----------------------------------- tavy 10 Feb 2008 13:50 radiotelescop ----------------------------------- buna ziua. am un mic hobby sa privesc si sa ascult cerul. va rog sa ma ajutati cu date despre receptia semnalelor din spatiu in modulatie de amplitudine , 80-150 khz si 20-28 mhz. as dori sa stiu daca exista surse de semnale . va multumesc. ----------------------------------- Doru Dragan 10 Feb 2008 21:21 ----------------------------------- http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=15603&highlight=radiotelescop#15603 http://www.radio-astronomy.org/ ----------------------------------- tavy 20 Feb 2008 19:30 ----------------------------------- buna seara forum. am reacordat radioreceptorul pe vlf la 47-67 khz si receptionez cateva semnale,probabil si o baliza. nu am inca antena exterioara dar o sa o montez in week-end of time. cer senin la noapte. ----------------------------------- yo9gjx 22 Feb 2008 12:32 balize ----------------------------------- zona de banda de VLF si LF e alocata balizelor maritime si orare gen WWV sau DCF77.In gama de scurte pana in 30 mhz se poate ,,auzi" Jupiter dar doar daca ai imaginatie, zona e extrem de populata radio si propagarea se face in general prin reflexii pe straturile D si E asa ca vin semnale de pe toata planeta. Pata rosie genereaza zgomot pe 408 mhz si aici merge excelent doar daca ai echipament (aici te pot sfatui si indruma, ma pricep bine, sunt radioamator de vreo 25 de ani...Hi). Pe cine intereseaza, faceti o receptie in zona voastra pe 408mhz si 1,4ghz si daca nu apar zgomote parazite se poate monta un pui de radiotelescop. ----------------------------------- yo9gjx 22 Feb 2008 12:39 Adrese ----------------------------------- Cauta la adresele urmatoare http://www.radioamator.ro/misc/asociatii.php?j=IS#tabel Spune ca ai vorbit cu YO9GJX din Campina si ei te pot indruma ----------------------------------- tavy 22 Feb 2008 17:38 o noua speranta ----------------------------------- buna ziua. multumesc foarte mult y09gjx pentru detaliile acordate benzilor in care se poate receptiona ceva. daca ma puteti ajuta cu frecventele a citorva balize din banda care mi-ar folosi la control si acord. daca imi permiteti am sa contactez curind pentru schema unui convertor pe 1,4 ghz . la revedere. ----------------------------------- cristirimer 04 Apr 2008 23:09 Radiotelescop ----------------------------------- Radiotelescopul este un aparat (mai bine zis o instalatie de receptie) care permite receptionarea semnalelor din domeniul spectral al undelor radio emise de sursele cosmice. Intrucat aceste semnale au o putere extrem de mica (densitatea puterii mai mica decat 10^-26 W/mp x Hz) sunt necesare antene orientabile cu reflector parabolic de cel putin 10 m diametru si amplificatoare de semnal mic cu zgomot propriu extrem de redus (de regula racite cu heliu lichid), altfel semnalele utile sunt inecate in zgomotul propriu al receptorului. Radioreceptorul radiotelescopului (partea electronica a instalatiei) nu este unul obisnuit pentru modulatia de amplitudine, ci mai degraba un masurator de camp de mare sensibilitate. Semnalele emise de catre radiosursele cosmice nu sunt asemanatoare celor de la emitatoarele terestre. Ele sunt in majoritatea cazurilor fie zgomote termice avand un spectru continuu cu o distributie conforma Legii lui Planck, fie radiatii de tip "sincrotron" produse de catre electronii care se deplaseaza cu viteze relativiste (mai mari decat o zecime din viteza luminii) in campuri magnetice foarte intense, la care intensitatea semnalelor scade pe masura ce frecventa creste. Doar o mica parte dintre acestea, cu intensitati extrem de mici, au o variatie pulsatorie cu perioade cuprinse intre 33 msec (pulsarul din Nebuloasa Crab) si cateva secunde, fiind emise de catre pulsari (stele neutronice in rotatie rapida) sau o densitate de putere relativ mare intr-un domeniu de frecventa foarte ingust - asa numitii "maseri cosmici", cel mai cunoscut fiind "linia de emisie a hidrogenului neutru" situata la frecventa de 1420.4 MHz. In cazul utilizarii unui radioreceptor pentru MA nu vom auzi decat un zgomot care creste cand pe directia lobului principal de directivitate al antenei se afla o sursa mai intensa. Sintagma "muzica universului" nu este decat o figura de stil. In principiu se pot construi radiotelescoape si de catre amatori, daca sunt respectate cerintele impuse la realizarea antenei, iar receptorul radio are un zgomot propriu cat mai mic. Acest lucru este posibil prin utilizarea in primele etaje de amplificare a unor tranzistoare de tip MES-FET cu GaAs (se pot obtine prin demontarea LNB-urilor de la instalatiile de receptie TV prin satelit) sau, in cel mai rau caz, a tetrodelor MOS cu siliciu (cum sunt BF981 si BF964 - pana la 200MHz sau BF966 - pana la 800-1000MHz). Radioreceptorul trebuie sa lucreze fara reglaj automat al amplificarii (sa aiba amplificare fixa dar foarte mare), sa aiba o largime de banda variabila (cativa MHz, nu 9KHz ca in cazul receptoarelor MA comerciale, in cazul receptionarii radiatiilor termice si a celor de tip sincrotron si de cca. 1-2KHz in cazul undelor de tip maser) ca si o mare stabilitate de frecventa. La iesirea acestuia, dupa detectie, se va monta fie un inregistrator grafic, fie un milivoltmetru de curent alternativ, in locul difuzorului. Aceste cerinte pot fi indeplinite cu usurinta in ziua de azi de catre radioamatorii cu experienta. Scheme se pot gasi o sumedenie pe Internet, cu ajutorul motoarelor de cautare. ----------------------------------- cristirimer 06 Apr 2008 10:27 Frecventele folosite in radioastronomie ----------------------------------- Dupa cum este cunoscut oricarui radioamator, atmosfera terestra, mai exact ionosfera, este transparenta pentru undele radio numai in domeniul situat intre 10 MHz si cca. 300 GHz. Frecventele mai mici de 10 MHz sunt reflectate, indiferent daca vin de la suprafata Pamantului sau din spatiu, iar cele mai mari de 300 GHz sunt absorbite puternic in atmosfera joasa prin fenomenul de ionizare atomica sau moleculara. Pentru buna desfasurare a activitatii radioastronomiei au fost alocate unele benzi de frecvente in care este interzis lucrul emitatoarelor terestre de orice fel. In continuare atasez cateva liste utile celor interesati de radioastronomie: Benzi de frecventa alocate radioastronomiei 13.36 - 13.41 MHz 25.55 - 25.67 MHz 37.5 - 38.25 MHz 73.0 - 74.6 MHz 79.25 - 80.25 Mhz 150.05 - 153 MHz 322.0 -328.6 MHz 406.1 - 410.0 MHz ( Faimosul 408 Mhz solar ! ) 608.0 - 614.0 MHz 1330.0 - 1400.0 MHz ( Inceputul benzii de 21 cm ) 1400.0 - 1427.0 MHz ( Banda de 21 cm ) 1610.6 - 1613.8 MHz 1660.0 - 1670.0 MHz 1718.8 - 1722.2 MHz 2655.0 - 2690.0 MHz 2690.0 - 2700.0 MHz 3260.0 - 3267.0 MHz 3332.0 - 3339.0 MHz 3345.8 - 3352.5 MHz 4800.0 - 4990.0 MHz 4990.0 - 5000.0 MHz 22.01 - 22.21 GHz 22.21 - 22.50 GHz 72.77 - 72.91 GHz 86.0 - 100.0 GHz 105.0 - 116.0 GHz 140.69 - 140.98 GHz 144.68 - 145.75 GHz 146.82 - 147.12 GHz 164.0 - 168.0 GHz 174.42 - 175.02 GHz 177.0 - 177.4 GHz 182.0 - 185.0 GHz 217.0 - 231.0 GHz 265.0 - 275.0 GHz Frecventele de emisie ale unor maseri cosmici Deuterium (DI) 327.384 MHz Hydrogen (HI) 1420.406 MHz Hydroxyl radical (OH) 1612.231 MHz Hydroxyl radical (OH) 1665.402 MHz Hydroxyl radical (OH) 1667.359 MHz Hydroxyl radical (OH) 1720.530 MHz Methyladyne (CH) 3263.794 MHz Methyladyne (CH) 3335.481 MHz Methyladyne (CH) 3349.193 MHz Formaldehyde (H2CO) 4829.660 MHz Methanol (CH2OH) 6668.518 MHz Ionized Helium Isotope (3HeII) 8665.650 Methanol (CH3OH) 12.178 GHz Formaldehyde (H2CO) 14.488 GHz Cyclopropenylidene (C3H2) 18.343 GHz Frecventele pe care pot fi urmarite cateva radiosurse cosmice Sursa Frecventa Soare zgomotos 10MHz to 10GHz Soare calm 151MHz to 10GHz Luna 1420MHz to 10GHz Jupiter 20.4MHz Cassiopeia A 151MHz to 10GHz Cygnus A 151MHz to 10GHz Calea Lactee 10MHz to 1420MHz Linia hidrogenului galactic 1420.4MHz Taurus A (Nebuloasa Crab) 151MHz to 10Ghz Virgo A (M87) 151MHz to 1420MHz M31 (Galaxia din Andromeda) 1350MHz to 1420MHz 3C 273, 3C 295 (Quasari) 1350MHz to 1420MHz Situatia zgomotului in cateva benzi de frecventa mai des utilizate 21.85 - 21.87 MHz = VN 150 - 152 MHz = VN 406 - 410 MHz = C/N 608 - 610 MHz = C/N 1350 - 1427 MHz = C 1660 - 1670 MHz = C 2.67 - 2.70 GHz = C 4.95 - 5.00 GHz = C 10.6 - 10.7 GHz = C (Interference State: VN = Very Noisy, N = Noisy, C = Clean) Mai trebuie sa precizez faptul ca frecventele semnalelor receptionate (in cazul radiatiilor de tip maser, care sunt foarte precise) pot diferi fata de cele cu care pleaca de la sursa, in functie de viteza relativa a sursei fata de observator, urmare a cunoscutului efect Doppler - Fizeau. [/b] ----------------------------------- Andi 09 Mar 2010 22:29 ----------------------------------- Vremea asta urâcioasă te îndeamnă la "altelele"! Pentru cine are doar fereastra și balconul, ca locuri de observație, cum le am eu pe amândouă, am dat peste un radiotelescop pe măsură! Cred că se poate trece peste bariera de limbă, pozele fiind explicite. Dacă nu se îndreaptă vremea, dau "tronica" jos din pod! ----------------------------------- Doru Dragan 10 Mar 2010 21:42 ----------------------------------- Da Doamne :) Doara incepe sa se miste ceva si in directia asta :D ----------------------------------- Dan Vasiliu 11 Mar 2010 13:09 ----------------------------------- Pe site-ul http://www.aavso.org/observing/programs/solar/sid.shtml sunt instructiuni pentru contructia unui radiotelescop pentru observatii solare. Mai multe detali pe site. Dat fiind vremea urata si pasiunea mea pentru Soare am inceput constructia unui astfel de dispozitiv. Sper sa-mi iasa. ----------------------------------- zoth 14 Mar 2010 20:15 ----------------------------------- Dan, sa ne tii la curent cu evolutia lucrarilor, dupa cum ai putut observa sunt mai multi pasionati pe aici in ce priveste urmarirea activitatii soarelui. ----------------------------------- Dan Vasiliu 14 Mar 2010 20:36 ----------------------------------- Cel mai greu a fost cu procurarea sarmei. Pentru proiect imi trebuie cam 350 m. Nu se vinde decat la rola (la Kg) si are mult mai mult decat 400 m. Am cumparat o rola de sarma de cupru emailata de 0,3 mm pe care am dat ... 500 lei. Da da acuma pot sa fac o gramada de antene. Cine stie ... ? Prima mea antena magnetica (asa cica se cheama) o sa incerc sa o construiesc saptamana asta. Am gasit si un programel care calculeaza astfel de antene ca sa nu ma iau strict dupa ce au facut altii. Pentru VLF receiver am gasit chestia asta: http://freenet-homepage.de/dl4yhf/speclab/vlf_rcvr.htm#filter_ctrl Oricum la iesirea din antena trebuie sa folossc un condensator variabil sau o cutie cu diferiti condensatori pentru a face antena sa intre in rezonanta cu lungimea de unda pe care doresc sa o studiez. Sper sa iasa ceva. ----------------------------------- Dan Vasiliu 14 Mar 2010 22:47 ----------------------------------- Programelul pentru calculul antenei (RJELOOP3) aici: http://www.we0h.us/page3.html#S301%22 Softul pentru receptie si prelucrare (Spectrum Lab) aici: http://spectrum-lab.software.informer.com/ ----------------------------------- Doru Dragan 15 Mar 2010 09:14 ----------------------------------- O sursa foarte buna de inspiratie in acest domeniu: http://solar-center.stanford.edu/SID/ ----------------------------------- Erwin 15 Mar 2010 11:58 ----------------------------------- Acest tip de radiotelescop mi se pare la îndemâna, întrebarea este dacă e necesar a fi orientat permanent către Soare cu o montură ecuatorială motorizată? Cu un astfel de radiotelescop se pot "prinde" și alte radiosurse? Am putea face un fel de interferometru folosind mai multe observatoare identice amplasate în diferitele colțuri ale țării? Conectate la un server pe net? Tocmai am citit despre LOFAR, un proiect foarte interesant, nu necesită antene parabolice ci o matrice de antene dipol (foarte simple) împrăștiate pe o suprafață, conectate toate la un super-computer care colectează informațiile și le asamblează într-o imagine a cerului. Receptoarele sunt simple, totul ține de tehnologia IT de achiziție și prelucrare a informației. Poziția unei radiosurse se obține prin analiza diferențelor de fază a semnalului care cade pe antene diferite. http://en.wikipedia.org/wiki/LOFAR ----------------------------------- Dan Vasiliu 15 Mar 2010 12:06 ----------------------------------- Manualul SID Monitor de la Stanford Center este in atentia mea in paralel cu constructia dispozitivelor necesare. ----------------------------------- cris 15 Mar 2010 12:29 ----------------------------------- Am putea face un fel de interferometru folosind mai multe observatoare identice amplasate în diferitele colțuri ale țării? Interferometria necesita sincronizare la nivel de nanosecunde lucru ce internetul nu il ofera. ----------------------------------- Dan Vasiliu 15 Mar 2010 13:03 ----------------------------------- Ref. orientare antena - semnalul cel mai puternic este receptat atunci cand antena est orientata paralel cu directia de propagarea undelor. Nu rebuie o montura EQ. Antena poate fi montata pe un suport orizontal prevazut cu o orologerie simpla pentru a asigura receptia optima pe parcurul zilei. ----------------------------------- Doru Dragan 15 Mar 2010 14:31 ----------------------------------- Receptoarele SID (Sudden Ionosferic Disturbances) nu se bazeaza pe receptia directa a emisiilor Soarelui ci pe o receptie indirecta a efectelor Soarelui asupra ionosferei. In urma acestor efecte, propagarea unor semnale VLF (very low frecvency) se modifica. Semnalele VLF sunt semnale (militare) utilizate (in special) pentru comunicarea cu submarine. Nu va fie frica, nu veti pricepe nimic comunicatiile de acest tip fiind criptate :) Ceea ce se utilizeaza este doar variatia propagarii semnalului. ----------------------------------- Andi 15 Mar 2010 14:39 ----------------------------------- Îmi cer scuze pentru cele două pagini postate mai sus. La o analiză atentă am găsit neconcordanțe: - pe desen dipolul este paralel cu ecranul, iar în fotografie este perpendicular pe ecran - pe schemă există nodul cu C2, C3, R1, R2, VT1(S) iar pe cablaj primele două sunt izolate de restul - pe schemă C8 și R10 sunt poziționate corect, iar pe cablaj sunt inversate și înseriate rău. Concluzia: mergem pe surse vest! ----------------------------------- Dan Vasiliu 15 Mar 2010 14:42 ----------------------------------- Ai dreptate Doru. Am spus prostii. :oops: Daca cineva vede neconcordante (nu sunt un as al electronicii) va rog sa le semnalati si sa le corectam. Multumesc Andi. ----------------------------------- Andi 16 Mar 2010 00:42 ----------------------------------- Am dat peste adresa unde se vorbește despre radiotelescopul portabil (de balcon sau de fereastră)! www.ukaranet.org.uk/ ----------------------------------- Dan Vasiliu 16 Mar 2010 20:31 ----------------------------------- Am terminat de confectionat antena. In curand vin cu poze. Antena mea are latura de 630 mm si 150 spire din sarma de cupru emailata de 0,3 mm. Conform calculului are urmatoarele caracteristici (am tradus din engleza - sper ca bine). Nu radeti daca scriu prostii! : - inductanta: 35041,9 micro-henrys - reactanta inductiva: 5284 ohms - pierderea de rezistenta pe spira HF: 118,29 ohms - frecventa de rezonanta proprie: 0,3 MHz - senzitivitatea receptiei: 104 decibel sub 1/4 lungime vertical - impedanta vazuta in jurul buclei: 236,1 K-ohms, cand intra in rezonanta Am folosit 378 m de sarma. Nu sunt specialist in domeniu. Daca cineva poate sa "traduca" ce am realizat as fi recunoscator. Tot din calcule (programelul minune) reiese ca pentru a intra in rezonanta la frecvente intre 15 KHz - 40 KHz trebuie sa adaug condensatori intre 3213 pF - 452 pF Sper sa iasa ceva :roll: ----------------------------------- Dan Vasiliu 16 Mar 2010 20:44 ----------------------------------- Am si o lista de surse VLF. Sper sa prind pe aici ceva reflectat de ionosfera. VERY LOW FREQUENCY (VLF) RADIO STATIONS Station Station Frequency Radiated Site ID (kHz) Power(kW) U.S. Navy Cutler, ME NAA 24.0 1000 Jim Creek, WA NLK 24.8 250 Lualualei, HI NPM 21.4 566 LaMoure, ND NML 25.2 500 Aquada, Puerto Rico NAU 40.8 100 Keflavik, Iceland NRK 37.5 100 Australia Harold E. Holt, NWC 19.8 1000 Federal Republic of Germany Rhauderfehn - 18.5 500 Burlage DHO 23.4 - France Rosnay HWU 15.1 400 St. Assie FTA 16.8 23 LeBlanc HWU 18.3 - Iceland Keflavic TFK 37.5 - Italy Tavolara ICV 20.27 43 Norway Noviken JXN 16.4 45 Russia Arkhanghelsk UGE 19.7 150 input Batumi UVA 14.6 100 input Kaliningrad UGKZ 30.3 100 input Matotchkinchar UFQE 18.1 100 input Vladivostok UIK 15.0 100 input Turkey Bafa TBB 26.7 - United Kingdom Anthorn GQD 19.6 500 London GYA 21.37 120 All information courtesy of Bill Hopkins, Technical Representative for Pacific-Sierra Research Corp. Updated by Michael Hill Last updated: 02/22/05 Nu ma prind ce inseamna 100 input sau 150 input la rusi. Restul, acolo unde scrie este puterea semnalului. Trebuie sa inteleg ca cele cu putere mare sunt cele mai bune? Are importanta distanta unde sunt amplasate? Directia de orientare a antenei spre statie o gasesc eu. ----------------------------------- Erwin 16 Mar 2010 22:58 ----------------------------------- din câte știu, undele lungi se propagă prin reflexii multiple pe ionosferă, dar puterea de emisie necesară este (foarte) mare, așa că e mai probabil să prinzi stațiile mai apropiate și mai puternice. ----------------------------------- Dan Vasiliu 16 Mar 2010 23:52 ----------------------------------- Logic Erwin. Asa m-am gandit si eu. Tare bine ar fi daca si-ar da cu parerea si un specialist radioamator sau ... ANDI ajutor! Navigand pe net am vazut atatea aplicatii pentru radioastronomii amatori incat subiectul a inceput sa ma incite la maxim. Totul este functie de buget. Americanii au un talent sa minimizeze costurile ... incredibil. Oricum aplicatii si proiecte sunt cu gramada! :idea: Numai idei sa ai si ... pasiune. ----------------------------------- Erwin 17 Mar 2010 01:36 ----------------------------------- Sunt câțiva radioamatori chiar aici pe forum, însă nu postează prea des, poate sunt interesați... Eu am fost în liceu înscris la radioclub, dar din lipsă de timp a trebuit să renunț. Mai am și acum prin pod un receptor US-P (unde scurte, tuburi cu vid metalice). Poate că merită resuscitat, ca piesă de muzeu... :) ----------------------------------- Doru Dragan 17 Mar 2010 08:34 ----------------------------------- La un moment dat am cautat si eu sarma de cupru sa-mi fac o antena VLF :) Dane, parca ziceai ca ai cumparat si ti-a ramas. Cata? :? Iti mai trebuie? :roll: Ai putea s-o pui pe posta? :shock: ----------------------------------- Dan Vasiliu 17 Mar 2010 10:48 ----------------------------------- Sarma de 0,3 mm am destula. Nu am gasit decat la rola intreaga. Am facut antena mea unde am folosit 378 m si nici nu se observa ca am luat din rola. Sa vad cum gasesc o posibilitate sa bobinez pe ceva fara sa se incurce. Cam cati metri iti trebuie? ----------------------------------- Andi 17 Mar 2010 11:43 ----------------------------------- Logic Erwin. Asa m-am gandit si eu. Tare bine ar fi daca si-ar da cu parerea si un specialist radioamator sau ... ANDI ajutor! Navigand pe net am vazut atatea aplicatii pentru radioastronomii amatori incat subiectul a inceput sa ma incite la maxim. Totul este functie de buget. Americanii au un talent sa minimizeze costurile ... incredibil. Oricum aplicatii si proiecte sunt cu gramada! :idea: Numai idei sa ai si ... pasiune. Dă-i'nainte cu putere! :D Am calculat și eu inductanța bobinei cu calculatorul de la adresa http://emclab.mst.edu/inductance și a ieșit 85,83mH. Am folosit datele pe care le-ai postat mai sus. Mai verific pe seară. ----------------------------------- Dan Vasiliu 17 Mar 2010 18:08 ----------------------------------- Depinde cat a considerat permeabilitatea relativa a mediului. La aer ar trebui sa fie 1. Daca consideram valoarea ceva intre 0,6-0,7 iese ca la mine. ----------------------------------- Andi 17 Mar 2010 21:17 ----------------------------------- Cu tot respectul, dar nu știu să existe materiale diamagnetice cu permeabilitatea magnetică relativă 0,6 - 0,7. ----------------------------------- Dan Vasiliu 17 Mar 2010 22:12 ----------------------------------- Am spus ca nu stapanesc domeniul. Acum incerc sa ma dumiresc. Am mai facut asa ceva de mult in scoala ganerala la cercul de electronica si atunci nu am ajuns la asemenea amanunte. ----------------------------------- Dan Vasiliu 10 Apr 2010 22:02 ----------------------------------- Intrebare: Ce se intampla daca peste antena mea magnetica cu 150 spire mai bobinez una cu 20 spire? Sunt influentate una de alta? Cum? La un moment dat am citit pe site-ul unui radioastronom amator ca a cuplat antena lui VLF de amplificator "prin inductie" folosind acest procedeu. Multumesc anticipat pentru orice indrumare. Daca am spus prostii ... aveti mila :oops: ----------------------------------- Dan Vasiliu 10 Apr 2010 22:02 ----------------------------------- Intrebare: Ce se intampla daca peste antena mea magnetica cu 150 spire mai bobinez una cu 20 spire? Sunt influentate una de alta? Cum? La un moment dat am citit pe site-ul unui radioastronom amator ca a cuplat antena lui VLF de amplificator "prin inductie" folosind acest procedeu. Multumesc anticipat pentru orice indrumare. Daca am spus prostii ... aveti mila :oops: ----------------------------------- Erwin 10 Apr 2010 22:21 ----------------------------------- depinde în ce circuit legi a doua bobină, oricum se schimbă inductanța și implicit frecvența de acord a circuitului oscilant. ----------------------------------- Dan Vasiliu 29 Apr 2010 22:38 ----------------------------------- Am terminat de construit ciruitul receptorului VLF dupa schita de la AAVSO. Este un GYRATOR 2. O sa folosesc un recorder de la VELLEMAN. Este un kit pentru o interfata intre receptor si calculator (softul inclus) prin port USB. Am testat antena si se pare ca rezonanta apare in zona de 13 KH. Vin in curand cu detalii. ----------------------------------- Dan Vasiliu 29 Apr 2010 22:56 ----------------------------------- Am consultat o lista de frecvente. Cele mai apropiate sunt: 12,64 KHz - RSDN_2 si 14,88 KHz - RSDN_3 ambele din Rusia. Oricum o sa construiesc si un selector cu care sa reglez frecventa de receptie a antenei. ----------------------------------- cristirimer 23 Mai 2010 01:35 ----------------------------------- Receptia semnalelor de frecventa foarte joasa (VLF) ofera doar informatii asupra nivelului de ionizare a ionosferei, indirect asupra activitatii solare, insa numai dupa o prelucrare foarte laborioasa a rezultatelor masuratorilor practice, in mare parte inaccesibila amatorilor din Romania. Este o munca similara intrucatva aceleia de identificare a pozitiei unei planete necunoscute prin studierea perturbatiilor induse de aceasta in miscarea celorlalte planete, cunoscute. Evident ca studierea radiosurselor extrasolare prin aceasta metoda este imposibila. Pentru acestea singura cale este aceea a studierii radiatiilor care ne parvin direct de la ele. In postul din 9 mar. 2010 Andi ataseaza schema unui asa-zis radiotelescop pentru semnalele emise de Jupiter, aparuta in revista Radio din Rusia. Schema, intr-adevar foarte simpla, pe placul majoritatii amatorilor, consta intr-un radioreceptor cu superreactie pentru banda de 18 - 22 MHz, procedeu abandonat de radioamatori cu multi ani in urma din cauza multiplelor dezavantaje (intre care zgomotul intern foarte ridicat, radiatia parazita spre antena si instabilitatea in functionare). Daca as fi mai rautacios as spune ca acesta este un "montaj PD-1A" (adica montaj pacaleala de 1 aprilie!) :lol: Tot Andi posteaza si pe 1 feb. 2010 la sectiunea Diverse o adevarata arhiva cu articole aparute in revista Tehnium (sincere felicitari!). Intre ele este si proiectul unui radiotelescop, semnat de N. Turtureanu. Acesta, destinat functionarii pe frecventa de 110 MHz, foloseste un radioreceptor comercial prevazut cu gama de unde ultrascurte (FM) caruia i se aduc unele mici modificari si adaugiri (antena Yagi si amplificatorul de antena, de banda larga). Nu este totusi o abordare eleganta, semnalele din radioastronomie sunt cu modulatie de amplitudine, nu de frecventa, dar este un bun punct de plecare dupa care se poate dezvolta propriul proiect. Personal sunt de parere ca este bine sa se foloseasca un radioreceptor de fabricatie industriala, de preferinta unul profesional nu din cele comerciale, care sa aiba o sensibilitate cat mai mare si sa lucreze cu modulatie de amplitudine. Pentru cei interesati de acest domeniu, pe site-ul www.lccom.ro se gasesc astfel de aparate. Cel mai potrivit ar fi receptorul VR-5000 produs de firma Yaesu - Japonia, care acopera banda de frecvente de la 100 KHz pana la 2,6 GHz (este de fapt un scaner radio - receptor cu acoperire continua intr-o banda foarte larga de frecvente), desi pretul (2500 lei = 500 euro + TVA) poate pare cam ridicat, dar merita. In privinta antenelor foarte utila este cartea ANTENE - autor Eberhard Spindler, tradusa si la noi in 1983 la Ed. Tehnica, in care sunt date detalii despre construirea antenelor cu reflector parabolic si a sistemelor de antene, cu 2, 4, sau mai multe antene Yagi. ----------------------------------- Gabriel_uno 14 Feb 2012 23:14 ----------------------------------- http://www.sdradio.eu/spectran.html Si e free :D http://img708.imageshack.us/img708/2870/spectran.jpg Uploaded with [URL=http://imageshack.us]ImageShack.us