----------------------------------- mmarin 31 Aug 2019 22:54 Review Sky-watcher Skyliner 200 dobson ----------------------------------- După multiple încercări de a scrie un review am decis că acest instrument are nevoie de mai mult decât o seacă trecere în revistă a caracteristicilor, calităților și neajunsurilor sale; câteva îndrumări izvorâte din experiența personală ar ajuta persoanele interesate să decidă mai ușor dacă merită sau nu cheltuiala. Pentru mulți astronomi amatori Sky-Watcher Skyliner 200 pare să reprezinte compromisul ideal între preț, performanță, portabilitate și nivelul de frustrare atins în timpul utilizării totuși sunt destui cei ce subestimează părțile negative și ajung să regrete achiziția. Mai întâi mărimea: cu un diametru al bazei de 500mm și o înălțime de aproximativ 1300 ocupă doar ceva mai mult loc decât un scaun sau un ficus dar nu e la fel de decorativ. De asemenea îi lipsește prestanța unei lunete – pur și simplu te roagă să-l ascunzi în debara. Greutatea este un alt dezavantaj, cele 20 de kilograme combinate cu volumul îl fac dificil de transportat și are o tendință supărătoare de a se lovi de tocurile ușilor. Ideal ar fi să fie stocat cu tubul optic detașat de montură, cu un suport dedicat și sigur; în felul acesta poate fi transportat în două etape fără riscul de a lăsa tubul optic într-o poziție precară, invitație la accidente. Un alt aspect important: acest telescop trebuie privit mai degrabă ca un „starter kit” decât ca un produs finit; va avea nevoie de câteva ajustări ca să dea tot ce poate. Telescopul a fost livrat în două cutii de carton, una lungă conținând tubul optic și una plată și grea conținând montura, ambele arătând destul de hărtănite. În cutia tubului se află o a doua cutie, de astă dată intactă; înăuntru am găsit tubul învelit în hârtie și asigurat la capete și la mijloc cu perechi de blocuri din polistiren expandat. Unul din blocurile ce protejează capătul de jos al tubului l-am găsit spart, semn că cutia a fost trântită zdravăn la un moment dat. Când am verificat colimarea, atât oglinda principală cât și cea secundară au avut nevoie de aliniere dar nu am găsit nimic deteriorat. Două cutii mici, una conținând căutătorul cealaltă accesoriile se aflau de asemenea în cutie, între tub și peretele de carton, de asemeni manualul, o șurubelniță și o cheie hex într-o pungă de plastic, nedesfăcută nici acum. Montajul începe cu construirea monturii; părțile componente sunt bine ambalate cu separatoare decupate din panouri fagure dar un suport lateral avea un colț strivit. Cum cutia de carton nu era deteriorată în partea respectivă am concluzionat că piesa a fost scăpată din mână înainte de a fi ambalată. De această dată am considerat că ignorarea instrucțiunilor ar fi o greșeală dar am preferat să folosesc propriile scule în locul celor furnizate în pachet. Construcția nu e dificilă dar cere puțină atenție pentru că există posibilitatea de a monta panourile invers. Am pus nițică vaselină în fiecare gaură înainte de a înfileta șurubul pentru a reduce frecarea dar și pentru a ține umezeala departe; în găurile de trecere pentru șurubul ce unește postamentul cu montura și în cele pentru mânere am pus puțin ulei; niște lac sau ceară topită ar fi totuși mai potrivit. Tubul optic se așează pe „dopurile” de plastic fixate pe interiorul panourilor laterale și se asigură prin înșurubarea mânerelor. Acestea sunt diferite, unul având un rulment de presiune și permite reglarea forței necesare mișcării pe verticale a telescopului și trebuie montat pe partea cu ocularul. Focuserul este de tip Crayford, fără reglaj fin și folosește adaptoare separate pentru oculare de 2” și 1.25”; cel pentru 1.25 are și un filet T2 accesibil prin deșurubarea port ocularului. Per ansamblu nu e deosebit de impresionant, dar nu are joc și poate acomoda oculare grele chiar dacă are tendința să patineze – pe Youtube am găsit tutoriale despre cum poate fi reșlefuită calea de rulare a axului. Ceea ce NU e OK e faptul că focalizarea e extrem de dificilă la magnificații mari și că intră prea mult în interiorul tubului, mușcând din suprafața efectivă a oglinzii principale. Lacerta comercializează un kit cu două viteze pentru a rezolva prima problemă dar eu am preferat să cumpăr un focuser plat de 1.25” de la Baader care, montat în locul port ocularului a rezolvat ambele probleme la juma’ de preț. N-am așteptat să vină noaptea pentru a-l pune la muncă, mai ales că nu am deschidere spre obiecte terestre îndepărtate, am ales să aliniez căutătorul pe Luna aflată înainte de primul pătrar. Căutătorul (9x50) m-a impresionat în mod plăcut, având un câmp larg și bine corectat – mult peste cel de 6x30. Nu uitați să montați o-ringul de cauciuc înainte de a-l instala pe suport; ca bonus puteți să ajustați focalizarea după cum preferați să-l folosiți – cu sau fără ochelari. După reglarea căutătorului am început să privesc mai atent prin ocular și... Uau! Prin ocularul ieftin băgat pe gât în toate kiturile Sky-Watcher luna arăta absolut impresionant, contrastul imaginii fiind mult peste așteptări. E adevărat că ocularele „super” nu sunt chiar atât de proaste pe cât sunt creditate dar pot să jur că perechea livrată cu acest telescop e superioară celei pe care am primit-o cu comascopul S-W 114/500. Și, apropo de comă, deși e decelabilă se menține la un nivel redus pe întregul câmp al ocularelor de 1.25”, doar puțin mai mare decât aberațiile ocularelor uzuale. Un corector de comă s-ar dovedi însă util pentru oculare de 2”. De-a lungul nopților de observație mai multe probleme au început să ceară rezolvarea. Prima bătaie de cap mi-au dat-o pastilele de teflon pe care se rotește montura: odată cu scăderea temperaturii crește frecarea până la punctul în care manevrarea telescopului devine dificilă. După ce am încercat să strecor niște șaibe subțiri sub șaiba de teflon din centru pentru a reduce presiunea pe pastile, fără mare succes, am cumpărat un rulment plat „lazy Susan”. Acesta a venit uscat și nu poate fi dezasamblat ceea ce face gresarea o problemă destul de complexă. Pentru a face vaselina să ajungă la bile aceasta trebuie injectată printr-o țeavă fină și destul de lungă sau trebuie încălzită până devine lichidă și turnată în rulment, treabă complicată, dificilă și chiar periculoasă. Am decis să o iau pe scurtătură și am cumpărat vaselină la spray – rapid, curat și complet ineficient, după gresare rulmentul e la fel de zgomotos ca mai-nainte și se mișcă doar puțin mai ușor. Pentru instalare am decis să nu găuresc nimic, Lidl mi-a sărit în ajutor cu bandă dublu adezivă. După ce am măsurat cu grijă și am marcat poziția, am reușit să lipesc rulmentul cu o eroare de doar 1/2mm; a fost ceva mai greu să pun montura peste dar ținând un ochi deasupra orificiului central am reușit din prima încercare. Cu șurubul central la locul lui am testat libertatea de mișcare a ansamblului și a fost OK, în afară de o vagă tendință de a încăleca bilele când și când efortul e constant. Mi-ar fi plăcut totuși să se miște puțin mai greu; uneori mă întreb dacă niște role micuțe nu ar fi fost mai potrivite. Scăderea temperaturii ambiante agravează o altă slăbiciune a telescopului: curenții termici din interiorul tubului. Este o problemă comună tuturor newtonienelor, este practic imposibil să ai echilibru termic având un obiect masiv (oglinda) la baza unui tub deschis care are tendința să devină mai rece decât aerul ambiant dar telescopul ăsta încearcă să stabilească un record. Lucrurile par să fie agravate de vopseaua folosită de fabricant, nu m-ar mira să fie o vopsea pentru calorifere cu proprietăți radiante deosebite. Când ieșeam la observații cu newtonul de 114mm condensul apărea mai întâi pe obiectele din plastic de culoare închisă, acum primul care transpiră e tubul de tablă iar impactul pe care îl au curenții interni asupra imaginii din ocular este foarte deranjant. Lidl mi-a sărit încă odată în ajutor cu un protector de parbriz din care i-am croit frigurosului un palton. Materialul (polietilenă expandată aplicată pe o folie metalizată) are bune proprietăți termoizolante și anti radiante și, chiar dacă nu a eliminat total problema, a făcut lucrurile tolerabile. A treia problemă este controlul luminii parazite. Focuserul este montat aproape de capătul tubului astfel încât orice sursă de lumină aflată în fața telescopului ajunge să deranjeze. Un parasolar demontabil, înnegrirea tubului în partea opusă focuserului, înnegrirea marginii oglinzii secundare, toate acestea pot îmbunătăți semnificativ calitatea imaginii de la ocular. Acestea sau un loc de observații mai ferit. După ce norii atrași de instrumentul proaspăt despachetat s-au risipit am avut norocul să prind câteva nopți cu turbulență mică (deși cu lună plină) și cu transparență bună astfel încât să pot evalua calitatea optică a jucăriei. Mai întâi testul pe stea: un punct luminos la 200x, un disc mic la 450x. Primul inel de difracție complet, al doilea și al treilea întrerupte ici-colo, perfect centrate în jurul stelei. Intensitatea inelelor este neașteptat de slabă prin comparație cu luminozitatea stelei, am privit prin refractoare care arătau mai rău. Imaginile intra și extra focale sunt identice și uniform iluminate. Oglinda asta nu e semnată Zambuto dar nu cred că-s mulți cei ce pot decela diferența. Pentru că turbulența părea să crească, am ales o „dublă” ușor de localizat: dubla dublă din lira, rezolvată lejer, cu suficient spațiu între perechi ca să încapă două discuri airy. Marte a fost următoarea țintă. Deja departe de opoziție (testele au avut loc în perioada octombrie-noiembrie 2018) era suficient de sus pe cer ca să promită detalii și nu am fost dezamăgit: câteva regiuni întunecate pe suprafața planetei și cele două calote polare. Calota sudică este deconcertantă, fiind plasată departe de polul geografic și mi-a luat ceva timp să mă conving că nu-mi joacă feste ochii. Luna s-a încăpățânat să se ascundă după nori sau turbulențe în fazele cele mai propice observațiilor dar, atât cât a fost mi-a arătat suficient ca să mă conving că optica telescopului e ireproșabilă. Cel mai frumos moment a fost când,pe lună plină, am lăsat peisajul să „curgă” sub ocular. Nu mă așteptam să văd mare lucru și, pentru că strălucirea îmi ardea retina, am împins magnificația la maxim cu ocularul BCO 6mm și barlowul dedicat 2.25x. Incredibil, puzderie de craterlete au început să apară în centrul câmpului ocularului, alunecând pe sub ochi ca să dispară ceva mai încolo. Intrigat, am schimbat ocularul cu BCO 10mm și de data asta le-am văzut dar, deși dispăreau din cadru mai încet, strălucirea intensă le face mult mai greu de urmărit. Deși astfel de detalii sunt vizibile când turbulența e minimă și lumina cade pe ele pieziș, nu credeam să fie observabile cu un instrument atât de mic pe lună plină. Într-o doară, am încercat ocularele Super 10mm și 10mm asferic și... nimic. Doar detaliile pe care te poți aștepta să le vezi pe lună plină La începutul verii am prins câteva seri cu condiții bune pentru Jupiter și Saturn. Întrucât acestea sunt foarte jos pe cer am fost nevoit să cocoț telescopul pe un stelaj improvizat și nu tocmai stabil, cu toate acestea am putut să le urmăresc fără să scutur imaginea prea tare. Pata roșie și câteva festoane în benzile lui Jupiter la 200x, o bandă lata la ecuator, umbra inelului pe planetă, cea a planetei pe inel și diviziunea Cassini la 270x pentru Saturn, nimic extraordinar dar nici neașteptat: atât se poate vedea de aici. Despre aventurile cu nebuloase și galaxii... e mult de povestit și nu tocmai relevant pentru că rezultatul depinde mult de condițiile și tehnica observării dar merită notat că telescopul e suficient de mare ca să disting o tentă de culoare în M27 și M57 iar marea nebuloasă din Orion e în mod clar verde cu scăpărări de trandafiriu atunci când mișc ochiul și mult mai întinsă decât credeam că poate fi văzută pe cerul albicios dinspre sud. În concluzie, Skyliner 200p poate fi considerat o achiziție bună atâta vreme cât suntem conștienți de limitele sale și îl tratăm ca pe un proiect ATM. Altfel, sunt pe piață modele mai elaborate (și mai scumpe) care pot mulțumi pe cei nu sunt înclinați să șurubărească. Focala de 1200mm îl face să fie puțin pretențios cu ocularele dar e bine de știut că majoritatea ocularelor vândute la prețuri accesibile au o curbură a câmpului focal deranjantă pentru ochi bătrâni ca ai mei și în consecință nu oferă o imagine clară pe întregul câmp vizual. E bine să testați înainte să dați banul. ----------------------------------- Mircea Pteancu 01 Sep 2019 15:48 ----------------------------------- Aleluia ! In sfarsit ,dintre miile de posesori de dobsoniene Skywatcher de 8'' din Romanica, s-a incumetat mmarin sa scrie o recenzie.Felicitari ! Desi nu am un asemenea telescop,am citit cu mare interes acest review deoarece mi-a permis sa fac unele comparatii cu dobsonianul meu ATM ''Toleascop'' de 200mm F/6.16 ,deci cu parametrii foarte apropiati. Deoarece telescopul meu este unicat ,nu are rost sa comentez prea multe aici in privinta asemanarilor si deosebirilor tehnice. Doar cateva puncte : -aclimatizarea este o problema generala a tuturor telescoapelor si chiar si a multor accesorii optice. Nu pot fi insa de acord cu generalizarea ca ''...este practic imposibil sa ai echilibru termic...''. Aceasta este este o chestiune constructiva care , ce-i drept , este mai greu de rezolvat la un telescop cumparat ''de gata''. La un telescop ATM insa rezolvarea este facila :tubul trebuie sa fie mai mare in diametru decat oglinda cu cel putin 50 mm. -tubul culisant al focuserului nu este ''obligatoriu'' sa intre in fasciculul util : partea inutila dinspre oglinda trebuie scurtata.Nu exista o reteta universal valabila ,depinde de setul de oculare al fiecarui utilizator. -am folosit ani de zile un rulment axial ''lazy suzan'' iar concluzia mea este ca-i doar o solutie temporara.Calea de rulare se va deforma - ''amprenta'' datorita greutatii telescopului si vor apare hopuri imposibil de inlaturat. Daca reazemele functioneaza diferit la temperaturi diferite inseamna sa sunt plastic ordinar si nu teflon. Eu as sugera folosirea pernelor de teflon autentic + disc pickup ca solutie mult mai buna si definitiva decat rulmentul axial. -despre focusere : credinta care s-a format precum ca focuserele Crayford sunt nemaipomenite este rezultatul unei indelungate campanii de marketing. Parerea mea personala este ca nu sunt cu nimic mai bune decat un focuser pinion-cremaliera de calitate normala si sunt inferioare unui focuser pinion-cremaliera cu dinti inclinati. Focuserele Crayford au devenit foarte raspandite deoarece sunt usor de executat desi sunt vandute la preturile focuserelor pinion-cremaliera care necesita masini-unelte specializate deci toate avantajele merg in buzunarul producatorului. (Off-topic : e aceeasi poveste ca si comparatia sudarii cu electrod cu cea cu fir continuu : ultima il avantajeaza numai pe producator ,clientul doar pierde.Dar garagara de marketing si-a facut efectul ,in ziua de azi daca n-ai aparate de sudura cu fir continuu ,nu ai clienti.) Inca odata : acestea sunt comentariilor unui ATM-ist ,recenzia insa este foarte buna si contine sugestii concrete,felicitari si multumiri lui mmarin. Mircea ----------------------------------- valy 01 Sep 2019 23:44 ----------------------------------- Aici e o epopee nu un review :) Totusi ii lipseste ceva: o poza. ----------------------------------- 2SKY 02 Sep 2019 00:34 ----------------------------------- Daca SKYWATCHER este criticat de un incepator :) :) :) ce ar putea face acesta la Orion mult mai scump . Si la lemn nu se pune nici un fel de gresant , (numai daca esti instalator ) ... :D iar rulmentul este cu role original si nu cu bile . Nici nu am citit tot repertoriu , ca am impresia ca chiar nu am trecut pe strada asta , cu nici un SKYWATCHER al meu . Sper sa nu fie stearsa replica si consider review... pe linga . Sa te plingi ca merge prea fin montura , DAR CA SE INCALECA BILELE E MONUMENTALA . Nu este vorba de a fi bine primit ca mesajer...ci pare un pumn in gura avansatiilor . Totii avem placute , sistemul este brevetat , si nu poti tu x sa modifici presiunea cu saibe , cind piulita este speciala cu stringere controlata . ----------------------------------- valy 02 Sep 2019 00:50 ----------------------------------- In ce sens "incepator"? Are contul cu 1 an mai tarziu decat al tau de exemplu. ----------------------------------- 2SKY 02 Sep 2019 01:07 ----------------------------------- E vorba de Skywatcher si nu de cind este pe forum . Nu ai dreptul sa critici ceva cind nu ai ajuns sa il folosesti , doar pe luna si inapoi .. :) . Eu nu am adaugat nimic la sistem , decit putin ulei pe placute ca ziceam ca aia is prosti , si in final l-am sters repede , sa nu fiu eu prostul ...si am reglat perfect piulita . Si merge parca este de firma , nu gindire Romineasca . ----------------------------------- valy 02 Sep 2019 13:23 ----------------------------------- Nu e obligatoriu sa detii un minim de luni/ani ca sa faci un review, il poti considera ca e un review "la cald" desi din text deduc ca il are de cel putin un an. Oricum din experienta mea cu Skywatcher consider criticile rezonabile. Totusi esentialul mi se pare interesant si anume testul pe stea. ----------------------------------- Dbird 02 Sep 2019 15:34 ----------------------------------- Un pas superb facut si pentru iubitorii de echipamente altfel decat binocluri. Felicitari! Si asteptam cat mai multe si de la alti colegi de-ai nostri. In rubricile mele de binocluri am atras mereu atentia ca un review este parerea, experienta si impresia personala a celui care il scrie. Daca alti colegi vor sa completeze, sa adauge , sau chiar sa infirme unele din parerile autorului, este liber sa o faca, este chiar indicat. Fiecare are dretpul sa isi descrie parerile, chiar sa discutam liber pe acesta tema, continuand reviewul initial cu cat mai multe idei si argumente , indiferent daca sunt pro sau contra. Asa se naste in final un material la care cu cat contribuie mai multi, cu atat este mai corect descris echipamentul. "Domnilor jurati gheata s-a spart", sa continuam! :) ----------------------------------- mmarin 02 Sep 2019 21:03 ----------------------------------- Mulțumesc tuturor pentru feedback! @Mircea Pteancu: Observațiile dvs. sunt corecte, afirmațiile mele legate de echilibrul termic nu au fost suficient de nuanțate. Rulmentul a fost soluția rapidă și ieftină, pe cea cu discul de pick-up o cunoșteam dar nu aveam unul la îndemână. O să pun o poză cu rulmentul ca să știe omu' ce să evite. Cu focuserele Crayford nu e doar marketing, cel cu cremalieră pe care l-am avut la lunetă trebuia bibilit cel puțin odată pe săptămână - e drept că avea mai mult de furcă din cauza diagonalei; ăsta n-a mai văzut șurubelniță din ziua când am scos telescopul la stele prima dată. Pe apm-teleskop.de jucăria asta costă 295 euro; pentru 407 iepuroi au la vânzare un model brănduit Bresser, cu focuser cu cremalieră și reglaj fin și o montură mult mai deșteaptă. Eu zic că merită diferența, dar dacă banii sunt o problemă, e bine ca omul să știe care sunt problemele de care se poate lovi. @2SKY: Cred că fiecare persoană are un stil propriu de a manevra telescopul. Mie îmi place ca forța necesară pentru al pune în mișcare să fie doar puțin mai mare decât cea care permite continuarea mișcării. Deasemeni, am pretenția ca forțele pe cele două axe să fie aproximativ egale, nici prea mici nici prea mari. Nu-mi permit să comand instrumente la meșteșugari renumiți așa că sunt nevoit să adaptez ceea ce pot cumpăra... ----------------------------------- mmarin 08 Feb 2020 21:18 ----------------------------------- Joi, 6 februarie am avut cer senin și turbulență acceptabilă, așa că am făcut un experiment astro-foto. Cameră Svbony sv-305 (senzor IMX 290, 1/3”), Q-barlow 1,3x deci aprox 1,56m focală, salve de 200 cadre în timp ce peisajul „curge” prin fața camerei. Capturi cu Registax în format SER 12biți, prelucrate cu AutoStakkert!3 și RawTherapee Deși nu au fost condiții ideale, imaginile dau o idee destul de precisă despre calitatea optică a telescopului. ----------------------------------- Mircea Pteancu 09 Feb 2020 17:00 ----------------------------------- Bravo, ai un telescop strasnic,imaginile sunt incantatoare, spor la observatii ! Mircea ----------------------------------- 2SKY 09 Feb 2020 17:53 ----------------------------------- mmarin , Skywatcher este singura firma F . STABILA ! prin politica dusa , ca pret - calitate , incluzind ...materiale , dinamica , . Nimeni nu poate contrazice buletinul de calitate a marfii , care este verificata de n ori , deci este constanta , la materialele folosite . Eu am numai telescoape de la ei , dar 1sec nu am crezut ca ar putea ! fi calitate indoielnica . Un incepator nu poate estima calitatea , se face cu teste complexe , nu merge cu 1 camera de 2-3lei . Ai un telescop f bun , si nu mai fa iluzii false , ca au si altii experienta ce produce Skywatcher . Eu nu dau ce am pe alta firma , care nu prea e practic ...OMEGON ? ORION? Explore Scientific ? MEADE ? Vixen ? sint mult ramase in urma , si sint rar preferate , datorita tocmai tehnicii inapoiate , si a pretului ABERANT . ----------------------------------- mmarin 09 Feb 2020 23:56 ----------------------------------- Mulțam, Mircea Pteancu, chiar aș avea nevoie de oareșce încurajări – de 10 luni am o vreme oribilă, până și localnicii se plâng. Colac peste pupăză, aproape toate nopțile senine au fost cu lună de minim 70% sau cu turbulențe cumplite. Dar nu mă dau bătut. 2SKY, sunt de acord că brandul Sky-watcher pare să fie cea mai bună alegere, dar sunt și alți factori de luat în considerare în afara calității optice; pentru cei cu interese în alte domenii decât observațiile vizuale pot fi alte oferte mai atrăgătoare, de aceea nu am exclus din review aspectele negative. Dar te înșeli în altă privință: nu sunt un începător. Am microbul ăsta din copilărie și am construit lunete cu mulți ani înainte ca astronomia să devină un trend în „lumea bună”. Nu am experiența la ocular a lui Mircea Pteancu, MilanPiccard, Iulian90 – ca să-i numesc doar pe primii car-mi vin în minte, dar nu-mi trebuie mult ca să-mi dau seama dacă un instrument optic este bun sau junk. În nicun caz nu am nevoie de poze, pe alea le-am postat pentru că sunt foarte aproape de ceea ce se poate vedea la ocular când seeingul e bun. Am considerat că sunt informație relevantă, ăsta e de fapt singurul motiv pentru care m-am înscris pe acest forum: să ofer date folositoare celor care vor să se informeze. Și, nu în ultimul rând, camera Svbony SV305 nu e junk. Modelele 105 și 205 sunt slăbuțe dar utilizabile dar acesta e o cameră entry-level decentă. Dacă ar avea răcire ar fi chiar excelentă. Uite aici niște imagini luate cu o astfel de cameră printr-un skymax 127 de un nene care se pricepe: https://x-bit-astro-imaging.blogspot.com/2020/02/lunar-mosaic-with-version-0681-astrodmx.html ----------------------------------- Mircea Pteancu 10 Feb 2020 15:44 ----------------------------------- mmarin Multumesc pentru apreciere, din nefericire experienta multa la ocular inseamna o lunga calatorie cu Masina Timpului... :wink: Ai exprimat exact sentimentul pe care l-am avut cand am vazut fotografiile tale si anume,asa se vede Luna printr-un telescop excelent ,bine colimat si cand seeingul este bun. In Orion se vede acum un manunchi superb de stele duble/multiple : 52 Ori, 32 Ori,Eta Ori , STT 517,Sigma Ori,Zeta Ori. Te invit sa scrii despre observarea acestora - fie oricare alte observatii - la sectiunea de Observatii. Eu cred ca ai o oglinda excelenta ,da-i de lucru si te va rasplati,cer senin ,Mircea ----------------------------------- valy 10 Feb 2020 16:01 ----------------------------------- As incerca si un barlow 5x, desigur daca vremea permite, la f30 ese numa bun pentru Luna/planete, doar ca trebuie motorizat :) ----------------------------------- mmarin 12 Feb 2020 02:47 ----------------------------------- Dublele din Orion vor trebui să mai aștepte până trece furtuna Ciara, în prezent seeingul e de cca 3 arcsec, abia am putut splita Meissa. Singurul lucru bun e că a curățat cerul de praf, ieri am putut vedea nebuloasele Alcyone și Merope. @Valy: Ar fi total overkill, genul ăla de raport focal are sens doar dacă trebuie să elimini artefactele de compresie, ca Iulian 90. Telescopul are o rezoluție maximă de 0.8 - 0,7” iar camera are pixelu' de 2.85microni. În condițiile în care camera îmi dă imagini necomprimate, o focală de peste 2m e total inutilă, am numai de câștigat dacă păstrez timpul de expunere scurt și raportul semnal/zgomot mare (gain mic). ----------------------------------- Mircea Pteancu 12 Feb 2020 13:55 ----------------------------------- mmarin Sunt observator vizual ,am toata simpatia pentru cei din acelasi soi cu mine si as vrea sa fim mult mai multi. Ce voi spune aici nu este pentru ''a ma da sferic'' ci pentru incurajare. Eu zic sa nu luam drept bune 100% prognozele meteo de pe Internet. Telescopius povestea aseara despre rezolutie de 3'' dar practica a dovedit cu totul altceva. De Sambata pana Marti ,am vazut de trei ori cometa C2017 T2 si am rezolvat o gramada de stele duble, unele binisor sub 3''.Aseara la 7 Tauri de 0.76'' se vedeau discurile Airy in forma de cifra 8 la doar 154x. Din cele trei ocazii , din 8 Feb.,9 Feb. si 11 Feb.,aseara s-a vazut cel mai bine cometa desi tot Telescopius povestea despre nori 40%. Ca dovada ca nu a fost ceva subiectiv : de obicei,pentru ca sa vad bine M1 trebuie sa folosesc marire spre 80x sau 100x.Aseara M1 stralucea in ocularul LV 30mm la 41x. In privinta rezolutiei poti sa fii mai optimist,cu oglinda ta sunt convins ca vei putea cobora sub 0.7'' ,eu am ajuns la 0.66'' cand seeingul a cooperat.Si nu am dat ''de fund'' ,am de gand ca continui incercarile deoarece nu telescopul pune limita in primul rand ci atmosfera. Sa nu fiu inteles gresit , dintre toate siturile pe care le-am incercat ,Telescopius imi pare a fi cel mai bun.Dar face interpolari si afiseaza valori medii deoarece se ocupa cu ferestre mari de timp. Ori noua ,sub cerul liber si real ,ne trebuie cateva minute ca sa rezolvam o stea dubla,sa vedem o nebuloasa slaba sau o cometa,minute care pot sa difere substantial fata de ce se prognozeaza pentru ora sau noaptea respectiva. Spre sfarsit ,norii au inundat cerul. Spre Nord,cu ochiul liber, se mai vedea doar Polaris.Cautatorul RACII 9x50mm a fost capabil,prin norii subtiri , sa vada asterismul in forma de secera care conduce de la Polaris la STT 482 /HR 8702,o dubla de 3.5'' (noua pentru mine) si pe care - fara probleme- Toleascopul a rezolvat-o la 205x/Radian 6mm. ''Nevarghivap'' ! Cer senin,Mircea