388x sa observ componentele B, C, D, E si F insa nu si A . Componentele C , urmata de D si E se vedeau cel mai usor, F relativ greu si B si mai greu. Componenta A inteleg ca e si mai slab luminoasa decat B si celelalte componente, nu am reusit sa o zaresc nici la 388x , insa nici conditiile nu au fost perfecte. ----------------------------------- Armand Popa 16 Iun 2023 12:44 ----------------------------------- Ai dreptate Iulian. In sistemul acesta, steaua principala este desemnata o stea mai putin luminoasa, cu magnitudinea de 13.89. Restul sunt mai luminoase. Eu am vazut componenta A, cu vedere indirecta, intr-un dobsonian de 8” la G=250X la cer negru. Restul se vad fara probleme. Din oras nu cred ca se vede steaua principala prin telescop cu apertura sub 8”,pe pacla nici atat. In 14 iunie ,am fotografiat sistemul prin telescopul colegului nostru Csaba Torma de la observatorul lui numit TCS din comuna Dorobanti, jud Arad. In poza se vede si o a 7-a componenta, despre care nu stiu daca face parte sau nu din sistem, sau e doar o dubla optica. Oricum,vizual e extrem degreu de vazut, avand magnitudinea de 14.80. Stelledoppie si WDS zic ca in sistem sunt 6 stele fara componenta G,astfel am notat componenta G cu semnul intrebarii Avand fisierele fits de la observator,am si masurat sistemul, cu ajutorul aplicatiei „astroimagej”. Atasej mai jos masuratorile mele si cele de pe stelledopie. ----------------------------------- Mircea Pteancu 16 Iun 2023 15:48 ----------------------------------- Bravo Iulian, bravo Armand ! HJ 548 parca seamana cu asterismul Pigot1/ ''Clopul lui Napoleon'' de langa Arcturus ... Am sa incerc sa observ cu dobsonianul ''Grond'' D= 250mm steaua multipla HJ 548. Candva, nu stiu cand ... Mircea ----------------------------------- iulian90 16 Iun 2023 16:25 ----------------------------------- Felicitari Armand pentru observarea, fotografierea si masurarea parametrilor sistemului HJ 548. :D M-am lamurit deci, in cazul componentei A , nu este vizibila in telescopul de 150mm din oras la magnitudinea de 13,89 , poate dintr-un locuri cu cer negru in afara oraselor. Observ in imagine ca intre componentele A si F se vede si un obiect obscur, probabil o galaxie indepartata. :) Intradevar dl. Mircea, acest sistem este oarecum asemanator ca forma si numar de stele cu asterismul Picot 1 /Boneta lui Napoleon din Bootes (l-am observat si eu acum vreo luna prin telescopul de 150mm), doar dimensiunea aparenta difera, HJ 548 fiind mult mai mic decat Picot 1. :) ----------------------------------- Armand Popa 16 Iun 2023 17:16 ----------------------------------- Multumesc Iulian! Da, aceea pare a fi o galaxie, despre care nu stiu nimic. Nu am gasit-o nici in stellarium nici in alladin cu denumire, dar apare in imaginile aplicatiilor. Poate ne lamureste cineva. ----------------------------------- nobody 16 Iun 2023 18:01 ----------------------------------- Stelele par a fi independente. Link la lista si harta interactiva: High Proper Motion Star, probabil asta a atras atentia la vremea respectiva. Ce mai apar pe acolo sunt: Galaxy, Quasar, Radio Source si o Eclipsing Binary, ultima pozitie, cerculet galben pe imagine. ----------------------------------- romh 16 Iun 2023 19:28 ----------------------------------- Felicitari, HJ 548... Nu cred ca pot sa vad mai mult de magnitudinea 7 dar vreau sa invat sa explorez cataloagele astea stelare. Am auzit multe despre Gaia poate reusesc sa il accesez cu ocazia asta. ----------------------------------- Armand Popa 16 Iun 2023 19:52 ----------------------------------- @nobody - multumesc mult! exact ce cautam. @romh, cu un mak de 70 nu e exclus sa vezi componentele mai luminoase. Merita incercat! Succes ----------------------------------- Mircea Pteancu 16 Iun 2023 22:56 ----------------------------------- Cele aratate de nobody sunt confirmate si de WDS/ StelleDoppie. Nici una dintre perechile de stele, de la AB pana la AF, nu este dubla fizica. Dar este un asterism stelar sexos. Roman Esti cam pesimist. Te invit sa retii urmatoarele informatii foarte aproximative - citate din memorie dar totusi utile: - in conditii medii, un binoclu de 30mm ajunge pana la cel putin 9mv - o luneta sau binoclu de 50mm ajunge pana la 10mv - un telescop de 150mm ajunge pana la aprox. 12mv - un telescop de 200mm ajunge pana la 13mv La lunete si telescoape, vorbim de mariri mici si medii. Daca la acestea aplicam mariri mari, magnitudinea limita creste. La dobul meu de 200mm care are (si) oglinda cu metalizare de inalta reflectivitate, nimic nu ma impiedica sa ajung pe la 13,8mv daca maresc la 385x/ TS Planetary 3.2mm. Cu dobul de 250mm, pe cer negru, ajung sa bajbai intre 14mv si 15mv daca aplic mariri mari. Una peste alta, cu tot cu probleme optice sau mecanice, tuse, junghiuri si altele, nu vad de ce nu ai vedea, cu makul tau de 70mm, stele de 10,5mv la 100x. Asta ar insemna sa vezi la HJ 548 componentele C,D si E. Mircea ----------------------------------- Armand Popa 17 Iun 2023 00:39 ----------------------------------- da, se pare ca este un sistem doar optic, un asterism frumos si pana la urma tot dubla e... . Urmeaza sa vad daca componenta G, se poate observa prin telescopul de 300mm, pentru ca in acel caz, si G face parte din asterism, cu magnitudinea de 14,8 nu e chiar asa imposibil, iar fotografic e chiar usor... pe wds / stele doppie nu apare componenta G. Multe stele duble pe care le observam sunt duble optice, iar prin masurarea lui HJ548 am invatat destul de multe. ----------------------------------- Armand Popa 17 Iun 2023 00:39 ----------------------------------- da, se pare ca este un sistem doar optic, un asterism frumos si pana la urma tot dubla e... . Urmeaza sa vad daca componenta G, se poate observa prin telescopul de 300mm, pentru ca in acel caz, si G face parte din asterism, cu magnitudinea de 14,8 nu e chiar asa imposibil, iar fotografic e chiar usor... pe wds / stele doppie nu apare componenta G. Multe stele duble pe care le observam sunt duble optice, iar prin masurarea lui HJ548 am invatat destul de multe. ----------------------------------- romh 17 Iun 2023 13:26 ----------------------------------- Mircea multumesc. Nu am inca un simt al energiei cu privire la amgnitudini dar am observat lucrurile astea mentionate de cateva ori. Incerc sa fac o stea artificiala din ledul bicicletei si niste staniol si sa refac testele de stea si apoi o sa vanez si eu Bootes pt ca o vad bine in toate serile. Armand, inca de cand am citit in cartea lui Prokhorov unde spunea ca se stiu sisteme cu 6 si 7 stele, inca de atunci ma intrebam care sunt. Discutiile astea sunt importante pentru a clarifica aceste lucruri. Iar dublele vizuale tot duble sunt pana la demonstrarea contrariului. Ma gandesc daca oare e un anume motiv pentru care nu avem un sistem multiplu aproape de noi pe care sa il vedem pe cer. Si daca astfel de sisteme sunt instabile pe termen lung sau nu creaza conditii prielnice vietii. ----------------------------------- nobody 18 Iun 2023 04:55 ----------------------------------- Armand, cu placere. Personal nu am nimic impotriva observarii dublelor aparente. istorice, incerte etc. Apropo, in afara de "G", in catalogul Gaia DR3 mai apare si un "H" asemanator ca magnitudine dar mult mai aproape de "C", aprox 3 arcsec, PA 30, dar cred ca e foarte greu si fotografic. Spor la observatii ! @romh: ----------------------------------- romh 18 Iun 2023 11:14 ----------------------------------- Da, demult vroiam sa explorez cataloagele astea si Gaia am inteles ca e ultimul si ar trebui sa fie cel mai complet. Asta e interesant la astronomii profesionisti - tot ceea ce fac este in domeniul public si proprietate publica. Dar nu inseamna ca e usor de accesat sau de inteles. Multumesc nobody PS: m-ai facut si mine sa imi editez mesajul. Intentionasem ca o gluma. ----------------------------------- nobody 18 Iun 2023 15:30 ----------------------------------- Serios ?! P.S. Imi cer scuze si am sters ce s-ar putea interpreta ca discordie, nu asta a fost intentia. O seara buna. ----------------------------------- adic 19 Iun 2023 13:53 ----------------------------------- Salut. Cand iesiti la observatii, in general, aveti un plan dinainte stabilit sau este "free style"? ----------------------------------- iulian90 19 Iun 2023 14:17 ----------------------------------- Eu aproape intodeauna ies cu un plan de observatii , cu o lista cu obiecte ceresti de observat , da rezultate mai bune decat modul free style, e adevarat ca uneori mai observ si la intamplare obiecte ceresti, cateodata chiar daca am un plan de observatii cu un anumit numar de obiecte de observat , mai observ si altele in plus fata de cele din lista dar aproape intodeauna observatiile facute dupa un plan / lista de obiecte da rezultate mai bune. Asta cel putin am constatat eu de cand ma ocup cu astronomia. :) ----------------------------------- iulian90 24 Iun 2023 11:36 ----------------------------------- Buna ziua tuturor. Vin cu noi observatii a sistemului HJ 548 din Bootes prin newtonianul de 150/1400mm, plus o poza facuta cu camera foto Canon 450D prin newtonianul de 114/900mm, precum si cu observatii si poze realizate si la alte obiecte ceresti, precum Epsilon 1-2 Lyrae, NGC 7129 si ceea ce pare a fi NGC 7142 din Cepheus, ambele roiuri deschise, primul fiind asociat cu o nebuloasa, M 29 si NGC 6910 din Cygnus. Imaginile sunt cadre singulare, nu stive, dar la stele nu este nevoie neaparat atata efort pentru a le scoate in evidenta, cu stive de cadre ,cu cadre dark si altele, care necesita timp pentru ale realiza si mai ales prelucra. La sistemul stelar HJ 548 am observat componentele B,C,D,E si F, dar componenta A nu s-a lasat descoperita, motivul pentru care nu am reusit sa o vad fiind evidentiat in poza de mai jos cu acest sistem stelar; componenta A e cu mult mai slab luminoasa decat celelalte componente, chiar si fata de componenta B. La Epsilon Lyrae am observat din nou componentele E si F cu telescopul de 114mm inainte de a face pozele, E greu vizibila, F foarte greu vizibila la G=250x cu ocularul Super MA 3,6mm, dar si cu telescopul de 150mm unde E s-a vazut relativ greu si F greu vizibil, tot cu acelasi ocular dar la G=388x. De mentionat totusi faptul ca telescopul de 114/900 a beneficiat de urmarire pe montura ecuatoriala, in timp ce telescopul de 150mm a fost pe montura Dobson , deci nu a beneficiat de urmarire la 388x. La roiul NGC 7129 din Cepheus am observat 7 componente, din care 6 relativ usor vizibile, iar cea de-a saptea greu, spre foarte greu vizibila. In aceeasi zona cu componenta foarte slab luminoasa si cu doua dintre componentele mai luminoase am zarit cu vedere periferica si nebuloasa, dar foarte greu, din cand in cand. Chiar si in poza nebuloasa abia daca se zareste . Voi incerca sa fac mai multe cadre cu NGC 7129, intr-o seara cer mai limpede, in August, cand constelatia Cepheus se va vedea mai sus pe cer, intrucat acum se vede cam jos pe cer si poluarea luminoasa isi spune cuvantul, limitand expunerea si ascunzand nebuloasa din NGC 7129. Nu prea departe de acesta am mai zarit un asterism interesant, spre sud-vest de NGC 7129. La inceput l-am confundat cu roiul NGC 7142, care se gaseste in apropiere de NGC 7129, dar am inteles ca nu prea e vizibil in telescopate de sub 8", fiind constituit numai din stele cu magnitudini de peste 13, poate doar din afara orasului sa fie vizibil si la apertura de de 6". Si respectivul roi se gaseste spre sud-est de NGC 7129. Revenind la asterism, acesta este constituit din circa 9 componente principale cu magnitudini cuprinse intre 8,9 si 12,7 , pe toate am reusit sa le observ cu telescopul de 150mm la G=388x. Desigur ca asterismul mai contine si stele cu magnitudini de peste 13, dar care fac parte din fundalul specific zonei, prin apropierea constelatiei Cepheus trecand si planul galactic ,dar pe acestea nu le-am putut zari. Am cautat in atlasul cu asterisme al lui Demelza Ramakers, dar in Cepheus nu am gasit decat un asterism numit Stars 11 , dar situat mult mai departe de NGC 7129, spre sud, in jurul stelei Nu Cep, deci nu poate fi vorba de acesta. Se pare ca asterismul din apropierea roiurilor 7129 si 7142 nu ar avea vreun nume, deci cred ca ar trebui "botezat" cumva. :) Mai departe, la roiul NGC 6910 din Cygnus, din apropierea stelei Sadr/Gamma Cyg, am reusit sa observ circa 13 componente, din care 2 cele mai stralucitoare, 6 relativ usor vizibile si vreo 5 greu vizibile sau foarte greu vizibile, amestecate printre componentele mai luminoase. Iar la roiul M 29, tot din Cygnus, am reusit chiar 14 componente sa observ, poate daca nu imi scapa o componenta slaba (situata la nord de cea mai vestica componenta luminoasa din roi) observam 15 componente, dar in seara asta nu ma las, o voi cauta si pe aceasta si poate si altele, ca mai sunt la magnitudini similare, accesibile, din ce vad pe poza. :mrgreen: In unele poze, precum cea cu M 29, sau cu NGC 7129 apar si stele portocalii, posibil stele carbonice , una fiind chiar in asterism, printre componentele mai luminoase. Am observat-o prin telescopul de 150mm relativ usor, dar nu am distins culoarea rosiatica sau portocalie, steaua fiind totusi prea slab luminoasa pentru ca ochiul sa perceapa culoarea acestei stele. ----------------------------------- Mircea Pteancu 24 Iun 2023 20:09 ----------------------------------- Exceptional raport de observatii, Iulian, felicitari ! Si inca odata, felicitari pentru descoperirea asterismului. Numele cel mai natural imi pare a fi ''Trei'' / Three'' pentru ca are forma cifrei ''3'', doar usor deformata. Telescoapele tale functioneaza foarte bine asa cum sunt si asa cum am discutat. Cel mai bine este sa incepi sa te gandesti la o oglinda mai mare. Azi-noapte la noi a fost o furtuna grozava desi am fost atinsi doar de flancul ei sudic in deplasarea de la Vest spre Est. Deoarece vecernia cu litie de aseara a fost foarte lunga - azi am sarbatorit hramul Catedralei Vechi din Arad - am ajuns tarziu acasa. Cerul era nebulos dar la Vest se vedeau excelent Luna si Venus iar pe restul cerului se vedeau cu ochiul ilber stelele principale din constelatii. M-am invartit si sucit cu niscaiva nevoi pamantesti si am iesit apoi la observatii cu dobsonianul ''Ratusca cea urata'' 125x865mm care acum a ajuns la apogeul sau. Montura este renovata si intarita, focuserul filetat este nou si accepta oculare 2''/ 1.25'', are cautator RACI 8x50mm propriu si RDF, raft de oculare. Oglinda principala are barillet nou si este asezata prin lipire cu silicon pe trei puncte, conform recomandarilor Plop la R=0,4. Telescopul este foarte comod de folosit acum, imaginea este stabila, manevrabilitatea este excelenta. Ocularul este accesibil din pozitia sezand pe scaunul de observatii, indiferent de directia de observare. Aseara insa nu am mai apucat sa savurez aceste imbunatatiri deoarece foarte repede s-a ridicat dinspre Vest peretele impenetrabil de nori. Cam pe intreg cerul aparuse pacla. Am revazut: - Eps 1-2 Lyr cu componentele A,B,C,D si I - Zeta Lyr - Roiul Steph 1 cu cateva stele. Culoarea oranj a lui Delta Lyr era deja estompata de griul paclei - M57: pacla se ingrosa treptat, doar se zarea ''ceva'' cetos, mic si foarte slab luminos - STF 2470-STF 2474 - Omicron Cyg - 61 Cyg - Albireo - Constelatia Vulturul era destul de jos dar mi-am spus ''hai sa fac totusi o incercare''. Am gasit prin tatonari steaua dubla Pi Aql si la 216x / SkyWatcher Planetary 4mm am reusit sa o rezolv. Imediat dupa aceasta, a disparut din vedere ''Triunghiul de vara'', norii aratau ca un perete alburie, uniform si infiorat in interior de fulgere tip ''nor-nor''. Mi-am strans cat de repede am putut jucariile si abia am apucat sa ajungem in casa ( eu si pisica ), a inceput urgia. De pe la ora unu, a inceput o perioada de o ora si jumatate in care nu cred sa fi fost secunda in care sa nu fulgere. Repet, secunda, nu minut. Cerul a fost iluminat incontinuu de fulgere ca un ecran. A fost infiorator. Atasez o poza cu raftul de oculare a dobului de 125mm, din timpul renovarii. Cer senin, spor la observatii, Mircea ----------------------------------- iulian90 24 Iun 2023 21:11 ----------------------------------- Multumesc frumos dl. Mircea. :) Da, numele de Three pentru asterismul din Cepheus pare cel mai potrivit deoarece modelul dupa care sunt aranjate compnentele aduce cu un "3" mai deformat si privit din profil. In privinta unei oglinzi mai mari cred ca 200mm ar fi alegerea, dar mai am de asteptat, pentru ca nu am bugetul necesar deocamdata. Fain raftul cu oculare la dobsonianul Ratusca cea urata si constructia telescopului in general. :) Aici din pacate, in seara asta se pare ca ramane innorat la Braila (dupaamiaza s-a innorat) si nu voi putea reobserva M 29 sau alte tinte, si nici maine, dar poimaine se iveste o ocazie, insa cu Luna mai luminoasa pe cerul serii. :) ----------------------------------- tudor 25 Iun 2023 07:20 ----------------------------------- Printre furtuni puternice, văd ca se fac observații pe măsură! În legătură cu asterismul lui Iulian, eu l-aș numi "Patina" (cu rotile sau gheață) ----------------------------------- iulian90 27 Iun 2023 10:33 ----------------------------------- Vin cu noi observatii si poze la asterisme si roiuri deschise , printre care asterismele Vultus Irrisorie, Red Necked Emu, The Fairy Ring, Horseshoe, Little Orion si roiul deschis M 29 pe care l-am reobservat aseara. - Vultus Irrisorie, localizat in Cygnus la vreo 2,5 grade spre N-E de steaua Rukh/ Delta Cyg, este un asterim mare, care ocupa aproape 2 grade pe cer, neincapator in ocularul de 40mm la 35x prin telescopul de 150/1400mm, vizibil si in binoclul 10x50, este format din 6 stele mai luminoase si alte cateva mai slab luminoase precum si de o multime de stele foarte slab luminoase. -Red Necked Emu, tot din Cygnus, dar spre S-W de steaua Sadr/ Gama Cyg, in dreptul stelei b Cyg/29 Cyg (care face si ea parte din asterism). Am zarit cel putin o stea dubla cu separatie mare. -The Fairy Ring, tot in Cygnus, nu prea departe de precedentul , in dreptul stelei HIP 98921 , contine cel putin 4 duble cu separatie mare/foarte mare din ce am vazut. -Little Orion, in Cygnus, in dreptul nebuloasei North America/NGC 7000, contine 7 stele mai luminoase plus cateva slabe, este vizibil si in binoclu. -Horseshoe, la cateva grade spre N-E de steaua Deneb, in dreptul stelei f2 Cyg/63 Cyg, pare mai mic si dispersat. -M29 l-am reobservat din nou aseara si am reusit sa observ circa 17 componente prin telescopul de 150mm la grosismentele de 155x si 388x cu ocularele Plossl 9mm si Super MA 3,6mm. Le-am incercuit intr-o imagine postata mai jos. Pozele la asterisme le-am facut cu camera Canon 450D prin reflectorul de 114mm. La Vultus Irrisorie am facut mozaic din 3 imagini ficare stackate din cate 4 cadre, dat fiind dimensiunea aparenta mare ,nu a incaput in intregime nici in campul senzorului camerei. ----------------------------------- iulian90 28 Iun 2023 22:37 ----------------------------------- Aseara am iesit din nou la observatii de asterisme si am ales constelatia Hercules ,care contine mai multe astfel de asterisme, la fel ca si Cygnus. Le-am si fotografiat cu camera Canon si reflectorul de 114mm. Asterismele observate si fotografiate sunt: - Backward 5, la 2 grade spre S-W de steaua Zeta Herculis, mare si foarte dispersat, ce contine o stea mai luminoasa, trei mai slab luminoase, alte 5 si mai slabe formand un arc de cerc in apropierea stelei cele mai stralucitoare, alte 4 slab luminoase la N de steaua stralucitoare si alte cateva fosrte slab luminoase amestecate cu cele mai luminoase. -Markov 1 la niciun sfert de grad spre N de steaua Xi Herculis ,din piciorul stang al lui Hercules. Am observat 7 stele relativ luminoase, o stea slab luminoasa si 6 foarte slab luminoase. Este vizibil si in binoclu dar greu. - Un asterism necunoscut, ce nu figureaza in atlasul lui Demelza, este situat intre stelele Xi si Mu Herculis. Are o forma de sirag usor serpuit si este format din 8 stele mai luminoase. L-as numi "The Snake asterism" intrucat forma sa aduce cu un sarpe. :) - Ruby Ring si Webb's Wreath, sunt unul langa altul, la mai putin de un grad spre vest de steaua dubla 100 Herculis. Ar mai fi un asterism numit Zig Zag, la sud de steaua Gamma Herculis dar care nu am reusit sa il indentific, e mare, are mai mult de 1,5 grade conform atlasului, poate data viitoare reusesc sa il indentific, ce-i drept e format din stele slabe (mag. 8-9) si foarte dispersate. ----------------------------------- Mircea Pteancu 23 Aug 2023 16:47 ----------------------------------- Sambata 19 August a.c. am observat cu dobsonianul de 250mm , armat cu XCel 25mm/ 48x + Radian 5mm/ 240x + TS Planetary 3,2mm + GSO Plossl 4mm / 300x. De data aceasta am patrulat zona lui Eta Pegasi. Observatii: - reglare si verificare stare instrument pe Altair si Pi Aql = OK - Matar / Eta Peg/ Burnham 1144: companion foarte slab 9,9mv la PA= 338*, separatie mare 1,5' - STF 2968, separatie 3,23'' - h 1859, separatie 34'' dar Delta m mare - STF 2978, separatie 8,3'' - Burnham 720: subarc, separatie 0,55'', culori: galbena- galbena ... ba, chiar oranj. Rezolvata cu discuri Airy tangente la 240x/ Radian 5mm si separata cu dificultate la 375x/ TS Planetary 3,2mm , din cauza seeingului. Intr-un cuvant : SUPERBA ! - Restul Pegasului a fost deja acoperit de o masa de nori. A venit si randul lui Eta Peg/ Matar. - Am redirectionat telescopul spre Eps 1-2 Lyr: au fost vizibile componentele A,B,C,D,E,F,I - STT 371, bijuteria aceea tripla din apropiere de Albireo, a fost rezolvata la 300x de ocularul Plossl 4mm GSO. - Norii s-au cam pus stapani peste tot. Doar Saturn se mai vede binisor la Sud-Est. Am vazut: discul, inelul, diviziunea Cassini uneori, banda intunecata in emisfera sudica si cinci sateliti. La Est : Enceladus - Tethys - Rhea. La Vest: Dione si Titan. Stop si revenire la baza. Duminica 20 August a.c. : am inceput prin observarea, indeosebi cu binoclul Saga 10x42mm, a stelelor variabile R Sct - Alfa Her - Gamma Cas - Beta Lyr - R lyr - Delta Cep - Mu Cep - Beta Per - Eta Aql si XY Lyr. La R Sct am folosit dobsonianul de 250mm, la 40x, in camp de 90'. Gamma Cas a fost evaluata cu ochiul liber. - Cu binoclul Saga 10x42mm am mai observat roiul Alfa Persei, Roiul Dublu din Perseu, M 103, NGC 663, M31 si M34. - Cu dobsonianul Grond 250mm am (re)observat tripleta de galaxii M31+ M32 + M110 in acelasi camp al ocularului XCel 25mm la 48x. - M110 a fost observat (si imaginea savurata pe indelete) la 171x, prin ocularul TS 7mm UWA. Ocular foarte bun la DSO pe un telescop cu focala de 1200mm, il recomand, multumesc Erwin ! - Galaxia M 33 a fost foarte slab luminoasa. - NGC 404, in ciuda luminii perturbatoare a lui Mirach, s-a vazut bine. - In incheiere am revazut ''noua achizitie'', dubla subarc Bu 720 cu separatia de 0,55'' care la 240x a fost rezolvata si separata. Luni 21 August a.c. am servit DSO ''cu filtru si fara filtru'' la Tarnova Point, facand posta telescoapele de 8'' F/5 al lui Armand si 250mm F/4.8 al meu si trei filtre : O III, H Beta si UHC. Marti 22 August a.c. ''mi s-a pus pata'' pe obiectele din Vulpecula, folosind dobsonianul de 250mm si ocularele deja pomenite mai sus. Observatii: - Burnham 248 unde am reusit sa vad numai AC cu separatia de 51''. De revenit - STF 2455 - STF 2457 - STF 2445 - STF 2504 - este din Sagitta - STF 2540 - h 2871 - STF 2521 - STF 388 -STF 2586 - STFA 42 / Alfa Vul - STT 387, reobservat ca segment cu capete rotunjite chiar si la 375x. Un detaliu nou care a fost vizibil: se vedea ca B este la Est, deci PA aprox= 90*. - Bu 720, stea dubla subrac din Pegas , reobservata, rezolvata, separata la 375x - 13 Vul si 16 Vul, rezolvate si separata la 240x -h 1462 - Am localizat pentru viitoare explorari , stelele variabile U Sge si U Vul. - Roiurile NGC 6823, NGC 6830, Veil Est si Veil Vest, NGC 6882, NGC 6885, M27, M57 si am incheiat cu NGC 7006 in Delfinul. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 28 Aug 2023 16:36 ----------------------------------- Joi 24 August a.c. am avut o partida de observatii destul de aiurea. Am avut intentia sa supun testului reflectorul ''Ratusca cea urata'' D=125mm F/6.9. Am inceput, asa cum ne-a invatat tata Herschel prin observarea unor stele duble usor de rezolvat. Pentru asta nimic nu intrece Albireo urmat de Beta Lyr, Epsilon 1-2 Lyr ca ''dubla -dubla'' si rezolvand Delta Cyg. Pana aici, toate bune si frumoase ! Am cautat steaua lui Webb si am rezolvat si la dumneaei vreo trei companioni. Steaua notata simplu in CDSA harta 11 doar ca ''Web'' este de fapt Web 9 alias HIP 98510, este de fapt o stea multipla cu patru companioni. La acestia, ''ratustele''( fie urate, fie frumoase ) au acces usor la trei dintre ei. Companionul Ab cu o separatie de 0,4'' iasa din discutie. Recomand steaua Web 9 pentru observatii, are aspectul unui mic roi, cu un companion oranj intens. Terminand ''incalzirea'', am incercat de multe ori, cu mai multe mariri, sa rezolv steaua tripla STT 371. Aceasta are AB cu separatia = 0,87''. Oare ce voi vedea ? Si am dat '' kix kixus kiximus '' tot de atatea ori ... :evil: :evil: :evil: Am vazut o stea, fara cel mai mic semn de ... dublita. Mi-am oblojit oleaca orgoliul observational ranit :wink: prin admirarea planetarelor M27 si M57. Dupa care totusi orgoliul observational nu s-a dat batut si a convocat Curtea Martiala: ''Precis ca am fost tradati de Generalul Kolimare, niciodata nu te poti increde complet in el''. Dar cum sa-l verific pe dumnealui, pe la miezul noptii ? Simplu. Am cautat in Cepheus mai vechile tinte STF 2 cu separatia de 0,96'' si STF 13 cu separatia de 0,97''. Ambele au prezentat imaginea de difractie asemanatoare cu semnul Infinitului. Deci Kolimare n-a tradat ... Tot fiind prin Cepheus am rezolvat STTA 5 cu separatia de 118''si STTA 1 cu separatia de 73''... n-a fost prea greu. Am schimbat telescopul cu dobsonianul ''Grond'' D=250mm, cu intentia de a continua explorarea constelatiei Vulpecula. Am reluat de la M27 si cu rezolvarea dublei 16 Vul cu separatia de 0,73''. Am mai observat in Vulpecula STF 2653, STF 2695, h 1504. Am incheiat cu reobservarea roiului ''MOTHRA'' NGC 6940, bine ascuns in jungla stelara a Caii Laptelui din Cygnus. Vineri 25 August a.c. : am fost intr-o pasa nostalgica, mi s-a facut dor de observatii cu primul acromat pe care l-am avut eu si anume luneta 45x300mm. Al folosit ocularele Sirius Plossl 25mm pentru 12x, camp de 260 minute si Sirius Plossl 10mm pentru 30x. Observatii: - Eps 1-2 Lyr ca dubla, deci STFA 37 cu separatia de 209'' sau 3,5 minute. Ehei, dragii moshului, pana pe la 40 de ani, vedeam STFA 37 rezolvata cu ochii liberi. Dar pe vremea aceea mi se parea firesc, credeam ca asa vede toata lumea ... - Zeta Lyr, usor rezolvabila cu binoclul. Ca sa fiu Gigi Contra as zice ''prea bine rezolvabila'' cu binoclul. Din aceasta cauza, AAVSO nu o mai foloseste ca stea de comparatie pentru Beta Lyr. - Delta Lyr s-a vazut ca dubla foarte larga formata din Delta 1 Lyr, steaua alba si Delta 2 Lyr, superba oranj. Nu-i greu de ghicit ca la peste 10 minute separatie, este doar o dubla optica. Dar se vedeau spre Vest de Delta 2 Lyr trei, patru stelute din roiul deschis Steph 1. -Beta Lyr s-a vazut ca dubla doar - ''Cealalta dubla-dubla'' adica STF 2740+ STF 2744 a fost separata fara probleme la 30x - Albireo a fost separata la 12x dar culorile-i erau sterse - Omicron1 Cyg s-a vazut ca tripla dar cu culori sterse. Noa, deci asta e, nu trebuie sa fac cine stie ce investigatii de laborator, pot sa anunt linistit ca micul meu obiectiv 45x300mm nu-i apocromat ... :( - Omega 2 Cyg este o alta dubla optica - 61 Cyg a fost rezolvata iar culoarea oranj s-a vazut bine - Cr 399 este un asterism foarte potrivit pentru telescoapele liliputane ca acesta al meu - Lovitura de gratie insa abia apoi a urmat ! In mod de-a dreptul incredibil, mica luneta a prezentat la 30x imaginea foarte slab luminoasa dar vizibila a roiului M56. Nu-mi fac iluzii, M56 s-a vazut deoarece am stiut in mare amanunt unde sa-l caut. Cand l-am observat prima data in proiectul de observare a intreg Catalogului Messier, l-am cautat mai multe seri la rand cu ''Ratusca cea urata'' pana ce am vazut acest roi evaziv. - M71 mai mult nu s-a vazut, nici macar cu privire periferica. Era ceva acolo in imagine ca o musca invizibila dar nu pot spune ca am vazut M71 cu aceasta luneta. Deocamdata. Poate pe un cer mai bun. Cu siguranta s-ar vedea de la Tarnova Point dar acolo duc telescoape un pic mai mari ... - M27 in schimb a fost bine vizibila desi slab luminoasa si ea. Si mare, extinsa ! - Almach/ Gamma And a fost rezolvata la 30x - M31 a fost bine vizibila, M32 ... un fel de steluta pufoasa, am agsit-o dupa o sumara scotocire a zonei - Roiul Alfa Persei este frumos in orice telescop - NGC 457 / ET Cluster s-a vazut uimitor de bine dupa experienta traumatizanta cu M71 - M103 s-a vazut ca un roi foarte mic si sarac in stele, vreo trei , patru, noroc ca cea oranj ajuta la identificare - M11, cu o exceptie a prezentat stele rezolvate la 30x doar cu privire periferica. Cu vedere directa, era cam ca in binoclu, un puf de ceata luminoasa - IC 4665 e in rand cu Cr 399 - NGC 6633 s-a vazut binisor si inca cu stele rezolvate dar Roiul lui Graff invecinat doar cu vedere periferica Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 29 Aug 2023 18:21 ----------------------------------- (continuare) ... dar roiul lui Graff invecinat doar cu vedere periferica la 12x. La 30x se vedeau si acolo stele rezolvate, multe dar foarte slabe. - Theta Serpentis s-a vazut ca o tripla splendida la 12x - M13 a fost o tinta usor de gasit si vazut - cum am mai spus, la 12x imaginea are carateristicile celei dintr-un binoclu obisnuit. - M92 a fost ''distractiv'' de gasit si de vazut. S-a vazut ca o steluta pufoasa si slab luminoasa. Cam ca M57 doar mai mare in diametru. - Saturn a prezentat disc minuscul la 30x si satelitul Titan, avand de o parte si alta inelul vizibil ca doua mici segmente, celebrele ''anse'' - Jupiter a prezentat un disc ceva mai mare ca Saturn, acompaniat de cinci obiecte stelare in planul ecuatorial. Unul era la Est si patru la Vest. Am aflat apoi din Stellarium ca obiectul de la Est a fost Io iar la Vest, in ordinea departarii, au fost Europa, Ganymede, Callisto si ''troblmeicarul'' Sigma Arietis. Deci, ca sinteza, am vazut in acea seara cu mica luneta de 45mm : - caracteristici fundamentale a doua planete - 12 stele duble si multiple - 9 roiuri deschise - 2 roiuri globulare - o nebuloasa planetara - doua galaxii - un asterism. Oare la ce le trebuie oamenilor telescoape mari ? :?: ... stati, ma, nu dati, a fost un joke !!! :shock: Reluam : va dati seama cam cum ar fi aratat toate acestea printr-un telescop de 450mm ? Revin acum la seriozitatea profunda care ma caracterizeaza: fac toate aceste observatii ca reconstituiri / reenactment a celor care se faceau cu ''luneta scolara'' Trambouze D= 43mm lansata de Flammarion. Care luneta a fost apoi oferita cu apertura de 45mm si apoi de 50mm. La noi in tara stim sigur ca Victor Anestin si Ion Rosetti- Balanescu au avut si au efectuat observatii cu lunete Trambouze. Sambata 26 August a.c. : venise vremea sa fac niste observatii dedicate cu binoclul, nu sa-l folosesc doar la munci de hamal, sa gaseasca asterisme pentru fratele mai mare Grond de 250mm. - Am inceput domol cu separarea dublei Zeta Lyr - cu spatiu negru mare intre stele ! Delta Lyr ca dubla optica, cu primara de un oranj minunat, nu ca in luneta de 45mm dar si cu trei stele din roiul Steph 1. - Albireo a fost rezolvat cu brio si cu contrast intens de culoare iar Omicron Cyg s-a vazut ca tripla. - Dubla de imensa importanta istorica 61 Cyg a fost rezolvata deoarece am observand sezand, cu spatele rezemat. - Am mai rezolvat Niu Dra, 16-17 Dra, Psi Dra, 16 Cyg iar Miu Boo ca dubla. - Roiurile deschise M39,M11 si IC 4665, asterismul Coathanger Cr 399 si roiul sferic M15, bine vizibile. - Din Roiul Dublu Binocular din Ophiucus s-a vazut excelent numai NGC 6633 - M27 s-a vazut slab luminoasa dar cu vedere directa si ca obiect extins, neasteptat de mare - Am incheiat observatiile binoculare cu steaua variabila Chi Cyg de langa Eta Cyg. Aceasta era pe la magnitudinea vizuala 9,6. Conform tabelului lui Gerald North, la o pupila de iesire de 5mm, o apertura de 35mm trebuie sa dea acces pana la magnitudinea 9,9 iar apertura de 51mm pana la 10,6. Binoclul Saga 10x40mm ED are pupila de iesire de 4mm si este mult mai apropiat de apertura de 35mm decat de cea de 51mm. Deoarece fac observatii din centrul orasului, atingerea fara eforturi deosebite a magnitudinii de 9,6 este un indiciu in privinta calitatii bune a binoclului. Am trecut la observatii cu dobsonianul D=250mm F/4.8: -Cu dubla STT 2769 am ajuns la granita estica a constelatiei Vulpecula; rezolvata, separatie 18'', alba-alba. - h 1647 este o tripla spectaculoasa desi are separatii mari de 39'' si 42'' deoarece primara este oranj intens spre rosu. - Stelele triple STF 2834, HJ 947, STF 2841 sunt foarte apropiate intre ele, la Est de 9 Peg si au fost toate rezolvate -STFB 11 / 1 Peg este o stea multipla frumoasa, accesibila instrumentelor mici - Am strans in acea seara o superba colectie de esecuri. La Cou 430/ 0,8'' seeingul nu a permis rezolvarea. La fel am patit cu Hu 131/ 3'' dar Delta m = 3,6 iar Bu 363 cu separatia de 5,7'' a iesit din discutie cu al sau Delta m= 5,8. La Hu 767 cu separatia de 0,11'' ... vecinii rai nu au permis rezolvarea ... Am verificat pe dubla Bu 720 din Pegas, noua ''achizitie'' cu separatie de 0,57'' si stele qvazi-egale ca marime. Abia- abia la 375x, se zareau discurile Airy tangente, ba chiar partial sudate. Deci importanta lui Delta m si a seeingului nu trebuie subestimata. - La Ho 465, StelleDoppie indica o separatie de 4,9'' a lui BC . Mie mi s-a parut a fi mai degraba de 1''. De revenit ! - Cine se poate abtine, fiind in Delfinul, sa nu admire Gamma Del/STF 2727 si STF 2725 in acelasi camp vizual, ca o ''alta dubla-dubla''. - S 752 C este o dubla incerta cu separatie imensa de 106''. - Miu Cyg a fost rezolvata ca tripla dar seeingul nefavorabil de Pickering 5 a afectat imaginea tuturor dublelor observate. - Am reobservat NGC 7006, un roi sferic foarte indepartat la 140.000 ani-lumina. - Am incheiat seara de observatii la Jupiter unde Europa se pregatea sa intre in imersie la Vest in dreptul benzii temperate sudice in timp ce la Est se vedeau Io, Ganymede, Callisto si Sigma Arietis. Duminica 27 August a.c. am facut o schita a roiului M56 observat cu reflectorul extra-axial non-obstructionat D=52mm F/ 23. Aceasta este o denumire pretentioasa a gaurii de 52mm din capacul dobsonianului de 250mm. Am folosit la apertura de D= 52mm marirea de 100x obtinuta cu ocularul zoom Mark III si 240x la apertura de 250mm. Am continuat observatiile cu apertura de 52mm : Eps 1-2 ca dubla-dubla. Cu uimire am vazut la 150x dubla 5 Lyr separata iar 4 Lyr cu discurile Airy tangente. Zeta Lyr , Delta Lyr, Beta Lyr cu trei companioni, STF 2640-STF 2744, Omicron Cyg, 61 Cyg, Polaris, Izar: rezolvata +separata, Delta Cep , Almach / Gamma And, Mu Dra, rezolvata dar nu separata iar 16-17 Dra rezolvata si separata ca tripla. Iota Cas: rezolvata si separata ca tripla. Sigma Cas a fost rezolvata si separata dar companionul a fost la limita de vizibilitate. Cele mai strasnice imagini au fost cele ale lui Albireo si Garnet Star / Miu Cep care la 100x arata discuri Airy si inele de difractie uriase si in culori saturate cum numai in carti vezi. La obiectele DSO luminoase, minuscula apertura se descurca cumva. S-au vazut slab luminoase M13, M92, M57, M39, M103 la care tripla ''din varf'' s-a vazut doar ca dubla. Numai NGC 457/ ET Cluster a intrecut asteptarile, asa de bine s-a vazut. Revenind la apertura de 250mm m-am bucurat de mult mai multa lumina stelara si am reobservat NGC 457, M103, Roiul Dublu din Perseus care te lasa fara suflare de frumos ce este, Stock 2 si Tr 1. Am incheiat cu roiul deschis NGC 7789 ''Caroline;s Rose Cluster'' care s-a vazut superb, presarat cu nenumarate stele marunte. Luni 29 August a.c. am observat cu luneta ''zoth'' 60x828mm cu maririle 33x/ Plossl 25mm + 83x/ Plossl 10mm + 138x/ BCO 6mm + 204x/ GSO Plossl 4mm. Stele duble: Alfa Cas, Eta Cas, Sigma Cas, Iota Cas - numai AB, Polaris, separata la 83x, Gamma And, Niu Dra, Miu Dra, 16-17 Dra, Psi Dra, Zeta Lyr, Albireo, Zeta Sge- rezolvata+ separata. La Epsilon Lyr, la 204x, a fost separata 5 Lyr iar 4 Lyr a fost rezolvata in discuri Airy tangente. Rezultat foarte asemantor cu cel al reflectorului extra-axial de 52mm. Obiecte DSO: - M103 cu steaua oranj plus inca patru rezolvate, usoara ceata luminoasa - NGC 457 , binisor vizibila - M27, bine vizibila la 83x - M71 s-a vazut numai cu privire periferica - Momentul cu adevarat astral al acestei seri l-a reprezentat observarea a trei dintre stelele roiului deschis Trumpler 1, asezate in linie dreapta. Doua dintre stele, mai spre Nord erau mai apropiate intre ele iar cea de a treia se vedea usor mai departata de ele, spre Sud. Atasez desenul roiului Trumpler 1 asa cum l-am observat cu Toleascopul de 200mm. Este posibila ca prin luneta de 60mm sa fii vazut steaua dubla din randul principal ca un singur obiect. Celelalte doua stele ar fi atunci cele invecinate ce ea. Am incheiat observand cu binoclul Swarovski 10x40mm Roiul Dublu din Perseu, M31 si NGC 663 in Cassiopeia. Luna a fost superba, plina de detalii iar la Jupiter am vazut un satelit la Est si trei la Vest. Azi am aflat din Stellarium ca am vazut la Est de Jupiter pe Ganymede, imediat la Vest satelitii Io si Europa contopiti intr-un singur obiect, Callisto si Sigma Arietis. Noa, si cu asta, Doamne tie -ti multam, am ajuns la zi cu rapoartele ! Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 02 Sep 2023 22:38 ----------------------------------- Vineri 1 Septembrie a.c., dupa ce am terminat observarea de stele variabile, am fost cam obosit, era atat frig cat si tarziu. Asa ca mai observat doar putine alte obiecte. Am reusit sa separ stelele 16 Vul, 13 Vul si Lambda Cyg. Dubla Bu 720 din Pegas, avand o separatie de 0,57'', a fost doar rezolvata la 240x/ Radian 5mm, nu si separata. Cu cat o observ mai des, cu atat imi place mai mult aceasta dubla in care ambele stele sunt oranj dar nu oricare oranj ci unul care pare sa aiba nuante aurii. M27 cu forma lui de cocian de mar si roiul Messier 15 cu numeroase stele rezolvate in halou au incheiat o seara serioasa, dedicata muncii nu distractiilor astronomice de factura burghezo- mosiereasca ... hai ca-i un ''giouc'' dragi tovarasi ai colhozului astronomic. :wink: Mi-am verificat jurnalul: Aliosha, cu tractorul sau SkyWatcher cu cilindree de 250mm a brazdat cerul instelat al lunii August in nouasprezece seri. Iar acum cerul este iar senin, telescopul la fezandat, asa ca ... ''manastire-ntrun picior ghici observatie ce urmeaza''. Spor la observatii, Aliosha ----------------------------------- tudor 14 Sep 2023 12:14 ----------------------------------- Mircea, felicitari pentru bogatele rapoarte! Eu acum doua nopți am fost cu Iulian și Marian la Fundulea. Iulian a adus marea lui lunetă de 150mm ED, iar Marian lunetele de 120mm Achro respectiv 100mmED. Iar eu Fregata. Am facut observații in mod binoviewer prin aceste lunete. Pentru inceput am zabovit destul de mult la roiul Dublu Perseu. Luneta de 150mm rezolva cele mai multe stele în roi putand fi numarate usor pana si cele mai slabe. Insa cea mai frumoasa imagine cu roiul deschis Dublu Perseu a fost cu Fregata de camp larg la magnificatie 12x. Roiul căpăta astfel un fel de măreție în comparație cu imaginile inghesuite de magnificatie mai mare prin lunete (50Ś). Roiul se vedea concentrat în centrul FOVului ca doua bijuterii strălucitoare "încastrate" intr-un fundal umplut de mulțime de stele. Fantastica imagine! Ridicându-se planetele mai mult, am trecut la observatii planetare cu lunetele. Prin 150mm Jupiter și Saturn prezentau detalii excepționale. La 300x s-au observat multe detalii în benzi, iar pata roșie era înconjurată de un brâu alb. Și prin lunetele lui Marian s-au văzut detalii frumoase. Sunt sigur ca dacă era o atmosfera și mai buna rezultatele ar fi fost încă și mai frumoase. In paralel, in noaptea respectiva eu am efectuat observații de camp larg cu Fregata și Zeiss 10x42. Am vazut Gantera , Inelul, Turnul de racire, M102 si altele. Galaxia Andromeda a fost, alături de Roiul deschis Dublu Perseu, obiectul ce a făcut spectacol. La puterea 12x și 16x galaxia, împreună cu celelalte doua galaxii satelit, s-a vazut extrem de frumos. S-a observat ca o pata mare luminosa cu o condensare a luminii în centru. La fel ca la Dublu Perseu, galaxia Andromeda era foarte bine contextualizata și aerisita în câmpul vizual. Avea mult spațiu de jur imprejur, fără să fie inghesuita în FOV. Cu Zeiss 10x42, în afara de plimbări în Calea Lactee, am bifat o galaxie extrem de grea printr-un astfel de binocluri mic: M102. Am vazut-o extrem de greu cu vedere indirectă! ----------------------------------- Mircea Pteancu 14 Sep 2023 19:38 ----------------------------------- Tudor Multumesc ! Asta da seara de observatii, cea descrisa de tine ! Mi-ar fi placut sa fiu si eu acolo cu voi, sa privesc astrii prin telescoapele excelente pomenite. Nu ma indoiesc de faptul ca un telescop mare este imbatabil la prezentarea detaliilor. Dar telescoapele RFT, cu campurile lor foarte largi, cu imaginile contextualizate in care vezi obiectele DSO fara unele detalii fine dar scufundate in peisajul stelar vast, brodat cu bogatie de asterisme stelare ... asa ceva nu are pereche. Sa-mi fie iertata digresiunea de mai jos dar nu ma pot abtine, am vazut lucruri repetandu-se iar si iar peste ani ... Culmea este ca imaginile RFT pot fi obtinute cu acromate ''obisnuite'' daca acestea sunt fabricate la o calitate decenta. Pentru asta exista telescoapele RFT, asta trebuie sa le cerem. ''Fregata'' ta face parte dintr-o clasa superioara acromatelor clasice. Eu stiu despre asemenea instrumente binoculare doar ce citesc aici dar te felicit pentru alegerea facuta. Pe de alta parte, nu-s ''pe felie'' cu Dragos incercand smechereste sa-l ajut la o vanzare dar cu un instrument ca cel din linkul de mai jos se pot face observatii monoculare oarecum asemanatoare cu cele oferite de ''Fregata''. Am construit si eu cateva asemenea lunete RFT si le cunosc. https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=226976#226976 Dar cand un astronom amator de la noi cumpara o luneta RFT, parca-i suceste mintile un duh rau. Imediat incepe sa se smiorcaie ''oare ce ziceti, ce filtru buster ... mono ... chromo ... fixy ... trixy'' sa-mi iau eu sa vad cu luneta mea F/5 pe Uranus la 500x ? '' Nu dom'le, foloseste instrumentul RFT la 10x sau 15x sau, cel mult, 20x pentru imagini fantastice de camp larg. Farmecul RFT oricum dispare la 50x si de acolo sarmana lunetica ta RFT intra in concurenta brutala cu bestii ca 150 ED de mai sus, in fata carora nu are nici macar umbra unei sanse. In fine, trebuie sa spun ca sunt extrem de dezamagit de astronomii amatori romani. Am avut o vara plina de nopti senine dar observatii nu au facut. Daca au facut nu au scris aici, sa impartaseasca cu altii. Asta inseamna ca au dat pieirii acele trairi observationale care cat de curand vor dispare si nu vor ramane nici macar o palida amintire. Sa nu incerce sa ma aconvinga cineva ca peste cinci ani isi va aminti ca pe 5 August 2023 ''a vazut asta , si aia ba chiar a reusit sa ...'' asa cum i-a reusit lui Tudor observarea lui M102. Mircea ----------------------------------- tudor 23 Sep 2023 17:19 ----------------------------------- FUNDULEA 22-23 SEPTEMBRIE 2023 A fost o noapte speciala. S-au adunat foarte multe instrumente. In ordinea aperturii: -2. Swarovski Habicht 7x42 -1. Fujinon 10x50 FMTR-SX 1. Binoscopul de 70mm cu oculare la 45° ("Fregata") folosita cam toata noaptea la pupila 5.6mm 2. Luneta APO ED 100mm 700mm 3. Luneta APO ED 150mm, 1200mm folosita cam toata noaptea la puterea 200x 3. Newton 200mm 4. C8, focala 2000mm 5. Newton 500mm. Da, este adevarat 500mm cu focala 2000mm!!! folosit cam toata noaptea la puterea 250x cu Ethos 10mm +parracor S-au vazut tot felul de obiecte interesante si iata eu am placerea sa impartasesc cu voi experienta la fiecare dintre ele. Experienta se aseamana cu urmatoarea analogie: Avem imaginea unui lan de grau ce se onduieste in bataia vantului cu o intindere asemenea unei mari- imaginea prin Fregata . Apoi avem doar imaginea extrem de concentrata a unui spic de grau din acelasi lan, dar plin de detalii si nuante - DSO prin Newton 500mm sau planete prin ED150mm. Deci avem doua extreme. La mijloc intre acese doua extreme se afla Newton 200mm si luneta ED100mm. Acestea sunt cele mai echilibrate instrumente din seara respectiva avand cate putin din amandoua extremele. Daca ar fi sa ai un singur instrument bun la toate, acestea sunt cele mai versatile de departe! Dar fiecare instrument isi are calitatile lui proprii dar si limitarile lui. Unele sunt mai specializate alte mai versatile. Din aceste instrumente, trei sunt cele mai de nisa (specializate) pentru ca stiu sa faca lucrurile la extrema: 1 Newton 500mm este capabil de niste detalii nebanuite. De exemplu in Nebuloasa Gantera se vedeau nervuri si detalii aproape tridimensionale ce rivalizau cu ce am vazut prin fotografii, doar ca erau alb negru. N-am mai vazut asa ceva printr-un telescop. Imaginile aveau o luminozitate atat de mare, incat mareai si peste 300x si luminozitatea planetelor era suparator de puternica chiar si asa. Un alt obiect spectaculos prin acest urias a fost nebuloasa Veil (o mica parte din partea de vest) observata la 200x cu filtru O III. Structura nebulozitatii mi-a adus aminte de o picatura de cerneala picurata intr-un pahar cu apa, care formeaza firicele fine ca niste cheaguri. Am mai vazut foarte spectaculos si M15 rezolvat intr-o multime de stele si bineinteles M13. Superbe! Au fost spectaculoase si nebuloasele Inel, Cat Eye, Blink si Packman. Aceste obiecte mici ca marime unghiulara, ce necesita puteri mari, raman specialitatile acestui urias telescop. 2. Luneta ED 150mm a aratat cele mai detaliate si contrastante planete pe care le-am vazut eu vreodata printr-un telescop. De exemplu pe Saturn se vedeau benzi, de ziceai ca e un fel de Jupiter :) Prin Newton 500mm planetele erau mult mai luminoase decat in luneta ED150mm, incat erau putin arse. De asta s-au pus filtre galbene ca sa intunece putin zonele arse de pe planete, dar tot nu se ajungea la contrastul lunetei de ED150. Planetele si luna raman specialitatile acestei mari lunete ED150 3 Fregata este instrumentul de campuri mari (RFT) la care o sa zabovesc un pic mai mult. Poate lucra aproape de pupila de iesire 6mm la o putere de 12.5x. Este instrumentul care imi arata densitatea cea mai mare de stele intr-un singur FOV. Roiul Dublu Perseu este un exemplu de obiect unde Fregata este specializata. De altfel tot complexul de roiuri din imediata vecinatate a acestui roi dublu era atat de extins, incat deabea incapea in FOVul de 4 grade. Prin acest intrument am vazut cea mai frumoasa galaxie Andromeda vazuta de mine prin orice instrument. Cu cativa ani in urma am mai vazut-o aproape similar printr-o luneta tot de camp larg doar ca acum mult mai extinsa si inca mai frumoasa. Galaxia in ocularele Fujiyama 25mm de 2.6grade atingea marginile FOVului, atat de extinsa s-a observat. Luminozitatea era foarte extinsa, doar spre margini isi micsora puterea gradat. Pentru a o vedea intreaga a trebuit sa o vad cu ocularele TV 32mm cu camp de 4 grade. Contrastul era foarte mare, pentru ca, cu o anumita acomodare la luminozitatea ei, incepea sa se zareasca si un brat ca o bresa in norul luminos. Fantastic! Galaxia in campuri mari capata o maretie aparte, data de faptul ca corpul intreg al galaxiei este decupat pe fundalul mai putin luminos de camp stelar. Se aseamana cu o brosa stralucitoare pe o rochie neagra! Doar cu instrumente de camp larg poti ajunge la un FOV de peste 3 grade ca sa poti cuprinde toata lumina acestei galaxii. De exemplu cu Newton 500mm la 250x aveai alt gen de experienta, placut si el: Se observau bratele galaxiei foarte bine dar parca pluteai cumva in interiorul galaxiei ca intr-o mare de lumina fara sa ii citesti volumul sau forma generala. Cu Fregata parca pluteai in imediata vecinatate a galaxiei! Sunt doua frumuseti diferite in felul lor. Un alt obiect interesant observat prin Fregata a fost Nebuloasa America de Nord. Este o nebuloasa cu o suprafata aparenta extinsa pe un diametru aproximativ de 3 grade. Astfel am folosit perechea de TV32mm cu FOV de 4 grade + filtru UHC-S Baader. Aceste filtre au ajutat enorm! La fel ca O III, fac diferena intre a o vedea foarte usor si in a o vedea foarte greu, sau deloc. Si la nebuloasa Gantera si Inel am observat o imbunatatire vizibila a contrastului cu filtru UHC. Observarea Nebuloasei N America am inceput-o cu zona "golfului Mexic" pentru ca acolo se observa cea mai contrastanta margine a ei. De acolo incepea sa ocupe tot FOV. Foarte mare si extinsa si foarte bine contextualizata! Am observat-o foarte usor si cu binoclul Swarovski Habicht 7x42, normal fara ajutorul filtrelor UHC, ajutat de pupila mare de iesire 6mm. S-a vazut cu acest binoclu exact ca America de Nord in hartile de geografie :) Tot in zona am observat si nebuloasa Veil. Atat partea de est (NGC 6992) cat si partea de vest (NGC 6960) se intindeau pe aproximativ 3 grade si au a incaput comod in FOVul de 4 grade. Swarovski Habicht si Fujinon 10x50 au punctat si ele aceasta nebuloasa. NGC 6992 prezenta chiar ceva detalii fiind usor vibrata. Pleiadele au fost o alta preferinta a Fregatai. Cu perechea TV 32mm s-a observat nebulozitate in jurul stelelor! Dar doar cu filtru UHC si doar cu vedere periferica. Iar asta dupa ce s-a mai ridicat roiul pe cer! Cu Swarovski 7x42 deasemenea am vazut nebulozitate in Pleiade cu aproape vedere directa. Roiul bufnita cu ocularele Delite 11mm la 36x s-a observat bine decupat de fundalul stelar. De fapt seamana mai mult parca cu un rac. Din nou, prin newtonul de 500mm "bufnita" era marita si formata din nenumarate stele mici incat nu se mai citea usor acest asterism ca intreg. La urma am lasat o nebuloasa ciudata, pe care o consider revelatia serii: Nebuloasa Blink Nebuloasa asta, cu marimea aproximativa a nebuloasei Inel, in momentul cand ma uitam fix la ea, disparea treptat, dar complet, ca si cum ar fi stins-o cineva ca din potentiometru. Daca miscam un pic pupila langa ea, brusc "se aprindea" din nou :) Dar pentru asta trebuie puteri relativ mici. Eu am folosit Delite 36x cu Fregata. Se vedea ca o stea luminoasa condensata si defocusata un pic de nuanta albastru pal. Prin Newton 500mm la 250x Nebuloasa Blink nu mai disparea, pentru ca era foarte mare si evidenta in FOV prezentand detalii senzationale ca intr-o poza Cu Zwarovski 7x42 in afara de nebuloasele mari din Lebada vazute mai sus, am mai vazut M103, M33, Dublu Perseu, Hiadele, Andromeda Poza de grup a fost facuta la sfarsitul observatiilor. Se observa in poza cum, Pleiadele, Hiadele si toate stelele sunt parca aspirate ca de o gaura mare neagra de diametrul 500mm ----------------------------------- valy 23 Sep 2023 17:48 ----------------------------------- Ca o mangaiere direct pe suflet! ----------------------------------- Mircea Pteancu 23 Sep 2023 22:43 ----------------------------------- Un raport exceptional despre o seara de observatii exceptionale ! Felicitari tuturor eroilor acestei superbe calatorii astrale ! Tot ce a scris Tudor mi-a mers la inima deoarece si noi, in ultimele trei observatii la cer negru, am pus accentul pe nebuloasele observate prin intrumente RFT. Suntem ahtiati noi dupa aperturi tot mai mari si mariri tot mai mari dar telescoapele RFT ocupa un loc aparte si ofera experiente observationale aparte si numai ale lor. De la Punctul de observatii Grosii Noi am vazut nebuloasa Veil Est cu binoclul Saga 10x42mm, fara nici un filtru. In timpul cautarii, problema cea mare a fost sa ma asigur ca privesc zona care trebuie. Atat de multe stele se vad chiar si numai cu binoclul pe un cer Bortle 2 incat nu mai recunosc nimic cu usurinta. Galaxia M33 s-a vazut in cautatorul RACI 8x50mm. Iar cu ochiul liber am zarit NGC 663 in Cassiopeia, cu magnitudine 7,1. Fara ochelarii de distanta. Iar cu vedere periferica, cred ca am dibuit asterismul Kemble Cascade. Tot de acolo am vazut si eu,in sfarsit, nebuloase obscure. ''Sacul de carbuni nordic'' se vede cu ochiul liber dar Barnard E se vede langa Altair cu binoclul. Toate acestea au devenit posibile datorita colegului de astroclub si prietenului meu Armand. El ma ajuta si astfel, la aproape 70 de ani, nu mai sunt doar ''astronom de curte'' ... Cu mersul la distanta, in lumina serii, m-as mai descurca dar dupa o sedinta de observatii strasnica, ar fi greu - si chiar periculos - drumul de intoarcere, daca as conduce eu. Si acum, pentru voi, ''New Divide'' de la Linkin Park: https://www.youtube.com/watch?v=0qen4yPoydE Cer senin, Mircea ----------------------------------- tudor 24 Sep 2023 10:40 ----------------------------------- Multumim Valy si Mircea! Nu ma indoiesc de faptul ca un telescop mare este imbatabil la prezentarea detaliilor. Dar telescoapele RFT, cu campurile lor foarte largi, cu imaginile contextualizate in care vezi obiectele DSO fara unele detalii fine dar scufundate in peisajul stelar vast, brodat cu bogatie de asterisme stelare ... asa ceva nu are pereche. Sa-mi fie iertata digresiunea de mai jos dar nu ma pot abtine, am vazut lucruri repetandu-se iar si iar peste ani ... Culmea este ca imaginile RFT pot fi obtinute cu acromate ''obisnuite'' daca acestea sunt fabricate la o calitate decenta. Pentru asta exista telescoapele RFT, asta trebuie sa le cerem. ''Fregata'' ta face parte dintr-o clasa superioara acromatelor clasice. Eu stiu despre asemenea instrumente binoculare doar ce citesc aici dar te felicit pentru alegerea facuta. Dar cand un astronom amator de la noi cumpara o luneta RFT, parca-i suceste mintile un duh rau. Imediat incepe sa se smiorcaie ''oare ce ziceti, ce filtru buster ... mono ... chromo ... fixy ... trixy'' sa-mi iau eu sa vad cu luneta mea F/5 pe Uranus la 500x ? '' Nu dom'le, foloseste instrumentul RFT la 10x sau 15x sau, cel mult, 20x pentru imagini fantastice de camp larg. Farmecul RFT oricum dispare la 50x si de acolo sarmana lunetica ta RFT intra in concurenta brutala cu bestii ca 150 ED de mai sus, in fata carora nu are nici macar umbra unei sanse. Mircea Ma bucur ca suntem pe aceeasi lungime de unda! Ai mare dreptate cu "duhul rau" :) Am simtit-o pe propria piele faza cu "duhul rau" al puterilor mari in RFT. Dar doar pentru un scurt moment. M-am linistit demult cu astfel de "dorinti magnificate" pe Fregata! :) Folosesc puterea 67x doar la nevoie pt ceva nebuloase planetare, roiuri globulare sau planete... dar atunci simt imediat ca incep sa navighez cu Fregata mea pe niste ape involburate si straine . Sunt alte instrumente infinit mai bune pentru asa ceva dupa cum bine ai spus. La mine puterea de 37x este maximul unde pot naviga fara sa ies din "apele nationale" :) , dar tot simt ca ceva lipsete, nu mai e RFT!!! Asa ca puterea pe care o folosesc cel mai des pe Fregata este 23x. Puterea asta este suficienta ca, impreuna cu campul de 3 grade (AFOV 76grade), sa imi umple tot campul vizual de stele, in orice directie m-as uita. Un raport exceptional despre o seara de observatii exceptionale ! Felicitari tuturor eroilor acestei superbe calatorii astrale ! Tot ce a scris Tudor mi-a mers la inima deoarece si noi, in ultimele trei observatii la cer negru, am pus accentul pe nebuloasele observate prin intrumente RFT. Suntem ahtiati noi dupa aperturi tot mai mari si mariri tot mai mari dar telescoapele RFT ocupa un loc aparte si ofera experiente observationale aparte si numai ale lor. De la Punctul de observatii Grosii Noi am vazut nebuloasa Veil Est cu binoclul Saga 10x42mm, fara nici un filtru. In timpul cautarii, problema cea mare a fost sa ma asigur ca privesc zona care trebuie. Atat de multe stele se vad chiar si numai cu binoclul pe un cer Bortle 2 incat nu mai recunosc nimic cu usurinta. Cer senin, Mircea Observarea cerului prin RFT este pasiunea mea astronomica principala care ma linisteste si imi place si mie enorm. ----------------------------------- mihai_mail_ro 24 Sep 2023 18:05 reply ----------------------------------- Profit de faptul ca am fost recent invitat in grupul pasionatilor de astronomie din Bucuresti (pe WhatsUp) si fac cateva comentarii personale, desi sunt inca departe de a ma incadra la observatii avansate de astronomie. Ca si introducere - sunt pasionat de fizica, IT, astronomie si tot ce e tehnic in general dar din pacate nu am avut timpul necesar sa ies suficient sub cerul instelat ceea ce inseamna ca imi este inca greu sa navighez pe harta astrala, asa cum o faceti voi cu usurinta. Pasiunea deci a fost mai mult rezumata la achizitia de instrumente si gadget-uri auxiliare astro sau foto si mai putin la observatii sub cer negru. Acum insa sper sa recuperez, ma aflu la varsta la care am pus calculatorul de servici in cui si pot sa ma bucur de arsenalul strans timp de mai multi ani. Observatiile facute de grup la Fundulea sunt exact ceea ce visam sa realizez si eu dar in Bucuresti cerul este foarte poluat asa ca aseara am scos noua camera astro (chip IMX585) si filtrul dual band de curand cumparat (SV220, similar cu L-extreme). Am avut anul asta ocazia sa ies in doua randuri la tara, pe langa Valenii de Munte (Bortle 4-5) cu Dobson-ul de 16" si cu binoclul de 20x110 si recunosc magia observatiilor sub cer curat si wide field (2.7 grade cu binoclul). Din start recunosc ca sunt adeptul observatiilor vizuale si raman fidel lor atata timp cat cerul o permite dar in serile cand sunt acasa in Bucuresti si cerul este senin, incerc sa compensez lipsa de conditii cu tehnologia. Nu fac astrofoto si nu cred ca voi face decat ca si teste sporadice dar vreau sa vad unde a ajuns tehnologia care poate sa pacaleasca poluarea luminoasa din zonele locuite. Asa ca am conectat camera cu IMX585 (ultima tehnologie Sony, Starlink 3) cu filtru dual band (7 nm Ha si OIII) la un Tak FC100DC cu un reducator improvizat (OCD Denkmeier 2x) astfel incat telescopul a ajuns de la F7.4 la aprox. F4.6. Improvizatia arata destule aberatii dar scopul este sa vad capabilitatile camerei cu filtru la o anumita apertura si expunere. Am in balconul casei (orientare SE) montura iOptron Mount pro iar din biroul sunt conectat cu camera pe un cablu USB (SharpCap) de 10 m si pe wireless cu Stellarium. Am trecut prin zone similare cu grupul de la Fundulea, North American Nebula, Hart and Soul, Veil Nebula, Andromeda. Nu stapanesc inca Sharpcap, inca nu am o licenta full dar am obtinut cateva imagini incipiente la expuneri de 15-20s si gain maxim. Nu am facut inca stacking pentru ca nu am licenta si nu stapanesc softul dar atasez o prima imagine care este foarte zgomotoasa dar evident se poate perfectiona prin stacking de minute sau zeci de minute. Sper sa nu deranjeze comentariul meu care nu are legatura cu observatiile vizuale avansate. ----------------------------------- Mircea Pteancu 24 Sep 2023 18:48 ----------------------------------- Mihai Nu cred sa fie cineva deranjat ci dimpotriva, suntem curiosi sa aflam cum poate tehnologia sa ne ajute sa strapungem poluarea luminoasa. Am vazut in alta parte ca multi amatori fac observatii video reusite din conditii de poluare luminoasa. Cred ca EAA se numeste abordarea , adica Electronically Assisted Astronomy. Pe CN am vazut ca Allan Dystrup foloseste - daca am priceput bine - intensificator de imagine cu care observa in mod minunat obiecte DSO pe un cer Bortle 6, cu o luneta de 80mm. El foloseste ''1,7x GPC +ATC K40", orice or fi insemnand acestea. Nu imi dau seama daca si experimentele tale merg in aceste directii sau in alta. Oricum ar fi, sunt bine venite ! Cu siguranta ca avem colegi cu care sa discuti aspectele tehnice la care eu sunt tabula rassa. Uita de impartirea in ''avansati'' si ''incepatori'', este arbitrara, este mai mult daunatoare decat folositoare. Te invit cu drag sa ne prezinti in continuare rezultatele experimentelor tale. Cer senin, Mircea ----------------------------------- mihai_mail_ro 24 Sep 2023 20:24 NV ----------------------------------- Multumesc pentru incurajare, Mircea. Cu exceptia cazului particular astrofoto, lupta impotriva poluarii luminoase se face cu urmatoarele metode, din ceea ce am citit/experimentat: 1. filtre vizuale pt poluare (gen CLS, Night Glow, etc) care insa au o eficienta limitata, mai ales in cazul instrumentelor mai putin luminoase si a poluarii din orasele mari. Au avantajul ca scot in evidenta anumite nebuloase la folosirea standard a telescoapelor, in modul vizual. 2. EAA - amplificarea digitala sau analogica cu camere CCD sau CMOS plus filtre adecvate (de banda ingusta sau medie) astfel incat sa se poata obtine in timp cvasi-instant (1-30 secunde) imagini amplificate la DSO din zone poluate luminos. Imaginile EAA nu trebuiesc stocate si prelucrate, altfel se intra in domeniul astrofoto, ci sunt afisate in mod continuu pe ecran, la scurt timp dupa captare. In general se pot obtine imagini spectaculoase dar nu mai exista senzatia de contact direct cu cerul instelat, experienta aminteste mai degraba de observarea offline pe calculator a filmelor astro. Aici am facut ieri o prima incercare pentru a vedea capabilitatile senzorului IMX535 si filtrul dual SV220 si vad ca este o directie ce merita cercetata (mai ales pt serile cand este foarte frig si nu pot sa ies afara cu telescopul, pot sa urmaresc totul din casa) Pentru a obtine insa imagini de rezolutie foarte buna este nevoie fie de un cer mai negru (timpii de expunere rezultati fiind deci mai scurti ceea ce permite stacking rapid) fie de timpi de expunere mai mari/stacking de durata 3. Night Vison - tehnologia nu este noua dat ea a fost adoptata de astronomii amatori relativ recent (cam prin 2010-2015). Se recomanda tehnologie minim Gen2+ sau Gen3 cu factori de amplificare si rezolutie cat mai mare. Parametrul EBI (nivel rezidual de zgomot raportat la amplificare) cat mai mic. Daca doriti detalii se pot consulta paginile din acest post https://www.cloudynights.com/topic/653842-best-of-nv/ Personal am gasit la vanzare SH un NV PVS14 cu tub ITT ANVIS (folosit de aviatie) din 2008, OMNI VII. Cand l-am cumparat nu stiam ce tub are, testarea nu a fost facuta de mine ci de un coleg din Timisoara care a spus ca "se vad foarte multe stele noaptea cu el". Am riscat si cred ca am facut bine, mai ales ca tubul este unul decent ca si caracteristici. Nu este "state of the art" ca tuburile mai noi Gen 4 dar vad din Bucuresti, in special cand e cer transparent si curat, extrem de multe stele la Zenith. Iarna am reusit sa zaresc o umbra din HorseHead nebula, Rozette Nebula, Flame nebula, Barnard Loop (o parte din ea) si extrem de extinsa si spectaculoasa M42 (Orion nebula). Am folosit Night Vision la un cer Bortle 5 cu Dobson 16" - la zenith efectiv nu am gasit nici o zona din cer care sa nu fie o superaglomerare de stele, o experienta transcedentala. Sunt inca la inceputul aventurii mele cu Dobsonul asa ca mi-a fost greu sa gasesc DSO in unghiul mic de la ocular. Ma gandesc sa il vand si sa raman la DSO + telescoape mai accesibile pentru mine, care sa fie suportate de montura GOTO iOptrom AZ Mount pro care imi permite sa gasesc targeturile mult mai facil. Principiul este similar cu EAA dar totul este in timp real si amplificarea se face intr-un dispozitiv de marimea unui ocular (bateria fiind inclusa), cu ecran de culoare verde sau alb-albastrie (eu am verde). Curba de raspuns este preponderent in IR si este dincolo de ce vede ochiul uman ca si banda de frecventa. Ce este mai deranjant - scintilatiile (zgomot) atunci cand pragul de lumina este foarte scazut si haloul la stelele mai puternice. Dar experienta este foarte intensa, treptat uiti ca esti cu un tub verde in fata ochilor si poti sa baleiezi cerul cu obiective wide field de pana la 40 de grade (FL 26 mm) Tubul se poate folosi fie prime mode (atasat la obiectiv foto sau telescop) fie afocal (se foloseste obiectivul de 26mm atasat la un ocular de ex 50mm rezultand o reducere 1:2 sau dublarea campului vizual si implicit a luminozitatii telescopului, ceea ce este bine). Se foloseste in functie de target - la stele cu filtre IR pentru scaderea poluarii iar la DSO cu filtru Ha de 12, 7 sau chiar 3.5 nm (eu am 7 si 3.5), in functie de poluare. Exista si PVS7 - biocular NV dar in general tuburile sunt mai slabe ca si caracteristici (lumina unui tub este impartita in doua ca la binoviewere). Evident, pentru o suma considerabila, se poate cumpara un binocular NV, adica cate un tub pt fiecare ochi !!!! 4. Mai exista camere Night Vision cu amplificare foarte mare (SioNix) dar care sunt inca departe de NV Gen3 (sunt undeva la Gen 1 sau gen 2 se pare) si au foarte mult zgomot in modul astro. Daca mai aveti intrebari sper sa va fiu de folos ----------------------------------- Mircea Pteancu 28 Sep 2023 14:40 ----------------------------------- Foarte detaliat , multumim Mihai ! Luni 25 Septembrie si Marti 26 Septembrie am testat vizorul binocular Nikon achizitionat de aici de pe forum, multumesc Tudor ! Luni am folosit dobsonianul ''Ratusca cea urata'' 125mm F/ 6.9 deoarece pe aceasta am folosit vizorul binocular IOR si puteam sa fac comparatii. Imaginea in vizorul Nikon este foarte luminoasa si clara. Am folosit oculare ''Bausch and Lomb'' 10x/ 25mm/ STEREO. Grosismentul rezultant prin folosirea lentilei Barlow a fost undeva pe la 125x, cred eu. Am observat numeroase obiecte, fiind foarte incantat, nu mi-am notat lista. Dar ca o concluzie pot sa spun nu numai ca ''se poate'' folosi '' vizorul binocluar la DSO. Dimpotriva, ''este recomandabil'' sa folosim vizoare binoculare. La toate obiectele, vederea binoculara a fost mult mai buna, mai plina de detalii decat vederea ciclop. Desigur, din cauza grosismentului de 125x si a campului de 45 grade ale ocularelor, aceasta combinatie se preteaza la obiecte de mica intindere precum M27, M57, M13, M92, M15, M31, M32, M34 , NGC 457 etc. Dar ''Muscleman'' se vede doar in doua campuri iar peste ''Coathanger'' poti aluneca fara sa sesizezi asterismul, sunt prea extinse. La planete, caracteristicile fundamentale. La Saturn se vedeau trei sateliti. Luna nu incape intr-un camp vizual. Marti am continuat testele pe telescopul Maksutov ETX 90x1250mm. Aici nu trebuie sa folosesc lentila Barlow dar datele instrumentului se modifica deoarece am fost uimit cand la 50x ( cica) am vazut Eps 1-2 Lyr rezolvate. Dar cand am privit la Luna m-am lamurit. Campul ar fi trebuit sa fie aproape de doua diametre lunare. Nici vorba, era Luna plus spatiu liber apreciat de mine la 10% din diametrul ei. De aici am dedus ca datorita vizorului binocular, grosismentul cu ocularele Bausch and Lomb 25mm a fost de aprox. 70x. Deci cu 40% mai mare, focala lui ETX a ajuns undeva pe la 1700mm. Dar macar vad Luna in intregime. In rest,rezultate similare cu cele de pe Ratusca dar imaginea este mai intunecata. Totusi, conditiile de cer au fost mai bune, am vazut cu ETX + bino, roiul M56 la care Ratusca + bino au dat chix. La stelele duble, ambele telescoape au excelat. E suficient sa spun ca Ratusca + bino a rezolvat minunat Delta Cyg la 125x. Si multe altele, din pacate nenotate: Eps 1-2 Lyr, Bet Lyr, STF 2740-2744, Rho Her, Zeta Sge, Iota Aql, Mirach, Eta Cas etc. Sa nu uit... Ratusca + bino mi-a prezentat trei stele in Tr1. Iar in ETX, Roiul Dublu din Perseus este indescriptibil. Va indemn asadar pe voi, fratii mei de stele, puneti-va vizoarele binoculare pe telescoape. Veti vedea mai mult , mai bine, mai detaliat. E drept ca-i mai complicat, mai incomod oarecum. Am dat cu nasul in ''turnu Babel'' care atarna in portocular de multe ori. Mai ales cand ma intorceam de la cautator. Asta e ... ''navigare necesse est, vivere non este necesse'' ! (Iar cei aflati la ''a treia tinerete'' ca mine ... adio floatere !) Cer senin, Mircea ----------------------------------- tudor 29 Sep 2023 08:56 ----------------------------------- Mircea, mă bucur că binowul își face treaba foarte bine! Întrezăresc o schimbare de perspectivă în abordarea dublelor si nu numai, acum cu doi ochi :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 29 Sep 2023 11:17 ----------------------------------- Multumesc, asa sa fie, cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 10 Oct 2023 22:54 ----------------------------------- In aceasta seara de Octombrie 10 am avut ''prima lumina'' la noul meu reflector D =148mm F= 752mm. Toata ziua s-au perindat norii pe cer, semnele si prognoza pentru aceasta noapte nu erau prea bune. Tocmai ma pregateam sa dau lapte pisicii si apoi sa trimit un pm aici pe forum cand, privind prin fereastra bucatariei, am vazut stele. Telescopului i-am facut montajul final in aceasta dupa-amiaza iar seara, in jurul orei 5 p.m., l-am colimat. L-am lasat la fezandat si, de indata ce am vazut niscaiva stele, am amanat libatiunile lactice si mesajele forumistice pe mai tarziu. Am apucat valiza cu oculare, am alergat la telescop si am inceput testarea. Reglarea cautatoarelor am facut-o pe Vega si , drept sa spun, mi-a tresarit cu speranta inimioara cand am zarit la 25x/ XCel 25mm stelute slabe in imediata apropiere a ei. Zeta Lyr este o dubla de binoclu, prea usoara pentru un telescop dar Delta Lyr si roiul Steph 1 bogat in stele au glasuit cate ceva prin culoarea oranj bine saturata a stelei principale si prin numarul maricel de stele vizibile din roi. La 107x, Eps 1-2 Lyr a fost splendid separata, prezentand companionii A,B,C,D si I. Pe un cer traversat incontinuu de nori nu avea rost sa vanez dupa stelele ''debillissima''. Apoi, schimband frecvent ocularele pentru 25x si 107x, am observat M13, M92, Rho Her si STF-ul vecin, M71, Zeta Sge , M27. Nu stiam cu adevarat ce fel de telescop va fi acesta dar am rasuflat usurat si inima mi s-a umplut de recunostinta cand am separat la marirea de 150x/ Radian 5mm, si inca la modul superb, dublele 13 Vul / DJU 4 cu separatie de 1,5'' si Delta Cyg/ STF 2579 AB cu separatia de 2,7''. Ma temeam de influenta distructiva a obstructiei centrale care la noul meu reflector este de 30% (secundara de 45mm). Cat la Toleascopul de 200mm ! La stelele duble cu componente apropiate ca magnitudine, obstructia sta la panda, mai degraba ascunsa. Daca optica este de calitate, un telescop obstructionat rezolva bine asemenea stele chiar daca au separatia mica. Stelele duble cu diferenta mare de magnitudine sunt ''cuiul lui Pepelea'' pentru reflectoarele cu obstructie centrala mare. 13 Vul are o diferenta de magnitudini de 2,7 clase iar Delta Cyg de 3,4 clase. Separarea lor a fost excelenta, cu discuri Airy bine definite ca niste bile si cu inele de difractie subtiri, bine ''desenate''. Undeva, pe (sau printre) aceste inele care se agitau datorita turbulentei, s-au vazut companionii, niste stelute mici ca o impunsatura de ac in draperia cosmica si prin care zarim lumina Raiului. Noua oglinda a reflectorului meu este produsa de Sky Watcher si sunt sigur ca Andrei Juravle de la Astro Vest mi-a trimis oarecare dintre cutiile pe care scria ''150x750''. Mi-a si spus ca, respectand termenele si conditiile, daca voi fi nemultumit de oglinda, o va schimba. Draga Andrei, multumesc, nu-i cazul. Sunt incantat de oglinda, nu fac reclama - sa fie clar - doar povestesc cele intamplate. Alte observatii: NGC 457/ ET Cluster, M103 cu dubla din ''varf'', Tr 1 cu trei stele vizibile la 107x, Roiul Dublu din Perseu, Iota Cas - rezolvare+separare de manual, M31+M32 - prea multa pacla pentru a vedea M110, STF 3062 de 1,5'' si STF 3057 de 3,9'' dar Delta = 2,6 magnitudini, Sadr + M29 cu 8 stele la 25x, in acelasi camp. Apoi capacul de nori a inchis cerul dar ATM-istul caruia-i dau zilnic de mancare ( ba si bere cateodata) a putut sa se retraga multumit si multumind. Ce incantator este sa petreci timp sub stele cu un telescop nou si bun. O fi zicand bine un astronom amator de pe Cloudy Nights: timpul petrecut sub stele nu se scade din viata ci i se adauga ! Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 18 Noi 2023 00:13 ----------------------------------- Nu de aseara dar totusi cele mai recente ispravi observationale: - Joi 9 Noiembrie am facut observatii de la Grosii Noi, impreuna cu Armand si Ionel. Am notat in total 61 de obiecte observate. Printre cele mai exotice obiecte as insira roiul stelar sferic G1 din galaxia M31 si intreg siragul de 20 de nebuloase observate, minunat prezentate de ocularul Panoptic 35mm + OIII al lui Armand. Sau roiul deschis Berkley 21 aflat la 63.000 a.l., considerat a fi cel mai departat asemenea roi al galaxiei noastre. Nebuloasa Maia / NGC 1432, in care par sa fie scufundate Pleiadele, s-a vazut prin toate telescoapele, fara filtre. Dupa ce mi-a inghetat dobul de 250mm, am observat cu binoclul Aculon 10x50mm si m-am distrat foarte bine. Binoclurile, duse sub cer Bortle 2, pot fi foarte periculoase pentru telescoape deoarece te vrajesc si te fac sa uiti ca le-ai carat pe acelea cu tine cativa zeci de km ... pe degeaba. Mai multe detalii aici : https://www.astroclubgalaxis.ro/2023/11/nebuloase-si-frig-la-grosii-noi-joi-9.html - Duminica 12 Noiembrie am facut observatii in trei etape: * am observat 13 stele variabile cu binoclul Aculon 10x50mm, foarte potrivit pentru asemenea observatii. Am incarcat rezultatele pe siturile AAVSO si VCSSZ. * am observat DSO cu binoclul 10x50mm: Cr 65, Cr 70, NGC 1981, STT 747, NGC 869/ 884, Stock 2, M35 rezolvat partial in stele , NGC 1545, f. mic si sarac + NGC 1528 = ''celalalt roi dublu din Perseu'', M37 - M36- M38 = magnifice. Trebuie sa fac o nota speciala despre M33: desigur ca slab luminos dar se vede foarte bine cu privire directa ! * am observat DSO cu dobul ''Grond'' D= 250mm F/4.8, dotat cu ocularele Q70/ 37,5x( camp de 112') + zoom Baader 8-24mm: - M42-43 cu uimitor de multe cretele ca frizura lui Jimi Hendrix, desi altitudinea era mica - am parcurs Lista lui Lockyer, doar 52 Ori nu a fost rezolvata; la 150x se vedea ca un segment minuscul. Mi-a fost lene sa schimb ocualrele, adaptoarele etc, eram deja dupa vreo patru-cinci ore de observatii. - In Trapezul lui Orion s-au vazut sase stele la 150x, fara efort, ''din prima'' - M35, rezolvat ''superb de superb'' si roiul satelit sau NGC 2158, mult mai sters decat la Grosii Noi - M37 - M36 -M38 - NGC 1907 nu te lasa sa scapi usor, le scanezi si le re-scanezi uimit fara incetare, uiti de ''nani, nani, astronomul mami''. De notat M37 care, privit cu atentie este intradevar o pulbere aurie de stele, asa cum a zis Flammarion;steaua dubla din M36 iar NGC 1907 a fost rezolvat in vreo 10-12 stele , scufundate intr-o ceata slab luminoasa. - M1 parea sa aiba stelute suprapuse, cu privirea periferica. Nebuloasa gasita prin ''metoda STF ''. - M33 , galaxie, vazuta deja de sute de ori, dar mereu fascinanta, e ca un pojar, ca un jaratec foarte slab luminos, mocnind sub cenusa milioanelor de ani-lumina. La 150x, nebulozitatea lui NGC 604 nu mai este un secret. - Orion s-a mai ridicat pe cer dar M78 s-a vazut de-a dreptul naspa. Si cu asta, basta ... Miercuri 15 Noiembrie, am facut observatii cu newtonianul D= 148mF/5, pus pe ''pipa'' Penelopa. * am observat prin acest telescop cinci stele variabile. Una dintre ele, HK Lyr nu este abordabila cu binoclul, trebuie telescop. * alte obiecte: Mel 20 / Alfa Per Cluster intra, cam stramt dar in intregime, in campul reflectorului. Roiul Dublu din Perseu si, separat, Muscleman cuprins perfect si foarte detaliat, M103 cu steaua din varf dubla cu vedere directa + tripla cu vedere periferica. *M57 cu steluta de la Est, M27 de forma complexa si extinsa, M71 rezolvat in stele, M56 cetos, Albireo in culori spalacite - mda, iar o fi pacla * steaua de comparatie ''44'' a lui R Lyr este dubla in telescop !? ''Qui este vous'' ? - Delta Cyg + Iota Cas + Sigma Cas au fost rezolvate la 150x dar STT 410 cu separatia de 0,86'' numai la 250x/ Radian 3mm - NGC 6821 - NGC 6811 - Blinking Nebula - NGC 457 cu Fi Cas ca tripla - NGC 436 rezolvat in stelute - NGC 663 la fel - NGC 7789/ Caroline's Rose Cluster, superb, cu stelute foarte mici si foarte multe - roiul Tr1 a prezentat patru stele cu vederea directa si sase cu cea periferica. - Kemble's Cascade + NGC 1502 + STF 485 AE Apoi am pus capacul si am obtinut un reflector extra-axial D= 40mm F/ 19 ... si am reluat totul de la capat. - Notez aici doar ca M33 a fost slaba dar bine vizibila la D= 40mm si 30x. La fel si M31+ M32. M110 a fost invizibila. - Trapezul lui Orion a fost rezolvat in patru stele la 125x, au fost rezolvate Mintaka, Lambda Ori si Sigma Ori ca tripla. - Roiurile precum M45, Hyadele si Kemble's Cascade, NGC 1981, M35 exceptionale in asemenea intrument : fara nici un fel de aberatii, de la o margine la cealalta a campului ! Cam atat, dau legatura inapoi in studio. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Armand Popa 20 Noi 2023 20:41 ----------------------------------- În general, luna noiembrie se distinge prin condiții astronomice dificile, predominant din cauza ceții persistente și a stratului dens de nori care acoperă cerul de noapte aproape în mod constant. Până la urmă, luna noiembrie mi-a adus și satisfacții și provocări astronomice, dar pasiunea pentru observații a fost neînfrântă. Proiectul "Ayanscope" a prins viață, sesiunile de observații au fost pline de experiențe memorabile de la "first light" cu ocularul Televue Panoptic la teste reușite ale "Ayanscopului". Au existat momente speciale, precum aurora boreală din 5 noiembrie, care a adus spectaculozitate în observații sau observare celor două comete. Cu toate condițiile meteorologice dificile, frig, umezeală, început de ceață, nori trecători, noroi si ce o mai fi, pasiunea pentru astronomie a triumfat, oferindu-mi amintiri prețioase și explorare continuă a cosmosului. Mai jos o mică sinteză a primelor zile de cer senin și Lună în fază pro -observator :) https://armandpopa.blogspot.com/2023/11/noiembrie-auroratelevue-si-ayanscope.html ----------------------------------- Mircea Pteancu 02 Dec 2023 20:13 ----------------------------------- Armand De obicei, in Noiembrie se trage chepengul si submarinul observational intra in imersia de iarna. Dar tu ai avut un Noiembrie deosebit din punct de vedere observational dar si ATM. Felicitari ! Ma bucur ca am facut si eu parte din acestea. E faina Astronomia dar este si mai faina cand o impartasesti cu prietenii ! Noiembrie 2023, scurt raport de observatii: - Joi 2 Noiembrie am inceput luna observationala prin observatii din Padurea Ceala, impreuna cu Armand, folosind noul binoclu Nikon Aculon 10x50mm, donat de colegul nostru de forum ''cristib''. Si reflectorul ''Ayanscop'' D= 125mm F= 565mm, cu oglinda slefuita de catre Csatlos Geza din Ungaria. Cometa C 2023/ HE LEMMON a fost vedeta principala, vizibila atat in ''Ayanscop'' cat si in binoclurile 10x50mm. https://www.astroclubgalaxis.ro/2023/11/scurte-observatii-din-ceala-joi-2.html -Vineri 3 Nov. am facut observatii de acasa cu dobul SW Classic 250P : indeosebi DSO + testarea, familiarizarea cu ocularul Q70 f= 32mm, camp =70 grade. Momentul deosebit al serii a fost observarea unei stelute foarte slabe in M57, chiar in inel, in partea nordica, putin spre Vest de mijloc. Am folosit marirea de 400x pentru aceasta observatie, obtinuta cu noul ocular Radian 3mm. Vezi atasament ''M57''. Aladin Lite nu mi-a fost de ajutor la identificare stelutei din inel, dupa cum nu gasesc acolo nici magnitudinea stelutei de la Est, cea cu semnul intrebarii. Aceasta ( * = ?), daca sunt conditii foarte bune de transparenta , se vede chiar si cu dobsonianul ''Ratusca cea urata'' D=125mm. Mai usor in newtonianul de 148mm si inca si mai bine cu Toleascopul D=200mm sau cu Grond D=250mm. John Herschel o clasa de 11mv in 1830. D'Arrest o estimeaza de magnitudinea 14 in 1861. Prietenul meu Flammarion a notat steaua *=? ca fiind de magnitudinea 12 in 1891. Iar Schonfeld numeste steaua drept '' Herschel's Stern'' adica ''steaua lui Herschel''. Asa voi denumi si eu de acum aceasta steluta de langa M57 si aflata spre Est, la o distanta egala cu latimea inelului. Este interesant de amintit ca Flammarion, aflat in posesia jurnalelor originale ale lui Messier, atribuie descoperirea lui M57 lui Darquier din Toulouse, care facea observatii cu o luneta acromata Dollond de 60mm. - Duminica 5 Nov., observatii de acasa cu Grond D 250mm F/ 4,8. Tinta principala a fost nebuloasa planetara NGC 7027 din Cygnus, un obiect foarte interesant.Am vazut la aceasta nebuloasa planetara patru cadrane, de forme si luminozitati diferite. Foarte greu de reprezentat in desen. NGC 7027 a fost obiectul lunii Octombrie la ''Observer's Challenge'' asa ca am prins ''ultimul tren spre Gun Hill'' inainte de inchiderea editiei care a avut loc pe 6 Noiembrie. Gasiti raportul si desenul meu, penultimul, aici: https://rogerivester.files.wordpress.com/2023/11/october-2023-observers-challenge-_ngc-7027-3.pdf Profitand de ocazie ca aveam filtrul UHC pe ocularul Radian 3mm pentru 400x, am reobservat cateva planetare luminoase. La reobservarea lui M57, am zarit o a doua steluta in inel, cea evidentiata cu albastru, despre care am notat: '' ... de cealalta parte a punctului Nord a marginii inelului, fata de prima (stea) ''. Vezi atasament ''M57.v1"'. - Joi 9 Nov. , observatii pe cer Bortle 2 de la Grosii Noi cu Grond 250mm, Omegon 203mm + Panoptic 35mm , SW 203mm + binocular Technosky + binoclu Nikon Aculon 10x50mm. ( Ce am vazut acolo ... greu de povestit. Nu-i de mirare ca ne bate gandul sa ne haiducim prin codrii Grosilor, sub cerul acela de poveste. Atata doar, e foarte frig pe acolo iar codrii astia - daca va puteti inchipui asa ceva - nu au incalzire centrala ...). Detalii aici: https://www.astroclubgalaxis.ro/2023/11/nebuloase-si-frig-la-grosii-noi-joi-9.html - Duminica 12 Nov., observatii de acasa cu binoclul Aculon 10x50mm : 14 variabile + DSO. Am incheiat cu observatii DSO cu dobul D=250mm. La ora 22:58 am vazut un bolid cu trena de aprox. 25 grade, la Est de Ursa Mica, directie aproape verticala, culoare galbena, explozie la capat. - Miercuri 15 Nov., testare-familizarizare cu newtonianul D=148mm F/5 : cinci variabile + DSO. Excelent instrument, daca exista o varianta comerciala bine construita, acesta si o montura azimutala solida pe trepied = instrumentul ideal al incepatorului. Si nu numai ... Pentru divertisment ( la mine totusi Astronomia e un hobby ), am observat si cu apertura extra-axiala D=45mm din capacul acestui reflector. Am fost uimit sa vad galaxia M33, bine vizibila la 30x, prin apertura extra-axiala. Pe urma m-am calmat, de la Grosii Noi si de la Tarnova, M33 se vede chiar si cu binoclul 10x42mm. De fapt se vede in cautatorul RACI 8x50mm ... de acolo. - Miercuri 22 Nov., observatii tehnologice pentru determinarea pozitiei exacte a planului focal la reflectorul D = 148mm. Vreau sa-l modific cu focuser de 2'', sa pot folosi ocularul Q70. Am continuat cu DSO si stele duble - Lista lui Lockyer +++ - Miercuri 29 Nov., observatii cu Aculon 10x50mm : Betelgeus ca stea variabila (estimat la magnitudinea 0,6 mv ) si cateva obiecte DSO + Jupiter cu satelitii galileeni. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Armand Popa 22 Dec 2023 14:16 ----------------------------------- Ultima dată când am fost la observații astronomice, a fost pe 12 noiembrie 2023... adică acum mai bine de o lună. Din păcate, norii nu mi-au permis să îndrept telescopul către minunile boltei cerești de atunci. După o astfel de pauză, pasionatul de astronomie intră într-un fel de sevraj, și indiferent de frig, umiditate, oboseală sau orele târzii, dacă cerul este senin, chemarea stelelor este irezistibilă, iar noi răspundem. În perioada 16-19 decembrie, am avut patru nopți senine, iar eu am profitat de fiecare ocazie pentru a mă bucura de spectacolul cosmic. În data de 16 decembrie, am petrecut timpul cu familia și prietenii la târgul de Crăciun din Oradea. Nu am mai făcut observații astronomice din 12 noiembrie, din cauza vremii predominant noroase. Cu toate acestea, am avut noroc să observ o Lună clară și cer senin de la târg. Astfel, m-am hotărât, ca atunci când ajung acasă să încarc telescopul în mașină și să merg într-un loc potrivit pentru observații. Astfel am mers la aproximativ 20 km de Arad, la ieșirea din localitatea Horea, unde cerul era de calitate Bortle 5. Echipamentul folosit a inclus un telescop dobsonian de 8", iar ocularele Panoptic de 35mm și Lacerta UWAN de 7mm au format o combinație reușită. Am început observațiile în jurul orei 23, după apusul Lunii, și, deși eram îngrijorat de ceața densă din oraș, aceasta s-a dispersat la ieșirea din localitate. În seara următoare, pe 17 decembrie, am ieșit în curte cu Ayanscopul, un reflector cu apertura de 125mm și distanța focală de 565mm. Cu toate că cerul era senin, umiditatea reflecta luminile iluminatului public, făcând dificilă observarea chiar și a roiuri din constelația Auriga, de exemplu. Pe 18 decembrie, am participat la o sesiune de observație la Grosii Noi, alături de colegii de la Astroclubul Galaxis, Ionel Lupulesc și George Scrob. Plecând la ora 21, am ajuns la locație și am fost impresionați de cerul minunat, exclamând un colectiv "WOWCECER". George a abordat constelația Orion cu RedCat-ul, în timp ce Ionel s-a jucat cu binoviewer-ul, oferindu-ne imagini stereo cu adevărat extraordinare. Eu, pe de altă parte, am observat tot ce era posibil :) Deși atmosfera era caracterizată de o umiditate semnificativă, incălzitoarele au reușit să mențină ocularele, căutătoarele și oglinzile secundare perfect uscate. Astfel, eram pregătiți să admirăm minunile cerului în orice moment al serii sau, mai bine zis, al nopții, deoarece am rămas până în jurul orei 3. În seara de 19 decembrie, am ieșit cu Ionel Lupulesc la Tarnova, plecând destul de târziu, în jurul orei 22:00. Cu toate că Luna era încă sus la sosirea noastră, am reușit să facem observații, iar la miezul nopții Luna a apus. Despre aceasta sesiune am scris la topicul Herschell 400 II. Toate obiectele observate in perioada sus menționată sunt trecute pe blogul meu, aici: https://armandpopa.blogspot.com/2023/12/bortle-2-3-4-5-observatii-astronomice.html Sper sa mai avem cât de curând perioade de cer senin, ca mie nu imi place astro-sevrajul Armand ----------------------------------- Armand Popa 01 Feb 2024 17:57 ----------------------------------- în seara yile de 30 ianuarie, am ieșit la observații la Tarnova, aflat la aproximativ 35 km de Arad. Cerul acolo e Bortle 4, transparența a fost destul de bună, deși spre orizont se putea observa ceva ceață. vînat obiecte din lista H400 paertea 2 , astfel că numărul total de obiecte observate a ajuns la 138 din cele 400. Am folosit telescopul newtonian de 8" pe montura Dobson și ocularul zoom 8-24 de la Baader. Pe lângă obiectele din lista H400 II, am avut ocazia să observ și altele, dintre care merită subliniat obiectul de la finalul sesiunii, nebuloasa Cap de Cal, observat fără vreun filtru . În mod interesant, nu am reușit să observ nebuloasa folosind filtrul H-Beta, unde presupun că ar fi necesar un telescop cu o apertura mai mare pentru ca filtrul să își facă simțită prezența . În absența filtrului, nebuloasa Flame era vizibilă în mod clar, iar nebulozitatea IC434 se distingea ca o zonă laptoasă pe un fundal negru. Capul de cal apărea ca o zonă mai întunecată decât nebulozitatea din jur. Am încercat și cu filtrul UHC, dar nu am observat o îmbunătățire semnificativă. Observarea Capului de Cal a fost printre ultimele momente ale sesiunii, probabil contribuind la observare adaptarea ochiului la întuneric și antrenarea premergătoare cu observarea obiectelor extrem de palide de pe lista Herschel 400 partea a doua și a dorinței mele sa observ cât mai multe obiecte la limita telescopului. E a doua oara cand observ nebuloasa Cap de cal prin dobul de 8”, dar am avut ocazia sa o observ si prin telescoape mai mari. Rămâne una din cele mai dificile ținte vizuale și preferata mea. Cer senin Armand ----------------------------------- Mircea Pteancu 20 Feb 2024 01:12 ----------------------------------- Duminica 18 Februarie, observatii de acasa, cu dobsonianul ''Ratusca cea urata'' D= 125mm F/6.9. Am folosit urmatoarele oculare, cu grosismentele aferente: ortoscopic IOR 21,5mm/ 40x + orto University Optics 12,5mm/ 69x + orto Vixen 9mm/ 96x + orto 4mm / 216x. A fost deci o sesiune de observatii sobra, efectuata cu oculare cu campuri restrictive de 40 grade. Culmea este ca, de indata ce am inceput observatiile, am si uitat acest aspect de severitate auto-impusa. Dupa ce am incheiat si am privit cu gandul inapoi, mi-am dat seama ca folosirea exclusiva de oculare ortoscopice nu a avut nici un impact, observatiile au decurs firesc ca si cu oricare alt echipament iar bucuria de a observa astrii nu a fost cu nimic stirbita. Nu ascund faptul ca aceasta constatare mi-a placut si am decis sa repet experienta in viitor. Mai ales atunci cand voi inclina spre observatii de stele duble si roiuri stelare. A rezultat o decizie practica: setul meu de oculare este neomogen si trebuie sa fac ceva in aceasta privinta. Fie le trec pe toate pe standard de 0,96'', fie toate sa fie pe standard 1,25''. Le voi pastra intr-o valiza dedicata, unde ocularele vor fi gata oricand sa intre in actiune. Voi denumi acest set si observatiile efectuate cu el drept ''Texereau'', in onoarea opticianului si autorului de carte astronomica Jean Texereau. Pentru atmosfera, atasez coperta primei editii a cartii sale CTA, din 1951 si tabelul cu recomandarea de oculare din aceasta. Observatii ''reenactment Texereau'': - pentru centrare cautatoare si ''incalzire'': M42 + M43 + Trapezul lui Orion cu patru stele la 40x - am parcurs apoi Lista lui Lockyer: Mintaka - Rigel - Zeta Ori - Sigma Ori - Lambda Ori - 52 Ori. Cateva comentarii: =Rigel a fost rezolvata si separata foarte bine la 96x/ orto 9mm =Mintaka a prezentat o separatie enorma la 96x =Zeta Ori AB s-a vazut cu companionul in ''coafura'' primarei, destul de greu vizibil. C a fost vizibil deja la 40x. AB foarte bine vizibil la 216x dar C se vedea foarte slab si la distanta, spre Nord. =La Sigma Ori nu am vazut nici la 216x companionul C =la prima tentativa, la 52 Ori se vedeau discurile Airy cetoase, diforme si continuu zdrentuite de turbulenta. O jumatate de ora mai tarziu, 52 Ori a fost superb rezolvata si separata la 216x. -am completat Lista lui Lockyer cu rezolvarea si separarea de-a dreptul savuroasa lui 32 Ori de 1,3'' si a lui Eta Ori / DA 5 AB de 1,8'' - NGC 1981 - M50 - M48 - M93 - M44 - M67, roiuri stelare deschise, rezolvate deja la 40x, si mai bine la 96x - Zeta Cnc/ 1,1'' + 6'' si Beta Monocerotis/ 7'' + 9'', rezolvate ca triple la 96x dar Zeta Cnc prezinta AB doar cu discurile Airy tangente; Beta Mon, complet separata la 96x, Zeta Cnc doar la 216x. - Iota Leo, a fost superb rezolvata si separata la 216x - Omega Leo/ 0,94'' a fost ( si a ramas ) o dubla prea dificila pentru ''Ratusca cea urata''. La 216x se vedeau binisor cele doua discuri Airy in contact, cu primara la Vest si cu companionul doar oleaca trecut in cadranul II, ''deasupra'' directiei E-V. Fara separare. Mirarea nu mi-a fost prea mare. Desi acum, in 2024, Omega Leo are separatia aproape egala cu cea a lui 52 Ori ( 0,97''), totusi Delta mag de 1,6 a lui Omega are un cuvant important de spus fata de cea nula a lui 52. - galaxia NGC 2903 a fost usor de gasit la 40x cu ortoscopicul IOR 21,5mm, folosind perechea de stele vecina. Vizibila mai bine , dar cu oarecare dificultate, pe cerul iluminat de Luna la 69x / orto UO 12,5mm - la galaxia M94 am repetat experienta de la NGC 2903 doar ca aceasta a fost mai bine vizibila la 69x - am rezolvat apoi si separat Castor si k Gem la 96x si Delta Gem la 216x, in Gemenii - am incheiat cu observarea roiului sferic M3: la 40x parea slab luminos pentru ca la 96x sa-si schimbe personalitatea, vazandu-se granulat si mult mai luminos ca la prima impresie de la marirea mica. - candva, pe la jumatatea observatiei, am indreptat telescopul spre Luna unde, pe langa ''o groaza'' de alte detalii am retinut Rima Birt de langa createrul Birt si Rima Hesiodus de langa craterul cu acelasi nume. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 23 Feb 2024 00:31 ----------------------------------- Miercuri 21 Februarie, observatii cu luneta ''zoth'' D= 90mm F= 600mm. Folosesc aceasta luneta pe montura pipe ''Penelopa'', cu diagonala de 2''. Ocularele si grosismentele folosite aseara au fost: Q70 f= 32mm / 2'' / 19x, camp 3,7 grade + TS 7mm UWA/ 86x + Radian 5mm/ 120x + Radian 3mm/ 200x. Scopul principal al observatiei a fost testarea/ familiarizarea ocularului Q70 pe acest instrument. Precum si testarea, probabil catastrofica, a ocularului Radian 3mm. Imi amintesc din corespondenta avuta cu zoth/ colegul nostru Silviu Constantinescu si creatorul obiectivului si al acestei lunete, ca la un moment dat, in procesul de calcul si optimizare a lentilei, a ajuns la un punct in care a trebuit sa ia o decizi ''ori- ori''. Daca am inteles bine, mai putea sa imbunatateasca obiectivul dar fie alegand corectarea spectrului secundar, fie a aberatiei sferice. Silviu a ales, spre marea mea bucurie ulterioara, sa corecteze aberatia sferica. Aseara, am vazut din nou cum se reflecta aceasta decizie in comportamentul lunetei. La Luna,la planete, la obiectele foarte luminoase, imaginea este albicioasa - mai ales la grosismente mici si se vede o slaba franja bleu. Asa s-a intamplat si aseara cand, la 19x, Luna s-a vazut ''asa si asa'' iar Jupiter a fost doar un mic disc albicios, insotit de satelitii galileeni. Dar trecand la grosismente mai mari ... OMG : o geometrie a imaginii perfecta, incredibila la stelele duble si roiurile deschise. Stiam aceasta din numeroasele observatii anterioare dar ocularul Radian 3mm e ca Iancu Jianu urmarit de potera ... da cu pintenii la operatia armasarului (telescopului, adica). Acela e ''telescop de telescop'', cel care supravietuieste intalnirii cu acest ocular. 200x e o marire zdravana pentru o apertura de 90mm si pare insuportabila pentru o luneta F/ 6,7. Ei bine, pacat ca maiestrul zoth nu a umplut plaiurile mioritice cu sute de exemplare ale acestei minunate lunete si vom vedea de ce. Steaua tripla Zeta Cnc are dubla AB cu o separatie de 1,1''. Criteriul Dawes este de 1,29'' pentru apertura de 90mm. Aseara, aceasta dubla se vedea la 200x/ Radian 3mm ca o minuscula dar bine vizibila, (adica fara efort) , cifra ''8'', asezata asa ''cum trebuie'' adica verticala, cu cele doua discuri Airy alipite sau partial contopite. Cum am spus, am folosit diagonala-oglinda de 2''. Discul Airy inferior era ceva mai mare iar discul Airy superior mai mic si orientat '' in sus'', spre Nord. Aceasta se intampla dupa ora 22:30, spre sfarsitul observatiei care a survenit in jurul orei 23:20. Luna era in Racul, am avut de furca la modul serios la gasirea obiectelor din acesta constelatie. Imi amintesc clar ca a trebuit sa caut Tegmine/ Zet Cnc, ''la dreapta'' de Luna. Deci pozitia ''sus'' a companionului a insemnat un unghi orar = Nord , adica PA= 0*. Am verificat acum in StelleDoppie si acest site indica PA= 354*. QED ! Felicitari maiestre zoth ! Observatii: -Pleiadele incap complet in camp la 19x, de fapt ocupa cu modestie doar partea centrala. Se vedeau foarte bine cei trei companioni ai lui Alcyone, dubla ADS 2755 larg separata iar STF 450 cu separatia de 6'' a fost rezolvata la 86x cu companion foarte slab luminos undeva la stanga de primaara, la Nord am notat eu (PA real = 263*) -Hyadele incap numai partial in campul de 220' si nu-i de mirare deoarece roiul are un diametru aparent de aproape 6* - M42- M43 ( cu variabila GVT 3) si trei stele in Trapez la 19x/ Q70 -NGC 1981, cu dubla STF 750 rezolvata la 86x/ TS 7mm UWA -Iota Ori ca tripla + sase stele in roiul NGC 1980 -Secventa lui Lockyer: =Rigel, rezolvata si separata la 86x =Mintaka, rezolvata si separata la 19x =Zeta Ori, rezolvata si separata la 120x/ Radian 5mm =Sigma Ori, rezolvata si separata la 120x, cu trei companioni dar C foarte slab vizibil si STF 761 ca tripla =Lambda Ori, rezolvata si separata la 120x = 52 Ori nu a fost observata -Eta Ori a fost rezolvata si separata la 120x -32 Ori a fost doar rezolvata atat la 120x cat si la 200x, cu companionul ''inmugurit'' la ''ora 2''. Aceasta inseamna ca l-am vazut la 60 grade distanta de Nord. Deoarece am folosit diagonala la toate observatiile, estimarea mea a fost un PA= aprox. ''ora 10'' adica PA=60*. StelleDoppie ne da PA= 44*, deci estimarea mea este eronata cu 16* ... :oops: ... mi-e rusine dar nu foarte tare -M41 s-a vazut sters, sarac in stele din cauza unor nori bagareti -In roiul NGC 2362/ Tau CMa, am vazut vreo douasprezece stele -Albireo de iarna / HJ 3945 rezolvata si separata fara probleme la 19x -M47 + M50 + M93 + M48 + M44 + M67 , rezolvate fiecare in stele la 86x si , inca si mai bine , la 120x. Partea dificila a fost gasirea obiectelor pe cerul paclos de iarna, iluminat ''generos'' de Lady Luna - Apoi a urmat observatia lui Zeta Cnc. O observatie care in jurnalul meu de observatii va fi pastrata ca una legendara. Sunt foarte incantat ca am vazut cu ochii mei asa ceva. -Gamma Leo/ Algieba + Alula Australis / Xi UMa au fost superb rezolvate la 86x -In incheiere, am decis sa o vizitez si pe Baba Luna, cea care m-a perpelit toata seara. Stiam deja ca ma pot bizui pe luneta la stele duble chiar si la 200x. Dar la Luna ... hm, oare ce va fi la 200x ? N-am avut sperante. Ce am vazut: o franja destul de lata, de un bleu spre indigo uimitor de frumos, la marginea Lunii. In schimb pe discul Lunii ... detalii peste detalii, o bogatie si frumusete de imagine care nu poate fi descrisa in cuvinte. Lipsa de atentie acordata Lunii se razbuna insa si nu sunt capabil sa indentific rimele selenare (si alte detalii fine) pe care le-am vazut aseara. O idee practica: de testat ce filtru colorat trebuie sa folosesc la observarea Lunii ca sa scap de spectrul secundar. Concluzia generala este aceea ca luneta 90x600mm functioneaza bine cu ocularul Q70, oferind imagini fara aberatii importante cam pe 70 % din camp, foarte potrivite pentru observatii RFT de vis, in camp larg. Concluzia neasteptata ( si care a furat spectacolul care trebuia sa fie al ocularului Q70) , este aceea ca , daca sunt conditii potrivite, luneta functioneaza bine la stele duble chiar si la 200x. Cum sa zic ... nu ma deranjeaza ! :wink: Cer senin , Mircea ----------------------------------- Erwin 26 Feb 2024 09:28 ----------------------------------- Luneta a stat la mine o vreme însă din păcate nu am exploatat-o la adevărata ei valoare, pe vremea aceea nu aveam nici trusa de oculare nici experiența de azi. Felicitări, Mircea, ai avut parte de o seară magică! Eu nu mă pot lăuda cu prea multe, cerul a fost mai mult acoperit, am testat ocularul RDP pe luneta "Locomotiva" 70mm F/4 după ce prin amabilitatea colegului Mihai Saiph ocularul a trecut de la stadiul de "cocon" lipit cu bandă la stadiul de "fluture" într-un corp nou-nouț printat 3D la mare artă. Ocularul RDP reușit pe care unii dintre colegi l-au putut vedea la Lisa și cu alte ocazii are în componență 2 obiective de binoclu de 40mm și două de 30mm. Versiunea "cocon" nu avea lentilele perfect aliniate așa că stelele aveau mustăți. Nu am avut senin să văd dacă am scăpat de ele. Însă imaginea turnurilor gemene arată o corecție foarte bună pe tot câmpul. Ocularul ar merge pe 2" însă aș limita serios utilizarea lui pentru că majoritatea instrumentelor mele au focalizatoare de 1.25". Chiar dacă la F/4 și cu ușoare distorsiuni tip pernă produse, la mărirea mică a acestei combinații imaginea este curată și plină de detalii fine. Voi reveni cu imagini și alte detalii după ce reușesc să fac și niște măsurători și să-l mai testez și cu alte instrumente, de exemplu luneta de ochire japoneză de 60mm sau "Niutonică" de 4 țoli. ----------------------------------- tudor 26 Feb 2024 09:53 ----------------------------------- Mircea, îmi place cum arată și ce îți arată luneta "zoth"! Aerul vintage al lunetei pe montura de lemn, cred că amplifică și mai mult plăcerea observațiilor prin acest instrument. Aproape rezolvată Secvența lui Lockyer cu o luneta scurtă și primirea cu succes a puterii de 200x e, după cum ai zis, de laudat. ----------------------------------- Mircea Pteancu 28 Feb 2024 01:37 ----------------------------------- Erwin Multumesc pentru comentariu ! Mi-ai trezit interesul in privinta ocularelor RDP, i-am vorbit lui Csillag pe tema aceasta si a completat trei ''pachete'' de lentile pentru asemenea oculare. Poate reusesc sa finalizez vreun ocular RDP. Tudor Multumesc pentru comentariul incurajator ! Marirea de 200x a fost un experiment. Ca grosisment maxim, ma voi limita la luneta ''zoth'' 90mm la 120x, obtinut cu un Radian 5mm exceptional procurat prin Erwin. Luneta are focuser pe 2'', destinatia ei sunt observatiile RFT unde ,cu campul de 3,7 grade, este foarte potrivita. Luni 26 Februarie a.c., pe inserate, am efectuat intai o observatie cu ochiul liber a petei solare AR 3590. Seara am facut observatii la cinci stele variabile, in principiu tot cu ochiul liber. Apoi, folosind reflectorul D= 148mm F/5 pe montura Penelopa, am facut observatii de cer profund. Ocularele si grosismentele aferente: XCel 25mm / 30x + TS 7mm UWA/ 107x, cu si fara filtru UHC, la care am adaugat ulterior Radian 5mm/ 150x. Observatii: - incalzire si centrare cautatoare M42 - M43 ( cu variabila GVT3 ) si Trapezul cu patru stele - M78: doua stelute intr-o nebulozitate in forma de semiluna, vizibila mai ales la SE - NGC 2071: nebulozitate mult mai slaba, vizibila in jurul si intre doua stele mult mai distantate, mai ales in jurul stelei care in ocular se vedea la dreapta. La telescop am crezut ca aceasta este stea mai sudica - asa am si notat. Dar de fapt este vorba de steaua estica din pereche, nu sudica. - In NGC 1980 se vedea foarte bine nebulozitatea din jurul stelei Iota Ori care se vedea ca dubla AB. Pe companionul C ''l-a mancat'' filtrul . Plus roiul asociat, in forma de semiluna. - Nebulozitate slaba se vedea in jurul stelei 42 Ori, aceasta fiind din NGC 1977. Si aici, am apreciat gresit punctele cardinale ale stelei 42 Ori. ( De ce sa nu gresesti de mai multe ori daca tot ai facut-o odata ? ) - Surpriza serii: in jurul roiului asociat Nebuloasei Rosette/ NGC 2238, se vedea un inel nebulos urias, ocupand cea mai mare parte a campului vizual de doua grade; inel slab luminos dar bine vizibil ( mai ales cu vederea lui TRex ). Inelul era mai lat , mai luminos si mai bine vizbil in partea stanga, deci vestica, a roiului asociat NGC 2244. - La Eskimo Nebula/ NGC 2392, a fost suficienta marirea de 107x si filtrul UHC pentru a vedea steaua centrala cu vedere periferica. - In roiul deschis NGC 1662 am numarat 9 stele la 30x dar si acelea impartite in trei grupe. In mijlocul roiului se vede un interesant asterism stelar in forma de Y, asa mai schiop ... 107x aduce doar doua-trei stele in plus. - NGC 1807 este bine vizibil la 30x. La 107x am numarat 12 stele, una dintre ele, la Vest de centrul roiului este oranj. - NGC 1812 se vede in acelasi camp la 30x si prezinta doar patru stele. La 107x incepe sa se vada o spuza de stelute prea slabe si prea numeroase pentru a fi contabilizate de un ( fost ) ''injiner''. - NGC 1647 ocupa intregul camp de 46 minute la 107x. Se vad 20- 30 de stele in mai multe aglomerari locale. In centru se vede o stea dubla cu separatia de 12''. Lucida roiului are la Nord de ea o stea galben intens dar nici ea nu-i neutra, fiind de culoare galben-pai. - NGC 1746 a prezentat 20/25 stele la 30x, fiind de forma ovala cu axa mare apreciata la un grad. Stellarium ma contrazice insa, dand un diametru mai mic, de 45 minute. Dar arata ca acolo unde eu credeam ca vad doar NGC 1746 se afla inca doua roiuri : NGC 1750 si NGC 1758. La SE se vede o stea oranj intens cu CI= 1,77, pe marginea roiului. La mijlocul laturii sudice se vede un astrism in forma de L. La mijlocul uneia dintre laturi, se vede o stea dubla cu separatia de 22''. - Collinder 89 este un roi deschis foarte rarefiat unde pe o arie de aproximativ un grad am numarat 15/20 de stele formand mai multe lantisoare sau curente stelare. Cel mai notabil mi s-a parut cel de la Est. - NGC 2129 este un roi minuscul in Gemenii, pare mai degaraba o stea multipla cu opt componente. - 20 Gem/ STF 924 are separatia de 20'', lejer separata la 30x. - STF 899 cu separatia de 2,2'' a fost detectata ca dubla la 107x cu ocularul TS 7mm UWA . Am rezolvat si separat foarte frumos aceasta dubla la 150x cu ocularul Radian 5mm. Apoi au venit norii. Chiar eram nelinistit si ingrijorat, ce mai fac dumnealor ? Cer senin, Mircea Comentariu: fizic, reflectorul 150x750mm este suficient de compact pentru a justifica incadrarea lui la telescoape mici. Dar din punct de vedere optic, reflectorul 150x750mm este un instrument mediu, capabil sa arate foarte multe obiecte ale cerului profund. Observatiile de mai sus au avut loc dintr-o curte iluminata de doua afurisite becuri stradale ( care-n lumea cealalta sper sa arda pe vecie in coorul celor care le-au instalat ) si pe un cer iluminat ''cu generozitate'' de o Luna in faza de 90%. Dus la cer negru si cu adevarat senin, sunt convins ca un asemenea telescop devine o adevarata ''masina a timpului'' cu care poti sa calatoresti pe aripile luminii multe milioane de ani in trecutul Cerului. ----------------------------------- Mircea Pteancu 28 Feb 2024 23:05 ----------------------------------- Singura mea fapta de vitejie astronomica de azi a fost observarea regiunii solare AR 3590 cu dobsonianul ''Ratusca cea urata'' D = 110mm. Apertura este de 110mm deoarece atat este diametrul filtrului Baader primit de la colegul nostru zoth. La observatii am folosit ocularul Baader Mark III pentru mariri de la 36x la 108x. La observatii a participat si sotia ... la inceput. Au fost niste imagini ''uau'', discul solar fiind plin cu pete cu penumbrele lor si cu pori, cu foarte multe detalii in structura petelor. In grupul de pori de la NE de AR 3590 am numarat 8 pori la 108x. Marind grosismentul la 144x/ Radian 6mm, am vazut tot acolo 11 pori deoarece trei dintre porii vazuti initial s-au dovedit a fi dubli. Apoi am fost chemat la cina iar cu sotia nu-i de glumit in aceasta privinta. A trebuit sa ma opresc aici. Mircea ----------------------------------- valy 28 Feb 2024 23:56 ----------------------------------- cinaLa ce ora ati facut observatiile/la ce ora luati cina? :shock: ----------------------------------- Mircea Pteancu 29 Feb 2024 02:03 ----------------------------------- Observatiile de mai sus, de la trei la patru. Cina, pe la patru, cinci. Daca-ti plac povestile lui Tolkien ( ca mie imi plac la maxim ): la mine e ca la hobbiti, sa fie loc si pentru gustarea de la opt si degustarea de la zece ... Editez ca-i nevoie: si somnutul de frumusete si ten frumos, de la sase la opt. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 03 Mar 2024 15:59 ----------------------------------- Sambata 2 Martie a.c. , cerul a fost acoperit pana pe la ora 23. Apoi se zareau niste stele anemice asa ca, obosit de filtrarile in Excel, am decis sa ies la observatii. Pe unul din criminalii stalpi de iluminat public, s-a defectat porcaria de led, asa ca toata zona era iluminata cu lumina stroboscopica de disco. In consecinta, membrele mele articulate au trimis mai multe semne ale Pacii Universale spre Primarie. Fiind deja trecut de ora 22, am insotit acele semne cu niste mantre cu conotatii pervers-sexual-maternale din folclorul de afurisenii ale tribului meu, spre aceeasi adresa. Saptamana viitoare am sa cumpar trei papusi. Pe una am sa scriu Bibi, ''capo di tutti capi'' al mafiei iluministe aradene, pe alta Elba iar pe a treia Philips. Voi insoti gesturile pacifiste si mantrele de mai sus, cu un dans in cerc in jurul papusilor, calare pe o matura si voi infige ace in ele, dorind celor inscrisi pe papusi tot felul de blegiri si ofiliri. Mai ales in momentele cheie ... Sa lasam partea oculta si sa revenim la Astronomie. Cerul era foarte paclos, prea putin promitator. Am sondat seeingul prin observarea catorva stele duble: Algieba, Alcor-Mizar, 54 Leo , Cor Caroli. Evident ca reflectorul de 148mm le-a rezolvat dar imaginea era foarte urata, ca prin plasa de tantari. Vazand ca nu reusesc sa rezolv Epsilon Bootis/ Izar - stea test pentru 50mm - am renuntat la ideea observarii de stele duble. DSO se vor vedea inca si mai rau, a cazut si varianta aceasta. Mi-a ramas posibilitatea sa fac observatii ''tehnologice''. De pilda, sa caut raspuns la intrebarea '' este capabila apertura unui reflector de 6 inch, aflat intr-un oras dusmanos Astronomiei ( cum este Aradul ) si sub un cer paclos cu NELM aprox. 3mv, sa prezinte galaxii ? '' - Am cautat dubla STF 1689 de la Vest de Vindemiatrix pentru a dibui ''Cararea lui Consolmagno'' care duce la Lantul Markarian. Mi-a luat ceva vreme sa gasesc dubla iar succesul a fost de scurta durata. Singura galaxie vizibila spre Vest de *34 Vir a fost M60. Abia, abia vizbila 30x si ceva mai bine , la 107x. - Nu a functionat nici ''intrarea cu speraclu'' sau ''portita din spate'', pe la *6 Com. Nici M84 si nici M86, nici alta galaxie din Lantul Markarian nu au fost vizibile. Nici M99 de langa 6 Com. Am prins o pauza intre nori si pentru cateva minute s-a vazut binisor M87 = Virgo Galaxy, imposibil de confundat. Nu pentru ca numai ea s-ar vedea langa o stea dar se vede cu ea, in acelasi camp, un asterism trapezoidal de forma particulara. Acest asterism m-a ajutat sa recunosc M87. - Am parasit Virgo si am observat galaxiile M65 si M66 din Leo, foarte slab vizibile cu privire directa la 107x. La 30x se vedeau numai cu privire periferica. Aici ancora care te ajuta la orientare este asterismul stelei 73 Leo. - In grupul de galaxii Hickson 44 am reusit sa vad doar NGC 3190, abia vizibila la 107x. - NGC 2903 a fost mai usor e gasit si vizualizat dar sa nu credem ca a fost nevoie de filtru de sudura de luminoasa ce era ... - In Cainii de Vanatoare, am zarit intai NGC 4490/ Cocoon Galaxy de langa Chara, si ea mai bine vizibila la 107x. Am incheiat partea galactica cu M94 din aceeasi constelatie. Incheierea propriu-zisa a oferit-o imaginea promitatoare, mare si granulata, a roiului globular Messier 3. Concluzia a fost ca da, chiar si in conditiile foarte adverse mentionate, o apertura de 6 inch va reusi sa prezinte galaxii de pana pe la magnitudinea 9. Daca ''astronomul de dormitor'' stie unde sa le caute si daca este dispus la o experienta aproape traumatizanta. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Armand Popa 04 Mar 2024 18:05 ----------------------------------- Azi seară am ieșit la observații la Târnova, cer de bortle 4, la aproximativ 35 km de Arad. Pe lângă lista H400II, am făcut și alte observații. Aș scoate în evidență cometa 12P Pons-Brooks, căreia i se vede bine foarte bine coada, cât și aurora boreală, vizibilă și cu ochiul liber, ca o tentă roșiatică a cerului. Azi dimineață am aflat că și colegul nostru Csaba Torma a văzut aceeași tentă roșiatică, la care i-a făcut și poze, astfel confirmând cele observate. Am reușit să observ cu dobsonianul de 8 inchi următoarele obiecte : Rigel / ori / dubla M42 / ori / nebuloasa M41 / ori / roi deschis Delta Ori / ori / dubla M31 / and / galaxie M32 / and / galaxie M110 / and / galaxie M33 / tri / galaxie 12P/Pons-Brooks / and / cometa NGC404 / and / galaxie NGC3079 / uma / galaxie M109 / uma / galaxie M97 / uma / nebuloasa planetara M108 / uma / galaxie NGC2841 / uma / galaxie NGC3738 / uma / galaxie M81 / uma / galaxie M82 / uma / galaxie NGC3077 / uma / galaxie NGC3066 / uma / galaxie M51 / cvn / galaxie NGC5195 / cvn / galaxie M63 / cvn / galaxie M65 / leo / galaxie M66 / leo / galaxie NGC3628 / leo / galaxie NGC3377 / leo / galaxie NGC3367 / leo / galaxie NGC3412 / leo / galaxie M105 / leo / galaxie NGC3384 / leo / galaxie NGC3389 / leo / galaxie M96 / leo / galaxie M95 / leo / galaxie NGC2903 / leo / galaxie NGC4274 / com / galaxie NGC4314 / com / galaxie NGC4414 / com / galaxie NGC4278 / com / galaxie NGC4350 / com / galaxie M94 / cvn / galaxie Cor Caroli / cvn / dubla NGC4244 / cvn / galaxie M98 / com / galaxie M100 / com / galaxie M88 / com / galaxie M91 / com / galaxie M90 / vir / galaxie M89 / vir / galaxie M104 / vir / galaxie M3 / cvn / roi sferic M84 / vir / galaxie M86 / vir / galaxie NGC4435 / vir / galaxie NGC4438 / vir / galaxie NGC4461 / vir / galaxie NGC4458 / vir / galaxie NGC4473 / com / galaxie NGC4477 / com / galaxie ----------------------------------- Mircea Pteancu 05 Mar 2024 17:05 ----------------------------------- Duminica 3 Martie, am facut observatii. Intai am observat cele cinci variabile de iarna din ''Ten star tutorial''. La doua dintre aceste stele, Eps Aur si Eta Gem, am facut observatiile atat cu ochiul liber cat si cu binoclul BPC 8x30mm. Si daca tot aveam binoclul in mana, am facut si cateva observatii Deep Sky cu el: M35, partial rezolvat - M36 -M37 - M38, numai cu vedere periferica - Mel 20 - Cascada lui Kemble, foarte slab vizibila jumatatea sud-estica - Pazmino Cluster, o mogaldeata cetoasa, foarte slab luminoasa - Roiul Dublu, abia vizibil - M41. Apoi am facut observatii cu newtonianul D= 148mm F/5. Am centrat si am rezolvat Mizar- Alcor cu Sidus Ludovicea. Apoi am observat galaxii: -M65 +M66, in acelasi camp la 107x - NGC 2903, mult mai bine vizibila decat la observatia precedenta - M105 + NGC 3384, in acelasi camp la 107x -M96 -M81+M82, in acelasi camp la 107x -STF 1689 -NGC 4762+NGC 4754, in acelasi camp dar ultima abia vizibila chiar si cu vedere periferica -M60 a fost din nou ''capat de cursa'' nu ''punct de plecare'' spre Lantul Markarian Au inceput sa vina norii. -Am rezolvat in viteza cateva celebritati: Izar - Porrima, uau si iarasi uau - Alula Australis - Alula Borealis, foarte frumoasa chiar daca-i dubla optica - Polaris. -Am incheiat reobservand printre nori, pentru un nani linistit secventa M37 - M36 - M38 - NGC 1907, partial rezolvat. Luni 4 Martie a.c. am facut doar observatii tehnologice in care am testat si comparat doua perechi de oculare Planetary: 2x 4mm si 2x2,5mm pe dobsonianul ''Ratusca cea urata'' D= 125mm F/6.9. Pentru aceasta am observat cu atentie Secventa lui Lockyer cu fiecare ocular, secventa largita prin adaugarea dublelor 32 Ori si Eta Ori. Anomalii: -la Sigma Ori s-a vazut companionul C numai cu ocularele de 2,5mm si , chiar si cu acelea, numai cu vedere periferica. -52 Ori a fost rezolvat in celebra forma a cifrei ''8'' de toate cele patru ocularele dar numai ocularele de 2,5mm au si separat-o aleator, pentru scurte perioade de timp. Pentru a testa comportamentul optic, am observat si alte stele duble : Castor vizibil ca tripla, Trapezul lui Orion cu patru stele,Iota Ori ca tripla. La Kappa Gem, a Delta Gem si la STT 235 am obtinut rezultat negativ cu toate ocularele. Pacla devenea tot mai groasa dar cu inegalitati. Marea surpriza a serii, ba as putea spune a anului 2024 ( vorbesc din punct de vedere strict personal ) a fost vizualizarea discurilor Airy, strans contopite ale dublei STF 1126. Discurile Airy ale acestei duble s-au vazut suficient de bine pentru a putea estima unghiul de pozitie undeva intre PA = 150 - 160 grade. StelleDoppie m-a contrazice din nou - nu stiu ce tot are cu mine :( - si indica PA = 180 grade pentru 2024. Noa, las ca revin eu cu tunuri mai mari aici ca sa ne rafuim ... In incheiere am revazut steaua centrala din Eskimo Nebula, bine vizibila la 346x, am separat foarte larg Alula Australis si am mai apucat sa revad roiul Messier 3. Apoi, nici sa fi vrut, nu as mai fi putut continua ... Mircea ----------------------------------- iulian90 10 Mar 2024 15:39 ----------------------------------- Buna ziua tuturor. Aseara am scos pentru prima oara la stele noul telescop Gigant 245/1286mm, fiind finalizat acum cateva zile, si am ramas de-a dreptul impresionat de luminozitatea acestui instrument. :D Desi cerul nu a fost prea curat, fiind presarat cu multi nori trecatori si atmosfera incarcata cu vapori de apa si praf, Gigantul a oferit imagini spectaculoase la obiecte mai luminoase, cu mai multe detalii. Am observat urmatoarele obiecte: - Jupiter cu cei 4 sateliti , foarte luminos. Satelitii erau insirati toti pe o parte a planetei. - Roiul Dublu din Perseu. O imagine fantastica , cu multe stele in cele doua roiuri. Aici am distins imediat 4 stele portocalii , din care doua in interiorul unuia dintre roiuri, una mai la periferia acestuia si o stea intre cele doua roiuri. Dar am mai descoperit o a cincea stea in apropierea celuilalt roi din componenta Roiului Dublu. Se observau o puzderie de stele mai slab luminoase decat se vedeau in telescopul de 150mm. - Marea Nebuloasa din Orion/M 42-M 43. Aici am ramas foarte impresionat de luminozitatea nebuloasei dar si de detaliile surprinzatoare din zona Trapezului. In Trapez am observat usor componenta E insa nu si F , din cauza seeing-ului nu foarte bun dar si a colimarii nu tocmai precise a telescopului. Am colimat og. primara pe stea , dar mai trebuie secundara colimata precis. Cum vremea nu a fost tocmai generoasa, norii inmultindu-se si msi mult acoperind tot mai mult din cer , am amanat colimarea secundarei si am profitat de portiunea de cer neacoperita de nori ca sa mai apuc sa mai observ niste obiecte. In continuare am mai observat : -M 35 din Gemeni si NGC 2158 . M 35 se vedea foarte detaliat, cu foarte multe stele de diferite magnitudini , iar NGC 2158 se observs si el msi usor, rezolvand cateva stele in centrul sau. -Eskimo Nebula , nebuloasa planetara din Gemeni se observa foarte bine, la grosismentul de 143x cu ocularul de 9mm se observa tenta verzuie destul de usor si chiar steaua centrala se observa destul de usor. Si mai bine se observa steaua centrala la 286x cu combinatia ocular 9mm+barlow 2x. - M 38 din Auriga, aproape la fel de impresionant ca si M35 cu multe stele dar de magnitudini mai mari decat cele din M35. Crva mai incolo de M38 se vedea destul de bine si NGC 1907, observand in jor de 15 stele in dansul, deci mai multe decat se vedeau cu telescopul de 150mm. -M 36 foarte bine vizibil, cu stele luminoase dar mai rare, printre care si duble. -M 37 de-a dreptul fantastic , cu puzderie de stele marunte si dese ce acopereau intreg campul ocularului de 9mm la grosismentul de 143x . :) -M1 din Taurus se observa si el mai bine in noul telescop in ciuda atmosferei nu prea limpede. Galaxiile M 81 si M 82 din Ursa Major se observau foarte bine, cel putin ---M 81 avea un nucleu mai luminos, aproape ca Andromeda observata prin lunete de pana la 60mm diametru. Iar M 82 si vedea mai extinsa si subtire cu o intrerupere ( zona intunecata) in centru. -M 94 , galaxia din Canes Venatici se vedea foarte bine , luminoasa , cu nucleu foarte luminos, inconjurat de un halo mai bine vizibil, care in telscopul de 150mm se observa doar in seri cu conditii de cer senin limpede, ceea ce nu era cazul aseara. Din pacate vremea a tras cortina de nori , acoperind aproape tot cerul , dupa ora 22 asa ca am incheiat observatiile multumit de ceea ce am observat cu noul telescop. :) Azi vad ca e senin limpede cerul, sper ca si diseara sa fie la fel. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 10 Mar 2024 18:12 ----------------------------------- Iulian Am citit cu bucurie descrierea observatiilor cu noul tau telescop ''Gigantul''. Rezultatele sunt promitatoare, pe un cer mai bun sunt sigur ca vei vedea inca si mai multe detalii. Sunt foarte curios de rezultatele pe care le va oferi la stele duble: 52 Ori, 31 Ori, Eta Ori, 7 Tau, Omega Leo, de exemplu. Felicitari pentru finalizarea telescopului si spor maxim in efectuarea de observatii cu el ! Cer senin, Mircea ----------------------------------- iulian90 11 Mar 2024 20:23 ----------------------------------- Multumesc pentru felicitari. :) Desigur ca voi incerca sa observ astfel de stele duble cu noul telescop, dar trebuie colimat cat mai precis avand in vedere raportul focal relativ mic. Aseara am colimat mai bine telescopul folosind camera P.G. Chameleon cu un mic obiectiv de la un webcam adaptat pe barel de 1,25" prin care puteam privi secundara ,reflexia primarei in secundara, reflexia spiderului cu secundara in og. primara s.a.m.d. si deja imaginea la planeta Jupiter era vizibil mai clara la grosismente mari decat alaltaseara. Chiar am observat si o imersiune a satelitului Io la ora 18:18 TLR si conjunctia satelitului Callisto in apropiere de polul Sud al planetei Jupiter. :) Dupa colimare am inceput imediat observatiile, incantat de cerul mai curat decat alalta seara, practic fara niciun nor. Am observat cometa 12P/Pons-Brooks ,care se vedea foarte bine fiind luminoasa si avand o tenta de culoare verzuie, cu centru luminos cu aspect cvasi-stelar. La grosismente mai mari, de la 143x in sus cometa se vedea si mai bine. Am observat-o si cu filtrul UHC si coama cometei se vedea mai extinsa insa centrul era mai slab luminos . Coada nu se vedea deloc. Apoi am observat roiurile NGC 663, NGC 659 ,NGC 654, M 103 si micul roi Tr1 din Cassiopeia. Cele mai faine se vedeau desigur M 103 , in mijlocul caruia se distingea steaua de culoare galbena si NGC 663 cu nenumarate stele ,printre ele si duble. NGC 659 se vedea destul de palid si mic, continand 6 stele dispuse aproximativ intr-un cerc, din care si o stea tripla printre ele. NGC 654 se vedea si el mai fain, dezvaluind mai multe stele in telescopul de 245mm decat in telescopul de 150mm. Iar micul roi Tr1 se vedea si el mai clar si mai luminos, distingand 10 stele in el cu telescopul de 245mm, nu doar 8 sau 9 in cazul telescopului de 150mm. Apoi mi-am indreptat atentia spre galaxiile M 31 ,M32 si M110 din Andromeda. M 31 si M32 se vedeau cam palide pentru un asemenea telescop mare iar M 110 deloc nu se vedea, iar fundalul cam luminos. Cand ma uit in directia galaxiilor ,fara telescop zaresc nori Cirrus. Acestia erau cauza pentru care M31 si M32 se vedeau palide. Apoi acei nori s-au extins foarte rapid pe cer, acaparand tot mai mult din el. Am mutat telescopul spre M 42 ,dar si acolo se formase nori. Cand m-am uitat mai atent pe tot cerul am observat ca si spre zenit se formase nori stravezii care faceau stelele cele mai stralucitoare sa para mai palide iar planeta Jupiter era inconjurata de halo. Deja partea vestica si sudica a cerului era ocupata cu nori . Am mai observt spre est galaxia NGC 2903 din Leo dar si spre sud steaua Sirius, care inca se vedea relativ luminoasa prin norii stravezii si la care se pare ca am obserat ceva ce semana a companion spre sud de steaua principala si cam atat pentru ca norii s-au intins rapid pe tot cerul in cele din urma. Consultand site-ul Stelle Doppie am constatat ca companionul stelei Sirius este pozitionat defapt undeva spre N-W de steaua principala, adica la P.A. de 60 grade. Deci ce observasem aseara nu era pozitia reala a companionului. Nici seein-ul nu a fost prea prietenos. Daca voi colima si mai bine telescopul (va trebui sa lipesc o bulina in centrul primarei pentru o colimare cat mai precisa) si va furniza imagini cat mai clare ale stelelor in centrul campului ,cred ca voi reusi sa observ companionul stelei Sirius cu noul telescop. Si voi incerca si cu celelalte instrumente, inclusiv cu luneta de 80/900mm. ----------------------------------- sorini 11 Mar 2024 20:34 ----------------------------------- Iulian, inca o data felicitari, pentru activitate; si ATM si observatii. Spor ----------------------------------- iulian90 12 Mar 2024 23:55 ----------------------------------- Multumesc pentru felicitari. :) Vremea asta e plina de surprize; desi conform prognozei in seara nu ar fi senin iata ca a fost exact invers. Dupa o zi intreaga de nori si ploaie pe la ora 20 s-a inseninat pe neasteptate si pentru doua ore cerul chiar a fost destul de curat fara pic de nor. Vazand ca se insenineaza am iesit cu telescopul de 150/1400mm caruia i-am spalat azi oglinzile si l-am colimat la lumina zilei, dorind sa il colimez si pe stea. Asta cand inca mai erau nori trecatori pe cer. Dar in timpul colimarii am vazut ca cerul devine tot mai limpede asa ca am scos si noul telescop Gigant de 245/1286mm afara la aclimatizat, avand in vedere durata mare de aclimatizare a acestuia. I-a luat aproape o ora sa se aclimatizeze bine, asa ca mi-a mai ramas o ora de cer senin pentru observatii prin telescopul Gigant, apoi au reaparut din nou norii care s-au tot inmultit pana ce au acoperit din nou tot cerul. Mai mentionez ca tot in cursul zilei de astazi am insemnat cu o bulina centrul oglinzii principale la noul telescop de 245mm pentru o colimare cat mai precisa si de asemenea l-am colimat si pe ele astazi, dupa ce am terminat cu telescopul de 150mm de colimat pe timpul zilei, iar acum seara l-am colimat si pe el pe stea cand s-a mai aclimatizat inainte de observatii, iar cand s-a aclimatizat ,pot spune ca stelele se vedeau si mai punctiforme decat data trecuta cand am mai iesit la observatii (duminica). In acest interval orar scurt de dupa aclimatizare am reusit sa observ cateva obiecte ceresti de cer profund si anume: -M 42 unde am observat Trapezul cu cele 4 componente principale plus componenta E intre componentele A si B dar se pare ca am zarit si componenta F langa componenta C, desi numai pentru cateva clipe, avand in vedere seeing-ul care nu era tocmai potrivit. -Galaxiile M 81 si M 82 din Ursa Major, usor vizibile mai ales M 81 cu al sau centru luminos si cvasi-stelar. -Galaxia NGC 3077, nu departe de M 81, se observa si ea mai bine decat cu telescopul de 150mm, mai luminoasa, cu centru destul de luminos. -Galaxia M 106 din Canes Venatici, se observa bine,de forma eliptica alungita, avand un centru aproape stelar, semanand oarecum cu o "stea dubla", posibil sa se vada si o stea in apropiere de centrul galaxiei. In telescopul de 150mm si in cel de 114mm nu se observa detaliul acesta in centrul galaxiei. -Roiurile M 35 si NGC 2158. M 35 de-a dreptul fascinant, nu ma mai saturam sa-l tot observ ,cat de multe stele vizibile in telescopul de 245mm se vedeau. Dar si NGC 2158 ,l-am observat mai bine de data asta , cred ca peste 10 stele am rezolvat in dansul. Apoi am mai vrut sa mai observ si roiurile M 36, M 37 si M 38 dar deja incepuse sa apara norii care s-au inmultit si au acuperit rapid cerul asa ca am incheiat observatiile, multumit de ceea ce am vazut in seara asta desi nu speram sa fie asa de senin, chiar si pentru scurt timp. Cu vremea asta trebuie profitat cat mai mult de cerul senin, prognozele nu prea mai sunt de incredere, trebuie monitorizat cerul cat mai des si cum am vazut ca se insenineaza ,atunci trebuie profitat de cerul senin, nu mai tarziu, caci vremea nu asteapta deloc. :) PS: Acum a si inceput sa ploua la Braila, nu numai ca s-a innorat, atat de capricioasa-i vremea. :lol: ----------------------------------- Mig71 13 Mar 2024 08:19 ----------------------------------- Iulian, Arata bine noul telescop. Sa-l folosesti cu spor! Sambata seara am iesit la Luica cu un grup destul de numeros de pasionati. Am ajuns tarziu , asa ca nu am reusit sa socializez cu toti cei prezenti. La ultimele iesiri in aceasta locatie am avut luneta 102/ 600 dar acum am folosit telescopul 250/ 1200 si doar doua oculare Celestron XCell 25mm si 9 mm . A fost o tura pe directia SW -SE si am observat M78, M41,M50,M47,M48, M67,M95,M96,M105,M65,M66, M60, M59,M53,M3,M51,M13. Mai mult am zabovit la galaxiile din Leu si Fecioara dar in zona mai sunt multe de vazut. Pentru mine a fost o seara cu multa energie pozitiva care a alungat frigul de pe camp. Gelu ----------------------------------- iulian90 17 Mar 2024 12:35 ----------------------------------- Multumesc. :) Aseara am iesit din nou la observatii cu noul telescop Gigant 245/1286mm. Mai intai l-am colimat pe Steaua Polara apoi l-am indreptat spre Jupiter , la care am zarit GRS si multe detalii intre cele doua benzi ecuatoriale, plus satelitii sai. Apoi l-am indreptat pentru prima oara spre Luna. Am ramas uimit de ce detalii se vedeau pe suprafata sa, mai ales dupa ce telescopul s-a aclimatizat complet. In craterul Theophilus se vedea acea ridicatura centrala ca un lant muntos foarte detaliat, la fel si la craterul Posidonius, un lant muntos curbat, doua cratere mici din care un unul chiar foarte mic care nu stiu sa-l fi observat cu celelalte telescoape, multe rille si formatiuni fine si cratere minuscule pe suprafata selenara. Foarte faina imaginea Lunii prin noul telescop. :) La cel mai mic grosisment de 32x cu ocularul de 40mm, Luna se vedea asa de luminoasa incat a trebuit sa folosesc filtre colorate. Dar fara filtru se observa bine si lumina cenusie de pe partea intunecata a Lunii, char daca era aproape la Primul Patrar. Am zarit si o stea de magnitudinea 9,1 foarte aproape de limbul intunecat al Lunii care a fost ocultata de aceasta la ora 21:05:15 TLR. Deci cu telescopul Gigant pot observa ocultatii de stele mult mai slab luminoase, care sunt mult mai numeroase decat ocultatiile de stele luminoase. :) Observand suprafata Lunii am constatat ca ocularele care le detin nu prea fac fata la raportul focal f/5,25 al telescopului, mai ales cele de 20 si de 9mm inducand aberatie de sfericitate si coma in imagine. Dar folosind un Barlow ,de 2x de ex. imaginea s-a imbunatatit radical, aproape disparand acea sfericitate iar coma nici ea nu se mai observa, chiar folosind ocularul de 40mm dar in combinatie cu barlow-ul. Deci va trebui folosesc ocularele impreuna cu Barlow pentru a lucra mai bine, caci ocularele Plossl si mai ales Kellner sunt concepute pentru telescoape cu raport focal mai mare de f/8. Daca fara barlow obtin urmatoarele grosismente cu ocularele: - 32x cu ocularul de 40mm - 64x cu ocularul de 20mm - 107x cu ocularul de 12mm - 143x cu ocularul de 9mm - 357x cu ocularul de 3,6mm Cu Barlow 2x raportul focal si grosismentele se dubleaza: - 64x cu ocularul de 40mm - 128x cu ocularul de 20mm - 214x cu ocularul de 12mm - 286x cu ocularul de 9mm - 714x cu ocularul de 3,6mm - aici grosismentul pare cam mare dar telescopul face fata cu brio din ce am observat. Insa ocularul de 3,6mm induce cromatism deranjant chiar si la raportul focal de f/10 (dublat de Barlow). Iar cu Barlow-ul GSO 2,5x raportul focal devine f/13 iar ocularele lucreaza si mai bine, obtinand urmatoarele grosismente: - 80x cu ocularul de 40mm - 160x cu ocularul de 20mm - 268x cu ocularul de 12mm - 358x cu ocularul de 9mm - 893x cu ocularul de 3,6mm, dar deja e prea mare grosismentul. Va trebui sa imi procur un ocular mai potrivit, de 6mm Plossl sau Super Plossl ca sa obtin un grosisment mai apropiat de cel maxim, adica 535x impreuna cu Barlow-ul GSO 2,5x. Sau unul de 5mm cu care impreuna cu Barlow-ul 2x sa obtin un grosisment de 514x. Dupa Luna , vazand ca seeing-ul este bun, am trecut la observarea stelelor din Trapez si imediat am zarit componenta E foarte clar intre componentele A si B dar si componenta F pentru prima oara se vedea relativ bine, desi mai slaba decat componenta E se vedea clar langa componenta C. :D In ciuda cerului luminat de Luna, nebuloasa M 42 s-a observat destul de bine. In apropierea Trapezului am mai zarit o stea foarte slab luminoasa putin mai la N de Trapez. Incantat de seeing-ul bun si de observarea in conditii bune a componentelor E si F din Trapez am orientat telescopul si spre steaua Sirius, in ideea de a observa companionul, insa nu s-a vazut deloc, nu stiu care a fost cauza, dar nu s-a zarit deloc. Posibil sa fi fost mascat de vreunul din cele 4 spike-uri produse de bratele spiderului secundarei la telescop. Ori separatia dintre componente o fi la minim si Stelle Doppie "ne duce de nas". :lol: Dar nu prea cred varianta asta pentru ca Stelle Doppie intotdeauna a oferit date de incredere. Nici la Eta Gem / Propus nu am avut succes in a observa companionul desi acolo spike-urile nu se vedeau atat de luminoase ca la Sirius, ba chiar la limita vizibilitatii, in schimb discul Airy si inelele se observau bine la grosismente mari. Ramane sa mai incerc data viitoare (poate in seara asta daca vremea permite) ,sa mai repet observatiile la ambele stele , poate in cele din urma voi descoperi companionul la una din stele. In schimb la steaua Iota Leo, care era nuca tare pentru telescoapele mai mici, s-a vazut relativ bine companionul, la Est de steaua principala. Am mai observat si steaua 52 Ori, care se splita frumos cu spatiu negru clar intre componente si steaua Tegmine/Zeta Cnc din constelatia Racul se vedea foarte fain, cu cele trei componente clar separate intre eele chiar si Asi b care sunt mult mai aprpoiate intre ele decat A si C se vedeau clar separate intre ele. De asemenea si steaua Eta Ori am observat-o si se splita frumos, apoi Lambda Ori la care componentele A si B se splita clar si Alnitak/Zeta Ori unde am zarit bine companionul. Apoi am trecut si la obiecte DSO si am observat urmatoarele: M 44 la 32x cu ocularul de 40mm se vedea frumos mare si extins, la 64x cu acelasi ocular si Barlow 2x se vedea si mai exins, aproape ca nu incapea in coular dar si stelele se vedeau mai frumoase si mai numeroase. M 67 roiul dintre stelele 50 Cnc si 60 Cnc se vedea spectaculos mai ales la grosismentele de 128x cu ocularul de 20mm si barlow 2x si 286x cu ocularul de 9mm si acelasi barlow. Cel putin la 128x roiul se vedea la fel de fain precum se vedea roiul M 35 prin telescopul de 150mm la 70x. :) Galaxia NGC 2683 se vedea relativ bine dar slab luminoasa si de forma eliptica alungita. Hubble Nebula/ NGC 2261 din Monoceros se vedea foarte fain, ca o mica cometa de forma conica cu o stea in varf. Galaxiile Leo Triplet: M 66 se vedea bine, cu centru luminos ,langa niste stele, M 65 se vedea si ea bine insa putin mai slab luminoasa decat M 66 si cu centru mai difuz. Dar si galaxia NGC 3628 era vizibila in ciuda cerului luminat de Luna, se vedea greu insa cu certitudine, de forma eliptic-alungita difuza. NGC 3077, o galaxie din apropiere de steaua k Leo se vedea relativ bine cu centru cu aspect stelar, presemne ca se vede si o stea in drept cu nucleul galaxiei, caci centrul sau are caracter de stea dubla. M 105 si NGC 3371 tot din Leo se observau foarte bine, cel putin NGC 3371 desi mai mica decat M 105 parea putin nai luminoasa decat aceasta din urma. Apoi au aparut nori Cirrus care s-au extins treptat pe tot cerul. Am mai observat insa si steaua R Leo care a devenit destul de stralucitoare, estimand o magnitudine de 5,9 mv. Apoi am incheiat observsatiile deoarece cerul a fost acoperit de nori cirrus dupa ora 23. Deci noul telescop de 245/1286mm este chiar reusit si ofera imagini spectaculoase daca este bine colimat ,folosit in mod corespunzator si sunt conditii atmosferice bune. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 17 Mar 2024 14:45 ----------------------------------- Iulian M-am linistit in privinta oglinzii Csatlos ( se citeste Ciatloush) , inteleg din rapoartele tale ca este o oglinda (cel putin) buna. Despre duble ... Am mai zis si altadata si sper sa nu exasperez pe nimeni daca repet vorba lui S.W. Burnham, marele descoperitor si observator de stele duble: ''... la stele duble, un telescop ori este bun ori nu-i bun de nimic.'' Adica, o oglinda care rezolva si separa bine stele precum 52 Ori si Eta Ori si Tegmine, va rezolva si stele subarc. O oglinda buna este buna ''pana la capat'', pana unde nu-i mai dau voie legile fizice sa performeze mai departe. Daca-i o lamaie, incepe deja sa tuseasca la Epsilon Lyra. Acum ai telescopul, in timp va trebui sa te dotezi cu oculare potrivite, care pot lucra bine la raportul F/5,25. Am fost norocos si am cunoscut si eu sentimentul de uimire cand cerul se deschide in fata ochilor tai. Nici n-ai fi banuit acum un an ca se va intampla asta, nu-i asa ? Asa am patit si eu cand, pe neasteptate, m-am trezit cu dobul de 200mm de la Alin Tolea, basca ocularul Radian 6mm + Plossl Sirius 25mm, plus multe altele. Sau cu lunetele 90x600mm + 60x828mm+50x900mm de la Silviu / zoth, nemaipomenit de bune, fiecare. Sau cu binoclul Aculon 10x50mm de la Cristian. Imi cer scuze ca nu-i mentionez pe toti cei care m-au ajutat sa devin un observator mai bun al cerului. Ai nadejde, lucrurile se vor rezolva si cu ocularele, uneori in mod neasteptat. Ai acum o baza foarte solida pentru dezvoltare, un telescop bun care, cred eu, se va dovedi excelent. Vom vedea. Doamne ajuta, cer senin si spor la observatii, Mircea ----------------------------------- iulian90 17 Mar 2024 19:00 ----------------------------------- Asa este, nu m-as fi gandit anul trecut ca chiar o sa am un asemenea telescop atat de mare si de bun, atat de repede. :) Ma gandeam ca un telescop de 8" ar fi pentru mine de domeniul viitorului nu foarte apropiat ,dar iata ca acum am ajuns sa detin unul de 10", nu de 8" datorita bunavointei dv. si va multumesc mult pe acesta cale. :) Cat despre duble, intr-adevar, daca un telescop este chiar bun trebuie sa poata rezolva duble pana la limita de difractie si sa ofere imagini clare ale discului Airy cu tot cu inele, pana la grosismente mai mari decat cele egale cu 2 x D (in mm), asa cum este de pilda telescopul de 114mm cu care am ajuns la grosismentul de 300x desi limita teoretica ar fi 228x , sau micul newtonian de 76/700mm cu care am ajuns la 233x desi teoretic ar trebui folosit pana la 150x. Sau chiar noul telescop Gigant 245/1286mm cu care aseara am ajuns la grosismentul de 713x (cu ocularul de 3,6mm si barlow 2x) fara ca imaginea stelelor sa se degradeze prea mult (doar niste cromatism indus de ocularul de 3,6mm, in rest, cu un ocular cu aceeasi focala dar de calitate imaginea ar fi fost super, fara cromatism). Telescopul de 150/1400mm pana sa-i schimb secundara acum trei ani chiar "tusea" destul de rau la Epsilon Lyrae la grosismente mari, dar acum si el a devenit un instrument bun de rezolvat 52 Ori si chiar stele duble subarc, dar numai daca este foarte bine colimat si este foarte pretentios la colimare, avand si corectorul pe traseul optic ,care ar fi trebuit si el facut colimabil ca si oglinzile. Cum s-a decolimat putin imaginea incepe a se degrada rapid la acest telescop. ----------------------------------- Mircea Pteancu 26 Mar 2024 16:06 ----------------------------------- Pana acum am facut 12 observatii ''martiene'' adica ale lunii Martie. Cele mai recente sunt cele de Duminica 24 si ieri, Luni 25 Martie, de ''Buna Vestire''. La mai multe dintre aceste observatii am fost hartuit de baba Luna. Duminica am observat stelele variabile si apoi am incercat sa observ cu ETX 90x1250mm. In Trapezium am vazut patru stele dar Castor abia a fost rezolvat ca tripla iar Beta Mon s-a vazut doar ca dubla. Un fenomen am remarcat la acest telescop: cu oculare care niciodata nu au avut asemenea tendinta pe alt telescop, aici aparea fenomenul acela de ''genunchi'' sau ''kidney bean''. Ocularul asferic de 23mm este practic inutilizabil pe acest telescop, Plossl 25mm sau Super 25mm se descurca mai bine. Ocularul orotscopic IOR f= 21,5mm pe care l-am luat de aici, de pe forum de la Dragos, a oferit surpriza placuta a serii. Am un ocular Circle T de 18mm si altul Circle V de 20mm. Ortoscopicul IOR le depaseste la contrast si rezolutie pe 60-70 % din campul vizual. Pentru aceasta comparatie am folosit Luna. Aseara, Luni, am observat cu binoclul Aculon 10x50mm, cometa 12P formand un triunghi isoscel ascutit cu doua stele din Berbecul. In binoclu, din cauza Lunii si a paclei si a norilor, se vedeau doar trei stele in acelasi camp cu cometa. Apoi am observat variabila R Boo si cateva DSO cunoscute cu reflectorul de 148mm. Atasez schita observatiei cometei 12P. Mircea ----------------------------------- Erwin 27 Mar 2024 14:30 ----------------------------------- Iulian, Mă bucur foarte mult că ai reușit să finalizezi telescopul și să-l pui la treabă! Referitor la telescopul de 150mm, se pare că acele lentile tip Barlow nu sunt ceea ce trebuie să fie, un corector Bird-Johnes trebuia să fie amplasat înaintea oglinzii secundare. Din păcate astfel de corectoare nu se găsesc și nu am idee dacă se pot proiecta și executa pe undeva. Toate chinezăriile care pretind că sunt Bird-Johnes au acel dublor de focală în capătul tubului port-ocular, care nu corectează de fapt ce trebuie. ----------------------------------- Mircea Pteancu 06 Apr 2024 14:25 ----------------------------------- Sunt de aceeasi parere cu Erwin. Tipul de telescop Bird-Jones ( se scrie fara ''h'') s-a ales in mod nemeritat cu o proasta reputatie din cauza unor producatori si comercianti de mana a treia. Executat corect, telescopul Bird-Jones este bun. Asa s-a intamplat si cu ocularele ''Huygens''. Orice porcarie de doua lentile ramase de la comenzi falite, inghesuite ca vai de mama lor intr-o teava de plastic, sunt vandute sub acest nume. De multe ori, lentilele sunt din plastic, pot fi de orice forma si cel mai adesea au (daca au) diafragma in fata lentilei de camp. Norocul nostru cu producatorii si comerciantii corecti, adevarati, ca daca nu, am avea numai optica ''manelista''. Aseara, Vineri 5 Aprilie, a fost iar un cer de seara tip ''momeala'' ca sa-l scoata pe astronomul amator din barlog. Pentru ca apoi sa-l trimita inapoi, catranit. La inceput, ''momeala'' a fost aratoasa, cerul parea curat. De cum am iesit cu ladita de oculare in curte, unde reflectorul Newton D=148mm era de mult la fezandat, am aruncat o privire spre cer. Si am remarcat ca ''ceva nu-i in regula'' cu Propus. Aveam si binoclul rusesc 8x30mm cu mine si intradevar, Propus era mai slab luminos decat a fost la ultima ''intalnire'' de Joi, 4 Aprilie. In 24 de ore Propus a mai scazut, dupa parerea mea, inca o zecime de magnitudine. Loc pentru eroare nu prea este deoarece am ales ca stele de comparatie pe ''32'' de la Eps Aur si ''35'' adica Wasat. Am mai facut observatii la Betelgeus si Epsilon Aur care erau stationare. In schimb, tot in intervalul de 24 de ore, am apreciat ca R Leonis s-a mai intunecat un pic fata de Joi, comparata cu aceleasi stele ''58'' si ''60''. Asa ca, aseara, l-am taxat la magnitudinea 5,95 in loc de 5,9. Alte observatii cu BPC8x30mm: M44 -M3, slab luminos - M67, vizibil la limita - M35 - Mel 111, incape in camp in intregime si cu dubla 17 Com rezolvata iar la M53 am obtinut rezultat negativ. Observatii cu newtonianul D=148mm F/5 : - Intai, am reglat - verificat cautatoarele si telescopul si am fost incantat de frumusetea exceptionala a dublei Porrima. - Vindemiatrix - STF 1689 - Vir 34 = ''Poteca lui Consolmagno'' - La Vest de STF 1689: Galaxia NGC 4764/ ''Zmeul de hartie'' a fost vizibila la 107x cu VD dar NGC 4754 doar cu VP. Asta a cam pus apa rece pe sperantele mele de a vedea Lantul Markarian - M59 -M60, vizibile la limita la 30x, mai bine la 107x - M58 - M89 au fost vizibile numai la 107x iar pe M90 doar cu greu am dibuit-o la 107x, langa steluta asterismului triunghiular ''de bastina'' - O pacla bine vizibila cuprinsese cerul. Am trecut atunci la observarea unor stele duble. Am inceput cu Tegmine/ Zeta Cnc, o tripla ''de colectie'' din Racul. Au urmat Iota Cnc cu contrast bland de culoare. Apoi STF 1223/ 5,2'' ; STF 1177/ 3,5'' ; STF 1224/ 5,7'', raspandite pe o arie mica din Racul. - Intre timp, pacla dus-o bine, s-a ingrasat si a devenit ''fat and beautiful'' cum place globalistilor si s-a transformat in nori. Am rezolvat la 107x pe Izar, Mu Boo ca tripla si Delta Boo in Bootes ( adica ''cel cu bota ? '' ). Algieba, cu superba sa culoare aramie, devenita aproape gri prin nori, a fost ultimul obiect observat. Acolo, dupa nori, era intangibilul Lant Markarian pe care inca nu l-am vazut in primavara asta. ( Mi se parea mie sau vantul chiar aducea de undeva, poate de pe Strand, acordurile lui ''Ce bine-mi pare ca ai luat tzeapa'' !? ) https://www.youtube.com/watch?v=0UT2E7o5Gkw Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 26 Apr 2024 01:07 ----------------------------------- Am mai spus-o dar repet ca sa se stie, o vreme trebuie sa evit telescoapele grele. In aceasta seara de Joi 26 Aprilie am observat cu un instrument ciudat. Care nici n-ar trebui sa existe. Este luneta olandeza 3,8x50mm, de constructie proprie. Obiectivul provine dintr-un binoclu si are parametrii 50x190mm. Ocularul provine dintr-un binoclu jucarie romaneasca de prin anii '80 si are focala de f= - 50mm. Tubul a facut parte dintr-o incercare de-a mea, tot din anii '80, de a construi un binoclu galilean. Nu aveam nici un binoclu pe atunci. Cel mai mic, 8x30mm, costa cam cat leafa pe o luna. Observatii: - pentru Deep Sky, lunetele galileene/ olandeze sunt instrumente groaznice. Nu ''vad'' mai nimic. In aceasta seara, am observat roiurile Mel 111 din Coma Berenices si M44 din Racul. M 35 a fost invizibil cu aceasta luneta. In Mel 111 am numarat/vazut 18 stele. Cea mai slab luminoasa din acest roi, vizibila in luneta 3,8x este de magnitudinea 6,8v. In M44 am rezolvat cinci stele si se confirma aceeasi limita de magnitudine de 6,7 - 6,8mv. - Nu pot sa fiu sigur dar odata cred ca am zarit roiul sferic M3 din Canes Venatici. - M13 era inca prea jos, nu s-a vazut. - Daca luneta se descurca slab la obiectele intinse, la stele duble pot sa afirm ca este mult mai potrivita. In Mel 111 am rezolvat si separat cu luneta olandeza steaua dubla 17 Com cu separatia de 2,4 minute. Nu 1 - 2 CrB / STFA 29 AB cu separatia de 6' ar trebui sa se vada cu ochiul liber daca nu ar exista acei dusmani ai astronomiei (si spaime a banilor publici) numiti primari cu poluarea lor luminoasa. In Draco am rezolvat si separat, la limita, Nu Dra / STA 35 cu separatia de un minut si 16 Dra/ STFA 30 cu separatia de 1,5'. Deci ca putere de separatie, luneta olandeza are capabilitate. In schimb la obiectele extinse, este un dezastru. Si asa a fost mereu. Sa ne amintim doar de faptul ca Galileo Galilei nu a remarcat niciodata nebuloasa M42 desi exista dovezi ca a vazut Trapezul lui Orion rezolvat in trei stele. Am determinat campul real pe cer al lunetei olandeze ca fiind de 5* 20' = dist. Alfa UMa - Beta UMa. Rezulta un camp aparent de 20 grade pentru ocularul negativ f = -50mm ? La marirea foarte mica a acestui instrument, nu apare ''efectul de lanterna'', acesta fiind specific ocularelor Galilei de marire mare. Am facut aceste observatii deoarece pe ATS se discuta de ceva vreme despre originea telescopului. In acele discutii am privilegiul extraordinar de a asista ''in direct'' la progrese, ipoteze si idei noi si tulburatoare din aceasta directie de cercetare din partea lui Roger Ceragioli. Mircea ----------------------------------- MariusP 26 Apr 2024 08:05 ----------------------------------- Nouă, bărbaților, ni se spune tot timpul că n-avem voie: în copilărie, mama; la maturitate, nevasta, iar apoi doctorul... :mrgreen: Sănătate și spor! ----------------------------------- Erwin 26 Apr 2024 11:54 ----------------------------------- Sănătate, Mircea! Vei primi și tubul portocular, l-am trimis cu DPD. Să ne ții la curent cu discuțiile respective! Istoria Astronomiei fără pauze! :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 27 Apr 2024 14:21 ----------------------------------- Marius Multumesc pentru urare si sunt de acord cu remarca ta ! Dar situatia este inca si mai dificila pentru barbat. Dupa ce da coltul, ajunge in fata Sefului cel mai mare care il va intreba (destul de suparat) : ''Desi ti s-a tot spus din porunca mea, tu de ce totusi n-ai ascultat ?" Erwin Multumesc inca odata de ajutor, ieri a ajuns cu bine tubul portocular. Aseara l-am si remontat la locul sau si a trebuit sa fac o corectie minora la colimare. Portocularul functioneaza foarte bine. Aseara, Vineri 26 Aprilie cerul a fost foarte paclos, abia am putut sa testez functionarea reflectorului Newton D = 148mm F/5 dupa repararea focuserului. Observatii: - Cu greu am gasit M37-M36-M38 si M35 care s-au vazut ca niste roiuri slab luminoase, sarace in stele la 30x/ XCel 25mm si 125x/ Radian 6mm. - Turbulenta atmosferica era mare, nu au fost conditii bune pentru observarea stelelor duble. Am observat cateva duble/triple ''de vitrina'': Castor - Algieba - Cor Caroli - Izar/ Epsilon Boo ( separata la 150x dar culorile erau foarte spalacite ) - Delta Boo / 30x - Mu Boo / tripla superba la 150x - Nu Dra - Mu Dra - 16+ 17 Dra / tripla - Polaris - Iota Boo - Theta Boo - Pi Boo - Xi Boo - Intr-un petec de cer senin, am admirat culoarea oranj-rubinie a stelei Y CVn, care va intra curand in meniul meu de variabile - Tot cu greutate am gasit si roiul sferic M 13 care la 150x s-a vazut mare si cu aspect granulat dar nerezolvat. - La stele duble si la roiuri, focuserul a functionat lin si cu finete, reparatia a avut loc cu succes. O mica recapitulare: -Newtonianul D=148mm este iarasi functional datorita ajutorului lui Erwin, acesta fiind instrumentul meu de baza pentru stele variabile, impreuna cu binoclul 10x50mm. ( Asta e, recunosc ca sufar de ''telescodependenta'', imi plac telescoapele, imi place sa le vad, sa le am in preajma, pur si simplu sa la manuiesc. Deci asa program de variabile ''imi trag'' incat sa fie obligatorie folosirea telescopului in doze, ba chiar supradoze, cat mai masive. ) - Sunt pe cale sa finalizez o culegere de harti, un atlas de stele variabile similar celui intocmit de colegul nostru Alex / Herr Alien. Am dezvoltat ideea prin adaugarea la variabilele accesibile binoclului si a unor variabile care au minime ''adanci'', unele mergand dincolo de magintudinea 14mv sau chiar 15mv. Am mai adaugat si harti de cautare pentru fiecare variabila. Pe langa hartile AAVSO care formeaza baza, pentru multe dintre ele am inclus harti suplimentare de observare: frantuzesti de la AFOEV si englezesti de la BAA si Society for Popular Astronomy. ----------------------------------- Armand Popa 29 Apr 2024 10:34 ----------------------------------- Ce fain este să văd cât de activ este forumul în aceste zile senine cu Luna în descreștere. Iulian, felicitări pentru observațiile tale cu telescopul de 254mm. Se pare că și tu și telescopul aveți spor :) Nu rămân nici eu în urmă, nu tot timpul postez aici, dar să știți că atunci când e senin, eu ies. În cei opt ani de când fac activobservații astronomice, cred că nu am ratat mai mult de zece nopți senine fără să fac observații... Azi seara am reușit să observ două comete folosind telescopul dobsonian de 20 cm, sub un cer Bortle 3/4. Cometa C/2023 A3 (Tsuchinshan-ATLAS) se vede foarte ușor, ca o cometă mică, cu coma condensată, și se poate observa o ușoară alungire a comei, având aspectul unei stele defocalizate alungite într-o parte. Relativ bine vizibilă este cometa 13P/Olbers în constelația Taurus, undeva între stelele 94 Tauris și 44 Persei. Din păcate, cometa 13P se află deja un pic în lumina crepusculului, dar și asta este vizibilă cu aspect de galaxie, fără vreun detaliu deosebit. Cu acestea, am 21 de comete observate vizual de a lungul anilor. Pe lângă observațiile de comete, mi-am delectat ochiul cu 66 de galaxii din constelațiile Virgo, Bootes, CVn, UMa și Coma. Am lucrat și la completarea listei H400II, listă din care azi seara am reușit să observ 35 de galaxii, pe care le voi trece la topicul H400II. Cer senin! Armand ----------------------------------- iulian90 19 Mai 2024 15:19 ----------------------------------- Buna ziua tuturor. Aseara am iesit din nou la observatii cu telescopul Gigant 245/1280mm ,profitand de cerul senin curat, dupa o saptamana de vreme capricioasa cu nori. Insa nici aseara vremea nu a fost stabila, pe cer aparand la scurt timp pacla de nori stravezii ce acoereau partial si Luna si acaparand tot mai mult din aria cerului, dinspre sud-vest. In pofida paclei dezgustatoare seeing-ul a fost atat de bun, incat imaginea stelelor parea stabila si clara si in reflectorul de 245mm, cum rar se intampla. Am inteles imediat ca e vremea pentru observat stele duble dificile. Am luat la rand stelele duble luminoase si bine cunoscute si am inceput cu Iota Leo, la care companionul se vedea clar la grosismentul de 285x cu ocularul de 9mm si barlow-ul 2x, spre est de steaua principala vizibil mai slab luminos decat acesta. A urmat steaua Porrima din Virgo care se splita foarte bine in doua componente similare ca magnitudini,cu spatiu negru generos intre ele. Apoi Izar/ Epsilon Bootis, la care se observa bine companionul apropiat de steaua principala, de culoare mai rece decat steaua principala. Am mai observat steaua Rho Herculis, care se splita frumos in doua componente cu spatiu negru generos, una putin mai slab luminoasa decat cealalta, ambele de culoare alb-rece, apoi si Rasalgethi / Alpha Herculis, la care steaua principala se vedea de un portocaliu intens iar componenta B de culoare galben-portocalie. Am observat si steaua Marfik /Lambda Ophiuchi, la care componentele desi erau foarte apropiate intre ele, se splitau clar, cu spatiu negru bine vizibil intre ele. Apoi a urmat si dubla-dubla Epsilon Lyrae la care componentele A-B si C-D se splitau frumos intre ele, iar in afara de acestea am mai observat si componentele I (relativ bine) ,E si F relativ greu (pe un cer paclos) dar si componenta H destul de greu in conditiile de aseara. Am mai observat odata acest sistem multiplu cu Gigantul, in seara de 10 mai ,cand s-a vazut si aurora boreala de la noi, si cerul era mult mai curat decat aseara; atunci am putut observa toate componentele, de la A pana H la G, inclusiv stelele Debillisima, ultimele doua observandu-se greu. Aseara nu am reusit decat componenta H din ultimele doua enumerate, sa o observ din cauza paclei. Si "cireasa de pe tort" de aseara a fost o stea din constelatia Bootes; STF 1863, o dubla sub-arc, cu separatia dintre comnponete de doar 0,65 arc-secunde, pe care am reusit sa o splitez cu spatiu negru subtire intre componente la numai la grosismentul de 714x, cu ocularul Super MA de 3,6mm si barlow 2x. Am fost foarte incantat de acesta reusita, fiind prima stea sub-arc observata cu Gigantul de cand a fost finalizat. :) Desigur ca am mai observat doua stele sub-arc in trecut, dar cu telescopul de 150/1400mm, in constelatia Cefeu, avand in jur de de 0,8-0,9 arc-secunde, dar voi ajunge acolo in curand si cu Gigantul sa le observ, si voi cauta si alte stele sub-arc daca mai prind seri cu asemenea seeing de nota 8-9/10 pe scara Pickering, cum a fost aseara. ----------------------------------- Mircea Pteancu 19 Mai 2024 17:12 ----------------------------------- Iulian Aceasta este dovada suprema care atesta calitatea oglinzii Csatlos. Un rezultat sperat care acum este confirmat. Felicitari si spor la observatii ! Noi, la Arad, pe un cer foarte paclos, am observat aseara obiecte ''de vitrina'' in cadrul Astronomy Day 2024. Cerul nu a fost prietenos dar actiunea noastra a avut mare succes. Cer senin, Mircea ----------------------------------- nobody 19 Mai 2024 19:23 ----------------------------------- Iulian, grosismentul maxim rezolvant al telescopului tau este conform fomulei Gmr = o^laie ... Bravo ! :D Si "cireasa de pe tort" de aseara a fost o stea din constelatia Bootes; STF 1863, o dubla sub-arc, cu separatia dintre comnponete de doar 0,65 arc-secunde, pe care am reusit sa o splitez cu spatiu negru subtire intre componente la numai la grosismentul de 714x, cu ocularul Super MA de 3,6mm si barlow 2x. Am fost foarte incantat de acesta reusita, fiind prima stea sub-arc observata cu Gigantul de cand a fost finalizat. :) ----------------------------------- iulian90 19 Mai 2024 20:11 ----------------------------------- Multumesc domnu Mircea pentru felicitari. Intradevar, oglinda acestui telescop, facuta de Csatlos este una de buna calitate, putand rezolva fara probleme stele subarc precum cea de aseara. O sa incerc si cu duble mai stranse cu separatia de pana la 0,5 arc-sec. Lambda Cygni asteapta sa fie observata cu Gigantul. Si multe altele ca ea. :) Iulian, grosismentul maxim rezolvant al telescopului tau este conform fomulei Gmr = o^laie ... Bravo ! :D Si "cireasa de pe tort" de aseara a fost o stea din constelatia Bootes; STF 1863, o dubla sub-arc, cu separatia dintre comnponete de doar 0,65 arc-secunde, pe care am reusit sa o splitez cu spatiu negru subtire intre componente la numai la grosismentul de 714x, cu ocularul Super MA de 3,6mm si barlow 2x. Am fost foarte incantat de acesta reusita, fiind prima stea sub-arc observata cu Gigantul de cand a fost finalizat. :) :lol: :lol: Normal grosismentul maxim pentru telescopul Gigant ar fi de 490x, dar cum nu am oculare potrivite pentru acest grosisment, folosesc ce am, de aici rezultand alte grosismente mai mari sau mai mici decat cel maxim. Daca cu combinatia ocular 3,6mm si barlow 2x obtin 714x, doar cu ocularul de 3,6mm, fara barlow, obtin doar 357x deci sub grosismentul maxim iar cu celelalte oculare ,de 9mm in combinatie cu barlow 2x obtin doar 285x, iar in combinatie cu barlow-ul Bresser 3x un grosisment de 428x, totusi fiind mai mic decat grosismentul maxim. Mi-ar trebui un ocular de 5mm care folosit impreuna cu barlow-ul 2x sa dea un grosisment cat mai apropiat de cel maxim,sau putin mai mare, in acest caz 514x. Anul asta o sa imi cumpar un ocular de 5mm, deja am pus ochii pe unul de 5mm tip Plossl, de pe Astromagazin, nu prea scump. Ocularul Super MA 3,6mm, pe langa ca produce un grosisment prea mare pe telescopul Gigant cu barlow, sau prea mic fara barlow ,mai are si un camp AFOV ingust, de doar 35 grade si este tip Kellner inversat in combinatie cu o lentila negativa pe post de barlow dar care nu e acromata si care induce ceva cromatism, deci nu e prea stralucit. ----------------------------------- Mircea Pteancu 19 Mai 2024 21:13 ----------------------------------- Alea cu ''grosismentele maxime'' sunt abureli invidioase si ciudoase de navetist cu tramvaiul, stropit din cap pana-n picioare de ''jmekerul'' ce tocmai a trecut pe langa statie cu 240 km/h ... E culmea cu nebunii astia, doar toata lumea stie ca ''maximul'' este de 50 km/h. Tu te lupti sa obtii un ocular de 5mm. Stiu deci ca-i otara sadic sa spun asta dar, pentru asa telescop, de la 10mm in jos, trebuie sa ai oculare cu focale din mm in mm. Daca nu-i cu suparare, eu te ''desfatuiesc'' de Plossl 5mm. La F/D aprox. 5, un ortoscopic ar fi mult mai potrivit. Dar campul de 42 grade te va chinui. Asa ca, zic eu, de ce sa nu incerci sa obtii Planetary ? Vei avea comportament qvazi-ortoscopic pe vreo 95% din camp, plus camp aparent de 58 grade. Mircea ----------------------------------- mmarin 19 Mai 2024 22:11 ----------------------------------- N-aș recomanda un un plossl de 5mm nici dușmanilor, tre' să apropii ochiul atât de mult încât e imposibil să păstrezi lentila de ochi curată. Nici ortoscopicul nu-i mult mai breaz, la f/5 ai un câmp bine corectat cam cât gaura cheii. Cel mai ades foloseam combinația 10mm orto + Q-barlow 2.25x care îmi oferă imagine bine corectată pe 80% din câmp la f/6 plus un eye-relief decent. Oricum, chiar și în condiții atmosferice favorabile, rareori am simțit nevoia să împing magnificația mai sus, chiar și cu oculare de câmp larg. O imagine mai mică dar mai luminoasă pare să-mi ofere mai mult decât una mare și întunecată. Ocularul recomandat de Mircea Pteancu pare să fie o soluție bună, oricum nu poți folosi un ocular de câmp larg fără corector de comă - adică poți, dar câmpul util e tot de cca 40°. Aud lucruri bune de noile oculare flat de 60 - 65°, Erwin testează unul de 10mm. Ar putea fi o alternativă... ----------------------------------- nobody 20 Mai 2024 03:37 ----------------------------------- Alea cu ''grosismentele maxime'' sunt ... Atentie la formula propusa: Gmr = o^laie Detaliile figurilor de difractie sunt mai fine decat "rezolutia telescopului" ... ----------------------------------- Armand Popa 20 Mai 2024 08:31 ----------------------------------- Iulian, pentru grosismente mari, oculare nu prea scumpe ar fi ori seria Planetary de la Skywatcher, ori seria prefium flat field de la Lacerta. Pentru stele duble, cu planetary, obtin rezultate foarte bune. Am incercat si un premium flat filed de 5.5mm si mi-a placut Armand ----------------------------------- iulian90 20 Mai 2024 10:18 ----------------------------------- Ok , am inteles, deci un Plossl de 5mm nu ar fi cea mai buna alegere pentru telescopul de 245mm . Insa eu folosesc ocularele pe telescopul Gigant 245mm numai impreuna cu un barlow 2x care dubleaza focala telescopului , deci si raportul focal de la f/5,25 la f/10,5 si astfel oculare Plossl sau Kellner care sunt potrivite pentru rapoarte focale mari , pot fi utilizate fara probleme pe telescopul de 245/1286mm datorita barlow-ului care dubleaza raportul focal al telescopului in asa fel incat sa fie potrivit acestor tipuri de oculare . Daca le folosesc direct, fara barlow ,intradevar, sunt nepotrivite la raportul focal de f/5,25 , la unele apare coma pe margini (RK 20mm si TS Plosssl 9mm) dar si un soi de sfericitate, indusa desigur de oculare, nu de telescop, ceea ce nu se intampla cand le folosesc impreuna cu barlow-ul 2x. De aceea mizasem pe un ocular Plossl de 5mm care folosit impreauna cu barlow 2x ar da un grosisment de 514x , dar daca are un eye-relief prea mic , atunci imi voi indrepta atentia spre alte tipuri de oculare mai bune. Insa va dura pana ce imi voi putea lua un ocular destul de bun,din pricina bugetului . Iar in privinta grosismentului maxim folosit , uneori este necesar in grosisment destul de mare, apropiat sau putin mai mare decat grosismentul maxim teoretic la stele duble cu separatii la limita de rezolutie a telescopului , numai astfel pot fi rezolvate asemenea stele , daca nu chiar splitate. Aseara am avut iarasi ocazia sa ies cu Gigantul de 245/1286mm la observatii de stele duble , cerul fiind tot paclos dar mai curat decat alaltaseara si am observat urmatoarele stele duble: -Eta CrB . Separatie= 0.6" conform Stelle Doppie, mA= 5,64 mB= 5,95 PA=351 grade. A fost rezolvata si chiar splitata la grosismentul de 714x , cu spatiu foarte subtire intre componente. Componenta B se vedea aproximativ spre N de steaua principala. - HU 149 din constelatia Draco. Separatie=0.65" conform Stelle Doppie, mA=7,48 mB=7,62 PA= 270 grade. Si aceasta stea a fost splitata tot ci spatiu foarte subtire intre componente, care erau de culoare galbena. -STF 1816 din constelatia Bootes. Separatie= 0.29" :shock: conform Stelle Doppie si 0,5" conform catalogului aferent atlasului de stele duble al lui Taki. mA=7,43 mB=7,75 PA= 104 grade. Oricum aceasta stea nu a putut fi splitata dar se vedea ca o elipsa alungita, nici macar de forma cifrei 8, semn ca are componente lipite si foarte apropiate intre ele , aproape suprapuse. - STF 2 din constelatia Cepheus. Separatie= 0,96" conform Stelle Doppie, mA=6,68 mB=6,89 PA=13,8 grade. Aceasta stea a fost separata fara probleme, cu spatiu negru clar intre componente, se vedeau fain la grosismentul de 714x , insa la grosismentul de 285x (ocular TS Plossl 9mm si barlow 2x) componentele se splitau la limita. De aceea e necesar un grosisment destul de mare la stele duble stranse. In cazul celorlalte mentionate mai sus , nu au putut fi splitate la grosismentil de 285x ci doar la 714x in cazul de fata. -STF 13 din Cepheus. Separatie= 0,98" conform Stelle Doppie mA=7,03 mB=7,12 PA=46 grade. La fel ca si precedenta , se spliteaza usor cu acelasi spatiu negru destul de clar intre componente, care sunt insa mai putin luminoase decat in cazul lui STF 2. -44 Bootis. Separatie=0,53" conform Stelle Doppie, mA=5,2 mB=6,1 PA=210 grade. Si aceasta stea a putut fi splitata la limita, cu spatiu foarte subtire intre componente, aproape lipite, desi in atlasul Taki separatia era evaluata la 1,9" ,anul masuratorii era trecut 2006 in atlas, dar de atunci separatia s-a tot micsorat si astfel , conform Stelle Doppie a ajuns la numai 0,39" , data ultimei masuratori fiind in 2020 , valoarea de 0,53" pentru 2024 fiind interpolata. -STF 1863 din Bootes. Reobservata. La fel ca si alaltaseara, componentele au fost splitate cu spatiu negru foarte subtire. -Izar / Epsilon Bootis. Reobservata. S-a vazut mai bine componenta B aseara, de culoare alb-albastrui in contrast cu steaua principala de culoare galbena. -Epsilon Lyrae. Reobservata. Aseara cerul fiind mai curat spre nord-est am putut observa toate componentele, de la A pana la H si G, ultimele doua se vedeau la limita. -Miu Dra. O alta stea faina, cu spatiu generos intre componente la grisismentul de 714x. ----------------------------------- Mircea Pteancu 21 Mai 2024 13:59 ----------------------------------- Iulian E bine cum procedezi acum. Fa observatii cu ce ai si , in timp, vei reusi sa obtii si oculare mai fitzoase. Mi-ai dat idei ''imperialiste'' atunci cand ai descris rezolvarea lui Eta CrB. Aseara am incercat din nou si am rezolvat-o cu dobsonianul Toleascop 200mm. Am rezolvat-o pentru prima data in 2011, cu acelasi telescop, in aceeasi observatie cu Zeta Boo. A parut a fi o seara obisnuita si atunci, fara nimic special. Vazusem in atlas ca stelele aveau liniuta de ''dubla'', ceea ce intotdeauna m-a intarata, e ca la lup mirosul de sange. Virgil Scurtu imi povestise despre observatiile lui la Eta si asa am devenit atent la coltul acela de cer. Dar abia dupa observatie, am aflat cu cine am avut de a face. La Eta CrB am mai reusit observatii dar la Zeta Boo, nu. Habar n-am avut ca aceea va ramane singura mea observatie la Zeta Boo. Care, printre altele, este si spaima opticienilor profesionisti. Zeta Boo este una dintre stelele pe care isi testeaza optica de mare rezolutie- asa am citit undeva. Iar aseara parea a fi o seara naspa pentru observatii. Nici in vis nu m-as fi asteptat la imaginile vazute. Cer senin, Mircea ----------------------------------- iulian90 21 Mai 2024 20:29 ----------------------------------- Aseara am mai iesit cu Gigantul de 245mm si am mai observat niste stele duble, nu multe ,dar interesante, acestea fiind: -STT 338 din constelatia Hercules. S= 0.83" ( dupa Stelle Doppie), mA=7,21 , mB=7,38 , PA= 162 grade. S-a splitat relativ bine aceasta stea, cu spatiu clar vizibil intre componente. -STT 288 din Bootes. S= 0.89" ( dupa Stelle Doppie), mA=6,89, mB=7,55 , PA= 153 grade. Si aceasta stea s-a splitat chiar mai bine, avand componentele de culare galbena. -STT 298 din Bootes. S(A-B)= 1.2" ( dupa Stelle Doppie), mA=7,16, mB=8,44, mC=7,75 , PA (A-B)=191 grade S(A-C)= 120"( dupa Stelle Doppie),PA (A-C)=328 grade. De asemenea ,si la aceasta stea care este tripla, componentele A-B s-au splitat bine si componenta C s-a vazut relativ usoe la mare distanta de componentele A-B. La sfarsit am observat din nou sistemul multiplu Epsilon Lyrae si am vaut de data asta mai bine componentele E, F, Gsi H datorita cerului mai curat decat alaltaseara, desi Luna era mai luminoasa. In plus am mai orientat Gigantul si spre constelatia Cygnus, care se vedea spre N-E unde am observat roiul NGC 6910 din apropiere de steaua Sadr/ Gamma Cyg si am ramas uimit de cat de multe si dese stele se vad in roi, apoi am observat si roiul M 29 si am vazut o multime de stele slabe in acest roi pe langa cele mai luminoase. Stelele care in telescoapele de 150mm si 114mm le vedeam la limita, acum se vedeau mai bine si printre ele se vedea multe alte stele si mai slabe, invizibile pentru telescoapele de 150mm si 114mm. Apoi m-am "plimbat" de-a lungul constelatiei ,de la steaua Sadr inspre Albireo si m-am oprit si la micul roi IC 4996 la care am vazut mai multe stele pe langa cele 4-5 care erau vizibile in celelalte telescoape, printre care si o veritabila dubla. Steaua Albireo a fost ultimul obiect observat aseara cu Gigantul, componentele se vedeau destul de luminoase, A de culoare galbena ,B de culoare alb-albastrui cu tenta spre mov. ----------------------------------- Mircea Pteancu 25 Mai 2024 15:46 ----------------------------------- Iulian Pune-l pe Gigantul sa se zbarleasca la Lambda Cyg. Este o stea mai dificila decat pare daca judeci doar dupa separatie. O fi diferenta de magnitudini, o fi culoarea primarei ... ''je ne sais pas''. Aseara, Vineri 24 Mai , am continuat familiarizarea cu luneta RFT 60x380mm. Am folosit grosismentele si ocularele acestea : 15x / XCel 25mm + 38x / Plossl 10mm + 63x/ BCO 6mm. Regretabil dar familiarizarea n-a durat mult, cerul s-a innorat rapid din nou. Observatii: - Vega, langa care la SV se zarea o steluta dar era cam prea departata sa fi fost unul dintre companioni. -Eps 1-2 Lyr ca dubla STFA 37 cu separatie uriasa de 209''. Ma rog, nici marirea nu a fost prea mare la doar 15x. In schimb campul instelat de patru grade e ceva ce merita vazut. - Zeta Lyr era larg separata la 15x si nu-i de mirare. Chiar si binoclul Habicht 10x40mm separa larg aceasta dubla incat Zeta Lyr nu pot sa o folosesc drept stea de comparatie la observatiile cu binoclul a variabilei Beta Lyr. La fel face si cu Delta Cep. Vreau , nu vreau, dumnealui binoclul face dublele acestea arsice ... - In roiul Steph 1 se vedea in primul rand Delta Lyr ca dubla H 6 3, cu primara indecent de portocalie. Intre Delta 1 si Delta 2, se vedea o steluta de aprox. magnitudinea 9 si inca alte trei spre Sud. Deci, in total, sase stele. Numele roiului Steph 1 provine de la astronomul francez Edouard Stephan care la 1877 a descoperit qvintetul de galaxii care-i poarta numele. Asemenea mult mai modestului roi aici discutat. - Rho Her/ STF 2161 a fost rezolvat la 38x. La STT 329 invecinat nu s-a vazut companionul de 9,9mv. - M13 si M29 s-au vazut ca mici obiecte de puf slab luminos. Faptul ca nu am vazut companionul lui STT 329 o fi fost cauzat de nebulozitatea atmosferica deoarece langa M92 am vazut lantisorul de stelute. Dintre care, cea mai apropiata este de 9,8mv. - Beta Sco a fost rezolvata si separata ca dubla H 3 7. - Dar Niu Sco s-a vazut numai ca dubla H 5 6 nu ca o ''alta dubla-dubla'', asa cum se vede cu ''Ratusca cea urata''. - O placa de nori a acoperit deja cerul, lasand partial liber doar coltul de Sud-Est unde se vedea Antares in acelasi camp la 15x cu un asterism triunghiular de la Nordul sau. Azi aflu din Stellarium ca luneta RFT mi-a servit, cu acest asterism triunghiular, prima sa ''descoperire''. Musai trebuie sa revin in acel coltisor bantuit de scorpioni deoarece pe o arie de doar patru minute se afla un mic paradis de stele duble/multiple : Rho Sco /H 2 19, cu multi companioni + SEE 251 + Burnham 1115 + KOU 63. Poate unii din companionii lui H 2 19 vor fi vizibili cu luneta RFT. Burnham 1115 cu separatia de 0,3'' in nici un caz ... - Am admirat apoi indelung Luna intre nori afisand o paleta de culori si nuante aproape infinite intre gri albastrui, verde , ruginiu, galben si alb. Cam neastronomic dar acest spectacol de nedescris a fost si cel mai frumos. Noua jucarie incepe sa-mi placa tot mai mult. Mircea ----------------------------------- iulian90 26 Mai 2024 15:45 ----------------------------------- Desigur ca voi pune pune pe Lambda Cygni, dar deocamdata Lambda Cyg este prea jos pe cer pentru a scapa de turbulente atmoferice, chiar si la miezul noptii, asa ca mai trebuie sa astept sa mai urce dupa miezul noptii , ori sa observ steaua intr-o dimineata senina in zori, cand constelatia Cygnus se afla mult mai sus pe cer. :) Interesante observatiile cu luneta RFT de 60x380mm dl. Mircea. :) Aseara am iesit si eu la observatii cu Gigantul de 245/1286mm dar si cu Cavalerul Negru 130/900mm pus pe montura altazimutala cu un singur brat. Am testat doua oculare noi , unul de 3mm trimis de dl. MariusP, celalalt de 4mm mi-la adus de Erwin. Ocularul de 3mm de la dl. MariusP este un Super Planetary de la Williams Optics , avand un camp de 52 grade dar corectat foarte bine pana la margine. Ocularul se comporta foarte bine pe telescopul Gigant de 245mm, montat direct, fara barlow, deci suporta cu brio raportul focal de f/5,25 al telescopului Gigant. Dar ocularul de la Erwin, un TS UWA de 4mm, m-a impresionat si mai tare cu campul de 82 grade bine corectat pana la margini, fiind clona Nagler. Si acest ocular suporta foarte bine raportul focal f/5 al telescopului Gigant. Ocularul TS UWA de 4mm s-a dovedit foarte bun la obiecte de cer profund, de la galaxii , roiuri deschise mici , roiuri globulare si pana la nebuloase planetare . Ambele oculare au farmecul lor aparte, cel de 3mm fiind mai bun la stele duble ( cred ca si la planete, urmeaza sa fac ub test dimineata caci seara nube nicio planeta vizibila), cel de 4mm este mai bun la DSO. Pe Gigantul de 245mm obtin urmatoarele grosismente: -428x cu ocularul Super Planetary de 3mm si -321x cu ocularul TS UWA de 4mm. Aseara am observat urmatoarele obiecte: 1.Stele duble, observate cu ocularul Super Planetary de 3mm: -Izar/ Epsilon Boo. Companionul se vedea relativ bine de culoare rece foarte aproape de primara galbena. -Rasalgethi/Alfa Herculis. Steaua primara se vedea portocalie iar componenta B galbena. -Mu Draconis, se splita frumos, cu spatiu negru generos intre componente. -Epsilon Lyrae. Se splitau bine ambele componpente, atat Eps 1 cat si Eps 2 in cate doua subcomponente fiecare, cu spatiu generos. In afara de acestea mai erau vizibile si compnenta I relativ bine, componetele E si F relativ greu vizibile, si componentele G si H foarte greu vizibile. Aici am folosit si ocularul TS UWA de 4mm datorita campului mare. -95 Herculis, desi e o stea cu separatie relativ mare intre componente, a meritat observata cu Gigantul la marire mare cu ocularul de 3mm intrucat componentele aveau nuante diferite, componenta estica de culoare alb-rece ,componenta vestica de culoare alb-cald. Cu ocularul Super MA de 3,6mm diferenta de nuanta dintre componente nu prea era vizibila din cauza cromatismului. Comparativ cu ocarul TS UWA de 4mm , privitul prin ocularul Super MA 3,6mm pare ca privitul prin gaura cheii, asa de mic ce are campul vizual aparent fata de campul urias oferit de ocularul TS UWA de 4mm. Chiar si ocularul Super Planetary de 3mm are campul aprent mai mare decat campul aparent al ocularelor vechi care le am. -Polaris/Alfa UMa. Aici s-a vazut bine companionul cu ambele oculare. -Albireo/Beta Cygni. Desi este o stea cu separatie foarte mare pentri telescopul Gigant la mariri mari a meritat observata datorita doferetei de nuanta dintre componente, A de culoare alb - cald , B de culoare mai rece. -Delta Herculis. Si la acesta stea ,componenta B s-a vazut relativ bine, desi era mai slab luminoasa . 2 . Obiecte de cer profund observate cu ocularul TS UWA 4mm : -Roiul globular M 13, s-a observat bine, desi aparea destul de intunecat la grosismentul de 321x, dar se rezolva foarte bine in stele conponente de la margine pana in centru. -Galaxiile M 81 si M 82, se observau deasemenea bine, M 81 aparea luminoasa iar M 82 se vedea alungita. Am constatat faptul ca campul mare de 82 grade al ocularului TS UWA de 4mm, permite folosirea vederii periferice mai bine decat ocularele cu camp aparent mai mic. Roiul deschis NGC 6910 din Cygnus, dezbaluia o multime de stele slab luminoase in afara celor mai vizibile dispuse in sir usor curbat. -Roiul deschis M 29, se vedea si el bine, avand numeroase stele slab luminoase in componenta. -Nebuloasa planetara M 57 din Lyra, se vedea foarte bine in ocularul TS UWA de 4mm. Structura inelara se observa bine, mai ales in combinatie cu filtrul UHC. Langa nebuloasa, spre est se vedea si o stea slab luminoasa, care insa era mai bine vizibila cu ocularul Super Planetary de 3mm. Am folosit ambele oculare noi si pe telescopul Cavaler Negru de 130mm, observand o parte din stelele duble mentionate mai sus si imaginile sunt de neuitat, atat de clare si frumoase, cu discul Airy clar vizibil in mijloc , iar claritatea se mentine panpa la marginea campului la ambele oculare. Pe Cavalerul de 130mm obtin grosismentele de 300x cu ocularul Super Planetary 3mm si 225x cu ocularul TS UWA de 4mm. ----------------------------------- Mircea Pteancu 26 Mai 2024 17:47 ----------------------------------- Imi exprim toata stima si respectul prietenesc pentru Marius si Erwin pentru gestul foarte frumos pe care l-au facut prin donarea ocularelor ! Sa va rasplateasca Domnul inzecit, in primul rand cu sanatate si pace ! Iulian, felicitari, gata, acum esti foarte bine dotat cu oculare, sa le folosesti sanatos ! Sa nu-ti bati capul cu ''ocularele de babe'', cum bine le-a zis maiestrul zoth adica cele dintre 10mm si 20 mm. Nu spun ca nu sunt bune dar rar vei avea nevoie de asa ceva. Mai degraba eu, contrar celor sustinute, s-ar putea sa fiu nevoit sa folosesc mai des focale de 15-16mm. Inca nu stiu de ce dar grangurii din domeniul stelelor variabile sugereaza ocularul de 15mm ca o mare prioritate. Probabil ca observand variabile precum R Boo, care a luat-o abrupt la vale in ultima vreme, imi voi face o idee. Eu nu am buna vedere spre stelele joase din Sud. Ce zici, incerci o tura cu ''Gigantul'' in cuibusorul de duble din Rho Scorpii ? Ce vezi acolo ? Cer senin, spor la observatii, Mircea ----------------------------------- MariusP 26 Mai 2024 17:47 ----------------------------------- Ocularul de 3mm de la dl. MariusP este un Super Planetary de la Williams Optics , avand un camp de 52 grade dar corectat foarte bine pana la margine. Ocularul se comporta foarte bine pe telescopul Gigant de 245mm, montat direct, fara barlow, deci suporta cu brio raportul focal de f/5,25 al telescopului Gigant. Mă bucur că ocularul își face treaba! De ce zici că WO SPL 3mm are AFoV de 52 grade? Din specificații și din măsurătorile mele, ocularul are 55 grade... :roll: ----------------------------------- iulian90 26 Mai 2024 18:09 ----------------------------------- Multumesc pentru felicitari. :) Bineinteles ca voi mai folosi in continuare si ocularele vechi, cu exceptia celui SuperMA 3,6mm care va trece "in rezerva" (probabil il voi folosi la alte proiecte, microscop, spectroscop etc. ) dar mai mult pe telescoapele mai mici, ca Cavalerul de 130mm sau telescopul de 114mm. Pe Gigant de 245mm, voi folosi in continuare ocularul de 40mm ,care va servi la centrarea tintei pentru ocularele mai puternice, precum si noile oculare de 3 si 4mm si mai rar ocularul TS Plossl de 9mm, cel de 20mm RK Stock (provenit de la refractorul Bresser de 60/800mm) il foloseam rar si inainte pe Gigant, dar acum nu il mai folosi decat pe telescoapele mai mici. Referitor la vizibilitatea spre sud, da, am ceva vizibilitate spre sud pana la declinatia de aproximativ -30 grade , dar numai dintr-un singur loc din curte, in spatele casei. Dar in perioada asta Scorpionul nu se vede prea bine din cauza copacilor spre S-E. Desigur cand voi avea vizibiltate spre constelatia Scorpionului si voi mai prinde seri cu seeing bun voi incerca sa observ dublele din zona cu Gigantul. Dl. Marius, aveti dreptate, nu am mai tinut minte corect valoarea campului la ocularul WO Super Planetary de 3mm de cand m-am uitat la specificatii acum cateva zile , intradevar este de 55 grade. Oricum, campul acestui ocular este mai mare decat campul aparent al celui mai "wide" ocular din cele vechi care le aveam deja, si anume TS Plossl de 9mm, care are in jur de 50 grade. Aseara am privit prin ambele oculare cu ambii ochi si am comparat campurile aparente iar campul ocularului Super Planetary 3mm este vizibil mai mare decat cel al lui TS 9mm. ----------------------------------- MariusP 26 Mai 2024 19:07 ----------------------------------- Aseara am privit prin ambele oculare cu ambii ochi si am comparat campurile aparente iar campul ocularului Super Planetary 3mm este vizibil mai mare decat cel al lui TS 9mm. E o metodă precisă de a determina AFoV dacă ai un ocular cu câmpul cunoscut. Cu ceva experiență poți estima cu o precizie de 1-2 grade! :wink: ----------------------------------- Erwin 26 Mai 2024 22:29 ----------------------------------- Felicitări, Iulian, mă bucur că ocularul de 4mm se potrivește cu Gigantul, la mine în trusă mai mult șoma, nu am prea avut ocazia să-l pun la bătaie, pe telescoapele mici nu dă rezultate decât pe seeing foarte bun. ----------------------------------- Mircea Pteancu 01 Iun 2024 21:59 ----------------------------------- Miercuri 28 Mai, observatii cu mini-reflectorul azimutal D=72mm F/ 11, cu oglinda Csillag. Cerul era cuprins de nori, am reusit observatii de scurta durata in peticele de cer senin dintre masele de nori. Am folosit ocularul Barium 25mm / 32x si SPlossl 10mm / 81x. La ocularul Barium 25mm se observa usoara vignetare cauzata de noua secundara, mai mica decat precedenta. Scopul observatiei a fost validarea unei noi prisme ca oglinda secundara. Observatii: - Eps 1-2 Lyr numai ca dubla STFA 37 AB,CD si AI. - Zeta Lyr - Rho Her, rezolvata si separata dar nu si STT 329 din acelasi camp. Companionul acesteia de 9.88mv nu se vedea. - M13 ca un mic nor circular de ceata luminoasa - Algieba / Gamma Leo / STF 1424 AB frumos rezolvata si separata la 81x. - Xi UMa/ Alula Australis / STF 1523 cu separatia de 2,4'' a fost excelent rezolvata si separata la 81x. - Porrima / STF 1670 cu separatia de 3,3'' a fost un adevarat spectacol ceresc la 81x, o dubla impresionant de frumoasa ! - Alpha Her/ Rasalgheti / STF 2140, cu separatia de 4,7'' are o vraja, un farmec aparte datorita contrastului de culoare dintre primara rosiatica si companionul galben-verzui. - Norii deveneau tot mai densi. Doar un petec de cer din zona Zenitului mai era cat de cat senin. Am incheiat cu Alcor-Mizar, rezolvat cu mare pompa la 32x si la care se zarea si Sidera Ludovicianum si cu dubla extra - larga Dubhe/ Alpha UMa adica BU 1077 AC, poate singura dubla Burnham rezolvabila chiar si cu binoclul. Concluzie: noua prisma isi indeplineste bine rolul din punct de vedere al calitatii imaginii, mai ales ca rezolutie. Ocularele cu camp mai mare de 50 grade, precum Barium 25mm, sunt insa vignetate. Pentru evitarea vignetarii, voi folosi, pentru grosismente mici, oculare Kellner care au camp de 45 - 50 grade. Joi 29 Mai, care la mine se va serba de azi inainte drept Ziua Internationala a Zoomurilor, adica Zoom-Zoom Day. Asta deoarece atunci au ajuns ocularele zoom Svbony, unul model SV135 7-21mm iar celalalt model SV 170 10 - 30mm. Cerul a fost doar ceva mai bun ca cel de Miercuri iar telescopul folosit pentru primele teste ale ocularelor a fost dobsonianul Toleascop 200mm F/ 6,16. Scopul observatiei a fost determinarea starii ocularelor si a compatibilitatii cu telescopul meu, familiarizarea cu utilizarea lor si o sumara apreciere a calitatii. Observatii: - Izar / Eps Boo si Mu Boo, rezolvate si separate , ca dubla, respectiv ca tripla. Ocularele nu ridica nici un fel de probleme la focalizarea efectiva si se incadreaza in plaja de focalizare a focuserului. - M13 este deja partial rezolvat in stele la 59x / zoom 21mm si 123x/ zoom 10mm. Aceasta observatie mi-a dat aripi ... - Rho Her si STT 329 ca dubla - STF 1517, stea subarc cu separatia de 0,71'' de la Sud de Zosma/ Delta Leo, s-a vazut ca cifra ''8'' la 176x/ zoom 7mm - Gamma Leo / STF 1424 a prezentat componentele A,B,C si D. Companionul E din FYM 38 CE nu a fost vizibil. - Delta Boo, Alula Australis, Alula Borealis au fost rezolvate si separate. - In sistemul Eps 1-2 Lyr s-au vazut componentele A,B,C,D,I. - Steph 1 a prezentat caracter de roi stelar deschis. - La planetara M57 s-a vazut forma de inel si zona interioara mai slab luminoasa. - Planetara NGC 6210 de langa Beta Her a fost bine vizibila cu ambele oculare. Steaua tripla STF 2094 din acelasi camp cu planetara a fost rezolvata de ocularul 10-30mm la 123x si separata la 176x de ocularul 7-21mm. - Am reobservat Alpha Her - Roiul IC 4665 din Ofiucus are un diametru aparent de 70 minute, deci este prea mare pentru zoomurile testate. La focala de 21mm/ 59x am un camp de 41 minute de arc cu modelul SV 135 deoarece campul vizual aparent este de 40 grade. Ocularul SV 170 are la focala de 30mm un camp vizual aparent de numai 33 grade. Asadar, la grosismentul de 41x, campul real este de 48 minute. Diferenta nu pare si nici nu este mare dar IC 4665 este mult mai ''sexy'' prin acest ocular. Cele doua stele duble din acest roi, accesibile telescoapelor pitice ( cum sunt ale noastre), adica STF 2212/ 3,3'' si STF 2216/ 27,3'', au fost rezolvate de ambele oculare, la 123x / SV 170 si la 176x/ SV 135. - Am incheiat cu rezolvarea si separarea la 176x / SV 135 a stelei duble Lambda Oph/ STF 2055 AB cu separatia de 1,3''. Concluzii: ambele oculare zoom sunt compatibile optic si mecanic cu dobsonianul Toleascop 200mm. Imaginea stelelor este ceva mai stransa, mai compacta in modelul SV 135 7-21mm decat in modelul SV 170 10-30mm. De asemenea, rezolutia pare a fi usor mai buna in modelul SV 135. Insa campul vizual real este mai mare in modelul SV 170 10-30mm. La 41x / 30mm, campul real al modelului SV 170 este de 48 minute fata de 41 minute al modelului SV 135 la 59x/ 21mm. La fel, la focala cea mai scurta: 25 minute la 123x/ SV 170 fata de 19 minute la 176x/ SV 135. Aberatiile sunt bine controlate pana la marginea campului in ambele oculare, imaginea stelelor ramanand circulara pe tot parcursul tranzitarii campului vizual - telescop dobsonian fara urmarire. Boneta ocularului SV 170 este reglabila ca inaltime, ca la ocularele Radian si Planetary, ceea ce face, dimpreuna cu campul nitel mai mare, ca experienta observationala sa fie mai placuta, mai prietenoasa. O mica nota de atentionare: am analizat cu atentie specificatiile inainte de a comanda ocularele. Sunt bucuros sa constat ca asteptarile fata de ocularul 10- 30mm nu mi-au fost inselate. Dar acest ocular NU este destinat telescoapelor astronomice. Acest ocular este destinat pentru observatiile ''pasararilor/ birderilor'', de pana la 60x , prin lunete terestre, unde banuiesc ca bifeaza pozitiv la toate capitolele. Este cam ca si ginul, ori iti place , ori nu ... Mircea ----------------------------------- CristiB 01 Iun 2024 22:11 ----------------------------------- . Acest ocular este destinat pentru observatiile parararilor, de pana la 60x , prin lunete terestre, unde banuiesc ca bifeaza pozitiv la toate capitolele. Este cam ca si ginul, ori iti place , ori nu ... Mircea Mircea mi-am sucit creerii in toate pozitiile si am ajuns la o anumita presupunere. parararilor e echivalentul maririlor? Cu ginul a fost mai usor, prefer palinca! 😊 ----------------------------------- Mircea Pteancu 01 Iun 2024 22:52 ----------------------------------- cristib Imi cer scuze, am gresit dar am corectat ulterior. Este vorba de ''pasarari'', cei care iubesc si observa pasarile. ''Birder'' in English. Cand voi avea ocazia, am sa testez zoomul 10-30mm si pe luneta ''zoth'' D=90mm F= 600mm, sa vedem daca presupunerea mea cu bifatul pozitiv se va confirma. Dar nu pe ... pasarici voi face testele ci tot pe stele. In privinta zoomului 7-21mm sunt mai relaxat, acesta a facut valuri si se scalda in review-uri si aprecieri pozitive. Celalalt este ''marea necunoscuta''. Mircea ----------------------------------- CristiB 01 Iun 2024 23:03 ----------------------------------- Acum e logica virgula din propozitia respectiva! 😊 Cu ocularele alea pot fi facute multe experimente. De exemplu cele doua SV ar putea fi folosite cu un binocular pentru telescoape? Teoretic ambele acopera o plaja de focale simetrice, chiar daca inceputul si sfarsitul suna altfel. ----------------------------------- Mircea Pteancu 02 Iun 2024 13:53 ----------------------------------- Nu am experienta cu zoomuri pe binoculare. Dar cred ca Mark IV de la Baader ar fi mult mai potrivit din cauza clichetului care indexeaza distantele focale. Dar doua bucati, hm, costa ceva ... Zoom-urile Svbony ar merge eventual folosite numai la focalele extreme. Modelul SV 135 insa ar fi prea puternic la focala de 7mm. Svbony 170 suna mult mai bine, folosit doar la f=30mm si f=10mm. E doar o parere fara nici un experiment care sa confirme. Mircea ----------------------------------- nobody 02 Iun 2024 15:03 ----------------------------------- Cred ca s-a referit sa la incombini pe amandoua, cel de 10-30 impreuna cu cel de 7-21, pe acelasi telescop, in acelasi timp. S-ar putea ca o mare parte din fotoni sa refuze sa intre in tub, daca nu chiar sa faca cale intoarsa la stelele de unde au venit, stele care poate nici nu mai exista. ----------------------------------- CristiB 02 Iun 2024 15:19 ----------------------------------- Da, la asta m-am referit, ambele au o plaja comuna 10-21. Dar daca fug fotonii... Ca un exemplu, ambele pot fi setate pe 15mm , sau orice valoare intre 10-21 mm si sa fie folosite impreuna cu un binocular pe telescop. ----------------------------------- Mircea Pteancu 03 Iun 2024 13:20 ----------------------------------- Dar campul vizual aparent difera deci si cel real pe cer vazut prin fiecare tub. Corectia aberatiilor difera. Deci ai avea senzatia in ochiul care ar privi prin ocularul mai putin corectat ca umbla prin fata lui o musca. Nu ar dura mult si ai simti nevoia sa spargi ceva ... Mircea ----------------------------------- Mig71 09 Iul 2024 07:17 ----------------------------------- Salut, Sambata seara la Luica a fost un festin astronomic. Cerul a fost senin dar fara o transparenta buna, cu ceva umiditate si seeing slab. Ne-au vizitat si mistretii, stateau cam aproape de noi dar am scapat nevatamati. Am folosit SW250 Dobson si oculare Celestron XCell 25 mm si 9 mm. Lista obiectelor observate este lunga dar se putea si mai lunga dar am preferat si sa revin si sa admir ce deja obsevasem. Pentru cautare am folosit Starsense care a functionat excelent, mereu am avut tinta cautata in cautatorul optic sau chiar in ocular. Am privit M4 , M80, M5, M10, M12, M14, M9, M22, M13, M3, M81, M82, M51, Omega nebula, Lagoon nebula,Dumbel Nebula,Ring Nebula,Roiul Ratei Salbatice,Roiul deschis din Sagetator, galaxia Andromeda,Roiul dublu din Perseu. A fost o seara frumoasa , sper sa mai iesim vara aceasta la Luica, Caleea Lactee se vedea super. Gelu ----------------------------------- mihai_mail_ro 09 Iul 2024 10:14 c9 ----------------------------------- Am fost cateva zile la locatia de langa Valenii de Munte, B4, de data asta cu C9.25 pe montura iOptron AZ Mount Pro. Folosind lista de "best of" din SkySafari am vazut urmatoarele targeturi (durata cam 3 ore): M51, M57, M27, M20, M8, M97, NGC457, NGC7789, M6, M81, NGC7662, M33, M13, M16, Saturn, M102, NGC4565, M11, NGC6946, NGC6543, M63, M27, M17 Pe primul loc la observatia vizuala asi pune star clusters (atat globular cat si open star cluster, mai ales Wild Duck) si nebuloasele care se vad colorat in oculare (Ring nebula, Cats Eye, Blue Snowball). Urmeaza apoi nebuloasele necolorate si galaxiile pe care din pacate nu am reusit sa le vad cu detalii prea multe. In particular M51 se putea vedea cu o idee de detalii la brate si forma circulara dar fara contrast suficient, imaginile cu camere astrofoto chiar si la expuneri de 1 minut avand deja detalii mai multe si contrast mai bun. Am comparat imaginea vizuala la M51 prin C9.25 cu cea de data trecuta prin Dobson 16" care era mai luminoasa evident dar nu atat de detaliata la bratele galaxiei incat sa spun ca diferenta era mare. O remarca deosebita referitor la binoclul Quantum BT100 cu oculare 24mm UFF (la 90 de grade) care a dat senzatia de plutire in spatiu prin zonele foarte dens populate din Calea Lactee la un camp de 3 grade. ----------------------------------- Mircea Pteancu 11 Iul 2024 11:29 ----------------------------------- Mihai Felicitari pentru observatii ! As participa cu placere la o discutie mai in detaliu dar termenii in romgleza ma impiedica sa inteleg bine mesajele. Cer senin, Mircea ----------------------------------- mihai_mail_ro 11 Iul 2024 12:16 multumesc ----------------------------------- Multumesc, Mircea sunt probabil influentat de forumul Cloudynights pe care il citesc in mod frecvent si unde am cam 200 de postari, imi vine mai usor sa zic "star clusters" decat aglomerare de stele, pentru mine cel putin parca nu are acelasi inteles ----------------------------------- nobody 11 Iul 2024 15:52 ----------------------------------- Satra de stele, din romgleza se scoate gleza, ca sa ramane numa' romul. Pirande cu puradei, la alea mai rasfirate. ----------------------------------- Mircea Pteancu 12 Iul 2024 13:47 ----------------------------------- Mihai Nu vreau ca tu, sau alti colegi care folosesc romgleza sa se supere dar iata efectul: uitam limba materna. Termenul romanesc este ''roi stelar'' care poate fi ''sferic sau globular'' sau ''deschis'', nu ''aglomerare stelara''. Nu am doctorat in limba lui ''Scutura-lance'' dar nici nu am absolut nimic impotriva sa conversam numai in engleza. Sau in romana. Sa le amestec este ceea ce nu-mi place. Tu, ca oricare alt coleg, ai libertatea sa scrii cum iti place. Dezavantajul este al meu, intr-o discutie in care se foloseste romgleza imi piere cheful sa particip. Tie ti-am semnalat acest lucru pentru ca esti printre cei cu care as vrea sa ... ''chipintaci''. Mircea ----------------------------------- Erwin 14 Iul 2024 15:52 ----------------------------------- Vineri seara am fost la o scurtă sesiune de observații la Fundulea cu câțiva colegi din grupul din București, printre care Juliano și MarianM. Zic scurtă pentru că am avut multă lumină de la Lună, oraș și crepuscului târziu la începutul serii apoi ne-au gonit tractoarele uriașe ca în filmele de groază. Am aruncat repede ocularele și telescoapele în portbagaje și am demarat în trombă. Am observat desigur Luna aflată înainte de primul pătrar și am avut noroc de seeing bun. Am avut newtonianul Hinds și am testat cred că pentru prima oară de la achiziție, ocularul DeLite de 4mm. Cu toate că mărirea era prea mare pentru seeing-ul efectiv, detaliile lunare fiind soft, la Izar și alte câteva duble și-a arătat potențialul. Între Lună și duble m-am chinuit să observ o serie de roiuri și nebuloase, cam greu de găsit pentru că am uitat căutătorul optic acasă, am folosit doar RDF-ul și SkySafari pe telefon pentru orienare. M-am rezumat doar la cele bine cunoscute și mai simplu de găsit. Transparența a fost slabă iar când s-a întunecat bine au aprins tractoriștii luminile, erau la orizont, i-am ignorat o vreme cât au staționat. Cu toate astea pot spune că a fost o ieșire bună, am testat oculare, am revăzut multe obiecte frumoase. O listă incompletă: M3, M13, M15, M22, M31&32, M57, M71, M81&82, M92, Wild Duck, Sagitarius Star Cloud, Lagoon&Trifid, Omega, Eagle, apoi dublele Delta Delfin, Albireo, Gamma Andromeda, Izar, Epsilon Lyra. M4 nu l-am putut observa, cerul era lăptos în zona Antares. ----------------------------------- Mircea Pteancu 14 Iul 2024 16:19 ----------------------------------- Erwin Pentru conditiile descrise, ai avut totusi o sesiune reusita. Felicitari ! A fost de un milion de ori mai reusita decat daca stateai acasa si nu faceai observatii, zic eu. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Erwin 15 Iul 2024 11:45 ----------------------------------- Mulțumesc, Mircea! Am uitat să menționez că temperatura a scăzut binișor, la început a bătut un pic și vântul, apoi a fost chiar bine. Zero umezeală la sol. Desigur, m-am ales cu câteva înțepături de țânțari chiar dacă m-am dat cu soluție repelentă. A fost foarte bine, mai ales că nu am ieșit demult, fiind destul de prins cu alte treburi. Cer senin! ----------------------------------- iulian90 24 Iul 2024 18:09 ----------------------------------- Buna seara tuturor. Cu toate ca in luna Iulie am facut observatii mai rar, aseara am iesit din nou cu telescopul Gigant 245/1286mm la observatii. Mai intai am observat cateva stele duble, printre care: -44 Bootis - separata la limita, cu spatiu subtire intre componente. Companionul B vizibil spre SW de steaua principala. -Eta CrB - rezolvata la limita, componente lipite intre ele cu aspectul cifrei 8. -Omicron CrB - separata usor, cu separatie foarte mare intre componente, companionul B vizibil spre N de steaua principala. -Lambda Cyg -a fost in sfarsit splitata datorita seeing-ului bun, companionul B fiind vizibil spre N de steaua principala, intre primul si al doilea inel de difractie, vizibil mai slab luminos decat primara, de aceea Lambda Cygni nu e usor de splitat daca seeing-ul nu e bun, desi are o separatie de peste 0,9",dar aseara seeing-ul a fost bun si steaua a fost splitata. Apoi am lasat stelele duble si am observat si cateva asterisme, printre care: -Mini-Coathanger - situat in constelatia Ursa minor, nu departe de steaua Epsilon UMi, se aseamana cu adevaratul Coathanher/Cr 399 din constelatia Vulpecula, insa e mai mic si cu mai putine stele (in jur de 11), mai slab luminoase. -The Shark - situat in Ursa Minor in apropiere de steaua Eta UMi, are cam 20 stele din care 12 sunt mai luminoase. -Arrowchain - situat in constelatia Sageata, mai la S de roiul globular M 71, are cateva stele ce compun un "V",cu varful spre S. -Leiter4 - tot in Sageata, mai la E de steaua Gamma Sge, este greu de recunoscut in multimea de stele din zona, dar am remarcat un grup de 5 stelute in forma de C, mic de 2-3 arc-min. -Button Hook - situat in constelatia Scutul, se remarca printr-un grup de 5 stele printre care 2 duble cu separatie mare. Nu departe de acesst asterism am dat si de un mic roi deschis ,NGC 6683, chiar foarte mic pentru un roi deschis si compact, avand cam 5-6 stele slab luminoase. -Backwards - situat in constelatia Hercules, la S-W de steaua Zeta Her, are 15-16 stele din care una mai luminoasa. -Markov1 - tot din Hercules, in imediata apropiere de steaua Xi Her, are 17 stele din care 7 mai luminoase si o dubla cu separatie larga. -Ruby Ring/ Webb Wreach - in Hercules, dar intre de stelele 100 Her si 89 Her, sunt doua asterisme aproape suprapuse, greu de deosebit intre ele, dar cel putin unul ,Ruby Ring, se remarca printr-un mic grup de 6-7 stele dispuse in arc de cerc. Si cateva obiecte de cer profund: -IC 4996 - micul roi deschis din constelatia Cygnus, are 8 stele, din care 3 mai luminoase, din care o dubla relativ luminoasa, asimetrica. -NGC 6871 - roi deschis din Cygnus, are peste 30 de stele din care una mai stralucitoare si 8 relativ luminoase. -Biur2 - un alt roi deschis din Cygnus,relativ mic, are in jur de 20 stele, din care 3 mai stralucitoare. -NGC 6883 - roi deschis din Cygnus foarte mare si extins, avand 35-40 stele. -NGC 6905 Blue Flash - o nebuloasa planetara din constelatia Delfinul, este relativ bine vizibila cu filtru UHC, slab luminoasa, mica de forma rotunda, cu aspect de haltera difuza la privire mai atenta. ----------------------------------- iulian90 27 Iul 2024 18:05 ----------------------------------- Aseara ,dupa o dupa-amiaza furtunoasa si cu grindina cerul s-a limpezit rapid pe la ora 23 si era foarte curat, aproape cristal, se vedeau multe stele cu ochiul liber, asa ca nu am rezistat tentatiei si am scos rapid telescopul Gigant afara la observatii, desi nu eram pregatit crezand ca nu sunt sanse de inseninare dupa o asa zi furtunoasa, dar vremea intotdeauna ne ofera surprize, chiar si in sensul cel bun, nu numai in cel prost. :) Dupa ce m-am instalat rapid postul de observatie in curte am inceput rapid observatiile si am ales mai intai obiecte de cer profund, printre care: -Galaxia M 102 din constelatia Draco. Reobservata. Este bine vizibila si relativ luminoasa, de forma eliptica. -Galaxia NGC 5907 din constelatia Draco. Reobservata. Este greu vizibila, foarte slab luminoasa si foarte subtire. -Galaxia NGC 5985 din constelatia Draco. Reobservata.Este relativ greu vizibila si slab luminoasa, de forma eliptica, insa cu centru cvasi-stelar. -Galaxia NGC 6015 din constelatia Draco. Este o galaxie nou descoperita aseara, insa greu vizibila, foarte slab luminoasa, de forma mai mult circulara si difuza. -Roiul globular M 2 din constelatia Aquarius. Este foarte bine vizibil, luminos, relativ mare si rezolvabil in stele pana aproape de centru, stele mai finute decat cele din M 15, M 5 sau M 3. -Veil Nebula din Cygnus. Reobservata. Parti din NGC 6992 si NGC 6995 erau mai clar vizibile aseara pe cerul de cristal decat in alte seri, formand un arc. Am mai observat si NGC 6960 de langa steaua 52 Cyg. -Roiul deschis M 29 din Cygnus.Reobservat. Aseara roiul M 29 oferea o priveliste de neuitat, cu stele slabe si foarte slabe mai bine vizibile decat in alte seri, amestecate cu cele mai luminoase care formeaza asterismul roiului . Cea mai slaba stea din componenta roiului are magnitudinea de 14.2 , situata putin mai la E de steaua HD 229239 de mag. 9 din coltul estic al "dreptunghiului" din acest roi. In afara de acestea am mai reobservat si cateva obiecte din Sagetatorul: M 8 din nu a fost prea bine vizibil intrucat deja incepea sa dispara dupa coltul acoperisului casei vecinului, dar M 20 Trifid, a fost chiar mai bine vizibila decat data trecuta , aspectul de "petale" fiind mai bine distins, cu ocularul de 20mm si filtrul UHC, la grosismentul de 128x. In schimb M 17 Swan Nebula m-a fermecat , intr-atat de fain ce se vedea pe cerul curat de aseara, aspectul ca de lebada se vedea clar pe fundalul mai intunecat al cerului de aseara, plus roiul invecinat, cu filtrul UHC si ocularul de 20mm si mai ales cu cel de 9mm la grosismentul de 285x, combinat cu filtrul UHC. Chiar si nebuloasa din M 16 era mai bine vizibila, ca ceva difuz ce inconjura o parte din roiul asociat. Am observat si nebuloasa NGC 6818 Little Gem, dupa ce am incercat sa observ si Galaxia lui Barnand / NGC 6822 fara suscess insa. Nebuloasa Little Gem in schimb se observa bine, cu filtru UHC si la grosismentul de 285x nebuloasa parea sa aiba un aspect inelar foarte sters. Apoi am lasat obiectele de cer profund si am inceput cu stele duble, intrucat si seeing-ul a fost bun ,nu numai transparenta ,cum rar se nimereste si am observat urmatoarele stele duble: -Lambda Cyg, relativ usor de splitat, companionul parca era mai clar vizibil decat data trecuta, spre N de steaua principala. -Zeta Aqr, desi cam jos pe cer spre S-E,a fost foarte usor de splitat ,cu spatiu generos intre componente, aproape egale in magnitudine, foarte fain se vedeau. -Miu Cyg, aflata la granita constelatiei Cygnus cu Pegasus, aceasta stea s-a splitat frumos, companionul se vedea spre N-N-W de steaua principala separatia fiind totusi mica intre componente cu spatiu relativ subtire. Pentru celelalte instrumente aceasta stea era una dificila, rezolvabila la limita, dar cu Gigantul a putut fi splitata frumos. Ultimul obiect observat aseara a fost planeta Saturn, vizibila spre S-E dupa miezul noptii destul de jos pe cer, dar datorita seeing-ului bun planeta s-a vazut clar, foarte frumos, cu inelele aproape pe cant vizibile, ceva ce m-a impresionant mult, intrucat de cand ma ocup cu astronomia nu mai vazusem planeta Saturn in aceasta faza, cu inelele pe cant. O perioada cand planeta Saturn s-a mai vazut in aceasta faza a fost in anii 2009-2010, o perioada in care inca nu incepusem cu astronomia ,abia cu patru-cinci ani mai tarziu (in 2014) observasem pentru prima oara planeta Saturn cu primele lunete cu obiectiv simplet confectionate de mine, si atunci planul inelelor era mai inclinat, inelele nu se vedeau deloc pe cant. In afara de discul si inelele planetei Saturn am mai observat si catva sateliti ai acesteia, printre care Titan si Tethys la est de discul planetei si Rhea la vest de acesta, insa am mai observat ceva obscur intre Rhea si discul planetei Saturn, iar Stellarium mi-a confirmat faptul ca ceva totusi exista acolo, fiind vorba de satelitul Enceladus care era vizibil in acea pozitie vazuta de mine, deci e pentru prima data cand vad acest satelit, gratie telescopului Gigant. Am folosit ocularele TS UWA de 4mm si WO Super Planetary de 3mm pentru observarea planetei si cel din urma mi-a oferit cele mai bune detalii la planeta, desi are campul mai mic, deci chiar este conceput pentru observarea planetelor, foarte bun ocularul Super Planetary de 3mm . Celalalt ocular, TS UWA de 4mm este bun si el la planete oferind o corectie buna pana la marginea campului dar s-a dovedit mult mai bun la observarea obiectelor de cer profund si in special a roiurilor deschise sau globulare datorita campului aparent urias de 82 grade. Si la stele duble s-a dovedit un aliat de nadejde , folosit in combinatie cu barlow-ul de 2x obtin un grosisment de 643x ,dar datorita campului mare de 82 grade, pot nimeri stelele de interes fara sa mai fie nevoie sa il schimb cu un alt ocular de focala mai mare in timpul cautarii si centrarii ,mai ales daca am cautatorul colimat precis cu telescopul, e de ajuns sa centrez steaua in mijlocul reticulului si aceasta apare si in campul ocularului TS UWA 4mm la 643x,chiar daca nu in centru ci mai spre margine, astfel pot avea o rata mai mare in observarea stelelor duble trecand mai rapid de la una la alta. ----------------------------------- Erwin 27 Iul 2024 19:22 ----------------------------------- Felicitări, Iulian! Mă bucur că ocularul TS UWA de 4mm îți oferă imagini bune, pe telescoape mai mici nu este grozav. Desigur, seeing-ul trebuie să fie foarte bun pentru astfel de magnificații. Mai ales că în loc să vezi bine detalii poți să vezi "scafandrierii" din proprii ochi când te uiți la obiecte luminoase precum Luna sau planetele mari. Spor la observații! ----------------------------------- Mircea Pteancu 27 Iul 2024 20:56 ----------------------------------- Iulian Excelent raport de observatii, o lectura foarte interesanta ! Cu galaxia lui Barnard am si eu dificultati. Nebuloasa Little Gem este observabila chiar si cu telescoape mici dar Galaxia lui Barnard, ba, cu nici unul din telescoapele mele. Tot stau si ma crucesc cum de o fi descoperit-o Barnard cu o luneta de 6 inch !? Little Gem am observat-o prima data in 17 Sept. 2018. Apoi stiind ce si unde sa caut, am revazut-o pe 18 August 2019 cu dobsonianul pitic ''Ratusca cea urata'' D= 125mm F/ 6.9. Felicitari pentru observatia lui Saturn, mai ales a satelitilor sai. Ma bucur si eu ca ai, in sfarsit, dotare ca lumea. Vineri 26 Iulie am facut observatii cu dobsonianul Grond D = 250mm F/ 4,8. Am vrut sa am un inceput lejer cu IC 4665. Apoi am continuat , observand mai ales in Ophiucus si Sagittarius: - M10, M12, M22, M28, M8, M20 -numai stelele, M21, M24, M25, M23, M18, M17, M16, Lambda Sgr ca dubla, NGC 6638 de langa Lam Sgr, Lambda Oph ca dubla, Tau Oph ca stea multipla, Cr 394, NGC 6716, M14, M11, M26 cu aprox. 20 de stele, NGC 6664 si am incheiat cu roiul sferic slab luminos, dar superb, NGC 6712. Nu am avut ocazia sa defilez cu prea multe oculare. Am folosit indeosebi XCel 25mm la 48x pentru cautare si ocularul zoom Svbony 7 - 21mm care s-a descurcat suspect de bine la F/4,8. Oare il parasesc pe moshu Mircea pretentiile si fitzele cu privire la oculare !? Sau chiar e bun mikutzu din Hong Kong ? La M24 a fost musai sa folosesc Q70 f= 32mm. La duble si roiuri, pentru mariri mai mari, am folosit Radian 5mm pentru 240x. Un moment deosebit a fost la 22:30 ODV cand am vazut parte din trecerea ISS pe o coarda, de la NV la SE. Am reusit sa vad la 48x corpul de forma rectangulara si doua apendice care cred ca sunt panouri solare. Atasez poza gasita in buzunarul unui calator in timp, prezentand reflectorul Grond in cursa de aclimatizare si schita lui ISS de aseara. Cer senin, Mircea ----------------------------------- iulian90 29 Iul 2024 21:09 ----------------------------------- Multumesc tuturor pentru felicitari. :) Barnand sigur a avut un cer mult mai negru in acea vreme in care a trait decat avem noi in ziua de azi, de aceea a putut descoperi acea galaxie care-i poarta numele, cu instrument de numai 6 inci. Am constatat ca in spatele curtii de unde mai fac observatii vad noaptea in jur aproape ca o pisica, intr-atat de mult ce a crescut poluarea luminoasa, desi nu bate nicio sursa de lumina direct, numai de la lumina difuza a cerului poluat vad peisajul, casa, magazia, aleea, iarba si diferite lucruri lasate pe jos, iar acum 6-8 ani trebuia sa fiu atent pe unde calc, asa de intuneric era in spatele curtii, nu mai vorbesc la inceput, acum 20 de ani cand m-am mutat in zona, cand nu era nici iluminat public pe strada, era bezna noaptea in curte , dar atunci nu ma ocupam inca cu astronomia ... In ultimele doua seri am iesit cu Gigantul la observatii, cerul fiind bun si fara Luna. In seara de 27 iulie am observat numai obiecte de cer profund, acestea fiind urmatoarele: -Nebuloasa planetara NGC 7008 Fetus din constelatia Cygnus. Este relativ bine vizibila cu filtru UHC, relativ mare, de forma eliptica, in apropierea sa fiind si o stea dubla relativ luminoasa. In drept cu nebuloasa planetara am mai zarit 2 stele slabe. -Roiul deschis NGC 6919 din constelatia Cygnus. Are 15-16 stele, fiind relativ mic si compact. -Roiul deschis M 39 din constelatia Cygnus. Este mare si extins, relativ dispersat si are peste 30 de stele din care 13 mai luminoase. -Roiul deschis NGC 7062 din constelatia Cygnus. Este relativ mic, relativ compact, cu 12 stele slab luminoase, din care 2 mai ceva mai luminoase decat restul. -Roiul deschis NGC 7082 din constelatia Cygnus. Este mai mare si mai extins, avand 18-20 de stele din care 4 mai luminoase. -Roiul deschis NGC 7243 din constelatia Lacerta. Are 28-30 de stele (din care 10 mai luminoase si o dubla luminoasa si simetrica cu separatie larga) fiind mare si extins. -Roiul deschis NGC 7209 din constelatia Lacerta. Un roi frumos, relativ mare dar mai compact, cu vreo 25 de stele relativ slab luminoase. -Roiul deschis NGC 7295 din constelatia Lacerta. Este mic si compact, avand numai 8 stele din care una mai luminoasa. -Roiul deschis NGC 7789 din constelatia Cassiopeia. Este relativ mare, format din 30 stele slab luminoase. -Roiul deschis M 52 din constelatia Cassiopeia. Este unul dintre cele mai vizibile roiuri deschise din Cassiopeia, fiind relativ mare dar mai compact, avand in jur de 30 stele din care una luminoasa aproape de centrul roiului si cateva duble cu separatie mica. -Roiul deschis NGC 7510 din constelatia Cassiopeia. Un roi foarte frumos, mic si compact, avand ingramadite in jur de 15 stele ,din care 6 mai luminoase. -Nebuloasa NGC 7635 Bubble din constelatia Cassiopeia. Este greu spre foarte greu vizibila doar zona cea mai luminoasa a nebuloasei, in dreptul unei stele si numai cu filtrul UHC la grosismentele de 128x si 285x. Iar aseara, pe 28 iulie am observat alte obiecte de cer profund, acestea fiind: -Galaxia M 101 din constelatia Ursa Major. Aseara galaxia M 101 era mai bine vizibila decat in alte dati cand am mai observat-o datorita pozitiei spre N-W unde cerul este mai putin poluat. Am zarit-o mai lesne la grosismentele de 64x/ ocular 40mm si 128x/ ocular 20mm, numai centrul slab luminos se vedea. -Galaxia NGC 5473 din constelatia Ursa Major. Nu departe de galaxia M 101 am zarit si galaxia NGC 5473, mai bine vizibila decat M 101, foarte mica, slab luminoasa cu centru cvasi-stelar. -Galaxiile M 51+NGC 5195 din constelatia Canes Venatici. Ambele galaxii se vedeau relativ mine, insa relativ slab luminoase. Am zarit cu privire periferica si haloul ce inconjura M 51 si chiar puntea catre NGC 5195, dar foarte greu, la limita. -Roiul globular M 13 din constelatia Hercules. Foarte bine vizibil, mare cu multe stele rezolvabile pana in centru. -Roiul globular NGC 6229 din constelatia Hercules. Micul roi globular este bine vizibil, relativ luminos dar nerezolvabil in stele. -Roiul globular M 92 din constelatia Hercules. Acest roi este mai luminos decat M 13 dar mai mic, deasemenea rezolvabil in stele pana aproape de centru. -Nebuloasa M 8 Lagoon din constelatia Sagetatorul. Nebuloasa Lagoon am observat-o mai bine de data asta, mi-am schimbat locul de observatii de unde am deschidere mai buna spre Sud, s-a vazut mai bine decat in alte seri de cand am observat-o cu Gigantul, se vedea mai clar cele doua parti ale nebuloasei despartie de o zona intunecata, o parte din nebuloasa acoperind partial si roiul NGC 6530. -Nebuloasa M 20 Trifid din constelatia Sagetatorul. Si nebuloasa Trifid am zarit-o mai bine, distingand mai clar petalele. In centrul nebuloasei se vedea si steaua tripla, primul companion mai luminos se splita usor, cel de-al doilea, mai slab luminos se zarea mai greu. -Roiul globular M 22 din constelatia Sagetatorul. Desi la fel de mare si teoretic mai lumins decat M 13 roiul M 22 se vedea mai slab luminos din pricina pozitiei joase pe cer si a extinctiei atmosefrice. Se rezolva in stele pana in centru. -Roiul globular NGC 6642 din constelatia Sagetatorul. Nu departe de M 22 se zareste relativ greu si micul roi NGC 6642, slab luminos si nerezolvabil in stele. -Roiul globular M 28 din constelatia Sagetatorul. Este bine vizibil, relativ mic dar luminos si partia rezolvabil in stele, mai mult pe margine. -Roiul deschis M 25 din constelatia Sagetatorul. Este relativ mare si are peste 30 stele din care 6 mai luminoase. -Roiul deschis Cr 394 din constelatia Sagetatorul. Este un roi relativ mare, situat in apropierea stelelor Xi 1 Sgr si Xi 2 Sgr, are 16-17 stele si e foarte dispersat. -Roiul deschis NGC 6716 din constelatia Sagetatorul. Este relativ mic, dar relativ dispersat, avand in jur de 20 de stele din care 6 mai luminoase. -Roiul globular M 10 din constelatia Ophiucus. Este bine vizibil, relativ slab luminos cu stele rezolvabile pana in centru. -Roiul globular M 12 din constelatia Ophiucus. Este relativ bine vizibil, mai slab luminos decat M 10 dar cu stele mai lesne rezolvabile, pana in centru. -Roiul deschis M 103 din constelatia Cassiopeia. Este un roi fain, cu pana la 28 de stele vizibile din care cateva alcatuiesc asterismul de forma cifrei 1 si una mai in centru de culoare galbena. -Roiul deschis NGC 663 din constelatia Cassiopeia. Un alt roi frumos, relativ mare cu 26-28 stele din care 4 mai luminoase si cateva duble printre ele. -Roiul deschis NGC 659 din constelatia Cassiopeia. Este un roi micut, cu doar 8 stele, relativ compact. -Roiul deschis NGC 654 din constelatia Cassiopeia. Are cam 16 stele din care una luminoasa, fiind relativ mic si compact. -Roiul deschis Tr 1 din constelatia Cassiopeia. Micul roi , foarte compact, are pana la 12 stele vizibile in total, din care 4 mai luminoase, printre ele si 2 duble, cu separatii relativ mici, una simetrica mai slab luminoasa si una asimetrica mai luminoasa. Se observa cel mai bine cu ocularul TS UWA de 4mm + barlow 2x la grosismentul de 642x. -Roiul deschis NGC 457/ ET Cluster din constelatia Cassiopeia. Se vede bine, avand multe stele vizibile, pana in 40, din care doua foarte luminoase, restul mai slabe, respectiv foarte slabe. -Roiul deschis NGC 436 din constelatia Cassiopeia. Nu departe de roiul precedent se vede si acest roi, mai palid si mai mic decat NGC 457, avand numai 13 stele. ----------------------------------- iulian90 31 Iul 2024 21:35 ----------------------------------- Aseara am iesit din nou cu telescopul Gigant de 245mm la observatii si am observat urmatoarele obiecte : -Galaxia NGC 6015 din constelatia Draco - este foarte greu vizibila, la limita. -Galaxia NGC 5981 din constelatia Draco - aici fac o mica rectificare; ceea ce credeam initial ca ar fi galaxia NGC 5985 (si care a fost mentionata ca atare si in raportul de observatii de pe 27 iulie) era defapt galaxia NGC 5981, am cercetat zona de cer cu Alladin Lite si am constatat ca sunt trei galaxii una langa alta aliniate, de la E spre W NGC 5895, NGC 5981 si NGC 5982, iar galaxia din mijloc, NGC 5981 apare ca fiind cea mai luminoasa, nu NGC 5895 cum lasa atlasul stelar sa se intelaga , in atlas galaxiile NGC 5985 si NGC 5982 fiind notate cu asteric pe cand galaxia NGC 5981 nu era notata cu asteric. In fine, NGC 5981 a fost cea care s-a vazut relativ bine, mica relativ slab luminoasa, dar cu centru cvasi-stelar. Galaxia NGC 5982 nu s-a vazut deloc cu Gigantul. -Galaxia NGC 5985 din constelatia Draco - adevarata galaxie NGC 5895 se vedea mult mai greu decat precedenta, foarte slab luminoasa, aproape la limita. -Galaxia NGC 5987 din constelatia Draco - nu departe de galaxiile mentionate mai sus se afla si aceasta galaxie, ceva mai S de ele, este greu vizibila (dar mai vizibila decat NGC 5985), mica si de forma eliptic-alungita. -Galaxia NGC 6307 din constelatia Draco - cam la fel de greu vizibila ca si precedenta, slab luminoasa, mica de forma eliptica, laga galaxie aflanduse si o stea slab luminoasa. -Galaxia NGC 6503 din constelatia Draco - este relativ bine vizibila, relativ mare ,eliptica,relativ slab luminoasa si difuza. -Nebuloasa planetara NGC 6543/Cat's Eye din constelatia Draco - foarte bine vizibila, luminoasa, de culaore verzuie si cu stea centrala vizibila la grososiente medii (in mod ciudat la grosismente mari de peste 200x steaua centrala se distinge mai greu decat la grosismente medii, acelasi lucru valabil si la gosismente mai mici). -Nebuloasa planetara NGC 7009/Saturn Nebula din constelatia Aquarius - la fel de bine vizibila, mica ,luminoasa, de forma elipica, fara stea centrala dar cu aspect cvasi-inelar sters, vizibil la grosismente medii si mari cu filtru UHC (cel putin asa mi s-a parut mie). -Roiul globular M 72 din constelatia Aquarius - relativ greu vizibil, relativm ic, slab luminos, nerezolvabil in stele. -Roiul deschis M 73 din constelatia Aquarius - este relativ bine vizibil, mic, cu doar 4 stele din care trei formeaza un triunghi iar a patra stea se afla lang unul din colturile triunghiului. -Galaxia NGC 7217 din constelatia Pegasus - este relativ bine vizibila, relativ luminoasa, de forma rotunda, cu centru cvasi-stelar. -Galaxia NGC 7332 din constelatia Pegasus - este bine vizibila, luminoasa, foarte mica, de forma eliptic-alungita, cu centru cvasi-stelar luminos. -Galaxia NGC 7448 din constelatia Pegasus - greu vizibila, slab luminoasa, mica si rotunda. -Galaxia M 31 din constelatia Andromeda - foarte bine vizibila zona centrala a acestei galaxii si mai ales centrul luminos. In dreptul zonei luminoase a galaxieie am mai zarit si niste stele slabe, unele apatinand galaxiei noastre, dar se poate ca o parte din ele sa fie si din galaxia Andromeda, cele mai slab luminoase, ramane sa mai cercetez si poate o sa reusesc data viitoare sa observ cu Gigantul ceva apartinand galaxiei Andromeda in mod cert. -Galaxia M 32 din constelatia Andromeda - deasemenea ,foarte bine vizibila, foarte luminoasa, mica usor eliptica, cu centru luminos cvasi-stelar. -Galaxia M 110 din constelatia Andromeda - este in schimb relativ greu vizibila, slab luminoasa, de formna eliptica, difuza. -Galaxia NGC 404/ Mirach's Ghost din constelatia Andromeda - Aprpape de steaua Mirach/Beta And se vede si acesta galaxie, relativ bine mai ales la grosismente mari, fiind relativ slab luminoasa, de forma rotunda, difuza. -Nebuloasa planetara NGC 7662/Blue Snowball din constelatia Andromeda - foarte bine vizibila, luminoasa, de culoare verde-albastruie, rotunda-usor eliptica, fara stea centrala insa la grosismente mari se observa un aspect inelar mai clar vizibil cu filtru UHC. -Planeta Saturn - a fost ultimul obiect observat aseara, la care am zarit satelitii Titan spre E de planeta, Rhea spre W de planeta iar Tethys intre Titan si planeta. ----------------------------------- David Marica 02 Aug 2024 15:29 ----------------------------------- Felicitari Iulian! Apreciez si admir mult rapoartele tale complexe si profesionale. Mi-ai dat cateva idei de obiecte noi de observat in telescopul de 8" :) Vin cu niste rapoarte noi de observatii, mai intarziate, din aceasta vara: 08 iunie 2024, ora 23:47 Dobson 200/1220 + ocular zoom 8-24mm -Mel111 -Arcturus, Vega, Dubla-dubla, Antares -Tripleta din Leo - mi-a placut mult sa le observ pentru ultima data vara aceasta s-au vazut destul de bine, difuze in ocular zoom. -M57 - Nebuloasa Inel – foarte frumos, in forma de inel, difuz, bine vizibila cu vededre periferica -M13 – superb, cu multe stelute rezolvate, mariri de la 52x pana la 152x -M51 – destul de luminos, mai ales cu vedere indirecta s-a vazut bine -Albireo - o dubla usoara, dar pentru mine este foarte frumoasa -Mizar(ca dubla) si Alcor -M81 si M82 – luminoase, le-am gasit usor, M82 parca prezenta ceva detalii cu vedere indirecta -M3 – foarte frumos, asemanator cu M13 -M27 – o nebuloasa frumoasa. Este una dintre nebuloasele mele preferate pe care le observ des. -M8 si roiul NGC 6530 – luminoase, bine vizibile -M20 – nebuloasa mai slab vizibila -M11 – multe stelute cu vedere directa -M17 – mi-a placut foarte mult, nebuloasa avea forma de lebada, acum este si ea una dintre nebuloasele mele preferate de observat. -M16 – un norisor mai slab luminos cu cateva stelute -M31 si M32 – doar nucleele luminoase, difuze Din pacate Lantul Markarian nu am mai reusit sa observ din cauza paclei si a pozitiei joase. Voi reincerca anul viitor. Am studiat despre identificarea acestor galaxii in cartea Turn Left at Orion. Sa nu uit de ocultatia Luna - Chi Leonis sau χ Leonis, care a fost o cocultatie interesanta in data de 10 iulie, ora 23:50 odv. (Am si o poza, dar nu foarte reusita) 28/29 Iulie 2024: 23:30- 02:00 Dobson 200/1220 + zoom 8-24mm Calea Lactee se vedea foarte bine cu ochii liberi, imediat cum am iesit din casa, de la lumini, am observat multe regiuni laptoase. Din gradina am vazut cu ochii liberi, de exemplu M24 si M8, zonele stelare unde se afla M17, M16 si M11. Cel mai spectaculos este desigur, zona Cygnus/Lebada/Crucea. -Stele duble: dubla-dubla, Mizar& Alcor, Polaris (dubla, vizibila la 52x), Albireo(spectaculos). -Roiuri sferice: M22 (ca un diamant, cu mii de stele, mai frumos ca M13); M11, M13 -Roiuri deschise: M24 si M25 -Nebuloase: M8, M20, M17, M57 -Planeta Saturn: am vazut-o pentru prima data prin dobsonian, se vedea foarte bine si clar, mai ales inelele si umbra lor pe planeta. Am folosit ocularul zoom, apoi am trecut la ocular plossl de 4mm, unde se vedea mai mare planeta la 300x, dar cam tremura, totusi s-a vazut destul de bine + satelitii lui Saturn. Au aparut norii pe la 1:30 si la 2 am terminat sesiunea de observatii. 31 iulie 2024, orele 4:00-5:00 Dobson 200/1220 + ocular zoom 8-24mm + ocular plossl 4mm -M31 – nucleu luminos si galbui, fara detalii -M32 – o nebulozitate mai mica, cu un nucelu mic ca o stea -M110 – mai difuz, dar usor vizibil in telescop, mai ales cu vedere periferica. -Relieful Lunar, cu multe cratere si umbre pe suprafata sa. Iluminat: 19,5% -Jupiter – foarte luminos si clar, 3 benzi + cei 4 luni galileeni. Marea Pata Rosie nu am reusit sa o observ, probabil pe la ora 5:30 era vizibila. -Aldebaran – o stea portocaliu pe care am confundat-o cu Marte la inceput, stralucitoare 4 “spike-uri” apoi am mers mai sus la planeta marte, care era mai slab luminoasa, dar nu stiu din ce motive avea 6 “spike-uri” (52x). -Marte – ca o bulina portocalie, am mers pana la 300x fara detalii. -Saturn: frumoasa, cu inelele foarte bine vizibile si am observat cativa sateliti precum: Titan, Rhea, Lapetus si Enceladus. Am mai observat steaua Capella si M45 (Pleiadele sau Closca cu pui). + un meteor (3:58 S-SV) Aceasta dimineata a fost mai mult dedicata planetelor, dupa ce le-am observat, tot m-am mai reintors la ele de cateva ori. Am testat dobsonianul si se descurca foarte bine la planete cu obstructia centrala redusa de 19%, care ofera un contrast bun. Deci mi-a placut mult sa admir aceste planete, acum astept sa mai urce mai sus pe cer, sa le observ mai usor. p.s. Am observat ca cerul a avut o calitate foarte buna zilele acestea de vara, senin, nicio urma de nor, ceea ce m-a ajutat mult la observatiile astronomice. In concluzie, a fost o dimineata foarte frumoasa, dar si racoroasa 😊 Cer senin, David ----------------------------------- iulian90 02 Aug 2024 22:55 ----------------------------------- Multumesc pentru felicitari , David. :) Intotdeauna mi-a placut sa fac rapoarte mai complexe, cu descrieri ale obiectelor observate, nu numai mentionarea acestora. In ultima zi a lunii Iulie (pe 31) am mai avut o ocazie de cer senin seara, dar mai limpede decat in serile precedente, asa ca am scos telescopul Gigant de 245mm la aer si am facut observatii la obiecte mai dificile, printre care: -Nebuloasa Veil (Voalul) din constelatia Cygnus - s-a vazut parca mai bine in acea seara decat in alte seri, cu ocularul de 40mm si filtru UHC la grosismentul de 32x, dar si la 64x cu acelasi ocular si filtru UHC dar cu barlow 2x se vedea arcul format din NGC 6992 si NGC 6995, deasemenea si NGC 6960 de langa steaua 52 Cygni s-a vazut mai bine, avand un aspect ca un fel de aripa ascutita de pescarus. -Nebuloasa Bubble/ NGC 7636 din constelatia Cassiopeia - si aceasta nebuloasa s-a vazut mai bine , la grosismente mai mari, 128x sau 286x cu ocularele de 20mm si 9mm si filtru UHC, doar partea cea mai luminoasa din jurul unei stele de 8,7 magnitudini s-a vazut, ca un halo de forma mai neregulata in jurul acelei stele. -Nebuloasa Iris/7032 din constelatia Cepheus - la randul ei s-a vazut relativ bine la grosismente medii si mari dar fara filtru UHC (cu acesta pus ,nebuloasa Iris nu se vedea la fel de bine, fiind nebuloasa de reflexie), in jurul stelei variabile eruptive V380 Cephei. -Nebuloasa planetara Snowglobe / NGC 6781 din constelatia Aquila - acesta nebuloasa planetara este una din cele mai greu vizibile, dar in seara de 31 iulie s-a vazut mai usor la grosismente mici si medii. -Galaxia NGC 5981 din constelatia Draco - s-a vazut relativ bine, cu centru cvasi-stelar. -Galaxia NGC 5985 din constelatia Draco - greu vizibila, la limita. -Galaxia NGC 6015 din constelatia Draco - si aceasta galaxie s-a vazut greu, fiind foarte slaba dar parca nu la limita, cum e cazul galaxiei precedente. La sfarsit mi-am indreptat atentia si spre galaxiile M 31, M 32 si M 110 din Andromeda, primele doua s-au vazut foarte bine, ultima mai greu. Aseara au venit norii asa ca nu am mai iesit la observatii si vad ca si in seara asta la fel este, peste tot numai nori cirrus. ----------------------------------- Mircea Pteancu 17 Aug 2024 12:18 ----------------------------------- David si Iulian Foarte frumoase si complexe observatiile voastre, felicitari ! Aveti telescoape bune, bine echipate, aveti curiozitate intelectuala si dorinta de cunoastere, asa ca spor la observatii ! Cum zice Armand: ''avem cel mai fain hobby din Univers''. Am raportat pe la alte topicuri, dar aici ultimul raport a fost pe 26 Iulie . Iata un sumar a ce s-a mai intamplat la punctul de observatii al moshului Mircea: - 27 Iulie, observatii cu T250mm F/ 4.8 - 28 Iulie, T 250mm F/4.8 - 29 Iulie , T 250mm F/4.8 - 31 Iulie, binoclu Swarovski Habicht 10x40mm - 1 August, T 125mm F/ 6.9 - 2 August, binoclu Fujinon 7x50mm - 3 August, T 125mm F/ 6.9 - 4 August, T 125mm F/6.9 - 6 August, observatii cu T 250mm F/ 4.8 de la Tarnova, pe cer negru - 7 August, T 125mm F/ 6.9 - 9 August, T 125mm F/ 6.9 - 10 August, T 200mm F/ 6.16 - 11 August, T 200mm F/ 6.16 - 12 August, T 250mm F/ 4.8 - 13 August, T 250mm F/ 4.8 - 15 August, binoclu Nikon Aculon 10x50mm - Vineri 16 August, ( aseara ) , am observat cu reflectorul ''Ratusca cea urata'' D= 125mm F/ 6.9. * La inceput m-am pregatit pentru o noua observatie legata de tema de observatii 23 Aql. Am rezolvat si separat, pe rand: Alfa Her - Eps 1-2 Lyrae - Pi Aql - Lambda Oph. Am folosit ocularul zoom Svbvony model 135 la f= 7mm pentru marirea de 124x. Apoi am observat 23 Aql la care am rezolvat 23 Aql AB, cu companionul foarte mic si slab luminos dar bine separat de primara. Cerul fiind paclos, culoarea galbena a primarei avea o tenta terna iar celelalte stele din camp nu s-au vazut. * Luna era la o altitudine joasa, abia se vedea pe deasupra acoperisului care, fara indoiala, si-a adus ''contributia'' la stricarea imaginii cu niscaiva curenti termici. Pe doua treimi din diametrul campului vizual, imaginea a avut o buna rezolutie. * Am reluat apoi observatiile I.S.W.A.T.I.T. deoarece au devenit observabile noi constelatii. Aseara am observat in Capricornus, pag. 50-51 : - Alfa Cap a aparut ca ''dubla-dubla'' la 58x / zoom Svbony f = 15mm. Asa si este, ne confirma StelleDoppie: HJ 608 A-BC si STF 51 AE. Stelele primare sunt galbene iar companionii de mica luminozitate apareau gri / culoare nedeterminata. Spre Sud de primara dublei sudice, se vede un asterism qvazi-liniar de trei stele. Oare face parte vreuna din sistem ? Musai trebuie sa revin la aceasta minunata stea multipla. Aflu din StelleDoppie despre companionul lui HJ 608 A-BC ca este dubla AGC 12 BC formata din stele de m 11,2 si 11,5 , separate prin 1,2'' !!!??? Dio mio, cum de mi-a scapat pana acum ? - Beta Cap se vedea ca o tripla. Olcott o descrie doar ca dubla care trebuie sa fie STFA 52 AB. Dar pentru amatorii de sado-masochism astronomic, exista aici provocari uriase. Companionul B este de fapt o dubla cu separatia de 0,4'', formata din stele de m 6,16 si 9,6. Ei, pe asta sa vedem cine o separa ? Ce sa mai vorbim despre HJ 2948 DE cu separatie '' foarte prietenoasa'' de 4'' si formata din stele de m 13,7 si 14,4. Deci ... ? La ce bun sa ai aperturi de 500mm si sa nu incerci asa ceva ? Sau sa ai camera Hutek Ciutek cu roata de filtre Peruvian pe montura EQ 100 cu reductoare freonice si sa nu poti fotografia asa ceva ? - Omicron Cap, ca dubla cu separatie standard, cu primara alba iar companionul indigo, cu culoarea bine vizibila. Olcott l-a vazut albastru. - Sigma Cap s-a vazut ca o dubla cu separatie de mai bine de doua ori mai mare ca a precedentei, cu primara oranj iar companionul gri- albastrui sau mai bine sa-i zicem de culoare iluzorie. - Pi Cap, vizibila ca dubla cu separatia de 3,46'', bine separata la 124x. - Rho Cap este rezolvata de binocluri ca dubla SHJ 323 AD. In reflector insa s-a vazut si SHJ 323 AB cu separatia de 1,7'', rezolvata la 124x dar mai greu ca Pi Cap. Primara este galbena iar companionul, destul de luminos la m 6,9, avea o culoare gri-otel. * M30 inclusa in harta lui Olcott nu a fost observabila din cauza norilor. Am observat M75 din Sagittarius, usor de gasit, pornind de la Sigma Cap. Roiul sferic era insa abia observabil, chiar si la 124x. * Am incheiat serata de observatii cu Saturn la care, chiar deasupra ansei estice se vedea Titan iar la aproximativ un diametru de inel, spre Est, se vedea Thetys. L-am vazut in starea actuala de mai multe ori dar inca ma surprinde aspectul ciudat al lui Saturn , strapuns parca de un ax. Mircea ----------------------------------- iulian90 17 Aug 2024 13:35 ----------------------------------- Multumesc pentru felicitari dl. Pteancu. :) In luna August am mai iesit de mai multe ori la observatii cu Gigantul de 245/1286mm , insa mai cu seama trei sesiuni mai importante ies la iveala, anume pe 7, 11 si 13 august, in care am observat sistematic obiecte de cer profund si anume: In data de 7 august am observat urmatoarele: - Nebuloasa planetara NGC 6772 din constelatia Aquila. Se vedea foarte greu ,fiind foarte slab luminoasa, mica si rotunda. -Roiul deschis din constelatia Scutum, are cam14 stele ,din care 8 mai vizibile. Este relativ mare si dispersat. -Galaxia NGC 7457 din constelatia Pegas. Era greu vizibila, foarte mica, slab luminoasa si eliptica. -Steaua dubla Pi Aquilae, usor de splitat cu componente aropiate intre ele dar cu spatiu generos intre ele, componenta B spre E de steaua principala A, bine vizibila. -Steaua dubla Lambda Cygni, relativ usor de splitat, cu componeta B foarte aproape de A, cu spatiu subtire, la N de steaua A. -Steaua dubla Miu Cygni, usor de splitat, cu componente aproapiate intre ele , B vizibil spre NNW de A, cu spatiu negru subtire. -Zeta Aquarii, foarte frumos se splita, cu spatiu negru generos intre componente, care erau egale ca stralucire intre ele si luminoase. In data de 11 august am gasit un loc in curtea din spate de unde pot observa pana la declinatia de -34 grade (minus 34 grade) cu Gigantul. Practic l-am amplasat in coltul nordic al curtii din spate si l-am cocotat pe niste piese din beton inalte de 30cm lungi de 50cm si goase de 20cm, inaltandu-l in asa fel incat sa am acces la declinatii cat mai negative pe cer spre orizontul Sudic. Am o fereastra printre copaci spre Sud pana la declinatia mentionata mai sus si o latime de cateva grade pe orizontala suficient cat sa fac observatii "meridiane", atunci cand obiectele aflate la acele declinatii tranziteaza acea fereastra, la anumite ore ale serii/noptii. Am observat obiecte din Scorpionul si Sagetatorul acestea fiind urmatoarele: -Roiul M 62 din Scorpionul, relativ bine vizibil, relativ slab luminos, mic si nerezolvabil in stele. -Roiul deschis M 6/ Butterfly din Scorpionul, un roi frumos, relativ mare avand peste 33 de stele, din care 5 mai luminoase, restul mai slabe, respectiv foarte slabe, avand o forma aproximativ dreptunghiulara usor deformata, aducand aminte de alura unui fluture. Merita observat, cu toate ca nu este usor aceesibil din pricina inaltimii foarte joase pe cer la care se gaseste. -Roiul deschis M 7, si mai jos decat precedentul, tot in Scorpionul, este mai mare si mai dispersat, avand in jur de 20 de stele, din care 10 mai luminoase, printre ele si o dubla slab luminoasa cu separatie relativ mare. -Roiul globular M 69 din Sagetatorul, era greu vizibil, slab luminos, nerezolvabil in stele. -Roiul globular NGC 6652 , nu departe de roiul M 69, spre S-E de el, era tot greu vizibil ,foarte slab luminos si mic. Iar in seara de 13 august am observat tot obiecte joase din Sagetatorul, acestea fiind: -Roiul globular M 70, ceva mai E de M 69, este ceva mai bine vizibil , tot slab luminos si nerezolvabil in stele, dar cu centru cvasistelar. -Roiul globular M 54 mai aproape de steaua Ascella/Zeta Sgr, este relativ bine vizibil, mic si relativ luminos, dar nerezolvabil in stele. -Roiul globular NGC 6624, aproape de steaua Kaus Media/Delta Sgr este relativ bine vizibil, relativ luminos, cu centru cvasistelar ,dar nerezolvabil in stele. -Roiul M 55 in schimb a fost foarte greu vizibil, greu de localizat, mi-a luat mult pana am dat de el. Este foarte slab luminos ,aproape fantomatic, vizibil numai la grosismente medii si mari, la care se zaresc o pleiada de stele in centru acestui roi, foarte greu vizibile cu vedere periferica, pe un fundal manjit de poluarea luminoasa mai puternica dinspre Sud. -Roiul globular M 75 , mult mai sus decat precedentul este mult mai usor vizibil, relativ luminos, mic dar nerezolvabil in stele. ----------------------------------- Mircea Pteancu 18 Aug 2024 14:08 ----------------------------------- Iulian Deci ti-ai facut si tu HAO ? :P Eu asa am observat pentru prima data M 6 si M7m, cu binoclul 7x50mm, cocotat pe o scara pusa langa gardul de la strada ( spre Nord) ca sa vad peste casa ( spre Sud). I-am zis HAO ( High Altitude Observatory). Alta data am pus dobul de 200mm pe o masa. Acela a fost HAO 2. Acela are axa orizontala foarte jos si ajung la ocular, stand cu picioarele pe pamant. Dobul de 250mm nu se preteaza, are axa orizontala la inaltime fata de talpi. Spor la observatii, Mircea ----------------------------------- iulian90 18 Aug 2024 16:24 ----------------------------------- Dl. Pteancu. Da, mi-am facut un fel de High Altitude Observatory improvizat, intrucat voiam sa observ acele doua roiuri ,M 6 si M 7 si alte obiecte cu Gigantul dar fara sa ies din curte sau fara sa ma indepartez de curte prea mult, mai aveam o optiune cu orizontul sudic mult mai degajat, din fata portii, insa am stalpul cu bec stradal chiar in poarta si deranjeaza mult la observatii, iar pe campul din spatele curtii nu se mai poate intra din cauza balariilor inalte ,asa ca mi-a ramas doar in curte sa caut un loc de unde sa pot vedea macar pana la declinatia -30, dar iata ca am gasit un loc de unde pot vedea pana mai jos de -34 grade in declinatie si aproape de meridianul sudic. Dar telescopul a trebuit inaltat ca sa pot avea acces la asemenea declinatii, l-am inaltat cu 30-35 cm cat au acele piese din beton si de acolo am putut observa roiurile deschise M 6 si M 7, roiurile globulare ,M 69, M 70, M 54 si M 55, precum si doua roiuri globulare NGC. Si tot asa poate voi mai observa si alte obiecte joase de pe portiunea de toamna, iarna sau primavara a cerului, caci sunt destule obiecte de observat si la asemenea declinatii atat de joase (M 30, Nebuloasa Helix , Galaxia Sculptor, M 79, galaxii din constelatiile Fornax si Eridanus, Pyxis, Antlia, Hydra etc.). ----------------------------------- Mircea Pteancu 19 Aug 2024 11:37 ----------------------------------- Iulian E buna abordarea ta. E oarecum uimitor sa vezi cat de tare se deschide orizontul de indata ce axul instrumentului este inaltat. Instrumentul meu cu orizontul cel mai afectat este dobsonianul de 200mm deoarece are axa orizontala doar la vreo 400-500mm de pamant. Noroc cu ''Ratusca'' si Grond'' care au axele orizontale pe la un metru inaltime. Iar newtonianul de 148mm, lunetele si makul ETX pe la 1,3 metri. Mai mult, montura ''Penelopa'' are picioare extensibile si pot ridica axul pana la 1,8 metri. Voi avea nevoie de asta daca reusesc sa construiesc vreodata OTA pentru obiectivul Zeiss D=110mm F= 1300mm. Da, sunt multe obiecte pe cerul sudic. Zici de nebuloasa Helix ? Atasez poza care mi-a facut-o Armand la Tarnova, pe 6 August, cand observam efectiv Helix cu dobsonianul ''Grond''. Interesant ca iphone este capabil, intr-un instantaneu, sa prinda si stelele luminoase din Capricorn si parte din Aquarius si Sagittarius. De acolo, nebuloasa Helix se vedea mai bine, fara filtru ca din oras, cu filtru. In fundal se vede newtonianul D=130mm al lui Armand, pe montura ecuatoriala. El si-a dus si binoclul 20x80mm. Dar daca nu stai toata noaptea, nu are rost sa duci doua instrumente. Atatea obiecte a vazut cu ''Newtonica'' 130mm incat n-a mai avut timp de binoclu. Si eu, abia am apucat sa arunc cateva priviri prin noul binoclu Swarovschi Habicht 7x42mm ... Aseara, Duminica 18 August, a fost ca in poezia lui Emonescu ''De cate ori, iubito'': '' Pe bolta alburie, o stea nu se arata, Departe, doara Luna, cea galbena - o pata ...''. Nici chiar asa, de la mine se vedeau stele, cam ca din New York: Deneb, Vega, Arcturus si inca vreo cateva. Totusi, am facut observatii cu dobsonianul D= 125mm F/ 6.9. Incepusem cu niste incercari esuate de a obtine imagine intr-o luneta care reproduce optic lunetele Trambouz. Am subliniat ''optic'' deoarece nu am de gand sa cheltuiesc o mica avere in reproducerea tubului si monturii din alama. Va trebui sa scurtez tubul actual, deoarece nici macar ocularele Huygens nu ajung in focar. * Am inceput, pe reflector, testand ocularul Huygens IOR 7x, foarte apreciat de Alexescu. O fi fost bun pe lunetele din ochelari dar pe reflector ... aberatii, pana la groaza si teroare. Cu ocularul Huygens 10x / 25mm marca ROW pentru 35x, lucrurile au stat mult mai bine. Daca am tinut axa ochiului pe axa ocularului, am rezolvat Eps 1-2 Lyr ca dubla, Zeta Lyr, STT 525, Beta Lyr, Albireo, Delta Boo, Miu Boo ca dubla, M 39. M13 si M92 s-au vazut neasteptat de bine pentru conditiile date iar M57 doar ca o mica pata cetoasa, fara forma si detalii. Respectand pozitia mentionata a ochiului, imaginile stelelor erau rotunde, fara astigmatism doar cu ceva mai multe ''raze'' decat in ''chinezariile'' cu care suntem obisnuiti. Acest experiment dulce - amar mi-a atras atentia asupra a cat de bune sunt asa-numitele ''chinezarii''. Daca acestea n-ar fi fost atat de accesibile, poate ar fi trebuit sa facem observatii cu oculare H. Cu unele se poate dar numai ca ultima resursa ... * Am trecut la ocularul Svbony model 135 si am rezolvat superb, la 124x, Eps 1-2 Lyr, Rho Her + STT 329 cu companionul foarte slab luminos. - Delta Cyg a fost rezolvata la limita, companion greu vizibil, dincolo de primul inel de difractie. - Eps Boo a fost superb rezolvata iar Miu Boo si Sigma CrB similar cu Izar. Delta Boo cu atat mai mult. - M13 mult mai bine vizibil ca prin ROW 25mm - M92 l-am gasit cu ajutorul asterismului ''Pipa lui Gandalf''. Atat de luminos este acest roi incat se vedea in cautatorul RACI 8x50mm, prin norii alburii, subtiri. La fel si M13. * N-am asteptat ca sa spuna crupierul norilor ''Rien ne va plus'', asa ca am trecut la oculare puternice, la TMB Planetary 5mm pentru 173x si TS Planetary 3,2mm pentru 270x. Cu acestea am admirat o imagine foarte frumoasa, stabila, cu inele de diferactie perfecte, doar usor cetoase, a sistemului Eps 1-2 Lyr. - La Delta Cyg au fost vizibile, complet si perfect desenate, patru inele de difractie. Companionul, de culoare lila intunecat, se vedea foarte mic , direct pe al doilea inel. - Izar / Eps Boo si Miu Boo au fost si ele frumos rezolvate. - Langa Beta Cas am rezolvat cu brio STF 3062 de 1,5'' dar companionul lui STF 3057, invecinata nu s-a vazut desi are separatie de 3,9''. - Sigma Cas bine rezolvata dar deja norii deveneau amenintatori. * Vazand eu ca desi transparenta este ''sub genunchiul broastei'' dar atmosfera este foarte linistita, am cazut in capcana ''gamblerilor''. Si, ca toti cei care umbla pe acolo unde se zice ''rien ne va plus'', am riscat si am gasit cumva STT 410 in Cygnus. Ca stea multipla s-a vazut, cu doi companioni destul de luminosi dar departati. Dar AB nici vorba, nu fost rezolvata nici la 270x. * Ultimul obiect a fost Polaris al carei companion s-a vazut cel mai bine - mai exact: s-a vazut numai - la focala de 10mm a ocularului zoom. Deci la 87x. Asta a fost povestea mea de aseara. Desi cautarea fost un fel de lectura Braille a cerului din cauza absentei stelelor, imaginile foarte stabile au fost o rasplata pe masura. Spor la observatii, Mircea ----------------------------------- tudor 19 Aug 2024 13:20 ----------------------------------- Felicitari Iulian! Mircea, admir ca faci observatii DSO chiar daca ieri era Luna plina pe cer! ----------------------------------- zoth 19 Aug 2024 13:48 ----------------------------------- .. transparenta este ''sub genunchiul broastei'' .. Aseara ai avut si ceva desert de praf saharian .. Va mai fi ceva si asta seara dar de maine e ok :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 19 Aug 2024 21:00 ----------------------------------- Tudor Multumesc pentru comentariu. M13 si M82 sunt foarte luminoase, se vad chiar si prin ceva ca ''ciorba'' care clocotea aseara pe cer. Asa cum am povestit, nu (prea) aveam intentia sa fac observatii. Dar micul insucces cu viitoarea luneta qvazi-Trambouze m-a gasit sub cer cu doua oculare la indemana, fie ele Huygens. Mi-a venit apoi cheful de observatii deoarece nu-mi mai aminteam prea bine de ce am facut atat de rar observatii cu oculare Huygens pe reflectoare. IOR 7x mi-a reamintit de ce, intr-un mod destul de brutal. Ocularele H cu focala lunga sunt baiul. Cum scurtezi focala, e din ce in ce mai bine. Si mai este si trucul acela cu pozitia capului. Ocularul Huygens nu iti da voie sa privesti piezis, sub unghi fata de axa sa optica. Apoi, lumina stelelor, asa si atat cat s-a vazut, si-a facut vraja. Dintr-o data a aparut cufarul cu oculare si cautatoarele iar ''Ratusca'' isi dezmortea de zor oglinzile in coltul curtii, langa flori ( ce-a mai ramas din ele). zoth Multumesc pentru informatie. Sper sa scapam cat mai curand de praful saharian si celelalte necazuri aduse de canicula. Lunetei qvasi - Trambouze tu ii esti nashul. Obiectivul D= 45mm F= 495mm este de la tine. L-am testat acum vreo doi ani in montura provizorie si am fost multumit de calitatea imaginilor si de performante. Tubul actual si, sper, definitiv, apartine unei lunete Bresser ''Hercules'' ( :lol: ) D= 50mm F= 600mm. Pentru lentila, un nou prieten a strunjit un inel de adaptare in asa fel incat refolosesc celula Bresser. Dar tubul va trebui scurtat. Flammarion a vorbit despre luneta Trambouze de mai multe ori fiindca au fost creatia lui. Am doua editii din ''Astronomie Populaire''. Intr-una din ele, Flam da un rezumat a ceea ce se poate observa cu micile lunete pe care le-a denumit ''lunettes des ecoles''. Acea lista vreau eu sa o reobserv. ''Lunette des ecoles'' a evoluat, a cunoscut variante de 43mm, 45mm si 50mm. Un amator japonez a cumparat recent varianta de 50mm si incerca pe blogul sau sa-i desluseasca originea. Daca ma inmoaie mila crestineasca, poate-i scriu, sa-l scutesc de munca, sa stie ... ''cu cine are onoarea''. Prima luneta a lui Anestin a fost una Trambouze de 43mm, pe cand era inca elev de liceu. In atasament samuraiul Trambouze-San din Tara Soarelui Rasare. Mircea ----------------------------------- tudor 19 Aug 2024 21:17 ----------------------------------- Mircea, O poza cu cufarul de oculare se poate? :) Nu de alta, dar stii ca ma mustra constiinta ca am prea multe oculare. Asa ma mai alin si eu ca sa mi se para ca am putine oculare, cand vad si la altii un cufar plin :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 19 Aug 2024 21:24 ----------------------------------- Nu ma pot pune eu cu bashtani ca tine dar dorinta ta e lege pentru mine. Se face ! Mircea ----------------------------------- tudor 23 Aug 2024 14:50 ----------------------------------- Multumesc Mircea. Aștept o ploaie de oculare! Chiar dacă eu am răbdare, dar parcă acum mi-o pierd :lol: ----------------------------------- Mircea Pteancu 23 Aug 2024 15:58 ----------------------------------- Ce mi-ai cerut, daca vrei raspuns corect, nu-i chiar simplu. Deci te rog inarmeaza-te cu rabdare. Mircea ----------------------------------- tudor 23 Aug 2024 17:09 ----------------------------------- Gata, stau cuminte și am răbdare! ----------------------------------- Mircea Pteancu 25 Aug 2024 14:23 ----------------------------------- Multumesc ! Sambata 24 August, dupa ce mi-am facut ''tema de casa'' adica am observat cu luneta de 90mmm F/ 6.67 companionul B al lui 23 Aql, am trecut la alte observatii: - Am pendulat intre Cygnus si Sagittarius, folosind momentele de cer mai curat de nori: M29, NGC 6910, M22, M8, M25, M24, M18, M17, M16. - M 11 in Scutum - Eps 1-2 Lyr: A,B,C,D,I , M57 cu aspect inelar, Zeta Lyr, Delta Lyr, Steph 1, STF 2740- STF 2744 in Lyra - M27 de forma rectangulara , cu luminozitate neuniforma in Vulpea - M 15, M2 - SH 323 - SHJ 324 - Pi Cap si nebuloasa ''Saturn'' in Capricorn - M10 - IC 4665 - NGC 6633 - Roiul lui Graff in Ofiucus si Theta Ser in Sarpele - M13 -M92 - Delta Her - Rho Her - Alfa Her in Hercule - Gamma Del - OR Del - NGC 6934, roi sferic mic si slab luminos Am incheiat cu observarea planetei Saturn la 86x si 120x. Deasupra ansei vestice se vedea Titan , la nivelul Polului Nordic iar in planul inelului, la 1,5x diametrul acestuia, se vedea Rhea. Departe spre Est si aproape de planul inelului, se vedea o stea de 9,5mv. La Saturn se vedea forma eliptica a globului, forma ciudata, groasa a inelului si o banda pe glob, deasupra inelului, spre Nord. ----------------------------------- iulian90 25 Aug 2024 15:47 ----------------------------------- Am observat si eu aseara planeta Saturn, atat cu Gigantul de 245mm cat si cu telescopul SW de 130/900mm si prin Gigantul , la grosisentul de 640x, cuocularul TS UWA 4mm si barlow 2x, am observat spre est de planeta satelitul Rhea iarintre el si inelul planetei si satelitul Dione iar spre vest de planeta am vazut Titan undeva spre N-W de discul planetei, deasupra inelului, facand un unghi drept cu acesta si satelitul Tethys foarte aproape de marginea vestica a inelului planetei. Cu SW 130/900mm la grosismentul de 225x cu ocularul TS UWA 4mm (fara barlow) am vazut doar satelitii Rhea, Dione si Titan. Satelitul Tethys nu am reusit sa-l vad cu acest telescop. In afara de planeta Saturn si saetelitii acesteia am mai observat si cateva stele duble, in afara de 23 Aquilae, care a fost prima tinta a serii, inaintea lui Saturn, si anume: -Lambda Cygni - companion B relativ greu vizibil (din cauza seeing-ului care incepuse sa se degradeze nitel) -Epsilon Lyrae, se separa frumos ambele comopnente Eps 1 si Eps 2 Lyr, in cate doua subcomponente. Am zarit si componentele E, F (relativ bine) si G si H (greu - foarte greu vizibile), cu Gigantul la 630x.Cu SW 130mm la 225x am splitat usor componentele Eps 1 si Eps 2 Lyr si am mai zarit doar componentele E si F destul de greu. -Zeta Aquarii, la care componetelee se splitau frumos. -Pi Aquilae, care avea componentele mai apropiate decat cele ale Zeta Aqr dar se splitau destul de usor. Cu luneta de 80/900 nu am mai continuat observatiile intrucat nu are cautator si am indreptat-o doar spre steaua 23 Aql , destul de dificil, folosind ocularul de 40mm si acolo a ramas indreptata pana la sfarsitul sesiunii de observatii, fiind montata pe montura ecuatoriala cu tracking-ul pornit. ----------------------------------- Mircea Pteancu 25 Aug 2024 20:20 ----------------------------------- Iulian Ai avut seeing mai bun, in general ai noroc de un punct de observatii foarte bine situat din acest punct de vedere. Aceasta este si experienta mea, cu un telescop de 5 inch poti observa si alti sateliti ai lui Saturn, inafara de Titan. Cu ''Ratusca'' am reusit sa vad cinci sateliti saturnieni, Titan inclus. Prin luneta de 90mm, aseara a fost prima data ca am vazut alt satelit al lui Saturn decat Titan. Presupun ca pot spera la mai mult. Pe 20 Mai 2012, am vazut prin MTO 11 al lui Erwin satelitii Titan, Rhea si Dione ( sau Thetys?). Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 01 Sep 2024 15:16 ----------------------------------- .... Mircea, admir ca faci observatii DSO chiar daca ieri era Luna plina pe cer! Multumesc Tudor pentru apreciere ! Am sa fac o precizare ca sa nu se inteleaga lucrurile gresit. Intradevar, observ obiecte Deep Sky si cand este Luna Plina. Si stele duble, de asemenea. Pentru aceasta este important sa nu stati in bataia luminii Lunii ci sa va ascundeti in umbra. Casa mea este spre Sud, cu fatada si curtea/ gradinita spre Nord. Cand Baba Luna incepe sa-si faca de cap, ma ascund de lumina ei in umbra casei. Astfel obiectele luminoase, roiurile stelare, nebuloasele planetare si stelele duble sunt observabile. Desigur, fondul cerului este inca si mai luminos, lumina Lunii adaugandu-se actiunilor criminale de otravire luminoasa a mediului prin poluare luminoasa, desfasurate la unison de autoritati si concetateni. Ultimele mele note au fost din 18 si 24 August. Luna s-a incheiat, mai pot sa adaug la bilant: - 20 August , observatii cu binoclul Habicht 7x42mm - 22 August, observatii cu luneta 60700mm, cu noua bucsa de oculare din otel proaspat brunat. Foarte multumit! Am rezolvat ''Dubla-dubla'' din Lyra la 117x/ BCO 6mm. Spre Sud-Vest se vedea la distanta Titan iar la un diametru distanta, tot spre Vest, se vedea un obiect stelar foarte slab, in planul inelului. Stellarium imi spune ca a fost Rhea, la magnitudinea de 9,7 si la o distanta unghiulara de 50'' de varful vestic al inelului. Deci Rhea vazuta cu luneta de 60mm ??? :shock: :shock: :shock: Ati mai auzit cazuri ? Ca disclaimer, declar in scris ca acum sunt in acea parte a anului cand bag lichiorurile in damigeana, nu cand le scot ... - 23 August am fost la Sidewalk Astronomy, de Zilele Aradului cu Armand, cand am doborat cateva nave de-ale Imperiului cu laserul meu verde. Forta e cu mine ! Am scris pe situl lui Galaxis. - 24, observatii cu luneta ''zoth'' 90x600mm, am scris aici. S-a vazut companionul B a lui 23 Aql si iarasi Rhea. - 25 August, observatii cu dobsonianul Grond D=250mm F/4.8. - 28 August, observatii cu luneta ''zoth'' 60x828mm: Cat's Eye Nebula, M13, M92, M57, M56 si stele duble-multiple.Strasnic instrument! - 29 August, observatii cu reflectorul D = 148mm F/5: doi companioni ai lui Vega, M27,M56, NGC 6543, NGC 6210, NGC 6826, M76, M52, M71. - 30 August, observatii cu Grond 250mm F/4.8: Eps 1-2 Lyr: A,B,C,D,E,F,I - Veil Est - Triunghiul lui Pickering - H V 37 in NGC 7000, roiul deschis MOTHRA si planetara Egg Nebula/ PK80-6.1 vizibila numai la 400x - 31 August, observatii cu binoclul Aculon 10x50mm: Albireo+ 61 Cyg + 16 Cyg + Omicron Cyg + Zeta Lyr / rezolvate - separate; M29-M39-M27 - Cr 399 - Roi Alfa Per - M31 - M32, numai cu vedere periferica - M34 -Pazmino Cluster - Roiul Dublu Perseu - Stock 2- NGC 663 - M 103, f. mic si neinsemnat - NGC 456 cu Fi Cas ca dubla si usoara ceata luminoasa, minuscula, vizibila cu vedere periferica - M52. Aseara am incheiat luna August cu trei premiere binoculare: - am vazut roiul MOTHRA/ NGC 6940 din Vulpecula cu vedere directa, este o imagine greu de obtinut - NGC 7789 in Cassiopeia / Rose Cluster, greu de vazut, ca precedenta - NGC 752 din Andromeda, numai cu vedere periferica. La final am revazut Pleiadele si Hyadele dar astea parca-s din alt film, atat sunt de luminoase si de frumoase ! Mircea ----------------------------------- David Marica 09 Sep 2024 19:25 ----------------------------------- Am revenit si eu cu niste rapoarte asa mai "scurte" de observatii la început de septembrie: 05.09.2024 - ora 00:00-00:40 - Observatii rapide cu binoclul Lacerta Explorer 10x50: - Saturn(formă mai alungită), Vega, Dubla-Dubla, M11, M17 & M16, M24, Constelatia Lebada cu mii de stele in campul vizual; M29 & M39, NGC 457 (Roiul bufnita); NGC 884 & 868 (Roiul dublu din Perseu) - M31 - s-a vazut foarte bine, era foarte mare, aproape cat campul vizual. Am incercat sa observ si M32, dar nucleul era prea luminos, probabil pe trepied se vedea. Galaxia M110 parca se vedea foarte slab deasupra lui M31. 05.09.2024 - Observatii cu Luneta 70/700, ocular plossl 10mm & 4mm Dupa mult timp de cand nu am mai folosit luneta pentru observatii astro, am decis sa incerc sa observ planeta Saturn - s-a vazut destul de bine planeta cu inelele sale, dar fara prea multe detalii + tremuraturi din cauza trepiedului. Am incercat si ocularul de 4mm si s-a vazut destul de bine, dar a trebuit sa lipesc ochiul de ocular, dar a mers :) La 175x parca s-au vazut si cativa sateliti, dar benzi si alte detalii ca in dob, nu. La 70x max. lucreaza cel mai bine luneta. 08.09.2024, ora 21:15-22:25 - observatii cu dobsonianul de 200mm + ocular zoom 8-24mm + experimente aplicatie webb "Astrohopper" + skysafari: -Stele duble: Mizar-Alcor, Albireo, dubla-dubla -Nebuloase: M27, M57, M17 si M16 -Roiuri deschise: M11, M25, M24, NGC 884 & 869, NGC 457, M29 & M39 -Roiuri sferice: M13 & M92 -Galaxii: M51, M81 & M82, M31, M32 & M110 -Stele: Vega, Altair - calibrare aplicatie -Planete: Saturn + cativa sateliti In aceasta seara cel mai mult mi-a placut sa observ nebuloasele, care s-au vazut foarte bine. M57, la 152x s-a vazut in forma de inel, mai ales cu vedere indirecta. M17, tot la 152x s-a vazut foarte frumos ca o lebada. Si M27 s-a vazut foarte bine cu forma sa, dar M16 s-a vazut slab, mai mult stele in zona. Roiurile M13 si M92 le-am reusit sa le rezolv la 152x si cu vedere directa, dar cel mai bine a fost cu vedere indirecta, cu sute de stele, ca diamantele. La roiurile deschise, precum M11 sau NGC 884 &869 nu a fost problema, s-au vazut excelent cu vedere directa. Singurele care m-au dezamagit cat de cat au fost galaxiile, s-au vazut foarte incetosat in zona Carului Mare. Dar M31, M32 si M110 s-au vazut destul de bine. Mai vreau sa mentionez ca aplicatia folosita ca experiment "Astrohopper" s-a descurcat destul de bine, mai ales pe timp de zi este foarte folositoare, dar eu cred ca cautatoarele RDF si Raci sunt foarte necesare noaptea la observatii, mai ales din cauza calibrarii repetate a aplicatiei, unde obiectele se pot afla uneori la cateva grade distanta. Si cam atat a fost cu rapoartele! Mi-am permis aseara doar cam o ora de observatii, de azi am inceput scoala (clasa 12 :lol: ) si vom vedea cand voi reusi sa mai ies pe afara, mai ales dupa ce pleaca norii acestia care au aparut azi. Cer senin va doresc! David ----------------------------------- Mircea Pteancu 09 Sep 2024 19:54 ----------------------------------- Frumoase rapoarte David si bogate in obiecte, bravo ! Si vad ca faci si experimente cu metode noi dar si folosesti instrumente mai mici. Toate acestea te ajuta sa te dezvolti ca observator vizual. Sa nu te axezi doar pe o metoda sau un instrument ca sa nu se leneveasca simtul vazului. Spor la invatatura si, cand vei avea timp, si la observatii, Mircea ----------------------------------- catalin dumitru 10 Sep 2024 01:09 ----------------------------------- Pe 09-09 după ora unu , am lăsat luneta 80/900 deoparte (să se frece mâțele de trepied cât aveau chef) și am montat "boilerul"Istar 150/750 . Nu are rost să mai listez țintele luate la ochi . Mă bucură faptul că instrumentul își face treaba grozav prin pâcla de deasupra orașului , compensând oarecum lipsa mea (sper că temporară) de mobilitate . Înainte de stingere , am zis că ar fi bine să încerc ceva extrem , și am luat la ochi M13 , deja coborât binișor pe cerul vestic . După observația prin panopticul 24 , am băgat la treabă barlow-ul Tv 2x și un ocular de vreo 8 mm meșterit în urmă cu ceva ani . Am fost fericit să constat că prin mâzga de deasupra acoperișurilor , roiul s-a spart binișor , cu puzderie de steluțe greu vizibile în jurul nucleului și asta cu vederea de noapte doar parțial adaptată , din cauza zecilor de watt-i de Led-uri de pe străzi și de la vecini . Obiectivul Istar face nasoale la stelele foarte luminoase dar la cele palide se comportă admirabil . Mă aștept la rezultate plăcute atunci când îl voi duce sub un cer decent . Până atunci , poate reușesc să mai ușurez acest tub și să îl agăț de o montură care să nu îmi dea emoții . ----------------------------------- David Marica 10 Sep 2024 15:02 ----------------------------------- Multumesc dl.Mircea! Chiar astept sa revin cu rapoarte noi de observatii cand voi avea timp si voi incerca, desigur, sa folosesc diverse instrumente si metode variate. Trebuie sa vad cam cate obiecte messier mai am de observat ca sa trec la obiecte Caldwell(ce se vede de la noi) si apoi probabil Herschel. La stele variabile nu am renuntat, imi doresc sa prind eclipsa lui Algol dupa ce se insenineaza si apoi poate voi incerca si alte stele. :) Felicitari dl.Catalin pentru observarea lui M13 si rezolvarea sa din oras. Prin acea pacla din cauza poluarii luminoase cred ca fost foarte greu de observat. Din pacate si la noi la sate se tot umple strazile si fiecare stalp cu led alb si ieftin, care nu bate doar in jos, dar si pe orizontala si in sus. Am gasit un site mai bun decat lightpollutionmap.info, se numeste djlorenz sau https://djlorenz.github.io/astronomy/lp2006/overlay/dark.html si are date noi din 2022. Daca analizati atent, puteti observa cresterea poluarii din 2006 pana in 2022(Romania), dar si contrariul (de exemplu Ucraina - 2020 vs 2022). Cer senin, David ----------------------------------- Mig71 29 Sep 2024 11:32 ----------------------------------- Vineri a fost zi de observatii., am inceput dimineata pe la ora 6 cand am iesit in curte si am vazut Jupiter foarte sus pe cer asa incat am scos telescopul 250 mm pentru o scurta observatie. Am folosit oculare de 9 si 6 mm. Cerul senin si atmosfera calma plus pozitia inalta a facut sa am parte de imagini bune cu toate ca oglinda nu era aclimatizata, in magazia termoizolata era cu multr grade mai cald ca afara. Interesant ca se luminase si inca urmaream planeta , dar se estompau detaliile. Seara , la Luica , tot cu telescopul de 250 mm , impreuna cu alti pasionati am continuat observand , nu neaparat in aceasta ordine, M13 , M2, M15, M71, M72,M34,M56 , M52,M27 ,M92,M33, M31, M36, M37, RING NEBULA, Roiul dublu din Perseu. La toate aceste obiecte am folosit oculare Celestron X cel de 25 si 9 mm. La roiurile globulare ocularul de 9 mm ofera imagini excelente , se vad evident ca grupuri de stele. Am observat si Saturn cu ocularul Lacerta 4 mm. Dupa miezul noptii, erau momente de turbulenta atmosferica redusa cand marirea de 300 X era fix ce trebuia. Gelu ----------------------------------- David Marica 06 Noi 2024 10:24 ----------------------------------- Aseara, 05.11.2024, intre orele 23:00-00:00 am iesit la o scurta sesiune de observatii cu telescopul de 200mm, ocular zoom 8-24 si 4mm plossl, dupa o zi obositoare de invatat pt. bac. Am observat: - Jupiter, cu 2 benzi ecuatoriale si ceva detalii fine, s-a vazut foarte frumos. Parca se vedea la marginea discului si Marea Pata Rosie. Am observat si cei 4 luni galileeni, care se aflau in sir indian (Europa, Io, Ganymede si Callisto) + steaua 108 Tauri, care se afla aproape de planeta si de Europa. Din pacate nu am reusit sa observ Amalthea, doar daca observam cu cateva minute mai devreme. - M42 Nebuloasa Orion, este pentru prima oara cand o vad pe cer negru, fara prezenta Lunii si mi-a placut foarte mult sa o admir zeci de minute. Parca era putin tridimensional. Nucleul era luminos cu trapezul in mijloc, iar spre exterior se vedea conturul intunecat al nebuloasei. - M31 - vizibil frumos si clar, nucleu galbui luminos si parca se vedea slab un brat spre exterior. - M32 - ca o steluta difuza langa M31 - M110 - se vedea mai difuz, slab vizibil, fara detalii. - Am incercat si observarea lui M33 si a nebuloasei Ngc 604, dar din pacate nu am reusit sa o gasesc. In momentul acela mi s-a stricat RDF-ul (si azi incerc sa-l repar), iar cautatorul 6x30 doar stelele mai luminoase se vad in el, deci nu stiu daca mareste de 6x. Am facut o fotografie aseara la oglinda principala si am observat ca este ceva praf si am auzit ca trebuie curand realuminizat, la cativa ani cred (5-10 ani). Deocamdata cred ca ar trebui sa-l spal, dar nu stiu sigur. Cer senin, David ----------------------------------- Mircea Pteancu 06 Noi 2024 15:24 ----------------------------------- Dvid Sper sa reusesti sa repari RDF-ul deoarece voi descrie metodele ''sigure'' pentru gasirea galaxiei M33 si a nebuloasei sale NGC 604. RDF-ul este foarte util in cautarea lui M33. Apoi ne vom bizui numai pe cautator. M42-43 nu le-am vazut in detaliu de anul trecut. Dar prima observatie a lui M 43 din acest sezon am facut-o deja Luni seara , cand am fost la cer negru cu astrocluberii. Armand m-a invitat la telescopul sau de 130mm sa vad ceva interesant: complexul M42 + stelele Theta Ori, tocmai rasarind de dupa dealurile dinspre Lipova. A fost o imagine foarte cetoasa, tremurata, neclara dar extrem de romantica. Vederea nebuloasei si a stelelor, licarind in acelasi camp cu coama bruna, sumbra a dealului face sufletul sa intuiasca oarecum enormitatea Cosmosului, sfasietorul abis al spatiului si prapastia timpului care ne desparte de astrii. Praful acela de pe oglinda ''te fura'' la planete unde iti baga un halou slab luminos si la nebuloase unde iti scade din contrast. Nu cred ca aluminiul sa aibe ceva. Parerea mea este sa speli numai daca e musai. Felicitari pentru observatii, cer senin, Mircea ----------------------------------- David Marica 06 Noi 2024 16:40 ----------------------------------- Multumesc! As fi observat mai multe tinte, mai ales M33 cu NGC 604, dar rdf-ul s-a oprit. Azi l-am reparat, nu facea contact corect bateria, iar acum am "strans" bine cu banda izolatoare. M42-43 s-a vazut foarte bine aseara si sper sa o revad, daca imi voi face timp mai tarziu. Cred ca oglinda este destul de buna acum, nu ma deranjeaza la observatii, daca ma uit in ea imi vad foarte clar reflexia, doar daca bag lanterna noaptea se vede acel praf sesizabil. Acum pentru diseara, daca imi voi face timp, mi-am propus cu binoclul sa observ cateva stele variabile din acea lista de 10 stele, satelitii lui Jupiter, Pleiadele si cateva obiecte dso. Cu dobsonianul mi-am propus sa reincerc observarea lui M33 si nebuloasa NGC 604, M42-43 si M101, ngc 253... Edit: (din pacate trebuie sa las pentru o alta seara aceasta sesiune de observatii) Cer senin! ----------------------------------- David Marica 09 Noi 2024 01:29 ----------------------------------- A venit in sfarsit weekend-ul si am iesit in seara aceasta pentru o sesiune de observatii astronomice atat cu telescopul de 200 mm, dar si cu binoclul Lacerta Explorer 10x50. :) 08.11.2024, 22:00-22:46, telescop dob 200/1220, ocular zoom 8-24mm si 4mm plossl. - Jupiter (52-152x & 300x) - stralucitor si frumos, cu cele 2 benzi clar vizibile si multe detalii fine. S-au vazut si cei 4 sateliti galileeni, 2 de o parte si 2 de cealalta parte. Din pacate Marea Pata Rosie nu am reusit in seara aceasta sa o observ, fiind pe cealalta parte a planetei. - Saturn (52x-300x) - mi-a placut cel mai mult in seara aceasta sa observ aceasta planeta frumoasa, deoarece nu am observat-o de mult timp; se vedea foarte clara, iar inelele s-au vazut superb, mai ales cele care treceau prin fata planetei. Cred ca am reusit sa observ si satelitul Titan, iar la 300x si alti sateliti mai mici. - am decis sa incerc in seara aceasta si o dubla, Polaris / Alpha Ursae Minoris. Am folosit grosismente intre 52-300x. La 152x si 300x am reusit sa observ foarte slab langa Polaris o stea difuza. A fost ori steaua B ori SAO 305. - Roiul Dublu din Perseu / NGC 884 & 869 - s-au vazut superb, cu mii de stelute, ambele roiuri in acelasi camp vizual. - NGC 457 - Roiul Bufnitei - s-a vazut interesant, semana putin cu o bufnita, dar si cu un omulet. -M31, M32 si M110 - frumoase, vizibile cu usurinta. Iar intr-un final am ajuns cu succes la galaxia M33 Triangulum si nebuloasa NGC 604. :D Ii multumesc foarte mult dlui Mircea pentru aceasta postare ajutatoare. Fara ea probabil nu reuseam sa observ NGC 604. https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=238003#238003 - Am identificat M33 l-a inceput cu RDF-ul Caput Triangului sau Mothallah, iar apoi cu cautatoarele si cu ocularul zoom am cautat M33 si l-am identificat foarte difuz. Cu ajutorul asterismului Y, pe care l-am aflat de la dl. Mircea, am identificat foarte slab nebuloasa NGC 604. Sunt foarte bucuros ca am reusit sa observ o nebuloasa dintr-o alta galaxie pt. prima data cu telescopul de 200mm. Cer senin, David ----------------------------------- Mircea Pteancu 09 Noi 2024 23:24 ----------------------------------- Felicitari David ! Ma bucur foarte tare ca am fost de ajutor cu schitele mele. Am vazut deja de multe ori NGC 604 dar de fiecare data simt o bucurie si recunostinta deosebita stiind ca am vazut o nebuloasa dintr-o alta galaxie. Felicitari si pentru rezolvarea cu succes a lui Polaris aka STF 93 AB care numai dubla usoara nu este cu delta mag = 7 clase. Polaris are multe nume si acesta este sugestiv si frumos. Iar dintre multe celelalte mie imi plac denumirile de Cynosura, Tramontana si Yilduz. Spor la observatii, Mircea ----------------------------------- iulian90 27 Noi 2024 01:04 ----------------------------------- Buna seara tuturor. In ultimul timp vremea si-a cam facut de cap cu innorari si ploi, insa am prins doua seri cu cer cristal ,fara Luna , pe 23 noiembrie si aseara pe 25 noimebrie, in care am iesit cu telescopul Gigant 245mm. In plus m-am ocupat si de astrofoto. Pe 23 noimebrie am observat urmatoarele obiecte ceresti: Roiurile deschise M 103, NGC 663 din Cassiopeia, apoi mi-am indreptat atentia spre zona constelatiilor Lepus, Eridanus si partea sudica a Orion unde am observat : steaua carbonica R Lep, care avea o nuanta clar rosiatica, iar magnitudinea am evaluat-o pe la 9.8, fiind cu 4 grade mai slaba decat una din stelele din apropiere, cu mag. de 9 dar cu un grad mai stralucitoare fata de o alta stea de mag. 10 tot din apropiere. Am mai incercat sa observ roiul globular M 79 dar crengile copacilor nu-mi permitea, obturand zona in care se afla roiul, asa ca am renuntat (trebuia sa mut telescopul in alta parte si e dificil de mutat fiind greu), mi-am indreptat atentia spre nebuloasa NGC1788/Cosmic Bat din Orion ,langa granita cu constelatia Eridanus (la N de steaua Cursa/ Beta Eri). Nebuloasa se vedea greu, doar centrul era vizibil , destul de mic, langa o stea de magnitudine mare (peste 10). Apoi am trecut mult mai sus si m-am oprit la roiul NGC 2264/Christmas Tree, care se vedea tare fain, drept si perfect vertical in ocularul de 40mm la ora 23 si ceva (pozitia perfect verticala se datoreaza si telescopului care avand ocularul inclinat la vreo 30 grade a realizat "corectia" de pozitie a roiului), avand in partea de jos steaua 15 Mon. Nu departe de acest roi minunat am dat de nebuloasa Hubble Variable / NGC 2261 care se vedea relativ bine, de forma cometara, cu o stea in varf. Apoi am trecut la nebuloasele M 42-M 43 din Orion. Cel putin M 42 prin filtrul UHC si ocularul de 40mm se vedea super, in partea estica se vedea acea mustata curbata spre sud iar in partea vestica nebuloasa se vedea mai difuza, dar am zarit si una din formatiunile cu aspect de "valuri" din acea parte a nebuloasei (incadrata cu rosu in imaginea de mai jos, facuta in urma cu ceva timp, cu camera ASI178 prin telescopul SW 130mm), destul de greu, aproape la limita. In partea de nord a nebuloasei se zarea zona cea mai luminoasa cu Trapezul, insa seeing-ul nu prea prietenos nu mi-a permis sa observ componentele E si F ale Trapezului. Aseara in schimb seeing-ul a fost mult mai bun decat pe 23 noiembrie asa ca observatiile le-am inceput cu cateva stele duble si multiple la grosismentul de 643x (ocularul TS UWA 4mm + barlow 2x) printre care: -118 Tauri, aproximativ intre stelele Beta si Zeta Tauri. Foarte usor de splitat, cu spatiu generos intre componente. -7 Tauri, la cateva grade spre est de Pleiade. Usor de splitat, desi cu componente foarte apropiate intre ele, cu spatiu negru subtire. -31 Tauri, la 6 grade spre S-W de Lambda Tauri si la 2 grade spre W de steaua Nu Tauri. Este relativ usor de splitat, dar cu componente si mai apropioate intre ele decat la steaua 7 Tau. -52 Orionis, usor de splitat, cu componente foarte apropiate intre ele. -Lambda Orionis, componentele A-B foarte usor de splitat iar spre S de steaua principala am mai zarit inca o componenta slab luminoasa la o distanta mult mai mare decat cea dintre componentele A-B, fiind vorba de componenta C, insa Lambda Ori mai are si alte componente care le voi cauta data viitoare, sigur le-am zarit aseara prin preajma dar nu am bagat de seama decat de componeta C, ramane de vazut data viitoare cand voi mai prinde senin. -Sigma Orionis. La aceasta stea am observat 4 componente, AB ca o singura stea, C, D si E. C-ul se vedea slab luminos spre S-W de componenta AB, D-ul mai stralucitor spre E cu aproximatie si E-ul cam la fel de stralucitor ca si D , dar spre N-E de componenta AB. Nu departe de aceste componente se mai zarea si steaua tripla STF 761, cu cele trei componente ale sale, din care doua apropiate intre ele ,B si C si departate fata de componenta A spre S-W aprox. si am impresia ca am zarit si componenta D, caci nu departe de A am mai zarit o stea slab luminoasa, mult mai slaba decat primele trei componente si la o distanta de doua ori mai mica decat componentele B si C dar sub un unghi PA diferit, spre V-N-V de componenta A. -Eta Orionis. Foarte usor de splitat. -14 Orionis, aproximativ la jumatatea distantei dintre stelele Bellatrix (Gamma Ori) si Al Taj IV (Pi1 Ori). Este usor de splitat insa cu componente foarte apropiate intre ele. -32 Orionis. Usor de splitat, cu componente apropiate intre ele ,asimetrica. -STF 652 Ori,aproximativ intre stelele Mintaka (Delta Ori) si Al Taj V (Pi6 Ori). Se spliteaza usor, avand componente apropiate intre ele, fiind asimetrica. -STF 644 Aur (din constelatia Auriga), la 4 grade spre S-S-E de stelele Eta si Zeta Aur. Este usor de splitat, avand componente apropiate intre ele si de luminozitati apropiate insa am observat o particularitate la aceasta stea : componetele au culori vizibil diferite; una este de culoare galbena, cealalta de culoare alba. Apoi am trecut si la obiecte de cer profund si am inceput cu nebuloasa M 42 la care m-a concentrat pe Trapez si la care am zarit cu usurinta componentele E si F la grosismentele de 286x (ocular TS 9mm + barlow 2x) si 643x ( ocular TS UWA 4mm + barlow 2x), gratie seeing-ului mult mai bun aseara decat pe 23 noiembrie. Mai sus de M 42 si vede relativ bine si M 43 iar si mai sus nebuloasa The Running Man se vedea la limita in jurul celor trei stele mai luminoase din preajma. Am mai observat si nebuloasa de reflexie NGC 2023 in jurul stelei HIP 26816 de 7,8 magnitudini, nu departe de steaua Alnitak, la numai jumatate de grad spre S. Am trecut la observarea de roiuri deschise, precum NGC 1662 din Orion, la care am zarit 13 stele din care 8 mai stralucitoare (4 dispuse in romb), NGC 1807 din Taurus, la care am vazut pana la 16 stele din care 10 mai luminoase (si o dubla cu separatie mare in centrul roiului), NGC 1817 mai mare decat precedentul, nu departe de el , in constelatia Taurus, are peste 20 de stele dar numai 4 sunt mai stralucitoare, restul sunt slab luminoase si dispersate. Am mai zarit si giganticul Cr 65 care nu a incaput in intregime nici la 32x cu ocularul de 40mm fara barlow, numai in binoclul 10x50 sau in cautatorul telescopului s-a vazut intreg acest roi. Contine peste 10 stele mai stralucitoare plus multe altele mai slab luminoase. Apoi am mai observat si roiul NGC 2169, poreclit si Roiul 37 din constelatia Orion. Are cam 16 stele in total din care 10 in "cifra 3", cea mai stralucitoare din ele este si dubla cu componente apropiate intre ele , plus inca trei mai stralucitoare, restul de 6 sunt mai slabe si vreo 6 stele in "cifra 7" din care numai trei mai stralucitoare, celelalte trei sunt slab luminoase. Cam acestea au fot obiectele observate in cele doua seri. De azi insa vremea a intors foaia, urmand o saptamana plina de nori. ----------------------------------- Mircea Pteancu 28 Noi 2024 00:31 ----------------------------------- Bine te-ai mai distrat Iulian ! Excelente observatii ... Am pe undeva o harta a nebuloasei M42- M 43 din Orion, cu detaliile purtand denumiri. Daca exista interes, o caut si o postez. Ce parere ai, ce parere aveti, lansam o noua tema ? V-ar interesa sa incercam sa identificam detaliile - cate putem - din acea harta ? Mircea ----------------------------------- iulian90 28 Noi 2024 09:59 ----------------------------------- Desigur, ar fi interesant sa observam in detaliu aceasta nebuloasa , sa indentificam vizual detaliile mai ales in zona cea mai luminoasa din jurul Trapezului care prezinta cele mai numeroase detalii intunecate, relativ fine, asa cum am procedat in cazul suprafetei selenare, indentificand vizual prin telescop cratere sau formatiuni. Numai vremea sa ne permita. :) ----------------------------------- Erwin 28 Noi 2024 13:38 ----------------------------------- Mircea, Iulian, Da, am explorat și eu zona anul trecut când Orionul era sus. O hartă "pe hârtie" am în Pocket Sky Atlas dar niciodată nu strică una bună, mai detaliată. Din păcate Stellarium și chiar SkySafari PRO ne arată poze în loc de detalii, nici măcar nu poți identifica stelele din Trapezium acolo... Am făcut săpături pe aici ca să dau de harta cu stelele slabe din Theta Orionis, însă nu le-am putut observa deocamdată cu telescopul Hinds. Poate cu cel de 200mm să fie mai multe sanse. Dar nu-i gata, e un proiect pe stand-by... ----------------------------------- zoth 28 Noi 2024 17:14 ----------------------------------- Am pe undeva o harta a nebuloasei M42- M 43 din Orion, cu detaliile purtand denumiri. Daca exista interes, o caut si o postez. Mircea Ar fi grozav, iarna trecuta mi-am prins urechile pe undeva la sud de trapez ... tovarasu' zoth gubernia de sud ----------------------------------- Mircea Pteancu 28 Noi 2024 20:58 ----------------------------------- Noa, ma bucur ca ideea place comitetului, o facem. Sheik A' Mir Tcha Emiratele Arade Unite ----------------------------------- Armand Popa 29 Noi 2024 15:42 ----------------------------------- Skysafari arata detalii in nebuloase, atasat de ex M42 cu Trapezul ----------------------------------- Mircea Pteancu 16 Dec 2024 21:59 ----------------------------------- Duminca 15 Decembrie a.c. a aparut , in sfarsit, ocazia sa-mi salvez onoarea observationala si sa desfasor o adevarata sesiune de observatii telescopice. Am folosit dobsonianul Grond D= 250mm F/ 4.8 cu maririle/ ocularele: 48x/ XCel 25mm + 57x - 171x/ Svbony zoom 7-21mm + 240x/ TMB Planetary 5mm + 300x / TMB Planetary 4mm. Observatii: - Am reglat cautatoarele pe Jupiter unde, la 48x, se vedeau doar trei benzi, cei patru sateliti galileeni si o steluta,foarte aproape, la SV de Polul Sud. NTB parea unita cu intunecarea de la Polul Nord. - Am parcurs cu succes Lista lui Lockye in care am rezolvat si separat: Mintaka - Rigel- Zeta Ori - Sigma Ori - Lambda Ori - 52 Ori. Mi s-a parut uimitor si incantator sa vad cum ocularul zoom Svbony model 135 a rezolvat dubla 52 Ori. - 32 Ori si Eta Ori au fost rezolvate si separate si ele de ocularul zoom. Dar la 52 Ori a trebuit sa folosesc ocularele TMB pentru separare. - In Trapezium / Theta 1 Ori am vazut cu certitudine patru stele. Uneori parca se zarea si E cu vederea periferica dar nu s-a confirmat printr-o imagine stabila, bine vizibila macar cateva secunde.Nu, numai pentru fractiuni de secunda ... ''te prind eu data viitoare''. Lumina selenara foarte puternica m-a impiedicat sa ma ocup de tema de observatii M42/ Harta Holden. - Iota Ori a fost rezolvata ca tripla, ce sa mai vorbim de STF 747 si STF 745. - In NGC 1980 se vedeau doar cateva stele. - Am rezolvat si separat la 240x si 300x, tripla 7 Tauri cu separatia AB= 0,8''. - Am revenit, nu mai stiu pentru a cata oara, la fascinanta tripla Keid / 40 Eridani / STF 518 al carei companion B este o pitica alba un pic mai mare ca Pamantul dar cu masa cat jumate din cea a Soarelui. Am rezolvat-o ca tripla la 171x. Dupa cum a scris Gene Roddenberry, producatorul serialului Star Trek intr-o scrisoare catre revista Sky and Telescope , Iulie 1991, in sistemul lui Keid se afla planeta fictiva Vulcan, patria lui Mr. Spock - vezi Turn Left At Orion, editia IV, pag. 61. - Pe drumul catre tinta urmatoare din Eridanus am rezolvat dubla 39 Eri/ STF 516 cu separatia de 6,4''. - Acea tinta urmatoare cautata a fost nebuloasa planetara NGC 1535, recunoscuta deja la 48x. La mariri mai mari, de pana la 300x, a prezentat disc tot mai usor observabil dar conditiile au fost departe de cele ideale, asa ca nu am vazut steaua centrala. - Urmatoarea nebuloasa planetara a fost IC 418 numita si Spirograph Nebula din Lepus. Cu vedere periferica, la 240x, aici am zarit steaua centrala cu numarul de catalog HD 35914. - Tot in Lepus, am rezolvat HJ 3752 ca tripla dar AC este dubla optica. Langa aceasta dubla, spre Est am reusit sa vad, la limita observabilitatii, roiul sferic M79. - In Taurus am revazut roiul deschis NGC 1647. - Marte se ridicase binisor in altitudine dar la 171x se vedea cu claritate doar calota polara nordica. - Incercarea de a observa Luna m-a facut sa vad o galaxie de stele verzi, asa ca am renuntat. Se facuse tarziu, dupa ora unu din noapte si se lasase un frig cam ca pe calota martiana observata mai inainte. STOP. Cer senin, Mircea ----------------------------------- David Marica 22 Dec 2024 22:10 ----------------------------------- Dle. Mircea, ma bucur foarte mult sa observ un asemenea raport de observatii, mai complex! :) Din pacate, eu nu prea am avut sansa de a vedea prea multe obiecte ceresti in aceasta perioada. Lunile noiembrie si decembrie au fost mult prea noroase si cetoase, prea multe cicloane atlantice si mediteraneene tranverseaza tara noastra, dar sa speram ca din luna Ianuarie, odata cu venirea gerului, sa se insenineze frumos. Zilele trecute am vrut sa observ calota glaciara nordica pentru prima data cu dobsonianul, dar afara era o ceata foarte densa, nici macar stelele cele mai stralucitoare nu se vedeau, era intuneric bezna si am renuntat. Imi este dor sa vad un cer negru, senin cristal, cu mii de stele deasupra capului, dar totusi azi s-a deschis o mica portita si am reusit sa observ cate ceva. Azi, 22 decembrie 2024, am observat: Dimineata (nu mai stiu ora exacta, ~10:00), am observat cu binoclul Lacerta Explorer 10x50, Luna cu cateva cratere interesante la Sud. Luna nu am mai observat-o de mult timp, chiar astept sa o observ si cu telescopul. Dobsonian 200mm + ocular zoom 8-24mm + 4mm Plossl: 17:30-18:00 - am zarit cu ochiul liber planeta Venus si am decis sa scot telescopul ca sa o admir. Era foarte stralucitoare pe cer si am adus repede ocularele si am inceput observatiile. La observatii a participat si o pisicuta, care a tot daramat accesoriile si capacele ocularelor :). Planeta s-a vazut bine la 150 si 300x, fara detalii, dar se vedea bine discul si faza planetei. - a urmat Jupiter, cu 3 dintre sateliti, abia a rasarit si becul stradal incurca observatiile. Ulterior s-a innorat si mi-am pierdut speranta, mai vroiam sa observ si alte obiecte ceresti. 19:15-19:40 (s-a inseninat temporar, pe la ora 20 iarasi s-a innorat inspre Vest, se pare ca asa va fi toata noaptea) Telescopul a ramas afara, aclimatizat si vazand cerul senin si instelat, am decis sa ies sa mai observ cate ceva. - Am reusit sa reobserv planeta Jupiter, care s-a vazut clar, minunat. Si tatal meu s-a bucurat cand a vazut planeta cu o asemenea claritate. Se vedea detalii destul de fine pe la 150x. Am vazut 3 benzi, 3 luni la est de planeta, iar la vest de planeta, Callisto si steaua HD 30588 conform Stellarium. Mara pata rosie nu era prezenta. - Am mai observat cateva stele: Capella(stralucitor, galbuie), Aldebaran(portocaliu) si Mel25, M45 Pleiadele, se vedea fiecare stea individual frumos, albastrui, Mel 20 cu Mirfak/Beta Persei/Algol. Si cam atat, am mai facut poza cu telefonul, unde am observat fotografic M31 si slabut M33, probabil se vedeau si cu telescopul din gradina, dar venea repede o alta patura de nori si nu am mai carat telescopul in gradina. Sa speram ca va urma si saptamani senine, imi doresc foarte mult sa fac observatii mai complexe, mai ales cu binoclul, de exemplu la stele variabile, obiecte dso de iarna si mai ales planeta Marte, cu calota glaciara. Am mai observat ca vara, cand noaptea e scurta, nu ploua si e senin, iar acum cand noaptea e lunga si frumoasa, sunt multi nori, precipitatii si ceata sau praf saharian. :( Actualizare: In noaptea aceasta(23.12.2024) intre ora ~12:15-12:40 am iesit din nou afara la observatii, dupa ce initial doream sa ma culc, dar am observat ca cerul este partial senin/cetos si am zis sa incerc din nou sa observ planeta Marte, indiferent de conditiile atmosferice. Am observat: - Planeta Marte, care se vedea mai mare decat acum cateva luni si ma bucur foarte mult ca am reusit sa observ calota glaciara nordica a planetei, atat la 150x, cat si la 300x, iar la sud cred ca se mai vedea ceva mai slab. - M42-43 - se vede slabut, mai difuz; am mers pana la 300x ca sa admir stelele din trapez. - Planeta Jupiter si cei 4 sateliti - m-am reintors a 3-a oara in aceasta noapte la planeta aceasta, care se vedea extraordinar de clar, cred ca a fost vedeta noptii impreuna cu Marte. Benzile se vedeau clar si am reusit in sfarsit sa observ si Marea Pata Rosie, la 150x si 300x. :) Cer senin, David ----------------------------------- Mircea Pteancu 23 Dec 2024 23:03 ----------------------------------- Bravo David , astea da progrese ! In aceeasi seara de observatii ai reusit premiere precum calota polara nordica a lui Marte si Marea Pata Rosie. Plus celelalte obiecte ca bonus. In general, amatorii evita observarea stelelor individuale precum Capella sau Aldebaran. Desi asemenea observatii sunt foarte interesante daca faci comparatii de culori si incerci sa intelegi ce vezi. Culorile nu sunt o proprietate intamplatoare ci sunt un indiciu extrem de pretios cu privire la tipul, starea si istoria fiecarei stele. Aldebaran este o giganta rosie ceea ce inseamna ca si-a epuizat hidrogenul din nucleu si a parasit secventa principala. Masa stelei este doar ceva mai mare ca cea a Soarelui. Prin ce mecanism lumineaza Aldebaran ? Fuzioneaza hidrogenul in invelisul exterior si are nucleul degenerat ? Fuzioneaza in nucleu heliul in carbon si oxigen ? Aldebaran nu-i o stea tinerica. Varsta ei este de peste un miliard de ani. Se indreapta oare spre brutalul fenomen numit helium flash ? Helium flash este un eveniment catastrofic in care steaua va degaja energii ca o supernova dar toata energia aceea va fi absorbita de interiorul stelei. Helium flash nu este observabil pe cale optica. Dar daca a avut loc un helium flash si vei avea rabdare 10.000 de ani, vei vedea steaua redusa la o raza si luminozitate de 50 de ori mai mica decat cea actuala. Ceea ce, dupa socoteala mea, va duce la scaderea de luminozitate a lui Aldebaran de la magnitudinea vizuala de acum de 0,85mv la aproximativ 5mv. Va fi abia vizibila cu ochiul liber. ( Presupunand ca vor exista supravietuitori peste 10.000 de ani si ca vor fi interesati de Astronomie). Povestea lui Capella este diferita de cea a lui Aldebaran dar au si multe in comun. Capella este o stea multipla avand in centru o dubla formata din doua gigante tip G. Care gigante G se indreapta incet-incetut spre starea de giganta rosie. Deci acum vedem pe Capella de culoare alba sau galben-pai foarte luminos dar in viitor va deveni oranj sau rosie. Ce lucruri interesante ascund stelele dar Astrofizica ne invata cum sa le patrundem. Iata de ce, ma incanta sa observ si stelele singuratice. Cum este Fomalhaut din poza atasata, insasi Steaua Singuratatii. O fi stea singuratica, dar cate ganduri starneste, cate intrebari ... Mircea ----------------------------------- David Marica 26 Dec 2024 21:32 ----------------------------------- Multumesc dl.Mircea! Este foarte interesanta si observarea stelelor principale/individuale si mai ales culorile acestor stele si misterele lor. Este foarte interesanta povestea lui Aldebaran si Capella. M-am gandit sa citesc niste carti sau sa vizionezi ceva documentare interesante despre astrofizica. :) Azi, 26.12.2024, intre ora 18:30 si 19:20, am iesit cu instrumentele astronomice la observatii, cerul fiind in mare parte senin si Venus / Luceafarul stralucea minunat pe cer, spre apusul ei. La observatii a participat putin si tatal meu, care a admirat prin telescop planetele, Pleiadele si cerul instelat cu binoclul. Cu Dobsonianul de 200mm + ocular zoom, am observat: - planeta Venus / Luceafarul, era foarte stralucitor si in ocular si se vedea faza planetei ca a unei Luni. - Saturn si inelele sale - nu am mai observat-o de mult si ma bucur ca am revazut aceasta frumusete de planeta. - Jupiter si cei 4 sateliti galileeni, 2 de o parte si 2 de cealalta parte a planetei. Pe jupiter am reusit sa observ benzile si cateva detalii mai fine si mai ales Marea Pata Rosie. - M45 (Pleiadele / Closca cu pui) - stralucitor si frumos, nu a incaput in intreg camp vizual al ocularului 24mm. - Roiul Dublu din Perseu, NGC 884 si 869 - excelent, cu multe stelute rezolvate si luminoase. - M31, M32 si M110 s-au vazut foarte bine, dar putin cam greu la zenit. Cu luneta de 70 mm am observat deocamdata doar M45 / Pleiadele, care nu erau asa luminoase ca in dob, dar am observat ca au incaput in intreg campul vizual al ocularului zoom de 24mm si am numarat peste 40 de stele. Cu binoclul Lacerta Explorer 10x50 am facut cateva observatii rapide: Venus, Saturn, Jupiter, M45, Mel25, Mel 20, asterismul Kemble's Cascade, Capella, roiul Bufnita NGC 457, Roiul Dublu din Perseu, Stock 2 si am admirat si triunghiul de vara, care spre mirarea mea se mai poate observa si la final de decembrie, cu triunghiul de vara ( stelele: Deneb, Sadr, Eps.Cyg., Delta Cyg., Albireo si Vega), M29, M39, M31 si zeci de stele in Lebada si Cassiopea. Telescoapele sunt inca afara acliamtizate, probabil ma voi reintoarce sa mai fac observatii daca inca este senin, daca nu, voi strange instrumentele. Poate voi observa mai tarziu si cateva stele variabile, Algol si Betelgeuse cu binoclul, dupa 10 star tutorial chart - AAVSO. Poate voi creea si un cont AAVSO daca se poate, ca sa raportez si acolo observatiile de stele variabile. P.S. Pentru stabilizarea binoclului m-am gandit sa-mi construiesc o montura paralelograma sau o parghie binoculara, dar nu stiu ce accesorii sa-mi cumpar (dimensiunea scandurilor, suruburi, teflon, contragreutate etc.), cu trepiedul se rezolva, fac rost. Poate voi scrie la DIY/ATM/Reparatii. Daca voi reusi sa-mi construiesc o asemenea montura, ma gandesc sa-mi cumpar si un binoclu mai mare, poate un 20x80, ca sa fie ceva intre binoclu si telescop, un fel de RFT. Cer senin si sarbatori fericite! ----------------------------------- iulian90 27 Dec 2024 01:32 ----------------------------------- Felicitari pentru observatii David. :) Pentru binoclu o montura tip parghie binoculara este mai usor si mai simplu de construit, doar o scandura ceva mai ingusta dar mai lunga si destul de groasa, cateva fitinguri metalice pe 2 toli printre care un teu, o mufa cu filet interior pe 2 toli si unul sau doua nipluri si eventual o teava pe 2 toli cu un capat filetat montata pe trepied pe care sa vina restul ansamblului,pe care il mai inalta daca trepiedul e prea scund, dar poate si sa lipseasca daca acesta poate fi facut destul de inalt prin extinderea picioarelor. Pentru miscari cat mai line pe azimut si altitudine trebuie facuta lepuirea filetelor la teu si nipluri, respectiv filetul tevii ,practic se ung filetele cu oxid rosu de fier (se gaseste pe la magazine de constructii/bricolaj sub forma de praf rosu ) amestecat cu putina apa (ca un fel pasta) si se infileteaza-desfileteaza in mod repetat de mai multe ori pentru a elimina asperitatile si imperfectiunile de pe filete (care duc uneori la miscari sacadate cu gripari) pana cand se simte la mana o miscare cat mai lina, apoi se curata filetele si se ung cu putina vaselina. Pentru stablilizare si diminuarea vibratiilor am folosit o sticla cu apa agatata de trepied ca in poza de mai jos, iar ca contragreutate merge orice, magneti ,discuri de gantere etc (in cazul meu am folosit doua balasturi de neon ), ideea este sa fie cat mai potrivite pentru o echilibrare cat mai buna a parghiei. https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=200450#200450 Vremea aici in Braila e tare urata de cateva zile iar prognoza nu arata prea bine nici in urmatoarele zile. ----------------------------------- David Marica 27 Dec 2024 11:29 ----------------------------------- Multumesc foarte mult @iulian90! :) Imi place proiectul tau cu parghia binoculara! Mi-as construi si eu ceva asemanator, ori parghie binoculara, care ii mai usor, ori montura paralelograma. Ideea ar fi sa pot sta pe spate, pe sezlong / scaun zero-G si sa pot pune si un binoclu mai greu, 20x80 sau mai mare si sa fie cat mai stabil. Multumesc inca o data pentru idee, sa vedem ce va iesi! :D Cer senin! David ----------------------------------- mihaig 27 Dec 2024 11:42 ----------------------------------- Poti incerca si asa ceva.L-am folosit de pe sezlong/scaun, https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=13665&highlight= ----------------------------------- David Marica 28 Dec 2024 15:33 ----------------------------------- Multumesc de sugestie @mihaig! La asa ceva m-am gandit si eu, dar din lemn, dar nu stiu cat de usor e de construit, trebuie sa ma mai gandesc! Aseara, 27.12.2024, dupa ce am terminat sesiunea de observatii cu binoclul, am decis sa fac observatii cu Dobsonianul de 200mm si ocularele zoom 8-24, plossl 4mm, intre ora 23 si 00:00. Era ger si imi inghetau mainile tot cu manusi, dar am vrut obligatoriu sa admir si cu telescopul obiecte ceresti inainte de culcare. Si in acest moment cand scriu vremea este excelenta, senin si insorit, sa speram ca va fi si la noapte asa. Am observat: - Planeta Marte, cu polul nord vizibil, albui si cateva regiuni mai intunecate. A trebuit sa ma concentrez bine ca sa vad aceste detalii, poate din cauza ocularului cu zoom sau de la ochii obositi de ecranele astea digitale; - Pollux si Castor s-au vazut excelent, iar la Castor m-am dus pana la 150x si am aflat ca este o dubla frumoasa. - Am admirat si Riga, care la magnificatii mari, de peste 150x, se vedea de parca avea lipit un companion, poate Beta Orionis B sau HD 33948. Dar Stellarium arata ca Beta Orionis B se afla la Sud de Rigel, iar cum dobsonianul intoarce imaginea de la oglinda, eu am vazut lipit in sus, deci cred ca am reusit sa observ acest companion. Am admirat si stelele Alnilam, Alnitak si Mintaka, Saiph, Betelgeuse, Bellatrix si culorile frumoase ale acestora, alte stele duble nu am zarit. Aldebaran portocaliu si stralucitor, iar Jupiter s-a vazut excelent, luminos si cu detalii fine, benzile sale, Marea Pata Rosie si cei 4 sateliti galieeni. - M43 s-a vazut ca o nebulozitate foarte difuza, redusa cu o steluta in centru si parca se vedea si nebuloasa 'Running man' difuz, iar M42 s-a vazut excelent, luminos, alb-albastrui parca, cu trapezul in inima nebulaosei si un sir de stele langa trapez si am reusit sa observ si cateva detalii mai intunecoase, probabil Pons Schroteri si Sinus Lamontii, Occiput sau Sinus Gentilii. Cer senin, David ----------------------------------- Mircea Pteancu 04 Ian 2025 16:26 ----------------------------------- Aseara, Vineri 3 Ianuarie 2025 am efectuat prima mea observatie astronomica din noul an. Inca din a doua zi de Craciun, o raceala/gripa ce-o fi fost, m-a obligat sa schimb paharelul traditional de palinka cu antibiotice +++. ( Da' sa nu se bucure dujmanci ca-mi revin ... numai ce m-am dres cu niste visinata ! ). Am pierdut asa cel putin trei sau patru seri qvazi- senine. Aseara a fost un cer foarte bun pentru observatii dar inca nu-s pregatit sa ''ies in spatiu''. Dar pe aceasta n-am mai fost dispus sa o pierd. Asa ca ( iar o sa urle p'aici Stapanul Gramaticelor de pe forum ) nu doar ca m-am limitat la observatii cu binoclul dar si pe acelea le-am facut prin termopanul uneia din ferestrele de la mansarda. Instrumentele folosite au fost binoclul Swarovski Habicht 7x42mm si luneta terestra Hensoldt Wetzlar 25x56mm, tinuta in mana. Zona din cer accesibila a fost cea din apropierea Zenitului. Mi-am tras un fotoliu sub fereastra si '' i-am dat bataie''. Observatia din pozitia semiculcata ajuta la o mai buna stabilitate a binoclului iar la folosirea lunetei HW 25x56mm a fost o binecuvantare ca am putut sa-mi reazem ceafa de spatar. Observatii cu Habicht 7x42mm: - M103, abia vizibil, foarte mic si slab, insignifiant. Daca nu stiam ca-i acolo, treceam ''peste'' ... - NGC 663 a fost vizibil , dupa o focalizare migaloasa, cu vederea periferica / VP. - Roiul Dublu din Perseu: bine vizibil, cu o stea, respectiv doua, vizibile in fiecare si ceata luminoasa. In orice caz, s-a vazut mult mai bine decat m-as fi asteptat si asta mi-a dat un imbold sa continui. - Roiul Alfa Per / Cr 39 a fost foarte bine vizibil - M34 a fost slab luminos dar vizibil cu vedere directa/ VD. - M37 si M36 au fost slab luminoase dar vizibile cu VD iar M38 numai cu VP. - Jupiter avea doi sateliti la Est : Ganymede si Callisto. - M31 s-a vazut foarte bine cu VD, o elipsa de ceata, mica dar luminoasa - In Pleiade/M45 am numarat intre 17 si 19 stele. Numai Asterope aparea ca stea dubla. - Alta stea dubla observata a fost 56 And, stele oranj separate prin mai mult de trei minute de arc. Am reobservat fiecare obiect cu luneta Hensoldt Wetzlar 25x56mm. Cresterea aperturii se face imediat simtita, fiecare obiect a fost mai luminos, mai bine vizibil in lunteta , fata de binoclu. Obiectele precum NGC 663 si M38 s-au vazut bine, cu vedere directa, desi slab luminoase in continuare. Iar la Roiul Dublu din Perseu, M34 si M36, s-au vazut si cateva stelute slabe, rezolvate. Dubla 56 And a format un asterism in L, culcat pe latura lunga in directia N-S cu vreo cinci stelute. La Est si in interiorul ''elului'' se mai vedeau cam tot atatea stelute vizibile dar mai degraba cu VP. Acesta a fost roiul NGC 752 din Andromeda. Sincer va spun ca nu ma asteptam la asa ceva. E adevarat ca geamul nu-i perfect curat, or mai fi fost si picaturi de condens. Ce sa mai vorbim de absorbtia prin stratul dublu de sticla. Deci conditii foarte departe de cele ideale. Dar toate cele de mai sus, s-au vazut asa cum le-am descris. Nu stiu la voi cum se numeste asa ceva dar, pe ulita mea, se numeste ''o mica si reusita sesiune de observatii''. Consider ca am intrat cu dreptul in 2025 ! Cer senin, Mircea ----------------------------------- Armand Popa 04 Ian 2025 21:44 ----------------------------------- Domnu' Mircea, Nu e nimic în neregulă cu observațiile de sub Velux! :) Exact asta am făcut și eu aseară, admirând planetele Venus, Saturn, Jupiter și Marte, fie prin geamul de la ușa de intrare, fie prin geamul Velux, totul din căldura casei. Motivul? Tot gripa sau ce o fi care m-a ținut departe de stele între sărbători. Evident, condițiile nu sunt ideale, dar merge și așa, mai ales când cerul e senin, și nu putem iesi... Totuși, astăzi m-am aventurat afară pentru a observa ocultația Lună-Saturn. În timpul zilei, am mai urmărit din casă, prin binoclu, conjuncția Lună-Saturn și planeta Venus. Pe seara zilei de 4 ianuarie, am urmărit ocultația planetei Saturn de către Lună, un fenomen astronomic spectaculos, pe care l-am observat prin telescopul Bresser 130/1000. Inelele planetei au atins aparent discul lunar la ora 19:49, iar la 19:51 au dispărut complet în spatele Lunii. La ora 19:52, satelitul Titan a dispărut și el în spatele discului lunar. Am avut noroc, pentru că norii mi-au permis să observ acest moment special. Lumina cenușie a Lunii a fost foarte bine vizibilă, oferind un cadru deosebit. Imediat după ocultare, norii au acoperit complet cerul, întrerupând observațiile. Un început de an minunat pentru pasiunea noastră ----------------------------------- Night 05 Ian 2025 13:23 ----------------------------------- Excelentă observația, și pentru că este un prilej să ne amintim de ce umbra Lunii mătura suprafața pământului de la vest la est. (o eclipsă de Soare este la urma urmei, o ocultație). La București, Saturn a dispărut în spatele Lunii, în jurul orelor 20:03, cu aproximativ 12 minute după observația din Arad. Diferența de timp este explicată pe de-o parte de diferența de longitudine/latitudine dintre cele două localități, pe de altă parte de viteza proprie a Lunii în jurul Pământului. (aici https://svs.gsfc.nasa.gov/4579 cu o vizualizare pentru elocvență) Bineînțeles, Saturn nu lasă o umbră vizibilă, detectabilă doar cu ochii minții și în programele ce simulează banda de totalitate. Este totuși un frumos exercițiu intelectual să vizualizăm mișcarea Lunii pe orbită, și rotația Terrei. Chiar dacă eclipsatul a fost .. Saturn, și nu Soarele. ----------------------------------- Mig71 20 Ian 2025 19:21 ----------------------------------- Salutare Sambata noaptea intre 10 si 12.30 am facut observatii din curte la planete , telescopul folosit a fost Dobson 254 mm SW . Ca si incalzire am privit roiurile deschise din Auriga, destul de spalacite datorita poluarii luminoase, si marea nebuloasa din Orion, in special stelele din trapez unde am vazut cu ocularul Celestron X cell 9 mm pe langa cele 4 stele stralucitoate inca o steluta , putin stralucitoare dar evidenta. La Jupiter cea mai buna imagine a fost cu ocularul SW planetary 6 mm, detalii frumoase in benzile ecuatoriale .Am avut norocul ca fie tranzitul lui Io. Umbra se vedea super in schimb nu se vedea satelitul pe fondul planetei . A fost fain ca am pandit momentul cand a terminat tranzitul si am vazut in direct aparitia. La Marte care era foarte sus a fost util ocularul Lacerta 4 mm, se vedea vcalota polara, petele mai inchise , una chiar langa calota si alta mai mare in zona centrala. Gelu ----------------------------------- David Marica 20 Ian 2025 21:04 ----------------------------------- Excelente observațiile, felicitări pentru observații @Mig71! Mă bucur foarte mult că ai reușit să observi tranzitul satelitului Io și umbra lui. Sper că voi reuși și eu să văd cândva vreun tranzit, până acum nu îmi aduc aminte să fi văzut umbre pe Jupiter. Cred că a fost o experiență interesantă observarea tranzitului și umbrei pe Jupiter. Succes în continuare! :) Primele mele observații din 2025 și din păcate cam puține, sper că după ce pleacă această ceață de altitudine persistentă, să observ și eu câteva obiecte DSO și stele, mai ales variabile: Dobson 200/1220, ocular zoom 8-24mm, ocular 10 și 4mm plossl: 13.01.2025, ora 19:40 - Venus, faza planetei ~49%, conform Stellarium, dar îl vedeam pe la 50 și ceva la sută vizual. - Saturn și inelele sale(nu se vedea prea clar) și câțiva sateliți, Tethys, Rhea și Titan, frumos în ordine și dedesubt de planetă parcă am reușit să observ și satelitul Hyperion. Cred că pentru prima dată am stat să admir sateliții lui Saturn, până acum doar pe ai lui Jupiter am insistat. - Jupiter și cei 4 sateliți+ 2 benzi și multe detalii fine, dacă îmi concentram bine ochiul drept de observații în ocular. - Luna - orbitoare, era prea strălucitoare pentru ochi, totuși am admirat-o câteva secunde, apoi am făcut câteva poze cu telefonul la ocular. Luna a fost 100% iluminată în acea seară conform Stellarium, adică Plină, dar totuși am putut observa vizual și fotografic câteva cratere cu umbre la Sud, deci probabil era în jur de 99% iluminat. 22:30, a doua sesiune - Jupiter și Marea Pată Roșie - Marte, Calota glaciară nordică și o regiune frumoasă întunecată, probabil Syrtis Majoris, foarte frumos s-a văzut. :D Îmi place să observ planeta Marte în această perioadă, la opoziție, mai ales pentru faptul că din toate planetele, Marte este singura care se vede odată la 2 ani și până în 2027(13.8") tot scade în dimensiune, dar am văzut că în 2035, la opoziție va fi mare planeta (21,9"). În rest, cred că fiecare planetă se poate observa anual, mai ales Venus, Jupiter și Saturn(la ea singura problemă observată este înclinația inelelor). Am folosit și diafragma cu care a venit telescopul, pentru contrast. În rest am încercat zilele trecute să observ cu Binoclul 10x50 cometa C/2024 G3, dar fără succes, dar am admirat prin binoclu planeta Venus, Luceafărul care era luminos, mai ales că a fost săptămâna trecută ziua culturii și a lui Eminescu! Cer senin, David ----------------------------------- Mircea Pteancu 20 Ian 2025 22:48 ----------------------------------- Felicitari mig71 ! Data viitoare poate incerci o schita, doar atat cat sa poti identifica formatiunile martiene observate folosind apletul lui Sky and Telescope. Spor la observatii, cer senin, Mircea Bravo David pentru observatiile faine ! Citeste despre ''efectul Schroeter'' la Venus. Dichotomia are loc la momente diferite de cele rezultate din calculul pozitiei orbitale. Degeaba zice Stellarium 49% daca tu ai vazut 50+ % , e foarte posibil ca tu sa fi vazut bine. Hyperion este foarte slab luminos, greu de vazut. Poate a fost un alt satelit aproape de acea pozitie ? Daca a fost Hyperion, surle, tobe si trompete sa cante glorie, ti-a reusit ceva foarte greu ! Multumesc ca ai amintit de Eminescu, cel care a iubit cerul si stelele atat de mult si a scris atat de frumos despre ele ! Cer senin, spor la observatii, sunt incantat de progresele tale ca observator, Mircea ----------------------------------- David Marica 22 Ian 2025 20:58 ----------------------------------- Multumesc dle. Mircea! :) Am gasit cateva informatii si articole pe internet despre efectul "Schröter", dar inca ma documentez, mi se pare interesant fenomenul! Cateva surse gasite: https://www.astronomy.com/science/the-shadowy-schroter-effect/ ; https://adsabs.harvard.edu/full/1996JBAA..106...16M ; https://www.gsjournal.net/Science-Journals/Research%20Papers-Astronomy/Download/6078 Revenind la Eminescu, chiar a iubit mult universul si a scris foarte frumos despre cer si stele, mai ales de planeta Venus: "Cobori în jos, luceafăr blând, Alunecând pe-o rază, Pătrunde-n casă și în gând Și viața-mi luminează!" (Luceafărul 1883) Mihai Eminescu este un simbol al culturii noastre (romanesti si astronomice) si consider ca este nevoie sa ne aducem aminte mai des de el si de operele sale si cum este sarbatorit in luna asta frumoasa de Ianuarie, va invit sa admiram planeta Venus / "Luceafarul" in aceste ultime zile de Ianuarie, sa vedem blandetea si lumina ei frumoasa, faza (%) in care se afla planeta si, de ce nu, sa observam efectul "Schröter", daca e posibil. Daca se va risipi ceata si daca va fi senin in urmatoarele zile, voi incerca sa observ "Luceafarul", Marte (care se afla la opozitie zilele astea si se vede frumos) si multe alte obiecte ceresti, deja imi este dor sa le admir! :D Cer senin va doresc! David ----------------------------------- Mircea Pteancu 22 Ian 2025 22:33 ----------------------------------- Pe vremea comunismului circula o vorba ''numarul inginerilor il va intrece in curand pe cel al intelectualilor''. Putem sa parafrazam pentru Romania de azi asa : ''numarul fizicienilor il va intrece pe cel al intelectualilor''. Exista un fizician pe nume Presura care a afirmat, in putinatatea culturii sale generale, ca intelelegerea si descrierea efectului relativist al vitezei finite a luminii de catre Eminescu ( ''La steaua'') nu inseamna nimic. Orice om cu educatie scolara de baza stia aceasta, delireaza personajul. E un natarau acest fizician. E suficient sa adaug doar ca a candidat pentru neo-marxisti si nu-i in stare sa traduca corect nici macar titlul cartii ''Sidereus Nuncius''. E cam din tagma ''imensului'' matematician fara opera Plicusor Dan, zis Dan Gerila si a ''dulapului'' dictatorial de la Cotroceni. Ma bucura mult si imi da speranta sa vad un tinar studios, un tot mai bun observator al cerului, ca il apreciaza pe Mihai Eminescu. Personajele, ca cele din diatriba de mai sus, au fost foarte bine creionate de marele nostru poet in ''Scrisorile'' sale. Cer senin, spor la observatii, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 26 Ian 2025 00:19 ----------------------------------- In sfarsit, har Domnului ! In loc stau cocolosit la caldurica, facand mai nimic, in aceasta seara de Sambata 25 Ianuarie, a fost senin. Si, ca in vremurile bune, am dardait de zor la ocular, facand observatii. Poate revin maine cu detalii dar pe scurt, am observat Venus, Saturn, Uranus, Jupiter si Marte. Neptun mi-a scapat, era deja intre crengi pe cand am terminat cu Venus si Saturn. Am mai observat cateva duble, M47, M46 si cretelele din M42. Asta a durat de la ora 7 pana la ora 11. Apoi am zis ca motanelul catre motanul cel experimentat: '' Am .... observat destul, eu ma duc acasa''. Edit: am verificat intai ce ar putea sa fie, sa nu ma fac de cacao. Apoi ... Cum se zice pe la prosto-viziuni: ''stire-bomba'' !!! Cred ca :wink: am vazut satelitul Oberon al lui Uranus. Revin maine cu detalii si ca sa va cer parerea. Si am mai vazut ceva dubios la Venus. Puem sa vedem poze recente ale lui Venus undeva, va rog ? Am lasat planeta sa defileze prin camp de cel putin zece ori. De fiecare data mi s-a parut ca vad un sir de trei pete foarte slabe, de-a dreptul fantomatice, paralele cu terminatorul, sa zicem pe meridianul aflat cam la un sfert de raza a planetei, in partea luminata, socotind de la terminator. Imaginea s-a repetat la fiecare trecere, petele s-au vazut in aceleasi pozitii si de aceleasi dimensiuni. Nu fac un secret din faptul ca ma indrept usurel catre o operatie de cataracta. Deci nu stiu daca am vazut fenomen real sau a fost fata morgana. Ca daca a fost o iluzie optica apoi a fost una foarte consecventa. Cer senin, Mircea ----------------------------------- David Marica 27 Ian 2025 22:29 ----------------------------------- Foarte interesante observații dle. Mircea, felicitări! Eu nu am obsevat nimic neobișnuit la Venus în aceea seară, doar azi parcă se cedea ceva mai întunecat, dacă mă concentram, dar poate mi s-a părut. Uranus m-am chinuit mult să-l găsesc în aceea seară de 25 ian., nu știu sigur dacă l-am observat, cred că l-am confundat cu alte stele sau am sărit peste el, dar voi încerca și în alte seri. În data de 25.01.2025, am fost afară cu dobul de 200/1220, cu ocularele zoom 8-24mm, 10mm și 4 mm plossl. Începând cu ora 19:30, am observat: - Venus, ca o semilună, în jur de 45-50% iluminat, nimic neobișnuit. - Saturn cu inelele sale, fiind la apus, se vedea întunecat + satelitul Titan cred. - Marte - ca un disc mic + calota glaciara nordică, măriri până la 305x. - Pollux și Castor (ca dublă frumoasă). - Jupiter, cu două benzi ecuatoriale, slăbuț se vedea parcă încă o bandă spre Nord + alte detalii fine dacă mă concentram bine. - Uranus - m-am chinuit să-l găsesc și cred că l-am confundat cu alte stele din zonă, o să mai încerc în alte zile să găsesc această planetă. - Pleiade, Hyade și Aldebaran, câmpul telescopului este prea mic pentru ele, dar s-au văzut frumos. - Nebuloasa Orion(M42 și M43) foarte frumos, nucleu luminos alb-albăstrui, cu trapezul și conturul frumos întunecat. M-am chinuit să văd culori, dar cred că trebuie apertură mai mare. - Sirius + un roi de stele dedesubt, M41 cel mai probabil. - M31, M32, M110 - s-au văzut decent, dar fără multe detalii, dar zone difuze + nucleul luminos gălbui a lui M31. - NGC 884 și 869 - s-au văzut excelent, cu zeci de stele în ele, iar Ngc 457 s-a văzut foarte frumos, în formă de bufniță. - Roiul din Rossete, NGC 2244, din păcate nu s-a văzut nebuloasa. 21:12 pauză De la ora 22 la 23:00 am făcut câteva poze cu telefonul + observații rapide cu binoclul, unde am recapitulat obiectele observate prin telescop și am observat și alte obiecte, de exemplu, M81 & M82. ................ Azi, 27.01.2025, de la aprox. ora 19, am organizat un mic "Stat party" la mine acasă cu câțiva cunoscuți. Este a 2-a oară când prezint la un grup de persoane (în afară de familie) obiecte prin telescop, mi-a fost puțin greu, dar le-am prezentat câteva obiecte mai importante rapid, înainte să vină norii pe la ora 20:30. Am observat împreună și am discutat împreună despre planetele ce se vedeau frumos pe cer. Am început cu planeta Venus și Saturn, care se vedeau destul de bine. Au fost câteva reacții frumoase de uimire. ( Înainte de această întâlnire, am observat singur Venus și parcă se vedea la măriri mai mici ceva mai întunecat, dar nu știu sigur, la măriri mari se vedea luminos, gălbui, fără detalii. Ulterior am admirat și Castor, care azi era mai apropiat, nu era complet despărțită și parcă o vedeam triplă, nu știu de ce, dar nici seeingul nu era așa bun, era decent). Mai târziu am mers la Jupiter și am observat 2 sateliți de ai săi, iar la Jupiter se vedeau frumos benzile, iar apoi au fost și aici câteva reacții frumoase :D. Am observat și planeta Marte, care se vedea mai greu și mai mic, doar eu am reușit să văd slăbuț calota glaciară nordică. Am observat la final și nebuloasa Orion, care era foarte frumoasă și era multă bucurie la observarea ei. Am încercat să descriu ce este această nebuloasă și efectul timpului, că se află la vreo 1400 ani lumină față de noi și o vedem, de fapt, cum era ea în trecut, vedem istoria ei. Au fost făcute și observații cu binoclul și s-au bucurat să observe zeci de obiecte pe cer cu el. Aș vrea să construiesc o montură paralelogramă pentru binoclu, sa6pot arăta mai ușor și altor persoane obiectele pe care le văd eu prin binoclu. Și am terminat sesiunea cu o poză de grup (înafara de mine, eu am fost fotograful!). :) Pe la ora 21, am ieșit din nou cu tatăl meu să vedem tranzitul satelitului Io pe Planeta Jupiter, să vedem umbra ei și să facem și noi doi o poză cu telecopul, dar s-a înnorat complet cerul, din păcate! Mai urmează săptămâna asta și săptămâna viitoare probabil și alte adunări, să observăm, mai ales, spectaculoasa Lună cu craterele ei, la măriri mari, de până la 152-305x. Cer senin! David ----------------------------------- Mircea Pteancu 28 Ian 2025 12:35 ----------------------------------- Excelenta initiativa de a face observatii pentru cunoscuti, felicitari ! Uranus: ia distanta de la steua Maia spre Electra din Pleiade. Mergi de aprox. 15x aceasta distanta ''in jos si spre dreapta'' adica spre SV, fara sa te abati de la directie si vei gasi planeta. Sau: imagineaza-ti un triunghi isoscel in care laturile egale sunt formate intre Algol si Hamal / Alfa Ari de o parte si Algol si Uranus, de cealalta. Cer senin, Mircea ----------------------------------- David Marica 28 Ian 2025 22:51 ----------------------------------- Mulțumesc dl.Mircea! :) Azi, 28.01.2025, între ora 19:00 și 20:30 am fost afară cu telescopul și am făcut un mic "Star Party" cu un prieten de al meu din vecini (cred că pentru prima dată s-a uitat prin telescop, prin binoclu a mai observat) și mai târziu a venit și tatăl meu. Am observat multe obiecte prin telescop, iar uneori am observat și prin binoclul 10x50 Lacerta și am arătat că se poate observa și cu el multe obiecte frumoase. Cerul a fost mult mai frumos decât ieri, era curat cristal, dar la final au început să se apropie câțiva nori. Următoarele obiecte pe care le-am observat, mai ales prin telescop: - Saturn și inelele sale frumoase, se vedea mai bine în seara aceasta decât ieri. - Venus, "Luceafărul" s-a văzut superb, strălucitor, nu am sesizat alte detalii. - Marea Nebuloasă din Orion(M42 și M43) și trapezul, se vedea luminos nebulaosa și în apropiere de nebuloasă, am văzut o zonă de stele mai multe, parcă se vedea nebuloasa "Running Man" întunecat, slab vizibil, dar nu sunt sigur. Poate a reușit cineva de pe forum să vadă vizual această nebuloasă? - Sirius și Betelgeuse - strălucitoare, am observat culorile lor diferite. - Pollux și Castor (ca dublă) - Planeta Marte, un disc portocaliu și foarte greu se distingea calota glaciară nordică. - Mizar(ca dublă) și Alcor. - Galaxiile M31, M32 și M110 - s-au văzut bine aceste galaxii, mai ales M31 cu nucleul ei gălbui. - Roiul Dublu din Perseu - excelent, cu sute de stele în același câmp vizual al ocularului zoom de 24mm. Le-am observat și prin binoclu, dar prin telescop s-a văzut minunat! Prin binoclu am mai observat triunghiul de iarnă, constelația Orion, Pleiadele (M45) și Hyadele (Mel25). Și am făcut și câteva poze. În concluzie, a fost o seară excelentă și mă bucur că pot împărtăși aceste experiențe la telescop și cu alte persoane. Urmează, cel mai probabil săptămâna viitoare, să observăm Luna cu craterele ei și dacă permite lumina lunii, să observăm din nou niște obiecte DSO, cu cât mai multe persoane! Pe plan personal, mi-am propus să observ acum în februarie-martie, anumite obiecte, precum: Planeta Neptun și Uranus și poate planeta Mercur, dacă va fi pe cer! NGC 253 (Galaxia Sculptor), M74, M77, M79, M35, M36, M38, M1 (nebuloasa Crabului), NGC 2392 (Nebulaosa Eskimo, sunt curios dacă se vede), Tripleta din Leo și lanțul Markarian (pe care nu l-am mai văzut anul trecut, sper să-l observ anul acesta) și alte galaxii, neapărat Galaxia Needle(sau Acul, NGC 4565), M101 etc. Cer senin, David ----------------------------------- Mircea Pteancu 28 Ian 2025 23:59 ----------------------------------- Excelent David, faci un lucru extraordinar ! Vei termina liceul, vei urma facultatea, te vei angaja. Viata te va indeparta de prieteni si chiar si de familie. Atunci vei aprecia la adevarata lor valoare aceste momente petrecute sub stele cu prietenii din copilarie si, mai ales, cu tatal tau. Cand cerul este curat, fara pacla, cauta stelele 42-45 Ori de la Nord de M42-43. Dincolo de ele, si mai spre Nord, este roiul stelar deschis NGC 1981. Focalizeaza cat mai bine, evita cat poti luminile parazite si plimba telescopul intre * 42-45 Ori si NGC 1981. Fii mai ales atent la culoarea fondului cerului. Vei vedea ca in jurul * 42-45 Ori fondul cerului este cetos, usor laptos in timp ce intre stelele din NGC 1981 va fi negru, ma rog, ceva pe acolo. Ei bine, ceata aceea subtila dar bine vizibila este NGC 1977/ Running Man Nebula. Apoi cauta steaua Iota Ori, acolo te asteapta trei ''surprize''. Iota Ori este stea tripla. La Vest , stanga in ocular, se vede un arc in semiluna de stele, acela este roiul NGC 1980. La Est,dreapta in ocular fata de Iota, vei vedea o pata cetoasa care este nebuloasa asociata cu NGC 1980. Este clar vizibila fara nici un filtru, am gasit-o descrisa deja de catre patriarhul astronomilor amatori, Rev. Thomas Webb. Multa vreme, Webb a observat cu o luneta de 90mm apoi l-a dotat taica-sau cu reflector cu oglinda With de 24cm din poza atasata. Deci cam ca si ale noastre, din sticla dar argintata, nu aluminizata. Cer senin, Mircea ----------------------------------- David Marica 02 Feb 2025 11:49 ----------------------------------- Multumesc mult dl. Mircea! Aceste momente chiar sunt importante pentru mine, de aceea incerc sa fac multe observatii cu cat mai multe persoane apropiate, sa admire acest Univers frumos. In zilele urmatoare, daca imi permite Luna, o sa incerc sa revad acea regiune unde se afla NGC 1981 si NGC 1977, imi doresc sa vad si eta ori, sa vad o stea tripla, in zilele astea am observat cateva duble, o sa descriu mai jos. In 31 ianuarie,intre orele 18:00-18:50, am admirat Venus si Luna cu lumina ei cenusie, adica partea iluminata de Pamant. Mai ales prin binoclu s-a vazut foarte bine, cu marile lunare intunecate, iar prin telescop am vazut deja craterele iluminate de lumina stralucitoare a Soarelui. La 18:45 am vazut si un satelit care a tranzitat Luna. Am facut si cateva fotografii, dar ca sa nu umpu topicul cu poze, pun link-uri: google drive https://drive.google.com/drive/folders/1BB5ibW0N2jIvtwMyRSOlh0w19VSaDWnK?usp=drive_link / facebook: https://www.facebook.com/share/p/18ntPD324z/ ........ Ieri, 1 februarie 2025, (ora 19:40): un cunoscut de-al meu din sat, dupa ce a vazut fotografiile pe internet, a dorit mult sa vina sa observe prin telescop. Am observat impreuna Luna, cu lumina ei cenusie si cateva cratere, iluminata 12,6%. Am mai observat Venus, Jupiter si Nebuloasa Orion, unde a fost multe reactii frumoase de "wow" si le-am facut si cateva poze cu expunere lunga langa telescop, iso 6400, 30s. Dupa aceasta sesiune scurta, am facut observatii singur, dar si cu mama mea, si am observat: - M81 si M82, s-au vazut frumos, M82 lunguiet, fara multe detalii, dar a fost interesant, nu le-am ami vazut de mult timp prin telescop. - M31, M32 si M110, difuze, sateliti sai abia se vedeau, iar M31 doar nucleul galbui am reusit sa observ, poate din cauza ouclarului, nu are camp vizual mare, doar de vreo 40 grade la 24mm. - Stele duble, Mizar(ca duble bine definita) si Alcor; Polaris (la magnificatie de 152x am vazut slabut companionul sau, ca un punct mic); - NGC 457, roiul bufnita si NGC 869 si 884 (si mamei mele i-a placut sa observe aceste roiuri) - M101, era prea jos si in ceata, din pacate nu am reusit sa-l observ; - Aldebaran, Hyade, Pleiade - s-au vazut frumos, dar nu in tot campul vizual. - Jupiter, cu doua benzi ecuatoriale frumoase si 3 sateliti pe o parte, in forma de triunghi dreptunghic, iar pe cealalta parte s-a vazut Europa. - Betelegeuse, stralucitor portacaliu, iar Sirius si mai stralucitor si mai jos de Sirius am reusit sa observ cu mama mea si roiul M41 cu multe stelute si M48. - M42-43 s-a vazut foarte frumos aceasta nebuloasa, ca de obicei, luminos, cu trapezul si regiunile sale mai intunecate. - Rigel, la 152x, am vazut slabut companionul sau - Marte, ca o bulina portocalie,fara detalii; Gemenii Pollux si Castor (ca duble). - am reusit sa identific si M44, cu sute de stele frumoase in el. - am vrut sa observ si tripleta din Leo, dar era prea jos la ora aceea. Am terminat observatiile cu cateva obiecte noi observate prin dobsonian, ora 21:22: - Nebuloasa Crabului, M1, difuz-gri, incretit parca, fara alte detalii, dar s-a vazut interesant fata de anul trecut, prin luneta de 70mm. - Nebuloasa Eskimo sau NGC 2392, ca o bulina albui (poate verzui slabut), iar in mijlocul ei avea ceva ca o stea. - Planeta Uranus, mica si alb-albastrui, fara detalii. Am reusit sa-l observ cu tatal meu. As mai fi vrut sa observ zeci de alte obiecte, pe care le am in Skysafari Pro, in lista de observatii, dar deja era prea frig, a inceput sa imi inghete mainile, dar cerul era superb, negru spre zenit si zona Orion imi tot atragea atentia. Acum cand scriu, este innorat si ninge foarte frumos afara, ca-n povești, se pare ca vine cu intarziere iarna, cand se apropie primavara calendaristica. :) Cer senin! David ----------------------------------- Night 02 Feb 2025 21:57 ----------------------------------- Felictări și mamei, care din câte înțeleg a asistat la observații! (Îmi aduci aminte de mama lui Gauss, care vedea faza planetei Venus, cu ochiul liber!) ----------------------------------- Mircea Pteancu 02 Feb 2025 23:47 ----------------------------------- Bravo David, vad ca esti un ''recidivist'' in fapte astronomice bune. Vei ajunge departe ! Aseara, Sambata 1 Februarie, am fost la observatii impreuna cu Armand la Tarnova Point. Am dus cu noi doburile de 8 inch si 10 inch. Am observat planetele Saturn, Venus, Neptun, Uranus,Jupiter si Marte. Oleaca Deep Sky si, foarte putine stele duble. Am observat fara filtru nebuloase precum Rosette, Flame, Running Man, California si mai multe roiuri deschise. Armand a reusit sa vada companionul lui Sirius la 400x. Cu ochiul liber, Roiul Dublu din Perseu si M44 erau ''orbitoare'' iar M41 si M47 se vedeau bine +++ A fost fain ! Cer senin, Mircea ----------------------------------- Night 03 Feb 2025 01:00 ----------------------------------- Este un deliciu să vă citesc. Aceasta este adevărata astronomie de amatori! Cand voi fi văzut și eu ceva aseara, o să comentez. Până atunci mă delectez cu faptul că România vorbește între ea, de la est la vest, de la nord la sud. Menirea acestui forum a fost atinsă! Prin comunicare. (a se vedea pagina anterioară) ----------------------------------- Mircea Pteancu 03 Feb 2025 12:52 ----------------------------------- Night Multumim pentru cuvintele frumoase si pentru incurajare ! Daca ai drum prin Arad, anunta-ne din timp si poate reusim sa facem observatii impreuna. Cum zice cineva pe unul din forumurile imperialiste: ''Timpul petrecut sub stele cu prietenii,nu se scade ci se adauga vietii''. Pentru zona noastra, meteo.blue proroceste vreo doua- trei seri cu oleaca de senin. Poate Februarie va fi o luna mai prietenoasa cu astronomii amatori. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Armand Popa 22 Mar 2025 11:36 ----------------------------------- Raport de Observații Astronomice - 21 Martie 2025 Locație: Câmp la aproximativ 20 km de Arad Condiții de Observație: Cer Bortle 4.5-5, valoare medie SQM: 20.85. Luminile din jur au afectat ușor observațiile. Instrument: Dobsonian 20 cm, ocular Baader zoom 8-24 mm; ocular planetary 4 mm pentru stele duble și planete. Durata observațiilor: Aproximativ 2 ore Obiecte observate: 72 Am ieșit pe un câmp la aproximativ 20 km de Arad. Cerul a fost cam Bortle 4.5-5, am măsurat 20.85 SQM în medie, dar erau destul de multe lumini în jur, ce au deranjat. În principiu, am făcut un sprint de obiecte, am observat în total 72 de obiecte în aproximativ 2h, așa că nu am stat prea mult să studiez cele văzute, doar le-am căutat din memorie, le-am văzut și le-am notat. Nu zic că m-am grăbit din cauza norilor care tot intrau din vest, ci mai degrabă cu ocazia asta mi-am propus sprintul. Am folosit Dobsonianul de 20 cm și ocularul zoom Baader 8-24mm, iar la unele duble și planete am folosit ocularul planetary de 4mm. Am observat: ________________________________________ Roiuri Sferice • M79 (Lepus) • M53 (Coma Berenices) • M3 (Canes Venatici) Nebuloase Difuze și Resturi de Supernovă • M42 (Orion Nebula) • Trapezium (Orion) • Running Man Nebula (Orion) • M78 (Orion) • M1 (Crab Nebula, Taurus) • Rozeta (Monoceros) Nebuloase Planetare • NGC2438 (Puppis) • M97 (Owl Nebula, Ursa Major) • Eskimo Nebula (Gemini) Roiuri Deschise • NGC1981 (Orion) • Christmas Tree Cluster (Monoceros) • M50 (Monoceros) • M47 (Puppis) • M46 (Puppis) • M48 (Hydra) • M35 (Gemini) • NGC2158 (Gemini) • M36 (Auriga) • M37 (Auriga) • M38 (Auriga) • NGC1907 (Auriga) • M45 (Pleiade, Taurus) • NGC869/NGC884 (Perseus, Dubla Roiurilor) • Stock 2 (Cassiopeia) • M52 (Cassiopeia) • NGC663 (Cassiopeia) • M103 (Cassiopeia) • NGC457 (Cassiopeia) Galaxii Ursa Major: • M109, M108, M81, M82, NGC3077, M51, NGC5195, M101 Leo: • M65, M66, „Hamburger Galaxy” (NGC3628), NGC2907, NGC3377, NGC3367, NGC3412, M105, NGC3371, NGC3373, M95, M96 Coma Berenices: • M98, M99, M64 („Black Eye Galaxy”) Virgo: • M87, M89, M90, M58, M59, M60, M84, M86, NGC4438, NGC4435, NGC4461, NGC4473, NGC4477, M104 („Sombrero Galaxy”) Stele Duble • M40 (Ursa Major) • 52 Ori (Orion) Planete • Marte • Jupiter ________________________________________ Concluzii O sesiune intensă de observație, cu multe obiecte vizate într-un timp relativ scurt. Deși cerul a fost perturbat de lumina ambientală, calitatea observațiilor a fost una bună. Galaxiile din Virgo au fost punctul culminant al serii, iar roiurile deschise din Auriga și Cassiopeia au oferit priveliști spectaculoase. Cer senin, Armand ----------------------------------- Mig71 13 Iul 2025 10:05 ----------------------------------- Buna dimineata, Aseara am facut cateva observatii din curte Cu telescopul SW 250 mm , pana sa rasara Luna, am privit cateva DSO , respectiv M3 , M5 si M13, ocular de 25 mm la cautare si apoi 9 mm si 6 mm. Prin ocularul de 6 mm ( 200 X) s-au vazut cel mai bine toate cele 3 roiuri, stele pana in centru, foarte buna imaginea pentru poluarea luminoasa care este omniprezenta. Dupa rasarirea Lunii am facut observatii cu luneta SW 102/600, foarte curios sa testez filtrul SVbony 231 ( minus violet). Ca prima impresie , la stele stralucitoare , ajuta mult la imagine pana sa ajungi la focalizare , cand schimbi ocularele si faci focalizarea nu mai apar in jurul stelei aberatiile violet si albastre. Imaginea stelei , odata focalizarea facuta e doar putin mai buna cu filtru. Am observat cu acest filtru montat pe diagonala cu oglinda dubla dubla din Lira .Cu ocularul Lacerta 4 mm 82 grade, 150 X, a fost o separare exemplara, ambele duble in acelasi camp, stele punctiforme si despartite lejer , cu spatiu negru intre ele. La Luna am luat la rand ocularele de 25, 9 si 6 mm. Marginea Lunii s-a vazut natural, fara aberatii. Cel mai mult mi-a placut aseara cum s-a vazut la Luna un anumit fenomen- in zona terminatorului care traversa pe la jumatate Mare Crisium, Soarele lumina doar varful unui munte aflat in partea de intuneric, pe marginea Marii Crisium. Acest varf datea impresia ca este dincolo de limb, ca o stea stralucitoare care se apropie de ocultatie. ----------------------------------- David Marica 03 Aug 2025 13:34 ----------------------------------- Felicitari Mig71! Frumos raport de observatii, mi-a placut mai ales partea acea cu Luna, acel fenomen interesant cu varful de munte! Trebuie sa ma reapuc de observat si eu Luna, tot am omis si aseara sa ma uit la ea! --------------------------- Va salut! Am revenit dupa mult timp aici pe acest topic cu un raport nou de observatii astronomice, de la sfarsitul acestei luni iulie, inceput de august! Celelalte rapoarte diverse din lunile trecute iunie etc. nu le mai scriu, se afla aici pe blogul meu: In data de 23 iulie am avut parte de un cer superb, cu transparenta excelenta! Calea Lactee se vedea foarte frumos cu ochii liberi si am decis sa ies macar cu binoclul la niste observatii mai “relaxante”! Am observat cateva obiecte cunsocute: M31, Albireo (cu ambele stele portocaliu-albastru rezolvat tremurand), M27, M8, M20, M22, M24, M25, M18, M17, M16, M11, M13, M92, Cr399. Toate aceste obiecte s-au vazut usor, minuscule, dar interesante. Este un fel de provocare sa gasesti obiecte mai slabe prin binoclu, dar aduce realizari multe. M13 e un roi sferic luminos in binoclu, vizibil parca si cu ochii liberi, cu vedere periferica in Hercule, ca o stea foarte difuza, dar nu-s sigur daca l-am vazut 100%. Dar dorinta mea mare este sa ajung intr-un loc de Bortle 1-2. ------------------------------------------------------------- 24 iulie – observatii cu dobson 200/1220, f6.1, intre orele 00:00-2:00 Am observat: Galaxiile: M31, M32, M110 si M51 (mi-a placut mult sa vad ambele galaxii cu nucleele lor, nu stiu, ori pana acum nu le-am vazut bine din cauza transparentei rea a cerului si acum am avut conditii bune, ori mi-am dezvoltat “ochii” de observator). Stele duble: Eta Cas, rezolvat usor, cred ca pentru prima data am observat-o, datorita listei “Tonight’s Best” din aplicatia Sky Safari. ; Albireo – o dubla foarte frumoasa; Mizar (ca dubla) si Alcor. Roiuri deschise: Roiul dublu din Perseu (NGC 884 & 869 s-au vazut absolut superb, niste bijuterii prin ocularul nou Lacerta PFF de 25MM – au devenit roiurile mele preferate prin telescop) Ocularul nou lacerta e foarte bun, fata de cel zoom, se vede clar diferenta in campul vizual si in detaliile oferite la diverse obiecte de cer profund. M29 si M39 s-au vazut frumos in ocularul de 25mm, mai ales M39. NGC 7000 am incercat, parca se vede ceva, dar cred ca un filtru uhc m-ar ajuta mai mult! Roiuri sferice: M13 si M92 cu multe stelute rezolvate, foarte frumoase! Au urmat obiectele mult cunoscute din nucleul Caii Laptelui: M8, M20, M22, M24, M25, M18, M17, M16, M11, M27, M57, M52. M17 – mi-a placut foarte mult forma lebedei, de fiecare data o gasesc foarte usor pe cer, dar la M16 nu am reusit deloc sa observ “Stalpii creatiei” doar o nebuloasa slaba! Cred ca trebuie o apertura imensa ca sa se vada vizual + filte. M27 – o alte nebuloasa preferata, atat la 48.8x, cat si la 152x, cu putin efect “3D”. M57 – nebuloasa inel, face parte din lista mea de nebuloase preferate vara, impreuna cu M27 si M17. Pana la 152x se vede foarte frumos, mai ales cu vedere periferica! Mi se pare ca este o nebuloasa luminoasa, dar ma intreb cat de mult ajuta un filtru UHC sau OIII la astfel de nebuloase sau la “Voalul”. Saturn a fost vedeta noptii, am mers pana la 305x, dar la 152x mi-a placut cel mai mult! Se vedea si Titan, iar inelul foarte frumos peste planeta! Ma bucur mult sa revad planeta asta dupa mult timp! :D ------------------------------------------------------------- In data de 26 iulie - seara de variabile In aceasta noapte am facut observatii rapide cu binoclul si ochii liberi, am observat multi meteori, dar m-am concentrat mai mult la stelele variabile! Am observat: 12:54 Gam Cas, am estimat-o la 2.1 aproximativ. 12:59 eta Aql 3.7 mag. Algol sau Beta Persei am estimat-o la 2.0 mag. Am ajuns la 17 observatii de stele variabile (poza AAVSO mai jos). Urmeaza si Bet Lyr, dar eu ma misc putin mai greu ca incepator la stelele variabile. Sper anul acesta sa ajung macar la 50 de stele. ------------------------------------------------------------- * Observatii interesante in noaptea de 1-2 august 2025 * Un trenulet starlink m-a suprins pe cer, la inceput am crezut ca a lasat vreun bolid fum, praf in urma lui, apoi m-am linistit si am observat satelitii una langa alta mergand spre Nord in sir indian si luminos. Intre 23:34 si ora 1:00, am observat cu dobsonul: NGC 7331 pentru prima data observata, cu ocazia supernovei SN 2025rbs. Mi-am antrenat putin ochii si pana la urma s-a vazut destul de clar galaxia cu “2 nuclee”. Desigur, cea mai luminoasa ca o steluta era supernova! E o senzatie deosebita sa vezi astfel de fenomene de la milioane de ani lumina distanta! Nebuloasa Veil sau Voalul pentru prima data in dobsonian! Imi aduc aminte anul trecut observasem cu binoclul foarte slab, iar acum incercasem cu telescopul si ocularul meu luminos de 25mm Lacerta! Prima data am cautat NGC 6960, nicio urma de ea. Era cat pe ce sa o las balta, dar nu m-am dat batut si am cautat-o atent prin ocular, mai ales prin vedere periferica! Dintr-o data a aparut lunguiet langa steaua luminoasa 52Cygni, foarte frumoasa si fina. Ma intreb cat de multe detalii se vede cu un filtru, am auzit aici prin judet ca se vede superb cu un OIII parca! Dar si fara filtru, am vazut-o foarte bine si acum imi vine bine in memorie forma ei. Am cautat ulterior si nebuloasa estica, NGC 6992, care seamana cu o fata. Am reusit sa o gasesc si se vedea si aceasta nebuloasa usurel la mag. 5.0! Era interesant, se vedea si forma “nasului si a intregii fete” :lol: Nebuloasa “Little Gem” nici cum nu a dorit sa se lase vazuta, poate nu am cautat-o unde trebuie. M51, ambele galaxii s-au vazut foarte frumos cu nucleele lor si parca cateva brate palide in NGC 5194. In cealalta mai mica (NGC 5195, doar nucelul ca o steluta difuza) M101 – ca o pata difuza M81 & M82 s-au vazut foarte frumos si cu mare usurinta, deoarece mi-am antrenat ochii bine anterior cu galaxiile si cu nebuloasele veil, mai ales cu galaxia NGC 7331. M81 era luminos, mai ales nucleul si M82 lunguiet cu detalii fine! Am observat si duble: Mizar-Alcor, Albireo si Polaris (companionul stelei duble usor vizibile la 48.8x). A urmat din nou obiectele preferate din Banda Caii Laptelui, cat mi-au permis copacii si vegetatia din gradina si livezi. M8, M20, M22, M24, M25, M18, M17, M16, M11, M27, M57, M29 si M39. Au urmat si M13 & M92. Mi-am adus aminte ca am folosit din curiozitate ocularul de 4mm (305x) la M57! Pare o prostie, dar se vedea binisor forma inelului, dar nici o urma de alte detalii. Stiu ca se afla pe undeva in centrul nebuloasei o stea, cel putin fotografic. Roiul dublu (NGC 869 & 884) excelent ca de fiecare data! La fel si NGC 457, roiul bufnita. La finalul observatiei aproape de ora 1, a urmat observarea galaxiilor si Saturn. M31, M32 & M110 s-au vazut foarte frumos, iar M33 o pata mare difuza. Am uitat sa verific nebuloasa aia mare din M33, dar m-am reintors la M31 si am admirat-o! Era luminoasa si larga, nu incapea toata in campul vizual al ocularului 25mm. Meditam, gandindu-ma cate planete locuibile si viata ar putea fi la 2 milioane de ani lumina distanta de noi. M31 mi-a oferit un peisaj fermecator, memorabil! Saturn a fost din nou o vedeta a noptii, cu detalii frumoase si fine la 152x. Si acesta a fost raportul meu din iulie-august. Imi cer scuze daca am scris prea mult! :) Cer senin, David ----------------------------------- Mircea Pteancu 03 Aug 2025 16:07 ----------------------------------- Mig71 Excelente observatii, felicitari ! Incearca ocularul de 4mm pe dobsonianul de 250mm, la Epsilon 1-2 Lyrae. Privind cu atentie vei vedea cel putin doua stele intre cele doua duble. Acelea sunt faimoasele si mai greu observabilele stele ''debillissima''. Cu poluarea luminoasa e greu de luptat dar stelele duble le poti observa foarte bine si pe cerul de oras. Partea cea mai dificila este gasirea lor. David Un raport bogat si foarte interesant, felicitari ! Ma bucur ca-ti place ocularul UFF 25mm de la Lacerta. Felicitari pentru observatiile de variabile, incearca sa ajungi la 100 de observatii. Te asteapta acolo o diploma de la AAVSO. indiferent ca esti membru sau nu. Parerea mea este ca ai avut parte de conditii bune dar detaliile observate (si pe care nu le-ai vazut inainte ) au fost acolo si la observatiile anterioare. Ceea ce s-a schimbat este experienta ta care a crescut. De aceea fac mereu aceasta recomandare, ( cu smerenie si cu inima de coleg, nu ca sa o fac pe ''expertu'' ) : faceti observatii, indiferent de starea cerului. Prin ''indiferent'' inteleg totusi sa se vada cat de cat stelele. Fie pacla, fie nori subtiri, fie nori opaci dar mici si razleti, ceata slaba la sol, umezeala, frig, canicula, tantari etc ... ''observati, observati, observati" ! De cerul senin nici nu mai vorbim. Numai asa se formeaza si se mentin abilitatile observationale si vezi detalii acolo unde astronomul de dormitor vede numai niste pete neclare sau nimic. Iata ca avem deja numeroase exemple pozitive pe forum, amatori care gasesc o cale sa faca observatii interesante. Avem colegi care observa planete si stele si conjunctii ale acestora pe cerul de zi. Altii supravegheaza cerul cu automate pentru bolizi si meteori iar altii exploreaza undele radio din spatiu, fie naturale, fie emise de aparate cosmice. Noi, amatorii, nu avem un sef care sa ne spuna ce trebuie sa facem. Bucuria si joaca noastra pe plaiurile instelate nu va avea sfarsit niciodata, atata timp cat nu ne limitam singuri mintea si lasam copilul ascuns in inima fiecaruia sa puna iar intrebari si sa se minuneze de frumusetea cerului. Cer senin si spor la observatii, Mircea ----------------------------------- David Marica 04 Aug 2025 20:05 ----------------------------------- Multumesc frumos dle. Mircea! Va fi o misiune cam grea, dar poate voi reusi anul acesta sau anul viitor sa ajung la 100 de stele raportate la aavso! Ma bucur mult ca am avut timpul necesar sa ies la observatii vara asta! Acum e innorat complet, dar chiar astept sa ies din nou la observatii si sunt de acord cu acest lucru, sa iesim indiferent de starea cerului, doar sa fie stele pe cer, ne asteapta mari suprize si ne dezvoltam abilitatile de observator! :D Cer senin, David ----------------------------------- Mircea Pteancu 26 Aug 2025 11:59 ----------------------------------- Ce am vazut aseara ? Nu mare lucru. Dupa ce m-am chinuit sa fac o comparatie noua la SN 2025rbs pe un cer usor paclos, am vrut sa continui Herscheliada. Tinta aleasa a fost NGC 7142 din Cepheus. Si cred ca am gasit si vazut la 150x acest roi deschis in care asterismul principal este un oval de stele dar sunt stelute raspandite si in afara lui. Nu am apucat sa confirm insa obiectul cu certitudine. Reluand traseul de cautare am reobservat roiul NGC 7160, dominat de cele doua triple. Cand am luat ochiul de la ocular ca sa misc telescopul, voila, au revenit norii. In Cassiopeia se mai zarea un petec de senin asa ca am reobservat NGC 663 in care, la 150x, am remarcat o dubla pe marginea sa nordica, la mijloc. Aflu azi din Simbad ca este STF 153 cu separatia de 7,8''. Mi-am luat adio de la cerul instelat, admirand pentru a mia oara Epsilon 1-2 Lyrae si ... somn obligatoriu. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 27 Aug 2025 11:54 ----------------------------------- Aseara, Marti 26 August, cu aceeasi dotare ca Luni, ( dobul Grond 250mm + Q70x32mm+ Mark III (8-24)mm + TMB Planetary 5mm ), am reluat cautarea roiului deschis NGC 7142. Am reusit pana la urma si cred ca este obiectul pe care l-am suspectat Luni. Intradevar, asterismul principal al lui NGC 7142 este un oval format din stele ceva mai luminoase, cu axa mare de vreo 10-12 minute ( jumate de camp vizual la 150x in Mark III). Lucida roiului, aflata pe oval, la NE, pare a fi stea dubla cu companion slab luminos, separat prin 10'' sau mai mult si PA aprox. 90 grade. La 240x am numarat 15/20 de stele mai luminoase plus un numar nedefinit de stelute vizibile cu vederea periferica. - In apropiere, si foarte luminos desi mic, se afla roiul deschis NGC 7129, aspectuos. - Apoi am ars gazul de pomana incercand sa vad galaxia NGC 891 de la Nord de Gamma And. Negativ. - Nici M110 nu a vrut sa iasa la copca sa respire asa ca a trebuit sa ma multumesc cu reobservarea lui M31 si M32. E ... clar ca am avut ghinionul de cer paclos. - M33, bine vizibila, cu multe stelute foarte slabe suprapuse iar nebulozitatea din NGC 604 era vizibila cu vederea directa la 150x. - Pentru ceva cu adevarat spectaculos, am reobservat Roiul Dublu din Perseu si Muscleman/ Stock 2, incadrat perfect de ocularul Q70x32mm. - Am incheiat pornind de la M103 spre Nord si am gasit roiul Tr 1 pe care in desenul meu din 21 Octombrie '21 l-am botezat ''iT Cluster'', impresionat fiind la acea vreme de filmul de groaza ''iT''. Aseara am numarat opt stele in iT Cluster. Cu NGC 7142, contorul meu Herchel 400 a crescut la un total de 266 obiecte. Cer senin, Mircea ----------------------------------- David Marica 28 Aug 2025 16:05 ----------------------------------- Frumoase observatii dle. Mircea, spor la osbervatii, mai ales la obiectele Herchel! Frumos si roiul "iT", trebuie sa-l observ candva! :) Aseara, Miercuri 27 August, fiind cerul senin complet, am iesit cu dobson 200/1220, f6.1 la niste observatii mai "relaxante". Am folosit ocularul Lacerta PFF 25mm si zoom 8-24mm. (intre 22:40-23:40, o ora de observatii). Am observat: - galaxii: M101, M51, M81&M82, M31, M32, M110 si M33. M101 si M33 erau niste pete mai difuze gri, in rest s-au vazut ok galaxiile, de exemplu, la M51 se vedeau nucleele la ambele galaxii si putin spiralat la M51, iar M82 cu forma sa de "tigara"... - Nebuloase: M17 (forma lebedei foarte frumoasa), M16, M27 si M57 (foarte frumoase, preferatele mele! La inceput mi s-au parut verzui, nu stiu de ce, in rest foarte luminoase alb-negru le-am vazut). - Un obiect nou observat, mic si rotund difuz, NGC 6781, mag. 11,4. Nebuloasele Voalul (de Est si Vest - fara filtre) - s-au vazut din prima slabut, nu ca data trecuta, dar erau prezente, frumos conturate. - Roiuri sferice: M13, M92, M22, M10 & M12. - Roiuri deschise: M25, M18, M11, NGC 457 + NGC 436, NGC 869 & 884 (Roiul Dublu din Perseu - foarte luminoase, niste bijuterii), M39 si M29 in apropiere de Sadr. - Stele: Albireo (dubla frumoasa), Altair, Vega, foarte luminoasa si frumoasa in ocularul Lacerta de 25mm. - La final am observat planeta Saturn, cu satelitii Rhea, Titan si in departare Lapetus. Am folosit si TEANO, care mi-a oferit un contrast mai bun, mai negru si camp vizual mai mic, dar alte imbunatatiri nu. Dar s-a vazut foarte frumos Saturn cu inelele sale, dar incepea deja sa se abureasca ocularele... Dupa ce am strans telescopul, am mai ramas pana dupa miezul noptii sa admir cerul instelat cu Calea Lactee si 3 stele variabile cu ochiul liber, Bet Persei, Gam Cas si Eta Aql, pe care le-am raportat la AAVSO. Cer senin! David ----------------------------------- Mig71 29 Aug 2025 09:46 ----------------------------------- Felicitari David pentru observatii! In ultimele 4 nopti am facut observatii la cabana Curmaturi , in tabara Astromania. Cerul a fost senin in toate cele 4 nopti, dar au mai fost prezente ceva turbulente atmosferice si pacla. La observatii a ajutat lipsa poluarii luminoase si altitudinea peste 1000 metri , Caleea Lactee se vedea extraordinar. Majoritatea observatiilor le-am facut cu telescopul SW 10 inch plus oculare Celestron 25 mm si 9 mm. Ocazional am privit si prin telescoapele cu apertura mai mare prezente pe pajistea din fata cabanei. Am observat M54 M70 M69 M22 M11 M9 M107 M14 M10 M12 M5 M13 M3 M92 M75 M2 M15 M51 M27 M74 M31 M32 M110 M33 M81 M101. De asemeni am observat si cateva NGC din Casiopeea si Sagetator. Foarte interesanta a fost si comparatia intre Ring Nebula , Saturn Nebula si Blue snowball nebula. Alta imagine super a fost Galaxia Andomeda si cele 2 galaxii invecinate , foarte clare , situate in acelasi camp al ocularului Lacerta 30 mm si 70 grade. Am observat si cateva stele duble - Albireo, Epsilon Lira, Gamma And si Gamma Del.Totusi in toate cele 4 nopti nu prea au fost conditii pentru duble mai stranse. O frumoasa provocare a fost si gasirea/ observarea lui Pluto care are acum magnitudinea 14, practic la limita telescopului meu.Aici trebuie sa multumesc colegului Armand Popa pentru ajutorul oferit la gasirea obiectului💪 De asemeni multumesc lui Stefan pentru efortul de a organiza tabara si colegilor care au avut generozitatea sa ne permita tuturor sa observam cerul prin telescoapele lor cu aperturi de 600 mm , 500 mm , 400 mm , 360 mm ,bino 2Ś 300 mm si Acuter pentru observatii solare. Gelu ----------------------------------- CristiB 29 Aug 2025 11:08 ----------------------------------- ... ,bino 2Ś 300 mm si.... Putem vedea o fotografie cu acest instrument? ----------------------------------- Mig71 29 Aug 2025 14:51 ----------------------------------- Instrumentul este construit de Stelian Mariuta folosind 2 tuburi de 300 mm modificate si o montura construita de el , baza fiind o platforma ecuatoriala. Nu stiu daca Stelian este pe forum asa ca imi permit sa pun eu o poza , lucrarea lui merita sa fie cunoscuta . ----------------------------------- CristiB 29 Aug 2025 15:32 ----------------------------------- Super tare, nu am mai vazut asa binoclu. 🙂 Cate XXX-uri scoate? Are mana buna la mesterit colegul Stelian. Felicitari! P.S arata aproape la fel ca Nikonul tau, difera doar un pic gabaritul. 🙂 ----------------------------------- Mircea Pteancu 30 Aug 2025 11:52 ----------------------------------- Felicitari David pentru observatiile foarte bogate si frumoase si diversificate ! Felicitari Mig71 pentru rezultatele superbe si pentru lucrurile foarte interesante prezentate ! Ati avut parte de un adevarat festival astronomic la tabara Astromania ! Organizatorii si participantii taberei Astromania merita felicitari pentru practicarea observatiei astronomice la cel mai inalt nivel ! Bravo ! Toate cele de mai sus arata ca exista astronomie de amatori in Romania si inca de cea mai buna calitate. ''Nu stiu altii cum sunt ...'' spunea Creanga - si are dreptate - dar pentru mine aceste lucruri au importanta si ma fac fericit. Aseara, Vineri 29 August am observat doar Soarele prin filtru, pe SCT 12'', Luna, Albireo, Omicron Cyg, STF 2470- STF 2747, M57, M27 si Saturn pe un cer infiorator de prost, din buricul Aradului, de pe acoperisul mall-ului Atrium. Dar a fost Astro-show-ul lui Catalin Beldea - pe care l-am cunoscut acum personal si au fost si colegi de la Galaxis, telescoape de 400mm, doua de 12'', al meu de 10'', luneta Siraly de 110x1300mm Zeiss, luneta Bresser 90x900mm. Lume +++++ ! Distractie, fratii mei de stele, la maxim ! ( Si cred ca am atras definitiv spre observatia astronomica vreo doua-trei suflete nevinovate ... Habar n-au ei cat somn vor pierde de acum ...hi,hi,hi ) Cer senin, spor la observatii, Mircea ----------------------------------- Armand Popa 30 Aug 2025 18:04 ----------------------------------- Nu am mai postat de ceva vreme pe forum, în principal din cauza certurilor inutile din ultima perioadă. Cred că fiecare dintre noi are opinii și viziuni diferite, dar ceea ce ne leagă este dragostea pentru cerul înstelat. Tocmai de aceea, forumul ar trebui să fie locul unde discutăm despre ce ne unește, nu despre ce ne dezbină. Nu cred că acesta este spațiul potrivit pentru a arăta „cine e mai presus” sau "cine a gresit" ci mai degrabă pentru a ne aminti, privind spre stele, cât de mici suntem în imensitatea Universului. Trebuie însă să recunosc că, de-a lungul timpului, ceea ce am citit aici m-a inspirat, m-a ghidat și m-a ajutat să mă adâncesc în acest hobby. Iar la recenta tabără astROmania am realizat că, așa cum am fost inspirat de alții, și eu, la rândul meu, am reușit să inspir pe cei care mi-au citit rândurile. De aceea, cred că e important să lăsăm orgoliile deoparte și să ne concentrăm pe ceea ce ne-a adus pe această platformă. Pentru restul discuțiilor există destule alte locuri: Reddit, Facebook, TikTok și altele. Așadar, revin cu un raport de observații din cele două nopți albe (de la crepuscul până la răsărit) petrecute în tabăra astROmania. --- Cea mai faină tabără de astronomie din România, la care particip an de an, se organizează în luna august, în județul Alba, la Cabana Curmături, și se numește astROmania. Este locul unde oameni cu aceleași interese petrec împreună sub cerul înstelat, împărtășind pasiunea pentru astre. Cerul are o calitate foarte bună; Calea Lactee se vede detaliat și foarte clar. Am măsurat un SQM de 21,40, valoare excelentă pentru observații de tip deep-sky. Am ajuns în tabără pe 26 august, în jurul orei 19:00, putând participa doar câteva zile din perioada completă a taberei, care durează puțin peste o săptămână. Mi-am montat rapid telescopul Omegon cu apertură de 203 mm și focală de 1000 mm pe montura Dobson, pe câmpul de observații, între trei dobsoniene uriașe, care făceau instrumentul meu să pară un Cessna printre Jumbo Jet-uri 😊. Săracul telescop nici nu prea a prins lumină stelară din cauza „mega-telescoapelor” prezente si prin care am fǎcut observații: Colosul – GSO 406/1829 Gargantua – Skywatcher 508/2000 Stargate Balaurul – Newton Dobsonian 365/1810 Am început observațiile imediat după apus și am continuat până dimineața, în crepusculul matinal 😊. La ora 23:11 am observat un „norișor” destul de luminos în dreptul constelației Cassiopeia. Inițial am crezut că vin norii, dar ulterior am văzut că „norul” se deplasa spre sud, având chiar și o „stea” centrală care se mișca odată cu el. S-a dovedit a fi treapta secundară a rachetei SpaceX Falcon 9, care transporta satelitul NAOS, parte a programului luxemburghez LUXEOSys (Luxembourg Earth Observation System), dedicat observațiilor optice ale Pământului dintr-o orbită polară joasă, la ~450 km altitudine. Inițial programat să zboare cu Vega-C, satelitul a fost lansat cu Falcon 9 din cauza problemelor tehnice ale rachetei europene. Împreună cu NAOS au mai fost transportați alți șapte sateliți, printre care Pelican-3 și 4 (Planet) și LEAP-1 (Dhruva Space). Din locul nostru de observație am putut urmări cum treapta secundară traversa cerul, dinspre Cassiopeia către nord – un spectacol inedit! Din cele aprox 100 de obiecte observate în prima searǎ, aș scoate în evidență: Nebuloasele Veil Est și Vest, dar și Triunghiul lui Pickering, cu foarte multă nebulozitate între cele două voaluri. M20 (Nebuloasa Trifida), unde se vedeau perfect benzile de separare. M16 (Nebuloasa Vulturul), unde am putut distinge umbrele „Stâlpilor Creației”. În M101, am identificat patru nebuloase din galaxie: NGC 5462, 5461, 5458 și 5450. M51 (Galaxia Vârtejului) a arătat splendid, cu mai multe brațe vizibile ca într-o fotografie alb-negru. În M31 (Galaxia Andromeda) am observat cele două linii de praf, roiul deschis NGC 204 și chiar un roi sferic extrem de slab vizibil, G150, cu magnitudinea 15,2 – confirmat și de Cristian Grigore, proprietarul „Colosului”. M82 (Galaxia Țigara), cu detalii și formațiuni clare pe toată suprafața. Pluto, pe care l-am văzut pentru a doua oară (prima tot de aici, din tabără). O „steluță” mică, de magnitudinea 14,5, dar bine vizibilă prin Colos. Nebuloasa Pac-Man și Bubble Nebula, spectaculoase, deși „bula” nu se închidea complet, arcul era foarte bine vizibil Heart și Soul Nebula, cu multǎ nebulozitate. NGC 246 (Skull Nebula), foarte bine conturată. NGC 6543 (Cat’s Eye Nebula), prin Gargantua, absolut spectaculoasă: se vedea steaua centrală, nebuloasa și un halou. M33 (Galaxia din Triunghi), unde am identificat 7 obiecte Deep Sky extragalactice. Încheierea serii cu un M42 incredibil prin Balaurul și, în mod special, cu observarea nebulozității obscure Barnard 33 (Nebuloasa Cap de Cal), vizibilă direct ca o zonă mai întunecată a câmpului. Cel mai mult mă bucur că am reușit să adaug 29 de obiecte noi la cele aproximativ 2900 observate până acum. Îmi mențin planul de a observa vizual tot ce se poate cu telescoape de amatori din emisfera nordică. Pentru acest scop, fiecare obiect nou observat este o treaptă foarte valoroasă. De asemenea, prin bunăvoința prietenului meu Cristian Grigore, am achiziționat un ocular Explore Scientific 11 mm (82°), pe care mi-l doream de mult timp. In 27 august, am continuat observațiile, de această dată în special cu telescopul meu Newtonian de 8” pe montură Dobson. În 95% din cazuri am folosit noul ocular ES 11 mm 82°, care s-a dovedit excelent sub cerul bun al taberei: magnificare potrivită și câmp vizual suficient de larg. Sunt foarte încântat de el! Am adăugat încă 16 obiecte noi, nevăzute până acum, în principal galaxii din constelațiile Cetus și Eridanus. Am făcut și câteva observații cu instrumentele mari din tabără: Cu Gargantua, am văzut galaxia Andromeda cu detalii și benzi de praf ca în fotografii, grupul de nebuloase Veil cu filamente spectaculoase și M74, cu detalii clare. Nebuloasa California se vedea foarte bine cu filtru H-Beta. Cu Balaurul, am observat nebuloasa „pierdută” a lui Struve, NGC 1544. Tabăra astROmania rămâne un reper important pentru pasionații de astronomie, prin calitatea observațiilor, instrumentele disponibile și atmosfera de prietenie. Experiența din aceste două zile a adus atât observatții noi, cât și bucuria împărtășirii aceleiași pasiuni sub un cer de excepție. Raport de observații – Tabăra astROmania Obiectele observate pe dealungul celor două nopți de observații, unele dintre ele observate în ambele nopți. Galaxii (43) M102 (Dra), M101 (UMa), M51 (UMa), NGC5195 (UMa), M31 (And), M32 (And), M110 (And), M81 (UMa), M82 (UMa), NGC3077 (UMa), M33 (Tri), NGC1272 (Per), NGC1275 (Per), NGC1278 (Per), NGC1277 (Per), NGC1281 (Per), NGC1267 (Per), NGC1268 (Per), NGC1282 (Per), NGC1295 (Per), NGC1260 (Per), IC310 (Per), NGC1250 (Per), NGC7479 (Peg), NGC7331 (Peg), NGC7336 (Peg), NGC7335 (Peg), NGC7337 (Peg), NGC7340 (Peg), NGC6207 (Her), IC4617 (Her), NGC247 (Cet), NGC255 (Cet), NGC1055 (Cet), NGC1072 (Cet), NGC1087 (Cet), NGC1090 (Cet), NGC1637 (Eri), NGC7606 (Aqr), NGC7600 (Aqu), NGC7723 (Aqr), NGC7727 (Aqr), NGC7619 (Peg), NGC7626 (Peg), NGC7623 (Peg) Roiuri deschise (42) M35 (Gem), NGC2158 (Gem), NGC2169 (Ori), NGC1807 (Tau), NGC1817 (Tau), NGC1647 (Tau), M16 (Sgr), NGC204 (And), NGC206 (And), M52 (Cas), IC1805 (Cas), IC1848 (Cas), M45 (Tau), M36 (Aur), M37 (Aur), M38 (Aur), NGC1907 (Aur), M21 (Sgr), M23 (Sgr), M24 (Sgr), M25 (Sgr), M18 (Sgr), M11 (Scu), M26 (Scu), NGC6624 (Sgr), M29 (Cyg), NGC869/884 (Per), M34 (Per), NGC1545 (Per), NGC1513 (Per), NGC1444 (Per), NGC7686 (And), NGC6755 (Aql), NGC6756 (Aql), NGC6709 (Aql), NGC6738 (Aql), NGC6802 (Vul), NGC2129 (Gem), IC2157 (Gem), NGC1857 (Aur), NGC1664 (Aur), NGC1582 (Per), NGC1605 (Per) Roiuri sferice (16) M13 (Her), M92 (Her), M3 (CVn), M22 (Sgr), M69 (Sgr), M70 (Sgr), M54 (Sgr), M5 (Ser), M71 (Sgr), M55 (Sgr), M75 (Sgr), M56 (Lyr), M15 (Peg), M2 (Aqr), M30 (Cap), M72 (Aqr), NGC6760 (Aql) Nebuloase (37) Eskimo Nebula (Gem – planetară), Running Man (Ori), Veil E (Cyg), Veil V (Cyg), Pickering (Cyg), M8 (Sgr – Laguna), M20 (Sgr – Trifid), M17 (Sgr – Omega), M27 (Vul – Dumbbell), NGC5462 (UMa), NGC5461 (UMa), NGC5458 (UMa), NGC5450 (UMa), IC143 (Tri), NGC604 (Tri), NGC595 (Tri), NGC592 (Tri), IC137 (Tri), IC135 (Tri), IC136 (Tri), Pelican (Cyg), NGC7000 (Cyg – America de Nord), Gamma Cygni Nebula (Cyg), Crescent (Cyg), Helix (Aqr – planetară), NGC281 (Cas), NGC7635 (Cas – Bubble), NGC7538 (Cep), Elephant Trunk (Cep), NGC896 (Cas), IC405 (Aur – Flaming Star), Sadr Region (Cyg), NGC246 (Cet – planetară), M1 (Tau – Crab), M78 (Ori), NGC2071 (Ori), NGC6543 (Dra – Cat’s Eye, planetară), M42 (Ori – Orion), Flame Nebula (Ori), Barnard 33 (Ori – Horsehead), M57 (Lyr – Ring, planetară), M76 (Per – Little Dumbbell, planetară), California Nebula (Per), NGC7662 (And – Blue Snowball, planetară), NGC6818 (Sgr – Little Gem, planetară), NGC7009 (Aqr – Saturn Nebula, planetară) Stele duble (7) Epsilon Lyr (Lyr), Castor (Gem), Albireo (Cyg), Gamma And (And), Eta Cas (Cas), Sigma Cas (Cas), Eta Per (Per) Planete (6) Jupiter, Venus, Pluto, Saturn, Neptun, Uranus Supernove (1) SN2025rbs (Peg) Comete (1) C/2025 K1 (ATLAS) Asterisme (2) TR1 (Cas), M73 (Aqr) ----------------------------------- Mircea Pteancu 30 Oct 2025 23:58 ----------------------------------- Aseara, Miercuri 29 Octombrie a.c., dupa ce mi-am observat ''norma'' de zece variabile, mi s-a facut un dor aprig de Deep Sky. Asa ca am adus ocularul zoom Svbony model 135 ( 7 -21) mm la telescopul newtonian '' de variabile'' D= 148mm F/5, deja dotat cu XCel 25mm. Am inceput cu observarea galaxiei M33, ''bine'' vizibila la 30x. La 107x, se zarea in asterismul Y vecin si nebuloasa NGC 604 ca o steluta pufoasa, formand parca o dubla cu o stea aparent vecina. M31 - M32 - M110 se vedeau formand un asterism in linie franta, cu M110 slab luminoasa dar vizibila cu vedere directa. M37 - M36 - M38 -NGC 1907 au fost toate rezolvate. Inclusiv in NGC 1907 se vedeau cinci-sase stele rezolvate, plus niscaiva ceata luminoasa. Dar titlul de Roius Aurigeanus Supremus s-a dus fara drept de apel la M37: o spuza discreta, superba, eleganta de stelute aurii. M1 s-a vazut, ca de obicei, ca o pata cetoasa, gri-bruna, cu un aer ciudat, ocult, parca stand pe granita dintre doua lumi. M42 - M43 s-au vazut binisor. Mai ales M42, luminoasa si buclata, parca soptind promisiunile noptilor de iarna pentru curajosii care o vor cauta sub cerul inghetat. Nu ca aseara ar fi fost cald, a fost chiar frig zdravan ... La M78 am vazut cele doua stelute, cu una dintre ele inconjurata de o bura de ceata slaba. Observand fara filtrul UHC, ce pretentii sa mai am ... M35 s-a vazut mare dar nu prea bogat in stele, rarefiat de altitudinea mica. Jupiter a fost dezamagitor din cauza seeingului, se vedeau doar doua benzi. Am incheiat cu roiul M52 despre care am uitat cat de mic se vede la marire mica. Pana ce l-am dibuit, am trecut de cateva ori peste el si am revazut ''Varful de sageata'' NGC 7510. La 107x insa s-a lamurit rapid confuzia. Si cam acesta a fost Octombrie 2025 observational: sarac in observatii, doar sapte sesiuni dar bogat in evenimente. - Sambata 4 Octombrie: Intl. Observe the Moon Night https://www.astroclubgalaxis.ro/2025/10/international-observe-moon-night-2025.html - Miercuri 8 Otombrie: 100 ore de astronomie la Colegiul Vasile Goldis, scoala juniorului nostru Andrei Pop, medaliat cu bronz la Olimpiada Nationala din acest an. https://www.astroclubgalaxis.ro/2025/10/100-ore-de-astronomie-la-colegiul.html - Miercuri 15 Oct. am observat de acasa cometa A6 Lemmon cu binoclul Norlux 10x50mm (desen) plus o mana de DSO. - Joi 16 Oct. am observat cometa A6 Lemmon cu binoclul Aculon 10x50mm (desen) si un sac de DSO. - Sambata 18 Oct. observatii DSO de acasa cu dobsonianul ''Ratusca cea urata'' D= 125mm F/6,9. Supriza placuta a fost observarea a 5/6 stele in roiul Tr 1, cel pe care eu il numesc iT Cluster. A sasea stea s-a vazut numai cu VP. Nu ma asteptam la asa rezultat ! - Duminica 19 Oct. observatii cu Grond D= 250mm F/4,8 de la Punctul Siria, cu Armand si George Scrob. Cometele A6 Lemmon si SWAN ( cate un desen). Patru obiecte din Lista Herschel 400 ( 3/AQR+ 1/ARI). Contor Herschel 400 = 277. N'spe DSO cu binoclul Omegon 2x54mm. - Miercuri 29 Oct: zece stele variabile. Contor AAVSO= 969. Plus DSO prin newtonian D= 148mm. Decernarea premiului '' Roius Aurigeanus Supremus''. Putine sanse de observatii pentru maine cand portile lunii Octombrie 2025 se inchid pentru vesnicie. Dar de ce sa observam ? Mai bine trancanim tampenii despre binoclurile chinezesti. Prea obisnuiti cu iuturb si alea-d'alea, unii cred ca si in viata reala functioneaza butonul de ''replay''. Mircea ----------------------------------- David Marica 01 Noi 2025 15:53 ----------------------------------- Va felicit dle. Mircea pentru acest bogat raport de observatii. Il felicit si pe Andrei Pop pentru medalia de bronz. Ii urez mult succes in continuare la invatatura si olimpiade! Apreciez mult si faptul ca acest astroclub Galaxis Arad este cel mai activ din Romania! :D Eu din pacate nu am mai avut timp mult liber de observatii, dar in data de 22 octombrie, intre 19:30-20:00 odv, am iesit sa observ cometa C/2025 A6 Lemmon ("Lămăița"). Este a 5-a cometa pe care o vad! In binoclul Lacerta Explorer 10x50 s-a vazut usor si frumos nucleul cu coada lunguiata langa steaua Epsilon Bootis A. Din pacate nu a fost la fel de mare ca cea de anul trecut, dar mi-a iesit dragut si cateva poze. Am scos rapid si dobsonul in frig, unde prin ocularul lacerta uff de 25mm, nucleul s-a vazut superb, ca un punct / aspect stelar si coama frumoasa. In poza mi-a iesit putin verzui. In rest, am mai facut in aceste seri de toamna observatii rapide cu binoclul, la obiectele cunoscute. Pleiadele mi-au placut cel mai mult si craterele Lunii. Diseara as iesi sa vad tauridele si Luna cu craterele ei dupa mult timp prin dobsonian. In link-ul acesta sunt cateva imagini cu ce am mai vazut/filmat: https://drive.google.com/drive/folders/1cl9XPBcVLky5guvQQTDda1CfIbkhd4tM?usp=sharing Cer senin, David ----------------------------------- Mircea Pteancu 01 Noi 2025 21:03 ----------------------------------- Felicitari David, foarte frumoase filmarile de bolizi, meteori dar si pozele. Multumim pentru cuvintele atat de frumoase despre modesta noastra activitate. Nu ma asteptam la imagine atat de estetica la TAPO. Iti urez cer senin si spor la observatii de tot felul, vizuale, cu telescopul sau cu binoclul, cu TAPO la bolizi sau radio-astronomice. Eu tot umblu aici pe forum si impung astronomii de dormitor cu sula-n coasta, stricandu-mi putina popularitate, incercand sa-i imping spre observatii mai fecvente. Nu sunt irational, nu ma astept ca cineva sa se intinda zilnic la sesiuni de observatii toata noaptea, cu n'pe telescoape si super camere. Ideea mea fixa este ca ''trebuie'' sa privim zilnic cerul. Macar cu ochiul liber. Vom vedea acolo ceva interesant ... daca nu lasam spiritul de observator sa doarma. Exemplu: aseara nu am putut face observatii dar, cand si cat am putut, am privit cerul, asa cum am spus. Se vedea la SV o frumosa coroana selenara si care a fost persistenta, a durat cel putin o ora si jumatate. Am vazut multe coroane selenare, am si incercat sa le pozez in trecut. Cu alta ocazie, am remarcat ca inelul cel mai luminos al coroanei urmareste faza Lunii, deci nu este circulara. Dar abia aseara am remarcat ca inelul nebulos al coroanei nu are forma influentata de catre faza Lunii. Este circulara. Cel putin la coroana vazuta aseara. Data viitoare, voi incerca sa verific aceasta concluzie. Dintr-o data, coroanele selenare au mai mult ''vin-o-ncoa'' pentru mine. Cer senin intregului popor astronomic, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 02 Noi 2025 19:56 ----------------------------------- Aseara, Sambata 1 Noiembrie a.c. am observat cu binoclul Omegon 2x54mm patru stele variabile. Apoi am vazut 12 stele in M45. Hyadele au fost splendide. Mel 20 si M31 au fost bine vizibile iar in Roiul Dublu din Perseu se zarea ceata luminoasa. M44 s-a vazut ca o usoara ceata luminoasa, fara stele rezolvate. Altitudinea era inca prea mica la momentul observatiei ( inainte de ora 1 din noapte). In Cr 65 am numarat zece stele dar din Cr 69 am vazut doar trei stele. Luna este ciudata la 2x, fara craterele care stii ca sunt acolo. Totusi, niste neregularitati pe terminator erau vizibile, mai ales in partea din emisfera sudica. In schimb marile si oceanele selenare se vedeau superb, cu un contrast strasnic. Nu s-a vazut lumina cenusie a Lunii. De la 23:59 TLR, am inceput prima mea receptie radio a pasajului Statiei Spatiale Internationale cu Baofeng UV 5R. Am inregistrat, pe telefon, doua, trei franturi de conversatie in engleza si italiana si niste semnale Morse. Acest rezultat ''radio-astronomic'' m-a umplut de incantare. https://en.wikipedia.org/wiki/Baofeng_UV-5R ( Off-topic: faptul ca folosesc un aparat declarat ilegal in unele tari foarte invidioase, ca exista o piata neagra pentru acestea si ca sunt folosite in SMO din Ukraina nu face decat sa-mi placa si mai mult. ) Multumesc prietenului meu Armand pentru ca mi-a achizitionat aparatul Baofeng, i-a facut presetari si mi-a dat indrumari. Nu ca as fi priceput tot. Sunt afon in acest capitol. Parca ma si vad la balul anual al radioamatorilor, unde m-as prezenta ... ''glad to meet you, my name is Afon Tamaie''... :roll: Dar ceva, ceva totusi s-a prins ... am receptionat semnal de la ISS. Am motive serioase sa cred ca nu va ramane o incercare singulara. Mircea PS: inafara pasajului ISS, micutul Baofeng m-a bine dispus cu ''State of Trance'' a lui Armin van Buren pe 99.8 FM la Virgin Radio. Asta da astronomie de amator ... ----------------------------------- David Marica 02 Noi 2025 21:58 ----------------------------------- Felicitari dle. Mircea! Ma bucur mult sa vad ca ati intrat si in acest domeniu frumos al undelor radio. Pe la jumatatea lunii noiembrie ar trebuie SSI Ariss sa emita imagini SSTV, foarte usor interceptate de baofeng. Chiar astept sa mai fac si eu observatii cu binoclul. Vad ca Omegon 2x54 se descurca excelent la camp larg. Cred ca Calea Laptelui se vede genial! :D Cer senin si 73! ----------------------------------- Mircea Pteancu 03 Noi 2025 12:41 ----------------------------------- Multumesc David ! Strasnica informatia despre SSI Ariss, m-ai facut foarte curios. Dar oare poate Baofengul meu sa receptioneze semnale de imagini SSTV ? Despre Omegon 2x54mm ai dreptate, de la Punctul Siria nu-mi venea sa mai iau ochii de la Calea Laptelui. Incepe sa rezolve stelele luminoase care se vad suprapuse peste ceata luminoasa. E ceva fabulos ! Cer senin si 13.73 ! Mircea ----------------------------------- nobody 04 Noi 2025 04:44 ----------------------------------- Ar trebui sa mearga legat printr-un cablu audio la un laptop. Can asa se aude o imagine: https://youtu.be/fGBmUTESnC8?t=30 ----------------------------------- Mircea Pteancu 04 Noi 2025 12:11 ----------------------------------- Multumesc pentru sfat ! Un asemenea rezultat ar fi excelent. In domeniul acesta sunt ca astronomul incepator care recunoaste pe cer doar Luna ... Toate cele bune, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 06 Noi 2025 13:06 ----------------------------------- Aseara, Miercuri 5 Noiembrie am facut observatii la cinci stele variabile cu binoclul Nikon 10x50mm. Dar am incept cu receptionarea cu aparatul Baofeng a semnalului radio de la ISS, l-am auzit bine, l-am inregistrat pe telefon. Apoi, ca sa-i apar de frig, am bagat in buzunar, atat radioul Baofeng cat si telefonul. Mi-am planificat sa receptionez doar pasajul de la 22:22 TLR care a culminat undeva in Pestii pe la 22:27, altitudine 57 grade, parca. Am vazut ca urma sa mai fie o trecere dar cu o altitudine maxima de 39 grade ... i-am dat pas. Asa ca am pus radioul pe FM si ascultam muzica, in timp ce observam variabilele. Chiar terminasem cu Psi 1 Aur (care mi-a cam scos peri albi pe chelie ). Mare mi-a fost surpriza cand, imediat dupa miezul noptii, pe la 00:06 TLR, muzica s-a intrerupt si din buzunarul meu stang am inceput sa aud ''...zbrrrr... alpha, charlie, foxtrot ... do you copy ...'' ! Pai da, Armand mi-a presetat aparatul asa ca daca este deschis si receptioneaza semnal, se activeaza. Repede am pornit telefonul si am inregistrat si aceste semnale. Era trecerea ISS de la care nu m-am asteptat la rezultate si care incepuse din V la 00:01 TLR. Deci ''doua dintr-o lovitura'' ... Fain ! A fost frig ca lumea. Am mai estimat pe Betelgeus si apoi am fugit la caldurica. Ca sa evidentiez legatura cu Astronomia, pun traiectoria pasajelor de la 22:22 TLR din 5 Noiembrie si a celei de la 00:01 TLR din 6 Noiembrie. Cum se numeste semnalul codat, ca un fluierat al satelitului ? Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 15 Noi 2025 23:30 ----------------------------------- Aseara, Vineri 14 Noiembrie ... ''am vazut'' sase stele variabile si cateva obiecte Deep Sky. Am folosit binoclul Omegon 2x54mm. Cel mai notabil amanunt: am trecut pentru prima data de bariera magnitudinii 6 cu acest instrument. Am vazut in Cr 69 cinci stele. Azi verificand, aflu ca steluta de la Sud de Fi2 Ori, la o distanta de 1/2 din cea dintre Fi1 -Fi2, este de magnitudinea 6,1. Desi era inca foarte jos, M44 se vedea binisor prin pacla, ba chiar cu doua stele rezolvate. Pleiadele au ramas la 11 stele dar Hyadele au fost special confectionate pentru acest binoclu. Si cateva altele ... Ochii imi joaca feste. Oricat mintea zice altceva, eu asa vad ca Betelgeus este usor mai luminoasa decat Procyon. ''Ochii vad, inima cere ... magnitudinea nu si nu !". In aceasta seara, Sambata 15 Noiembrie, am testat noul meu ocular, un Burgess TMB Planetary 6mm, obtinut aici pe forum. Multumesc lui Dragos pentru el si lui Armand pentru ajutorul logistic. Cerul a fost foarte innorat, cu ochiul liber se vedeau Vega, Deneb si inca o mana de stele. Dar ... ocularul, la nevoie se cunoaste ! La testat cu el. Cu dobul Grond D= 250mm, am separat la 200x cu el Lambda Cyg AB iar la epsiloanele din Lyra am vazut A.B.C.D.I.E. Deci si una dintre stelele ''debillissima''. La Saturn am vazut, cu contrast splendid - prin nori ! - discul, o banda in emisfera sudica, inelul si patru sateliti. Acest ocular chiar ca-si merita numele de ''planetar''. Si inca vreo cateva maruntisuri DSO. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 26 Noi 2025 00:35 ----------------------------------- Azi, Marti 25 Noiembrie a.c. m-am ocupat ''toata'' ziua, adica de pe la 11:00 pana la 15:00 cu colimarea unui dobsonian D=254mm F=1200mm. Avea secundara ''dusa'' rau de tot. Centrata in pozitia corecta, vedea doar jumatate din OP. E primul telescop la care a trebuit sa folosesc pentru colimare si piulitele de pozitionare si tensionare ale paianjenului. Altfel, secundara nu se putea aduce in centru. Dupa ora 14 i-am dat de capat si am readus telescopul in lumea celor vii. La niste plopi aflati la vreo 250 metri distanta, mi-a permis sa admir, folosind mariri de la 57x pana la 200x, mugurii imbobociti, detaliile scoartei etc. Seara, cerul a fost innnorat dar tot am vazut ceva lumina stelara. Cu ochiul liber se vedea Deneb, Vega si Saturn. Si, ici-colo, una sau doua stele razlete. Astrii au confirmat ceea ce mi-a spus si capacelul, si Cheshire : colimare reusita. La Saturn se vedea desenat cu claritate limbul si inelul, un satelit slab la aprox. 4x diametrul discului. Iar la aprox.10x diametrul saturnian, se vedea Titan. A suportat mariri de pana la 200x. Satelitul slab luminos s-a dovedit a fi Rhea, vizibil, cum am zis, prin nori subtiri. Planetele iti vorbesc indirect despre colimare dar stelele o fac direct, in fata si cu o sinceritate brutala. Am rezolvat Gamma Ari, Gamma And si Eta Per. Imaginea arata bine, bine definita cat permitea nebulozitatea iar culorile erau bine saturate. Am incercat sa defocalizez stelele mai luminoase dar, in acele conditii, nu am reusit sa vad inele de difractie. In schimb, umbra secundarei se vedea concentrica peste discul fals al stelei defocalizate. Iar acest disc era de forma circulara ... semne bune anul are. Apoi s-a ''noiembrit'' de tot, am parcat telescopul si am mai prins 1,5 episoade din ''Cold Blood''. Mircea ----------------------------------- tudor 26 Noi 2025 09:17 ----------------------------------- Și ca să rămânem in același registru poetic al postarii tale, cu un instrument colimat ai reușit să spargi nu numai stele duble, dar și barielele timpului, văzând chiar și în viitor acei muguri ai primăverii... ----------------------------------- Mircea Pteancu 26 Noi 2025 20:42 ----------------------------------- Tudor Sa stii ca si Natura a luat-o razna nu numai rasa omeneasca. Cele cateva fire de ardei iute din gradina muncesc de zor la noua recolta, ardeii sunt cam cat degetul meu mic. Unul dintre smochini ar vrea sa mai dea un rand de roade, se vad noile smochine care n-au nici o sansa. Iar o floare, sotia mi-a spus cum se numeste dar am uitat, care trebuia sa infloreasca in Iulie, a inflorit in aceasta saptamana. Plopii de care am zis au crengile pline de niste bulbi care arata ca niste muguri. De frunze sau de flori, habar n-am. Din Stiintele Naturii ma intereseaza doar acele parti ale plantelor din care pot obtine prin fermentare diverse licori care ''bine dispun''. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 27 Dec 2025 14:36 ----------------------------------- Vineri 26 Decembrie 2025 am primit marele privilegiu de a vedea cateva petece de cer semi-senin sau, daca preferati, semi-innorat. Am reusit sa fac oleaca de observatii, folosind dobsonianul Grond D= 250mm F/4.8 la 48x/ Lacerta UFF 25mm si 120x/ Sirius Plossl 10mm. Observatii: - Am reusit sa scanez terminatorul lunar de cateva ori. Mi s-a parut ca trei dintre varfurile care formeaza celebra iluzie optica numita Lunar X au inceput sa fie slab iluminate. Mai spre Nord de locatia lui Lunar X am vazut peretele sudic al unui defileu, bine iluminat, de forma filiforma usor neregulata. Defileul are o orientare Est-Vest si ceea ce a facut interesanta observarea lui era faptul ca zona imediat invecinata era inca in plina noapte selenara. Bogatia de detalii a fost un bine meritat dar scurt rasfat dupa indelungata perioada de neobservatii. - Tot printre nori, am reusit sa rezolv si sa separ, la 120x, stelele duble Alfa Cas si Eta Cas. In ciuda norilor, la Alfa Cas s-a vazut bine companionul slab luminos. Eta Cas s-a vazut ca tripla, companionul B era de culoare oranj inchis sau ruginiu si se vedea bine si companionul C. - La un moment dat, a devenit vizibil si Saturn la care se vedea globul, fara benzi si inelul inca tot de forma filiforma. Spre Vest, cam la patru ori diametrul discului, se vedea Titan. Iar la E- NE, la o distanta putin mai mare ca cea a lui Titan, se vedea o stea de magnitudinea 9. Observatia propriu-zisa a durat vreo 30 - 40 de minute, a fost sincopata dar a fost buna si asa. Apoi cerul s-a inchis complet. Am pus inapoi telescopul la somnut ca pana acum iar eu am intrat in casa ca sa vad filmul ''Leon, profesionistul'' cu Jean Reno. A fost o seara buna. Mircea ----------------------------------- Erwin 29 Dec 2025 09:38 ----------------------------------- Nu am mai raportat demult aici însă înainte de Crăciun am observat din balcon cu luneta Lady Black 110x610mm făcută de Zoth pe noua montură piston cu furcă inversată. Vremea a fost mereu închisă sau cețoasă seara, chiar dacă din hărțile meteo arăta senin la altitudine. Subiectele serii au fost planeta Jupiter cu cei patru sateliți, două benzi de nori vizibile constant și idei de zone întunecate spre poli. În a doua seară am observat Europa foarte aproape de planetă, era aproape lipită la începutul observațiilor iar mai târziu s-a îndepărtat. Desigur M42 care are o poziție favorabilă pentru balconul meu. Nebuloasa se vede foarte clar chiar și cu această apertură mai mică, condiția este să fie bună transparența, așadar am putut sesiza diferențe între cele două seri, în prima fiind mai clară dar seeing mai slab. Am mai observat Castor ca dublă. Am folosit două oculare: Lacerta ED 30mm pe 2" pe post de căutător și observații de câmp larg și Nagler Type 6 de 7mm pentru Jupiter și Trapez/M42. Am putut vedea stele până la mag. 10 dar nu și componentele E sau F din Trapez. ----------------------------------- David Marica 30 Dec 2025 23:14 ----------------------------------- Frumoase observații și interesante dle. Mircea și @erwin! Îmi place mult noua montură piston cu furcă inversată! Succes în continuare! Dle. Mircea mă bucur că ați reușit să vedeți acele zone, X și V pe Lună. Chiar aștept să le văd și eu! Ieri din păcate nu le-am mai văzut... Ieri, 29.12.2025, observații cu dobson 200/1220, ocular lacerta 25mm și zoom 8-24mm. Cer parțial noros, apoi cer acoperit de nori... 21:30-22:00 Jupiter și cei 4 luni galileeni Se vedea foarte frumos și clar prin ocularul zoom, mai ales benzile și se vedeau și ceva pete gri pe o bandă, ca in stellarium. Chiar dacă erau deja nori când am ieșit, benzi multe și subțiri de înaltă altitudine, nu prea m-au deranjat. Noaptea trecută erau rafale puternice de vânt, datorită cărora nu mai era curent la iluminatul stradal! (Azi 30 dec ora 20:40, după 2-3 zile de întuneric, au fost reaprinse, din păcate). Erau momente când era cețos de la nori, dar inca se vedeau detalii mai fine spre poli. Poate cu vreun ocular planetary de 5 sau 6mm aș fi văzut mai multe detalii, dar cam atât. La 3 dimineața ar fi trebuit să văd pentru prima dată tranzitul lui Io, să văd și eu umbre pe Jupiter, dar din păcate a fost prognozat nori și chiar au fost. Dimineața ninsoare... Luna - a fost absolut superbă în ocular. Cel mai fain obiect ceresc la ocular. De când n-am mai văzut-o așa cum trebuie prin telescop... Merită de multe ori și observații mai simple, decât doar galaxii și obiecte de cer profund. Am văzut multe, foarte multe cratere de înaltă rezoluție spre polul sud al Lunii, dar și mai spre Nord și mările lunare. Pe alocuri munți și lanțuri muntoase, parcă în formă de inimă și multe umbre superbe. Asta da peisaj minunat. M-am îndrăgostit din nou de obiectele sistemului solar. 😅 Cratere pe care le-am recunoscut: Tycho, Copernicus, Plato, Erathostenes, lanțul muntos din Mare Ibrium, Reinhold și Lansberg, adânci și întunecoase... și multe alte cratere... Formele de X și V nu cred că le-am văzut. Cred că odată pe lună se văd doar... Cred că de la Andrei Ionescu am aflat de Luna Cognita, 3 volume de cărți/atlase excelente pe care trebuie să le studiez că cândva. E un fel de enciclopedie, cu multe detalii, istorie, hărți foarte bune! Vă recomand să le studiați dacă doriți! 🌕📖📚 Ora 22, cerul acoperit total de nori. Luna se vedea prin ceață, valuri rapide, apoi total acoperit. 31 dec., în continuare nori, puțin viscol: https://youtu.be/UJlOpps_8nc?si=AHhInChkDiCJtwDj 31 decembrie seara, s-a curățit cât de cât de nori... Multe valuri rapide, uneori nori care acopereau tot cerul și încurcau mult. Între 20:20 și 22:00 am făcut observații din grădină, într-un peisaj frumos de iarnă, zăpadă și constelațiile de iarnă pe cer: Saturn - prin Lacerta de 25mm, un glob mic și inelul in linie. Se vedea încețoșat și nu aveam la îndemână ocularul zoom. Apoi un nor l-a acoperit... M42 foarte frumoasă, chiar și cu Luna pe cer. Ledurile stradale oprite probabil au ajutat puțin, nu mai bătea lumina în telescop . Zona trapezului, o nebulozitate luminoasă. În centru erau cele și patru stelute mici și trei 3 mai luminoase în stânga, in rest forma întunecată de liliac, fără alte detalii din cauza Lunii... Jupiter - 2 benzi ecuatoriale și cei 4 sateliți galileeni prin ocularul de 25mm. Ceva mici turbulențe semnalate. Cu ocularul zoom 8mm s-a văzut mai bine planeta, benzile și slab polii, dar se vedea turbulentă destul de evidentă. Cerul s-a acoperit de nori ulterior. Foarte multi trecători, dar care acoperă mare parte din cer, din păcate. La 21:00 am strâns totul, era frig în jur de -5° și mulți nori. La 20:40 au revenit becurile stradale din păcate și mașini de deszăpezire pentru un strat mic.... Stele variabile iarăși n-am observat cu acești nori și cerul puternic luminat de Lună! Acum când scriu s-a mai înseninat, dar cam cețos spre sud. Aura lunară e interesantă. ( p.s. - am uitat sa mentionez ca din 2026 o sa avem intalniri lunare la Cluj organizate de Stefan Pop Cot in colaborare cu Primaria Cluj-Napoca. Marti, 13 Ianuarie 2026, ora 18:30, in Pavilionul Tinerilor, Parcul Feroviarilor va avea loc prima editie si daca sunteti prin zona, va asteptam cu drag. Participare libera. Proiectul sau locul acesta se va numi "Spatiul Cosmic", va fi o platforma deschisa cu intalniri lunare, discutii, proiecte si observatii noaptea prin telescop cu publicul etc. va las sa cititi mai multe din postarea lui Stefan: https://www.facebook.com/photo/?fbid=25893381560268562&set=a.424614984238570) Cer senin vă doresc și la mulți ani! Să ne revedem și în 2026 cu noi rapoarte diverse de observații! ✨ David ----------------------------------- Mircea Pteancu 31 Dec 2025 12:04 ----------------------------------- David Felicitari pentru observatii, a trebuit sa te lupti cu frigul si cu vantul ca sa le faci dar din cele scrise de tine, a meritat cu varf si indesat ! Sunt foarte de acord cu tine, nu numai observatiile Deep Sky sunt observatii. Toate obiectele si fenomenele ceresti sunt interesante si e foarte bine ca observi o gama foarte variata. Distractie placuta in ''Spatiul Cosmic'', promite sa fie ceva foarte interesant. Te rog sa ne povestesti cum merg lucrurile acolo. Tu deja ai experienta observationala, ajuta-l pe Stefan ca actiunea sa aiba succes cat mai mare. Sa faci ''propaganda'' printre colegi la facultate, de pilda. Si sa asisti un telescop la observatiile cu publicul, daca va fi nevoie, alt lucru foarte util. E foarte buna ideea sa adaugi un ocular Planetary la trusa de oculare. Cel de 6mm ar fi recomandabil si dupa ce te vei familiariza cu el, poate si 5mm si, in final, 4mm. An Nou Fericit sa ai, plin cu note mari la examene si cu multe si interesante observatii astronomice ! In seara de Marti 30 Decembrie 2025 am incheiat anul observational la ocularul telescopului Maksutov ETX 90x1250mm. Am folosit ocularul Lacerta UFF 25mm pentru 50x si ocularul zoom Svbony 10 - 30mm pentru mariri intre 42x si 125x. Conditii: pacla, uneori nori subtiri, Luna cat cuprinde. Observatii: - M42 nu prea spectaculos din cauza Lunii - M43 s-a vazut slab dar a fost vizibila si steaua variabila din mijlocul ei - In Trapez s-au vazut patru stele. Steaua B foarte slab luminoasa, este stea variabila cu eclipsa - Am rezolvat Delta Ori fara probleme - La Zeta Ori, dubla AB doar rezolvata si se vedea si companionul C, slab luminos - Am rezolvat Sigma Ori ca tripla iar STF 761 de langa Sigma Ori/STF 762, s-a vazut tot ca tripla, cu toate stelele foarte slab luminoase - In roiul deschis NGC 1981 am numarat 14 stele - Am rezolvat Iota Ori ca tripla. Privind cu atentie, se zarea nebulozitate in jurul stelei= NGC 1980 - M47, roi rarefiat dar spectaculos la mariri mici. Roiul din vecinatate, NGC 2423 se vedea ca o ceata luminoasa gri, slab luminoasa dar in care licareau cinci, sase stele rezolvate - In roiul Tau CMa / NGC 2362 am vazut sase stele la Vest de steaua principala si patru la Est, deci in total 11 stele. - Am revazut HJ 3945/ Albireo de iarna, foarte frumoasa dubla - Castor a fost rezolvata ca tripla iar la Delta Gem am dat chix - M35 a fost reobservat, jefuit si el de stralucirea gloriei de catre Baba Luna - M44 a fost prea mare pentru campul de 33 grade al zoomului la 42x = 47' / camp real - Turbulenta s-a accentuat pe durata observatiei, Zeta Cnc a fost rezolvata doar ca dubla - Am incheiat cu patrularea terminatorului selenar cu mariri de pana la 125x. Este adevarat ca Luna incurca tare la observatiile Deep Sky dar este un obiect natural care ofera privelisti telescopice fara egal. Pentru ''culoare'', atasez o poza a micului Mak ETX. Poza e mai veche, placa de lemn a fost vopsita. Adio anule observational 2025, ai fost un an bun cu mine, multumesc ! Astept cu sperante anul observational 2026, cer senin si pace tuturor, An Nou Fericit, Mircea ----------------------------------- tudor 13 Ian 2026 12:29 ----------------------------------- 12 catre 13 ianuarie a fost pentru mine prima iesire din acest an. Aceasta noapte a fost una destul de frigurosa -12 grade. Dar cu atat mai mult, opt ambitiosi au ales sa stea in frig si sa-si incerce putin limitele! Din fericire nu am ajuns la limitele noastre, deci se putea si mai frig. Totusi "protagonistul" principal al noptii a fost tot frigul, care ne-a lovit cam pe toti in buricul degetelor. S-a pozat si observat Jupiter si bineinteles regina noptii M42. Prin telescopul Gargy de 500mm al lui Andrei nebuloasa Orion arata ca o fantoma mare cu aripile deschise. ----------------------------------- Mircea Pteancu 17 Ian 2026 00:03 ----------------------------------- Numai acum am vazut raportul de observatii al lui Tudor. ''Cei opt samurai'' , bravo voua, felicitari ! Azi-noapte, Vineri 16 Ianuarie 2026. Eram in brate cu cartea lui Flammarion, ''Les etoiles et les curiosites du ciel''. Nu-i o figura de stil. Atat aceasta cat si ''Astronomie populaire'' sunt ditamai zdrahoanele, cand le citesti faci si otara de ''bodibilding''. Eram undeva la inceput, la capitolul despre constelatiile Ursa Mica, Cepheus si ... Messier. Ultima, amintita pe post de curiozitate. Mai exact, eram la pasajul in care Flam povesteste despre formidabila carte ''Phaenomena'' a lui Aratus, o descriere a constelatiilor asa cum le vedeau anticii. Baofeng era langa mine si, ca de obicei, ciripea muzica de la Virgin Radio. Deodata, ecranul devine albastrui, muzica se intrerupe si se aude o voce repetand in engleza o insiruire alfa-numerica. Probabil, un indicativ. Fenomenul s-a repetat de trei ori. Telefonul nu mi-a fost la indemana, nu am putut sa fac inregistrare audio. Dar cand ecranul s-a albastrit, am vazut ca transmisia receptionata a fost pe frecventa presetata a Statiei Spatiale Internationale. Ora la care a inceput transmisia a fost imediat dupa 00:30. Azi am verificat pe Heavens Above si s-a confirmat ca am receptionat semnal retransmis de ISS. Cum mi s-a mai intamplat, am auzit acest semnal de la ISS din mansarda, sub acoperisul de tabla. Dar asa cum Gabriel aka nobody a explicat deja, pe lungimea de unda de 70cm, tabla de acoperis nu formeaza chiar o cusca Faraday, mai ales ca exista si deschiderile ferestrelor. Vedem in harta de pe Heavens Above ca altitudinea maxima a acestui pasaj a fost de 27 grade, undeva in constelatia Iepurele. Ceea ce pentru mine este un record personal: cel mai ''josnic'' pasaj observat pana acum. Oricum, eu n-am mare merit, Armand cu presetarea sa si Baofeng au facut totul. Afara e vreme naspa, nori, pacla, ceata. Si pare ca saptamana viitoare va fi si mai naspa. Asa ca eu ma intorc la pseudo-bodibilding ... Mircea ----------------------------------- iulian90 18 Ian 2026 00:32 ----------------------------------- Foarte interesanta receptia transmisiei ISS in timpul trecerii pe deasupra Romaniei, dl. Pteancu. :D Baofeng, banuiesc ca e statie radio emisie-receptie ? Am citit despre aceste statii , care sunt portabile, ca opereaza in banda UHF, unele si in banda VHF, iar lungimea de unda de 70cm corespunde frecventei de 428,5 MHz, adica in banda UHF. Am incercat si eu acum 5 ani sa receptionez semnale ale unor sateliti TV geostationari in banda undelor milimetrice, cu o antena parabolica TV-satelit, ramasa nefunctionala in curte de cand am trecut pe fibra optica, dar folosind un detector de semnal (cu cadran cu ac) conceput special pentru alinierea antenelor parabolice TV prin satelit, care tiuia cand prindeam semnal de la vreun satelit si acul se misca in functie de intensitatea semanalului, insa nu am mai continuat initiativa, antena fiind greu de orientat. Poate pe viitor voi incerca si eu receptia semnalului transmis de ISS, cu astfel de statie radio (nu-s scumpe deloc din ce am vazut). Vin si eu cu primul raport de observatii (vizuale ) pe 2026, am mai lasat putin deoparte astrofotografia si am zis sa mai acord atentie si observatiilor vizuale. Aseara am inceput prin a observa nebuloasele M42-M43 din constelatia Orion, iar la M 42 am realizat si un desen, apoi am observat in constelatia Gemeni roiurile M 35 - mare cu numeroase stele ,unele mai luminoase, multe slab luminoase, doua dintre ele mai galbene, NGC 2158 - greu vizibil, cateva stele au fost discernate. Mai jos, in constelatia Monoceros am observat roiul "Bradul de Craciun" NGC 2264 - mare, abia incapea in campul ocularului de 40mm la 64x, Hubble's Variable nebula NGC 2261 - relativ bine vizibila dar parca mai slab luminoasa decat in anii precedenti, chiar si cu Gigantul de 245mm aceasta nebuloasa se vedea cam la fel de slab luminoasa ca in telescopul de 114mm cand am observat-o prima oara acum 4 ani, pe cand anul trecut cand am observat Hubble cu Gigantul de 245mm nebuloasa Hubble se vedea vizbil mai luminoasa decat acum, dar am citit ca aceasta nebuloasa are o variatie de luminozitate (si poate si de marime) periodica, de aici si numele de Nebuloasa variabila a lui Hubble. In constelatia Auriga, am observat roiurile M 36 - cu stele relativ luminoase, M 37 - fermecator, cu numeroase tele fine si M 38 - mare, cu numeroase stele, avand o alura de fluture, dar si NGC 1907 - micut, compact, 15-16 stele vizibile si NGC 1931 (asociat cu nebulozitate) la care am zarit doar 3 stele si nebulozitatea din jurul lor. Mi-am indreptat atentia si spre roiurile M 47 - bine vizibil, zarind si steaua dubla din componenta roiurului, NGC 2423 in apropiere de M 47 - relativ mic si compact, M 46 - mare, cu stele numeroase dar slab luminoase, planetara NGC 2438 nu am zarit-o caci nu am avut la indemana filtrul UHC, fiind montat pe o camera. Apoi am trecut si observarea stelei R Leporis, care se vedea destul de slab luminoasa dar rosiatica, am facut o evaluare a luminozitatii si mi-a dat o magnitudine de 9,8, folosind doua stele de comparatie din imediata apropiere, una A, de 9 mag. cealalta B, de 10 mag ,estimarea fiind A3V1B. Iar tot la capitolul stele variabile am evaluat si steaua Betelgeuse despre care am citit lucruri interesante in ultimul timp, si care se pare ca are si un companion recent descoperit, iar luminozitatea estimata a fost de 0,37 magnitudini, folosind ca stele de comparatie, Rigel, notat cu A de mag. 0,13 si Aldebaran notat cu B de mag. 0,86, formula de estimare fiind A1V2B. ----------------------------------- Mircea Pteancu 18 Ian 2026 01:38 ----------------------------------- Iulian Da, ai dreptate, Baofeng mentionat de mine e aparatul acela mic, costa 100 de lei. Inafara de asemenea receptii, poate fi folosit ca aparat radio FM. Antena pe care ai construit-o tu este mult mai sofisticata. In viitor poate gasesti o rezolvare pentru pozitionare. Faine observatiile vizuale, felicitari ! Mi se pare ca demult de tot, am facut si eu asa ceva dar aproape ca nu-mi mai amintesc ( giouc ! :wink: ) Mai omule, tu ai talent la desen astronomic si inca mult talent ! Desenul tau la M42 este foarte fain, vreau sa mai vad si altele. Despre Nebuloasa variabila a lui Hubble: este unul din obiectele FNGC si am observat-o si eu recent. Slab luminoasa, nebuloasa. R Mon, care o lumineaza nu are perioada determinata. Am verificat-o in JohnsonV si intradevar, variabila R Mon este pe la 11,5 mv. Cer senin, spor la observatii, Mircea ----------------------------------- Erwin 18 Ian 2026 12:51 ----------------------------------- @Mircea: felicitari! @Iulian: parca imi aduc aminte ca ti-am dat un RTL-SDR mai demult. Il poti folosi pentru receptii radio cu o antena potrivita. Antenele cu castig mai mare, tip Yagi, sunt directive si relativ simplu de construit. https://www.changpuak.ch/electronics/yagi_uda_antenna_DL6WU.php] ----------------------------------- tudor 20 Ian 2026 16:55 ----------------------------------- Foarte interesanta receptia transmisiei ISS in timpul trecerii pe deasupra Romaniei, dl. Pteancu. :D Baofeng, banuiesc ca e statie radio emisie-receptie ? Am citit despre aceste statii , care sunt portabile, ca opereaza in banda UHF, unele si in banda VHF, iar lungimea de unda de 70cm corespunde frecventei de 428,5 MHz, adica in banda UHF. Am incercat si eu acum 5 ani sa receptionez semnale ale unor sateliti TV geostationari in banda undelor milimetrice, cu o antena parabolica TV-satelit, ramasa nefunctionala in curte de cand am trecut pe fibra optica, dar folosind un detector de semnal (cu cadran cu ac) conceput special pentru alinierea antenelor parabolice TV prin satelit, care tiuia cand prindeam semnal de la vreun satelit si acul se misca in functie de intensitatea semanalului, insa nu am mai continuat initiativa, antena fiind greu de orientat. Poate pe viitor voi incerca si eu receptia semnalului transmis de ISS, cu astfel de statie radio (nu-s scumpe deloc din ce am vazut). Vin si eu cu primul raport de observatii (vizuale ) pe 2026, am mai lasat putin deoparte astrofotografia si am zis sa mai acord atentie si observatiilor vizuale. Aseara am inceput prin a observa nebuloasele M42-M43 din constelatia Orion, iar la M 42 am realizat si un desen, apoi am observat in constelatia Gemeni roiurile M 35 - mare cu numeroase stele ,unele mai luminoase, multe slab luminoase, doua dintre ele mai galbene, NGC 2158 - greu vizibil, cateva stele au fost discernate. Mai jos, in constelatia Monoceros am observat roiul "Bradul de Craciun" NGC 2264 - mare, abia incapea in campul ocularului de 40mm la 64x, Hubble's Variable nebula NGC 2261 - relativ bine vizibila dar parca mai slab luminoasa decat in anii precedenti, chiar si cu Gigantul de 245mm aceasta nebuloasa se vedea cam la fel de slab luminoasa ca in telescopul de 114mm cand am observat-o prima oara acum 4 ani, pe cand anul trecut cand am observat Hubble cu Gigantul de 245mm nebuloasa Hubble se vedea vizbil mai luminoasa decat acum, dar am citit ca aceasta nebuloasa are o variatie de luminozitate (si poate si de marime) periodica, de aici si numele de Nebuloasa variabila a lui Hubble. In constelatia Auriga, am observat roiurile M 36 - cu stele relativ luminoase, M 37 - fermecator, cu numeroase tele fine si M 38 - mare, cu numeroase stele, avand o alura de fluture, dar si NGC 1907 - micut, compact, 15-16 stele vizibile si NGC 1931 (asociat cu nebulozitate) la care am zarit doar 3 stele si nebulozitatea din jurul lor. Mi-am indreptat atentia si spre roiurile M 47 - bine vizibil, zarind si steaua dubla din componenta roiurului, NGC 2423 in apropiere de M 47 - relativ mic si compact, M 46 - mare, cu stele numeroase dar slab luminoase, planetara NGC 2438 nu am zarit-o caci nu am avut la indemana filtrul UHC, fiind montat pe o camera. Apoi am trecut si observarea stelei R Leporis, care se vedea destul de slab luminoasa dar rosiatica, am facut o evaluare a luminozitatii si mi-a dat o magnitudine de 9,8, folosind doua stele de comparatie din imediata apropiere, una A, de 9 mag. cealalta B, de 10 mag ,estimarea fiind A3V1B. Iar tot la capitolul stele variabile am evaluat si steaua Betelgeuse despre care am citit lucruri interesante in ultimul timp, si care se pare ca are si un companion recent descoperit, iar luminozitatea estimata a fost de 0,37 magnitudini, folosind ca stele de comparatie, Rigel, notat cu A de mag. 0,13 si Aldebaran notat cu B de mag. 0,86, formula de estimare fiind A1V2B. Interesante desene! Și eu vroiam zilele trecute sa fac un desen nebuloasei Orion la ocularele binoclului meu, dar m-a împiedicat frigul. Singura data când i-am făcut un desen lui M42 a fost print-un newton 130mm f5 acum mulți ani! In viitor am si eu de gand sa-i fac un desen, de data asta prin binoscopul meu de 100mm ----------------------------------- iulian90 25 Ian 2026 23:16 ----------------------------------- @ dl. Mircea Pteancu. Multumesc pentru felicitari. Talentul la desen il am de mic, in trecut cand eram copil imi placea mult sa desenez peisaje, cladiri si mai ales masini , de aici se trage talentul si la desenat obiecte ceresti precum nebuloase, galaxii si stelele din jurul lor. Pana sa ma ocup cu astrofotografia, desenam si petele solare de pe discul Soarelui si aspectul planetelor. @Erwin. Desigur, am acel RTL-SDR USB, insa nu am reusit sa gasesc driverul de instalare potrivit pentru a rula pe laptop sau PC, si mai trebuie instalat si un soft specializat pentru a inregistra semnalele radio captate cu RTL-ul. Am observat pe net ca modelul de RTL-SDR care il am, avea si telecomanda (si un CD de instalare), dar banuiesc ca nu e neaparat necesara telecomanda pentru a controla RTL-ul ( de ex. pentru a seta acordul pe o anumita frecventa radio). Voi mai continua sa caut pe net, poate dau de driverul potrivit pentru acest dispozitiv si daca reusesc ,voi construi si o antena Yagi care sa o conectez la RTL si voi incerca sa captez transmisiunile de pe ISS cand va mai tranzita cerul Romaniei. :) @tudor. Multumesc. :) Desenul la M 42 l-am facut in doua etape , prima ,la fata locului am desenat stelele, apoi forma si schita grosiera cu detaliile intunecate si luminoase ale nebuloasei (contur si hasurare usoara in unele zone) , iar a doua etapa cand am intrat in casa la caldura, finisarea imaginii nebuloasei cu creion, esompa facuta din hartie si infasurata pe un alt creion si o radiera, formand acele treceri difuze le la zonele luminoase la cele intunecate, dar facand desenul pe "negativ" , nebuloasa si stelele aparand inchise la culoare pe fondul alb al foii de hartie, iar dupa fotografierea desenului cu telefonul si inversarea culorilor pozei cu desenul, aspectul se apropie de realitatea vazuta la ocular; stelele apar albe pe un fond aproape negru care imita cerul nocturn, iar nebuloasa cu tonuri de gri aproape cum se apare vizual prin telescop. ----------------------------------- Erwin 28 Ian 2026 00:38 ----------------------------------- Cred ca pentru windows trebuie sa instalezi Zadig, un driver pt USB. Software gasesti aici info: https://www.rtl-sdr.com/ Nu se folosesc drivere sau aplicatiile lor originale cu care puteai vedea emisiuni TV digitale, ci unele anume facute pentru SDR-uri. Pe Linux merge cel mai simplu cu GQRX. ----------------------------------- Mircea Pteancu 06 Feb 2026 12:43 ----------------------------------- Joi 5 Februarie a.c., o zi buna din punct de vedere astronomic. Ziua am observat pete solare cu ochiul liber iar seara am facut observatii cu newtonianul D= 148mm F/5 pe un cer cam 50% innorat. Iar turbulenta atmosferica a fost mare. Observatii: - Am rezolvat stelele duble: Lambda Ori/ tripla, C slab luminos, Eta Ori, 32 Ori, 52 Ori, Delta Gem, Zeta Cnc, tripla si Iota Leo. O surpriza placuta a fost rezovarea si separarea lui Eta Ori si doar separarea lui 32 Ori la marirea 125x obtinuta cu ocularul TMB Planetary 6mm, achizitionat aici pe forum. La stele duble cu separatie mica, marirea de 125x este mai degraba si ea mica. Dar, spre bucuria mea, TMB-ul s-a descurcat admirabil. 52 Ori, care acum a devenit stea dubla subarc cu separatia de 0,95'', a fost doar rezolvata la 235x/ TS Planetary 3,2mm. Pe cand am ajuns la Zeta Cnc, venea dinspre Vest o masa enorma de nori compacti asa ca am folosit doar o singura marire, cea de 125x la care AB a fost doar rezolvata. Am intentionat sa vad si pe Iota Leo si am reusit sa o rezolv si pe aceasta la 125x. Apoi placa de nori a inchis cerul. Dintre obiectele non-stelare: - Collinder 69: am numarat in jur de 30 stele la 30x - La nebuloasa planetara NGC 2392 / Eskimo, la 125x, se vedea suprafata aparenta cetoasa,de forma circulara. Steaua centrala si cele doua stele vecine formeaza un asterism triunghi dreptunghic, cu unghiul drept in steluta slaba m= 12,75. Cu * mai luminoasa, steaua centrala formeaza dubla STT 9001. Rezolvata si separata. - M44 am scanat-o in viteza la 30x, impresionanta in acest telescop datoarita campului vizual de doua grade. Felicitari mie ca mi l-am construit ! - Am incheiat cu Luna, vizibila la mica inaltime deasupra orizontului urban estic. Luna continua sa fie o Terra Incognita pentru mine. Am observat la 125x terminatorul si am insistat asupra unei zone situata la aprox. 60 grade latitudine sudica. Acolo mi-a atras atentia o formatie de zece cratere mici, concentrice cu un dom. Putin mai spre Nord, si in acelasi camp, se vedea o linie sinuoasa de alte 12 cratere mici. O zona cu trecut foarte agitat, ca sa nu zic ... bombardat. Apoi placa plumburie de nori a ascuns si Luna iar cerul s-a inchis complet. Plumb ''Dormeau adanc ocularele de plumb Stele de plumb si innorat vestmant - Stam singur in observator ... si era vant... Si scartaiau lunetele de plumb ...'' Cer senin, Mircea ----------------------------------- Erwin 06 Feb 2026 13:09 ----------------------------------- La așa sesiune strașnică, sigur catrenul este un pamflet! :D ----------------------------------- MariusP 06 Feb 2026 13:16 ----------------------------------- Mircea, ca de obicei profiți de orice petec de cer senin și o faci cu mult spor! Felicitari mie ca mi l-am construit !Ăsta pare un citat dintr-un alt contemporan... Plumb ''Dormeau adanc ocularele de plumb Stele de plumb si innorat vestmant - Stam singur in observator ... si era vant... Si scartaiau lunetele de plumb ...''O glumă: "M-a pus dracu' să mă uit la știri și-acu' citesc Bacovia să mă-nveselesc..." :roll: ----------------------------------- Mircea Pteancu 07 Feb 2026 00:11 ----------------------------------- Erwin si MariusP Multumesc ca m-ati inveselit cu comentariile voastre, desigur ca si eu am ''glumitat oleaca''. Facem haz de necaz fratilor da' vremea buna se lasa asteptata ca aprobarea pe care am cerut-o la Agentia Nationala pentru Combaterea Zilei de Luni. Acolo am trimis cerere de returnare - ca in epoca Internetului e voie, nu-i asa - si in care am cerutdeci sa ma lase sa returnez batranete nou-nouta, putin folosita contra tineretii mele uzate. O vreau inapoi, asa jerpelita cum a ajuns. Cer senin, Mircea ----------------------------------- tudor 07 Feb 2026 08:20 ----------------------------------- :lol: Mircea, "tinerețea uzată și jerpelită"= "bătrânețe nou nouăță și puțin folosită"! Cer senin să aveți, chiar dacă vad că observațiile le faceți și pe vreme înnorată :lol: ----------------------------------- David Marica 13 Feb 2026 16:48 ----------------------------------- Frumoase observații dle Mircea, la fel și poezia. Vremea a fost foarte rea, dar am avut și multe examene. Vă salut din nou! După multe zile închise, noroase, ploi etc, am reușit să ies aseară la niște observații astronomice. Cerul era minunat, senin și îmi era deja dor să observ obiectele de iarnă. Am scos dobsonul de 200mm rapid și am început observațiile cu ocularele lacerta pff 25mm și zoom 8-24mm. 12.02.2026 21:42 Jupiter + 4 luni galileeni aranjați frumos pe o parte și pentru prima dată am observat transitul unor umbre pe Jupiter, adică niște eclipse totale interesante. Se vedeau destul de ușor la 152x, mai ales dacă foloseam și diafragmă pt reducerea luminozității. O pată mai mare era pe o bandă ecuatorială și una mai sus. Din ce am vazut pe net, e posibil sa fi vazut umbrele celor 2 luni, Europa si Callisto. Sirius strălucea glorios, luminând cerul de iarnă, iar mai jos am reușit să văd un roi deschis, M41. M42-43 - Marea Nebuloasă din Orion, s-a văzut excelent prin ocularul lacerta de 25mm. Pentru prima dată cred că am văzut astfel de detalii superbe, praf fin și nucleu luminos. Parcă avea o culoare gri-verzui, difuz, greu de descris. Știu că prin aperturi mai mari se vede ușor un verde și roz. Se vede foarte clar și conturul de liliac, aripile mult mai alungite, curbate, aproape de unire. Atașez mai jos o schiță a lui Michael Vlaslov. Cam așa era culoarea, dar îmi aduc aminte de mai multe detalii și culoarea mai palidă. Ce aș fi vrut să știu desena! :) Se vedea slăbuț și nebuloasa "Omului care fuge", difuz, cu vedere perifică mai ușor. Am observat rapid și Alnitak, Alnilam și Mintaka, la ultima observând companionul, deci e dublă. Pe wikipedia e interesanta descrierea, ca e o stea cvintupla. M45 (Cloșca cu Pui) se vedea excelent, parcă ceva nebulozitate pe la stele, dar poate de la luminozitate. Și Hyadele se vedeau frumos prin ocularul cu câmp larg. Mel 20, roi deschis ușor pt binoclu. Cassiopeia, Roiul Dublu din Perseu (ngc 884 & 869) - minunat, niște bijuterii cerești. Mii de steluțe. ngc 457 - un roi frumos în formă de bufniță. M31, m32 - foarte difuze, șterse spre apus. Polaris, steaua polară și inelul M81 & M82 - 2 galaxii frumoase, care se vedea clar definite, mai ales M82 (țigara) subțirel. M51, galaxia Volburei - mai jos și în poluare luminoasă. Abia se vedeau nucleele. Brațele foarte slăbuțe, șterse. Nu se distingeu mai deloc. M101, galaxia Vârtelniței - o pată foarte difuză, încețoșată, gri. Mizar (dublă), Alcor M44, roiul deschis, stupul - un roi deschis frumos, vizibil ușor și cu ochiul liber, cețos. Am căutat și Rozeta, dar mai dificil, mai mult stele se aflau pe acolo. M1 nebuloasa crabului - o nebuloasă difuză, și forma specifică. N-am reușit să văd detalii în interior. 3 meteori mici cu ochiul liber. La 22:40 am terminat sesiunea cu telescopul, în rest am făcut observații cu ochii liberi, 2 variabile și observații relaxante cu binoclul lacerta 10x50 până la miezul nopții, când au apărut deja câțiva nori. Ar mai fi fost multe obiecte de iarnă de observat din lista mea de pe SkySafari sau din FNGC, dar în seara asta m-am mulțumit cu atât, fiindu-mi dor de aceste obiecte frumoase, de Jupiter și mai ales de nebuloasa Orion! :) Cer senin! David ----------------------------------- Mircea Pteancu 19 Feb 2026 12:45 ----------------------------------- Multumesc David si felicitari pentru observatiile foarte frumoase si diversificate ! Despre poezie ... ''tot romanu' se naste poet''. :wink: Si, dintr-un film: '' fara poezie, viata e pustiu'' ! La voi merge StelleDoppie ? Ca la mine nu. Si taman acum as avea nevoie. Aseara, in timp ce am mai adaugat trei obiecte H400 ( NGC 2185, NGC 2286 si NGC 2301) am observat si o dubla subarc noua. Este vorba de STT 157, aflata imediat spre Vest de NGC 2301. Doar am rezolvat-o la 240x/ Radian 5mm, deci am vazut companionul inmugurit fata de primara, fara spatiu negru intre ele, la PA = 150 grade, aprox. Dar nu pot afla prea multe despre dumneaei STT 157 din motivul aratat. Stellarium indica separatie de 0,6'' iar CDSA la 0,5''. Nici unul nu este de mare incredere in acest domeniu. In WDS imi prind urechile. Help ! Cu siguranta ca STT 157 este o dubla subarc, m-am convins. Am comparat cu 52 Ori care, la 240x, era larg separata fata de STT 157 ca un bulevard. Comparand notitele din jurnal cu datele din tabelul din CDSA am avut un moment de incantare. Uite ce fac stelele variabile din astronomu' amator. Adica eu am estimat, la 240x, pe o imagine agitata, intre doua stele lipite intre ele, o diferenta de magnitudine de 0,4 magnitudini. CDSA vine si ma contrazice ca nu este decat de 0,3. Noa, fie, sunt baiat de treaba (toti care s-au ciondanit cu mine pot confirma), asa ca las dupa CDSA. Contor H400/ moshu Mircea= 282. Cum se striga in armata: ''118 au mai ramas, hai Herschelizare !!!!'' Cer senin, Mircea ----------------------------------- David Marica 19 Feb 2026 15:06 ----------------------------------- Felicitari dle. Mircea! Mai aveti 118 obiecte de vazut din frumoasa lista H400! Cred ca e o lista dificila pentru telescoape precum cel al meu de 8". Cunosc persoane care au observat din lista cu dobsoniene imense din asociatie. Felicitari si pentru dificila stea dubla STT 157 si observarea magnitudinii ei! Site-ul StelleDoppie nu cred ca am mai folosit. Mi se pare interesant, plin de date... E vorba de steaua aceasta din imaginea atasata mai jos? 06478+0020 STT 157 (HD 49294) https://www.stelledoppie.it/index2.php?iddoppia=28291 Cer senin, David ----------------------------------- Mircea Pteancu 19 Feb 2026 19:16 ----------------------------------- Multumesc David pentru captura de ecran. Aceasta este steaua despre care vorbesc. Intre timp am rezolvat problema de conectare la StelleDoppie. Mda, asa cum am intrevazut ... e cu cantec. StelleDoppie listeaza componentele la magnitudinile de 7.18 si 9.16. Deci Delta mag= 1.98. CDSA listeaza componentele la 7.5 si 7.8 magnitudini. De unde am mentionat eu Delta mag= 0.3. E o discrepanta mare. Eu am apreciat Delta mag = 0.4. Tare as vrea sa am telescop si ochi capabil sa rezolve o stea cu separatia de 0.63'' si Delta mag = 2. Dar nu-mi amintesc sa fi reusit asa ceva vreodata. Si nu cred sa fi reusit nici aseara. Deci eu cred ca CDSA este mai aproape de adevar in aceasta privinta. Mai vine si Stellarium care indica o magnitudine de 7.75 pentru STT 157 si o separatie de 0.6''. Asta e a treia ''nuca in perete''. Vad ca dupa SD, STT 157 se afla la 187 parseci deci la 610 ani-lumina. Mishto ! Deci cat timp am avut in ocular STT 157, am interactionat cu o realitate din anul 1416 !!! Nu cu o idee sau cu poza vreunui text ramas de atunci. Ci cu lumina = realitate fizica ce a inceput sa vina spre noi in acel an. Columb, Vespucci si Magellan erau la decenii departe in viitor. Cat de minunat si de maret este Universul nostru ! Completare Joi la 22:40: am verificat in StelleDoppie unghiul de pozitie pentru companionul lui STT 157. Eu am apreciat acest unghi la aprox. 160 grade, asa cum am notat in jurnal. SD indica pentru inceputul anului 2026 un PA = 156 grade. Eroare de 4 grade. Beng, beng !!! Enigma magnitudinilor insa ramane ... Revenind la Lista H400: - NGC 2185 este o nebuloasa de reflexie, si mica si foarte intunecoasa. Abia, abia am zarit o mica pata cetoasa, dureros de intunecata, fara forma, la NE de un asterism triunghiular cu varful spre Sud si baza aprox. pe directa E - V. Am folosit metoda ''zoom UHC'' adica zoomul Svbony # 135 + filtru UHC. Habar nu am la ce grosisment a inceput sa se zareasca ceva, intre vederea periferica si vederea TRex. In orice caz, trebuie sa fi fost undeva intre focalele extreme, pe la 10mm sau 12mm. Deci marirea sa fi fost de 80x - 100x. - NGC 2286 e un roi deschis, deloc spectaculos la 48x, rasfirat, fara asterisme de forma notabila. Doar cateva perechi largi de stele, pe care Steve O'Meara le numeste ''stele duble''. Or fi duble pentru lunetica lui Tele Vue de 100mm, nu pentru fiorosul Grond, spargatorul de duble subarc. NGC 2286 castiga mult ca spectaculozitate la mariri mari de peste 100x deoarece incep sa se vada, dintr-o data, zeci de stelute foarte slabe, ascunse pana atunci. - NGC 2301 este un alt roi deschis. Dar OMG, Jaj Istenem, Mein Gott, Mon Dieu ! Daca ati sti ce frumusete este roiul acesta ... nu v-ar mai rabda canapeaua ... O'Meara il numeste ''Hadrig's Dragon'' adica ''Zmeul lui Hadrig'' si merita acest nume sonor. Are o forma generala a literei Lambda, stele luminoase si buchete de stelute slabe dar bogate, stele duble, stele colorate. SUPERB ! De obicei vizitez M35 si roiurile din Auriga, in acea parte a cerului. De acum insa, NGC 2301 va avea prioritate. Pentru ca NGC 2301 demonstreaza ca denumirea de ''roi'' provine din ''roial''. Imaginea lui NGC 2301 este extrasa din PanSTARRS DR1 via Aladin Lite, Strasbourg. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 07 Mar 2026 15:14 ----------------------------------- Vineri 6 Martie a.c. am profitat de orele de ''intuneric'' de dinainte de rasaritul Lunii si am efectuat observatii cu dragul meu dobsonian ''Toleascop'' D= 200mm F/6.16. Am folosit ocularele: XCel 25mm/ 49x, zoom Mark III de la 51x/ 24mm la 154x/ 8mm si Radian 5mm/ 246x. Observatii: - Lista Herschel 400: am adaugat pe peretele cu trofee H400 urmatoarele: roiurile stelare deschise NGC 2311, NGC 2324, NGC 2335 din Monoceros si galaxia NGC 2964 din Leul. La observarea roiului NGC 2335, am reobservat cu placere roiurile deschise NGC 2353 si NGC 2343. Mai ales NGC 2353 este spectaculos si extrem de usor de gasit, se zarea deja chiar si in cautatorul RACI 8x50mm. Din Monoceros mi-a scapat NGC 2215 cand mi-am facut ''planul de bataie''. Va fi ultimul obiect H400 din Monoceros. Contor H400 = 286 deci 71,5%. - Alte observatii din timpul programului observational H400: langa NGC 2324 se vede dubla STTA 82 cu a carei rezolvare se poate lauda chiar si cautatorul RACI 8x50mm. Nu-i de mirare, separatia este de 1,5'. - La Vest de NGC 2343, am vazut doua roiuri ''foarte timide'' din Catalogul Collinder: Cr 465 si Cr 466. NGC 2343, Cr 465 si Cr 466 se vad in acelasi camp vizual. Va indemn sa le cautati, e un spectacol ceresc superb ! La Est de NGC 2343 am remarcat ceva, notat in jurnal drept: ''... La Est are o dubla cu primara oranj si companionul la Est.'' Atat Stellarium cat si Aladin Lite pastreaza secretul asupra dupilicitatii acestei stele, despre care am aflat insa din ultimul, ca se numeste HD 54387. Intrebat, StelleDoppie indica steaua dubla STF1018 pentru care confirma clasa spectrala G5, unghi de pozitie PA= 303 grade si o separatie de 10''. Natura insa, adica e dubla sau nu, este incerta... Pentru a ma asigura ca ''nu ard gazul de pomana'' ca si asa devine tot mai scump cu razboaiele curente, am verificat starea cerului prin observarea galaxiei NGC 2903 din Leul. Si, dupa ce aceasta s-a vazut bine, cu forma sa ovala alungita, abia apoi am trecut la cautarea cu succes a palidei galaxii NGC 2964, aflata la mica distanta aparenta. - Observatii generale: - La orizont faceau deja mare taraboi trambitele de lumina ale Lunii. Nu mai era logic sa continui Lista H400 ... abandon du travail. Am preferat sa reobserv cateva galaxii bine cunoscute: M65 + M66, M96- luminoasa, M95 - abia vizibila, M105+NGC 3384, NGC 3190+ NGC B3193, NGC 3607+ NGC 3608. Semnul ''+'' mai sus inseamna ca cele doua galaxii se vad in acelasi camp vizual. - In linistea noptii, sfasiata doar uneori de ''chemarea strabunilor'' lansata de ''cainele din Baskerville'' a ''sefei de cartier'' , am auzit ocularul Radian 5mm smiorcaindu-se in cutia lui. Asa ca l-am scos si pe el la stele si am rezolvat, la 246x, dubla spectaculoasa Iota Leo si dublele subarc Omega Leo/ R+S si STF 1517, numai R. Seeing nu prea grozav: Pickering 5/6. Cer senin, Mircea ----------------------------------- tudor 07 Mar 2026 20:09 ----------------------------------- "In linistea noptii, sfasiata doar uneori de ''chemarea strabunilor'' lansata de ''cainele din Baskerville'' a ''sefei de cartier'' , am auzit ocularul Radian 5mm smiorcaindu-se in cutia lui" :lol: :lol: ----------------------------------- Mircea Pteancu 07 Mar 2026 20:58 ----------------------------------- Razi, tu, razi Harap Binocular ... bine faci, ma bucur ca ti-a placut fraza. Cam aceea este atmosfera in care observ. La fiecare cateva minute, ''Cainele din Baskerville'' iar isi cheama strabunii ... In seara aceasta am avut o mica surpriza. Nu am mai folosit Toleascopul de ceva vreme iar aseara a fost deja prea intuneric ca sa-l verific. Eu ma pricep sa colimez doar in lumina de zi. Azi am apucat, in amurg, sa-i verific colimarea si, ce sa vezi, telescopul era decolimat asa, pret de vreo doua- trei puncte spre ora 10. Gandul frumos ''te rog du-te la locul tau'' nu a fost suficient asa ca a trebuit sa-l fortez sa se cuminteasca din suruburile de reglaj. La aceasta oglinda, marja de reglaj este foarte mica deoarece am ales barilletul tip Seronik pentru ea. Foarte compact, stabil dar neprietenos. Deci trebuie sa lucrezi cu atentie si rabdare. Acum imi dau seama ca nu am poze de detaliu cu celula acestei oglinzi. In poza atasata din 2017 o vedem impreuna cu cea din ''Ratusca cea urata'' de 125mm. Poti sa-ti dai seama doar cat de compacta este celula oglinzii de 200mm. Se mai vede ca eu nu am difractie de la gheare ... pentru ca acelea nu exista. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 09 Mar 2026 20:56 ----------------------------------- Vineri 7 Martie a.c. am continuat vanatoarea de obiecte H400 cu acelasi echipament ca in seara precedenta. Cerul a fost mai paclos si aceasta m-a costat, gasirea si observarea obiectelor a decurs mai greu. Lista Herschel 400: - NGC 2215 in Monoceros este un roi deschis, infiorator de mic si de slab luminos. Monoceros este o constelatie plina de capcane stelare, e o adevarata mlastina stelara. Are un covor de stele atat de dens si de bogat incat ai putea lua portiuni din el la intamplare si mutandu-le prin alte ''paragini ceresti'' ( cum le numeste Anestin) s-ar numi roi stelar, la noua adresa. Pana la urma am dibuit NGC 2215 dar cu dificultate si l-am recunoscut abia la 154x. Este slab luminos si mic dar inghesuit. Se recunoaste dupa bara diametrala de stele de aprox. 11mv, orientata E-V si curbata usor la capatul vestic. Ocupa o arie de sase minute la 154x si am numarat 12 stele cu vedere directa. - Am revazut apoi galaxia NGC 3227 din Leul, aflata chiar langa Algieba, spre Est. La 154x abia se zarea cu vederea directa iar la 246x, se vedea cu vedere directa. Dar adevarata tinta, NGC 3226 era contopita cu NGC 3227, se vedea deci un singur obiect, nu doua. Poate cu Grond voi avea succes mai mare ... dupa ce-i repar focuserul care a binevoit sa-si dea duhul, axul si rotitele de antrenare desfacandu-se in bucati. Nu se raporteaza. Adica se raporteaza dar nu se bifeaza. - NGC 3251 a fost floare la ureche de gasit. Galaxie mare si luminoasa, cu nucleu foarte luminos la 154x. Haloul in schimb s-a vazut cel mai bine la 103x. - NGC 3640 a fost insa mult mai greu de gasit, este o galaxie minuscula si slab luminoasa. Am cotrobait dupa ea vreo jumatate de ceas. Cauza a fost ca la mariri mai mici de 103x ( focala f=12mm a zoomului Baader), galaxia nu se vedea, era topita in fundalul cerului. Foarte enervant pentru colericii de Romania dar galop de sanatate pentru membrii SCCB (Sindicatul Ceasornicarilor Chinezi Batrani), posesori ai elixirului vietii vesnice. Am facut schita. Contor H400 = 289/ 7.03.2026 - Alte observatii: Dupa observarea galaxiilor NGC 3227/3226 aveam ocularul Radian 5mm in focuser. Ceea ce a urmat a fost o pauza dublista. Am rezolvat si separat la modul superb Omega Leo, STF 1517, Iota Leo si HDS1642. HDS1642 se afla la Est de Iota Leo, este varful unui asterism tringhiular, are o separatie de 1,2'' dar si o diferenta de magnitudine zdravana de 2,8 clase. Dar la toate patru stelele am obtinut separatie intre componente, bine vizibila. Transparenta a fost sub burta broastei dar seeingul a fost bun, in jur de 7/8 Pickering. Joi 6 Martie am uitat sa adaug: In proiectul observational AWAOG am observat cu binoclul de constelatii Omegon 2x54mm. Am numarat trei stele in M44 plus ceata luminoasa, foarte luminoasa. Cu vederea periferica parca se zareau stelute fine. In Mel 111 am numarat noua stele cu vederea directa. Am rezolvat Alcor - Mizar adica STF 1744 AC. Iar perechea de stele Niu1- Niu2 Boo sau 52 Boo- 53 Boo se vedea ca o frumusica stea dubla. Nu este una fizica ci doar una optica. Cer senin, Mircea ----------------------------------- CristiB 09 Mar 2026 21:40 ----------------------------------- Scuze anticipat, probabil nu a sosit inca secretara cea noua pentru ca a trebuit sa sarbatoreasca duminica 8 Martie. 7 martie a fost sambata, respectiv 6 vineri si 5 joi. Oricum nu conteaza prea mult, s-a inteles tema. ----------------------------------- nobody 09 Mar 2026 22:33 ----------------------------------- Exista o explicatie logica, la astronomi vinerea poate sa inceapa pe 6 Martie, si sa se termine in 7 Martie. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 10 Mar 2026 12:58 ----------------------------------- ''Mea culpa'', aveti dreptate domnilor ! Vorbind de secretara, daca e vorba de aia blonda cu tzatze mari, va anunt cu regrete ca nu a trecut pe la servici ... niciodata ! :cry: :( :x Aseara, Luni 9 Martie a.c. am continuat, cu aceeasi formula instrumentala, observatiile. - Pentru ''incalzire'' si testarea starii cerului, am reobservat galaxiile M94, M51+NGC5195 si NGC 4490 / Cocoon in constelatia Cainii de Vanatoare. H400:: - Zicea Creanga ...'' Nu stiu altii cum sunt ...''. Mi-am amintit de el citind indicatiile lui O'Meara pentru NGC 3432. Si ce obiect dragut este, usor de observat, chiar si cu binoclul 7x50mm. Probabil ca in Oceanul Pacific toate or fi altfel, pana si cuvintele au alta semnificatie. Am gasit si observat galaxia NGC 3432 cu mare dificultate, vizibila numai la 62x. Se vedea numai cu vederea periferica, foarte slab luminoasa. Singurele detalii zarite au fost forma alungita, fuziforma si prezenta unei stelute foarte slabe spre NV de nucleu. Am intrebat Aladin Lite azi si am aflat din catalogul 2MASS ca este vorba de steluta de magnitudinea 12.8 din atasamentul de mai jos. Am facut desen, deocamdata atasez imaginea digitala a lui NGC 3432 in care incerc sa va arat cam cat de slab se vedea galaxia. De fapt chiar mai slab de asa. - Ca banuiala mea despre sindromul Pacific este bine intemeiata a demonstrat-o observarea galaxiei urmatoare, NGC 3294. Un obiect, zice Steve, dintre cele dificile. Ei bine, de pe pamantul daco-roman ( si ce-o mai fi), NGC 3294 a fost mult mai usor de gasit si de observat. Este o galaxie mica si slab luminoasa, de forma circulara sau usor ovala dar categoric mai luminoasa si mai bine observabila ca NGC 3432. De aceea a si suportat fara probleme marirea de 103x. - Primele doua obiecte au fost de-a dreptul extenuante. Ele, obiectele. Cand am crezut ca am scapat de belele observand galaxii usoare din Canis Venator ... nu a fost asa. Nu a fost asa din cauza mea. Am binevoit sa confund litera greceasa Chi cu Xi. Asa ca am cautat - mult si bine ... si fara rost - obiectele mele pe langa steaua gresita. Dupa ce m-am lamurit intr-un tarziu (care deja batea spre dimineata) care este steaua Chi UMa, in cateva minute mi-am revenit, am gasit si am observat galaxia NGC 4111, o galaxie luminoasa, de forma alungita, bine vizibila. - Nu departe, la vreo doua campuri distanta am gasit galaxia NGC4143, o galaxie mica, mai slab luminoasa ca precedenta dar bine vizibila, de forma ovala. In ciuda aderarii la Sindicatul Ceasornicariulor Chinezi Batrani, eram prea obosit ca sa continui. STOP ! Din Leo Minor mi-a ramas o galaxie de observat si care, de acasa, este invizibila: NGC 3395. Am trecut la observarea obiectelor din Cainii de Vanatoare. Contor H400= 293/ 9.03.2026 Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 11 Mar 2026 12:51 ----------------------------------- Iata o initiativa excelenta ! astROmania mobilizeaza amatorii romani pentru participarea la Maratonul Messier. Dar fara preconditii. Daca reusesti sa observi tot catalogul este minunat dar este foarte bine si daca vei reusi doar partial, sau numai cateva obiecte. https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=248110#248110 Aici eu am o dilema irezolvabila. Nu-s capabil sa stau toata noaptea ca sa parcurg intreg Maratonul. Deci nu pot sa ma duc cu Armand deoarece ar trebui sa se intrerupa el de la observatii sa-l duca acasa pe mosh. Iar eu, dupa n-spe ore petrecute la ocular nu am ce conduce pe drumurile publice, mai ales noaptea. Iar sosele particulare spre locurile cu cer negru nu am. Asa ca voi face observatii de acasa. Unde-i poluare cata vrei ( sa ne traiti domn primar si sa va iubeasca iranienii ) iar orizontul este limitat de cladiri si pomi. Deci din start cade posibilitatea unui maraton complet. Nu-i bai, voi parcurge din Catalogul Messier atat cat voi putea ! Faceti si voi la fel ! Aseara, Marti 10 Martie a.c., folosind dobsonianul Toleascop D=200mm F/6.16 si ocularele XCel25mm, zoom Baader 8-24mm si Radian 5mm am efectuat observatii. Cerul era paclos in retea, existau deci ochiuri de cer senin. In acele conditii nu avea sens sa caut pufoseniile fantomatice din Lista Herschel 400. Am preferat sa ma antrenez pentru apropiatul Maraton Messier. Observatii: M51+NGC 5195, M94, M63, M101, M109, M108, M97, M81+M82, M65+M66, M3, M53, M59, M60, M58, M87, M84, M86, M105, M95, M96, M44, M67, M35, M38, M36, M37, M34, M13. La prima tentativa, M101 s-a vazut doar cu vederea periferica. Spre sfarsitul observatiei am incercat din nou si atunci M101 s-a vazut si cu vederea directa, la 77x/ zoom f= 16mm, foarte slab luminoasa. NGC 3384, galaxia companion a lui M105 nu a fost vizibila. Alte observatii: - Cu mare atentie si cu timp de acomodare a ochiului, am vazut NGC 3628 dar numai la 154x, cu vedere periferica. - Am rezolvat stelele duble 2CVn/STF 1622, STF 1624, STF 1632 si Cor Caroli/ STF 1692. - Dubla STF 1632 am rezolvat-o ''in drum'' spre galaxia NGC 4244, o frumoasa galaxie fuziforma pe care am si desenat-o. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 14 Mar 2026 14:29 ----------------------------------- Am dus-o bine aseara, Vineri 13 Martie a.c., am fost impreuna cu Armand la observatii. Locatia a fost Punctul Tarnova. Cerul a avut SQM 20,8, o pacla si-a facut simtita prezenta. Am folosit dobsonianul meu de 250mm si cel de 203mm al lui Armand. Am observat obiecte Messier si NGC. Am descoperit un asterism in Auriga pe care-l botez cu numele de ''My Precious''. https://www.youtube.com/watch?v=jDWA89TtGoI&list=RDjDWA89TtGoI&start_radio=1 Aseara am remarcat asterismul pentru prima data, mai trebuie sa verific. Dar cred ca este ''centrat'' pe steaua HIP 24447. Are forma generala de elipsa iar in partea sa estica include un alt mic asterism in forma de ''Y''. Dar seara a fost importanta pentru mine deoarece am ajuns la 300 obiecte observate in proiectul Lista Heschel 400. Aveam 293 obiecte la sosire si am vazut sapte obiecte noi. La NGC 5273 am fost ajutat de Skysafari al lui Armand, la gasirea obiectului. Celelalte, au fost gasite in baza ghidului H400 al lui Fanel Mierosu, cunoscut in lumea larga drept Steve O'Meara. Aceasta tura de observatii mai este importanta pentru mine si pentru faptul ca am reusit sa observ galaxia NGC 3912, aflata foarte aproape, la Sud, de NGC 3900. NGC 3912 este, dupa Fane Mierosu, cel mai dificil obiect din Lista H400. Voi mai adauga in panoplia mea si un nou ''obiect virtual'', colectionez si asa ceva. Este vorba de ''Punctul echinoxului de toamna''. Acesta se afla la un grad ( un camp vizual) spre Nord de galaxia NGC 4030, ultimul obiect pe care l-am observat aseara. Apoi am impachetat, frigul devenise intens. Vom prezenta un raport mai detaliat. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Erwin 17 Mar 2026 08:39 ----------------------------------- Am participat vineri seara in calitate de "necombatant" la Maratonul Messier, in spatele frontului de la Luica, cu scopul clar doar de a testa luneta AR Meade 102 de la Dragos Badea pe noua montura piston nr. 5 pe care am prezentat-o la ATM. Din acest motiv nu raportez observatiile la rubrica corespunzatoare. Am avut si newtonianul Hinds cu care am observat totusi o buna parte din obiectele DSO din Messier si NGC. Am ajuns tarziu pe camp cand deja se intunecase, am inceput observatiile dupa ora 20 cu M42 si Jupiter. La M42 am incercat sa vad componentele E si F insa nu le-am putut vedea desi seeing-ul nu a fost rau. La Jupiter am vazut 3 sateliti si 3 benzi intunecate. Totusi seeing-ul nu a fost destul de bun pentru detalii mai fine desi am repetat observatiile de mai multe ori in cursul serii. Am observat in Carul Mare M81, M82, M108, M51 si in Cainii de Vanatoare M94. M31 nu am reusit, era deja prea jos si prea tarziu, pierduta in cupola de lumina a Bucurestiului. M45 si Roiul Dublu din Perseu au fost de test pentru luneta. Ocularele militare furnizate au camp mic, dar curat. Marirea era mica dar Pleiadele nu incap in camp. Juliano si altii au aruncat o privire. Ma bazez pe experienta lui care a afirmat ca luneta este buna. Eu cu bino nu ma mai impac, asta este... Apoi am observat 2 roiuri din Auriga: M35, M37. Am cautat si gasit galaxiile din Leo M65 si M66. NGC3628 nu a fost vizibil in newtonianul Hinds cu ocularul Panoptic de 24mm dar l-am vazut bine cu dobsonianul "Catalin Fus" de 330mm din dotarea lui Vicu. De asemenea am vazut cu acest telescop foarte bun si M101 care in al meu nu se zarea, evident apertura ajuta mult. Motivul clar: cerul cu umezeala deja instalata si praful "savarian". Am mai vazut M95 si M96 prin telescopul lui Gelu de 250mm. Apoi am incercat cu Hinds dar rezultatul a fost negativ. Apoi cu Hinds am incercat sa vad ceva din lantul Markarian si am detectat doar 3 obiecte, identificate mai tarziu cu alt telescop de 250 al unui alt coleg caruia nu i-am retinut numele. Aceste 3 obiecte sunt Messier 84, 86 si 87. Apoi instrumentele s-au umplut de umezeala si am inceput sa strang. Am plecat acasa inainte de ora 12. Nu stiu cand s-a facut poza de grup, nu am fost pe faza. A fost un du-te vino aproape permanent, unii colegi au venit sau plecat in timpul sesiunii. Luminile de pe drum au fost deranjante. Mi-am pierdut acomodarea des uitandu-ma in aplicatie desi aveam cu mine si atlasul Messier pe hartie, nu l-am folosit, nu am avut rabdare sa iau obiectele la rand, ca de obicei. :oops: Raportez totusi 16 obiecte Messier, mai multe ca la alte sesiuni de observatii. Montura piston face fata cu brio (si cu 2 magneti mari de difuzor lipiti de contragreutati) lunetei Meade care este destul de grea. Cu franele usor slabite se poate pozitiona lejer si fara vibratii spre obiectele de interes Nu am reusit sa pun alte oculare cu marire mai mare din cauza ca binocularul nu are nativ iesire de 1.25 si nu am stiut sa scot ocularele din adaptoare. Nu am insistat, trebuie sa vad pe timp de zi. Tubul lunetei este prea scurt si focuserul lucreaza mult iesit in afara, dar este calitativ, asa ca nu flexeaza. Insa lucrul acesta impiedica folosirea unei diagonale simple cu ocular unic. Trebuie un prelungitor pe care nu l-am avut la mine. Voi mai incerca cu alta ocazie sa fac aceasta miscare. ----------------------------------- Mircea Pteancu 17 Mar 2026 12:30 ----------------------------------- Felicitari Erwin ! Ma bucur sa citesc despre locuri care zumzaie de activitate astro. Luminile farurilor sunt foarte deranjante, asa este. Daca am fi avut societate nationala si am fi inchiriat o locatie pentru observatii, am fi putut organiza lucrurile si impune asa-numita ''eticheta de cer negru''. Pana unde se poate merge cu masina, ce si cum poti sa folosesti lumini etc. Dar noua romanilor ne place haosul, anarhia si individualismul. Profit de ocazie sa imi exprim respectul si simpatia pentru cei care sunt ''altfel'' ! M-ai facut foarte curios de cele scrise despre Meade 102mm, multumesc pentru detalii. In ultimele zile am reusit sa fac observatii seara de seara. Desi cerul a fost afectat de afurisitul de praf saharian. Sau pacla, sau ce o fi fost. Luminile idioate si inutile ale Primariei in primul rand. Sa va iubeasca iranienii, domn primar ! Vineri 13 Martie a.c. : observatii cu dobul D=250mm de la Punctul Tarnova. Multe obiecte ale cerului de iarna si sapte obiecte Herschel 400. Am ajuns la 300 obiecte in H400. Detaliile vor fi pe situl Galaxis. Sambata 14 Martie: observatii de acasa cu dob 250mm intr-un Sprint Messier ( ca Maraton nu pot sa-l numesc), am vazut 44 obiecte pe cerul de oras. Duminica 15 Martie: observatii cu dobul D= 250mm : M97 si M108 cu vederea periferica, NGC 4754 de la Vest de STF 1689, M60, M59, M58, M89, M90, M87, M84, M86, M99, M81 cu cele doua duble invecinate, rezolvate si separate, M82, M106. Am flirtat deci in continuare cu Catalogul Messier. Luni 16 Martie: observatii cu ''Ratusca cea urata'' D= 125mm F/ 6.9: Delta Ori, Sigma Ori ca tripla, Lambda Ori AB; 15* in Cr69, Mel 20, Eta Per AB; ''Roiul Dublu din Perseu'' = NGC 869+ NGC 884 a fost impresionant in ciuda altitudinii mici, se vedea in fiecare asterismul ''Laba de pisica'', mai mare si mai luminos in roiul vestic adica in NGC 884; M38 si foarte slab NGC 1907, M36 cu dubla din dotare, M37 la care ''steaua centrala'' era decolorata, Castor ca tripla, Delta Gem, Eskimo Nebula/ NGC 2392 in care se vedea steaua centrala numai cu privirea periferica la 41x dar bine la 124x, Epsilon Boo rezolvata si separata superb la 144x, cu contrast de culoare, Mu Boo ca tripla, Porrima - o imagine a seeingului dezastruos, M3 ca un disc cu centru mai luminos si margini topite in fundat, M51+ NGC 5195 - foarte intunecoase. Am vazut in premiera pentru prima data cu acest telescop, galaxia NGC 5005 de langa Cor Caroli. Am facut desen. M94 s-a vazut bine si a etalat forma ovala dar M65+M66 s-au vazut numai cu privire periferica si numai la 124x. Apoi nani, nani, astronomu' mami ! Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 06 Apr 2026 21:51 ----------------------------------- Duminica 5 Aprilie a.c., am observat cu newtonianul D= 148mm F/5, binoclul Aculon 10x50mm si binoclul Gimli 2x54mm. Am observat sase stele variabile. Obiecte de cer profund/ T 148mm: M35, M44, M67, NGC 2903, M95, M96, M65+ M66, M53, NGC 4565, M105+ NGC 3384. Am rezolvat si separat stelele duble/ T 148mm: Zeta Cnc ca tripla, Omega Leo, SHJ 107 de la N de Omega, Iota Leo. Cu binoclul Aculon 10x50mm: M3, M44, M67, Mel 111 si patru sateliti galileeni ai lui Jup. Am banuit ca se vedea M53 in binoclu dar foarte slab si mic si doar cu vederea periferica. Apoi am confirmat cu newtonianul. Programul AWAOG / binoclu galilean Gimli 2x54mm: 9* in Mel 111, 2* rezolvate si ceata luminoasa in M44, dubla STF 1744 AC adica Alcor - Mizar. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 07 Apr 2026 18:26 ----------------------------------- Luni 6 Aprilie a.c., observatii cu newtonianul D= 148mm F/5. Am observat la 30x doar doua stele variabile deoarece ambele au fost greu de gasit: VW UMa si Z UMa. Nu-mi dau seama de ce, doar la VW UMa aceasta a fost a treia observatie a mea. Am mai observat aceasta variabila pe 6 Martie si 20 Martie 2025. Am avut si o tentativa de observare a variabilei R UMa. Cu vederea periferica si la 107x ... parca se zarea o steluta in pozitia potrivita. Dar nu se pot face evaluari fotometrice in asemenea conditii extreme. Azi am verificat pe situl AAVSO si am aflat ca R UMa este undeva pe la 12mv. Deci dupa ce-mi recuperez dobul de 250mm de sub maldarul de scule, cabluri si galeti de materiale de constructie, voi incerca din nou cu acela. Pentru a ajunge la R UMa am folosit galaxiile M81 si M82 ca indicatoare, slab luminoase la 30x dar mult mai bine vizibile la mariri mai mari. Langa M81 am rezolvat la 107x dubla STF 1387 cu separatia de 9''. M101 s-a vazut dar numai cu vederea periferica. M13 si M92 au avut aspect granulat. La 107x, M13 incepea sa prezinte stele rezolvate in halou. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Armand Popa 09 Apr 2026 10:34 ----------------------------------- Nu am mai postat de o vreme pe forum, dar asta nu înseamnă că nu ies la observații cât de des pot. Personal, am renunțat să mai fac observații deep-sky din curtea casei, unde acum 5–6 ani încă observam cu veselie lanțul lui Markarian, împreună cu galaxiile mai luminoase din roiul Virgo–Coma, cu dobsonianul de 8”. Acum abia zăresc, cu vedere periferică, câte un obiect deep-sky… mda, a crescut enorm de mult poluarea luminoasă. Pe de altă parte, sunt locuri relativ aproape de oraș, la 18 km de exemplu, unde lucrurile se schimbă. Deși e plin de beculețe pe la orizont, se pot face liniștit observații: galaxii de magnitudinea 13 apar lejer în ocularul telescopului de 8”. Deci continui să fac observații astronomice, dar nu de acasă, ci de pe câmp, unde nu e la fel de ușor de ieșit ca în curte… Din curte rămân Luna, planetele și stelele variabile. Mai jos, raportul de observații din două seri consecutive — ieșiri „pe viteză”, ca să zic așa (2,5 h și 1 h), dar totuși distracție pe cinste și rezultate bune. 7 aprilie În sfârșit, cer fără Lună, fără nori, pâclă și alte impurități care mă țineau departe de observațiile prin telescop. În seara zilei de 7 aprilie, am așteptat ca ultimii nori să se retragă spre sud, lăsând loc constelațiilor Leo, Virgo și Coma – zona cu cele mai multe galaxii. Este regiunea cerului care „privește” cumva în afara galaxiei noastre, nefiind obstrucționată de praf stelar, nebulozități și alte minuni, oferind o vedere directă asupra miilor de galaxii observabile în univers. Galaxii pe care îmi doresc să le observ într-un număr cât mai mare, evident în limita echipamentului folosit. Am ajuns la locație în jurul orei 22:00 și am început prin „încălzire” (adică perioada în care telescopul se aclimatizează, respectiv se răcește), pe obiecte de pe cerul vestic, bine observabile iarna. După ce telescopul s-a aclimatizat, iar stelele duble precum Algieba, Castor, Porrima sau Cor Caroli au arătat decent, mi-am spus să încerc, cât timp mai este relativ sus, Sirius. Steaua nu prezenta o scintilație la fel de mare ca în alte seri, așa că șansele păreau totuși reale. Și ce să vezi: lângă Sirius, lipit de stea, se vedea clar că mai este ceva. Nu era separat printr-un spațiu negru, dar era rezolvat categoric ca un „8”, unde steaua mare avea un fel de „coș” pe coaste :) . Poziția se confirma și în aplicația SkySafari. Dacă steaua ar fi fost mai sus pe cer, probabil s-ar fi rezolvat cu spațiu negru, dar e bine și așa. În ultimii ani am observat Sirius B de 3–4 ori, deci nu este un obiect observat frecvent cu succes. O altă reușită a fost captarea semnalului radio de pe satelitul T.MicroSat-1, care emite pe 401.025 MHz o părticică din „Oda Bucuriei” de Beethoven. Antena stației mele nu este potrivită pentru semnale atât de slabe, dar, cu toate acestea, se putea auzi printre zgomotul alb un fragment din melodie, deci recepție reușită. Cu aceste două capturi (Sirius B și „Oda Bucuriei” din spațiu), mă puteam declara super mulțumit. După centralizarea observațiilor acasă, am realizat că am reușit să adaug 7 galaxii noi, adică neobservate până acum. Am peste 16.000 de „priviri” prin telescop, dar, în practică, revăd aceleași aproximativ 3000 de obiecte. Astfel, unul dintre scopurile sesiunilor de observații a devenit observarea a cât mai multor obiecte noi. Începe să se concretizeze scopul meu de a vedea tot ce se poate observa din emisfera nordică cu un telescop de 8 inchi. La sesiunea de observații de la Șiria, la aproximativ 18 km de Arad, pe un cer cu SQM măsurat la 20,95 la zenit și o temperatură a aerului de 4°C, timp petrecut la locație aprox 2.5h folosind telescopul Dobsonian 203/1000 și, în principal, ocularul Explore Scientific de 11 mm (82°), am observat: Planete (1): Jupiter Stele duble (7): Castor (Gem), Algieba (Leo), Sirius B (CMa), HR4877 (Vir), Porrima (Vir), Albireo (Cyg), Cor Caroli (CVn) Roiuri deschise (6): M35 (Gem), NGC2158 (Gem), M36 (Aur), M37 (Aur), M38 (Aur), NGC1907 (Aur) Roiuri sferice (5): NGC2419 (Lyn), M13 (Her), M92 (Her), M68 (Hya), M5 (Ser), M3 (CVn) Nebuloase planetare (2): Eskimo Nebula (Gem), M57 (Lyr) Rămășițe de supernovă (1): M1 (Tau) Galaxii (58): NGC2903 (Leo), NGC2916 (Leo), NGC3593 (Leo), M65 (Leo), M66 (Leo), NGC3628 (Leo), NGC3547 (Leo), NGC3077 (UMa), M96 (Leo), M95 (Leo), NGC3384 (Leo), NGC3389 (Leo), M105 (Leo), M84 (Vir), M86 (Vir), NGC4388 (Vir), NGC4387 (Vir), NGC4402 (Vir), NGC4425 (Vir), NGC4438 (Vir), NGC4435 (Vir), NGC4443 (Vir), NGC4458 (Vir), NGC4473 (Vir), NGC4477 (Vir), NGC4479 (Com), NGC5195 (UMa), M51 (UMa), M98 (Com), M99 (Com), NGC4262 (Com), M100 (Com), NGC4312 (Com), NGC4459 (Com), NGC4474 (Com), M88 (Vir), M91 (Vir), NGC4571 (Com), M90 (Vir), NGC4531 (Vir), M89 (Vir), NGC4551 (Vir), NGC4550 (Vir), M58 (Vir), NGC4564 (Vir), NGC4568 (Vir), NGC4567 (Vir), NGC4606 (Vir), M59 (Vir), NGC4667 (Vir), M60 (Vir), NGC4647 (Vir), M104 (Vir), NGC4742 (Vir), NGC4760 (Vir), NGC4781 (Vir), NGC4770 (Vir), NGC4776 (Vir), NGC4773 (Vir), NGC4699 (Vir) 8 aprilie Părea că va fi o fereastră de cer senin undeva între orele 22:00 și 00:00, așa că mi-am încercat norocul în aceeași locație și în seara zilei de 8 aprilie. Obiectele vizate au fost galaxiile din Coma și Virgo. Am reușit să observ 33 de galaxii, un roi sferic și planeta Jupiter, adăugând 6 obiecte noi listei celor neobservate până acum. În 8 aprilie, folosind telescopul Dobsonian 203/1000, cu ocularul Explore Scientific de 11 mm (82°), din locația Șiria, pe un cer destul de pâclos, timp de aproximativ o oră am observat: Planete (1): Jupiter Roiuri sferice (1): NGC4147 (Com) Galaxii (33): NGC5258 (Vir), NGC5257 (Vir), M98 (Com), M99 (Com), NGC4262 (Com), NGC4312 (Com), M100 (Com), NGC4379 (Com), NGC4421 (Com), NGC4405 (Com), NGC4383 (Com), NGC4350 (Com), NGC4340 (Com), M85 (Com), NGC4394 (Com), NGC4344 (Com), NGC4293 (Com), NGC4336 (Com), NGC4064 (Com), NGC4393 (Com), NGC4448 (Com), NGC4338 (Com), NGC4274 (Com), NGC4278 (Com), NGC4245 (Com), M84 (Vir), M86 (Vir), NGC4388 (Vir), NGC4438 (Vir), NGC4435 (Vir), NGC4443 (Vir), NGC4473 (Vir), NGC4477 (Vir), NGC4458 (Vir) Am postat pe blogul meu și câteva poze, precum și filmarea cu T. Microsat. Cer senin, ----------------------------------- tudor 09 Apr 2026 12:41 ----------------------------------- Oho, o multime de galaxii observate! Bravo Armand! ----------------------------------- Mircea Pteancu 09 Apr 2026 15:57 ----------------------------------- Felicitari Armand pentru observatiile reusite ! Companionul lui Sirius nici nu este un obiect potrivit pentru observatii frecvente deoarece vizibilitatea lui depinde mai putin de instrument cat de seeing. Care evolueaza aleator ... Iti inteleg fascinatia pentru galaxii. Cam toate sunt la fel si totusi diferite. As fi venit si eu cu tine la observatii. Mai am ultima suta de obiecte H400 deci sunt la 75%. Iar in Lista ''Finest NGC'' mai am 37 de obiecte de observat deci sunt la 66%. Dar asta-i saptamana aceea cu ''jos perdea, sus perdea, Pronto ici, Savex dincolo ...''. :wink: Cer senin, spor la observatii, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 13 Apr 2026 18:28 ----------------------------------- Cristos a Inviat ! Aseara, Duminica 12 Aprilie a.c., prima zi de Pasti, am efectuat observatii cu echipamentul de stele variabile: binoclul Aculon 10x50mm si newtonianul D= 148mm F/5. - Am evaluat stelele variabile R Leo si R CrB. R CrB era lejer observabila la magnitudinea 6, cu binoclul 10x. In schimb, R Leo a fost greu observabila chiar si cu newtonianul de 148mm deoarece era la 10,3mv. Nu mai are mult si ajunge la minimul care trebuie sa fie in jurul valorii de 11 mv. - Cu binoclul Aculon 10x50mm am mai observat roiurile sferice M3, M13 si M92. Apoi am rezolvat si separat stelele duble Niu Dra, 16-17 Dra si Psi Dra. Insa primavara, ''pohta ce-o pohtesc'' este mereu aceea de a vedea galaxii. - NGC 2903 in Leo a fost vizibila cu vederea directa doar la 107x/ ocular zoom Svbony # 135 la f= 7mm. - M105 si NGC 3384 au fost mai bine vizibile, spre Vest de un asterism liniar de trei stele orientate N-S. La 107X, la NGC 3384 se zarea forma ovala, alungita. Am facut o schita. Atasez o poza din Wikipedia in care la stanga sus se vede NGC 3384 iar la dreapta, M105, mai mare si mai luminoasa. - M65 si M66 s-au vazut la fel de greu ca NGC 2903 si numai in campuri diferite. Alte observatii: - Pe parcursul serii, am rezolvat si separat cu reflectorul, stelele Regulus / STFB 6 AB si Gamma Leo / STF 1424 unde am vazut componentele A, B, C, si D. La observarea lui R Leo cu reflectorul, am constatat o magnitudine limita in jurul 11mv, la 107x. Aceasta s-a reconfirmat la observarea lui STF 1424 unde companionul E, de magnitudinea 13, nu a fost vizibil. - In incheiere, am reobservat la 107x patru roiuri stelare sferice: M53, M3, M13 si M92. Nici unul dintre roiuri nu a prezentat stele rezolvate. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Night 14 Apr 2026 11:37 ----------------------------------- Din curiozitate, verificați starea cerului din imagini satelitare in infraroșu, ca apoi să evaluați baza observațiilor? Pentru vizual deseori norii de înaltă altitudine crează probleme. p.s. Oare cum se pot opri becurile stradale, fără intervenție la primărie. Am ceva leduri pe listă, o să încer la primărie cred, dar, o tempora o mores. O să invoc o rezoluție UNESCO. Îmi urez succes. ----------------------------------- Mircea Pteancu 14 Apr 2026 14:05 ----------------------------------- Night Multumesc pentru comentariu. Iti urez din toata inima succes in Cruciada Anti-Bec ! Doamne fereste sa verific prea in detaliu, ma tem ca daca voi face asemenea verificari, ma las de Astronomie ! Arunc in timpul zilei o privire spre prognoza de seeing astronomic de pe meteoblue dar chiar daca vad prognoze de nori la altitudini medii sau mari, fac observatii. Norii de la altitudinile joase sunt letali pentru observatiile astro. Ceilalti, incurca mai mult sau mai putin. La observarea stelelor variabile ai harti cotate la indemana asa ca stii, daca iesi la stele, cam cum stai. La apertura de 150mm ar trebui sa am magnitudine limita de 12,5mv, nu 11mv. Dar ... ''lucram cu materialul clientului ...". Daca se vad cumva stele, chiar daca se vad chioras - chiondoras, eu fac observatii. Timpul trece, 14 Aprilie 2026 nu se va intoarce niciodata. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 18 Apr 2026 01:41 ----------------------------------- Joi, 16 Aprilie, am vazut cu binoclul Aculon 10x50mm pe variabila R CrB crescand usor in luminozitate. Apoi a trebuit sa renunt la observatiile de variabile deoarece cerul a devenit tot mai paclos. Am trecut atunci la testarea ocularului Vixen NPL 4mm, ajuns in cursul zilei si parte a unui program observational despre care nu vreau sa vorbesc acum. Am comparat acest ocular cu De Lite 4mm. Telescopul folosit a fost newtonianul D= 148mm F/5. Dupa o acomodare cu acest telescop timp de vreo doi ani, mi-a venit inspiratia. Cred ca-l voi boteza ''Yutani''. Folosind noul ocular si comparandu-l cu De Lite, am rezolvat si separat la 188x urmatoarele stele duble/multiple: Delta Gem, Zeta Cnc - tripla, Iota Leo, Omega Leo, Epsilon Boo cu contrast de culoare, Mu Boo ca tripla si Polaris. La dubla subarc STF 1517 am zarit discurile Airy in forma de cifra ''8''iar Eta CrB s-a zarit ca un segment astigmatic. Si Omega Leo este subarc, in lista de mai sus. Zeta Cnc nu dar e o tripla pe care n-as numi-o lejera. La Eskimo Nebula s-a vazut nebuloasa circulara si steaua centrala, slab luminoasa dar cu vederea directa. La Jupiter s-au vazut cei patru sateliti la Est. Pe disc se vedeau bine NEB si SEB. NTB era slab luminoasa iar STB se vedea mai mult cu vederea periferica. La M3 se zareau stele rezolvate in halou dar numai cu vederea periferica. La toate obiectele, De Lite si-a afirmat dreptul de mascul alfa, cu exceptia detaliilor de pe discul jovian unde NPL ''a facut legea''. In rest, gigantul De Lite a avut castig la camp, contrast, rezolutie fata de piticul NPL. Dar diferenta nu este nici pe departe de 8x ca pretul ci mai degraba ca la de la 10 la 9 sau la 8. Ca sa nu mai spun ca F/5 nu face parte din paradisul ocularelor Plossl - ceea ce NPL este, in forma cea mai clasica. Daca despre De Lite pot sa spun ca-i excelent, NPL s-a dovedit foarte bun si isi va realiza rolul pentru care a fost recrutat. Incheiere raport, legatura spre serverele Yutani, Mircea ----------------------------------- Andrei Ionescu 18 Apr 2026 15:02 ----------------------------------- Salutare, colegi vizualisti! Long time no see pe meleagurile acestui forum, dar imi place activitatea de aici si faptul ca inca exista o mana de observatori vizuali care chiar se tin de treaba. Cred ca suntem pe cale de disparitie... Hop si eu aici, sa va mai povestesc una-alta despre proiectele mele in materie de observatii deep-sky. Nu e neaparat vorba despre ce am observat aseara, ci despre ce am observat in aceasta prima jumatate a primaverii calendaristice. Pe scurt, aproape ca am terminat socotelile cu toate cele trei Herschel-uri. Dat fiind ca iarna aceasta a fost ingrozitoare pentru observatii, mai am de observat doar 11 obiecte din cele 1100 ale listelor, toate in Eridanus, constelatie hibernala care nu se ridica niciodata prea mult pe cerul Romaniei. Avand in vedere apropierea acestui deziderat, m-am gandit sa tintesc si mai sus, asa ca mi-am inceput proiectul personal pe care l-am numit A faNGCtastic journey: road to 7840. Cum poate unii dintre voi ati ghicit, prin intermediul acestui proiect imi propun sa observ intreg catalogul NGC in anii urmatori, avandu-l alaturi pe loialul Gargantua, dobsonul de 508mm apertura. Progresul arata cam asa: Am observat 1523 de obiecte din catalog pana acum, din cele 7840 (dintre care exista si cateva duplicate, dar si obiecte care in realitate nu exista, astfel incat cele 7840 de obiecte devin, in realitate, ceva mai putine. Inca nu am calculat exact cate raman dupa ce sunt eliminate duplicatele si obiectele non-existent). In jur de 929 obiecte din catalog se afla in constelatii specifice emisferei australe, dintre care probabil cateva se pot vedea si de pe cerul tarilor cu latitudini mai sudice ale Europei. Chiar si asa, e destul de clar ca, dupa ce termin socotelile cu emisfera nordica, va trebuie sa fac cateva expeditii in emisfera sudica pentru a termina acest proiect ambitios. Asa cum spunea, acesta prima jumatate a anotimpului vernal a adus mai multe nopti senine decat anul trecut. Am avut parte de 6 iesiri la stele, dintre care 4 in locatia consacrata pentru astROmaniacii din Bucuresti (Luica, jud. Calarasi). Din cele 4 iesiri la stele, doua s-au oprit in jurul miezului noptii, din cauza rasaritului Lunii si a cetii, iar alta iesire s-a incheiat subit tot in jurul miezului nopii din cauza faptului ca mi-a cedat bateria si optica a aburit rapid. Iesirea ramasa, cea din 16 aprilie, a fost una dintre cele mai bune din ultimul timp, lipsa umiditatii rezultatand intr-o transparenta fantastica. La aceasta iesire, sqm-ul ne-a indicat la zenit o valoare de 21.32, cea mai buna inregistrata vreodata la Luica, unde media este 21.15-21.20. Astfel, in cadrul acestor 4 iesiri la stele am reusit sa adaug in desaga ngc-urilor observate inca 251 de bucati, toate galaxii, aflate in constelatii vernale precum Virgo, Leo, Coma Berenices, Canes Venatici si Ursa Major. Ce pot spune este ca parcursul acestui proiect ma invata lucruri noi cu fiecare iesire la stele si imi consolideaza pe zi ce trece pozitia de observator avansat. Un astfel de program observational implica extrem de multa organizare, planificare riguroasa a observatiilor si foarte multa rabdare. Si, bineinteles, chef si apetit de observat, la propriu, mii de obiecte deep-sky. Sunt curios daca mai exista pe aici observatori are au in plan completarea catalogului NGC. Poate mai schimbam pareri, sfaturi, progres etc. Eu oricum imi propun sa va mai tin la curent cu evolutia completarii listei. Pana data viitoare, cer senin cat curpinde si spor la observatii! ----------------------------------- Mircea Pteancu 18 Apr 2026 19:46 ----------------------------------- Salut Andrei Ma bucur sa aflu direct de la tine cu ce proiecte observationale te ocupi. Proiectul tau ''FaNGCtastic'' este ambitios dar am incredere ca il vei duce la bun sfarsit. De unde stiu asta sau doar o fac pe amabilu' ? Personal m-am oprit la dobul de 250mm. Am peste 70 de ani si sunt recunoscator Celui de Sus pentru fiecare ocazie in care pot sa il folosesc. Telescop mai mare ar insemna si considerabil mai greu. Am deja trei interventii pentru hernie la activ, asa ca imi ajunge. Ba chiar ma consider norocos. Inainte de a citi mesajul tau, am citit mesajele moshilor de pe ''60mmTelescopeClub'' care au dificultati cu telescoapele lor minuscule ( unul are nevoie de doua carje ca sa se deplaseze) sau nu pot sa foloseasca cautatoare drepte din motive gen artrita. Daaaar ... fac observatii, lupta pentru a le face. Spre deosebire de multi astronomi de dormitor de pe alte forumuri care tresar in somn cand scartaiesti cu montura. Nu aratam cu ''jejetu'' cum zic banatenii ... ca sa nu luam bataie. Revin la subiect. De aceea cred ca vei putea realiza proiectul deoarece colegul si prietenul Armand Popa a parcurs Herschel 1 si Herschel 2 cu un dobsonian de 203mm. Si el face observatii pe cer negru, de tara. Eu fac guerilla astronomica urbana. Nu pot sa ies suficient de des la cer negru. Dintre cele 300 de obiecte Herschel 400 vazute pana acum, vreo 250 sunt din oras, din Arad. Observ ce pot, cu ce am si de unde sunt. Tocmai de aceea vei avea in mine un cititor fidel. Ori ca observi in programul FaNGCtastic sau in altul, astept cu mare interes rapoartele tale. Cer senin, spor la observatii, Mircea ----------------------------------- Armand Popa 19 Apr 2026 22:27 ----------------------------------- Andrei, cum am avut plăcerea și onoarea de a face observații cu tine, știu că nu te vei lăsa până nu îți vei atinge scopul. Talentul tău de „visualist” te va ajuta cu siguranță, așa că spor! Cam la așa ceva lucrez și eu: practic, vreau să văd tot ce se poate observa cu un telescop de amator din emisfera nordică. Până în prezent am observat aproximativ 3000 de obiecte, dar acestea includ și stele duble, nu doar NGC-uri. Îmi este relativ ușor să fac statistici și calcule, deoarece notez fiecare observație într-un fișier Excel; astfel știu în orice moment ce și de câte ori am văzut un anumit obiect. Dacă scad stelele duble, variabilele, cometele și planetele din listă, rămân undeva la aproximativ 1800 de obiecte NGC. Planul meu este să văd tot ce se poate observa în emisfera nordică cu un telescop de 8”. Asta îmi forțează și îmi antrenează ochiul — din câte observ, deja reușesc să detectez cu ușurință galaxii foarte, foarte palide, lucru care îmi va fi cu siguranță de folos și la aperturi mai mari. De fapt, mi-a fost util chiar în tabără: când m-am uitat prin telescopul tău, am remarcat o galaxie pe care ceilalți nu au observat-o în câmp. Cam asta se întâmplă când te antrenezi „forțat” 🙂 Până acum am parcurs listele Herschel 1 & 2 și altele, în principal de pe American League Observation List. Mai nou am folosit și ChatGPT-ul: i-am dat ce am observat în Virgo–Coma–Ursa Major–Leo–Leo Minor și i-am cerut să-mi genereze galaxii neobservate până la limita de 13.5 magnitudine, preferabil cu strălucire de suprafață cât mai mare. Așa, doar weekendul acesta, am reușit să observ 50 de galaxii noi în constelațiile menționate. Plănuiesc să continui în același mod, lucrând pe rând pe constelații. Nu știu exact câte dintre cele peste 7000 de NGC-uri de care ai menționat sunt accesibile pentru un telescop de 8”, dar în curând probabil va trebui să măresc apertura. În general observ de pe un cer relativ întunecat, însă până acum cele mai bune condiții le-am avut la cabana Curmături, unde am măsurat un SQM de 21.34 ±. În rest, fac observații la valori de 20.80–21.10 (măsurate spre zenit). Nu e rău, dar nici ideal… ----------------------------------- Andrei Ionescu 19 Apr 2026 22:57 ----------------------------------- Mulțumesc pentru cuvintele frumoase, Armand! E o placere de fiecare data sa discut cu tine despre subiecte astronomice si nu numai. Palmaresul tau este impresionant, iar proiectul poate chiar mai ambitios decat al meu, dat fiind ca instrumentul de baza este unul relativ mic. Felicitari pentru borna impresionanta de 3000. Trag si eu tare sa ajung acolo cu dso-urile. Variabilele si dublele nu reprezinta inca un domeniu foarte frecventat de mine. Referitor la obiectele la care faci referire, lucrez la ceva ce e posibil sa-ti fie de folos. Pentru un mai bun progres in proiectul de observare a intregului catalog NGC, lucrez la o baza de date pe aplicatia “notion”, care sa cuprinda cam toate detaliile de interes pentru fiecare obiect in parte (mag. aparenta, dimensiune unghiulara, surface brightness etc.). De indata ce toate aceste campuri vor fi completate pentru toate cele 7840 de obiecte, voi impartasi cu voi imensul tabel. Partea draguta e ca poti pune tot felul de filtre, astfel incat sa fie afisate, de exemplu, doar valorile mag. aparenta pana in 13.5, din constelatia cutare, cu surface brightness pana la valoarea cutare, cu dimensiunea pana in cutare. Asa poti afla mai usor daca si cate obiecte pentru 8” mai sunt in catalogul NGC. Putem duce lucrurile si mai departe, daca avem printre noi pasionati de istoria descoperirii acestor obiecte, cum ar fi dl. Mircea, astfel incat sa adaugam si mai multe informatii despre fiecare obiect in parte. Dar asta putem discuta la momentul oportun. Pana atunci, tinem legatura, pentru ca, repet, imi place tare mult ca inca mai exista persoane ca voi, care nu lasa astronomia vizuala avansata sa dispara chiar de tot. Respectele mele pentru ce faceti si pentru pentru cat de riguros va planificati sesiunile de observatii si jurnalele de rapoarte observationale! Cer senin! ----------------------------------- Mircea Pteancu 26 Apr 2026 17:42 ----------------------------------- Aseara, Sambata 25 Aprilie a.c. am sarbatorit Astronomy Day acasa, prin observatii cu binocluri. Cer senin, Luna era trecuta de Primul Patrar. Am folosit binoclurile Aculon 10x50mm si Tento 20x60mm. Aculon l-am folosit si din mana dar si cu Bizooka. Tento 20x60mm l-am folosit numai cu stabilizatorul Bizooka. Cu binoclul Aculon 10x50mm: - am facut fotometrie vizuala la sapte stele variabile - am observat trei dintre satelitii lui Jupiter, aflati toti trei la Vest de planeta, in ordinea departarii : Europa, Ganymede, Callisto ( conform Stellarium). Ganymede l-am vazut si notat corect ca cel mai luminos/ 5,46mv dar urmatorul l-am notat pe Callisto/ 6,76mv. Stellarium o indica insa pe Europa de 6,07mv. Mea culpa ! - am observat M38, M36, M37 si M35. M36 a fost vizibil cu vederea directa, celelalte roiuri cu vederea periferica. M37 parca a fost mai greu vizibil decat M38. - M44, splendid rezolvat in stele - M67 a fost vizibil cu vederea periferica - Mel 111 a prezentat peste 30 de stele, cu 17 Com rezolvata si larg separata - M3 foarte bine vizibil ca un norisor circular si luminos - M53 se zarea cu vederea periferica dar si cu aceea era la limita observabilitatii. - M13 de asemenea foarte bine vizibil - M92 bine vizibil, cetos si circular dar de diametru mai mic ca M13. Cu binoclul Tento 20x60mm: - am reobservat M44, M 67, M53, M3, M13, M92 si Mel 111. Toate obiectele s-au vazut mai bine si, cel mai important, cu vedere directa. M53 a fost confirmat la locatia zarita cu binoclul 10x iar dubla 17 Com a fost rezolvata cu separatie foarte mare. Am mai rezolvat si separata Mizar, Nu Dra, 16+17 Dra, Psi Dra. Chiar trecuse de miezul noptii dar la Jupiter am vazut aceeasi sateliti ca mai sus. Pe Io care tocmai iesise de dupa Jupiter nu l-am vazut, era inca pierdut din cauza stralucirii planetei. Trebuie sa curat lentilele de ochi ale lui Tento. A trebuit sa reglez strangerea din articulatia lui Bizooka. Stabilizatorul s-a dovedit din nou a fi un accesoriu ''de milioane''. Cer senin, Mircea ----------------------------------- tudor 27 Apr 2026 07:24 ----------------------------------- Mircea, te-ai înjugat la jugul binocular :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 27 Apr 2026 11:33 ----------------------------------- Asa este, chiar cu multa placere ! Stabilizatorul Bizooka este la jumatatea drumului dintre montura ''beton'' si observatia cu binoclul din mana. Si este si mult mai prietenos decat trepiedul cu piesa aceea in ''L'' care te obliga sa te cocosezi sub el. Desigur, e recomandabil sa fii singur. Daca mai este cineva prin preajma ... e pe cont propriu ! Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 04 Mai 2026 13:52 ----------------------------------- Sambata 2 Mai a.c. am facut observatii cu luneta terestra Hensoldt - Wetzlar 25x56mm pe trepied si cu binoclul Fujinon Mariner 7x50mm, din mana si cu Bizooka. Luneta H-W 25x56mm: - Jupiter cu trei sateliti, pe disc se zareau foarte slab, numai cu vederea periferica si fluctuant, una, doua benzi - M44 cu 30* - M67 cu VP - Iota Cnc: R+S - steaua 55 Cnc, numita ''Copernicus'' de la Est de Iota Cnc. E simplu de identificat, din perechea de stele aflata imediat la Est de Iota Cnc, Copernicus este steaua nordica ( cea de sus) si mai deschisa la culoare, eu am vazut-o alba. Are cel putin patru exo-planete. - La Zeta Cnc am avut dubii daca se vede ceva real sau o fi astigmatismul din dotarea personala. Am notat, la ocular, ca se vedea (parca) o fantoma, o steluta lipita de primara la PA= 60 grade. Verificand in StelleDoppie mi-a venit inima la loc, am zarit companionul deoarece are PA = 57 grade. Clarificare: vorbesc despre Tegmine/Zeta Cnc/ STF 1196 AB,C cu separatia de 6,3'' nu de AB ! - Am rezolvat foarte larg si fara surprize, Niu Dra si Eps Lyr ca dubla, adica STFA 37. - Zeta Lyr, STT 525 si Beta Lyr/ STFA 39 AB ca dubla. - Am rezolvat, separat si facut desen la ''cealalta dubla-dubla din Lyra'' adica STF 2470/ 14'' + STF 2474/ 16''. - Delta Lyr ca dubla H 6 3 iar din roiul Steph 1 s-au vazut cinci stele - In IC 4565 se zareau zece/douasprezece stele, puternic estompate de lumina Lunii - Albireo ... noa... superb ! - Dar Psi Dra a fost tinta principala a serii, R+S glorios, cu separatie mare. Aceasta dubla are o orbita calculata cu perioada de 10.000 de ani. Sunt pe cale de a finaliza revizuirea Catalogului de stele duble a lui Bela Szentmartoni. Lucrand la acesta, am remarcat dubla Psi Dra si am vrut neaparat sa revad aceasta stea dubla ca sa sarbatoresc finalizarea manuscrisului brut al revizuirii. Bela Szentmartoni a fost pionierul observatiilor Deep Sky in Ungaria. Bela a fondat Astroclubul Albireo din Kaposvar, a editat buletinul cu acelasi nume, a slefuit oglinzi de telescop si a construit telescoape, a fost prieten al lui Walter Scott Houston si a initiat deepskymania in Ungaria. El a tradus in maghiara articolele ''Deep Sky Wonders'' ale lui WS. Houston, cu binecuvantarea acestuia, a tradus din ''Celestial Handbook'' a lui Robert Burnham si a scris multe articole de astronomie observationala, inclusiv in ''Sky and Telescope''. Toate acestea, s-au intamplat incepand de prin anii '70. Atasez o poza a lui Bela Szentmaroni, impreuna cu newtonianul sau de constructie proprie D= 150mm F/3. Fiind constrans de imprejurari, a inventat un nou tipuri de ocular pentru reflectoarele sale scurte, construit cu mici acromate produse de MOM. In 1974, Bela a intocmit un catalog de stele duble pentru hartile din cartea ''Revue des constellations'' de Sagot-Texereau, probabil cel mai bun ghid de observatii al tuturor timpurilor. Acest catalog il revizuiesc si il actualizez pentru 2026. Binoclul Fujinon Mariner 7x50mm, din mana si de pe Bizooka: - Am rezolvat Albireo/ STFA 43, Zeta Lyr/ STFA 38, Omicron Cyg/ STFA 50 ca tripla ( Bizooka) si am reobservat M13 si M92. Apoi am facut fotometrie vizuala la variabilele R CrB, Beta Lyr si R Lyr. - Luna cu 15/16 cratere cu raze, inclusiv raza care traverseaza tot discul selenar. Si, ce sa vezi ? Surpriza !? Chiar si cu o mica luneta terestra si un binoclu marinaresc, se pot face observatii astronomice. Aduc aici un tribut memoriei pasionatului astronom amator Gratian Hofer, nepot al meu dupa sora. Maine, 5 Mai, se implinesc doi ani de la moartea sa prematura. Gratian a fost co-fondator al Astroclubului ''Meridian Zero'' din Oradea si a fost animator al observatiilor astronomice practice ale astroclubului. El mi-a cumparat trepiedul foto, un trepied ''super'', frantuzesc, gandit probabil pentru camere video grele, pe care folosesc luneta Hensoldt -Wetzlar. Domnul sa-l odihneasca pe Gratian in Imparatia Sa ! Cer senin, Mircea ----------------------------------- David Marica 05 Mai 2026 09:28 ----------------------------------- Felicitări dle. Mircea pentru toate aceste observații frumoase și interesante! Îmi place să văd raportul cu luneta 25x56, văd că s-a descurcat foarte bine. Vă salut! Am scos și eu luneta de la naftalină, după mult timp. Săptămâna trecută am curățat atent luneta, am îmbunătățit puțin montura să fie mai stabilă, să nu tremure mai deloc și "m-am îndrăgostit" din nou de observații cu acest instrument portabil! Ce am observat cu el, săptămânile acestea: 26 aprilie 2026, Luneta 70/700 ocular 25mm, zoom 8-24: Luna - 78% iluminată, am urmărit-o și ziua cu binoclul și luneta. Am reușit să văd prin ambele instrumente clar craterele principale, mai ales Tycho, Copernicus, Munții Apenninus, Erathostenes, Plato, Clavius și multe alte cratere pe la terminator și sudul Lunii. ( + Mările principale.) Noaptea am scos și dobsonianul, care mi-a oferit imagini superbe cu Luna, având rezoluția mai mare, dar și luminozitatea (prea luminos pentru ochiul meu drept). Venus - 89% iluminată, luminoasă și aberații cromatice în lunetă Jupiter. 4 mai 2026 Observații efectuate între 22:20-23:20 Lunetă 70/700 celestron + Lacerta PFF 25mm (28x) + zoom 8-24mm M44 - un roi frumos și luminos, steluțe rezolvate ușor, cu ambele oculare. Jupiter și cei 4 sateliți galileeni; 2 benzi ecuatoriale clare (NEB & SEB). Melotte 111 - un roi deschis luminos și pt. ochii liberi. M-am plimbat prin el cu ocularul de 25mm. Capella, alba, luminoasă & punctiformă. Vega, cea mai luminoasă stea în nopțile de vară - luminos, alb, puțină aberație cromatică prezentă. M13, glob luminos la 25mm (28x) , parcă se vedeau ceva steluțe rezolvate cu vedere periferică, prea difuz. Cu zoom 8mm se vedea mai mare, dar tot foarte difuz. Dobsonul e mai bun la astfel de obiecte mici și difuze. Polaris și inelul - s-au văzut drăguț în ocularul cu câmp mare, 25mm. Mizar (dublă) și Alcor - frumoase, punctiforme Roiul Dublu din Perseu, foarte frumos s-au văzut în ocularul de 25mm, două roiuri deschise luminoase pline de stele. M81 și M82 - mi-a plăcut mult că am reușit să le găsesc fără căutător. Aceste galaxii erau luminoase în luneta asta la 28x, cu vedere directă. Se vedea difuz M81 cu nucleul luminos punctiform, iar M82 lunguieț fără alte detalii... Toate aceste observații am efectuat fără căutător (rdf e stricat, iar telrad-ul e pe Dobson), astfel "m-am chinuit puțin să le găsesc din mână, ochiometric, dar a fost o experiență frumoasă și le-am găsit destul de repede toate aceste obiecte într-o oră. Îmi place la luneta asta faptul că e portabilă, e bună la Lună și Planete, mai ales când dobsonul se chinuie când e turbulentă atmosfera. Am observat că stelele se văd punctiforme, la 25mm (28x) lucrează foarte bine la dso, obiecte de cer profund, iar zoomul e potrivit la Lună și planete, stele duble + observații de zi. Îmi pare rău că nu mai e pe cer M42 și M45. Aș fi testat luneta și pe ele. Sigur s-ar fi văzut frumos în ocularul lacerta de 25mm (28x) și câmp de 65°. Proiecții solare nu mai fac, puțin e topit plasticul în diagonală, dar foarte puțin pe margini. Nu afectează observațiile deloc. Cer senin, David ----------------------------------- Mircea Pteancu 05 Mai 2026 11:20 ----------------------------------- David Meriti felicitari, din mai multe puncte de vedere ! In primul rand pentru ca faci observatii, inclusiv ale Lunii pe cerul de zi. Poza Lunii imi place foarte mult. In al doilea rand pentru reactivarea lunetei. In al treilea rand pentru examenul pe care ti l-ai impus. Un astronom de dormitor, daca se defecteaza cautatorul se duce la sforait. Tu ai observat fara cautator si iata, ai reusit sa gasesti obiectele luminoase. Asa arata progresul real in abilitatile observationale si in cunoasterea practica a cerului. Inca odata , bravo ! Am mai vorbit despre asta dar reiterez ideea. Dupa ce Alin Tolea mi-a daruit Toleascopul, nu m-am mai dezlipit de el vreun an si jumatate. Cand am incercat din nou si instrumente mai mici am avut surpriza neplacuta de a constata ca , pur si simplu,ca nu mai vedeam in acestea detaliile observate, notate sau desenate anterior. Era o pierdere reala de abilitate observationala. M-am invatat minte. De atunci fac schimbari agresive intre instrumentele mai mari ( 200mm, 250mm) si cele mici ( lunete si binocluri de 45mm, 60mm, acum si de 56mm). Nu ca sa ma dau ''rotund cu colturi'' cat sunt eu de indemanatic ci pentru a stimula abilitatile si a extinde experienta mea observationala. Constatare, valabila cel putin in cazul meu: observatiile si cu instrumente mici, si cu binocluri, ma ajuta sa vad mai bine si mai detaliat cu intrumentele mai mari. Daca le-as folosi din nou numai pe acestea, ar avea loc , din nou, o estompare per ansamblu a capacitatii de observare. Doamne fereste !!! Cer senin, Mircea ----------------------------------- tudor 06 Mai 2026 08:04 ----------------------------------- Mircea, Exact, știu că am mai vorbit pe tema asta și este fix așa cum zici. Un instrument mic ne ajuta sa nu ne "anchilozam" atenția observationala, fiind chiar un exercitiu as zice obligatoriu pentru un "vizualist"! ----------------------------------- Andrei Ionescu 06 Mai 2026 08:49 ----------------------------------- Salutare tuturor si bine v-am regasit dupa o noua sesiune de observatii! Aseara (5-6 mai) am organizat o iesire spontana la stele, planificata de pe o zi pe alta, din cauza evolutiei negative a prognozei meteo din weekend. Dat fiind ca sambata nu prea sunt sanse de iesit, ne-am hotarat pe ultima suta de metri sa petrecem cateva ore la aer de camp, pana in jurul orelor 1, cand rasarea Luna. Impreuna cu alti 8-9 astROmaniaci, am ajuns in locul consacrat iesirilor noastre la stele de langa Bucuresti, in apropiere de padurea Ciornuleasa, jud. Calarasi. Dat fiind ca noaptea astronomica incepe deja in jurul orei 22:30, am pregatit o lista de 50 de galaxii din catalogul NGC pentru a umple cele 2 ore si jumatate de stat la stele. Toate galaxiile observate aseara se afla pe teritoriul constelatiilor Leo si Virgo, iar in punctul in care am ajuns cu proiectul meu observational - „a FaNGCtastic journey: road to 7840”, 50 de galaxii observate reprezintă un progres de aproximativ 1% din totalul obiectelor rămase neobservate. Am ales doar galaxii sub mag. 13.5, astfel incat sa nu ma chinui prea tare cu identificarea lor, mai ales ca transparenta in minunata Campie Romana e foarte rar apropiata de perfectiune. Inspiratia m-a facut sa aleg doar 19 obiecte din Leo si restul, pana la 50, din Virgo…si bine am facut! Leo se apropie ingrijorator de mult de orizontul vestic, inca de la primele ore ale serii, o veste nu foarte buna avand in vedere ca domul luminos al Bucurestiului se ridica pana la 25-30 de grade in directia respectiva. In consecinta, cerul luminos de pe teritoriul constelatiei Leo, la care s-a adaugat o transparenta nu foarte convingatoare, a facut chiar si din galaxiile de mag. 13 tinte dificile, in ciuda faptului ca erau observate prin Gargy (Gargantua - 20”). In Virgo lucrurile s-au schimbat radical: pe cerul sudic poluarea luminoasa de la orizont e mult mai usor de tolerat decat cea de deasupra orizontului vestic, iar transparenta a parut ca s-a imbunatatit si ea considerabil. A fost o placere sa vad alte zeci de galaxii in drumul spre tintele de interes, sa revizitez privelisti dragi mie si sa ajung sa fac, in anumite momente, galaxy hopping in loc de star hopping. Per total, sunt foarte multumit cu progresul, mai ales daca luam in considerare ca am avut mai putin de 3 ore la dispozitie si o transparenta indoielnica pentru observarea celor 50 de ngc-uri noi. Mai jos carnatul de enumerare cu galaxiile in cauza: Leo: ngc 3279, ngc 3299, ngc 3300, ngc 3306, ngc 3332, ngc 3352, ngc 3356, ngc 3357, ngc 3362, ngc 3363, ngc 3391, ngc 3399, ngc 3419, ngc 3425, ngc 3426, ngc 3427, ngc 3428, ngc 3434, ngc 3438; Virgo: ngc 4620, ngc 4624, ngc 4626, ngc 4628, ngc 4629, ngc 4630, ngc 4640, ngc 4641, ngc 4642, ngc 4663, ngc 4668, ngc 4671, ngc 4674, ngc 4680, ngc 4682, ngc 4688, ngc 4690, ngc 4701, ngc 4703, ngc 4705, ngc 4708, ngc 4713, ngc 4716, ngc 4718, ngc 4720, ngc 4733, ngc 4734, ngc 4739, ngc 4746, ngc 4760, ngc 4765. ----------------------------------- David Marica 06 Mai 2026 09:15 ----------------------------------- Mulțumesc frumos dle.Mircea! Sunt de acord și eu că instrumentele mici sunt esențiale pentru a păstra acuitatea observațională. În plus au ceva special aceste instrumente mai mici, îmi place mai ales cu binoclul să observ cerul înstelat. Aseară (5 mai) am ieșit din nou cu luneta 70/700 (fără căutător) și am observat între 21:54 și 00:00: Venus - gălbui luminos, aberații cromatice, iluminată 87% , greu de văzut faza ei. Jupiter și cei 4 sateliți galileeni. Aici am insistat foarte mult timp și am scos și dobsonul pentru comparații. Se vedeau foarte clar discul și benzile ecuatoriale NEB și SEB prin toate ocularele mele, chiar și prin cel de 4mm (175x lunetă), care oferea parcă contrast mai bun cu lentile mai puține decât cel zoom, dar imagine mai întunecată. După ce am trecut la dobson am reușit să văd mai multe detalii, după ce mi-am antrenat ochii cu luneta. Era foarte luminos în dobson și parcă se vedeau mai multe detalii, cu 4mm (305x) inca era luminos (comparativ cu luneta) și ceva reflexii prezente. Dar am pus diafragma mica din capac și a devenit o imagine mai frumoasa in combinație cu ocularul de 10mm (122x) cu benzi clare și alte detalii mici. 23:06 finalizare observații Jupiter 23:10 experimente luneta - dobson m81 si m82. In ambele le-am vazut cu vedere directa, ușor de găsit, dar in dobson erau mult mai luminoase, mai multe stele în câmp și ceva detalii mici. O nouă reușită la 23:20, M51 prin lunetă la 28x, difuz, nuclele "stelare" punctiforme vizibile cu vedere periferica. În dobson s-a vazut ușurel, difuz și aici, dar parca mai clar și luminos. Cu vedere periferică se vedea mai bine structura, începea să se vadă brațele foarte slăbuț. Roiul dublu din Perseu s-a văzut superb in dobson, mult mai luminos decât în lunetă si mai clare. Prin 25mm parca ma uitam printr-o fereastra la ele. M13 - bijuterie in ambele instrumente. S-a văzut luminos. Evident, la 25mm prin dob s-au rezolvat deja steluțe mici difuze. Prin lunetă era doar luminos fără detalii. M92 - mic difuz și luminos în ambele instrumente, dar prin dobson steluțe rezolvate. M57 Nebuloasa inel - forma ei s-a văzut drăguț și frumos in dobson, de la 48.8x la 152.5x. Din păcate, cu luneta fără căutător am tot căutat în zonă între cele 2 steluțe din Lyra, Sulafat și Sheliak, dar la 28x nu l-am găsit. --------------------------------------------------------------- Felicitări Andrei pentru observațiile frumoase de aseară cu colegii astromaniaci! Apreciez foarte mult aceste rapoarte complexe și interesante pe care le faci cu "Gargy". Urmăresc cu mare plăcere rapoartele acestea, mi se pare interesant proiectul "faNGCtastic" și provocator, dar Gargantua e expert la galaxii și obiecte difuze de cer profund! Mult succes în continuare! :D Cer senin, David ----------------------------------- Mircea Pteancu 06 Mai 2026 12:39 ----------------------------------- Andrei Felicitari pentru demararea efectiva a proiectlui FANGCtastic ! Cum zice proverbul chinez: calatoria de 10.000 de pasi incepe cu primul. Daca intalnesti detalii sau caracteristici deosebite, le notezi sau le desenezi ? Proiectul tau este imens, nu ai cum sa stii cand vei reveni la vreun obiect iar memoria nu mai ajuta chiar asa de bine dupa ceva vreme. Spor in continuare ! Tudor Foarte potrivit termenul de ''anchilozare'', asa ceva am patit, dupa cum am descris. Binoclurile isi au partea lor foarte importanta aici deoarece stimuleaza in modul cel mai echilibrat si natural intregul mecanism al vederii. David Categoric ai dreptate, intodeauna obiectele vor fi mult mai luminoase si mai detaliate in dobul de 200mm fata de luneta de 70mm. Cu luneta, ideea este sa reusesti sa vazi ceva, cat de cat, din obiectele Deep Sky. Ca si tine, si eu ma bucur foarte tare cand zaresc in luneta un obiect atat de dificil cum este o galaxie. Ai dreptate si in privinta ocularelor, ocularul Plossl este mai clar decat zoomul. Zoomul este totusi foarte bun la Deep Sky pentru ca permite jocul grosisment - camp - contrast care face obiectele mai bine vizibile. Iar pe unele, numai el le face vizibile. Duminica 3 Mai , folosind dobsonianul Toleascop D=200mm am facut ceea cea as numi ''Markarian Grand Prix'', un tur urban al galaxiilor din Lantul Markarian si, in acelasi timp, un tur in jurul acestuia. Am observat 22 de galaxii. Am folosit 49x/ XCel 25mm si Svbony zoom # 135. Cea mai greu de observat a fost NGC 4571 dinspre M91, vizibila numai cu vederea periferica, din cauza unei stele aflate in acealsi camp, spre N. Am rezolvat Epsilon Boo/ Izar si Eta CrB - excelent separata la 246x/ Radian 5mm. Mai un pic si o ''sparg'' si cu ''Ratusca cea urata'' ! :wink: Luni 4 Mai, cu acelasi echipament, am observat galaxii in Leo. Vorba lui Andrei, Leo este deja la altitudine joasa, daca vrei sa observi acolo ... baga aburi ! De data aceasta am observat doar 11 galaxii. Am inceput in Leul cu M96+M95, M105+ NGC 3384, M65+M66, NGC 3286 numai zarita cu vederea periferica dar alungita si foarte mare, NGC 3344 ''orbita'' de steaua vecina, arata mai degraba ca o dubla cu o componenta cetoasa. Cam cum se vede planetara Eskimo + steaua invecinata = STT9001. Pe drum am rezolvat dubla frumusica 54 Leo, STF 1517/ 0,77'', Iota Leo si HDS 1642/ 1,2''. Apoi am mutat cortu' in Coma unde am admirat galaxia Acul, NGC 4494 si NGC 4725 de la Est de Ac. Am incheiat capitolul DSW cu sfericele M53, granulat si cu halou extins si cu M3, rezolvat admirabil in halou in sute de stele. Am observat sapte stele variabile: sase cu binoclul Fujinon 7x50mm si R Leo cu Toleascopul D= 200mm. Marti 5 Mai am observat cinci variabile cu binoclul Aculon 10x50mm. Am recapitulat stelele principale ale constelatiei Crater si parte din asterismul contorsionat al Hydrei, unde se gaseste U Hya. Cu dobsonianul ''Ratusca cea urata'' D= 125mm F/6.9 am dibuit o cale mult mai scurta spre Lantul Markarian decat prin ''Poteca 34 Vir''. Am gasit astfel, cu repetabilitate de 100%, galaxiile M84+M86. De acolo, in saltul urmator, perfect controlabil si repetabil, am gasit M87. Am desenat galaxia M99 care este pe noua ''poteca''. Deocamdata atat, redau legatura in studio ... Cer senin, Mircea ----------------------------------- Andrei Ionescu 06 Mai 2026 12:48 ----------------------------------- Mircea, Toate obiectele pe care le observ primesc o descriere, nu las niciunul sa scape. In functie de complexitatea vizuala a obiectului respectiv si de nivelul de detalii pe care le ofera la ocular, descrierile sunt mai mult sau mai putin bogate. De obicei imi notez direct in aplicatia skysafari cate ceva despre fiecare obiect, urmand ca acasa sa trec cu lux de amanunte ceea ce am observat intr-o baza de date deticata acestui proiect observational. Am renuntat, pentru moment, la rapoartele de observatii extrem de detaliate pe care sa le fac publice, pentru ca necesita mult timp pentru a le scrie si ma simteam presat de timp sa le fac cat mai repede pentru a le posta. In modul in care procedez in prezent, cand am timp si dispozitie intru in baza de date si trec notele de observatii pe care le am notat pe camp si le mai dezvolt acolo, chiar daca sesiunea de observatii a avut loc, poate, cu o luna in urma. Imi doresc ca la un moment dat, cand vor fi complete anumite date si voi fi multumit 100% de cum arata, sa impartasesc acea baza de date a proiectului meu si cu voi :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 06 Mai 2026 13:13 ----------------------------------- Andrei Nici nu ma gandeam la rapoarte detaliate, este de lucru enorm la asa ceva. Dar cum procedezi tu este excelent, spor maxim in continuare. Si nu uita ca ai sustinatori pe aici, Mircea ----------------------------------- tudor 07 Mai 2026 07:11 ----------------------------------- Spor la observatii tuturor ca până acum! Andrei, Gargy și experiența ta or să te ajute să duci la capăt proiectul! ----------------------------------- Mircea Pteancu 08 Mai 2026 12:17 ----------------------------------- Multumim, la fel si tie Tudor ! Am vazut ca pui la lucru flota ta de binoscoape si bine faci. Miercuri 6 Mai am observat cu dobsonianul ''Grond'' D= 250mm. Asa cum am povestit la ''Zilele si noptile unui variabilist intarziat...'', am avut mult de furca cu variabila R Hya care mi-a papat peste o ora din timpul meu. R Hya este o frumoasa giganta rosie, avand de fapt o culoare oranj intens, privita prin reflector. In binoclul Aculon 10x50mm abia se zarea. Este o variabila tip Mira, cu o plaja de variatie imensa, apartine tribului spectral M. Am mai observat doua variabile. Pentru Deepskymanie nu mi-a ramas mult timp, incepusera sa scartaie cuplele si sa-mi cada surubelele de oboseala. Am reusit sa testez si cu dobsonianul ''Grond'' noul clinci pentru gasirea Lantului Markarian. Functioneaza dar mai greu, campul real este mai mic in ocularul XCel 25mm la 49x decat la 35x, de la ''Ratusca cea urata'' D= 125mm. Cu siguranta insa ca in campul de 112' al ocularului Q70/ 38x, metoda va functiona perfect. In concluzie, am reobservat M99, M84 + M86 in acelasi camp si apoi, in pasul urmator am regasit, conform metodei, M87. Rapid, sigur, repetabil. Langa M87 se vedea galaxia NGC 4478, in acelasi camp, mai mica dar bine vizibila. Obosit, neobosit, imagine prea faina, a trebuit sa fac desen. ''Delineare necesse est, vivere non este necesse'' ca sa-l parafrazez pe Plutarh. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 15 Mai 2026 12:30 ----------------------------------- Aseara, Joi 14 Mai a.c., lururile au decurs binisor.Am observat cu dobul ''Grond'' si cu accesoriile folosite si pe 6 Mai. Am reglat cautatoarele pe Regulus, pe care l-am rezolvat la 48x ca STFB 6. Apoi am observat in treacat M44 unde am remarcat o stea oranj. Azi am aflat ca este steaua dubla STF 1254 pe care insa nu am rezolvat-o ... La cate stelute se vedeau acolo ...De revenit. Am observat cinci stele variabile, printre care R Leo aflat in apropierea fazei de ''Stukas''. Apoi pacla a devenit deranjanta si am trecut la stele duble.Pacla era deja tzapana dar seeingul de Pickering 7 parea sa compenseze. A fost, neasteptat, o seara memorabila. Ca aproape intotdeauna, am urmat sfatul lui Magister Herschel si am inceput cu incalzirea pe duble cunoscute, tot mai dificile: Iota Leo/ STF 1536/ 2,38''cu Delta m = 2,65V. Apoi HDS 1542/ 1,2'' cu Delta m= 2,8V. Cu STF 1517 / 0,79'' si Delta m = 0,5V ... m-am considerat ''gata de lupta''. Tinta urmarita mi-a aparut la verificarea ''Catalogului de stele duble Albireo'' elaborat de Bela Szentmartoni pentru ''Revues des constellations''. Ajuns la Leo mi s-a parut ca am gasit o gresala. Ca am tastat gresit STF 1527 in loc de STF 1517. Mare mi-a fost mirarea cand am vazut ca scrisesem bine de prima data. Texereau si gasca au observat intradevar STF 1527, nu STF 1517. Pe cer, gasirea lui STF 1527 este, vorba lui Madonna ... ''sifon''. Este steluta de la Nord, imediat desupra lui HIP 55262, steluta din centrul ''Tripletei Leo''. Am atacat direct cu 240x/ Radian 5mm si am rezolvat si separat excelent dubla STF 1527 cu separatie de 0,74'' si un Delta m = 1V. Am facut schita. Primara am notat-o alb-galbuie iar companionul de culoare gri sau nedefinita. Pentru unghiul de pozitie am estimat 320 grade. StelleDoppie a confirmat culoarea alb-galbuie iar PA = 323 grade. URAAAA ! :D :D :D Pe cer semnele prevestitoare nu erau bune, urma sa se lase cortina. Nu mai aveam prea mult timp pentru cautari. Privind la acel colt de cer reprezentat pe harta 9 in CDSA, remarc la Sud de Denebola o steluta cu semn de dubla dar fara identificare. Pun telescopul pe ea, armat la 240x. La inceput ''niente'', apoi ''niente de niente''. Dupa care, ochiul s-a adaptat, a facut ce stie sa faca si incep sa vad la stanga, spre Vest deci de discul Airy, un punctulet foarte marunt de lumina. Dansa in seeing, se vedea fluctuant dar din ce in ce mai bine. Reusesc pana la urma sa rezolv aceasta dubla care-mi pare si ea subarc. Companionul l-am notat cu PA= 300- 310 grade si asezat undeva pe primul inel de difractie sau ceva mai inauntru. Azi am verificat in StelleDoppie. Dubla se numeste BU 603, abia mai este subarc cu separatia ei de 0,98'' (calculata) si are PA= 324 grade. Gata cu ''uraaaa'', aici am zbarcit-o cu 14 grade ... :oops: (Dam cuvantul avocatului apararii pentru pledoarie: cunoscatorii vor aprecia, speram, ca desi separatia este rusinos de mare la aprox.1'', avem Delta m = 2,6V. Combinatia este destul de dificila. Poftiti si Dvs sa va convingeti ...) Am mai apucat sa observ SHJ 132, imediat la Est de Denebola, rezolvata fara drept de apel de ''glontul de argint'' care este Radian 5mm. (Am sa scriu intr-o zi o oda de preamarire acestui minunat ocular !) Am apreciat o separatie de 45'' ( adica 1/10 din raza campului la 240x/Radian 5mm) si PA= 10 - 15 grade. Aici StelleDoppie arata o separatie de 39'' ( noa, incep sa ma invat cu secundele) si PA= 14,1 grade, ambele masurate in 2016. Ar fi iarasi loc pentru URAAAA ! Ce sa zic, m-as putea obisnui cu ''succesurile'' (daca as uita numeroasele ''insuccesuri'') ... Apoi, nori, stop, punct, nani ! Dar ... ''naravul de observare nu are lecuire''. Inainte de a intra in casa, multumeam Celui de Sus pentru darurile serii, fiind cu fata spre Est. Vad ca Altair se ridicase binisor iar printre nori, ''Triunghiul de vara'' stralucea cu frumusete. Vara se apropie, intra la vedere Galaxia. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Andrei Ionescu 18 Mai 2026 10:31 ----------------------------------- Starparty la cumpăna dintre sezoane In noaptea de 15 spre 16 mai, vremea a tinut din nou cu noi, motiv pentru care am organizat o noua iesire astROmaniaca la stele. Locatia in care am petrecut o noapte (aproape) intreaga sub cerul senin si instelat a fost consacrata padure Ciornuleasa din judetul Calarasi. In proportii mari, cerul a fost senin, iar transparenta foarte buna, exceptand scurtele perioade in care frontul de cirrusi aflati la vest de locatia noastra mai aruncau cate o fasie subtire si transparenta de norisori peste noi. In prima parte a noptii, am continuat cu succes strangerea in desaga a cat mai multe obiecte ce fac parte din New Genaral Catalogue (NGC), activitate pe care o tot desfasor in ultima perioada si care face parte din proiectul meu observational „A FaNGCtastic journey: road to 7840”. Am reusit sa observ un total de 90 de obiecte noi, toate galaxii de pe teritoriile constelatiilor Virgo si Hercules. Ultimul recensamant indica aproximativ 1700 de obiecte observate din totalul de 7840, dintre care aproape 400 observate doar primavara aceasta, semn ca progresul este unul imbucurator. In a doua partea a noptii, am lasat listele de observatii la o parte si mi-am concentrat atentia pe o priveliste de care mi-a fost foarte dor. Calea Lactee se ridica maiestuos deasupra orizontului estic, impreuna cu superbele constelatii estivale si ale lor obiecte deepsky spectaculoase. Banda lăptoasa a galaxiei noastre se întindea de la un orizont la altul, fiind vizibila din Cassiopeia si pana in Sagittarius. In zona Triunghiului de Vara, bratul Caii Lactee avea un aspect extrem de granulat, in timp ce de-a lungul Centrului Galactic puteau fi observate structuri intunecate complexe. Transparenta care a facut posibila aceasta priveliste care iti taie rasuflarea a fost resimtita si in cazul observatiilor prin telescop. Prin Gargy (20”), obiectele estivale au fost de-a dreptul spectaculoase. La 100x putere de marire, grosisment oferit de ocularul TV Ethos 21mm, Ring Nebula (M57) oferea o culoare cat se poate de evidenta, un albastru superb, departe de acel gri spalacit specific obiectelor cosmice indepartate. Totodata, fundalul stelar din jurul nebuloasei planetare, privit printr-un camp de 100° perfect corectat (in combinatie cu Paracorr type 2) oferea o imersivitate aparte intregii imagini. Dumbbell Nebula (M27) nu s-a lasat mai prejos. La 170x, cu TV Ethos 13mm și filtru astronomik OIII, detaliile oferite au fost incredibile. Forma intrinseca de cotor de mar a nebuloasei planetare continea o multitudine de filamente subtiri, imprastiate neregulat in centrul nebuloasei. La 100x, cu TV Ethos 21mm, au putut fi observate detalii din bazele acelor “urechiușe” exterioare ale nebuloasei, care se intind dincolo de forma rotunda a acesteia. Complexul nebular Veil, enorma ramasita de supernova si poate zona mea preferata de cer, s-a ridicat cu brio la asteptarile pe care le aveam. Atat partea vestica si estica a ramasitei de supernova cat si partea centrala (Pickering Triangle) au oferit detalii filamentare absolut incredibile, privite pein combinatia de TV Ethos 21mm si filtru astronomik OIII. Pur si simplu iti vine sa stai minute in sir pentru a privi cu atentie fiecare filament din multitudinea care compun aceste fasii nebulare. Spre final, dupa o noapte lunga si plina de observatii pe banda rulanta, mi-am rezervat cateva minute pentru o plimbare cosmica prin Sagittarius Star Cloud (M24). De fiecare data ma fascineaza imersivitatea oferita de multitudinea de stele existente in aceasta formatiune cosmica si de formele pe care stelele din aceasta zona a cerului le descriu. E fascinant sa observi roiulete stelare deschise mai mici in interiorul unei structuri stelare atat de mari, cum este M24. A fost o prima revedere de impact cu obiectele estivale pe care nu le-am mai vazut de anul trecut, transparenta foarte buna jucand un rol extrem de important in ecuatia acestor observatii reusite. Pe final, las si lista celor 90 de galaxii observate pe parcursul acestei nopti: Virgo: ngc 3817, ngc 3818, ngc 3822, ngc 3825, ngc 3833, ngc 3843, ngc 3863, ngc 3876, ngc 3907, ngc 3914, ngc 3952, ngc 3979, ngc 4006, ngc 4012, ngc 4029, ngc 4044, ngc 4058, ngc 4067, ngc 4077, ngc 4078, ngc 4079, ngc 4116, ngc 4129, ngc 4165, ngc 4178, ngc 4180, ngc 4191, ngc 4200, ngc 4207, ngc 4234, ngc 4240, ngc 4247, ngc 4255, ngc 4276, ngc 4292, ngc 4296, ngc 4300, ngc 4301, ngc 4305, ngc 4306, ngc 4307, ngc 4309, ngc 4316, ngc 4318, ngc 4324, ngc 4325, ngc 4326, ngc 4330, ngc 4334, ngc 4341, ngc 4342, ngc ngc 4351, ngc 4352, ngc 4355, ngc 4356, ngc 4360, ngc 4370, ngc 4376, ngc 4380, ngc 4385, ngc 4387, ngc 4390, ngc 4402, ngc 4403, ngc 4404; Hercules: ngc 6028, ngc 6030, ngc 6032, ngc 6034, ngc 6035, ngc 6041, ngc 6060, ngc 6061, ngc 6062, ngc 6073, ngc 6081, ngc 6098, ngc 6132, ngc 6138, ngc 6149, ngc 6154, ngc 6158, ngc 6160, ngc 6162, ngc 6173, ngc 6175, ngc 6177, ngc 6185, ngc 6186, ngc 6195, ngc 6196, ngc 6224, ngc 6225, ngc 6233, ngc 6255. ----------------------------------- Mircea Pteancu 18 Mai 2026 11:08 ----------------------------------- Strasnica sesiune de observatii ai avut Andrei, felicitari !Atat pentru progresul in proiectul tau observational FaNGCtastic cat si pentru reobservarea splendorilor din Galaxia noastra. Dar mai da-l incolo de Ethos 21mm si baga niste mariri mai zdravene la Ring Nebula. Te asteapta acolo steaua centrala si sunt si trei stelute suprapuse peste inel. Eu deocamdata am reusit sa vad, de acasa, doar 1,5 dintre stelutele ''de pe'' inel. Explic mai jos ... Cauza ca nu am vazut steaua centrala o stim, n-o discutam. Steaua centrala a lui M57 a fost descoperita de catre Gothard Jeno la 1 Septembrie 1886, la observatorul sau din Hereny. Telescopul a fost un newtonian de 250mm dar descoperirea a fost fotografica. (Daaar ... umbla vorba in targul astronomic ca infama stea centrala mai face din cand in cand strip-tease si pentru vreun norocos cu telescop de 250mm ...) :wink: Poate la vara. Vorbim despre steaua centrala care are magnitudine de 15,2 ! Dar am sperante deoarece, asa cum am zis, am reusit sa vad una - cu siguranta; cea de a doua stea doar nesigur , dintre cele trei suprapuse la Vest peste inel. Acelea au magnitudini intre 14,7 si 15,7. Deci eu am vazut-o pe cea de 14,7mv. Pe cealalalta ... mai mult cu periferia vederii periferice. Pentru Gargy astea trebuie sa fie sifon... Cer senin, Mircea ----------------------------------- tudor 18 Mai 2026 11:21 ----------------------------------- Merită amintit faptul că in aceeași seară am văzut prin Gargantua al lui Andrei o frumoasa M51. Brate vizibile, o galaxie spectaculoasă prin acest mare telescop! Dar, din iesirea din seara 15mai-16mai eu am rămas cu gândul tot la Quasarul văzut în binoclul meu, chiar dacă spectaculozitatea vizuala a fost 0, avand doar o amarata forma stelara. Insa spectaculozitatea conceptuala este enormă, 2.4 miliarde ani lumina distanță!!!! ----------------------------------- Andrei Ionescu 18 Mai 2026 11:26 ----------------------------------- Multumesc, Mircea! Ma joc cu mai multe puteri de marire, Ethos 21, 13 si 10 imi dau 100x, 170x si 230x. Transparenta si seeingul au permis in seara cu pricina folosirea grosismentului de 230x cu brio. N-am mai avut neaparat timp sa mentionez in raport si despre halul in care s au vazut M51 si M13 la 230x, cu brate labartate si mult negru intre ele in cazul lui M51, respectiv M13 aproape cat tot campul vizual, cu stele rezolvate pana in centru si dincolo de el, cu “elicea” la vedere si asa mai departe. In cazul lui M57, de multe ori prefer sa observ la puteri medii de marire tocmai pentru ca pupila mai mare de iesire scoate in evidenta culoarea intrinseca a nebuloasei. Acea steluta centrala e mai challenging decat pare, chiar si pentru telescoape mari, iar cerul de la Luica nu ma ajuta prea mult. Anul trecut, in tabara astROmania, sub un cer net superior, ne am chinuit sa vedem steaua respectiva printr un telescop de 600mm. Chiar daca are doar mag. 15, faptul ca e invaluita in acel gaz extrem de luminos din interiorul lui M57 o face un obiect destul de greu de observat. E nevoie de puteri foarte mari de marire, astfel incat sa scapi de marginea exterioare luminoasa a inelului si sa ramai concentrat cat de mult posibil pe zona interioara, mai putin luminoasa. Pentru asta e nevoie de transparenta excelenta. ----------------------------------- Mircea Pteancu 22 Mai 2026 22:02 ----------------------------------- Miercuri 20 Mai cerul a fost noros, cu nori in insule. Cerul ramas intre nori mi-a permis sa petrec o seara ''tehnologica'' in care am facut primele teste cu ''setul de oculare Texereau''. In editia revizuita a CTA, Texereau a lansat ideea de folosi doar ocularul de baza ( sa zicem f=25mm) si ocularele care asigura exploatarea rezolutiei maxime. Deci la un dobsonian de 200mm, el recomanda, pe langa ocularul de 25mm, doar ocularele f=6mm, f=5mm si f=4mm. Deci fara ''oculare de babe'' adica fara cele dintre f=25mm si f=6mm. Pentru cazul discutat al dobsonianului de 200mm, inseamna pupila de iesire de 4mm, 1mm, 0,8mm si 0,66mm. Toate ocularele, si exclusiv, de tip Plossl. Asa e la reenactment/ reconstituire, trebuie sa te apropii cat mai mult de conditiile initiale ale experimentului. Asta a folosit Tex si banda sa, asta voi folosi si eu. Sunt sigur insa ca la observatiile pentru ''Revue des Constellations'' au folosit si oculare Kellner si ortoscopice. Am deci setul Tex de baza, ca mai sus. Dar citind observatiile din ''Revue des constellations'', atat cat se gasesc pe Gallica, vedem ca observatorii din echipa lui Texereau-Sagot au folosit si alte grosismente. Iata de ce, am extins ideea si am adaugat la acest set si focalele de 7,5mm, 9mm si 10mm. Cele de 4mm,5mm si 6mm pentru planete, stele duble si planetare iar cele 7.5mm, 9mm si 10mm pentru Deep Sky. Miercuri seara am testat ocularele cu focalele de 6mm, 5mm si 4mm. Deoarece recent am achizitionat de pe forum si o pereche de Plossl 12,5mm pentru vizorul binocular, am testat si pe unul dintre acestea, ca sa ma asigur ca toate-s bine. Deci accentul a fost de aceasta data pe rezolutie, Deep Sky ramane pe alta data. Observatii: Luna, Jupiter cu patru sateliti galileeni, Gamma Leo, STF 1517, STF 1527, Porrima, Epsilon Boo, Mu Boo, Eta CrB, Zeta Her, M65, M13, NGC 6207 de langa M13. Fiecare obiect, cu fiecare ocular. In principiu, Texereau are dreptate. De ce m-as mira !? Avand la indemana un set din acesta ''indesat'', fie unul, fie altul dintre oculare, fie toate trei, au rezolvat si separat dublele care au coborat cu separatia pana la 0.74''. Seeingul a fost foarte nasol, undeva intre Pickering 5 si 6 dar ''nu a scapat'' nici una dintre duble fara sa fie rezolvata. Daca ar fi sa fie o arma, ar fi nemiloasa. Pentru conditiile date, campionul serii a fost NPL 6mm care a realizat cele mai frumoase rezolvari si separari. Bresser 5mm si NPL 4mm au avut probleme din cauza agitatiei atmosferice. Asta si este ideea lui Texereau: sa ai la indemana ocularul optim pentru obiectul si conditiile date. La sfarsitul testului a venit partea umoristica. Luat de valul de adrenalina, n-am bagat de seama ca luasem telescopul gresit. Trebuia sa folosesc Toleascopul D=200mm F/6.16 iar eu am observat cu dobul Grond D=2500mm F/4.8. Tot baiul spre bine: daca ocularele Plossl s-au descurcat pe un telescop F/D= 4.8, cu atat mai mult si mai bine o vor face pe un telescop F/6. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Night 24 Mai 2026 01:40 ----------------------------------- Societatea astronomică din zilele noastre a uitat să prețuiască privirea prin telescop, trăirea la ocular! Salut relatările de mai sus, a unor trăiri autentice ce nu rezidă din numărul de like-uri la o fotografie postată pe internet. Fiorul observației proprii prin telescop, la ocular, cu ochiul privind în hăul universului, fără camere C-MOS , fără monitoare, fără filtre H ALFA, etc, fără pix-insight sau graxpert, fără goana după like-uri. ----------------------------------- Mircea Pteancu 25 Iun 2026 21:13 ----------------------------------- Night Da' bine le mai zici. Daca vreodata vom avea dreptul la un reprezentant al astronomilor amatori pe langa institutiile statului, eu pe tine o sa te votez. Vorbesc foarte serios, ai calitatea rara de a vedea pana in esenta lucrurilor. Felicitari! Si daca tot am pomenit de reprezentant. Pentru Sesiunea SRPAC, Armand pregateste o lucrare despre poluarea luminoasa. Despre cum un astronom amator de la Asociatia Astronomica Maghiara/ MCSE a realizat deja cinci sanctuare de cer negru. Despre solutiile tehnice in baza carora poporul primeste mai multa lumina, acolo unde trebuie, in cinci localitati dar, in acelasi timp, cerul este mult mai negru decat in localitatile in care iluminatul este proiectat si realizat de tampitii de serviciu care au tupeul de a se auto-denumi ''profesionisti''. Bineinteles ca la asta a ajutat enorm faptul ca initiatorul reprezinta o asociatie de mii de membri care pot sa aduca petitii cu zeci de mii de semnaturi. Si a gasit ascultare si dorinta de colaborare. Repet: initiativa a fost personala dar in numele unei asociatii numeroase. Asa cum romanii cei foarte dezbinati nu au si nici nu sunt in stare sa formeze. Scarba, dezgust si sictir ! Miercuri 24 Iunie a.c. am cam ''ars gazul de pomana''. Am pregatit dobsonianul Grond D=250mm, lentila Barlow Baader Hyperion 2,25x si aparatul foto Canon EOS, fara obiectiv dar cu adaptor 1,25''. Adaptorul meu are ''nasul'' de 1,25'' foarte lung asa ca amplificarea a fost mult mai mare ca cea nominala, probabil pe la 4x sau chiar 5x. Am incercat sa ma familiarizez cu fotografierea Lunii. Focalizarea si expunerea nu-mi iasa cum trebuie. Am pastrat o singura poza selenara, doar ca martor, nici aceea reusita. Apoi am ''luat in chip'' stelele duble Alcor -Mizar, Eps 1-2 numai ca dubla STFA, Zeta Lyr, Delta Lyr, Albireo. Vizorul aparatului are putere optica deci la focalizarea prin vizor, am constatat cu uimire cat de bine se vedeau rezolvate dublele de mai sus. Alta uimire a fost aceea ca vechiul meu aparat Nikon S 3300 se descurca mai bine la duble decat matahala de Canon EOS. Dar probabil ca fac eu ceva gresit. Pana acum, m-am familiarizat cu reglarea modului ( AF, M etc), setarea ISO, a compensarii, cu focalizarea prin vizor sau Live, expunerea cu declansare de 2s sau 10s. Dar totusi nu exista ''chimie'', procesul mi se pare fie plictisitor de complicat, fie de-a dreptul enervant. Ca sa trag o conluzie, seara nu a fost complet pierduta. Am incercat ''sa ma conformez'', sa ma ''integrez''. Dar nu, astrofoto nu-i de mine, nu-mi place, ba chiar ma dezgusta. Aceasta incercare doar mi-a intarit atractia spre observatia vizuala. Cat timp am tot apasat acolo pe butoane si am rotit rotite de setare pe diferite scale, am avut si o senzatie apasatoare pe constiinta deoarece astrofoto te obliga sa stai cu cooroo spre stele. Ce am spus mai sus este descrierea onesta a celor petrecute si simtite si ma privesc numai pe mine. Era cat pe ce sa fac gresala sa-mi ''trag'' un Seestar S3300. Dar de ce sa fac asta si sa practic ceva ce nu-mi place daca, mai adaugand niste bani, imi pot ''trage'' un telescop mai mare decat Grond. Ceea ce am si facut. Asa ca aseara am revenit usurat la observatia vizuala. Timpul fiind inaintat, am folosit pe dobsonianul Grond, setul de oculare Plossl pe care-l folosesc de obicei la Proiectul ''Revue des constellations''. Mai exact am folosit ocularul Sirius Plossl 10mm + Barlow Hyperion 2,25x pentru 270x si Vixen NPL 4mm pentru 300x: - Am rezolvat si separat Eps 1-2 Lyr: AB,C,D,E,F,I deci s-au vazut si doua stele ''debillissima'' - cerul nu era curat. - Eps Boo/ Izar dar contrastul de culoare se vedea slab, apertura este prea mare - Mu Boo ca tripla cu Ba, Bb larg rezolvata - STT 525 a fost rezolvata ca tripla la ambele grosismente atat de frumos cum nu am mai vaut aceasta stea multipla de cativa ani buni. In acea zona a fost o buna transparenta si turbulenta scazuta. - Dar pacla sau norii m-au taxat in alta parte. Atat Lambda Oph/ Marfik cat si Lambda Cyg au fost doar rezolvate. - Am rezolvat si separat insa 16Vul care are o separatie subarc de 0,85'', numai buna pentru cei care folositi ca perna lunete ED de 120mm -130mm si 13 Vul. Apoi norii au inceput sa vina in valuri. AWAOG: cu binoclul de constelatii Omegon 2x54mm, zis Gimli, am rezolvat Omicron Cyg ca dubla, Alcor -Mizar ca dubla, am zarit variabila Eta Aql f.f., am scanat Calea Laptelui in sona lui Sadr si am revazut asterismele constelatiilor Delfinului si Sageata. Apoi luminile cerului s-au stins. Cer senin, Mircea ----------------------------------- CristiB 25 Iun 2026 22:05 ----------------------------------- Frumos tunulețul.🙂 ----------------------------------- tudor 26 Iun 2026 07:03 ----------------------------------- Mircea, cât de mare este noul tau telescop cu care "te-ai razbunat" pe astrofotografie? 300mm sau mai mare? M-ai făcut curios ----------------------------------- Mircea Pteancu 26 Iun 2026 11:36 ----------------------------------- CristiB si Tudor Multumesc pentru comentarii, e un OTA ''Orion UK'' 300mm F/4. Mai mare nu biruie martzoaga care ma poarta. Trebuie sa-i fac montura Dobson. Cand l-am pus alaturi de fratiorul Grond 250mm F/4.8, faceam comparatii ergonomice. Cred si sper ca nu voi avea probleme sa-l manuiesc si pe acesta. La inceput, Toleascopul 200mm F/6 m-a speriat de mare ce parea. Cand a venit Grond eram deja matelot astral tabacit, cu vreo cinci ani de navigatie zilnica cu un telescop de 200mm. Ca lungime, tubul de 300mm este foarte apropiat de Grond, chiar cu 20mm mai scurt. Diametrul, ei, aici e clinciul ... La poze n-o sa renunt ci am sa ma tin de obiectivul principal pentru care am achizitionat EOS-ul: fenomene de Optica atmosferica, conjunctii, configuratii ale planetelor clasice, asterismele constelatiilor. Chestii d-alea ... tzac, pac dar foarte spectaculoase. Cer senin, Mircea ----------------------------------- mihaig 26 Iun 2026 13:34 ----------------------------------- Pune-i miner pe linga centrul de greutate....e foarte util la manevrare ----------------------------------- Mircea Pteancu 26 Iun 2026 19:01 ----------------------------------- Mihai Foarte de acord, este o mica imbunatatire foarte utila. Doar lui Grond D=250mm nu i-am pus maner pentru ca voiam sa-i modific lungimea tubului deci pozitia centrului de greutate. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 04 Iul 2026 13:37 ----------------------------------- Vineri 3 Iulie, dupa inserare, mase de nori maturau cerul. Intre ei ramanea ceva ce, la nevoie, astronomul amator poate numi un ''cer senin second-hand''. Naspa dar care permite unele observatii. Mi-am dat seama ca nu are rost sa-mi instalez ''telescopul standard'' pentru a continua ''Revista constelatiilor'' si nici un alt fel de observatii sistematice. Era iar vremea observatiilor ''la plezneala''. Lucrez la un nou articol despre lunetele amatorilor romani si toata ziua citesc, scriu, caut si modific un text cu ''luneta-n sus'' si ''luneta-n jos''. Asa ca ''pohta ce am pohtit-o'' a fost sa fac observatii cu excelenta luneta zoth 90x600mm. Deoarece ''ladita capitanului'' era pregatita pentru ''Revista'', am folosit cautatorul RACI 8x50mm si setul de oculare Plossl: f= 25mm/ 24x, f= 9mm/ 67x, f= 4mm/ 150x si oglinda zenitala 2''. Observatii: - am inceput in Lyra unde am rezolvat Zeta Lyr, Delta Lyr si Epsilon 1-2 Lyr= A,B,C,D,I - In roiul deschis Steph 1 am numarat 8 stele - In M29 am numarat 8 stele dar la 24x, la prima vedere, are aspect cetos. Deci pe drept a fost inclusa de Messier in lista sa. E foarte probabil ca multe dintre vechile telescoape nu rezolvau acest roi care putea fi confundat deci cu o cometa. - In M39 am numarat 23 de stele. Acest roi este vizibil in cautator. - Omicron Cyg, rezolvata ca tripla colorata. - Albireo ... ce sa mai vorbim... - Niu 1-2 Dra rezolvata deja de cautator. - Surpriza: Mu Dra a fost rezolvata si separata la numai 67x. - Surpriza s-a repetat la 16+17 Dra care a fost separata ca tripla la 67x. - Alfa Her a fost greu rezolvata la 67x, companion slab luminos fata de primara de culoare oranj intens. - Lambda Oph si-a prezentat companionul, partial ocultat de primara la 150x, undeva la Nord. Din StelleDoppie aflu ca separatia lui STF 2055 AB este de 1,32''. Deci pe seeingul prost de aseara, rezultatul este bun. Luneta are criteriul de separare teoretica de 1,28''. - M10 s-a vazut foarte granulat dar nerezolvat la 150x - M12 a prezentat trei/ patru stele rezolvate peste o masa granulata intens - M11 se vedea neasteptat de mic iar in M26, abia, abia am zarit trei stele la 67x. Intrebare: de ce oare si acest roi, ale carui cele mai luminoase stele abia se vad, apare cetos la mariri mici ? Ca la M29. - Beta Sco a fost lesne rezolvabila dar Nu Sco a fost rezolvata doar intr-o dubla larga. - Pi Aql nu a fost rezolvata, s-a vazut ca o stea in forma de segment. Minuscul ce-i drept ... - Am coborat apoi spre orizontul sudic dar nu foarte mult. Am reusit sa revad la 24x si 67x pe M24, M25, M23, M18, M17, M16. La sfarsit am revazut si M8, care tocmai iesea de dupa cornisa acoperisului. Din coltul unde mi-am instalat tabara, mai jos nu puteam sa cobor. - Am incheiat serata lunetista cu reobservarea minunatelor roiuri deschise NGC 6633 si Roiul lui Graff/ IC 4756 care s-au vazut excelent dar in campuri separate. Atasez o poza cu luneta zoth 90x600mm de la o observatie venusiana recenta. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 10 Iul 2026 11:44 ----------------------------------- Joi 9 Iulie. Nu am prea mult timp pentru observatii in aceste zile. Aseara am inceput abia pe la ora la care Hamlet are rendez-vous cu fantomele in castelul Elsinore. Pentru voiajul spatial am folosit newtonianul Yutani clasa 148mm F/5 cu ocularele Lacerta UFF 25mm pentru 30x si TMB 6mm pentru 125x. Observatii: - Am ramas nelamurit ce o fi fost ceata slab luminoasa pe care am zarit-o cu binoclul Saga 10x42mm la observatia de Miercuri 8 Iulie. In zona se afla M20 si M21 ... si, deci, care o fi fost ? - Am inceput cu M22, M28, M8 si de acolo, un salt scurt spre Nord ... et voila. Chiar si cu Yutani, cu apertura de trei ori mai mare ca a binoclului Saga, nebuloasa M20 abia, abia se zarea la 125x, cu o dubla in centru. In schimb, M21, aflata foarte aproape spre NE era slab luminoasa dar bine rezolvata. Deci boarea aceea de ceata foarte slab luminoasa vizibila in binoclul 10x42mm nu poate fi altceva decat roiul M21 nerezolvat. Nici vorba de nebuloasa M20. - Am continuat cu splendidul M24 si roiul deschis din el, NGC 6603 - nerezolvat. - M 25, M23 si M18: rezolvate - M17, obiect straniu si superb - La M16 am vazut numai roiul deschis. - M11 este atat de frumos la 125x, te lasa fara cuvinte. Unii, in nevinovatia lor, numesc acest roi ''Rata salbatica'' si apoi se mira ca nu vad acolo nici o rata. Dar aceasta denumire si imaginea asociata cu ea, sunt incorecte. Roiul a fost poreclit ''Cardul de rate salbatice'' de catre amiralul Smyth deoarece, la mariri mici, roiul arata ca un card de rate luandu-si zborul. Trebuie sa credem mica nobilime: domniile lor, inafara de intensele activitati de Don Juan, se ocupau cu precadere cu vanatoarea si, din cand in cand, cu cate un mic razboi. Deci stiau ce vorbesc in oricare din aceste teme de baza ale vietii. - In M26 am vazut, cu surpriza, ''mult mai multe'' stele, nu doar cinci -sase. De revenit. - M2 s-a vazut granulat in centru si partial rezolvat in halou la 125x. - NGC 7009 /Saturn Nebula, s-a vazut albastruie, mica si eliptica la 125x. - M72 s-a vazut ca un roi mic, circular, slab luminos si nerezolvat. - Am revazut foarte frumoasa stea tripla Theta Ser si de acolo, la doi pasi se afla NGC 6633 si Roiul lui Graff. Le-am admirat dar numai pe rand, nu incap intr-un camp de doua grade cum am eu la 30x pe Yutani. - In incheiere am revazut roiul sferic M15, nerezolvat dar intr-un camp frumos. Era spre dimineata, trecuse binisor de ora doua.In timp ce impachetam parafernalia am zarit pe cerul estic, la mica inaltime, o ''stea'' luminoasa. Am presupus ca era Saturn.Stellarium mi-a confirmat banuiala. Deci, de acum, pot observa aceasta planeta la inchiderea sesiunilor. Am parcat pe Yutani si, in graba, m-am aruncat pentru cateva ore in bratele crio-somnului. Atasez o poza in care se vede oglinda Skywatcher a lui Yutani, paianjenul si secundara de 45mm. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Andrei Ionescu 13 Iul 2026 08:06 ----------------------------------- Noaptea in care am observat galaxii calare pe Dragon Anul acesta continua sa fie unul dintre cei mai productivi din „cariera” mea de astronom amator, din punct de vedere al noptilor senine si al observatiilor incununate cu succes. Perioadele fara Luna pe cer au fost, pana acum, in mare parte senine, fapt pentru care am si pierdut numarul iesirilor la stele din 2026. Cea mai recenta iesire la stele a avut loc vineri, 10 iulie, in zona padurii Ciornuleasa. Secera subtire a Lunii in descrestere urma sa rasara in jurul orei 2 dimineata si sa nu deranjeze prea tare observatiile, asa ca urma sa am parte de conditii ideale, mai ales ca prognozele indicau absenta totala a norilor. Cele peste 2 saptamani scurse de la momentul solstitiului de vara s-au resimtit si ele, noaptea astronomica devenind din ce in ce mai lunga cu fiecare zi scursa spre echinoctiul de toamna. Astfel, sesiunea de observatii a inceput cu aproximativ 15 minute mai repede decat in urma cu 2 saptamani. Noaptea se anunta a fi una exceptionala inca din crepusculul nautic, cand Calea Lactee se distingea din ce in ce mai bine cu cat avansam spre momentul de intuneric total. In zona stelei Sadr din constelatia Cygnus, banda stelara a galaxiei noastre a devenit evidenta cand inca Soarele proiecta fotoni pe cerul care incepea sa se umple de stele. Confirmarea a venit in jurul orei 23:15, cand altitudinea pe cer a Soarelui (-18°) a oficializat venirea noptii astronomice. Aspectul granulat al Caii Lacte, structurile intunecate ale acesteia in zona Centrului Galactic si observarea ei pana spre orizont, din sud pana in nord, au fost indiciile de care aveam nevoie pentru a-mi da seama ca, intr-adevar, transparenta cerului era una peste medie. As spune chiar nesperat de buna, luand in considerare umiditatea excesiva ce si-a facut simtita prezenta imediat dupa apusul Soarelui si care mi-a facut fleasca lazile cu accesorii si scaunul folosit in scurtele pauze dintre reprizele de observatii. Ca de fiecare data, am ajuns la locul de observatii cu temele bine facute, stiind foarte bine ce vreau sa observ, cat, unde si cum. Lista era gata inca de pe timpul zilei, cand am decis ca noaptea vreau sa fiu un Targaryen si sa calaresc, cat e noaptea de lunga, Dragonul (constelatia Draco). Pe teritoriul acesteia se afla o galagie de galaxii dragute care asteapta sa fie observate, fapt ce reprezinta activitatea mea observationala preferata. Am inceput cu cea mai challenging parte, sa observ galaxii din partea inferioara a constelatiei, incepand cu primul minut al noptii astronomice. Aceasta prima etapa a planului de observatii a fost o adevarata cursa contra cronometru, dat fiind ca Dragonul avea tendinta naturala de a se deplasa spre Westeros (domul de poluarea luminoasa a Bucurestiului, aflat la orizontul vestic al locatiei). Dupa ce mi-am facut incalzirea cu cateva zeci de galaxii aflate in aceasta parte a constelatiei circumpolare Draco, lucrurile au mers ca pe roate pe tot timpul noptii, mai ales ca fiecare galaxie observata cu succes insemna ca urmatoarea se va afla mai sus pe cer, deci conditiile de vizibilitate se imbunatateau treptat. Am finalizat socotelile cu minunata mea lista de observatii si am urcat pe Tronul de Fier fix cand secera Lunii rasarea, acompaniata de roiul deschis al Pleiadelor (M45). In total, am observat 124 de obiecte NGC noi, aflate pe teritoriul constelatiei Draco, ceea ce ma apropie din ce in ce mai mult de obiectivul observarii tuturor obiectelor din catalogul NGC. Am ajuns la cota 1927 din 7840 si aproape ca am observat 1000 de obiecte doar de cand am dat startul acestui proiect observational, la inceputul anului. Bun an 2026, il voi mentiona la batranete. Si abia de s-a scurs jumatate din el. Spre finalul sesiunii de observatii, destul de obosit dupa vreo 4 ore de zbor cosmic continuu pe Dragon, mi-am adus aminte ca imi ramasesera cateva obiecte neobservate in timpul sesiunii anterioare de observatii, care a avut loc la Padina, jud. Buzau. Atunci, crepusculul avansat al diminetii m-a oprit din a observa ultimele 6-7 obiecte ramase. Am incercat sa termin socotelile cu ele vineri, insa dupa 3 obiecte observate (NGC 6883, NGC 6881 si NGC 6884) m-am dat batut si am inceput sa strang echipamentul. De ce? Ei bine, aveam de observat nebuloase planetare in Cygnus: la zenit, obiecte cu aspect (aproape) stelar, intr-o zona cu densitate stelara imensa (in banda Caii Lactee). Astfel, am decis ca vara e lunga si e timp pentru restul de 3-4 astfel de obiecte ramase din acea lista, urmand sa le observ cand voi fi mai odihnit si Cygnus nu va fi chiar la zenit. Ca de fiecare data, las in incheiere siragul cu toate obiectele observate in cadrul proiectului personal „A FaNGCtastic journey: road to 7840”. Sa speram ca acest an isi va mentine obiceiul si vom avea parte de multe nopti senine in continuare, mai ales in perioadele fara Luna pe cer. Daca va fi asa, spor la observatii! Galaxii observate in constelatia Draco: Ngc 2908, Ngc 2938, Ngc 2963, Ngc 2977, Ngc 3057, Ngc 3061, Ngc 3144, Ngc 3155, Ngc 3174, Ngc 3183, Ngc 3194, Ngc 3197, Ngc 3213, Ngc 3215, Ngc 3218, Ngc 3252, Ngc 3329, Ngc 3343, Ngc 3397, Ngc 3465, Ngc 3500, Ngc 3523, Ngc 3562, Ngc 3752, Ngc 3879, Ngc 3890, Ngc 3939, Ngc 3961, Ngc 4034, Ngc 4108, Ngc 4120, Ngc 4159, Ngc 4205, Ngc 4363, Ngc 4391, Ngc 4441, Ngc 4510, Ngc 4513, Ngc 4545, Ngc 4589, Ngc 4648, Ngc 4693, Ngc 4749, Ngc 4954, Ngc 4972, Ngc 5283, Ngc 5667, Ngc 5777, Ngc 5881, Ngc 5894, Ngc 5963, Ngc 5987, Ngc 5989, Ngc 6095, Ngc 6125, Ngc 6127, Ngc 6128, Ngc 6130, Ngc 6140, Ngc 6143, Ngc 6182, Ngc 6189, Ngc 6190, Ngc 6191, Ngc 6202, Ngc 6211, Ngc 6214, Ngc 6223, Ngc 6226, Ngc 6232, Ngc 6236, Ngc 6244, Ngc 6247, Ngc 6248, Ngc 6258, Ngc 6285, Ngc 6286, Ngc 6290, Ngc 6292, Ngc 6307, Ngc 6310, Ngc 6319, Ngc 6338, Ngc 6359, Ngc 6361, Ngc 6370, Ngc 6381, Ngc 6385, Ngc 6395, Ngc 6411, Ngc 6434, Ngc 6478, Ngc 6497, Ngc 6498, Ngc 6503, Ngc 6508, Ngc 6515, Ngc 6521, Ngc 6536, Ngc 6538, Ngc 6542, Ngc 6598, Ngc 6643, Ngc 6651, Ngc 6654, Ngc 6667, Ngc 6668, Ngc 6677, Ngc 6678, Ngc 6679, Ngc 6689, Ngc 6690, Ngc 6691, Ngc 6701, Ngc 6711, Ngc 6750, Ngc 6757, Ngc 6762, Ngc 6763, Ngc 6786, Ngc 6789, Ngc 6796, Ngc 6831, Ngc 6869. astROmania - stele si prieteni ----------------------------------- Armand Popa 13 Iul 2026 18:36 ----------------------------------- Andrei, foarte tare! Felicitari! In ritmul asta nu peste multe NGC-uri trebuie sa mergi si in emisfera sudica :) Din cei 7840 aproximativ 4000 se pot observa din emisfera noastra, dar si asa multe sunt spre orizont. Ambitios plan! Ceva asemanator am si eu in vizor. Sa vad tot ce se poate. Vorba mea, avem cel mai fain hobby! Succes si cer senin! ----------------------------------- Andrei Ionescu 14 Iul 2026 12:23 ----------------------------------- Multumesc, Armand! Intr-adevar, sunt constient ca la un moment dat va trebui sa fac macar 2-3 expeditii in emisfera sudica pentru completarea acestui proiect. Totusi, dat fiind ca latitudinea Romaniei e una medie in emisfera nordica, lucrurile sunt ceva mai optimiste dpdv al obiectelor sudice vizibile din tara noastra. Cred ca, in momentul in care tragem linie, doar vreo 1000 de bucati sunt inaccesibile latitudinii tarii noastre. Dar da, dintre cele aproximativ 6000 si ceva ramase, destul de multe vor fi jos la orizont, deci dificultatea observarii lor va fi destul de mare. Pentru acelea, fie ma deplasez in zone de munte si ma rog sa fie transparenta buna deasupra orizontului cu pricina, fie aloc expeditii in plus la latitudini sudice sau poate tot nordice, dar mai aproape de ecuator. Pana una-alta, mai am destule nordice de observat, dar da, sunt foarte multumit cu progresul. Sper sa prind cat mai multe nopti senine in tabara de anul acesta, pentru ca imi propun sa trec prin 1000 de ngc-uri noi in perioada respectiva. Ar fi chiar cireasa de pe tortul observatiilor de anul acesta. Ramane de vazut daca vor coopera vremea si organismul meu supus unei astfel de incercari obositoare :)