----------------------------------- iulian90 29 Dec 2020 19:57 Teste astrofotografie DSO ----------------------------------- Bună seara tuturor. :) Recent am primit o camera Meade DSI, de la colegul de forum @GunDALF : https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=202109#202109 iar aseară am avut ocazia de a o testa la stele si obiecte de cer profund, prin reflectorul de 114/900mm. Mi-a luat ceva până ce m-am familiarizat cu softul de captură al camerei, AutoStar Envisage, care este diferit față de SharpCap. Camera este bună la astrofoto DSO, face poze aproape fără zgomot, datorită softului care face stacking in timpul achiziției imaginilor si sustrage si cadrele dark,care însă trebuiesc făcute înainte de începerea sesiunii de fotografiere din ce am observat. Foarte interesant softul, care la inceperea achiziției cadrelor dark, afișează un mesaj în care cere să acoperi telescopul cu un capac, apoi să confirm dând click pe OK, iar după achiziția cadrelor dark, afișează un mesaj în care cere înlăturarea capacului si să confirm, numai după aceea pot începe achiziția de cadre light. Când softul face cadrele dark, face mai multe serii, cu expuneri diferite, ce pot fi setate din soft. Am făcut poze la nebuloasa M 42 din Orion, la roiul deschis M 36 din Auriga și la galaxia M 82 din Ursa major. Am făcut și o comparație cu camera foto Canon 450D, pe nebuloasa M 42 și camera Meade oferă o imagine mai bună, mai clară ,decât camera Canon, în pofida rezoluției mult mai mici. Oricum , mai am de învățat cum se utilizează acest soft, sunt abia la început. Dar după aceea,când o să obișnuiesc cu camera Meade si softul ei de captură, o să scot imagini frumoase cu această cameră. ----------------------------------- GunDALF 29 Dec 2020 21:06 ----------------------------------- Bravo, e bine ca ai inceput s-o chinui. Fa-ti o masca de focus, iti va fi foarte utila. [url=https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=198383#198383]Macar asa ceva, ca face toti banii. :wink: Si e floare la ureche de facut. ----------------------------------- Erwin 30 Dec 2020 09:56 ----------------------------------- Faină treabă! Acum ai de lucru și la prelucrări, să înveți alte tehnologii, sunt mult diferite față de fotografiile planetare. Cred că și seeing-ul a fost prost, de-aia nu ți-a ieșit bine focalizarea. ----------------------------------- iulian90 30 Dec 2020 20:40 ----------------------------------- Aseară am avut iar ocazia de a folosi camera Meade DSI în teste de astrofotografie DSO, cerul fiind senin, însă cu Luna Plină, care polua din plin cerul. :) Am început să înțeleg mai bine cum trebuie folosit softul Envisage, cum se setează expunerea, gain-ul, contrastul. Din ce am văzut, dacă bifez în soft căsuța Auto exp, softul reglează automat expunerea, în funcție de luminozitatea cerului. Mai are si opțiunea "Auto contrast", dar nu este prea indicat pentru achiziția de cadre, deoarece la procesare in Deep Sky Stacker mai mult inrăutășeste imaginea. Contrastul , curba de luminozitate ,histograma,saturația de culoare, pot fi reglate poststacking, in Photoshop. Sliderele acelea ,negru si alb,de sub fereastra cu histograma, din stânga ferestrei softului Envisage, am observat că cel mai bine este ca sliderul negru să fie tras in stânga de tot, iar cel alb de sub el, tras în dreapta de tot, astfel încât histograma să fie cât mai liniară, numai așa imaginea este redată corect. Sliderul "Gain" poate fi lasat la 100, căci camera are un zgomot foarte redus, mai redus decât camera Canon 450D la ISO 800. Sliderul "Offset" este bine să fie lăsat la 50, dar poate fi reglat mai puțin dacă fundalul cerului este mai luminos. Softul calibrează automat fiecare cadru light cu cadrele dark, trase înainte de fiecare sesiune astrofoto, dar le si stackează, însă acest lucru poate duce la imagini multiple ale stelelor din imagine dacă montura nu este bine pusă în pol sau dacă nu urmărește bine ținta, fiindcă softul stackează cadrele dar nu le și aliniază , așa că eu am bifat căsuta "Single Shoot" din fereastra "Save Options" și softul face numai câte un cadru, fără să le mai stackeze, acest proces am preferat să-l fac in Deep Sky Stacker. Stelele mai difuze din cadre nu sunt așa numai din cauza focusării sau a seeing-ului prost, ci și din cauză că în soft era bifată opțiunea "Soft Algoritm" din fereastra "Color" ,care face detaliile din imagine mai soft, mai difuze și am observat lucrul acesta abia la sfârșitul sesiunii, pe la miezul noptii. Am bifat "Sharp Algoritm" și am făcut o poză de test și stelele apar mai clar, însă nu am mai continuat sa fac cadre ,fiindcă era târziu. Pentru focusare am o mască Bahtinov, din carton negru A4, lipită pe suport din textolit, prevăzut cu două șuruburi pentru sprijin pe telescop, așa cum se poate vedea în ultima imagine de mai jos. Oricum,o să mai am eu ocazii să mai fac teste și să mă obisnuiesc cu camera Meade si softul Envisage. :) Aseară am făcut o serie de 28 cadre cu expunere de 30s la nebuloasa M 42 din Orion,și câte 20 cadre de 15s la roiul deschis M 103 din Cassiopeia și la o parte din Roiul Dublu din Perseu. Cadrele le-am stackat in DSS, împreună cu câte 10 cadre dark, pentru expunerea de 30 s si 15 s. Imaginile au ieșit mult mai faine decât cele de alaltăieri, fiindcă le-am prelucrat în DSS si apoi în Photoshop, așa cum făceam cu cadrele făcute cu camera foto Canon 450D. :) ----------------------------------- Erwin 31 Dec 2020 09:21 ----------------------------------- Despre asta ziceam! :) Nu ai putea să faci imaginile DSO cu telescopul de 150mm? Apertura mai mare ți-ar aduce mult mai multă lumină pe senzor. E prea greu pentru montură? ----------------------------------- iulian90 31 Dec 2020 19:00 ----------------------------------- Nu, dimpotrivă, reflectorul de 150mm este chiar mai usor decât cel de 114mm, având cam 3,5 kg, față de 4 kg cât are telescopul de 114mm. :) Dar problema este alta: reflectorul de 150mm are un raport focal de f/9,3, față de f/7,9 cât are telescopul de 114mm, deci, în ciuda aperturii mai mari, telescopul de 150mm va da o imagine mai întunecată decât telescopul de 114mm. În plus, telescopul de 150mm are o focală de 1400mm , care este prea mare pentru astrofoto la expuneri lungi. Ar trebui musai ghidaj la această focală, mai ales la expuneri de peste 30s. Chiar și focala de 900mm a telescopului de 114mm sau a lunetei de 80mm mi se pare cam mare pentru domeniul acesta astrofoto DSO. De aceea, cu ceva timp în urmă am montat la luneta de 80/900, în tubul portocular, un obiectiv de binoclu de 50mm diametru si focala de 200mm, pe post reducător de focală, care reduce la jumatate focala lunetei, adică la 450mm, micșorând astfel raportul focal de la f/11 la f/5,6 si crescând luminozitatea lunetei. Montarea obiectivului este numai provizorie, luneta fiind nemodificată, doar am desfiletat bucșa cu șuruburile de prindere pentru diagonala sau oculare, am introdus apoi obiectivul de binoclu, montat într-un tub din carton negru, care a intrat la fix in interiorul tubului port ocular, apoi am înfiletat la loc bucșa. Inițial folosisem camera Canon 450D pe luneta de 80mm în această configurație, dar camera având senzorul mare, stelele din colțurile cadrului apăreau cam neclare datorită unei mici curburi a câmpului, produsă de obiectivul de binoclu. Însă de când am camera Meade, care are un senzor mic, nu mai apare această problemă. Aseară am făcut iar alte capturi cu camera Meade la nebuloasa M42, dar prin luneta de 80mm, cu reducătorul de focală și cu filtrul UHC montat pe camera Meade. Imaginea nebuloasei mai mică decât in reflector, era mai luminoasă chiar și la expunerea de 15 s. Am făcut 54 cadre de 30s la M 42, toate calibrate cu cadre dark ,făcute înainte de a începe să fac cadrele light. Azi am procesat in DSS cadrele și imaginea a ieșit și mai faină decât imaginile anterioare. :) Am dat de un articol pe forumul Cloudy Nights în care am aflat alte lucruri interesante despre camera Meade și softul Envisage. https://www.cloudynights.com/articles/cat/cn-reports/astrophotography-reports/cn-report-meade-dsi-pro-r1302 De exemplu, am aflat ce trebuie să bifez, ca softul să nu mai combine imaginile și să le salveze așa cum sunt, pentru procesări ulterioare in DSS: trebuie să bifez in Save Options opțiunea Save all uncombined images și softul nu va mai combina sau stacka imaginile. Deasemenea, in acel articol am mai aflat că cadrele dark făcute de softul Envisage nu sunt prea indicate pentru calibrarea cadrelor light, ci se recomadă mai degrabă ca cadrele dark să fie făcute în aceeași maineră ca și cadrele light (dar cu capacul pus pe telescop) și salvate în același fel, apoi folosite în DSS pentru stacking. :) Încet-încet mă obișnuiec eu cu softul Envisage, seri senine să mai fie. :) PS. Ultima imagine de jos este redată aiurea ,nu știu de ce. Trebuie dat clic pe ea pentru a putea fi văzută corect. ----------------------------------- GunDALF 31 Dec 2020 19:15 ----------------------------------- Hai, ca parca esti mai in focus. :wink: Ai de joaca serios acum... La M42 fa seturi de capturi la timpi diferiti de expunere pentru partea mai difuza si cea mai luminoasa (Trapezul). Prelucreaza apoi fotografiile cu softul care vrei (DSS), apoi fotografiile finale obtinute dupa stack foloseste-le pentru a obtine o fotografie HDR. Nu mai stiu daca Envisage are planificarea achizitiilor, dar ar fi mai usor daca ar avea. In plus, cand vei da de obiecte mai extinse, poti face cadre multiple pe care sa le lipesti ca pe o panorama. Dar va trebui sa retii setarile de expunere, ca sa nu-ti iasa diferite. ----------------------------------- iulian90 31 Dec 2020 19:58 ----------------------------------- Da, la nebuloasa M42 va trebui să fac două sau trei seturi de cadre cu expuneri diferite. Doecamdată a fost doar pentru test acea imagine de mai sus facută din 54 cadre. La fel trebuie procedat și la galaxia Andromeda, acolo diferenta între nucleul foarte luminos și brațele care sunt foarte slab lumionoase, este foarte mare si trebuie să fac 3-4 seturi (sau mai multe) de cadre cu expuneri care să pornească de la câteva secunde pentru zona centrală, până la 2-4 minute pentru zona periferică. :wink: La nebuloase mai extinse deocamdată voi folosi camera Canon 450D ,care are un senzor mare si cu care obțin câmpuri mai largi. Dar pe măsură ce devin mai experimentat, o să fac capturi la nebuloase extinse și cu camera Meade și apoi să le lipesc intr-un mozaic, așa cum fac în prezent în cazul Lunii cu camera Neximage sau Philips Toucam. :) ----------------------------------- iulian90 01 Ian 2021 12:10 ----------------------------------- La mulți ani și un An Nou cu cer senin tuturor. :D Am venit de Anul Nou cu o nouă procesare mai bună a imaginii nebuloasa M 42 din Orion ,cea facută prin reflectorul de 114mm, din seara de 29 decembrie, care mi se pare mai detaliată, dar care nu o prelucrasem eu cum trebuie. :) Aseară a fost înnorat și a plouat la Brăila, așa că nu am mai avut ocazia să mai ies cu camera Meade si telescopul la stele. Dar poate în seara asta o fi senin. :) ----------------------------------- Erwin 02 Ian 2021 10:43 ----------------------------------- Felicitări pentru ideea de a utiliza un obiectiv de binoclu pe post de reducător de focală! Totuși imaginile cu M42 au stelele prea mari. Din câte știu există softuri care știu să reducă dimensiunea stelelor care apare din supraexpunere, chiar dacă focusarea a fost precisă la captură. Prea multă lumină pe senzor duce la saturarea pixelilor și influențarea celor din jur. Poate un timp de expunere mai scurt și mai multe cadre stackate ar reduce acest efect, nu știu. La mulți ani cu sănătate și cer senin! ----------------------------------- iulian90 03 Ian 2021 11:30 ----------------------------------- Multumesc pentru felicitari. :) Desigur, exista modalitati de a reduce dimenisunea stelelor. Se poate face chiar in Photoshop, unde sunt doua modalitati : fie prin intermediul unui un plugin special , numit Star Reduction ,daca imi aduc bine aminte, dar care nu il are versiunea mea de Photoshop, fie o metoda putin mai complexa dar care nu presupune existenta unui plugin de genul Star Reduction sau similar in Photoshop. Deocamdata imaginile de mai sus au fost mai mult de test, ca sa vad cat de buna e camera Meade si sa imi perfectionez modul de prelucrare. Din ce am vazut, camera Meade este mai buna decat camera foto Canon, avand un zgomot de citire aproape neglijabil si zgomot dark redus. In serile de 1 si 2 ianuarie am mai facut capturi la numeroase obiecte DSO , insa nu am avut timp sa le prelucrez. Dar in zilele urmatoare daca am timp sa le prelucrez, o sa mai prezint imagini cu aceste obiecte DSO. :) ----------------------------------- iulian90 05 Ian 2021 17:25 ----------------------------------- Bună ziua tuturor. :) Zilele astea am avut mult de lucru cu prelucrările capturilor de pe 1 și 2 ianuarie 2021, mai ales că au fost salvate sub formă de fișiere fits, care sunt cele mai indicate pentru a beneficia de întregul potențial al camerei Meade, iar aceste fișiere sunt salvate în format LRGB, adică pentru fiecare cadru light, sunt salvate câte 4 fișiere fits, câte unul pentru fiecare canal, fiecare conținând câte o imagine monocromatică a obiectului ceresc și sunt de 4 ori mai multe de prelucrat pentru același obiect. De nevoie am învățat și tehnica de procesare LRGB în Photoshop ,dar am prins repede, nu e complicat deloc. Dar merită pe deplin efortul, fiindcă calitatea imaginilor finale este mult mai bună decât daca aș fi prelucrat fișiere tiff. :) Diferența se vede mai ales în cazul nebuloasei M 42, la care am mai făcut capturi și pe 1 ianuarie, dar în format fits-LRGB. Deci camera Meade este foarte bună pentru astrofotografia DSO, mai bună și decât camera foto Canon 450D. Sunt foarte mulțumit de cameră. :) Acum singura problemă care a mai rămas este montura, a cărei erori periodice de tracking este cât se poate de evidentă la focala de 900mm a telescopului de 114mm, uneori și la focala de 450mm a lunetei de 80mm cu reducătorul de focală și sigur necesită ghidaj. La unele ținte, aproape jumatate din cadre mi-au ieșit cu stele alungite și a trebuit să le elimin la procesare. Deci trebuie să motorizez montura și pe axa DEC și să fac adaptarea circuitului de comandă pentru ghidaj. Săptămâna viitoare o să ma ocup și de acest aspect. Obiectele fotografiate au fost: Roiurile deschise M 35 si NGC 2158, nebuloasa planetară NGC 2392 Eskimo din Gemini, roiurile deschise M 37, M 38 și NGC 1907, precum și roiul asociat cu nebulozitate NGC 1931 din Auriga, roiul deschis NGC 1528 și galaxia NGC 1023 din Perseus, galaxia M 77 din Cetus și bineînțeles nebuloasele M 42 și M 43 din Orion. :) Acum cer senin să fie ,că echipament cât de cât performat si ceva experiență am. :) ----------------------------------- GunDALF 05 Ian 2021 17:50 ----------------------------------- Bun! :) Ma bucur ca esti entuziasmat de camera. Incearca sa adaptezi un obiectiv foto camerei (eventual ceva cu focala scurta daca ai, de 100mm ori 85mm sau chiar si 50mm), ca sa ai camp mai larg si sa "prinzi" mai bine obiectele mai extinse. In felul asta nu te mai chinui cu mozaicul. Cam pe-aici ma aflu eu cu cautarile mele... vreau sa adaptez 135-ul (chiar si un 50mm) la camera planetara pentru eventuale DSO... mai spre vara. ----------------------------------- iulian90 13 Mai 2021 14:43 ----------------------------------- Buna ziua tuturor. :) Acum vreo doua saptamani Erwin mi-a trimis o camera CCTV Samsung SCB 2000, pe care initial voiam sa o folosesc la capturi de meteori, dar de curand am gasit un topic despre un domeniu mai interesant, video-astronomia, sau astronomia asistata electronic, E.A.A. (Electronically-Assisted Astronomy), ce mi-a atras un interes destul de mare, avand in vedere faptul ca nu necesita cerinte atat de drastice ca astrofotografia clasica. https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=205936#205936 Astrofotografia de tip EAA nu necesita camere astro dedicate (si foarte scumpe), ci pot fi folosite si camere CCTV (de supraveghere, mai sensibile si care au functia Sense-Up), camere planetare etc. Nu necesita expuneri atat de lungi ca astrofotografia clasica, ci pot fi folosite expuneri de ordinul a cateva secunde - pana in 30 secunde, iar de aici dispare necesitatea ghidarii monturii, cu sistem de camera si luneta de ghidaj ,soft de ghidaj etc. si costurile unui echipament pentru EAA sunt sensibil mai mici (daca nu chiar mult mai mici) decat a unui echipament astrofoto clasic si nu necesita procesarea capturilor care uneori mananca mult timp, la fel de mult ca si achizitia lor, ci doar indrepti telescopul spre obiectul ales si il poti observa aproape in timp real. :) Plus ca astrofotografia EAA poate fi folosita si in conditii de poluare luminoasa mare, din orase. Bineinteles ca calitatea imaginilor obtinute nu prea se compara cu cea a imaginilor obtinute din capturi cu expuneri lungi, cu stacking, calibrare, postprocesare etc. dar EAA ofera totusi luminozitate mult superioara fata de observatia vizuala, intr-o gama de culori mai larga ,fata de cea a ochiului uman care in conditii de lumina scazuta, este mult mai restransa in domeniul verde-albastru a spectrului si obiectele se vad mai mult alb-negru decat color. Am cautat sa fac pentru camera Samsung un adaptor pentru telescop si prima oara ma gandeam sa caut sa achizitionez unul, dar apoi mi-am adus aminte ca am un adaptor de la filetul tip C (comun pentru camerele CCTV) la filetul pentru obiective de webcam, precum si un adaptor pentru telescop ,de la filetul pentru webcam la formatul de 1,25" pentru oculare, care daca le combin, rezolv fain problema. Am cautat printre piesele care le am prin atelier, si am dat de adaptorul pentru telescop, iar adaptorul de la filetul C la filet webcam il aveam pe o alta camera CCTV montat, pe care l-am dat jos si l-am combinat cu adaptorul pentru telescop, apoi le-am infiletat pe camera Samsung, in locul obiectivului original, care este de camp larg, cu focala variabila intre 5 si 50mm. Apoi am infiletat si un reducator de focala confectionat dintr-un obiectiv de binoclu ,cu diametrul de 25mm si focala de 100mm ,fixat intr-o rama de filtru astro pe 1,25", obtinand o reducere a focalei de 0,49x, reducatorul fiind la o distanta de 51mm fata de senzorul camerei. Acum cateva zile, pe 8 mai am facut primele teste cu camera Samsung SCB 2000, atat cu obiectivul original cat si prin luneta de 80/900mm, cu reducatorul de focala, care reduce focala lunetei la numai 441mm (factor de reducere 0.49x) si raportul focal de la f/11 la f/5,5, crescand destul de mult luminozitatea lunetei si campul vizual, care la aceasta camera este destul de mic, datorita senzorului mic care il are. Am montat camera pe luneta de 80mm, si am conectat-o la televizorul din casa de 81 cm diagonala, pe care l-am scos afara pe o masuta, :lol: pentru ca nu aveam un monitor la care sa conectez camera. Am inceput sa fac diverse incercari cu setarile din camera, pana ce am nimerit setarile corecte pentru astrofoto si anume: Lens - Manual Exposure/Shutter - manual (este cel mai bun pentru astro) AGC - On - Low (cu AGC oprit camera nu vede mai nimic pe cer la f/5, iar cu AGC High zgomotul este prea mare) SSNR - On - Max. (pentru a reduce cat mai mult zgomotul) BLC -On (mareste gamma dinamica, utila pentru obiecte slab luminoasse) Sense-Up -Off (am observat ca este un fel de expunere sau gain auto, ridica cam mult zgomotul in imagine) Special/Image Adj/Sharpness - Off (functia Sharpness mai mult strica aspectul stelelor) Apoi am achizitionat un monitor mic, de 4.5" diagonala, pentru a-l conecta la camera si ieri a sosit. Aseara am montat monitorul provizoriu pe trepiedul monturii, l-am conectat la camera si am facut iar niste teste, cu toate ca erau cam multi nori trecatori, dar cerul era curat intre ei si am filmat cateva obiecte de cer profund cu setup-ul format din camera Samsung SCB 2000 ,luneta de 80/900, reducatorul de focala 0.49x si mini-monitorul de 4,5". Am filmat mai intai roiul globular M 5 din Serpens Caput , apoi roiul globular M 13 din Hercules, galaxia NGC 4526 Lost Galaxy din Virgo, galaxia M 81 din Ursa Major si galaxia M 104 Sombrero din Virgo, iar imaginile m-au uimit, cat de bine se vad obiectele de cer profind prin aceasta camera, chiar si galaxia Lost, care este cea mai slab luminoasa dintre cele 5 obiecte filmate aseara. :) Deci camera Samsung SCB 2000 este buna pentru videoastronomie si asta ma bucura, pentru ca o sa incep sa ma ocup tot mai mult cu acest nou domeniu, in detrimentul astrofotografiei clasice, dar nu si al observatiilor vizuale, cu care o sa continui in paralel cu videoastronomia. :) Acum mai ramane sa montez si o placa de captura ,care mi-a trimis-o Erwin odata cu camera Samsung, in vechiul desktop si o sa fac un test cu camera sa vad daca functioneaza, si daca merge, o sa pot face si capturi si sa le salvez in PC, poate chiar si stacking cu cadre din aceste capturi. O sa folosesc camera si la meteori, dar mai mult cand sunt maxime de meteori, ca Perseidele, Geminidele, etc, atunci o sa-i montez obiectivul de camp larg, montez camera intr-o carcasa ermetica pe care o sa o construiesc in vara si o sa o montez intr-un loc cu camp vizual larg, iar unitatea PC intr- o camera nefolosita, avand in vedere ca o sa functioneze toata noaptea, in timpul maximului de meteori. Apoi cand o folosesc la videoastronomie, scot camera din acea carcasa ,schimb obiectivul de camp larg cu adaptorul pentru telescop si o montez pe luneta de 80mm si viceversa. ----------------------------------- Erwin 14 Mai 2021 07:28 ----------------------------------- Fain! Bravo! Nu credeam că așa repede poți face ceva cu ea... Eu am primit-o de la un coleg de forum acum câțiva ani dar cum stau la bloc nu am avut unde s-o instalez... Mă bucur că o poți folosi. Știam că scoate imagini mai bune decât o cameră CCTV standard, are mai multe linii și un CCD sensibil pentru că am făcut teste tot așa, pe un televizor, cu obiectivul ei. Am comparat-o cu o cameră JVC de la un microscop și se vedea mult mai bine, asta pe un televizor clasic cu cinescop. ----------------------------------- iulian90 14 Mai 2021 16:54 ----------------------------------- Da. Camera Samsung SCB 2000 este foarte sensibila. Am facut niste teste seara pe 11 mai ,pana sa se intunece si era innorat afara, cu camera cu obiectivul ei in magazie, care nu are ferestre si este intunecoasa. In timp ce eu abia distingeam ceva in magazie, camera Samsung vedea magazia foarte luminoasa, aproape supraexpusa, la expunerea 16x (shutter) si cu AGC-ul pornit in treapta Low. Este aproape ca un intensificator de lumina cu obiectivul original cu raport focal de f/1,6, dar chiar si la f/5 pe luneta de 80mm si reducatorul de focala ,camera da rezultate spectaculoase, avand sensibilitate net superioara ochiului. :) In seara acesta va fi iar senin si o sa ies cu camera Samsung ,luneta de 80mm si minimonitorul la observatii. :) ----------------------------------- iulian90 15 Mai 2021 15:52 ----------------------------------- Buna ziua tuturor. Aseara am mai avut ocazia de a iesi cu camera Samsung SCB 2000 ,dar si cu camera Meade DSI la teste, prin luneta de 80/900mm si reducatorul de focala pe formatul 1,25". Ambele camere m-au uimit, ambele fiind potrivite pentru astronomia tip EAA. Camera Meade parea ca este mai putin sensibila, dar asta pentru ca reducatorul de focala vine mai aproape de senzorul acestei camere, rezultand un factor de micsorare mai mic si raportul focal al lunetei a scazut la numai f/7.8, deci o luminozitate mai scazuta spre deosebire de camera Samsung, unde am obtinut un raport focal de f/5.5 si luminozitatea este mai mare decat in cazul camerei Meade. Dar azi am marit distanta dintre reducator si senzor la camera Meade, adaugand o celula de lentila Barlow ca distantier ,astfel ajungand la un raport focal de f/5.1. Sunt curios ,cand va mai fi senin sa compar iar ambele camere,sa vad daca si Meade va da imagini la fel de luminoase ca camera Samsung. Cu camera Samsung am "doborat recordul" observand galaxia NGC 3628 din Leo Triplet, cea care este foarte dificila la vizual si pe camera se observa relativ bine. Si roiul globular M 107 din Ophiucus, un alt obiect dificil, se vedea bine pe camera Samsung. Din pacate nu am reusit sa le fotografiez si cu camera Meade , galaxia trecand cu mult de meridian intr-o pozitie dificila pentru luneta, iar roiul nu l-am nimerit si cu acesta camera. In schimb , alte obiecte au fost capturate cu ambele camere, nebuloasele planetare M 27, M 57 si roiul globular M 71, in care se vad unele diferente, luminozitatea mai scazuta si imaginile mai mari la camera Meade si saturatia culorii mult mai scazuta in cazul camerei Samsung, desi este in modul color. Ramane sa mai maresc saturatia culorii la camera Samsung ,ca imaginea furnizata de aceasta sa fie mai color. Concluzia mea este ca ambele camere sunt la fel de bune, trebuie doar aduse "la egal", Meade sa furnizeze imagini mai luminoase iar Samsung imagini mai color. ----------------------------------- dmtr69 16 Mai 2021 08:58 ----------------------------------- Misto. Distractia a inceput. Cu cctv-uri (Vision si Samsung SCC-A2333) am inceput sa fac primele poze. Foloseam o placa Ezcap, laptopul si softul Gstar4 (face si un stack mic). Pasul urmator (de fapt un salt urias), a fost folosirea unor camere industriale GigE PoitGrey/Flir si apoi camere planetare USB (ASI224, QHY5III-178, Altair GPCAM290). Calitatea pozelor poate rivaliza cu cea a pozelor facute cu expunere mare si camere racite. ----------------------------------- iulian90 16 Mai 2021 15:27 ----------------------------------- Da, am observat in topicul "DSO cu camere planetare" ce imagini faine se pot face cu camerele planetare, mai ales la galaxii. :) Poate o-i avea vreodata norocul sa fac rost de o camera planetara, pana atunci ma multumesc cu camerele Samsung SCB2000 si Meade DSI 1 . :) ----------------------------------- iulian90 19 Mai 2021 20:51 ----------------------------------- Buna seara tuturor. Recent am mai avut parte de 2 seri cu cer senin, cu nori trecatori ,si am mai facut teste cu camerele Samsung SCB 2000 si Meade DSI si un urma testelor am ales ca camera Samsung sa o folosesc ca videofinder, ca tot are obiectivul de camp larg Fujinon 5-50mm 1/1.6, care este potrivit pentru acest scop iar cu saturatia culorii nu am rezolvat nimic, camera nu are reglaj de saturatie culoare ,asa ca nu pot sa o fac sa afiseze imagini mai color. In acest caz este mult mai potrivita ca videofinder, avand o sensibilitate mare si un camp larg ,chiar si la focala de 50mm a obiectivului Fujinon. Am observat ca la expunerea de 32x, camera este mai sensibila decat ochiul, afisand stele mai slab luminoase decat finder-ul clasic 10x50 de pe telescop si este mult mai usor sa privesc pe monitor decat prin finder, mai ales cand telescopul este indreptat spre zenit. :) Initial am montat camera direct pe unul din inelele de prindere ale telescopului, in paralel cu acesta, dar nu era colimata precis, asa ca azi am construit un suport cu reglaj pe doua axe pentru colimare, pe care am montat camera in paralel cu telescopul. Nu a iesit suportul fumos ca aspect,fiind facut din elemente sudate, sudurile au iesit cam urate, pentru ca sunt la inceput cu sudura, suruburile de colimare nu sunt coliniare, dar suportul isi face treaba cu brio, fiind foarte rigid. Ramane sa mai prind o seara senin ca sa fac un test, apoi il voi vopsi si il voi folosi pana ce voi face un alt suport mai frumos, pe masura ce capat experienta cu sudura. Camera Meade s-a dovedit la fel de sensibila ca si camera Samsung la raportul focal f/5,5 ,prin reflectorul de 114/900mm, cu reducatorul de focala, si ofera imagini color, asa ca o prefer ca camera principala pentru astronomia asistata electronic. La numai 8 secunde expunere, camera nu numai ca mi-a afisat foarte bine galaxiile M 60 si M 59, dar si galaxia NGC 4647 de langa M 60, care vizual nu se vede prin reflectorul de 114mm (sau cel putin eu nu am reusit sa o observ), in imagine aparand slab luminoasa. :) Deci tipul acesta de astronomie este fantastica, in felul acesta pot observa cu telescopul de 114mm obiecte ce abia cu reflectoare de 200-250mm se pot vedea vizual, extinzand astfel numarul de obiecte care le pot observa cu acest instrument cu apertura modesta, si asta din zona cu poluare luminoasa, care o pot contracara din softul de captura, fixand punctul de negru in histograma astfel incat cerul sa apara ma negru pe imagine, in timp ce luminozitatea obiectelor ramane la fel. :) Dar asta nu inseamna ca voi renunta la observatiile vizuale, ele inca ofera acea senzatie ce nu poate fi inlocuita de sistemul EAA, voi continua cu observatiile vizuale in paralel cu observatiile tip EAA prin acest sistem cu telescop-camera-monitor sau telescop-camera-laptop, care ofera o vizualizare aproape in timp real. In schimb ,astrofotografia clasica (la obiecte DSO) o sa o practic mai rar, pentru ca are cerinte cam aspre pentru echipamentul pe care il am, expuneri lungi, ghidaj, cer mai negru, vreme stabila, mult timp pentru achizitii cadre light, cadre dark (si in cazul EAA sunt oarecum necesare daca se foloseste o camera de genul Meade DSI, dar cu expuneri mult mai scurte), cadre flat , cadre bias, mult timp si pentru procesare. ----------------------------------- iulian90 26 Mai 2021 18:00 ----------------------------------- Prezint trei imagini, cu roiurile globulare M 13 , M 92 din constelatia Hercule si galaxia M 108 din Ursa Major, rezultate din stacking-ul a 50-60 cadre de 8s expunere, din niste capturi scurte ,facute cu camera Meade DSI 1 Color, prin reflectorul de 114/900mm, dotat si cu camera Samsung SCB 2000 ca video finder si care da rezultate spectaculoase, usurand mult cautarea obiectelor si orientarea telescopului spre tintele alese. Capturile la roiurile M 13 si M 92 le-am facut aseara ,pe Luna aproape plina ,iar captura cu galaxia M 108 saptamana trecuta. Sistemul acesta de astronomie asistata da rezultate bune chiar si cand e Luna Plina ; pe cand vizual ,prin reflectorul de 114m si ocularul de 20mm abia vedeam roiul M 13 din cauza luminii puternice a Lunii, dar si a cerului care era nu tocmai negru, ci mai mult gri, din cauza atmosferei pacloase, prin camera Meade si acelasi reflector, la expunerea de doar 8s, roiul se vedea mult mai bine si mau luminos si cu stele rezolvabile pana in centru, ceea ce la ocular rezovam stele pana aproape de censtru, nu chiar pana in centrul roiului. :) Galaxia M 108, un al exemplu ; pe cand vizual aproape ca nu o vedeam prin reflectorul de 114mm, pe camera Meade (la expunerea de 15s) si reflectorul de 114mm galaxia se vedea cat de cat , slab luminoasa si cu o stea in centrul ei (care cred ca apartine de galaxia noastra, nu prea pare sa fie nucleul galaxiei M108 din ce se vede pe imagine), chiar si pe camera Samsung cu obiectivul Fujinon, la focala de 50mm, galaxia M 108 aparea ,ce-i drept greu vizibila, dar se vedea. :D Plus ca acest sistem poate fi folosit si la astrofoto cu capturi si expuneri mult mai scurte decat in astrofotografia clasica. ----------------------------------- iulian90 30 Iun 2021 20:10 ----------------------------------- Prezint o imagine cu roiul deschis M 11 din constelatia Scutul. Captura: Camera Meade DSI I Color, reflector 114/900mm. 31 cadre de 15s ,fara ghidaj. ----------------------------------- Erwin 01 Iul 2021 08:48 ----------------------------------- Interesantă abordare! :) Nu mai rețin, camera Samsung este CCTV, ce monitor folosești ca să vezi imaginea ei? ----------------------------------- iulian90 01 Iul 2021 09:23 ----------------------------------- Da, camera Samsung este tip CCTV, model SCB2000, cea pe care mi-ai trimis-o pentru capturi de meteori,dar care s-a dovedit a fi foarte buna si in videoastronomie. Ca monitor folosec un mic monitor auto de 4,3 inchi diagonala, cu alimentare pe 12 volti, care in mod normal se folosea impreuna cu o camera montata in spatele masinii, pentru parcare, dar eu l-am conectat la camera Samsung si l-am prins de un picior de pe trepiedul monturii. Se poate vedea intr-una din poze de mai sus, din postarea din 19 mai. Momentan camera Samsung SCB2000 o am montata ca videofinder ,montata in paralel cu telescopul de 114mm ,dar intentionez sa o folosesc din nou ca camera principala in videoastronomie, montata in focarul telescopului, eventual cu reducator de focala (ca sa mai scada raportul focal), in locul camerei Meade, care o sa o folosesc din nou ca camera de ghidaj in astrofotografie. ----------------------------------- iulian90 28 Iul 2021 20:50 ----------------------------------- Buna seara tuturor. In seara de 26 iulie am facut niste teste astrofoto cu camera foto Canon 450D si teleobiectivul foto Albinar cu focala intre 85 si 200mm, reglat la focala de 200mm si deschiderea f/4, pe montura ecuatoriala Bresser, dotata cu controlerul OnStep si motorizata pe ambele axe in cursul acestui an, ca sa vad cum se comporta fara ghidaj, pana la ce timp de expunere urmareste cerul fara sa apara stele alungite. Am ales ca tinta nebuloasa planetara M 27 pentru inceput, fiindca mai trebuia sa rasara si Luna si afecta destul de mult imaginea in cazul unor tinte mai slab luminoase decat M 27. Am observat ca montura ,fara ghidaj, este buna la expuneri de pana la 1 minut, mai sus de atat, adica la expuneri de 2 minute in sus, necesita ghidaj. Totodata am verificat si calitatea imaginii la colturi ,spre margini sa vad cum sunt stelele, fiindca teleobiectivului foto i-am adaugat un geam optic, lama plan paralela de forma circulara cu diametrul de 25mm si grosimea de 1,5mm, luata de pe o camera video ce nu o mai folosesc (Aiptek DV) , ca sa mute planul focal al teleobiectivului mai in spate, deoarece camera foto nu focusa la infinit cu acest teleobiectiv, fiindca i-am scos anul trecut filtrul IR ,care pe langa functia principala mai muta si planul focal mai in spate, permitand camerei sa focuseze la infinit, mai ales ca teleobiectivul in cauza are planul focal cam la limita, o marja cam stransa de focusare. Acum camera focuseaza la infinit si are si o mica marja de focusare, putand sa ajung putin si in intrafocus, iar stelele se vad bine focalizate pe toata aria campului senzorului camerei, doar astigmatismul specific teleobiectivului este prezent pe jumatatea stanga a imaginii spre margine, dar nu se observa decat cand vizualizezi imaginea la zoom mare. Am facut insa si o greseala, in sensul ca nu am setat camera sa faca cadre RAW, ci am lasat sa faca cadre JPG si nu am putut sa le procesez in Deep Sky Stacker. Dar nu m-am dat batut, nu am vrut sa renunt asa usor la cadrele care m-au luat vreo juamtate de ora sa le fac, plus aliniere polara , cadre dark, era pacat sa le sterg, asa ca le-am prelucrat manual in Photoshop, cu toate ca mi-a luat mult timp sa le prelucrez, dar a meritat tot efortul, rezultatul a iesit frumos. :) Cadrele light si dark le-am deschis in Photoshop si am inceput sa fac un cadru master dark stackand cadrele dark, dupa cum se vede in imaginile de mai jos. Stacking-ul l-am facut manual, suprapunand cadrele unul peste celalalt si regland opacitatea la fiecare ,pe rand, fiindca nu am acel plugin in Photoshop care realizeaza stacking-ul automat. Cu acel master dark, am calibrat fiecare cadrul light, prin modul "substract", asa cum se vede in imagini, sustragand zgomotul tip dark, adica acei pixeli incinsi colorati sau albi din imagini. A trebuit sa reglez si opacitatea doeoarece acei pixeli se vedeau ca pe "negativ" in imagine. Am reglat la valoarea de 50% opacitatea si pixelii incinsi au disparut de pe imagine. Astfel am calibrat cadrele, eliminand zgomotul tip dark. Apoi am trecut la calibrarea cu cadre flat. Aici nu am avut cadre flat facute, asa ca am ales un cadru light si l-am transformat in cadru flat, eliminand stelele si nebuloasa din fundal, ramanand doar gradientul creat de vignetare si de poluarea luminoasa si o pata difuza creata de o particula de praf de pe lentilele interne ale teleobiectivului. Cu acest cadru flat am calibrat cadrele light prin metoda substract, unde pe langa faptul ca iluminarea fundalului devine uniforma pe toata aria cadrului light, disparand si acea pata difuza intunecata creata de praf, mai este diminuat si efectul poluarii luminoase, fundalul cerului devenind mai intunecat in timp ce stelele si nebuloasa raman la fel de luminoase, dar creste si zgomotul tip bias, care face fundalul puricos atunci cand privesti imaginea la zoom mare. Acest zgomot este diminuat prin stackarea a cator mai multe cadre light calibrate,in cazul meu au fost cam 24 cadre. Inainte de stackarea cadrelor light, le-am mai corectat histograma la fiecare caci nivelul de alb nu era la 255 ci mai jos spre 190-195 si stelele nu se vedeau chiar albe, ci un pic gri, precum si nivelul de negru, dar nu chiar la limita fiindca zgomotul iesea prea in evidenta, ci la jumatatea distantei dintre partea inferioaora a histogramei si limita inferioara a nivelului de negru, astfel fundalul cerului se vedea si mai inchis, fara a intuneca pre mult partile slab luminoase ale nebuloasei. Apoi am trecut la stackarea cadrelor light prin suprapunere in 24 straturi (layers) la care am reglat opacitatea in asa fel incat sa fie vizibile toate straturile prin transparenta. Opacitatea straturilor in Photoshop se regleaza intre 0% si 100%, la 0% stratul de deasupra (Backround Copy) primului strat (Backround) fiind complet transparent, iar la 100% fiind complet opac. Am incercat prima oara regland opacitatea straturilor la 50%, dar nu era satisfacator, deoarece erau vizibile doar ultimile straturi, iar cele de dedesubt nu se vedeau si zgomotul nu era redus suficient , asa ca am calculat opacitatea necesara impartind valoarea maxima de 100% la numarul de straturi suprapuse si in cazul meul mi-a dat 4% opacitate pentru fiecare strat (cu exceptia primului strat Backround la care nu merge reglata opacitatea). Astfel am reusit sa reduc destul de mult zgomotul de pe fundalul imaginii, suprapunand cele 24 cadre sub forma de straturi partial transparente si suprapuse, formand o imagine finala mult mai faina decat un singur cadru, cu fundal mai uniform si cu stelele si nebuloasa mai bine vizibile decat pe un singur cadru. In felul acesta, desi a fost mult de munca, am aflat mecanismul prin care softul Deep Sky Stacker prelucreaza imaginile astro, imbunatatind considerabil calitatea ,detaliile, eliminand sau reducand mult zgomotele de tip dark sau bias. :) Bine, poate ca DSS lucreaza in mod ceva mai diferit, nu pot sti ce algoritmi are. ----------------------------------- Erwin 28 Iul 2021 23:24 ----------------------------------- :shock: WOW. Cred că acuma poți să scrii un set de specificații cum trebuie făcut un soft tip DSS. Eu mereu mă laud că am răbdare, dar tu ești SISIF în toată regula! :wink: ----------------------------------- iulian90 02 Aug 2021 21:47 ----------------------------------- Mai am mult de invatat si de experimentat pana sa ajung sa dau specificatii despre softuri tip DSS. :D Am mai descoperit noi tehnici de reducere a zgomotului in stiva de cadre. Am aflat ca daca setez opacitatea straturilor nu la fel pentru toate straturile ,ci descrescatoare de la al doilea strat (50%) si pana la ultimul (valoarea minima depinzand de numarul de straturi), toate straturile devin la fel de transparente si vizibile fata de primul strat si zgomotul tip bias este si mai bine redus, fundalul devenind mai uniform. Aseara am facut 28 cadre de 2 minute la nebuloasa North America din Cygnus, cu ghidajul pornit si aparatul foto Canon 450D montat pe o platforma, alaturi de luneta si camera de ghidaj, pe montura ecuatoriala. Ghidajul s-a comportat bine la expunerea de 2 minute,in limita a maxim 4 ", ceea ce e bine la focala de 200mm a teleobiectivului aparatului foto. In schimb iar am repetat aceeasi greseala; am uitat sa setez formatul RAW pentru cadre si le-a facut in format JPG si iar am fost nevoit sa prelucrez cadrele manual in Photoshop, dar rezultatul a iesit mai fain decat cel de anul trecut facut cu DSS. Desi luminozitatea nebuloasei e mica in comparatie cu imaginea de anul trecut, detaliile stelelor sunt mai fine, stelele se vad mai frumos. Totusi am gresit ceva in rezultatul de azi, se vad niste arcuri in dreptul nebuloasei care cam strica aspectul si banuiesc ca e din cauza cadrului flat cu care am facut calibrarea cadrelor light, in el se observa niste inele concentrice, probabil un defect aparut in urma transformarii dintr-un cadru light. O sa incerc sa fac cadrul flat in asa fel incat sa nu mai apara acele inele cu diferente de ton, care pot strica aspectul cadrelor light dupa calibrare. ----------------------------------- Erwin 03 Aug 2021 07:06 ----------------------------------- Nu e rău pentru o motorizare artizanală. Nu știu să-ți spun ce se mai poate face pentru a mai reduce eroarea. Poate dacă mai umbli la reglajele melc-roată melcată sau la transmisia cu curea, roțile mari să stea bine centrate pe melci. Montura fiind destinată observațiilor vizuale s-ar putea să nu aibă precizie ridicată la angrenaje. În orice caz, dacă limitezi focala la care tragi este posibil să faci expuneri destul de lungi pentru a obține imagini reușite. Mai este senin, mai ai ocazia să tragi și RAW la același obiect și să faci comparație. Spor! ----------------------------------- iulian90 03 Aug 2021 16:37 ----------------------------------- Cred ca eroarea periodica porneste de la roata mare care e montata pe axul melcului pe axa RA. Cand am comandat rotile si curelele pentru ambele axe, nu am gasit roti dintate cu gaura de 6mm, cat au axele melcilor, ci cu gaura de 8mm si a trebuit sa fac niste bucse metalice care sa fac trecerea de la 6mm la 8mm si cred ca nu au iesit precise, facand rotile sa nu stea perfect centrate pe axele melcilor si de aici sa fie produsa eroarea periodica. Asa, cu ochiul liber ,rotile par destul de centrate pe ax, dar cred ca e totusi o mica descentrare de ordinul zecimilor de mm. Poate ca are si montura eroare periodica, dar mai redusa decat cea produsa de bucsele care le-am pus eu in gaurile de la rotile mari ca sa intre fara joc pe axele melcilor. Deasemenea, anul trecut am observat ca axul melcului de pe axa DEC era strambat putin, l-am indreptat eu cat de cat si acum se comporta mai bine. ----------------------------------- Erwin 04 Aug 2021 07:32 ----------------------------------- Se poate că de la bătaia roții să fie dar numai dacă se vede la ochi. Zecimi de mm este enorm. Valorile abaterilor de la concentricitate și bătaia radială trebuie să fie între 0,02-0,04mm. Nu prea ai cum să faci bucșe bune decât la strung, dintr-o singură prindere interior-exterior. Aș putea să încerc să ți le fac eu dacă ai cu ce măsura exact găurile de la roți. Cel mai sigur ar fi să pornim de la roțile tale sau de la altele noi cu gaura de 5mm lărgită la 6. Am mai făcut asta și la roțile mele și pentru alți colegi, însă nu am măsurat eroarea periodică. Să vedem ce zice MirceaR, pe ale lui le-am făcut ultima dată. Axul nu prea poți să-l îndrepți la ochi așa cum trebuie. Tot pe strung sau pe un dispozitiv trebuie făcută operația. Trebuie fixat între vârfuri și măsurat cu un ceas comparator abaterea. Îndreptarea se face cu multă grijă, astfel încât să fie drept pe toată lungimea, să nu capete alte deformări. ----------------------------------- iulian90 04 Aug 2021 15:34 ----------------------------------- Da, asa este, precizie buna a bucselor se poate obtine numai la strung. Eu am facut bucsele dintr-o bara din fier cromat de pe o fosta montura alt-azimutala AZ2 tip furca, de la newtonianul de 76/700mm care il cumparasem din talcioc acum doi ani. Bara respectiva era montata pe sistemul de reglaj pe altitudine de pe acea montura si am vazut ca intra fix fara joc in gaura de pe roata mare dintata, dar la interior avea un canal filetat M5 parca si l-am largit eu la 6mm cu bormasina si mai mult ca sigur nu am largit foarte centrat canalul interior. Apoi am taiat din acea bara 2 bucati din care a rezultat bucsele pe care le-am folosit apoi la fixarea rotilor dintate mari de axele melcilor pe ambele axe ale monturii. Intr-una din pozele de mai jos se poate vedea bucsa montata in gaura de pe roata mare si pe axul melcului monturii, care este cel galben, din bronz ,din centru. Am masurat cu un subler digital atat gaura de pe roata mare cat si diametrul axului melcului de pe montura si mi-a dat 7,99 mm diametrul gaurii la roata dintata mare si 5,98 mm la axul melcului, deci valorile se apropie mult de 8 mm ,respectiv de 6 mm, tinand cont ca poate nici sublerul nu o fi foarte precis. Cat despre axul melcului de pe axa DEC, la inceput, observasem ca in timp ce roteam de ax, cu exensia aceea flexibila cu buton montata pe axul respectiv, inainte de motorizarea monturii, intr-o anumita pozitie mergea mai greu, apoi dupa ce l-am indreptat incepuse sa mearga lin si usor pe toata cursa , disparuse acea problema. Nu o fi foarte drept axul, dar macar nu mai merge greu in anumite pozitii, ci lin pe toata cursa de 360 grade, si pe axa DEC nu cred ca conteaza atat de mult precizia, ca pe axa RA. ----------------------------------- Erwin 04 Aug 2021 20:34 ----------------------------------- Am înțeles. OK, nu știu când mai ajung în Brăila dar o să încerc să ți le fac, mai am niște dural numai bun pentru așa ceva. O să le fac la cota nominală, dacă chiar nu intră se poate încălzi roata înainte de a presa bucșa. Pe ax sigur va intra, eventualul joc va fi scos de șurubul de strângere. Doar că va trebui să o găurești și să o filetezi ca să intre acel șurub și prin bucșă, fără să strici filetele existente. ----------------------------------- iulian90 05 Aug 2021 15:30 ----------------------------------- Bineinteles ca trebuie data o gaura prin busce pentru a trece surubul de strangere de la roata. :) La fel am facut si eu la bucsele confectionate de mine, am dat cate o gaura laterala prin care sa treaca surubul de strangere al rotii dintate, doar ca nu o filetasem, ci am dat-o putin mai larga decat surubul,ca sa treaca nestingherit prin bucsa. Axul melcului are pe o parte o suprafata dreapta, acolo am pozitionat surubul de strangere al rotii ,ca sa nu gliseze roata pe ax. ----------------------------------- Erwin 05 Aug 2021 19:42 ----------------------------------- În cazul bucșelor noi va trebui să fie fixe pe roată. Nu se vor roti așa că va fi greu să nimerești unde să dai găurile. Le montezi și găurești după aia prin gaura deja filetată cu burghiu potrivit, pentru M3 se dă cu 2.4-2.5mm. Regula este 0.8xM unde M este diametrul nominal al filetului. ----------------------------------- iulian90 10 Aug 2021 13:51 ----------------------------------- Buna ziua tuturor. In serile de 7 si 8 august am facut poze la nebuloasa NGC 7000 din nou, cu camera foto Canon 450D si teleobiectivul foto Albinar, la focala de 200mm ,dar de data asta am setat camera sa faca cadrele in format RAW si am marit expunerea de la 2 minute la 4 minute, plus ca am pus si filtrul UHC, iar rezultatul a iesit mult peste asteptari. :) Acum nebuloasa este mult mai evidenta, in timp ce zgomotul este mai redus decat la varianta JPG. Am facut 60 cadre de 4 minute, cate 30 in fiecare din cele doua seri, plus o serie de 12 cadre dark. Am mai folosit 21 cadre flat si 110 cadre bias care le aveam deja facute. Staking-ul l-am facut in DSS si a mers mult mai rapid decat varianta manuala, apoi am prelucrat imaginea finala in Photoshop. Am folosit ghidajul, cu camera Meade in paralel cu camera Canon si s-a descurcat de minune la expunerea de 4 minute, nici o stea nu a iesit alungita (se vad doar niste spikuri de la astigmatismul teleobiectivului). Cred ca as putea mari expunerea si la 10 minute fara sa am probleme cu star trails, la focala de 200mm. Nu stiu la focale mai mari cum o fi, dar o sa incerc si la 450mm, cu luneta de 80mm si reducatorul de focala, la expuneri de la 4 minute in sus, ca la 2 minute stiu ca se descurca bine, doar am mai facut poze la nebuloase sau galaxii in iarna si primavara acestui an. :) ----------------------------------- Erwin 11 Aug 2021 15:12 ----------------------------------- Bravo! Cer senin să ai, că instrumentele zbârnâie! :D ----------------------------------- iulian90 11 Aug 2021 22:35 ----------------------------------- Multumesc. :) O sa mai continui sa fac poze la nebuloase de emisie. Deja am ales urmatoarea tinta, nebuloasa din zona stelei Sadr din Cygnus. Planuisem in seara asta sa incep cu fotografierea zonei, mai ales ca prognoza arata frumos, dar vremea a sfidat din nou prognozele , trimitand un nor mare ,posibil de furtuna care a acoperit tot cerul la Braila si mi-a dat planurile peste cap. Aman pentru maine, sper sa nu mai fie asa capricioasa vremea, mai ales ca si Luna incepe sa creasca in faza. :) ----------------------------------- iulian90 15 Aug 2021 21:27 ----------------------------------- Buna seara. :) Aseara si alaltaseara am facut poze la nebuloasa IC1318 din constelatia Cygnus ,din zona stelei Sadr / Gamma Cyg, cu camera Canon 450 si teleobiectivul foto de 200mm focala. Am facut peste 60 cadre cu expunere de 4 minute cu ISO 800, dar vreo 25 cadre nu au fost bune , fie din cauza ca focala teleobiectivului s-a modificat cumva (teleobiectivul fiind cu focala variabila intre 85 si 200mm) probabil l-am dereglat eu cand i-am pus un parasolar ca sa nu mai patrunda lumina parazita si o parte din cadre au iesit la o alta scara, putin mai mica decat celelalte, fie din cauza ca ghidajul s-a intrerupt de cateva ori fiindca softul PHD2 se blocase de vreo doua ori, sau din cauza unei erori "Guiding has stopped, telescope slewing", poate de la luneta de ghidaj care ar putea avea flexari sau camera de ghidaj poate nu este prea rigid fixata in luneta, trebuie sa verific. Am ramas cu 38 cadre din care a iesit totusi rezultate bune, nebuloasa iese in evidenta si zgomotul este relativ redus. Expunerile lungi sunt mai avantajoase decat expunerile scurte in privinta nebuloaselor din ce am vazut in urma procesarilor. Cred ca daca as fi facut 152 cadre de 60s de exemplu, care sa egaleze timpul total de expunere al celor 38 de cadre de 4 minute, nu stiu daca nebuloasa ar mai fi iesit asa de evidenta, desi zgomotul ar fi fost mult mai redus la 152 cadre. Dar conteaza si actiunea filtrului UHC, care micsoreaza poluarea luminoasa, marind constrastul dintre nebuloasa si fundalul cerului. :) Mai jos prezint doua variante de procesare a imaginii cu nebuloasa IC 1318. In coltul din drepta-sus se observa si nebuloasa Crescent /NGC 6888 ----------------------------------- iulian90 04 Sep 2021 22:41 ----------------------------------- Buna seara tuturor. :) Prezint o noua imagine a nebuloasei Veil din constelatia Cygnus, fotografiata pe parcursul a doua seri, pe 31 august si aseara pe 3 septembrie, cu camera foto Canon 450D si teleobiectivul Albinar, la focala de 200mm, cu ghidaj. Am strans in total 72 cadre cu expunere de 4 minute, cate 31 in fiecare dintre cele doua seri, cadre ce le-am stivuit in DSS, impreuna cu 13 cadre dark, facute intr-o seara innorata, intre cele doua seri in care am facut cadrele cu nebuloasa, plus vreo 20 cadre flat si 39 cadre bias. Imaginea finala a nebuloasei Veil a iesit mult mai frumoasa si mai clara decat imaginile realizate anul trecut sau acum doi ani, datorita echipamentului mai imbunatatit, a cadrelor cu expunere mai lunga si mai numeroase, a prezentei filtrului UHC, care imbunatateste contrastul nebuloasei fata de fundalul cerului si a stelelor, dar si a experientei acumulate in acest domeniu al astrofotografiei DSO. :) ----------------------------------- iulian90 28 Sep 2021 20:08 ----------------------------------- Buna seara tuturor. Prezint o imagine a nebuloasei IC 1396 din Cepheus, realizata dintr-o stiva de 63 cadre cu expunere de 4 minute (timp total de expunere de 4,2 ore), facute in serile de 25 si 26 septembrie, cu camera foto Canon 450D si teleobiectivul foto Albinar 200mm f/4 cu filtrul UHC si ghidaj cu camera Meade DSI si luneta de 50mm cu focala de 185mm. :) Am procesat cadrele in softul DSS ,apoi in Photoshop, unde am suprapus un strat cu imaginea monocromatica a nebuloasei si stelelor cu un strat ce contine imaginea color a nebuloasei, dar fara stele, rezultand o imagine in care stelele se diferentiaza de nebuloasa, fiind albe, nu rosiatice ca nebuloasa (datorita virarii spre rosu din pricina lipsei filtrului IR). Normal ar fi sa combin o imagine color cu stelele, rezultata din cadre de 1-2minute ,trase fara filtrul UHC, cu imaginea nebuloasei fara stele, rezultand o imagine in care stelele apar color, dar se diferentiaza de nebuloasa. Insa vremea nu prea imi permite deocamdata sa mai trag cadre fara filtrul UHC. In putinele ocazii trag cadre la nebuloase cu filtrul UHC si nu mai am timp si de cadre fara filtru UHC. Am mai facut eu o incercare anul trecut, insa am facut cadre de 2 minute, timpul total de expunere fiind undeva la 2 ore (fata de 4,2 ore cat am strans recent) ,iar nebuloasa abia se vedea pe cadrele individuale, chiar si in stiva si am accentuat-o artificial, dar nu iesise prea bine. In afara de imaginea cu IC 1396 ,mai prezint si imagini cu nebuloasele North America, IC 1318 si Veil din Cygnus , reprocesate in acelasi fel ca si imaginea cu IC 1396, in care stelele se diferentiaza de nebuloase. :) ----------------------------------- dmtr69 30 Sep 2021 15:24 ----------------------------------- Super! Vad ca ai fost ocupat. De ce nu folosesti HLVG in PhotoShop? E gratis: http://www.deepskycolors.com/archive/2010/04/26/hasta-La-Vista-Green.html Ai scapa de nuanta de verde din fundal. ----------------------------------- iulian90 30 Sep 2021 16:52 ----------------------------------- Multumesc. :) Nu stiam de acest plugin, cu atat mai putin ca este gratis, o sa il downloadez si o sa il incerc in Photoshop, oricum multumesc pentru ajutor. :) Stiu ca mai sunt si alte plugin-uri astrofoto pentru Photoshop, ca Gradient Xterminator ,DSO Enhance si multe altele dar multe nu sunt free. PS. Am aflat ca HLVG merge doar pe 64 bit, deci cred ca doar pe laptop, care este pe 64 biti ar functiona, nu si pe desktop care este pe 32 biti pe care procesez de cele mai multe ori imaginile DSO, dar am instalat Photoshop si pe laptop, asa ca nu ar fi nicio problema sa incep sa procesez imaginile pe acesta. :) ----------------------------------- dmtr69 30 Sep 2021 19:39 ----------------------------------- Merge si pe 32b: "To use HLVG you need a computer running Windows (tested on XP, Vista, Windows 7 and 8.1, both 32 and 64 bits)". Eu il am si pe PC-ul vechi (XP), in PS CS2. Am procesat cu el multi ani. Si pe PC-ul cu W10 64b, PS este tot CS2 pe 32b. ----------------------------------- iulian90 30 Sep 2021 19:45 ----------------------------------- Da, ulterior am vazut ca este si pe 32 biti, nu am fost atent la inceput. Am downloadat versiunea pe 32 biti si urmeaza de maine sa o instalez in Photoshop si sa reprocesez niste imagini cu nebuloase. :) ----------------------------------- iulian90 02 Oct 2021 15:33 ----------------------------------- Am testat HLVG pe Photpshop si merge de minune, face fundalul imaginilor mai neutru, mai frumos si parca si mai inchis. :) Am procesat aceleasi imagini, cu nebuloasele IC 1318, IC 1396, NGC 7000 si Veil, la care am aplicat HLVG , dar si vibranta mai ridicata a culorilor ,ceea ce face mai colorata nebuloasa si nu afecteaza negativ imaginea la fel de mult ca in cazul maririi saturatiei culorii. :) ----------------------------------- iulian90 05 Oct 2021 15:23 ----------------------------------- Buna ziua tuturor. Cum am mai scris si in topicul "Ce-am vazut aseara (II)" , am facut 60 cadre la galaxia Andromeda (impreuna cu galaxiile M 32 si M 110) in serile de 2 si 3 octombrie, cu camera foto Canon 450D si teleobiectivul foto Albinar cu focala de 200mm si cu ghidaj cu camera Meade DSI. Am facut 35 cadre cu expunere de 4 minute in seara de 2 octombrie si 25 cadre de 4 minute si 39 cadre de 30s in seara de 3 octombrie. Cadrele de 30s le-am facut in ideea ca imaginea rezultata din sitvuirea lor as putea sa o combin cu imaginea realizata din stivuirea cadrelor de 4 minute, in Photoshop, pentru a scoate in evidenta nucleul, ca sa nu apara supraexpus, "ars" datorita luminozitatii sale mari, la expuneri lungi, dar am constatat ca in imaginea rezultata din stiva de cadre de 4 minute, nucleul galaxiei M 31 nu parea deloc supraexpus, ci se vedea frumos, cu luminozitate ce scade gradual, treptat dinspre centru spre margine, asa ca nu am mai utilizat imaginea rezultata din cadrele de 30s. Imaginea finala a iesit faina, mai frumoasa decat versiunea din 2019, facuta tot cu acelasi echipament, dar cu cadre cu expunere de 2 minute si postata in topicul "Poze DeepSky". Dar teleobiectivul Albinar are niste defecte optice, printre care coma, care este vizibila spre marginea imaginii , astigmatismul care fac stelele sa apara cu 4 colturi, ca la newtonian si cromatismul care fac stelele sa apara de culoare indigo pe margine (efectul fringe). In plus de asta si softul PHD2 mai intrerupe cate-odata ghidajul, cand i se pare lui ca camera de ghidaj se misca, desi am fixat-o rigid pe suport cu inele de colimare din metal, uneori se mai blocheaza din cauza laptopului care la randul sau are probleme cu bateria de bios. ----------------------------------- iulian90 05 Oct 2021 16:29 ----------------------------------- Am scotocit prin pozele vechi cu galaxia Andromeda si am gasit mai multe variante din 2019 cu galaxia Andromeda si nu-mi vine sa cred ce diferenta uriasa este intre imaginile vechi si cele de mai sus , ce "urate" erau imaginile din 2019. :lol: Pe langa faptul ca nucleul galaxiei Andromeda aparea foarte supraexpus intr-una din vechile variante, zona cu bratele galaxiei nu prea se vedea, mai aveau si zgomot din belsug. Si nu erau prelucrate din cadre de 2 minute ,cum aveam impresia , ci din cadre de 1 minut, facute cu aproape acelasi echipament astrofota ,cu camera Canon 450D, care avea filtrul IR si teleobiectivul Albinar de 200mm focala, in rest , montura era EQ1 , cu motorizare (slaba) doar pe axa RA , cu controler cu circuitul integrat NE 555 ( nici macar Arduino nu aveam pe atunci), intevalometru am impresia ca nici nu aveam in 2019, stateam cu telecomanda in mana sa fac expuneri, fara ghidaj. Ce vremuri erau atunci, eram la inceput cu astrofotografia, nici cu procesarile nu prea le aveam, nu stiam atat de multe ca acum. :lol: Dar asa se invata astrofotografia adevarata, evoluand pas cu pas. :) ----------------------------------- Erwin 06 Oct 2021 07:55 ----------------------------------- Bravo, se vede clar progresul făcut prin eforturi susținute. La ultimele imagini stele apar cam mari, probabil nu ai avut nici seeing prea bun? Sau există softuri, filtre, nu știu, cu ce poți să reduci dimensiunea stelelor. Cineva zicea pe un grup despre un program free care are versiuni pentru orice platformă numit [url=https://www.hnsky.org/astap.htm]ASTAP ----------------------------------- iulian90 06 Oct 2021 18:31 ----------------------------------- Multumesc pentru aprecieri. :) Stelele mai mari din ultimile imagini cu M 31 (din 2019) se datoreaza mai mult aberatiilor optice ale teleobiectivului foto, dar si a procesarii nu tocmai potrivite, am tras prea mult de slider, la curba de lumina si la Levels (nivel de luminozitate). Cadrele erau cu expunere de doar un minut si ca sa scot in evidenta bratele galaxiei (care aprape ca nu se vedea pe imagine) a trebuit sa trag mult de curba si ca consecinta stelele au iesit supraexpuse si mai mari in timpul procesarii. Acum, la cadre cu expunere de 4 minute, zona cu bratele galaxiei M 31, slab luminoasa a iesit din prima mai evidenta, in timp ce stelele si nucleul galaxiei nu au iesit prea supraexpuse si nici nu a mai trebuit sa trag decat putin de curba , iar stelele au ramas relativ mici, in comparatie cu imaginile din 2019. Este mult mai avantajos sa fotografiezi la expuneri lungi galaxii si mai ales nebuloase extinse, de emisie sau de reflexie, fiindca zonele slab luminoase ies mai in evidenta fara ca stelele sa fie supraexpuse prea mult, depinde si de ISO sau Gain, cu cat sunt mai mici cu ata mai bine pentru stele, care ies mai frumoase. Aseara am tras 50 cadre de 4 minute la galaxia M 33 din Triunghiul, cu camera Canon 450D, dar prin luneta de 80/900mm, cu reducatorul de focala. Am am stat de la ora 9 pana adupa 12 noapte ca sa strang cele 50 cadre, totalizand aproape 3,5 ore. Am ramas uimit cat de alb se vedea cerul pe cadrele de 4 minute cu M ​33, galaxia abia se distingea pe fundalul acela aproape alb si asta la un raport focal f/6,4, mai mare decat raportul focal al teleobiectivului foto ,care este f/4. Dar datorita experientei dobandite in procesare, am reusit sa rezolv problema poluarii luminoase si a gradientului creat de aceasta. Azi am prelucrat cadrele cu M 33 si am facut vreo 4 variante de procesare, una cu ton mai cald, alta cu ton mai rece, o varianta cu ton neutru (rezultata prin combinarea celorlalte variante) si inca o varianta cu vibranta de culoare mai ridicata, in care galaxia dar mai ales stelele apar mai colorate. La prima vedere vibranta de culoare seamana cu saturatia de culoare ridicata, dar defapt coloreaza mai mult partile luminoase ale galaxiei si centrul luminos al stelelor, fara sa ridice prea mult saturatia generala a culorilor. :) ----------------------------------- Erwin 07 Oct 2021 08:49 ----------------------------------- Varianta "rece" mi se pare mai naturală. Adică în galaxie sunt și stele albastre destule, nu doar roșii. Nu este nici atât de departe de noi încât să fie deplasare spre roșu evidentă. ----------------------------------- iulian90 07 Oct 2021 09:35 ----------------------------------- Da, intradevar , tonul rece este mai potrivit pentru galaxia M 33, din ce am observat in imaginile realizate de alti colegi de pe forum. La mine imaginea originala mi-a iesit cam rosiatica , din cauza virajulul spre rosu cauzat de lipsa filtrului IR la camera Canon, dar si a lunetei care produce o imagine cu ton mai cald, datorita cromatismului . In plus de asta imaginile imi ies de multe ori cu ton verzui sau rosiatic si din cauza monitorului la desktop ,pe care prelucrez de cele mai multe ori imaginile, fiindca nu merge calibrat corespunzator, iluminarea ecranului cu leduri are o tenta cam rece si asta face imposibila calibrarea corecta a monitorului. De multe ori imaginile postate pe forum apar cu ton diferit ,cand le vizualizez de pe telefon, decat pe monitorul desktopului. Si nici laptopul nu are ecranul prea bun, avand in contrast redus ce nu poate fi calibrat corespunzator. O solutie ar fi sa conectez laptopul la televizor prin cablu Display Port - HDMI ( am un asemenea cablu si am mai conectat in trecut laptopul la TV) si sa prelucrez astfel imaginile astrofoto, televizorul fiind corect calibrat si avand un contrast bun. In privinta achizitiilor de cadre, cred ca o sa mai incerc sa fac astrofoto la obiecte DSO si cu reflectorul de 114/900 mm, care nu produce nicio modificare a tonului si nu are cromatism, dar trebuie sa ii modific focuserul ,sa il fac mai scurt ca sa focalizeze DSLR-ul Canon 450D, ca in prezent nu ajunge direct in focus si trebuie utilizat Barlow, care creste raportul focal de la f/8 la f/12. Cu reflectorul de 150/1400mm nu cred ca as face ceva, fiindca e la fel ca in cazul reflectorului de 114, camera nu ajunge direct in focus, in plus de asta la camp vizual mare apare coma pe margine si ceva cromatism produs de corectorul de sfericitate. ----------------------------------- iulian90 11 Oct 2021 18:45 ----------------------------------- Prezint cateva poze, cadre singulare cu galaxia Andromeda ,Roiul Dublu din Perseu si roiul NGC 663 din Cassiopeia, fotografiate cu camera Canon 450D, prin luneta de 80/900mm, fara reducatorul de focala si prin reflectorul de 114/900mm, la care am imbunatatit focuserul, eliminand jocul care il avea in timpul focusarii si l-am scurtat putin ca sa poata focusa camera Canon 450D la infinit, in prime focus, fara lentile Barlow care sa multe focarul mai in spate, beneficiind astfel de o luminozitate mai mare si lipsa completa a cromatismului. In schimb adaptarea direct in focus a camerei Canon 450D la reflectorul de 114mm vine la pachet si cu un dezavantaj, anume vignetarea la camp larg, pe senzori mari ,cum este cel al camerei Canon 450D, ASP-C cu dimensiuni de 22mm x 14,4mm. La testele pe timp de zi vignetarea ma cam dezamagise, dar la testele nocturne nu pare asa de ingrijoratoare, desi este destul de pronuntata. Poate se va anula cu cadre flat. :) In pozele facute atat prin luneta cat si prin reflector, stelele sunt punctiforme pana la colturi, luneta avand avantajul lipsei totale a vignetarii, dar dezavantajul cromatismului, care produce culoarea aceea violet in jurul stelelor albe si albastre mai stralucitoare si vireaza imaginea spre galben si avand o luminozitate redusa (f/11,2) , reflectorul avand avantajul lipsei cromatismului si o luminozitate mai mare (f/8 ), dar produce vignetare, fiecare fiind cumva in "opozitie" cu avantajele si dezavantajele. :) La poza facuta cu reflectorul de 114mm nu am dispus de ghidaj, pentru ca camera si luneta de ghidaj erau montate in paralel cu luneta de 80/900mm, au iesit putin alungite stelele la expunerea de 2 minute si focala de 900mm, dar asta este un semn bun, ca montura funtionea relativ bine si fara ghidaj, cu controlerul Onstep si imbunantatirile aduse la partea mecanica. Mai trebuie insa sa mai micsorez backlash-ul pe axa de declinatie, caci este cam mare si ghidajul actioneaza cu intarziere. In urma testelor ,vazand cum se comporta fiecare instrument in parte, cred ca luneta de 80mm o voi folosi la obiecte mari, intinse sau grupuri de galaxii cum este acela din Virgo, cu sau fara reducatorul de focala, la nebuloase de emisie nu prea vad sa o folosesc pentru ca nu am cum sa adaptez filtrul UHC de 1,25" ,deoarece vigneteaza mult in varianta cu reducator, ba chiar si fara el vigneteaza, trebuie un filtru pe 2". O voi folosi si la filmari la Soare, cu helioscopul Herschel homemade, sau la observatii vizuale la planete sau Luna, ori stele duble. La nebuloase de emisie, cel mai probabil, voi folosi in continuare teleobiectivul foto Albinar cu focala de 200mm, cu luminozitate f/4, la care am adaptat (lipit) o celula de la un filtru colorat la iesirea din telobiectiv si unde pot infileta filtrul UHC la nevoie, cand fac poze la nebuloase. I-am mai pus in acea celula si un geam (optic, cu coating antireflex) de forma circulara, luat de la o camera video (Aiptek 720), sa actioneze ca o lama optica, care sa mute putin mai in spate planul focal al teleobiectivului , fiindca nu focusa la infinit fara filtrul UHC, mai ales de cand am scos la camera Canon filtrul IR, care muta si el planul focal mai in spate. Cu reflectorul de 114mm voi incepe sa fac poze la obiecte relativ mici, ca galaxii, nebuloase planetare, roiuri globulare si deschise, eventual si nebuloase de emisie cu marime aparenta mica, care sa se incadreze in portiunea centrala a imaginii, unde vignetarea este zero. Sau filmari la planete, Luna, Soare, (bineinteles cu filtrul solar pus) sau observatii vizuale la aceste obiecte din Sistemul Solar sau la stele duble. :) Celelalte instrumente, adica reflectorul de 150mm, sau cel de 76mm (care il folosesc rar) le voi folosi in continuare la observatii vizuale, iar luneta mica, de 45/550mm ,la foto in natura, la pasari ,animale etc. In afara pozelor astro mai postez si niste poze cu luneta de 80mm ,reflectorul de 114mm si teleobiectivul Albinar, cu imbunatatirile aduse la fiecare. ----------------------------------- Erwin 11 Oct 2021 20:09 ----------------------------------- Bună treabă, Iulian! Care este magnitudinea limită pe care o poți atinge cu cel mai rapid setup pe care îl ai, exceptând teleobiectivul? La cadre de maxim 1 minut? ----------------------------------- iulian90 11 Oct 2021 20:33 ----------------------------------- Inca nu am idee cam ce magnitudine limita am atins cu setup-ul care il am, la cadre de un minut, dar poate zilele urmatoare o sa caut cadre de 1 minut prin arhiva astrofoto si o sa caut cu UNIMAP magnitudinea limita, cele mai slabe stele care se vad pe cadre, sau prin comparatie pe Alladin Lite, ori WikiSky Map. :) Cel mai rapid setup care il am ,in afara teleobiectivului ar fi luneta de 80/900mm cu reducatorul de focala care reduce focala la 514mm, deci raport focal f/6,4. ----------------------------------- iulian90 23 Oct 2021 21:35 ----------------------------------- Prezint cateva imagini cu Roiul Dublu din Perseu, facute tot cu camera foto Canon 450D ,prin luneta de 80/900mm, dar fara reducatorul de focala, la focala nativa de 900mm. Am facut vreo 30 cadre de 1 minut acum doua seri, plus cateva cadre de 2 minute si 4 minute expunere , pentru comparatie. Am analizat atat cadrele brute cat si imaginea rezultata din stacking-ul celor 30 cadre de 1 minut ,le-am comparat cu imagini de pe Sky-Map.org, cu aceeasi zona a Roiului Dublu , in special NGC 884 si am ajuns la concluzia ca la expunere de 1 minut, ISO 800, la focala de 900mm si diametrul de 80mm al lunetei, magnitudinea limita atinsa este de 15, la expunere de 2 minute este de 15,5 iar la expunere de 4 minute ajunge la 16, iar in stiva de 30 cadre de 1 minut, la care nu am modificat curba de lumina, magnitudinea limita este undeva la 15,7 deci ar fi aproape echivalentul unui cadru cu expunere de 4 minute, in timp ce fundalul cerului apare mai intunecat. :) ----------------------------------- iulian90 04 Noi 2021 20:11 ----------------------------------- Prezint o imagine a galaxiei M 33 din constelatia Triunghiul, ce am fotografiat-o aseara prin reflectorul de 114/900mm cu camera foto Canon 450D. Am facut 60 cadre de 2 minute expunere ,la ISO 1600 pentru a compensa luminozitatea redusa a reflectoului la astrofoto. Unul din cadre l-a respins DSS in timpul stacking-ului ,asa ca stiva are doar 59 cadre, dat tot e bine si asa. Cadrele au fost afectate de prezenta unei scame pe senzor, ce nu a fost eliminata de cadrele flat, fiindca scama disparuse a doua zi de pe senzor, cand am facut cadrele flat si astfel imaginea scamei persista in imaginea finala, nu am putut sa o maschez complet. A fost mai mult un test, am vrut sa vad cum se comporta montura si ghidajul cu reflectorul de 114mm care este mai greu decat luneta de 80/900mm, avand totodata si o ridigitate mai scazuta decat luneta, dar si calitatea imaginii, sa vad cat de buna este, cata vignetare produce reflectorul. Per ansamblu sunt multumit de combinatia reflector 114mm-camera Canon 450D, desi vignetarea este destul de accentuata, ea afecteaza doar colturile imaginii. Nu poate fi eliminata in totalitate prin calibrare cu cadre flat, dar se poate decupa din imagine, apoi se poate elimina gradientul in Photoshop, daca este prezent in imagine. Ghidajul se comporta satisfacator numai pana la expunerea de 2 minute la focala de 900mm, ar trebui sa montez luneta de 45/550mm in paralel cu reflectorul si sa montez camera de ghidaj pe ea, ghidajul la focala de 550mm a lunetei de 45mm va fi mai precis decat prin luneta de 50/185mm care o folosesc in prezent la ghidaj si va permite folosirea unor expuneri ce pot depasi 4 minute, poate pana pe la 8-10 minute, avand in vedere raportul focal destul de mare al reflectorului (f/8 ) sau mai ales al lunetei de 80/900mm (f/11). Utilizarea reducatorului de focala la luneta de 80mm nu prea ma incanta din cauza ca produce coma spre marginea imaginii, cromatism care se adauga la cromatismul produs de luneta de 80mm si chiar aberatie de sfericitate, asa ca nu il mai folosesc de ceva timp. La reflectorul de 114mm imi place faptul ca nu produce cromatism si stelele se vad mai frumos, mai ales culoarea lor naturala si reda tonul mai natural al galaxiei, pe cand la luneta cromatismul producea halo mov in jurul stelelor stralucitoare si vira imaginea spre galben, la care se mai adauga si virarea spre rosu din cauza lipsei filtrului IR la camera Canon. Asa la reflector, desi apare virarea spre rosu a imaginii, o corectie mai simpla e de ajuns pentru a aduce imaginea la tonul neutru. Am mai vrut sa fotografiez si cometele 67P, 29P si C/2019 L3, dar cerul s-a innorat repede spre miezul noptii. ----------------------------------- dmtr69 04 Noi 2021 20:42 ----------------------------------- Foarte frumos. Si eu prefer newtonul din aceleasi motive. Focuserul este de 1,25", de ai vignetare? ----------------------------------- iulian90 04 Noi 2021 21:33 ----------------------------------- Da, focuserul este pe 1,25", dar vignetarea este produsa si de oglinda secundara a telescopului care este mica pentru astrofoto, telescopul fiind conceput pentru planete, stele duble, obiecte ceresti cu dimensiuni aparente mici. ----------------------------------- iulian90 05 Noi 2021 19:45 ----------------------------------- Mai prezint inca doua imagini cu roiurile deschise M 37 si M 38 din Auriga. M 37: 28 cadre de 60s ISO 1600, 12 cadre dark, 20 cadre flat , 53 cadre bias. M 38: 27 cadre de 60s ISO 1600, 12 cadre dark, 20 cadre flat , 53 cadre bias. Captura: Canon 450D, newtonian 114/900mm, ghidaj cu camera Meade DSI I color prin luneta 50/185mm. ----------------------------------- iulian90 05 Noi 2021 23:22 ----------------------------------- Mai prezint o varianta a imaginii cu galaxia M 33, in care am reusit sa maschez mai bine acea "umbra" la dreapta de galaxie, lasata de o scama pe senzorul camerei, dar si sa mai imbunatatesc putin SNR-ul , culorile si detaliile in galaxie. :) ----------------------------------- iulian90 11 Noi 2021 13:55 ----------------------------------- Prezint o imagine a nebuloasei Northen Trifid / NGC 1579 din constelatia Perseu, in apropiere de granita cu constelatia Auriga. Am facut 87 cadre de 2 minute cu camera Canon 450D ,prin reflectorul de 114/900mm, cu ghidaj. Nebuloasa este slab luminoasa pentru echipamentul meu astrofoto "lent", cu raport focal mare, dar este afectata puternic si de poluarea luminoasa, asa ca rezultatul nu a iesit pe masura asteptarilor. Ce-i drept am facut pozele fara filtrul UHC, dar altadata poate o sa sa incerc si cu el ,poate mai imbunatateste contrastul dintre nebuloasa si fundalul cerului, cu toate ca ar trebuie marita in acelasi timp si expunererea la 4 minute, dar ma limiteaza precizia ghidajului la focala mare sde 900mm a reflectorului , trebuind sa inlocuiesc mica luneta de ghidaj cu f=185mm cu luneta de 45mm cu f=550mm care permite un ghidaj mai fin. Anul trecut mi-am pus in gand sa observ vizual nebuloasa NGC 1579, mai ales ca pe harta interactiva Wiki Sky Map sai pe ALadin Lite nebuloasa apare supraexpusa in centru si am crezut ca poate se vede ceva si la vizual. De unde? Nimic nu am reusit sa observ la aceasta nebuloasa, nici macar o slaba pata nu am vazut, nici cu filtrul UHC. Iar aseara cand am vazut ce slab luminoasa apare nebuloasa Northen Trifid pe cadrele individuale cu expunere de 2 minute, am ramas uimit si m-am lamurit de ce nu reusisem sa o observ la vizual. :) La procesare am avut de furca cu poluarea luminoasa mare si cu zgomotul destul de mare al stivei, in ciuda faptului ca am avut 87 cadre. ----------------------------------- iulian90 25 Dec 2021 23:54 ----------------------------------- Prezint cateva imagini cu nebuloasele M 42-M 43 din orion, nebuloasa IC 1318 din Cygnus ,din jurul stelei Sadr/ Gamma Cyg, nebuloasa M 1 din Taurul, roiul deschis M 37 din Auriga si galaxiile M 81 si M 82 din Ursa Major, reprocesate cu softul Sequator, care am inceput recent sa il utilizez in locul softului DSS. Imaginile de dimensiuni si rezolutie mica sunt facute cu camera Philips Toucam modificata pentru expuneri lungi, iar cele de rezolutie mai mare sunt facute cu camera DSLR Canon 450D, prin luneta de 80/900mm (numai imaginea cu M42-M43 intreg este facuta prin reflectorul de 114mm cu filtru UHC) Este mai simplu de folosit decat DSS si scoate imaginile finale cu tonurile si culorile originale din cadrele brute, spre deosebire de DSS care incearca sa calibreze canalele RGB si fundalul imaginii si modifica tonul culorilor. De asemenea, Sequator proceseaza mai repede imaginile si se pare ca accepta un prag de detectie al stelelor mai mic decat DSS, aliniind cadrele si cu ajutorul a numai 2-3 stele, ceea ce in DSS era " de neconceput ", fiindca cerea un minim de 12-15 stele in cadre pentru a putea stacka cadrele, altfel refuza sa stackeze cadrele. Are si functii mai speciale, ca Merge 4 pixels, un fel de binning 2x2 care sporeste luminozitatea imaginilor, Reduce light pollution, care reduce gradientul produs de poluare, insa nu asa de bine precum il elimin eu in Photoshop. Mai are Enhance star light care scoate stelele mai in evidenta. ----------------------------------- dmtr69 26 Dec 2021 00:45 ----------------------------------- Frumoase pozele. Cand ai avut cer senin pentru ele? Am dat peste Sequator cu cativa ani in urma, l-am testat de cateva ori, dar am ramas la DSS (puterea obisnuintei). In ultimul timp folosesc Pix-ul si la preprocesare (o corectie mai buna a flat-urilor). ----------------------------------- elessar 26 Dec 2021 00:48 ----------------------------------- Salut. Foarte fain, Iulian. Tine-o tot așa! Dacă îmi permiți...mergi pe calea bătătorită. Adică fă separat light, dark, bliss, flat. Nu lăsa programul sa facă stack după bunul său plac. Chiar îți sugerez sa faci stack "la mana". Vei vedea niste rezultate surprinzătoare pentru că poți customiza procesul. Iar pentru postprocesare poți folosi Siril care e gratuit, pixinsight- asta e pe bani, sau chiar Photoshop...cu anumite limite. Insa cu sculele pe care le ai, începutul e surprinzător. ----------------------------------- iulian90 26 Dec 2021 09:35 ----------------------------------- Marius. Primele trei imagini sunt facute fie prin vara fie iarna trecuta si le-am reprocesat din cadrele ce le-am pastrat de atunci. Au fost procesate si cu DSS la vremea respectiva dar parca nu au iesit asa faine , poate si fiindca aveam mai putina experienta in procesari. Numai ultimile trei imagini de mai jos, cele de rezolutie mica, au fost facute mai recent , la sfarsit de noiembrie. In decembrie nu am mai facut fotografii din cauza vremii nefavorabile (doar pe 3 decembrie am avut ocazia sa fotografiez conjunctia dintre cometa Leonard si roiul globular M 3). :) @ elessar. Am incercat stacking-ul manual in Photoshop, intr-adevar , da rezultate surprinzatoare , astfel afland mecanismul de stacking a cadrelor, de calibrare cu cadre dark , bias sau flat, dar cere mult timp atunci cand este vorba de multe cadre. :) O sa incerc si softul Siril , multumesc pentru sugestie. PixInsight nu prea vad sa il folosesc prea curand pentru ca este si cam scump din ce am aflat si probabil are cerinte de sistem mai mari , de ex. memorie RAM mai mare, placa video mai performanta etc. Eu am probleme cu Photoshop ,nu imi deschide fisierele Autosave.tif de 32 biti, care le salveaza DSS in urma stackarii cadrelor tip CR2 facute cu Canon 450D ,apare o fereastra in care spune ca nu poate deschide fisierul pentru ca nu este destula memorie RAM. Din cauza asta trebuie sa salvez eu fisierul in format 16 biti ca sa il pot prelucra in Photoshop. In cazul cadrelor facute cu camerele Meade DSI sau Philips Toucam care sunt mici ,fisierul Autosave.tif de 32 biti poate fi deschis de Photoshop. Mentionez ca atat laptopul cat si desktopul care le am au memorii RAM ce nu depasesc 5 GB. ----------------------------------- iulian90 27 Dec 2021 22:03 ----------------------------------- Buna seara. Prezint trei variante ale imaginii cu galaxia Andromeda, una prelucrata cu DSS + Photoshop, una prelucrata cu Sequator + Photoshop si una cu Siril + Photoshop. In urma prelucrarii si comparatiilor celor trei imagini am ajuns la concluzia ca softul Siril este cel mai bun in prelucrarea imaginilor cu DSO. La varianta cu Siril, compozitia si tonul culorilor la galaxie ,chiar si culorile stelelor au iesit echilibrate, acestea aparand mai frumoase si nu ies prea in evidenta in comparatie cu galaxia, haloul din jurul galaxiei galaxiei a iesit in evidenta fara ca nucleul sa iasa supraexpus ,zgomotul este mai redus. In cazul variantei cu Sequator, imaginea galaxiei a iesit relativ bine, se vede haloul dar mai slab decat la varianta cu Siril, insa stelele nu arata prea ok, au halouri mov, datorita aberatiei cromatice a teleobiectivului foto cu care am facut pozele la galaxie. Siril a eliminat frumos efectul cromatismului, redand culoarea naturala a stelelor. La capatul opus al calitatii se situeaza varianta cu DSS, haloul galaxiei nu prea iese in evidenta, nucleul este aproape supraexpus, stelele ies prea in evidenta , cam supraexpuse si decolorate, zgomot mai mare etc. deci destul de naspa. :) La capitolul durata prelucrarii, Sequator a fost cel mai rapid, stackand in cel mult 5 minute vreo 120 cadre light de 4 minute expunere, plus vreo 15 cadre dark , 30 cadre flat si 112 cadre bias, urmat de DSS care i-a luat 15 minute ca sa stackeze si cel mai lent a fost desigur, Siril, care a stackat cadrele in .. 59 de minute, aproape o ora, dar a facut treaba cel mai bine. :) Sequator este cel mai usor de folosit, fiind simplist, DSS este mai complex si mai dificil de utilizat, dar Siril este cel mai complex soft, mult mai complex decat DSS, cu script-uri, cu multe si felurite functii, dar odata ce ai incarcat cadrele light, dark, flat , bias si ai pus sa ruleze un script, pe urma nu mai nicio treaba, softul face toata treaba, doar il astepti vreo ora ca sa prelucreze cadrele. :lol: Dar e foarte bun, cred ca se apropie cel mai mult de softul PixInsight. :) De asemenea am aflat ca poti scrie script-urile dupa cum vrei ca softul sa prelucreze cadrele, este interesant, o sa ma pun pe invatat cum se foloseste corect softul Siril, cum sa fac prelucrari de calitate. :) ----------------------------------- iulian90 29 Dec 2021 00:04 ----------------------------------- Buna seara. Mai prezint inca o versiune a imaginii procesate cu Siril , cu stelele micsorate (Star reduction) si nebulozitatea galaxiei imbunatatita (Enhance DSO) in Photoshop, manual, fara ajutorul plugin-urilor, script-urilor sau altor chestii "automatizate", care nu le am instalate in Photoshop. :) Am invatat aceste proceduri de misorare a stelelor si imbunatatirii DSO de pe acest topic de pe YouTube: https://www.youtube.com/watch?v=hIhgS3bvOy0 Si mai sunt multe alte topicuri despre prelucrarea imaginilor astrofoto pe YouTube si nu numai. :) Acum galaxia Andromeda iese mai in evidenta , se vede mai frumoasa si stelele apar mai mici si mai frumos colorate. :) Mai am multe de invatat, chiar daca am capatat mai multa experienta in astrofoto, mai sunt o gramada de lucruri ,metode de procesare, softuri de testat, de incercat si de invatat in astrofoto. :) ----------------------------------- iulian90 30 Dec 2021 00:44 ----------------------------------- Mai prezint inca trei imagini reprocesate cu Siril si Photoshop, cu nebuloasa North America / NGC 7000, nebuloasa Gamma Cygni/ IC 1318 ambele din Cygnus si cu nebuloasa IC 1396 din Cepheus, toate trei imagini fiind stackate din cadre mai vechi, facute prin vara si care au fost procesate la vremea respectiva cu DSS si Photoshop ,dar care nu iesise atat de faine ca versiunile reprocesate astazi. :) Am mai descoperit o chestie interesanta in Photoshop, daca duplichez imaginea in doua straturi si le mixez in mod Soft Light, acesta scoate in evidenta nebulozitatea, marind contrastul si luminozitatea si facand detaliile mai vizibile. Dar softul Siril este cel care a contat cel mai mult, calibrand corect culorile nebuloaselor si a stelelor, si elimianand gradientul de culoare si de luminozitate de pe fundalul imaginii, de nu mai este nevoie sa il elimin eu din Photoshop. Am dat de capat si cu problema cu butoanele inaccesibile din softul Siril, acum il pot folosi normal, fara probleme. :) Conteaza mult si micsorarea stelelor, scotand nebulozitatea mai in evidenta si facand aspectul general al imaginii mai frumos. Asta se poate vedea cel mai bine la imaginea cu NGC 7000, unde stelele nu mai acopera nebuloasa atat de mult ca in versiunile mai vechi ale imaginii cu NGC 7000 iar nebuloasa iese mult in evidenta. Deasemena, In Siril am facut deconvolutie, care a scos detalii mai fine si am facut o compozitie RGB in care canalul B (albastru) l-am inlocuit cu canalul G (verde) devenind astfel RGG iar zgomotul pe fundal s-a micsorat. Canalul B este de regula mai zgomotos decat celelalte doua canale R si G ,iar in cazul imaginilor cu NGC 7000 si cu IC 1318 informatia de luminanta intre canalele G si B era aproape indentica asa ca am inlocuit canaul B cu G. Am mai reglat curba de lumina in modul "Asinsh" in care luminozitatea creste relativ putin dar cu pastrarea informatiei de culoare, apoi si histograma ,in care am crescut si mai mult luminozitatea ,scotand in evidenta nebulozitatea. E foarte bun softul Siril atat la stacking cat si la procesare post-stacking, dar conteaza si Photoshop care completeaza softul Siril la postprocesare, sunt unele lucruri care in Siril nu le pot face la fel de bine ca in Photoshop, de ex, micsorarea stelelor (Star reduction) sau imbunatatirea contrastului la nebuloase (Enhance DSO), sau chiar reglarea histogramei care se face mai precis in Photoshop decat in Siril. Bineinteles ca calitatea imaginilor prelucrate cu Siril depinde de calitatea capturilor, la toate trei imagini stelele nu arata chiar bine, avand 4 colturi ca la stelele vazute printr-un newtonian, desi pozele sunt facute cu teleobiectivul foto care este refractor, dar care sufera de astigmatism, de aceea si stelele au acele 4 colturi orientate haotic, neperpendiculare intre ele. O sa incerc sa fac poze cu diafragma mai inchisa, pe la f/5,6, poate se mai micsoreaza efectul neplacut al astigmatismului care la f/4 se vede destul de suparator. :) ----------------------------------- iulian90 01 Ian 2022 11:25 ----------------------------------- La Multi Ani tuturor. :) Vin de Anul Nou cu o reprocesare cu Siril + Photoshop a imaginii cu nebuloasa Veil din Cygnus, fotografiata anul trecut in vara cu camera Canon 450D si teleobiectivul foto Albinar 85-200mm f/4 @200mm .Am facut 72 cadre de 4 minute expunere la ISO 800. :) La vremea respectiva a fost procesata si cu DSS si Photoshop, dar rezultatul nu a iesit asa frumos ca cel de acum. :) ----------------------------------- GunDALF 01 Ian 2022 12:29 ----------------------------------- Bravo, tinere! Ai o evolutie foarte frumoasa. :wink: ----------------------------------- iulian90 02 Ian 2022 00:47 ----------------------------------- Intr-adevar, am evoluat mai ales pe partea de procesare a imaginilor , am invatat noi proceduri de prelucrare ,am instalat si testat noi softuri ,ca Sequator ,Siril si recent GIMP, pe langa softurile care le aveam deja, DSS, Photoshop, Registax ,Autostakkert2 si PIPP, pentru prelucrarea capturilor si imaginilor. :) Cum vremea asta a fost nasoala in ultima luna , am inceput sa reprocesez din vechile capturi care le am pastrate de anul trecut. Daca se mai imbuneaza vremea iarna asta , sper sa mai pot face capturi la nebuloasele California din Perseu, Rosette din Monoceros, Horsehead si Flame din Orion si Star Flaming din Auriga. La softul Siril am invatat sa calibrez si sa stackez cadrele manual, ceea ce ofera avantajul de a controla procesele de calibrare si stacking, plus ca am constatat ca durata prelucrarii e chiar mai scurta decat daca pun sa prelucreze automat, cu script-uri. Manual, mi-a luat cam jumatate de ora sa prelucrez cadre light dark flat si bias, iar pe automat i-a luat softului o ora. Poate si din cauza performantei mai scazute a laptopului , dar si a faptului ca pe auto, are de prelucrat mai multe informatii. Astazi am mai prelucrat o serie de 45 cadre cu galaxia M 33 Triangulum , cu Siril , in modul manual. Cadrele au 2 minute expunere ISO 1600 si au fost facute cu camera Canon 450D prin reflectorul de 114/900mm , anul trecut prin toamna si la fel ca in cazul imaginii cu Veil nebula si a celorlalte imagini reprocesate de msi sus, si imaginea cu M 33 are o versiune mai veche ,prelucrata la vremea respectiva cu DSS + Photoshop, ce am postat-o pe acest topic prin septembrie sau octombrie ,dar care nu a iesit asa frumoasa ca varianta reprocesata cu Siril si Photoshop. ----------------------------------- Erwin 02 Ian 2022 09:54 ----------------------------------- Felicitări! Îmi place mai mult cum ți-au ieșit imaginile acum, în special la M33. Spor și cer senin! ----------------------------------- iulian90 02 Ian 2022 18:21 ----------------------------------- Multumesc frumos. :) Zilele astea s-ar putea sa mai prind senin conform prognozei, dar cu imprevizibilitatea asta din ce in ce mai mare a vremii nu se stie, sper sa pot sa fotografiez nebuloasa California cu Canon 450D si teleobiectivul foto Albinar 200mm f/4 cu filtrul UHC, dar si fara filtru, pentru stele. :) ----------------------------------- iulian90 06 Ian 2022 14:56 ----------------------------------- Buna ziua tuturor. :) Astazi va prezint o noua imagine ,cu nebuloasa California / NGC 1499 din constelatia Perseus, fotografiata aseara cu camera Canon 450D si teleobiectivul foto Albinar 200mm f/4, cu filtrul UHC si cu ghidaj cu camera Meade DSI Color prin luneta din obiectiv de binoclu de 50mm f=185mm, pe montura Bresser Messier Exos 1 motorizata in regim DIY. Aceasta tinta este putin mai slab luminoasa decat nebuloasa North America, dar mai luminoasa decat nebuloasa 1396 din Cepheus, fiind accesibila cu echipamentul meu destul de modest. Este o nebuloasa frumoasa, cu emisie predominant in H-Alpha, prezentand detalii mai fine, precum filamente, zone intunecate ,suprapuse pe un fond difuz. :) Am strans 63 cadre cu expunere de 4 minute ,la iso 800, timpul de integrare ajungand la peste 4 ore, timp in care mereu am fost cu ochii pe laptop, ca ghidajul se mai bloca din cand in cand ,ca i se parea softului PHD2 ca "telescopul se misca" desi nu era asa, a dat si o eroare "fatala" de a trebuit sa restartez laptopul, din cauza la driverul camerei de ghidaj Meade, dar si pe cerul care ma tot punea la incarcare, formandu-se niste nori subtiri care "amenintau" sa acoepre zona unde fotografiam nebuloasa, dar am scapat la limita si am trecut cu bine peste toate aceste incercari, stand pana aproape de miezul noptii ca sa colectez ca mai mult semnal de la nebuloasa. Singurul lucru care m-a determinat sa ma opresc , la ora 23:28 , a fost ca tinta ajunsese la limita cu acoperisul magaziei langa care am locul unde amplasez de obicei montura , in ultimele cadre incepea sa se vada maginea acoperisului. Dar un alt loc mai bun decat acesta nu prea am , din cauza luminii becului din strada care bate partial in curte. Decat doar in curtea din spate dar acolo vizibilitatea este mai restransa, mai mult spre sud. Dar sunt foarte multumit si asa, rezultatele au iesit chiar peste asteptari. :D Am procesat cadrele atat cu softul DSS + Photoshop cat si cu softul Siril + Photoshop. Rezultatul procesarii cu Siril a iesit superior celui rezultat cu DSS, avand un fundal mai uniform, nebuloasa iesind mai in evidenta si culorile la stele si nebuloasa fiind mai naturale in varianta cu Siril decat in varianta cu DSS. :) ----------------------------------- valy 06 Ian 2022 15:42 ----------------------------------- Imi place mult prima imagine. Dar cand am dat zoom, chiar si in centru, stelele au o forma ciudata, e coma? ----------------------------------- iulian90 06 Ian 2022 16:38 ----------------------------------- Nu, cred ca este astigmatism ,cand focusez teleobiectivul ,putin mai in intrafocus si in extrafocus stelele capata 4 colturi care nu sunt perpendiculare intre ele. Ceva, vreo lentila din interiorul teleobiectivului nu este pozitionata corect de apar stelele asa. ----------------------------------- iulian90 08 Ian 2022 23:59 ----------------------------------- Prezint inca doua imagini reprocesate cu Siril, una cu nebuoasa M 8 Lagoon si nebuloasa M 20 Trifid din Sagetatorul si cealalta cu nebuloasa Veil, combinatia RGG, in care am inlocuit canalul B cu G, ceva similar cu combinatia HOO in cazul capturilor L-RGB facute cu o camera mono si set de filtre. In canalul B (albastru) aspectul componentei OIII a nebuloasei Veil arata similar cu aspectul de pe canalul G (verde) numai ca luminozitatea este mai scazuta si zgomotul mai ridicat, facand componenta O III sa para mai verzuie decat bleu si mai intunecoasa in comparatie cu componenta H-alpha rosie, asa ca am facut incercarea aceasta de a inlocui canalul B cu G iar componenta O III iese mai in evidenta, este mai luminoasa si mai spre bleu. La imaginea cu nebuloasa M 8 si M 20 am avut ceva de lucru, cu eliminarea gradientului ,dar si evidentierea culorilor din nebuloasa M 20 din aceeasi imagine, in special componenta OIII care nu prea iesea in evidenta. Imaginea cu M 8 si M 20 este rezultata din stackarea a numai 29 cadre de 2 minute expunere, facute acum doi ani cu camera foto Canon 450D si teleobiectivul Albinar 200mm f/4 cu filtru UHC, imediat dupa ce modificasem camera Canon pentru astrofoto, indepartundu-i filtrul IR. Dar trebuiau macar 60 cadre si expunerea trebuia ridicata la 4 minute, dar pe atunci nu aveam montura adaptata pentru ghidaj care sa imi permita asemenea expuneri, aveam motorizare doar pe axa RA. ----------------------------------- dmtr69 09 Ian 2022 09:54 ----------------------------------- Frumos. Buna treaba Iulian. Ti-am modificat numele lui Trifid nebula din M21 in M20 (de 4 ori :D ). Se mai intampla din viteza si la ore tarzii. Despre M20: "The object is an unusual combination of an open cluster of stars, an emission nebula (the relatively dense, reddish-pink portion), a reflection nebula (the mainly NNE blue portion), and a dark nebula (the apparent 'gaps' in the former that cause the trifurcated appearance, also designated Barnard 85)" (sursa Wikipedia). Deci albastrul este o nebuloasa de reflexie, un albastru de banda larga, ce este prins mai bine cu filtru B si nu cu OIII. Acesta din urma prinde doar o felie din acest albastru. ----------------------------------- iulian90 09 Ian 2022 10:46 ----------------------------------- Da, asa este , m-am incurcat si am inversat denumirile . M 21 este defapt roiul deschis din apropierea nebuloasei Trifid care se mai numeste M 20. Multumesc pentru corectie. :) Am inteles, deci albastrul din nebuloasa Trifid este nebuloasa de reflexie, nu de emisie in banda O III. Oricum filtrul UHC cred ca a prins destul de mult din albastrul nebuloasei, avand o fereastra de 20-25 nm in portiunea verde-albastrui a spectrului. O sa mai fac la vara niste capturi la expunerea de 4 minute ,tot prin teleobiectivul foto , atat cu filtrul UHC ,cat si fara el si o sa combin imaginile pentru a scoate in evidenta ambele componente din nebuloasa Trifid dar si din nebuloasa Lagoon / M 8. O sa fac niste incercari si la focala mai mare prin telescopul de 114/900mm, desi luminozitatea este mult mai mica la raportul focal f/8 decat prin teleobiectivul foto care are raport focal f/4. Va trebui sa cresc expunerea la 6 sau 8 minute sau sa maresc numarul de cadre la expinerea de 4 minute ca sa compensez luminozitatea redusa a telescopului, dar detaliile vor fi mult mai bune si stelele mai rotunde simetrice nu atat de deformate ca la teleobiectivul foto Albinar. Si voi scapa si de cromatism. :) ----------------------------------- iulian90 27 Ian 2022 21:47 ----------------------------------- Buna seara tuturor. Prezint (cu intarziere ,datorita unei avarii cu netul ce a durat o saptamana) o varianta a imaginii cu nebuloasa California / NGC 1449 din Perseu cu stele mai frumoase si mai simetrice, rezultata din combinarea imaginii cu nebuloasa ,fara stele, extrasa din prima varianta (prelucrata cu Siril) si o imagine cu stele rezultata din 48 cadre de 2 minute expunere ,trase vineri (21 ianuarie) cand a fost senin, dar fara filtrul UHC, pentru culori cat mai naturale la stele si cu diafragma putin mai inchisa, pe la f/5,6 , pentru a mai reduce din coma si astigmatismul care strica aspectul stelelor la f/4. A rezultat astfel o combinatie faina, in care nebuloasa apare mai evidenta si mai detaliata, iar stelele sunt mai simetrice ,chiar daca mai au niste raze, au culorile mai naturale, apropiate de realitate si nu mai ies atat de evidente, acoperind nebuloasa atat de mult ca in prima varianta. Nu am mai fost nevoie sa micsorez stelele, deoarece cadrele au avut expunere mai mica si stelele au iesit mai slab luminoase si evident mai mici dar mai frumoase. Pe langa aceasta imagine mai prezint si imaginea cu nebuloasa extrasa din prima varianta, fara stele, la care am avut mult de lucru, eliminand stelele de marime mare si medie din interiorul nebuloasei si din jurul ei ,in Photoshop, cu Spot Healing Brush Tool (size 12-30 px, in functie de stea) , pe cele marunte cu Dust and Scratches (Radius 4 px), iar stelele din afara nebuloasei le-am eliminat cu Clone Stamp Tool, pornind din zone cu putine stele si uniformizand fundalul pana ce au ramas doar stele marunte ,care le-am eliminat tot cu Dust and Scratches odata cu cele din nebuloasa. Aceasta metoda este foarte migaloassa si mananca mult timp ,dar da rezultat mult mai bun decat vechea metoda care o foloseam pentru separarea nebuloasei, de data aceasta nebuloasa isi pastreaza toate detaliile fine, nu mai iese cu aspect urat cu gauri si tot felul de artefacte negricioase ramase in urma stelelor eliminate si detaliile fine nu mai estompeaza ca in cazul vechii metode. Ramane sa incerc si softul Starnet, care din ce am inteles elimina stelele din imagini, lasand doar nebuloasa. ----------------------------------- iulian90 28 Ian 2022 01:12 ----------------------------------- Am incercat si cu StarNet++ si e foarte bun in eliminarea stelelor. :) Am facut un test cu imaginea cu California si a eiliminat stelele in 35 minute, fata de 2 ore cat mi-a luat mie sa le elimin si sa extrag nebuloasa din imagine. A lasat niste artefacte in dreptul celor mai stralucitoare stele ,dar pot fi eliminate usor in Photoshop. In rest a facut treaba bine, a pastrat detalii chiar mai fine in nebuloasa decat metoda noua folosita de mine. Sunt multumit acum ca am un set mai numeros de softuri pentru prelucrarea imaginilor astrofoto, de la DSS (care il folosesc tot mai rar), Sequator, Photoshop, si pana la SiriL, GIMP si acum StarNet. Plus experienta mai multa in procesare. :) ----------------------------------- dmtr69 28 Ian 2022 09:37 ----------------------------------- Foarte frumos. Bravo Iulian! Eu am trecut la StarXTerminator, lucreaza mai bine decat StarNet++. Daca pozezi cu newtonul, din cauza difractiei data de spider, este mai dificil de indepartat stelele (StarXTerminator lasa mai putine artefacte). ----------------------------------- iulian90 29 Ian 2022 18:44 ----------------------------------- Multumesc. :) Si teleobiectivul care il folosesc, Albinar 85-200mm f/4 lasa spike-uri la stele, desi e refractor are "comportament" de newtonian din cauza astigmatismului la f/4, la deschideri mai mici ,de la f/5,6 in jos incep sa dispara spike-urile la stele, insa la cele mai stralucitoare apar in schimb raze divergente din cauza lamelelor de la diafragma teleobiectivului. Am observat ca spike-urile stelelor sunt mai mari decat in cazul newtonianului de 114/900mm, ce-i drept acesta are secundara fixata pe un suport cu un singur picior, nu pe spider ca la newtonianele clasice si produce 2 spike-uri mai late dar mai slab luminoase si mai greu vizibile la stelele slab luminoase. In cazul teleobiectivului spike-uri apar si la cele mai slabe stele. Cred ca ceva are teleobiectivul, trebuie sa fac niste teste ,poate are vreo lentila nelalocul ei, descentrata,miscata, o sa ma uit la reflexii sa vad care nu este aliniata cu axa optica ,poate daca l-oi desface sa il reglez ,poate dispare acel astigmatism. O sa incerc si softul StarXterminator, deocamdata si StarNet vad ca este bun in eliminarea stelelor. :) Prezint inca o imagine cu nebuloasa Star Flaming / IC 405 si cu nebuloasele IC 410 si IC 417, fotografiate aseara ,cu camera foto Canon 450D, prin teleobiectivul Albinar la focala de 200mm si deschiderea f/4, cu filtrul UHC. Am facut 61 cadre de 4 minute expunere, ISO 800, timp de 4 ore, in care vremea a fost stabila, pana la ora 23, cand au sosit norii si m-a determinat sa strang totul. Am facut stacking-ul in Siril, o parte din procerarea post-staking tot in Siril (Background extraction, Color calibration, Photometric color calibration, Reduce green noise ,Deconvolution, Filter Median, Arcsin transformation si Histogram Strech), apoi eliminare stele in StarNet dintr-o copie a imaginii , unde am lasat doar nebuloasele si background-ul (fundalul), apoi atat imaginea fara stele cat si cea originala le-am prelucrat in Photoshop, unde am mai redus din zgomot putin , am mai umblat pe la nivele sa mai intunec fundalul, am micsorat stelele in imaginea originala ,apoi am combinat cele doua imagini in mod Screen, am duplicat imaginea rezultata in alte doua straturi si le-am suprapus in mod Soft Light, care a imbunatatit contrastul nebuloaselor si stelelor. :) ----------------------------------- iulian90 07 Apr 2022 16:07 ----------------------------------- Buna ziua tuturor. A venit sezonul galaxiilor, asa ca m-am apucat sa le fotografiez si eu, prin reflectorul de 114/900mm, cu camera DSLR Canon 450D. :) Am fotografiat pentru inceput galaxiile M 52 + NGC 5195 si M 106 din constelatia Canes Venatici. La galaxia M 106 am facut alataseara cam 68 cadre cu expunere de 2 minute la ISO 1600, iar la M 51 aseara am facut 70 cadre ,tot cu aceeasi expunere si ISO ca si cele pentru M 106. Imaginea cu M 106 a iesit cu fundal mai curat, in schimb imaginea cu M 51 desi mai zgomotoasa (din cauza poluarii produse de Luna in crestere) este mai faina , mai interesanta. Recent am marit curentul de lucru prin motoarele monturii, de la 0,7 A, la 1 A pentru motorul RA si 1,5 A pentru motorul DEC si ghidajul merge mai lin datorita cuplului mai mare al motoarelor , iar asta se vede in cadre, stele mai rotunde la expunere de 2 minute, chiar la focala nativa de 900mm a reflectorului, deci as putea mari expunerea la 3-4 minute. ----------------------------------- Erwin 07 Apr 2022 16:50 ----------------------------------- Bravo! Cer senin să fie, că a început și sezonul ploilor... :) ----------------------------------- metalgibson 08 Apr 2022 08:59 ----------------------------------- Iulian foarte frumoase poze obtii cu o asa apertura mica si un Canon,trebuie sa ai o montura motorizata buna ca sa tina asa focala lunga pentru expuneri lungi ? Eu am un Canon si vreu sa stiu,daca se este posibil de conectat prin cablu la pc direct in Sharpcap sau alte programe pentru a o folosi ca camera Astronomica controlata din programe de capturare ca si ZWourile . Pentru a vedea pe Monitor in timp real, live ceea ce vede camera. De a simplifica procedura de astrophoto si de a elimina apasarea butonului declansator al DSLR-ului de fiecare data stind linga el si adaugind vibratii. ----------------------------------- valy 08 Apr 2022 13:12 ----------------------------------- Eu am un Canon ..Ce model? ----------------------------------- metalgibson 08 Apr 2022 13:55 ----------------------------------- Canon 50D ----------------------------------- valy 08 Apr 2022 15:24 ----------------------------------- https://th.canon/en/support/8200328200 ----------------------------------- iulian90 08 Apr 2022 15:52 ----------------------------------- Erwin. Multumesc. Ploaia acum este binevenita, mai ales cu seceta din iarna asta, mai uda culturile si mai curata atmosfera de praful saharian care s-a abatut peste tara noastra in urma cu o saptamana si ceva. Evident ca daca mai prind senin o sa continui cu pozele la galaxii, dar pana ce Luna ajunge la Primul Patrar, apoi iau o pauza pana ce Luna trece de Luna Plina, caci polueaza destul de serios cerul, pentru astrofoto :) Igor. Exista doua softuri, Magic Lantern si CHDK (Canon Hack Development Kit) cu care poti modifica firmware-ul camerei in asa fel incat sa se comporte aproape ca o camera astro, care poate fi conectata la PC si controlata de acesta, poate salva fotografiile in mod RAW absolut, fara nicio compresie direct pe PC prin intermediul USB, poate filma in mod RAW si multe alte extraoptiuni poate avea camera cu aceste doua softuri. https://magiclantern.fm/ https://de.wikipedia.org/wiki/Canon_Hack_Development_Kit Sunt compatibile numai cu modelele Canon, de la compacte ca PowerShot pana la DSLR-uri. CHDK este mai interesant decat Magic Lantern fiindca are extraoptiuni mai interesante si mai multe. Nu stiu daca se poate face un DSLR sa fotografieze in mod Binning 2x2 , care mareste sensibilitatea camerei dar reduce rezolutia. Am observat ca atat Magic Lantern cat si CHDK sunt compatibile si cu modelul tau Canon 50D si observ ca a devenit compatibile si pentru modelul meu 450D, pana de curand nu parea sa existe versiuni compatibile de Magic Lantern sau CHDK si pentru 450D, o sa incerc sa instalez si eu pe camera mea CHDK, poate o fac sa se comporte ca o camera astro. :) ----------------------------------- Erwin 09 Apr 2022 08:23 ----------------------------------- Rămâne doar mecanismul oglinzii ca sursă de vibrații, dar sunt mici și se amortizează foarte repede. Eu am folosit un card cu CHDK pe Canon S3IS dar era scrisul prea mic pe ecran și nu vedeam comenzile așa că am renunțat. Am abandonat camera și pentru fotografia obișnuită pentru că actualul telefon face poze mult mai bune. Asta este evoluția tehnologiei, ce să-i faci! :) ----------------------------------- iulian90 09 Apr 2022 22:19 ----------------------------------- Intr-adevar telefoanele au ajuns sa aiba camere cu 20-50 Megapixeli, cu cate doua, trei sau mai multe camere, cu obiective cu focale diferite (ca alternativa la obiectivele zoom de pe camerele foto clasice) si fac poze mai bune decat Canon-ul meu 450D sau alte DSLR-uri ori Mirrorless. :) Eu inca mai am telefon cu o singura camera dar si aceea depaseste la calitatea imaginii Panasonic-ul Lumix FZ7 care il am, chiar daca este sub Canon 450D. M-am informat mai cu atentie pe site-ul CHDK si am aflat ca defapt nu exista firmware compatibil si pentru modelul meu 450D, ca si pentru alte modele ca 1000D, asa ca nu pot implementa CHDK pe camera mea Canon. Si nici Magic Lantern nu este compatibil cu 450D. Deci camera o sa ramana asa cum este din fabrica din pacate. Dar ma descurc cu ea si asa cum este la astrofoto. :) Ramane sa fac niste capturi cu camera Philips Toucam modificata la galaxiile M 51 si M 106 dupa ce trece Luna, peste doua saptamani, sa compar imaginile cu cele facute cu Canon si apoi sa vad cum folosesc ambele camere, dar cred ca Philips-ul il voi folosi pe tinte mici, ca galaxiile , unele roiuri globulare sau deschise mai mici, si nebuloasele planetare, iar Canon-ul pe tinte mari, ca nebuloasele difuze, galaxiile mai mari, roiuri deschise mai mari etc. Nu prea se merita sa folosesc Canon-ul cu ditamai senzorul pe tinte mici ca galaxiile (mai singuratice) fiindca apar prea mici pe cadru si trebuie decupat mult din imagine, poate doar in zona Virgo unde sunt multe la un loc se merita. In rest cu Philips-ul o sa le fotografiez. :) ----------------------------------- iulian90 23 Sep 2023 13:45 ----------------------------------- Salutare tuturor. Desi demut nu m-am mai ocupat astrofotografia DSO din lipsa de timp, iata ca am revenit de data asta cu un nou set-up: teleobiectiv Seimar 500mm f/8 + Canon 450D. Teleobiectivul Seimar ,achizitionat recent, s-a dovedit a fi unul relativ bun, in sensul ca nu prezinta coma sau astigamtism, insa are un cromatism relativ vizibil si putina sfericitate subcorectata, care insa nu deranjeaza prea mult. Daca reduc diafragma la f/11 cromatismul se amerioleaza mai bine iar sfericitatea aproape ca dispare. Ieri l-am montat pe o sina din textolit, i-am pus un parasolar si un cautator , intrucat vizorul reflex al aparatului foto Canon e cam intunecos pentru vizarea pe timpul noptii. Iar aseara i-am facut proba pe stele, roiuri deschise si globulare si chiar pe o nebuloasa planetarea. Tintele alese au fost Roiul Dublu din Perseus, roiurile globulare M 15 din Pegasus si M 2 din Aquarius si nebuloasa planetara M 27 din Vulpecula. Stelele se vad circulare pana in colturile imaginii, ceea ce-i foarte bine, insa inconjurate de culorile specifice cromatismului (fringe roz sau verde - depinzand de reglajul focusului), insa mai acceptabil decat in cazul altor teleobiective, precum Paragon 300mm f/5,6 la care cromatismul era din cale-afara, cu fringe albastru-violet destul de deranjant sau chiar Albinar 200mm f/4care deasemenea prezenta cromatism mai vizibil decat Seimar 500mm f/8. Deci, per ansamblu sunt multumit de noul teleobiectiv, isi face treaba destul de bine . Evident ca la stele si roiuri voi folosi diafragma f/11 in timp ce pentru obiecte slab luminoase, precum nebuloasele si galaxiile voi folosi deschiderea maxima de f/8. Focala de 500mm este mai permisiva cu erorile periodice ale monturii, suportand pana in 60s expunere fara ghidaj, dar peste aceasta valoare necesita ghidaj, care il voi implementa curand pe acest teleobiectiv. ----------------------------------- Erwin 26 Sep 2023 14:13 ----------------------------------- Interesantă jucărie! Să o folosești sănătos! ----------------------------------- iulian90 29 Sep 2023 19:01 ----------------------------------- Multumesc frumos. Mai prezint niste imagini facute acum cateva zile cu Seimar-ul si camera Canon, la roiuri globulare si deschise, printre care M 13 , M 103 , NGC 457 , NGC 663, NGC 654 si chiar micul roi Trumpler 1 sau Tr 1 din apropiere de M 103 si NGC 663 in constelatia Cassiopeia. :) *Ce am observat in imagini pana acum in legatura cu teleobiectivul Seimar este faptul ca cromatismul pare sa fie combinat cu aberatia de sfericitate, intrucat stelele sunt inconjurate de o aura verde difuza iar in centru un inel de culoare magenta, deci ar fi un fel de sferocromatism mai degraba decat simplu cromatism. La stele este oarecum deranjant acest sferocromatism, dar daca mai inchid diafragma se reduce la un nivel satisfacator. Asta ar fi singurul minus al teleobiectivului. Insa ce imi place cel mai mult la acest teleobiectiv este claritatea buna si lipsa aberatiei de coma si a astigmatismului pana la marginile imaginii, inclusiv pana in colturi. Asta e un plus al acestui teleobiectiv. ----------------------------------- iulian90 18 Noi 2023 00:51 ----------------------------------- Astrofotografia DSO revine in forta, cu un nou set-up si cu ghidaj. :) Seimar 500mm f/8, ca instrument principal, echipat cu camera foto Canon 450D + Paragon 300mm f/5,6 ca luneta de ghidaj, echipat cu camera Meade DSI si cautator 10x30 cu redresor de imagine provenit de pe un binoclu roof. Iar ca hardware si software laptopul Lenovo cu OS dual Linux Mint + Windows 10 ,(protejat intr-o cutie termoizolanta din polostiren extrudat) ,folosit in cazul de fata pe Windows 10, cu PHD2 si platforma Ascom si adaptorul USB-ST4 pentru comanda monturii pentru ghidaj. Si ar mai fi de adaugat si intervalometrul Arduino pentru camera Canon, cu expunere reglabila intre 1 min. si 8 min. Aseara am testat noul set-up si prima tinta a fost Pleiadele. Intai am testat ghidajul la expunere de un minut; rezultatul a fost impecabil, cu stele rotunde, fara nici o alungire, apoi la doua minute, tot la fel bine, stele rotunde, apoi am marit miza; expunere de 4 minute, stelele inca isi pastrau rotunjimea, fara nicio alungire si asta e foarte bine, insemnand ca ghidajul functioneaza aproape perfect iar focala de 500mm e mai toleranta la erori de tracking decat focala de 900mm a lunetei de 80mm sau a reflectorului de 114mm. :) Am decis sa raman la expunerea de 4 minute si sa continui cu capturile la Pleiade si am strans cam 37 cadre de 4 minute la ISO 1600, plus 8 cadre dark, 39 cadre flat si 67 cadre bias pe care le-am stackat cu SiriL si imaginea rezultata am mai prelucrat-o putin si cu Photoshop, insa am avut de furca cu zgomotul, din pricina cadrelor cam putine la numar, trebuind cel putin dublu, minim 60 cadre pentru un rezultat satisfacator, dar e bine si asa pentru inceput, pentru ca a fost mai mult pentru test, se vad totusi nebuloasele de reflexie in jurul stelelor. Data viitoare o sa mai strang cel putin 30 cadre pe care le voi adauga la cele 37 si voi face o noua prelucrare cu toate iar rezultatul va fi cu totul altul, mai bun. ----------------------------------- dmtr69 18 Noi 2023 09:39 ----------------------------------- Arata bine. Bravo Iulian! "Utilajul" arata sa un lansator de rachete, vezi sa nu te ia la ochi "pretenii" din est. La ISO1600 zgomotul este mai mare si dinamica mai mica. Aparent, prin amplificare, ai semnal mai bun, dar SNR-ul este mai slab, trebuind un sac de cadre. Un test al camarelor ( http://dslr-astrophotography.com/iso-values-canon-cameras/ ), iti da cel mai bun ISO pentru 450D- 400, eventual 800. ----------------------------------- valy 18 Noi 2023 10:49 ----------------------------------- Setupul arata foarte misto, nicio sansa sa fie confundat cu altceva :) Spor! ----------------------------------- iulian90 18 Noi 2023 13:56 ----------------------------------- Multumesc. :) Desigur ca ISO 1600 nu e cea mai potrivita alegere, dar a fost pentru test. De obicei lucram la ISO800 inainte, cu vechiul setup si zgomotul era mai tolerabil, insa si expunerile folosite erau cam mici (1-2 minute) ,rar cand ajungeam la 4 minute din cauza focalei mari (900mm) care amplifica si erorile de tracking generate de ghidajul nu tocmai bun in cazul vechiului setup. Mai aveam varianta cu teleobiectivul Albinar de 200mm focala insa acela avea si el cateva probleme printre care astigmatism, iar focala de 200mm era parca prea mica, potrivita numai pentru cateva tinte mari. Acum ca ghidajul este mai bine pus la punct, cu teleobiectiv foto in locul lunetei cu obiectiv de binoclu, camera fiind mai bine fixata, pe montura T2, focalizarea facandu-se mult mai usor din teleobiectiv decat la vechea luneta de ghidaj, pe de alta parte si cu partea software mai buna si mai avansata, cu ultima versiune de PHD2 care face mai bine corectiile de ghidaj si experienta cumulata in acest domeniu, pot folosi fara nicio grija expuneri de 4 minute sau mai mult, pentru a compensa ISO mai mic (400-800) si luminozitatea relativ mica a teleobiectivului Seimar ( f/8 ), iar rezultatele s-ar putea sa iasa mai bune, chiar cu un numar mai redus de cadre, la un ISO mai mic unde zgomotul este mai redus mai redus ,deci SNR mai mare. Data viitoare voi face un test cu expunere de 8 minute la Pleiade si ISO 800 sa vad ce iese, mai ales daca ghidajul permite. :) Anul asta am cam lasat deoparte astrofotografia DSO din cauza defectarii vechiului laptop HP, dar si din lipsa de timp, fiind preocupat cu alte domenii astrofoto (planete,Soare ,Luna, stele duble, spectroscopie stelara etc), dar odata cu achizitionarea teleobiectivului Seimar si a potrivirii celuilalt teleobiectiv Paragon cu camera Meade DSI care o foloseam deobicei la ghidaj ,am zis sa incep un nou capitol in acest domeniu, in limita timpului disponibil si a conditiilor meteo desigur, si am inceput prin a construi noul setup piesa cu piesa, apoi si cu partea software, punand-o la punct. Si iata ca noul setup chiar da rezultate bune la expunere de 4 minute. :) ----------------------------------- GunDALF 18 Noi 2023 14:01 ----------------------------------- Ma bucur sa vad ca folosesti camera Meade. :wink: ----------------------------------- nobody 18 Noi 2023 18:06 ----------------------------------- De ce crezi asta ? Multumesc. :) ... la un ISO mai mic unde zgomotul este mai redus mai redus ,deci SNR mai mare ... How to Find the Best ISO for Astrophotography: Dynamic Range and Noise ISO is one of the three major exposure settings in the exposure triangle of a digital camera. Of the three: shutter time, f/number, and ISO, it is ISO that is probably most misunderstood. Even more so than f/number. In fact, it is a common misconception that higher ISO settings will cause images to be noisier. In fact, the opposite is often true. Wait, what? ISO – THE MYTH AND THE COLD AMPLIFIED TRUTH “But everyone is telling me that my ISO is too high! My images are full of noise! If I were to lower my ISO then I would surely get less noise in my images!” you might say, at that point. And this is something I would strongly disagree with. https://darkskies.space/iso-myth/ ----------------------------------- GunDALF 18 Noi 2023 18:39 ----------------------------------- Teoria e sublima, practica ne omoara. Daca n-ar fi asa important castigul (ISO), n-ar mai tanji lumea dupa telescoape cu apertura mare. Am mai avut o discutie pe tema numarului f. Ideea e ca daca ai semnal slab si cresti ISO, vei pierde la detalii. De aceea, e de dorit mai degraba sa cresti expunerea decat ISO. De exemplu eu cu C6@f10 pe ASI462 merg la 1/100s si castig la cca. 300. Cu un C9.25@f10 (sa zicem) sigur vei avea semnal mai bun si vei putea expune 1/100s, dar cu gain substantial mai mic (nu stiu exact ca n-am verificat), ceea ce iti va aduce o imagine mai curata, mai detaliata. Evident, conteaza si rezolutia telescopului, dar problemele cele mai mari vin din semnalul primit. Dar, in principiu, sunt de acord ca trebuie sa gasesti sweet spot pentru camera si telescopul tau. Insa, in mod sigur, camera va furniza clipuri mai curate daca tii gain-ul cat mai jos posibil, tinand histograma in zona care trebuie, adica maximum 70-80%. Bine, eu vorbesc de zona planetara, dar nu poate fi altfel nici la DSO. ----------------------------------- iulian90 18 Noi 2023 19:24 ----------------------------------- @nobody. S-ar putea sa ai dreptate in privinta ISO. Articolele de mai sus m-au facut sa inteleg cum sta defapt treaba cu ISO. Cred ca o sa mai fac niste teste cu camera Canon 450D, la aceeasi expunere si deschidere a diafragmei teleobiectivului, dar la diferite valori ale ISO , ca sa ma lamuresc bine. Insa in privinta dinamicii e clar ca un ISO mai mare nu e mai potrivit, arzand stelele mai stralucitoare. Ramane de vazut daca trec la ISO 800 sau daca raman la ISO 1600, in functie de rezultatele testelor ce urmeaza sa le fac in zilele urmatoare. :) ----------------------------------- Alexandru Simandi 18 Noi 2023 21:21 ----------------------------------- Salut, am gasit site acesta pe care poti compara noise la iso diferit din ce pare. https://www.the-digital-picture.com/Reviews/Camera-Noise.aspx?Camera=460&Test=0&ISO=1600&CameraComp=460&TestComp=0&ISOComp=800 In zonele cu poluare luminoasa am inteles ca oricum decisiv este timpul de expunere. Pleiadele sunt greu de facut daca nu esti la munte sau pe camp fiind nebuloasa de reflexie. Ti-au iesit excelent. ----------------------------------- iulian90 18 Noi 2023 23:34 ----------------------------------- Curiozitatea mi-a starnit nerabdarea in a face testele privind avantajele expunerii vs ISO si cum vremea afara este nasoala, am facut experimentele in casa, in camera relativ intunecata, unde doar lumina monitorului PC-ului batea in camera, cu camera Canon PowerShot SX120, care face expuneri de pana la 15s si care ajunge la ISO 1600, la fel ca si Canon 450D. Primul colaj de imagini de mai jos pare sa confirme cele spuse in articolele postate de @nobody, anume ca la aceeasi expunere, in ISO mai mare ar da rezultat mai bun, dar al doilea colaj de imagini aduce dovezi clare in favoarea utilizarii unui ISO cat mai mic cu mentiunea ca trebuie compensat de o expunere cat mai mare. Cel mai bine se vede diferenta in ultimele doua colaje de mai jos unde este comparata o imagine cu expunere de 0,5s la ISO 1600 cu una cu expunere de 8s la ISO 100, respectiv o imagine cu expunerea de 15s la ISO 100 si o alta cu expunerea de numai o secunda la ISO 1600. Imaginile facute la ISO 100 dar cu expunere mare sunt la "mile distanta" fata de cele facute la ISO 1600 dar cu expunere mica in ceea ce priveste zgomotul, SNR-ul si calitatea imaginii. In cazul imaginilor la ISO 1600 detaliile fine sunt distruse de zgomotul mare. Deci sunt in favoarea utilizarii unui ISO mai mic dar compensat de expunere mai mare. In cazul de fata, voi incerca ISO 800 dar cu expunere de 8 minute la Pleiade, si daca imi permitea intervalometrul incercam si o expunere de 15 minute la ISO 400. Dar deja e prea mult pentru ghidaj. :) *Last Edit: Am mai adaugat un colaj de doua imagini pentru comparatie, una la 15s expunere si ISO 100 ,cealalta rezultata dintr-un stack de 15 cadre cu exp. de 1s la ISO 1600. Stack-ul de 15 cadre de 1s ISO 1600 se apropie ca SNR de imaginea cu exp. de 15s ISO 100 ,avand zgomotul chiar mai redus decat aceasta din urma , insa cu claritatea si saturatia sta cam prost comparativ cu imaginea de 15s. ----------------------------------- nobody 19 Noi 2023 02:12 ----------------------------------- Pai tocmai aici te fura comparatiile ... nu sunt facute la aceeasi expunere. Si de aici trage lumea concluzia ca de la ISO ar veni zgomotul, cand de fapt cauza este expunerea mult mai scurta. La aceeasi expunere, pe senzor se aduna tot atata semnal si zgomot, indiferent de ISO. Amplificarea intervine la citire, iar in cazul Canon-urilor s-a observat zgomot mai mic de citire la ISO mai mare. Iar la semnal foarte slab, amplificarea ajuta si la cuantizere, poate sa-ti scoata detalii mai multe. Desigur, la fel de bine poate sa-ti arda stelele. Ideea e sa gasesti punctul optim, in functie de tinta si conditii. Dar fiecare crede ce vrea. ----------------------------------- dmtr69 19 Noi 2023 12:12 ----------------------------------- La expuneri scurte zgomotul la citire este relevant. Si la Canon, si la noile camere CMOS, zgomotul la citire scade cu cresterea castigului/ISO. In practica, la o captura planetara, utilizand castigul maxim la o camera ASI si regland expunerea pentru o vizualizare buna (nici arsa, nici prea intunecata), imaginea va fi mai zgomotoasa decat una facuta cu castigul mediu (sa zicem 200 din 400) si expunerea ajustata pentru aceeasi histograma. Importanta este alegerea punctlui optim al fiecarei camere: vrei viteza mare sa compensezi seeingul- cresti castigul si scazi expunerea (dinamica poate scade chiar sub 6b la castig maxim), vrei o imagine curata cand ai seeing bun- scazi castigul, cresti expunerea. Vezi si aici : https://rk.edu.pl/en/what-better-short-exposures-high-gain-or-longer-exposures-lower-gain/ CCD-urile, avand zgomotul la citire mai mare, nu sunt porivite pentru capturi planetare. Nici nu ai posibilitatea sa ajustezi castigul, este presetat un castig mic pentru a avea o dimamica mare (16b sau mai mult). La expuneri lungi (DSO), zgomotul la citire are importanta mai mica. Prevaleaza "dark current" (termic), " "shot noise", poluarea luminoasa. https://dslr-astrophotography.com/detailed-overview-noise-astrophotography/ Din experienta personala, cand foloseam Canon 1100D, cel mai mult foloseam ISO800. Aveam un echilibru intre durata expunerii si zgomot (histograma o tineam pe la 20%). Cand aveam nevoie de o dinamica mai buna (M42, M45, M31), foloseam ISO400, cresteam expunerea pentru a avea aceeasi histograma, zgomotul rezultat fiind evident mai mic, dar riscam sa am si avioane in multe cadre. In ceea ce priveste expunerile lungi vs. expuneri scurte (la o expunere totala egala), s-au facut multe teste ( https://www.galactic-hunter.com/post/short-vs-long-exposures-for-astrophotography-galactic-experiment-3 ). Ideea este de a folosi expunerea maxima pe care montura- trackingul ti-o permite, fara a arde prea multe stele, tinand seama si de poluarea luminoasa sau alte probleme locale. ----------------------------------- iulian90 19 Noi 2023 15:31 ----------------------------------- Acum am inteles de ce la ISO mare imaginile par mai zgomotoase, fiindca la ISO ridicat ,pentru a obtine aceeasi luminozitate trebuie expunere mai mica decat la ISO mai mic, ceea ce duce la scaderea raportului semnal-zgomot si la un zgomot aparent mai mare. Deci, expunerea scurta si nu ISO este de vina pentru aceasta problema. Am facut o comparatie mai clara intre ISO 1600 si ISO 100 la aceeasi expunere de 8 secunde, aducand imaginea cu ISO 100 la aceeasi luminozitate ca si cea la ISO 1600 si imaginea la ISO 100 arata chiar mai rau decat cea la ISO 1600, fiind mai zgomotoasa, cu dinamica mai mica, saturatie mai mica, contrar fata de ce credeam inainte, insa mai clara. Nu stiam ca camerele CCD au zgomot de citire mai mare si ca nu sunt prea potrivite la capturi planetare. Si camera Point Grey Chameleon pe care o folosesc des la capturi planetare, tocmai senzor CCD are, Sony ICX445. Cu toate astea se descurca bine la planete. Senzor CCD au si camerele Philips Toucam si Celestron NexImage, dar cu aceste camere am scos performante mediocre din cauza conexiunii USB 1 care limiteaza drastic calitatea capturilor la fps mai mare de 10 cadre pe sec., desi ajung pana pe la 60 fps si in intervalul 5-10 fps unde scot imagini bune calitativ sunt tare "lente" comparativ cu Point Grey. In ceea ce priveste astrofotografia DSO , ma voi axa pe ISO 400-800, mai rar 1600 (la comete unde exp= <60s din cauza miscarii lor rapide pe cer) si expuneri intre 60s si 360s (1-6 min.), in functie de tinta , de zona pe cer si de transparenta cerului, caci poluarea luminoasa limiteaza expunerea maxima pentru a obtine o histograma corecta. Si in ultima vreme a cam crescut poluarea luminoasa si pe aici unde locuiesc, in nordul Brailei. Multumesc tuturor pentru sfaturi si informatii utile. :) ----------------------------------- valy 19 Noi 2023 18:25 ----------------------------------- Mai trebuie avut in vedere ca zgomotul, daca e aleator, se elimina misto prin simpla mediere, cu cat ai mai multe cadre cu atat mai bine, si ISO mare chiar asta iti permite, in aceeasi unitate de timp T poti capta mai multe cadre. ----------------------------------- iulian90 21 Noi 2023 00:24 ----------------------------------- Da, asa este, zgomotul se paote elimina prin mediere daca e aleator, cu atat mai bine cu cat mai multe cadre,insa la ISO mare daca se mentine aceeasi expunere ca la ISO mic histograma creste mai mult, caz in care exista riscul supraexpunerii la tinte luminoase, dar se mentine si SNR-ul la valori convenabile sau chiar creste, sau daca micsorezi expunerea ca sa mentii aceeasi histograma ca si la ISO mic, scade SNR-ul si creste zgomotul aparent care se elimina mai greu la procesare, mai ales cand ai de a face cu o tinta slab luminoasa inecata in poluare luminoasa si gradienti care la randul lor accentueaza zgomotul dupa procesul de substractie. Plus ca scade si dinamica. De aceea cam evit sa folosesc cel mai ridicat ISO al camerei Canon; 1600 si folosesc cel mai des ISO 800. In seara asta am mai avut cer senin, dar am ales o alta tinta; galaxia M 33 din constelatia Triunghiul, iar Pleiadele le-am lasat pentru data viitoare cand trece Luna, caci acum a ajuns la 50% si polueaza destul de serios cerul, iar la Pleiade nebuloasele de reflexie sunt greu de scos in evidenta. Am facut cam 32 cadre de 4 minute expunere ,dar la ISO 800, iar in totalul cadrelor numai 27 au fost bune, restul fiind afectate de trecerea unor nori prin dreptul tintei. Aveam de gand sa strang 4 ore de expuneri insa vremea mi-a scurtat sesiunea astrofoto, trimitand nori ce au acoperit destul de rapid cerul si m-am multumit cu aproape 2 ore. Dar la fel ca si in cazul Pleiadelor, pot strange altadata mai multe cadre pentru a mari numarul total de cadre pentru stacking si rezultatul va iesi si mai fain decat cel din seara asta, care la randul lui este mai bun decat rezultatele anterioare obtinute cu vechiul setup. :) ----------------------------------- iulian90 30 Noi 2023 21:18 ----------------------------------- Salutare tuturor. Prezint variante reprocesate si imbunatatite ale imaginilor cu M 45 si M 33. Din pacate vremea si tranzitul Lunii pe cerul de noapte nu mi-a mai permis sa mai strang cadre pentru ambele tinte. Dar si cu putinele cadre care le-am strans pana acum am reusit cumva sa mai scot ceva semnal si sa mai reduc din zgomot, fara sa fortez limitele. Sper sa mai prind cateva nopti cu cer senin dupa trecerea Lunii, ca sa pot strange suficiente cadre pentru M 45 si M 33 si poate si pentru alte tinte. Pana atunci imi "ascut" abilitatile in procesare si mai perfectionez echipamentul astrofoto . :) ----------------------------------- dmtr69 01 Dec 2023 09:46 ----------------------------------- Foarte bine Iulian! Aduna fotonii! Pentru amatorii de DSO, Luna este inamicul principal, dar este periodic si predictibil. Mai ales pentru poze color, de banda larga. Cu seeingul este loterie. Spor! ----------------------------------- iulian90 02 Dec 2023 16:15 ----------------------------------- Multumesc frumos. :) Da, Luna dar si iluminatul cu LED din ultima vreme a devenit inamicul astrofotografiei. In prezent cerul a inceput sa fie afectat de poluare luminoasa si spre E , N-E, dinspre noul Pod suspendat de peste Dunare de la Braila si drumurile aferente de acces, puternic iluminate cu LED-uri, iar cand va fi terminat si Drumul Express Braila-Galati si tronsonul de legatura cu soseaua de centura a Brailei si partea nord-vestica a cerului care era mai ferita inainte, va fi afectata de poluare luminoasa. Tot mai multe lampi , cu spectru tot mai larg si mai greu de combatut cu filtre si mai multa poluare luminoasa. Asta-i "viitorul" spre care ne indreptam se pare. ----------------------------------- mihai_mail_ro 20 Dec 2023 18:55 teste EAA ----------------------------------- Aseara am inceput sa fac teste EAA (expuneri cu stacking pe la 1-2 minute, fara postprocesare) cu urmatoarele: - teleobiectiv Pentax-A* SMC 300mm f4 - filtru SvBony SV220 (similar cu L-extreme dual band 7 nm) - camera SvBony SV705 (IMX585 uncooled) - iOptron AZ Mount Pro Ideea de EAA este de a obtine imagini cat mai rapid cu SharpCap fara postprocesare (stacking live cu frame-uri de 5-10 sec). Camera si montura au fost conectate la distanta, cu cabluri USB si RJ45 de 10 m, din casa. Inca sunt la partea de invatare a interfetei SharpCap, mai am de lucrat la reducerea zgomotului si imbunatatirea detaliilor dar, desi era luna aprox. 50%, am reusit sa vad cateva nebuloase in scurt timp pe ecran (10-20 sec). Montura era conectata la Stellarium pe Windows 11. Atasez cateva imagini cu observatia ca nu am incercat sa reglez paleta RGB, m-am concentrat mai mult sa pot sa obtin imagine in timp cat mai scurt pe ecran ----------------------------------- valy 20 Dec 2023 19:18 Re: teste EAA ----------------------------------- Deci imaginile sunt prin filtru de 7nm? Ai ceva semnal acolo, dar pare ca focusul nu e chiar ok, cel putin la ultima. teleobiectiv Pentax-A* SMC 300mm f4Interesant obiectiv, am inteles ca e destul de sharp. ----------------------------------- mihai_mail_ro 20 Dec 2023 19:23 eaa ----------------------------------- Da, filtrul este dual band Ha si OIII cu banda de 7nm Am sesizat si eu ca s-a schimbat focusul in timp dar nu am mai iesit sa reglez obiectivul. Ciudat ca miscarea de focalizare la acest obiectiv este destul de fina deci concluzia ar fi ca scaderea temperaturii a dus la defocalizarea in timp. ----------------------------------- dmtr69 20 Dec 2023 19:25 ----------------------------------- Super! 585-ul este un senzor grozav (am si eu ASI585). Foarte bun pentru DSO cu expuneri relativ scurte (30-60s), dar se poate incerca si cu expuneri mai lungi. Cand folosesti filtre NB trebuie sa cresti expunerea, altfel imaginile sunt prea intunecate si zgomotoase, stivele pot fi dificil de facut (stele putine si mici). Sezonul rece ajuta sa tina senzorul cu un zgomot mai mic(tot o sa fie cu 15-20 grade peste mediu). ----------------------------------- nobody 20 Dec 2023 21:01 ----------------------------------- Mie-mi plac asa pixelate cu zgomot, parca-s mai vii decat o manjeala plastica de NR. ----------------------------------- mihai_mail_ro 11 Ian 2024 11:45 nv si eaa ----------------------------------- Buna dimineata. Aseara am incercat sa fac primele teste de night vision la care am conectat o camera (IMX585) cu Sharpcap. Teste (facute in casa la caldura) din Bucuresti, in zona Giulesti vizibilitate S-SE. Prin NV se vedea cu zgomot, filtru Ha 3.5 nm (Baader CMOS). Telescop 100mm f7.4 redus la aprox 2.5 (reducator de SCT 0.63 plus sistem afocal 1:2). Avantajul combinarii NV cu Sharpcap este stackingul care reduce semnificativ zgomotul (NV cu filtru 3.5 nm este aproape de limita de amplificare a tubului pe care il am eu). Daca folosesc 7nm Ha nu am contrastul necesar pt nebuloase din zona cu poluare luminoasa de oras. Toate capturile sunt cu stacking intre 15 si 60 secunde (core-ul M42 este evident supraexpus). rosette nebula, horse head si flame nebula, california nebula, ngc 1893, christmas tree, flaming star nebula, lowel's nebula, seagull nebula, orion nebula (nu reusesc sa adaug pozele dupa text, cand includ atasament se sterge textul de mai sus asa ca le adaug separat) ----------------------------------- mihai_mail_ro 11 Ian 2024 11:48 poze ----------------------------------- poze ----------------------------------- valy 11 Ian 2024 12:05 Re: nv si eaa ----------------------------------- Foarte tare! Imaginile tale imi dau sperante. (nu reusesc sa adaug pozele dupa text, cand includ atasament se sterge textul de mai sus asa ca le adaug separat)Cred ca ai diacritice sau ceva caractere ciudate, pune textul intr-un notepad si dupa ultima incarcare de poze ii dai Paste si Trimite. ----------------------------------- mihai_mail_ro 12 Ian 2024 13:31 imx585 ----------------------------------- Testele facute cu acelasi telescop si reductie focala (f2.5, FL250 mm), de data asta cu camera IMX585 (diagonala 12mm in loc de 22 cat are Night Vision). EAA cu expunere/stacking de 30-120 sec. Am ceva probleme la colimarea partii de reducere focala (coma) dat testul cred ca este destul de relevant pt Bucuresti cu filtru dual pass narrow band 7 nm (Sv220) in loc de Ha 3.5 nm cat am folosit la NV ----------------------------------- mihai_mail_ro 15 Ian 2024 11:01 teste refacute ----------------------------------- am refacut testele aseara dupa ce am mai experimentat cu parametrii de expunere si de corectie la histograme (timpi de 10-15 minute). aceleasi conditii ca mai sus ----------------------------------- valy 15 Ian 2024 14:02 ----------------------------------- Nebuloasa arata frumos, dar stelele in centru par defocusate iar pe margini au ceva coma. ----------------------------------- mihai_mail_ro 15 Ian 2024 14:17 reducer ----------------------------------- Da, asa este, sunt constient de asta. Problema este de la focal reducer care nu este unul de calitate ci unul improvizat dar care imi permite reducerea de la f7.4 la f2.5. Cu un reducator de calitate nu pot sa ajung la F rapid astfel incat sa raman la expuneri scurte de EAA (scopul este sa vad pe ecran imagini DSO din zona poluata luminos in 1-2 minute si sa reduc captura la 10-15 minute altfel sunt deja in domeniul astrofoto unde suntem rigurosi la calitatea stelelor etc... Singura solutie ar fi RASA sau Hyperstar dar investitia ar fi mare si nu stiu daca pt ce doresc eu (EAA) merita investitia (am un C9 dar un Hyperstar costa spre 1000 EUR) Starizona se tot lauda ca scoate reducer 0,4x la SCT-uri dar inca nu este disponibil Daca folosesc SCT cu reducator 0,63x plus inca unul de 0,5x ajung la aceeasi problema, calitatea slaba a campului optic deci nu rezolv problema stelelor punctiforme. Daca mai exista si alta sugestie sunt f curios sa o aflu ----------------------------------- valy 15 Ian 2024 14:44 Re: reducer ----------------------------------- Daca mai exista si alta sugestie sunt f curios sa o aflu Newton+comacorector-focal reducer, sau un obiectiv foto gen f2 (samyang 135mm de ex). ----------------------------------- mihai_mail_ro 15 Ian 2024 14:56 newton ----------------------------------- Da, ma gandeam la asa ceva dar costa f mult (Sharpstar F2.8 = 1900 EUR, Boren-Simon f2.8 1200 EUR) dar am banuiala ca la F rapid trebuie si filtre speciale (gen Baader F2 highspeed filter) altfel apare shifting pe margine si exact zona neobturata a oglinzii este impactata de fenomenul de shiftare a benzii. Asta vad si la refractorul cu care fac teste acum la F2.5, folosesc filtru normal si apare vignetting ceea ce f posibil sa fie datorita shiftingului (unghiul de incidenta f mare al luminii face ca filtrul de banda ingusta sa shifteze catre alta frecventa si sa nu mai fie eficient la spectrul nominal) Deci revine problema de la Hypersta/SCT sau RASA cu obiectiv foto am facut teste dar cele cu FL decenta (300-500mm) si F2.8 sunt f scumpe si in plus nu stiu daca voi obtine calitate la stele (am testa cu 300 mm f4 si nu este chiar calitate de refractor APO pt stele punctiforme) ----------------------------------- valy 15 Ian 2024 15:35 ----------------------------------- Newton f4 + comacorector, si mai cresti Gain-ul putin sau timpul de integrare...asta ar fi compromisul pret/performanta. ----------------------------------- nobody 15 Ian 2024 18:09 ----------------------------------- Mai bine faci pixel binning decat sa incarnesti lumina cu tot ce prinde-n cale la f-ul ala. ----------------------------------- mihai_mail_ro 01 Feb 2024 10:40 binning x2 ----------------------------------- Multumesc pt sugestie. Aseara am facut teste cu si fara binning x2, focala 500 f5, timpi scurti de expunere si stacking (max 3-4 minute in total). Desi am renuntat la un focal reducer din cele 2, stelele nu sunt inca destul de stranse (probabil din cauza filtrului dual band narrow Ha si OIII). O sa continui sa experimentez, cred ca se poate imbunatati imaginea din focalizare (tocmai sper sa termin un proiect de motorfocuser pt reglat de la distanta). ----------------------------------- valy 01 Feb 2024 11:43 ----------------------------------- Ai incercat si bin 4? ----------------------------------- mihai_mail_ro 01 Feb 2024 12:00 nu ----------------------------------- nu, doar x1 si x2 ----------------------------------- mihai_mail_ro 02 Feb 2024 08:20 test ----------------------------------- Aseara am reusit sa folosesc motorfocus DIY astfel incat stelele sunt focalizate corect. Apare insa in continuare un efect de halou la stelele mai stralucitoare - din cate am citit este efectul filtrului care trebuie optimizat dpdv distanta fata de senzor a.i. sa mimimizez aceste artefacte. ----------------------------------- mihai_mail_ro 07 Feb 2024 18:59 teste 07/02 ----------------------------------- Am refacut aseara testele cu focalizare motorfocus si mutand filtrul pe o pozitie noua (inainte de reducator, la distanta mare de senzor). Parca se vad mai bine stelele, nu apare efectul de halou asa de pronuntat ca inainte. Binning 2, F5, FL500, stacking 2-3 minute in SharpCap. ----------------------------------- valy 07 Feb 2024 19:17 ----------------------------------- Ce durata de expunere are un cadru? ----------------------------------- mihai_mail_ro 07 Feb 2024 19:19 15s ----------------------------------- 15 secunde ----------------------------------- valy 07 Feb 2024 19:30 ----------------------------------- Am incercat si eu aseara din parc, 135mm, f2, iso 100, 30 sec, abea abea se distinge ceva printre flareul de la luminile orasului: ----------------------------------- mihai_mail_ro 07 Feb 2024 19:36 filtru ----------------------------------- Am incercat fara filtru dar poluarea luminoasa isi spune cuvantul. Orion nebula iese dar cam atat. Am incercat si UHC dar are banda prea larga si nu prind semnal la DSO. SIngurul filtru cu care am facut ceva din oras este SV220 care este cam la fel cu l-extreme. https://www.svbony.com/sv220-dual-band-7nm-nebula-filter/ ----------------------------------- valy 07 Feb 2024 19:43 ----------------------------------- Cam greu sa montez filtru la DSLR. Tu ce adaptor folosesti de la obiectiv la camera astro? Imi trebuie si mie unul de la K la T2/Cmount .. Obiectivul fiind f2 nu merge chiar orice filtru. ----------------------------------- mihai_mail_ro 07 Feb 2024 19:51 obiectiv ----------------------------------- Pozele de mai sus sunt facute cu telescop (Tak FC100D) conectat la reducator 0.7 (unul generic de la Denkmeyer) si apoi la camera cu senzor IMX585 (SV705C) cu distantiere pe 2". Am facut poze DSO si cu teleobiectiv Pentax *A 300mm f4 cu un adaptor PX-C-mount dar prefer telescop cu motorfocuser, e mai usor de reglat de la distanta (din casa cu cablu de 10m). Deci orice obiectiv cu focus manual poate fi adaptat daca exista adaptor la c-mount care se conecteaza la camera astrofoto La obiective F2 sau la RASA/Hyperstar F2.x se recomanda desigur filtrele speciale gen Baader Ultra-highspeed F2 care sunt special concepute pentru unghiurile mari ale razelor la marginea campului F2. Dezavantajul insa este vizibil (shiftarea frecventei deci pierderea semnalului) doar pe margine - in cazul refractoare si obiective foto, centrul este OK deoarece razele sunt sub unghiuri de incidenta mai mici (spre deosebire de rASA/Hyperstar) Aici recomadari pt filtre la B8 si telescoape/obiective fast https://www.cloudynights.com/topic/871102-duo-narrowband-filter-for-bortle-8/#entry12682679 ----------------------------------- valy 07 Feb 2024 20:26 Re: obiectiv ----------------------------------- .. cu un adaptor PX-C-mount ..O rugaminte, daca se poate: partea de adaptor catre PK se desface/desurubeaza? M-ar interesa sa elimin zona cu Cmount si sa conectez la un filterholder pentru filtre/senzori mai mari. Multumesc. ----------------------------------- mihai_mail_ro 07 Feb 2024 20:30 adaptor ----------------------------------- Adaptorul este acesta https://ishoot.ro/k-and-f-concept-pk-c-adaptor-montura-de-la-pentax-k-la-c-mount-kf06.314-ro.html Are poze f clare deci poti vedea detaliile. Alt dezavantaj la obiectivul foto este ca distanta pana la ultima lentila este mica si este dificil de adaptat filtrele intre obiectiv si camera ----------------------------------- valy 07 Feb 2024 20:42 ----------------------------------- La Pentax e o distanta de ~45.4mm intre montura si senzor, ar fi loc relativ suficient. ----------------------------------- Incepator 24 Feb 2024 13:36 test Controler Homemmade pe Andromeda ----------------------------------- Ca sa am un punct de plecare la Controlerul HomeMade pe care-l pregatesc pt guiding, am incercat o achizitie de DSO la Andromeda folosind un DSLR Sony A200, ISO400, 47 cadre light, 5 cadre Dark, 20 cadre Bias si 15 cadre Flat. Achizitia in acest moment este neghidata de 60 secunde cu montura CG4 pe care e un telescop SCT C5 cu reducator x0.63 ( din balcon). Tinta e un pic mai mare decat FOV-ul. E prima mea achizitie de DSO. Prelucrarea am facut-o cu DSS. Stelele in unele zone sunt rotunde dar in unele zone merg spre bob de orez. Sa fie de la necentrarea tintei in centul FOV ului sau o fi punerea in pol pt ca nu vedeam nordul? Astept sa vad cum o sa arate imaginea la un ghidaj de 5 minute si un nr mai mare de cadre. Sper ca C5-ul sa nu fie o limitare asa de mare pt teste. ----------------------------------- dmtr69 24 Feb 2024 19:58 ----------------------------------- Nu-i rau. Tinta chiar este mai mare decat FOV-ul, este una din cele mai mari pe care le pozam. Un M33 poate ca s-ar incadra. -Stele alungite pe aceeasi directie-> posibil drift. -DSS nu este facut pentru stretch, incearca alte softuri: GIMP, Photoshop, PixInsight, etc. -Atentie la centrul galaxiei, se "arde" usor. Incearca sa-l protejezi. ----------------------------------- Incepator 24 Feb 2024 20:19 continuare ----------------------------------- Multumesc de sfat, acum o sa ma uit dupa M33;m-am uitat in Stelarium si as putea sa-l vad la orizontul vestic. Daca s-ar putea explica cativa termeni: - drift va referiti la drift din nepunere in pol, sau de neurmarire sau de amandoua sau e ceva ce imi scapa ? - strech - va referiti ca am tras de imagine pe verticala sau orizontala ? Eu doar am lucrat un pic la luminozitate, contrast, umbre in editorul de windows. Am facut si un crop ca reductorul de focala facea vigneting pe senzorul mare de la DSRL apoi un resize procentual sa intru sub 1 M. ----------------------------------- dmtr69 25 Feb 2024 09:56 ----------------------------------- -Drift-ul (alungirea stelelor pe o directie, cu atat mai mare cu cat expunerea este mai lunga), se vede daca folosesti montura fara urmarire siderala, sau daca montura ecuatoriala nu este bine pusa in pol si ghidajul nu-si face treaba. -"Stretch"-ul este procesul de transformare a imaginii din faza liniara in faza neliniara. Procesarea prin "levels", "curves", "histogram transformation", "arcsin stretch", etc. sunt procese de transformare neliniara a imaginii. Practic asta inseamna sa dezvalui informatia utila din imagine, cu un semnal un pic mai mare decat fundalul, dar cu evitarea saturarii zonelor de interes. DSS face prin levels acest stretch. Pe net gaseti tone de tutoriale cu procesarea pentru incepatori. -Vignetarea este inevitabila cand folosesti corectoare-reducatoare. De aceea este obligatorie folosirea de FLAT pentru corectia luminozitatii campului (este si cea mai sigura si mai simpla metoda de inlaturare a "gogosilor" intunecate date de praful de pe filtre sau senzor). *Folosirea termenilor din limba engleza este inevitabila (softurile sunt create in aceasta limba), traducerea in limba romana sunand aiurea: intindere, nivele, curbe. Vignetarea este un cuvant romanizat direct. Unele cuvinte necesitand o fraza intreaga pentru traducere. Reinventrea rotii este o prostie. ----------------------------------- Incepator 10 Mar 2024 05:30 Test DSO Ghidat ----------------------------------- Acuma am facut si un test de achizitie ghidata cu Controlerul HomeMade pe interfata ST4, luneta de ghidaj FL200mm, camera de ghidaj ASI120mm mini, Telescop principal C5 ( FL1250mm) cu reducer x0.63, Camera Velox290C pe montura EQ3. Am ales Veloxu nu ca ar incapea mai bine DSO urile decat in DSLR dar e mult mai usor de lucrat - am lasat achizitia si ghidajul sa mearga singure ( tot din balcon). Stakarea e facuta cu DSS iar la stracing am incercat GIMP. La nebuloasa Stea Fierbinte din Auriga am folosit un filtru UHC, sunt 16 cadre light expuse fiecare 3 minute cu Gain 1600, 10 dark si 10 bias. Focalizarea am facut-o cu masca Bahtinov pe o alta stea luminoasa din constelatie. La Spiral Cluster sunt 9 fisiere light fiecare expus 2 minute cu Gain 200, 10 dark si 10 bias. Aici focalizarea cred ca lasa de dorit am facut-o vizual....... Ceea ce am urmarit e cat de rotunde sunt stelele si sunt mai bune decat neghidate, si GoTo-ul m-a dus exact unde trebe, ca am comparat cu pozele din Stelarium si eu zic ca seamana. P.S Pt M33 ajunsesem prea tarziu si era aproape apusa. ----------------------------------- valy 10 Mar 2024 12:59 Re: Test DSO Ghidat ----------------------------------- Focalizarea cum o verifici, ai ceva masca Bahtinov sau ochiometric? .. Camera Velox290C .Are un pattern care nu apare la imaginea cu DSLR-ul: ----------------------------------- Incepator 10 Mar 2024 14:39 continuare ----------------------------------- Buna, La Spiral Cluster focusul (la telescopul principal) l-am facut ochiometric si a fost prima achizitie din sesiunea respectiva, la nebuloasa am facut focalizarea cu o masca Bahtinov pe o stea luminoasa din Auriga. Masca a fost facuta de mine din carton decupat dupa ceva sablon de pe net cu ani in urma..... Deci sa inteleg ca o imbunatatire ar fi sa acord o mai mare atentie la realizarea focusului. Acum as vrea sa imbunatatesc partea de achizitie de imagine, focus, Gain , timpi de expunere. Am vazut ca se foloseste formula "am tinut Histograma la 20 %" etc... Nu pre stiu ce inseamna... Daca aveti un link cu tutorial pe tema asta..... Focalizarea la luneta de ghidaj e ochiometric (poate trebe sa ma uit in PHD la ceva cifre ?) ----------------------------------- GunDALF 10 Mar 2024 14:47 Re: Test DSO Ghidat ----------------------------------- Are un pattern care nu apare la imaginea cu DSLR-ul: Debayerarea a cam dat kix. Buna, Deci sa inteleg ca o imbunatatire ar fi sa acord o mai mare atentie la realizarea focusului. Focusu' e fruncea! Fara el, pierzi timpul degeaba cu editarile ulterioare. ----------------------------------- Incepator 10 Mar 2024 17:18 continuare ----------------------------------- GunDALF a scris:Focusu' e fruncea! Fara el, pierzi timpul degeaba cu editarile ulterioare. Multumesc ! Am dat inainte sa vad ca merge cat de cat sistemul, Voi acorda o atentie mai mare la focalizare mai ales la Guiding unde am zis ca daca gaseste steaua de ghidare automat e buna focalizarea. Acu am citit in manualul de PHD si am vazut ca se foloseste HFD-ul la procedura de focalizare ( se face cat mai mic pt stelele cele mai slabe care sunt punctiforme) ----------------------------------- nobody 10 Mar 2024 18:41 ----------------------------------- Veazi ca-i cu doua taisuri focalizarea la guiding, daca saturezi steaua de guiding, va fi mai prost, la fel daca sunt turbulente mari. Uneori se priactica chiar defocalizarea intentionata la guiding, centroidul stelei defocalizate ramane tot acolo, poate chiar mai usor de calculat, nu conteaza aspectul estetic. ----------------------------------- GunDALF 10 Mar 2024 18:44 ----------------------------------- Multumesc ! Ai patruns intr-un domeniu astrofoto, pentru care nu pot decat sa te admir, fiindca este pe cat de consumator de resurse (bani, timp, nervi etc.), pe atat de dificil. Aceste doua chestii m-au tinut departe de foto DSO. Poate, candva, voi incerca si eu ceva, dar cu [url=https://learnandsupport.getolympus.com/support/e-m1-mark-ii]mirrorlessul... Pana acolo sunt dispus sa ma sacrific. :mrgreen: :mrgreen: :mrgreen: ----------------------------------- mihai_mail_ro 18 Mar 2024 09:25 teste galaxii ----------------------------------- Am reluat testele EAA la DSO din Bucuresti (vedeti postarile de mai sus din 7 Februarie de ex.) dar de data asta cu incercari la galaxii - teste scurte de 5-10 minute stacking cu expuneri de 15 sec. Cel mai bine a mers fara filtru (am incercat initial IR cut) dar semnalul din IR imi da stele "fat". SCT 9.25 redus cu 0.63 si camera IMX462 mono. Nu am vrut sa fac teste de durata (probabil ca daca expunerea era lunga se vedeau mai clar bratele galaxiei) dar in principiu am vrut sa testez semnalul pe expuneri scurte. Montura iOptron AZ Mount pro s-a comportat f bine, la o greutate de 10 Kg am avut stacking f bun la durate de peste 10 minute (folosing tracking cu dithering din SharpCap pro). Ca exemplu o galaxie din tripletul Leo ----------------------------------- Incepator 26 Mar 2024 12:33 Test DSO Ghidat ----------------------------------- Cum s-a facut senin repede la o captura da cu luna plina din pacate. Am incercat sa fiu mai atent la focalizare pe telescop-ul principal. Achizitia e facuta cu C5 x0,63 camera Velox290, filtru UHC, 2 minute ISO 600. Ghidaj: Luneta 200mm, camera ASI120 mini, montura CG4 (EQ3) cu controler Home Made prin ST4. Sunt 8 din 10 cadre light , 10 dark si 10 bias, stakate cu DSS. Prelucrarea neliniare tot in DSS ca in GIMP nu pre imi place cum da textura de fundal. ----------------------------------- valy 26 Mar 2024 13:28 ----------------------------------- Destul de dolofane stelele, daca e de la seeing as incerca si un timp mult mai scurt de expunere si implicit un iso mai mare, spre 6400. ----------------------------------- Incepator 26 Mar 2024 16:09 Test DSO Ghidat ----------------------------------- Se poate obiectiva daca a fost seeingul ? Ma gandesc ca daca era de la ghidaj umflarea stelelor nu era simetrica rotunda in jurul stelei teoretice ci stelele ar fi fost alungite pe una sau doua axe perpendiculare. Eroarea RMS sigur se adauga la diametru dar ea se adauga la fel si la o stea punctiforma, asa ca cred ca eroarea de RMS se poate vedea in diametrul steleor cele mai mici care nu sunt chiar asa de unflate.....Un motiv ar putea fi focalizarea ..... O stea focalizata corect, nu poate fi mai umflata sau nu in functie de timpul de expunere si de magnitudinea ei? Se poate afla pt stele cunoscute, la un anumit timp de expunere standard, ce diametru unghiular au ? ( sa-l compari cu cel determinat de tine din nr. de pixeli si rezolutia la care lucrezi). ----------------------------------- valy 26 Mar 2024 16:11 Re: Test DSO Ghidat ----------------------------------- Se poate obiectiva daca a fost seeingul ? Ce rezolutie ai per pixel la sistemul tau? ----------------------------------- Incepator 26 Mar 2024 17:23 Test DSO Ghidat ----------------------------------- C5 are FL=1250mm, mai are un reducator de focala x0.63 si la o dimensiune pixel a CCD de 2.9um conform cu https://astronomy.tools/calculators/ccd rezulta 0.76 arcsec per pixel ----------------------------------- degea 26 Mar 2024 17:37 Miezul lui Orion ----------------------------------- Miezul lui Orion Inca ma chinui cu montura Alt-az, deja a devenit o provocare :D Poza este facuta cu un Celestrone 127 SLT, dar cu reductor si Canon 200D (crop) Light 108 x 4 sec ISO 3200 Dark 20 Bias 20 Prelucrare in DSS si PixInsight ----------------------------------- nobody 26 Mar 2024 18:09 Re: Test DSO Ghidat ----------------------------------- Se poate obiectiva daca a fost seeingul ? Ma gandesc ca daca era de la ghidaj umflarea stelelor nu era simetrica rotunda in jurul stelei teoretice ci stelele ar fi fost alungite pe una sau doua axe perpendiculare. Eroarea RMS sigur se adauga la diametru dar ea se adauga la fel si la o stea punctiforma, asa ca cred ca eroarea de RMS se poate vedea in diametrul steleor cele mai mici care nu sunt chiar asa de unflate.....Un motiv ar putea fi focalizarea ..... O stea focalizata corect, nu poate fi mai umflata sau nu in functie de timpul de expunere si de magnitudinea ei? Se poate afla pt stele cunoscute, la un anumit timp de expunere standard, ce diametru unghiular au ? ( sa-l compari cu cel determinat de tine din nr. de pixeli si rezolutia la care lucrezi). Depinde de achizitie si prelucrare, dar in acest caz, dupa forma discurilor si marginile lor foarte sharp, chiar daca-s "arse", arata mai mult a defocalizare decat orice altceva. Seeing-ul ar trabui sa-ti dea niste discuri ceva mai soft pe margini. ----------------------------------- Incepator 26 Mar 2024 18:51 Test DSO Ghidat ----------------------------------- Detaliu stea din fisierul .FIT neprelucrat, cum se vede in DSS cand pui mouse-ul pe ea ----------------------------------- Incepator 27 Mar 2024 06:28 ----------------------------------- Am comparat un detaliu (usor de identificat| din M67) din poza facuta de mine si o poza de pe net. Mie mi se par similare referitor la volumul stelelor. ----------------------------------- valy 27 Mar 2024 12:10 ----------------------------------- In poza de pe net steaua mare e mai pufoasa, efect al seeingului, la tine se termina brusc, asa cum spunea colegul nobody, ca efect al defocusarii. Sunt cateva stele mici care la tine dispar. Eu cand mai focusez vizual (adica fara masca), nu ma uit la stelele mari ci la cele mici, daca apar stele mici sunt in focus, daca dispar inseamna ca sunt out of focus. Dar e posibil ca in cazul tau sa nu fie pb de focus, ci poate focusul e perfect si asta e situatia, asa ies stelele mai maricele din locatia ta si pe setup-ul tau. ----------------------------------- nobody 27 Mar 2024 12:39 ----------------------------------- @Incepator: Vorbeam de profilul stalelor, nu de "volum"... ----------------------------------- Incepator 27 Mar 2024 16:17 ----------------------------------- Valy a scris : steaua mare e mai pufoasa, efect al seeingului, la tine se termina brusc, Multumesc de observatie acum inteleg la ce facea nobody referire ! Deci viitoarea tema e ca stelele mai mari sa fie pufoase pe margine.... sa vad ce obtinem. Curios e ca celelalte nu sunt pufoase ...ma gandeam ca e o prelucrare. Valy a scris : Sunt cateva stele mici care la tine dispar. Eu am crezut ca asta e din cauza nr de cadre stakate; ei sigur au mai mult de 8 cadre stakate. @nobody Abordarea profiluluji stelei mi se pare foarte inginereasca si imi place argumentul. Fara sa fiu chiar sigur dar lucrand la curba de pe histograma cred ca se poate varia zona de saturatie din centrul stelei deci sa latesti sau sa ingustezi zona de alb din centrul stelei . Daca cumva gresec imi cer scuze . Daca profilul a fost pe stele corespondente din imagine, mi se pare un lucru bun ca latimea la baza a profilului e similara. ----------------------------------- Incepator 28 Mar 2024 08:42 Test DSO Ghidat ----------------------------------- Acuma ca am inteles ca puful de pe conturul stelelor te lasa sa apreciezi calitatea seeingului am incercat sa las din prelucrare cat puf am putut, poate se poate spune mai mult daca am avut un seeing bun sau nu. Referitor la profilul stelelor, am incercat la steaua in discutie sa modific din curba de pe histograma latimea zonei saturate si am reusit. Deci probabil aprecierea profilului ( ca sa vedem daca e in focus sau nu) trebuie facuta inainte de prelucrare. ----------------------------------- Erwin 28 Mar 2024 08:49 ----------------------------------- Faptul că sunt toate stelele sunt alungite indică o eroare de aliniere polară sau tracking al monturii. Rezolvă asta, apoi poți focaliza corect, folosind o mască Bahtinov, este mai bine decât vizual. Dacă imaginea brută este OK ar trebui să vezi Airy disk la stele și de acolo încolo este chestie de prelucrare. Da, curbând histograma poți scoate mai mult dar trebuie să ai calitate în RAW de la care să pornești. Nu poți scoate informație de unde nu este. ----------------------------------- Incepator 28 Mar 2024 12:28 Test DSO Ghidat ----------------------------------- @Ervin Faptul că sunt toate stelele sunt alungite indică o eroare de aliniere polară sau tracking al monturii. Pana acum nu a intrat in discutie eroarea de traking si eu nu am fost foarte atent cand am facut crop-urile si le-am scalat, posibil sa nu fi tras proportional de colturile imaginii. Insa ce mi-ai spus mi-a dat de gandit si am facut o evaluare a rotunjumii unei stele din centru imaginii, fara sa mai scalez imaginea si am lucrat direct pe ce-mi da DSS. Pare ca steaua are un mic contur romboidal diferenta intre cele doua cercuri concentrice este de 3 pixeli care la 0,76 arc sec/pixel nu stiu daca e mare sau mica. ----------------------------------- Incepator 08 Apr 2024 14:36 Test DSO Ghidat ----------------------------------- Am incercat sa obtin comtururile mai putin sharp, am focalizat cu masca, am subexpus de la ISO 1600 3 minute am facut ISO 600 1 minut ghidat 55 cadre (Nebuloasa Stea Fierbinte din Auriga capturata din balcon). E mai buna focalizarea ? La ce ar mai trebui lucrat? Setupul e acelasi. ----------------------------------- mihai_mail_ro 10 Apr 2024 11:56 EAA la galaxii ----------------------------------- EAA (scurte expuneri cu stacking de 5-10 minute) la galaxii de aseara (B8, IMX585, C9.25 redus la f5, fara filtru fara darks sau flats) ----------------------------------- mihai_mail_ro 11 Apr 2024 08:04 imx462mono ----------------------------------- Si spre comparatie EAA cu acelasi setup dar cu senzor IMX462 mono ----------------------------------- Incepator 11 Apr 2024 17:10 ----------------------------------- @mihai_mail_ro Ce ISO ( Gain) si cat timp timp ai expus la un cadru ? Ai fost intr-o zona inafara orasului ? ----------------------------------- mihai_mail_ro 11 Apr 2024 17:22 parametrii ----------------------------------- Am stabilit mai intai expunerea la 10-15s si apoi am reglat gain-ul in fct de imagine a.i. sa apara o expunere in care sa inceapa sa se sesizeze target-ul (deci un gain intre150-350). In general timul total de stacking a fost intre 10 si 20 minute, pana cand mi s-a parut ca este Ok ca si detalii si zgomot acceptabil. Scopulk a fost sa acopar cat mai multe obiecte de interes in 1.5-2 ore. Locatia e in Bucuresti, poluare B8. camera cu imx462 mono este clar mai sensibila decat cea cu imx585 color ----------------------------------- nobody 11 Apr 2024 20:51 Re: Test DSO Ghidat ----------------------------------- @Incepator: Asa repede, pare mai bine :) Am incercat sa obtin comtururile mai putin sharp, am focalizat cu masca, am subexpus de la ISO 1600 3 minute am facut ISO 600 1 minut ghidat 55 cadre (Nebuloasa Stea Fierbinte din Auriga capturata din balcon). E mai buna focalizarea ? La ce ar mai trebui lucrat? Setupul e acelasi. Apropo, graficele puse de mine nu sunt historgrame, ci 'slice' - sectiuni prin stele apropiate pe imagine, pe o anumita directie. Stelele se masoara la mijloc (FWHM) si au un anumit profil 'natural' (clopot gausian), chiar si dupa efectele turbulentelor. P.S. Atasez 2 imagini mai intuitive despre ce inseamna acel grafic de 'slice' ... sau 'Intensity Profile'. Pana acum am gasit aceasta functie doar in Pixinsight (script) si IRIS (nativ), planificata pentru viitor in SIRIL, absolut necunoscuta in GIMP si Photoshop. IRIS este un program vechi, dar free. Sursa poze: https://www.cloudynights.com/topic/605271-help-me-understand-fwhm/ ----------------------------------- nobody 11 Apr 2024 21:44 ----------------------------------- @Erwin: Este foarte greu sa scoti Airy disk la stele, vizibil pe poza. Dacă imaginea brută este OK ar trebui să vezi Airy disk la stele și de acolo încolo este chestie de prelucrare. In general, expunerile deep-sky sunt relativ lungi fata de dinamica turbulentelor, si acumuleaza efectele seeing-ului, iar ce rezulta este un disc asemanator, dar cu un diametru mai mare si fara inele de difractie, astea se pierd in 'blur' (convolutie). Ca sa prinzi imaginea de difractie, trebuie sa lucrii la rezolutii mari si expuneri extrem de scurte, AKA 'lucky imaging'. La ocular este mai usor de vazut pentru ca ochiul are o alta dinamica, iar 'procesarea' se face in timp real. ----------------------------------- Incepator 12 Apr 2024 11:56 Test DSO Ghidat ----------------------------------- @nobody Multumesc de explicatie ! Mi-am salvat imaginea ca model pt cum ar trebui sa arate stelele chiar cand ai o combinatie de stele puternice si stele mai slabe in acelasi cadru ! @valy Am gasit un material interesant care poate fi o explicatie pt stele dolofane. Se pare ca cu cat esti mai aproape de orizont cu atat FWHM ul (latimea la mijloc in profilul stelei) creste. https://www.youtube.com/watch?v=mrAUsCn5GyM Din poza atasata se vede ca la 30 grade Altitudine ( cam pe unde pozez eu) FWHM -ul e cu 50 % mai mare. ----------------------------------- valy 12 Apr 2024 12:25 ----------------------------------- Este un cumul de (multi) factori: - seeing - durata expunerii - optica cu probleme - reflexii intre suprafetele optice - spectrul/largimea de banda captata de senzor combinat cu nivelul de corectie al opticii - altitudinea pe cer/dispersia atmosferica - turbulentele de langa locatia ta - colimarea - aclimatizarea instrumentului - focusul - calitatea trackingului ----------------------------------- nobody 12 Apr 2024 22:50 ----------------------------------- O alta metoda pentru a vedea 'sanatatea' stelelor' (si nu numai), este sa colorizezi dupa intensitate. Asta stie cam orice program de grafica. Ochiometric, stelele tre' sa arate mai mult ca bilute decat ca discuri. Defocus-ul tinde sa-ti niveleze varful si marginile, ca un disc uniform, de asta e bun la guiding, dar arata urat pe poze. Urmatoarea problema este saturatia la expunere ('arderea' stelelor) ... ----------------------------------- valy 13 Apr 2024 17:29 ----------------------------------- Asfel de exercitii trebuie facute atunci, realtime, in timp ce pregatesti focusul. ----------------------------------- iulian90 04 Mai 2024 19:26 ----------------------------------- Buna ziua tuturor. Vin si eu cu noutati in domeniul astrofotografiei la obiecte de cer profund. Am construit un nou setup astrofoto format din noul reflector Sky-Watcher 130/900mm reconditionat recent si camera ASI178MM monocroma si ghidaj cu camera Meade DSI si teleobiectivul Paragon 300mm f/5,6 ,optimizat si el de curand pentru a putea fi folosit cu camere planetare sau de ghidaj. :) Aseara s-a ivit ocazia de a scoate noul setup la stele si de a face primele teste cu el. Am ales o stea mai stralucitoare (Arcturus) pe care am facut focalizarea telescopului cu masca Bahtinov, dar si colimarea cautatorului si lunetei de de ghidaj (plus focalizarea lunetei de ghidaj). Odata focalizat telescopul si colimate lunta de ghidaj si cautatorul am trecut la orientarea setupului pe tinta aleasa, M 51 in acest caz, si am facut cateva expuneri de proba, pentru centrarea fina a tintei pe centrul cadrului si la 1s se zareau centrele luminoase ale galaxiilor M51 si NGC 5195 plus cateva stele din jur. La 10s incepeau sa se vada bratele la M 51 si din haloul din jurului lui NGC 5195. M-am oprit deocamdata la expunerea de 60s sa vad cum se comporta ghidajul, camera am setat-o pe modul Bin 2x2, pentru a aduna cat mai mult semnal dat fiind luminozitatea relativ mica a telescopului (f/6,9) si am pornit achizitia de capturi, 30 la numar, intrucat era si tarziu (aproape de miezul noptii dar erau si cativa nori iminenti care riscau sa ajunga in zona tintei mai devreme sau mai tarziu. Prima imagine nu a iesit ok fiind miscata, pana ghidajul s-a stabilizat si uromatoarele imagini au devenit mult mai clare, cu stele aproape rotunde, unele chiar cu stele punctiforme si detalii frumose in bratele galaxiei M 51. Am mai facut inca 10 cadre ,urmate de 10 cadre dark apoi am strans echipamentul caci era trecut cu mult de 12 noaptea, in plus norii se inmultisera si puneau in "pericol" sesiunea astrofoto. Azi am stackat imaginile si le-am calibrat cu cadrele dark si ceea ce a iesit este cu mult buna decat imaginea cu M51 facuta cu Canon 450D anul trecut. Deci, detaliile foarte fine in bratele si centrul galaxiei M 51 si claritatea cu care se vad, m-a uimit tare. In plus zgomotul este cu mult mai redus decat in cazul camerei Canon 450D. :D Am cautat imaginea veche cu M51 realizata cu camera Canon 450D si telescopul de 114/900mm, am comparat-o cu imaginea realizata cu camera ASI 178MM si diferentele sunt ca de la cer la pamant, in imaginea facuta cu Canon detaliile sunt vizibil mai neclare si inghitite de zgomotul mare pe cand in imaginea facuta cu camera ASI178MM detaliile se vad foarte frumos si clare iar zgomotul este mult mai redus. E drept ca si telescopul de 130mm aduna mai multa lumina si are o rezolutie mai mare decat cel de 114mm, insa nu cu mult, iar focala este aceeasi in ambele cazuri. Camera ASI178MM pusa pe telescopul de 114/900mm va scoate in mod sigur mai multe detalii decat camera Canon 450D, chiar si in modul Binning 2x2, caci in acest mod dimensiunea a 4 pixeli ai camerei ASI adunati la un loc ar fi de 4,8 x 4,8 microni (un pixel are 2,4 x 2,4 microni) iar pixelii camerei Canon sunt de 5,2 x 5,2 microni. Mai conteaza si faptul ca camera ASI este monocroma si are senzor cu tehnologia Back Illuminated, adica cipul senzorului e montat invers pe substrat ,primind mai multa lumina care nu mai este obturata stratul cu contactele dintre pixeli, avand o eficienta cuantica mai mare, pe cand la Canon este montat normal, cu stratul cu contactele dinte pixeili in fata lor si care obtureaza o parte din lumina scazand eficacitatea cuantica a senzorului, pe langa matricea Bayer. Deci se va contura un viitor stralucit cu noul setup , in care voi face nenumarate imagini cu diverse obiecte de cer profund, multe dintre obiectele cu marime aparenta mica fiind potrivite potrivite pentru acest setup, aici intrand o multime de galaxii, dar si roiuri deschise mai mici ,roiuri globulare,unele nebuloase de emisie sau de reflexie mai mici, nebuloase planetare. :) In plus voi scapa si de autonomia si spatiul de stoacare limitate, camera ASI fiind alimentata din laptop care la randul lui poate fi alimentat din adaptor in caz ca se termina bateria iar imaginile sunt salvate in laptop, nu pe card ca in cazul camerei Canon 450D. Pana ce voi face rost de filtre LRGB (si de o roata de filtre sau sertar) voi aduna cat mai multe imagini mono ce vor servi ca imagini de luminanta L in combinatiile LRGB. Voi mai face totusi si capturi cu camera Canon pentru unele tinte, pentru componenta RGB. In seara asta voi face noi capturi la aceeasi tinta, dar la expuneri mai lungi, de 120s, si voi aduna mai multe cadre, minim 50 , daca nu chiar 60-80 pentru a scoate in evidenta zonele periferice ale galaxiilor. Si imaginea finala o voi combina cu cea obtinuta din cadrele facute aseara, ca sa nu ard centrele luminoase ale galaxiilor. ----------------------------------- dmtr69 05 Mai 2024 15:30 ----------------------------------- Hristos a inviat! Arata foarte bine poza. Super detalii! Bravo Iulian! Mult timp am preferat sa fac poze DSO cu camere planetare(una din ele fiind "sora" camerei tale, QHY178M). Chiar si acum, cand abordez tinte mai dificile cu zeci de ore de expunere, mai ma relaxez cu cate o captura cu camera planetara. Iar sezonul galaxiilor iti ofera asa multe optiuni! ----------------------------------- iulian90 06 Mai 2024 17:53 ----------------------------------- Adevarat, a inviat. :) Intr-adevar, o camera planetara are farmecul ei in astrofoto DSO, fiind potrivita pentru tinte mici si nu prea slab luminoase, cum sunt multe galaxii, roiuri deschise sau globulare, nebuloase planetare. Alaltseara am tras vreo 45 cadre de 120s la galaxiile M 51 si NGC 5195 ,din care numai 32 au fost bune, restul fiind afectate de ghidajul nu tocmai precis, plus 16 cadre dark. Cu aceste 32 cadre, plus imaginea obtinuta din cele 40 cadre de 60s, rezultatul a iesit fantastic, plin de detalii si am scos in evidenta si zonele periferice difuze si puntea dintre cele doua galaxii. Daca voi optimiza mai bine ghidajul voi putea trece la cadre de 3-4 minute expunere si voi aduna mai multe ore pentru a avea zgomot mai mic si scoate in evidenta zonele periferice foarte slab luminoase. Aseara am incercat sa trag expuneri de 120s la galaxia NGC 2903 insa vantul destul de tare mi-a stricat multe cadre, asa ca am renuntat si voi continua altadata, cand nu va mai fi vant. ----------------------------------- catalin dumitru 06 Mai 2024 21:40 ----------------------------------- :P Bravo tinere , sunt pe deplin impresionat !! Astrofoto e ceva ce mă depășește , dar când le văd pe unele , mă bucur de parcă le-aș fi făcut eu :) :) ! ----------------------------------- Erwin 07 Mai 2024 10:47 ----------------------------------- Jos cu pălăria, Iulian! Este nevoie de multă ingeniozitate, muncă și pasiune pentru a scoate maximul din instrumente relativ modeste, ceva ce tu ai din plin! Cer senin și spor! ----------------------------------- iulian90 07 Mai 2024 18:43 ----------------------------------- Multumesc tuturor pentru apreciere. :D Tocmai modestia instrumentelor optice si a echipamentului m-au facut atat de experimentat si m-a determinat sa scot maximul din instrumente. Multa vreme am folosit lunete cu aperturi mici, de pana in 60mm, primele fiind cu lentile simplet, apoi cu obiective acromate de binoclu, plus o luneta astronomica de 60mm nu foarte buna (Bresser 60/800), pana sa imi cumpar primul instrument mai serios, reflectorul de 114/900mm, si cu camere web sau foto adaptate pentru telescoape cu care am invatat astrofotografia adevarata, cu toate aspectele sale ,unele faine, altele mai dificile dar care nu m-au descurajat, ci m-au facut sa continui ,sa perseverez. :) Si iata ,acum am ajuns sa detin o camera astromomica foarte buna (si o camera industriala desemenea buna) dar si mai multe instrumente mai mari, de pana la 245mm apertura, datorita ajutorului primit din partea colegilor de pe forum, carora le multumesc din toata inima. :) Revenind la subiect ; imaginea cu M 51 + NGC 5195 facuta cu camera ASI178MM prin reflectorul de 130/900 a iesit cu mult peste imaginea obtinuta anul trecut cu camera Canon 450D prin reflectorul de 114/900mm. Insa la varianta color LRGB cred ca ar trebui sa mai trag o serie de cadre color cu camera Canon, mai numeroase, ca sa obtin informatie de culoare mai curata, cu mai putin zgomot de culoare, caci din cauza imaginii color facuta cu Canon care am combinat-o cu cea mono facuta cu camera ASI, nuanta zonei periferice din jurul ambelor galaxii are aspect de "curcubeu" din pricina zgomotului din imaginea color. ----------------------------------- iulian90 11 Mai 2024 15:40 ----------------------------------- Aseara am scos din nou echipamentul astrofoto format din reflectorul de 130/900mm si camera ASI 178MM, si am fotografiat galaxia NGC 2903 din Leo. Imaginea finala a iesit cu mult mai buna decat imaginea realizata acum 3 ani cu camera Canon 450D si luneta de 80/900mm cu reducator de focla improvizat. Este atat mai detaliata, cat si mai luminoasa, evidentiind si bratele exterioare curbate ale galaxiei. Am folosit expuneri de 60s pentru a nu arde centrul luminos al galaxiei, facand 110 cadre din care numai 69 au fost bune, din cauza ghidajului care nu a mers nici de data asta uniform. ----------------------------------- dmtr69 12 Mai 2024 08:56 ----------------------------------- Foarte bine Iulian! Tine-o tot asa! Tu nu folosesti Flat-uri? Vad ca ai gogosele de la praf. Nici eu nu folosem flat inainte, cand planetarele erau principalele camere. Dar te ajuta foarte mult pentru un fundal curat. Dar soft pentru uniformizarea fundalului (eliminarea gradientului si a vignetarii) folosesti? DBE/ABE din Pixinsight sau GradientXterminator (add-on pentru PS) fac treaba buna. In procesarea imaginilor DSO, flat-urile si eliminarea gradientului sunt un pas important inainte (esentiale pentru avansati). Pentru imagini planetare au mai mica importanta. ----------------------------------- iulian90 12 Mai 2024 14:32 ----------------------------------- Multumesc. In acest caz nu am mai folosit flat-uri pentru ca imaginile au fost mai mult pentru testarea noului setup (de aceea le-am postat si in acest topic) si inca mai am de optimizat ghidajul care nu merge inca uniform. De obicei inainte, foloseam si flat-uri in imaginile obtinute cu camera Canon 450D si stiu ca sunt de mare folos, corectand petele si gogosile lasate de particule de praf pe senzor, pe viitor o sa fac si flat-uri cu noul setup. La prelucrare nu am folosit pana acum plugin-ul Gradient Xterminator pe Photoshop, ci folosesc o metoda mai laborioasa eliminare a gradientului in Photoshop, ce am explicat-o pe forum in urma cu catva ani si care a fost inspirata de pe net: https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=210874#210874 Poate ca nu este la fel de buna ca Gradient Xterminator dar isi face treaba in majoritatea cazurilor. Cum nu am softul Pixinsight nu am folosit nici plugin-ul DBE/ABE pana acum pentru eliminarea gradientului. Mai jos am pus o versiune a imaginii cu NGC 2903 cu gradientul corectat cu metoda descrisa in link. ----------------------------------- Teo B01 12 Mai 2024 15:12 ----------------------------------- https://www.graxpert.com/ Buna ziua, In domeniu sunt un necunoscator dar asta nu ma inpiedica sa nu admir realizarile celorlalti, mai sus este calea catre un programel care este free, nu pot sa expun vreo parere este de incercat ----------------------------------- iulian90 12 Mai 2024 21:56 ----------------------------------- Multumesc pentru sugestie, am testat softul GraExpert si e bun in a elimina gradientul din imagini. :) Am reprelucrat atat imaginea cu galaxia NGC 2903 cat si imaginea cu M 51 si softul s-a descurcat bine. Totodata am descoperit ca pot corecta si in Siril gradientul din imagini care au fost stackate cu alte softuri, precum DSS sau AstroSurface, nu numai cele stackate cu Siril. In plus ,Siril are o gama intreaga de optiuni pentru prelucrarea imaginilor DSO, de la corectia fundalului pana la denoising, deconvolutie ,strech histograma ,color calibration si multe altele. ----------------------------------- nobody 12 Mai 2024 23:01 ----------------------------------- In programul original din care se trage Siril ((Iris) te invata si cum sa-ti faci si synthetic flat manual, din consola, linie de comanda. http://www.astrosurf.com/buil/iris/tutorial2/doc9_us.htm Dar totusi e bine sa ai si flat-uri adevarate, deoarece acestea sunt folosite in preprocesare si au rolul principal de a compensa neliniaritatile de trasmisie ale instrumentului, inainte de alte procesari neliniare. Gradientul de la poluare se poate elimina si mai tarziu, fara sa pierzi detalii. ----------------------------------- iulian90 15 Mai 2024 22:42 ----------------------------------- Buna ideea cu flat sintetic, o sa incerc si eu sa fac pe Siril. Totusi o sa incerc sa trag si flat-uri adevarate, dar la sfarsit de sesiune, intrucat camera o folosesc si pe alte instrumente, mai capata particule de praf pe senzor cu timpul, care nu ar iesi cu flat-uri daca le fac a doua zi montand din nou camera pe telescopul cu care am facut seara capturi, trebuie facute pe loc , dupa ce am terminat cu cadrele light, inainte de a face cadrele dark. Iar pentru asta tebuie sa imi fac o sursa de lumina uniforma, cea pe care o foloseam inainte, dintr-o plafoniera cu 100 leduri acoperita cu folie mata nu era prea reusita, nefiind destul de uniforma lumina produsa de aceasta. Cred ca dintr-un display de monitor la care indepartez ecranul ramanand doar fundalul cu folii Fressnel, care este iluminat foarte uniform de leduri, ar fi o sursa de lumina foarte buna pentru a face cadre flat, punandu-l peste telescop. Alaltaseara am mai facut o serie de 30 cadre de 120s la galaxia M 66 din Leo, din grupul Leo Triplet, insa numai 13 au fost bune pentru stack, tot din cauza ghidajului, care nu a mers prea bine, desi m-am straduit sa il mai reglez s mai umblu la setarile din PHD dar degeaba, graficul de ghidaj din PHD nu arata prea bine, cu multe varfuri de 2", 3" sau chiar 4". Cred ca mai trebuie reglata montura, la angrenajele melc-roata dintata. Totusi a iesit ceva bun din cele 13 cadre, in orice caz imaginea finala arata mai bine decat imaginea cu Leo Triplet facuta cu camera Canon 450D acum trei ani. Numai ca in acest caz doar una din cele trei galaxii a intrat in campul camerei. ----------------------------------- Erwin 16 Mai 2024 09:00 ----------------------------------- Iulian, Pentru a obtine o lampa pentru flat mai uniforma se poate confectiona o masca astfel: fotografiezi lampa aprinsa cat se poate de perpendicular, o transformi in alb-negru, faci inversare la negativ astfel ca acolo unde ai mai multa lumina sa apara intunecat, nu foarte mult, iar unde este uniform sa ramana alb. Apoi printezi pe o coala de hartie de calc aceasta imagine la scara 1:1 pe care o instalezi sub geamul lampii tale. Metoda asta se folosea de pe vremea fotografiei pe film si ajuta la anularea gradientilor lampii. De asemenea, ajuta sa instalezi un al doilea dispersor la o distanta de cativa cm de geamul lampii. Dispersorul poate fi facut din foliile Fresnel de la LCD. Sunt 2 care au liniile perpendiculare, trebuie folosite ambele. Poti combina ambele solutii. Eu am luat o lampa rotunda de la Hornbach care are dispersoare foarte bune si am inlocuit banda LED care mergea la 96V cu una la 12V cu LED-uri COB in sir continuu, mai dese decat la cea originala, cu lumina mai uniforma. Intensitatea luminii la banda de 12V poate fi reglata cu un regulator pt LED sau cu un convertor DC-DC. In jur de 7.2-7.4V se aprinde cat trebuie pentru lumina FLAT, nu este buna iluminarea la maxim care accentueaza si gradientii. ----------------------------------- dmtr69 16 Mai 2024 13:04 ----------------------------------- Frumos M66. Bravo! Unele flat-box-uri de cumparat (am si eu 2 modele) au cateva siruri de LED-uri SMD pe fundul cutiei si la 3-4cm o plaxa de plexi alb semi-translucid, care face uniformizarea iluminarii. Dupa acest model, mi-am facut si eu 2 flat-box-uri, unul pentru ED80 si unul pentru newtonul de 8". Si au iesit cu iluminarea mai uniforma decat cele de cumparat. E simplu sa-ti faci un lux-metru cu un foto-rezistor, pentru testare in mai multe puncte. Am incercat si o tableta de desenat iluminata (o placa de plexi transparenta cu puncte sapate in ea, iluminata pe lateral, la fel cum sunt ecranele LED). Uniformizarea iluminarii este buna, cu exceptia marginilor, deci trebuie sa iei o placa mai mare decat apertura telescopului. Dar si aceasta necesita o placa de plexi alb, plus o adaptare pentru apertura telescopului, ca sa stea pe ea (daca nu ai un sclav ca sa o tina acolo in timp ce tragi flat-urile). Deci este mai mare si mai grea decat modelul anterior. Si nu ai vrea o cutie grea pe capatul telescopului, care sa solicite pinioanele monturii cand nu vrei sa pleci de pe tinta. In privinta reglajului iluminarii cu "dimmer" PWM, eu am renuntat la ele. Am vazut ca introduc artefacte in flat-uri. Daca cadrele sunt scurte, poti prinde momentul cand se comuta alimentarea benzilor. Eu folosesc acum o sursa independenta, cu regulator de tensiune lineara (model vechi, cu tranzistoare, facut acum vreo 30 ani). ----------------------------------- iulian90 16 Mai 2024 14:17 ----------------------------------- Foarte buna metoda, nu m-am gandit la asta, sa fac o poza la lampa apoi sa inversez la negativ imaginea apoi sa o printez si sa o pun in fata lampii ca sa anuleze gradientul produs de aceasta. Numai bun ca am si imprimanta, o sa incerc acesta metoda. Multumesc mult pentru idee. :) Da, dispersor o sa fac din doua folii Fresnel de la ecran LCD, poate o sa fac rost din targ de un ecran de monitor LCD, nu neaparat functional, doar intact sa fie, si de la el sa folosesc foliile Fresnel. ----------------------------------- dmtr69 16 Mai 2024 15:03 ----------------------------------- Am incrcat si eu cu folii Fresnel. Nu merg cand ai doar cateva LED-uri pe fundul cutiei. Nici daca o pui in fata unui bec cu multe LED-uri, nu iti da o suprafata uniform iluminata, ci doar mutiple difractii colorate. Nici celelalte folii de dispersie (cele translucide) nu fac treaba singure. Cea mai buna solutie este un plexi alb. ----------------------------------- mmarin 16 Mai 2024 23:10 ----------------------------------- Iulian, panoul luminos nu trebuie să fie perfect - e mult prea aproape de obiectivul telescopului ca mici inegalități în iluminarea suprafeței să aibă efecte decelabile - dar e important să radieze lumina uniform, nu direcționat. De aceea, dacă vrei să folosești dispersoarele de lumină de la un display defect, cel mai bine e să înlocuiești panoul LCD cu un plexiglas alb. O soluție ieftină e să construiești o cutie de carton cu pereții interiori albi și LED-uri uniform spațiate ca surse de lumină; dacă ecranul de plastic lăptos nu e uniform iluminat adaugi un al doilea ecran la 2-3 cm în fața acestuia. Panoul luminos nu e neapărat necesar pentru a controla vignetarea - e drept că ușurează munca - dar e indispensabil pentru stabilirea bias-ului; cadrele bias îți permit să obții imagini decente cu timpi de captură sensibili mai mici - ore în loc de zeci de ore. Gradienții ciudați care apar în imagini sunt de obicei produși de sursele de lumină din vecinătate, de aceea eu acopăr spatele telescopului cu o bască de catifea neagră, am o eșarfă în jurul gâtului focalizatorului și un parasolar de neam prost, improvizat dintr-o coală de carton vopsită la interior cu spray negru-mat pentru grătare. ----------------------------------- iulian90 17 Mai 2024 08:39 ----------------------------------- Multumesc tuturor pentru informatii. :) Voi construi un flatbox urmand sfaturile date de colegi , privind constructia. Ca sursa de lumina poate voi refolosi matricea cu 100 leduri de la fostul flatbox facut din plafoniera , in care ledurile erau prea aproape de geam ( max 2cm) iar foliile translucide care le pusesem peste geam nu dispersau suficient de bine lumina ledurilor. Voi face o alta cutie in care distanta dintre leduri si dispersor sa fie mai mare. Iar dispersorul il voi face din plexiglas alb. Pentru reglarea intensitatii luminii la vechiul flatbox facusem un regulator liniar , nu tip PWM, stiu ca varianta PWM nu e chiar buna pentru flatbox pentru ca are un efect stroboscopic vizibil mai ales la expuneri mici. Il voi refolosi la noul flatbox. La vechiul flatbox desi matricea de leduri a plafonierei din care era facut, erau alimentate la 96 V am modificat conexiunile dintre leduri in asa fel incat sa fie alimentate la 12 V, asa ca pot fi alimentate de la un adaptor de 12 V (varianta in comutatie) iar regulatorul este unul simplu , cu un tranzistor cu mic radiator, un potentiometru , un rezistor pentru limitarea curentului prin baza tranzistorului la cursa maxima a potentiometrului si un condensator electrolitic montat la iesire pentru filtrare suplimentara. Nu stiam ca si cadrele bias sunt asa importante pentru calibrarea stivei de cadre light. Daca reduce timpul de intregrare ( timpul total de expuneri , sau numarul total de cadre light necesare) atunci voi face desigur si cadre bias. Cadrele bias fac cu capacul pus pe camera (sau telescop , daca camera este montata pe el) la acelasi castig/ ISO ca si cadrele light , dark si flat , dar cu cea mai mica expunere pe care o poate face camera, pentru a scoate in evidenta zgomitul de citire al senzorului camerei. Inainte cand utilizam camera Canon 450D in astrofotografia DSO, recunosc ca cateodata mai foloseam si cadre bias in calibrarea stivei, alteori nu , pentru ca nu stiam adevaratul folos al cadrelor bias. Dar acum ca am aflat , voi folosi obligatoriu si cadre bias pentru calibrare alaturi de cadrele dark si flat. :) ----------------------------------- Stanescu Octavian 17 Mai 2024 11:14 ----------------------------------- Flaturi ati incercat pe cer curat senin eu asa fac pe cer ----------------------------------- mmarin 17 Mai 2024 20:35 ----------------------------------- @Stanescu Octavian: n-am încercat dar nu-i rea ideea! @Iulian: Bias-urile nu-s elixirul magic dar pot îmbunătăți semnificativ raportul semnal/zgomot la ținte dificile, mai ales când lucrezi cu camere mai vechiuțe. La fel și drizzle - repoziționarea țintei la fiecare câteva cadre. Cu o cameră de ultimă generatie efectul e mai degrabă subtil decât izbitor dar e încă sesizabil. Am afirmat pe alt topic că răcirea nu îmbunătățește vizibil raportul semnal/zgomot la camerele noi dar simplul fapt că nu tre' să tragi dark-uri de fiecare dată când se schimbă temperatura senzorului e un câștig. Adunând micile îmbunătățiri care pot fi adăugate rutinei de lucru se pot obține rezultate surprinzător de bune, cer senin să fie! ----------------------------------- iulian90 23 Sep 2024 20:37 ----------------------------------- Buna seara tuturor. Aseara mi-am zis sa incerc sa filmez Statia Spatiala Internationala cu camera ASI178MM prin telescopul Gigant de 245/1286mm, urma sa aiba o trecere la ora 21:15. Zis si facut, am reusit sa prin destul de bine ISS pe camera si am obtinut cel putin un cadru clar din vreo 2 mii. Dar dupa aceea am continuat cu incercarile si am inderptat setup-ul spre stele duble precum Polaris si Epsilon Lyrae si aici am avut succes si am surprins destul de bine ambele stele inclusiv subcomponentele A-B si C-D splitate frumos la Epsilon Lyrae. Dar dupa aceea am marit atat expunerea cat si castigul si am resuti sa surprind si celelalte componente la Epsilon Lyr, I, E si F, dar si componentele G si H apareau sporadic pe filmare la castig de 350 si expunerea de numai 80ms. Apropo de expunere, am respectat formula T exp = 500/CF x F unde T exp este timpul de expunere maxim in secunde, CF=factorul crop corespunzator senzorului camerei folosite si F=focala instrumentului in mm. In acest caz timpul de expunerea a fost: T exp = 500/4,66 x 1286 = 0,083 s , adica 83 ms sau 1/12 s, iar eu am setat la 80ms expunerea. Am mers insa mai departe si am incercat sa fac filmari si la obiecte de cer profund si am inceput cu roiul stelar deschis M 29 din constelatia Cygnus si am ramas asa cand l-am vazut defiland pe ecranul laptopului destul de bine vizibil, cu cele 8 stele mai luminoase , plus alte stele mai slabe printre ele, aproape cum il observam vizual prin acelasi telescop. Am marit la maxim castigul ,la 400 si expunerea am marit-o la 100 ms, stelele inca se vedeau rotunde nefiind afectate de lipsa trackingului. De data asta M 29 se vedea si mai fain defiland pe ecran. Entuziasmat de succesul acestor incercari de astrofoto DSO am mers si mai departe, am indreptat telescopul cu camera spre roiul M 15 din Pegasus si cand l-am vazut pe ecran nu-mi vedea a crede cat de fain si clar se vedea live pe ecran defiland incet spre W. Deci aceste incursiuni in astrofoto DSO au fost incununate de succes rasunator si asta ma bucura mult, mai ales ca am reusit sa filemz aceste obiecte de cer profund destul de bine in pofida expunerii foarte mici de doar 0,1s , printr-un telescop pe montura Dobson fara mecanism de urmarire macar, nu mai spun de ghidaj. Deci un fel de EAA (Electronically Assisted Astronomy), in care poti observa "live" obiectele de cer profund, nu doar Luna ,Soarele, stelele duble sau planetele care sunt obiecte luminoase. Am mai avut acum 2-3 ani o astfel de incursiune in EAA, cu camera video Samsung SCB2000 si cu camera Meade DSI, prin telescopul de 114/900mm si luneta de 80/900mm , insa de data asta , cu camera ASI178MM si telescopul Gigant de 245mm rezultatele au fost cu mult peste cele obtinute atunci, gratie atat performantelor superioare ale camerei ASI cat si a telescopului Gigant, care pe langa ca are diametrul mare, de 245mm mai are si un raport focal relativ mic ,de F/5,25 adica o luminozitate incomparabil mai mare comparativ celelalte doua instrumente ,telescopul de 114mm care are raport de f/8 si luneta de 80mm cu raport si mai mare, de F/11,2. Bineinteles ca am facut si capturi cu obiecte DSO si astazi le-am stackat cu softul Astrosurface, ca pe capturi planetare si rezultatele au iesit si mai surprinzatoare, apropiinduse de cele obtinute cu expuneri mai mari si timpi de integrare mai mari. Am reusit sa scot in evidenta si nebuloasa M 27 care pe live era invizibila, intr-atat de mica are stralucirea de suprafata desi vizual este relativ usor vizibila. In rest nu a fost roi deschis sau globular sa nu se vada fain live si mai ales in stiva dupa stackig, chiar si planetara M 57 sau zona centrala a galaxiei Andromenda/M 31 se vad faine dupa stacking. In medie intre 100 si 200 cadre per filmare am stackat, expunerea fiind de 0,1s si castigul 400 (maxim), desi pe live apareau relativ muti purici, adica zgomot dupa stacking imaginile au iesit mult mai curate. In orice caz zgomotul la castig maxim de 400 (40dB) la camera ASI este mult mai redus decat la camera Point Grey la castig maxim de 24dB. In seara asta se anunta iar senin si Luna va rasari mai tarziu asa ca voi iesi din nou la o noua sesiune de EAA cu noul setup format dincamera ASI si telescopul Gigant, insa voi incerca in modul Bin 2x2, sensibilitatea marinduse astfel si voi putea creste si expunerea la 180-200 ms datorita faptului ca in Bin2x2 rezolutia scade si devine mai toleranta cu lipsa trackingului. ----------------------------------- valy 23 Sep 2024 21:36 ----------------------------------- E o adevarata provocare sa filmezi ISS fara automatizari. Sa o prinzi, sa o mentii in cadru, sa faci focus, sa reglezi expunerea... ----------------------------------- iulian90 24 Sep 2024 18:19 ----------------------------------- Intradevar, asa e, dar am si experienta cu fotografierea si urmarirea de avioane asa ca imi este mai usor sa urmaresc si ISS, sa-l mentin macar in centrul cautatorului chiar daca pe camera mai iese din cand in cand din camp. In timpul urmaririi ISS sau a avioanelor privesc prin cautator tinta unde e mai greu sa ieasa din camp decat daca privesc direct prin telescop sa pe ecran daca am camera montata in locul ocularului. Insa trebuie sa fie cat mai bine colimat cautatorul fata de telescop. Aseara am reluat sesiunea EAA cu camera ASI178MM si telescopul Gigant 245mm, dar in mod Bin2x2 si expunere de 180ms iar obiectele DSO aratau mai luminoase live pe ecran, mult mai bine decat in modul Bin1. Dar cel mai bine s-a vazut dupa stackarea filmarilor diferentele dintre filmarile Bin1x1 de alataseara & 100ms si cele in Bin2x2 & 180ms de aseara. Totusi la obiecte foarte mici dar luminoase, cum ar fi nebuloasa Cat' Eye mai indicat este modul Bin1x1, pentru detalii mai fine. Am facut filmari la obiecte de toate felurile, de la roiuri deschise si globulare, nebuloase planetare si pana la galaxii, unele tinte fiind destul de slab luminoase. Cu acesta configuratie sensibilitatea o depaseste pe cea din modul vizual cu acelasi instrument, insa mai sunt si execptii, in cazul nebuloasei planetare M 27, acesta nu aparea deloc pe ecran iar dupa stack cu greu a fost scoasa in evidenta, desi vizual nu e o tinta deloc dificila, asta din pricina gamei dinamice a camerei care e inferioara gamei dinamice a ochiului uman. ----------------------------------- iulian90 25 Sep 2024 20:58 ----------------------------------- Revin cu noi imagini cu obiecte DSO facute cu camera ASI178 prin telescopul Gigant de 245mm pe montura Dobson fara tracking. Unele imagini sunt cu obiecte noi, precum nebuloasa planetara NGC 6826/ Blinking sau nebuloasa extragalactica NGC 604 din galaxia M 33, dar si imagini mai detaliate in Bin 1x1 cu obiecte care le-am filmat si alataseara in Bin 2x2, precum micul roi deschis Trumpler1, roiul descis NGC 663, roiul M 103 si roiul IC 4996, la care se vad niste stele duble duble si triple interesante, care in bin 2x2 nu prea se vedeau clare. ----------------------------------- dmtr69 26 Sep 2024 08:59 ----------------------------------- Foarte bine Iulian! Tot asa am inceput si eu, cu dobson si CCTV (mai tarziu cu camere industriale PointGreY). Epoca distractiei, cand faceam mai multe tinte pe noapte. Acum e mai mult munca, lucrez la o tinta o saptamana sau mai mult :D ----------------------------------- iulian90 26 Sep 2024 17:10 ----------------------------------- Da, metoda asta de astrofoto tip EAA cu telescop pe montura Dobson are avantajul simplitatii si a rapiditatii in punerea in aplicatie, nu trebuie aliniata montura, nu trebuie ghidaj, are un grad de libertate mai mare cand vine vorba de orientare telescopului (nu e limitata miscarea telescpului in apropiere de polul nord ceresc, cum se intampla la monturile ecuatoriale germane, care sunt cele mai comune). Si cu atat mai buna cu cat telescopul are diametru mai mare si raport focal mic. Bineinteles ca metoda are si dezavantaje, precum limitarea expunerii maxime la cel mult 0,2-0,4s in functie de focala instrumentului, timpul de intregrare este si el mult limitat de lipsa tracking-ului, tinta iesind din campul camerei dupa un timp, iar ca urmare a acestor limitari nu e potrivita pentru tinte foarte slab luminoase sau cu stralucire de suprafata foarte mica (M 27,M 33, M 101 etc). Dar pentru situatii in care nu este de dorit pierderea timpului cu reglaje, alinieri si calibrari inaintea sesiunii de astrofoto (cand vremea e capricioasa) metoda asta este cea mai potrivita. Cu ocazia asta o sa demarez un proiect de constructie a unei platforme ecuatoriale pentru telescopul Gigant de 245mm pentru a putea beneficia de tracking unde setup-ul format din acest telescop si camera ASI 178 va atinge performante si mai bune prin marirea expunerii dar mai ales a timpului de integrare, in care sa adun si mai multe cadre pentru stack. Daca inca de pe acum am obtinut niste rezultate suprinzatoare cu acest setup, fara tracking, la expuneri foarte scurte,timpi de integrare mici, d-apoi cand voi mari expunerea de la fractiuni de sec. la cateva sec. sau zeci de sec. si timpul de integrare la minute, zeci de minute cu tracking-ul oferit de o platforma ecuatoriala rezultatele vor fi si mai si, mult mai bune decat cele obtinute in aceste zile. Acelasi lucru va fi valabil si la planete si Luna, voi putea aduna mult mai multe cadre decat pana acum si voi obtine imagini mai bune si detaliate. Acum la astrofoto la planete sunt limitat la cel mult 1000-1500 cadre per filmare din cauza lipsei tracking-ului, planetele iesind repede din cadru. As merge pe varianta cu platforma ecuatoriala intrucat telescopul Gigant este greu tare si nu il suporta montura ecuatoriala care o am in prezent, Bresser Exos 1, iar trebui o montura ecuatoriala minim NEQ6 daca nu chiar NEQ8 care sunt foarte scumpe. ----------------------------------- valy 26 Sep 2024 19:57 ----------------------------------- Ref. la binning eu am avut o revelatie buna: am setat bin 4 (sau 3, nu stiu care e max), iso mare, si practic plimbam telescopul pe cer, cand nimerea peste ele obiectele ieseau imediat in evidenta ca niste pete/dare luminoase pe ecran. Chiar daca nu se vedeau colorate sau foarte spectaculos, tootusi era ceva vizibil pe ecran, practic nu mai ai nevoie de cautator si expuneri lungi ca sa identifici ceva. Am ramas placut impresionat de descoperirea asta. Partea nasoala ca atunci cand am vrut sa pozez, nu mai e asa de bine, ceva nu a mers la mine, lipsa de detalii, imagini proaste dpdv. al standardelor DSO. Chiar si bin2 nu iese bine. Asa ca am tras concluzia: pt poze numai bin 1. ----------------------------------- iulian90 28 Sep 2024 20:18 ----------------------------------- Am incercat si eu Bin 4 cu camera ASI 178 dar nu ma incanta, desi sensibilitatea este mai mare decat in Bin 2 si mult mai mare decat in Bin 1 rezolutia si dimensiunea imaginii este prea mica. Intr-adevar pentru pozat tot Bin 1 este cel mai potrivit, mai ales cand vine vorba de roiuri stelare, deschise sau globulare, nebuloase planetare, galaxii mici. Bin2 e potrivit la obiecte slab luminoase, difuze si extinse precum nebuloasele de emisie, tocmai de aceea am repetat capturile la unele roiuri deschise si globulare (M 2, M 15, NGC 6934, NGC457, NGC 869, NGC 884, NGC 7510 etc.) alaltaseara, dar am facut capturi si la noi obiecte de cer profund tot in Bin1 (M 34, M 73, NGC 225, NGC 7009, NGC 6819, NGC 6811, NGC 1502, NGC 1528, Roiul Pazmino si roiul Steph1 de langa steaua Delta Lyrae). ----------------------------------- iulian90 29 Sep 2024 10:15 ----------------------------------- Prezint si o imagine mult imbunatatita a nebuloasei planetare M 27, realizata din 12 filmari a cate 147-152 cadre fiecare, facute aseara cu camera ASI178MM prin telescopul Gignt de 245mm f/5,25 pe un cer senin decent. Totalul cadrelor din cele 12 filmari ar fi cam 1750 cadre din care am stackat in jur de 1500 in total, dar nu toate laolalta ci am luat fiecare filmare in parte si am stackat-o in Astrosurface, obtinand 12 imagini cu nebuloasa si apoi le-am suprapus in PS aliniindu-le fata de una din imagini care am luato drept referinta, caci apare si rotatia imaginilor de la o filmare la alta ca urmare a utilizarii telescopului pe montura alt-azimutala cum este cea tip Dobson pe care sta telescopul Gigant. Altfel ,daca stackam laolalta toate cadrele din filmari iesea o "frumusete" de imagine asemanatoare cu pozele facute inspre zona circumpolara a cerului care scot in evidenta rotatia Pamantului, chiar daca stelele ar ramane puntiforme, s-ar vedea dedublate si dispuse concentric in jurul centrului imaginii, ca in exemplul de mai jos. De aceea ,ca sa evit o astfel de problema am prelucrat separat fiecare filmare si apoi imaginile rezultate le-am aliniat manual in PS rezultand o imagine finala a nebuloasei M 27 mai curata, apoi am intins histograma in mai multe etape regland si nivelul de negru pana ce am ajuns la un rezultat satisfacator. Deci, aceasta imagine a nebuloasei planetare M 27 destul de faina si detaliata a fost facuta din 1500 cadre cu expunerea de doar 0,165 sec. castig 500, mod Bin 2 (caci in Bin 1 nu iesea mai nimic in evidenta la M 27) si un timp de integrare de 248s, adica putin peste 4 minute, pe montura Dobson, fara tracking, fara ghidaj,dupa fiecare filmare am repozitionat telescopul in asa fel incat nebuloasa sa traverseze cadrul. Desi in cazul acestei imagini ,4 minute de integrare reprezinta foarte putin in comparatie cu alte imagini cu expunere lunga unde timpii de integrare sunt de ordinul orelor-zecilor de ore, tinand cont si de faptul ca nebuloasa M 27 e o tinta cu stralucire de suprafata redusa, iata ca a iesit ceva destul de fain totusi. Am pus doua variante ale imaginii, una mono, originala si una colorata, intrucat camera e mono si nu am folosit filtre (am folosit odata si filtrul UHC pe acest setup dar parca nebulasa M 27 se vedea mai intunecata chiar daca si fundalul cerului era mai inchis,banuiesc ca filtrul are o oarecare atenuare si in banda de trecere, cand o sa fac expuneri mai mari, de ordinul secundelor sau a zecilor de sec. s-ar merita utilizarea filtrului UHC, nu la expuneri de rractiuni de sec. ca in prezent). ----------------------------------- iulian90 02 Oct 2024 09:56 ----------------------------------- Azi dimineata in zori am iesit la observatii cu telescopul Gigant de 245mm, vazand ca este senin ,dar cum cerul este deloc limpede, ci foarte incarcat de praf desertic de provenienta mixta, sahariana si asiatica, abia daca se vedeau stelele cele mai luminoase, m-am limitat doar la nebuloasa M 42 si Trapezul la filmare cu camera asi 178 prin Gigantul de 245mm, insa rezultatul a iesit satisfactor in conditiile jalnice care au fost azi dimineata. ----------------------------------- iulian90 08 Oct 2024 21:50 ----------------------------------- Prezint niste imagini inedite, facute azi dimineata in zori cu camera ASI178MM prin telescopul Gigant de 245mm, la obiecte de cer profund din constelatii de iarna-primavara, printre care nebuloasele M 42, M 43 si NGC 2261/Hubble si galaxiile M 81 si M 82. Bineinteles ca am mai facut capturi la multe alte obiecte, precum roiurile deschise M 35, M 36, M 37 ,M 38, NGC 2158, NGC 1908, M 67, roiul asociat cu nebuloasa NGC 1931, chiar si la nebuloasa M 1 , insa am apucat sa prelucrez doar pe primele sus mentionate, M 42/43, NGC 2261 , M 81 si M 82. De restul o sa ma ocup maine si poimaine. Insa imaginile deja prelucrate m-au impresionat mult prin nivelul de detalii oferite, mai ales la nebuloasele M 42/43, NGC 2261 si galaxia M 82.Imaginea cu nebuloasa M 42 in care se vede si Trapezul este un HDR obtinut din doua seturi de capturi cu expuneri diferite. Expunerea folosita a fost de 160ms, in mod Bin 2 la majoritatea obiectelor slab luminoase sau difuze (nebuloase sau galaxii), doar la roiurile deschise si Trapezul din M 42 am coborat la 80ms in mod Bin 1, castigul 500 in ambele cazuri, si bineinteles fara tracking, de pe montura Dobson am obtinut aceste imagini faine. La galaxia M 81 cu greu am reusit sa scot in evidenta si zona periferica cu brate, nu doar nucleul destul de luminos, trebuie expuneri mai mari ca sa scot mai bine in evidenta bratele la aceasta galaxie, insa doar daca rezolv cu tracking-ul, prin constructia unei platforme ecuatoriale pentru Gigantul de 245mm. ----------------------------------- valy 09 Oct 2024 08:10 ----------------------------------- Ce greutate are gigantul? ----------------------------------- iulian90 09 Oct 2024 12:37 ----------------------------------- Gigantul de 245mm are 20 kg, numai tubul iar montura Dobson are si ea peste 10 kg. De aceea am ezitat pana acum sa il pun pe montura ecuatoriala care o am si care suporta maxim 9 kg ( spectroheiograful are 8,4kg si e la limita ). O platforma ecuatoriala ar fi cea mai potrivita pentru Gigant. ----------------------------------- iulian90 30 Oct 2024 20:49 ----------------------------------- Prezint alte imagini cu obiecte DSO facute cu camera ASI 178MM , de data asta insa prin reflectorul Sky-Watcher de 130/900mm si pe montura ecuatoriala, beneficiind astfel de urmarire (tracking) care mi-a permis sa maresc expunerea la cateva secunde obtinand imagini net superioare fata de cele obinute cu telescopul Gigant 245mm fara urmarire. Am vizat cateva obiecte mai usor de gasit intrucat telescopul are un cautator prea mic pentru gasirea obeictelor DSO, de 10x25, dar il voi inlocui cu unul de 50mm diametru cu care voi putea gasi mai usor obiectele slabe sau stelele de reper din preajma lor. Aseara a fost dificil sa gasesc obiecte precum M 15, M 29, NGC 6910 sau M 57, dar am vrut sa mai caut si M 27 prin acel cautator mic si nu am reusit, de aceea va treebui inlocuit. Dar odata ce am gasit obiectele am obtinut niste imagini foarte faine, mai ales cu planetara M57 si roiul globular M 15, gratie expunerii mult mai mari si a numarului mai mare de cadre, deci a timpului de integrare mai mare datorita monturii ecuatoriale cu tracking-ul pornit. In plus nu a mai fost necesara decuparea atat de mica a imaginilor obtinute cu SW 130mm , cum a fost in cazul imaginilor obtinute cu telescopul Gigant ca urmare a lipsei tracking-ului. ----------------------------------- iulian90 10 Noi 2024 00:23 ----------------------------------- Buna seara tuturor. In perioada 1-5 noiembrie am fotografiat cateva obiecte de cer profund cu camera ASI178MM prin reflectorul SW de 130/900mm, folosind expuneri intre 6 si 15 secunde la un castig de 300-400, fara ghidaj. Obiectele vizate au fost nebuloasele planetare M 27 si M 76, galaxiile M 33 si NGC 6946/Fireworks, nebuloasele M 42-M 43 si NGC 6888/Crescent. Cea mai faina imagine este cea cu nebuloasele M 42 si M 43 din Orion, unde am folosit tehnica HDR cu mai multe expuneri printre care 65 cadre cu expunere de 10s pentru zonele periferice ale nebuloaselor, 70 cadre cu expunere de 6s pentru zona mai luminoasa a nebuloasei M 42, 80 cadre cu expunere de 2s pentru zona cea mai luminoasa ,care scot in evidenta detaliile din jurul Trapezullui si 130 cadre cu expunere 1s pentru a scoate in evidenta stelele Trapezului. Apoi vine la rand imaginea cu o parte din galaxia M 33 si nebuloasa de emisie NGC 604 din componenta galaxiei, care prezinta detalii fine cu bratele pline de stele si roiuri. Si imaginea cu nebulasele M 27 si M 76 sunt faine, mai ales cea cu M 76 unde am fost mi atent cu stelele la prelucrare si am tras mult mai multe cadre decat in cazul M 27. Am tras cadre si la nebuloasa Crescent din Cygnus, insa e cam la limita cu expunerea fara ghidaj, maxim 15 s am setat , caci mai sus de atat se resimte lipsa ghidajului, in plus am folosit filtrul UHC ca sa scot in evidenta nebuloasa care este slab luminoasa, insa imaginea finala a iesit buna, dar cam plina de stele desi am folosit filtru UHC (poate ca ar fi trebuit filtre de banda mai ingusta, gen Ha si O III) si am fost atent la prelucare. Inainte stiam un procedeu de micsorare a stelelor in Photoshop dar cum in ultimii ani nu prea m-am mai ocupat cu astrofotografia la obiectele de cer profund decat rar, am uitat procedeul si va trebui sa-l invat din nou, dar prind repede daca gasesc un topic pe YT. Posibil sa reprelucrez toate imaginile de mai jos caci am pastrat originalele iesite dupa stacking. Cat despre imaginea cu galaxia NGC 6946/Fireworks aiesit surprinzator de buna avand in vedere ca originalul iesit din stack abia daca dezvaluia centrul foarte slab luminos cu o stea in mijloc. ----------------------------------- iulian90 22 Noi 2024 17:47 ----------------------------------- Salutare tuturor. De curand mi-am marit setul de obiective foto cu inca doua noi obiective pe filet M 42, este vorba de Porst Automati-Tele 135mm f/2.8 si Porst Automatic-Weitwinkel 35mm f/2.8. Le-am reglat inelul de focus in asa fel incat sa focuseze la infinit, caci ambele nu focusau deloc la infinit cu aparatul Canon 450D si intr-o seara (cu Luna pe cer) am facut cateva teste, insa aseara am mai prins o ocazie de cer senin fara Luna pe cer si am reusit sa fac teste mai concludente cu ambele obiective. Ceea ce mi-a sarit in ochi la obiectivul cel mic ,Porst 35mm, a fost un fel de coma pe marginea cadrelor ce se manifesta asimetric, intr-un colt mai accenntuat, in coltul opus ceva mai putin si cu aspect mai diferit iar in celelalte doua colturi ale cadrului coma se manifesta si mai putin, semn ca ar fi vorba si de o descentrare a lentilelor din interiorul obiectivului, ori chiar din cauza adaptorului M42-EOS (am mai avut eu o problema similara cu fostul Albinar 80-200mm). Ramane sa investighez problema, si daca reusesc cumva sa colimez lentilele sau intreg ansamblul obiectivului fata de senzorul camerei s-ar putea ca coma sa se manifeste mai putin si uniform pe toata marginea cadrului. Oricum, obiectivul l-am luat la set cu celalalt de 135mm, care era principalul obiect de achizitie si cu acest obiectiv de 35mm pot face poze de camp larg la comete (C/2024 G3 ATLAS poate, cand se va apropia foarte mult de Soare la periheliu in ianuarie 2025, daca nu o fi prea mica cum a fost C/2024 S1 ATLAS care desi s-a apropiat extrem de mult de Soare pe 28 octombrie nu a facut mai deloc spectacol si nu a fost vizibila decat din emisfera sudica si pe imaginile satelitilor SOHO) sau poate la aurora boreala cand o mai aparea, ca sa nu mai apelez la camera Canon Powershot care nu e nici pe departe la fel de performanta ca camera Canon 450D. In schimb obiectivul Porst 135mm s-a comportat mult mai bine decat cel de 35mm, stele mai punctiforme pe margini (desi si in acest caz se mai pot observa stele alungite in colturi), chiar si la f/4, insa la f/2.8 intervine si sfericitatea, care produce aura in jurul stelelor mai stralucitoare, dar de la f/4 in sus, mai ales la f/5.6 obiectivul de 135mm se comporta chiar mai bine decat Paragon-ul de 300mm la f/5.6 si chiar si decat Seimar-ul de 500mm la f/8. Am facut o serie de 60 cadre la Andromeda insa condensul mi-a afectat mai mult de trei sferturi din cadre astfel ca am ramas cu numai 17 cadre pentru stacking, dar rezultatul a iesit bine si asa. Voi mai incerca altadata sa continui seria de expuneri la Andromeda dar sa fiu mai atent cu condensul (sa-i fac un dew heater) si o sa adun mult mai multe cadre decat aseara. In plus voi aborda si alte tinte potrivite la focala de 135mm (M 42-43 , Veil Nebula , M 45 etc.). ----------------------------------- valy 22 Noi 2024 18:14 ----------------------------------- Sa le folosesti cu placere! 135mm mi se pare o focala la fix, nici prea tele dar suficient de tele, si nu doar pt astrofoto. ----------------------------------- iulian90 22 Noi 2024 22:07 ----------------------------------- Multumesc. :) Da, si mie mi se pare potrivita focala de 135 mm la multe tinte astro si l-am testat si la foto clasic si da rezultate foarte bune si ziua la deschiderea f/5.6-f/8. Daca fac rost sau construiesc un adaptor-prelungitor M 42-T2 (care sa compenseze backfocusul mare la aceste obiective) as putea folosi si camera ASI178MM pe acest obiectiv de 135mm si pentru combinatia asta am gasit mult mai multe tinte in astrofoto de abordat decat combinatia cu Canon 450D. Dar ramane de vazut, poate dintr-un teleconvertor foto voi face acel adaptor, la care sa-i scot lentila, eventual o inlocuiesc cu ceva filtre - UHC, O III, H-alpha pentru nebuloase. ----------------------------------- mmarin 22 Noi 2024 23:35 ----------------------------------- Ambele obiective par să aibă ceva tilt, dacă reușești să rezolvi problema meșterind niște adaptoare dedicate s-ar putea să obții rezultate neașteptat de bune. Și, într-adevăr, ambele sunt focale interesante: la full frame 35mm e un compromis ideal oferind un câmp larg fără a exagera liniile de fugă și „întinderea” suprafețelor spre margini iar 135mm e cam maximum de focală care nu aplatizează relieful și cu care poți poza din mână fără stabilizare. Pe senzor crop, 35 e focala bună la toate iar 135 e numai bun pentru portret dacă încadrezi strâns (headshot). ----------------------------------- iulian90 05 Ian 2025 21:28 ----------------------------------- Buna seara tuturor. Prezint cateva imagini cu nebuloasele M 42 si M 43 din Orion, din care una mono obtinuta prin stivuirea unor imagini facute cu camera ASI178MM si telescopul SW 130/900mm cu reducator de focala realizat dintr-un obiectiv de 30mm f/4 si o imagine color obtinuta prin combinarea in mod L-RGB dintre imaginea mono facuta cu camera ASI (folosita ca L) si imagine color rezultata dintr-o stiva de imagini facute cu camera Canon 450D prin acelasi telescop dar fara reducator de focala (folosita ca RGB ). Pe langa primele doua imagini mai prezint si una rezultata din stiva facuta cu Canon 450D, full-frame, in care se mai vad si stele precum Iota Ori, Sigma 747, c Ori, 45 Ori sio parte din nebuloasa The Running Man. ----------------------------------- dmtr69 06 Ian 2025 10:28 ----------------------------------- Foarte frumoase. Bravo Iulian! Ce expuneri ai folosit? Ma mir ca ai putut focaliza cu reducatorul de focala. Newtonienele sunt recunoscute pentru lipsa cursei in-focus, cel putin cele mai rapide. Cu f5 eu nu puteam focaliza decat cu niste artificii in focuser si cu reducerea distantei dintre FR si camera, dar si coma era amplificata. ----------------------------------- iulian90 06 Ian 2025 15:26 ----------------------------------- Multumesc. :) Expunerile au fost de la 1s pana la 15s in cazul camerei ASI 178, la un castig de 250 si intre 5 si 20 s la ISO 1600 in cazul camerei Canon 450D. La mine a fost relativ usor de focalizat cu camera ASI si reducatorul de focala cu toate ca am ajuns relativ aproape de capatul inferior al cursei, dar in cazul camerei Canon a fost mai dificil, chiar fara reducator de focala sa ajung in focus, a trebuit sa desfiletez bucsa pe 1,25" (care are filet T2 exterior ce se infileteaza in tubul portocular prevazut cu filet T 2 interior) si sa fac o smecherie si anume: -Am infiletat partial un adaptor T2-1,25" pentru telescop in inelul M42-EOS de pe camera Canon (filetul T2 de pe adaptor are acelasi diametru ca si cel M42 dar pas diferit la dinti asa ca nu se infileteaza decat partial ,cativa dinti apoi se blocheaza). -Partea de filet T2 ramasa in afara a adaptorului am infiletat-o direct in tubul portocular si am reglat pana foarte aproape de capatul inferior al cursei focuserului pana ce am ajuns in focus la infinit dar am reusit in cele din urma si mi-a mai ramas 2-3 mm in intrafocus drept rezerva pana la capatul de cursa inferior al focuserului (in cazul camerei ASI si reductator de focala rezerva de cursa in intrafocus e cu mult mai mare de ordinul a 10-15 mm). In ambele cazuri dar mai ales in cazul camerei Canon tubul portocular intra in fascicolul incident (5-15mm) dar nu afecteaza prea mult calitatea imaginii. La reducatorul de focala obiectivul l-am lipit direct pe o celula de filtru pe 1.25" si reducatorul il pot infileta direct pe nasul camerei ASI la fel ca si filtrele. ----------------------------------- iulian90 14 Mar 2025 01:13 ----------------------------------- Buna seara tuturor. La sfarsitul lui Februarie am facut cateva serii de capturi la obiecte de cer profund cu setup-ul format din telescopul Gigant de 245/1286mm, pe platforma ecuatoriala si camera ZWO ASI 178MM. Am vizat obiecte din constelatiile de iarna, Orion, Auriga, Gemini, Puppis si Monoceros si am inceput cu nebuloasele M 42-M 43, roiuri deschise precum M 35 din Gemini, M 36, M 37,M 38 din Auriga,M 46 ,M 47 din Puppis dar si NGC 2158 din Gemini, NGC 2264 (Pomul de Craciun) si NGC 2261/Hubble's variable nebula din Monoceros, NGC 1907 si NGC 1931 (asociat cu o nebuloasa) din Auriga si cateva planetare, ca NGC 2392 (Eskimo) din Gemini, NGC 2371-2372 (Gemini Nebula) si PK 189+7.1 tot din Gemini gasita intamplator pe ecran, live in timp ce am derulat inapoi cursa la platforma ecuatoriala (avand o cursa limitata de jumatate de ora) dupa ce terminasem cu M 35 si NGC 2158. La inceput cand am dat cursa inapoi la platforma si imaginea s-a stabilizat dupa ce vibratiile s-au amortizat, expunerea in modul live era de 1s in SharpCap, am zarit ceva pufos printre stele in coltul din stanga-jos a ferestrei live a camerei si ma intrebat ce ar putea fi , am miscat putin telescopul din telecomanda platformei si am centrat obiectul misterios si am facut o captura de 120 cadre 2s (am dublat expunerea), iar a doua zi dupa ce am procesat captura respective am analizat imaginea cu obiectul misterios si asa am aflat ca era vorba de o nebuloasa planetara din seria PK, nu departe de steaua Mebsuta, la vreo 2-3 grade sud-vest de ea, fiind vorba de PK 189. Am incercat sa o observ vizual insa fara succes. Cum multe dintre roiurile deschise erau mari si nu incapeau in intregime in campul camerei ,dar asta nu m-a descurajat si am facut mai multe serii de capturi pentru fiecare tinta apoi am facut mozaicuri cu roiurile intregi, ceva de genul imaginilor facute cu telescoapele Hubble sau Webb. :) Am prelucrat o parte din capturi insa mai am de lucru, inca nu le-am finalizat pe toate, au fost multe serii de capturi de mi s-a umplut SSD-ul laptopului la un moment dat. :lol: ----------------------------------- iulian90 14 Mar 2025 22:26 ----------------------------------- Prezint in continuare alte imagini cu obiecte de cer profund ,fotografiate cu camera ASI 178MM prin telescopul GIGANT. Printre ele de numara roiurile M 46 si M 47 din constelatia Puppis si galaxia NGC 2903 din constelatia Leo. La ultima tinta ,desi e remarcabil ca am scos ceva cat de cat bun la expuneri de doar 2s si timp de integrare foarte scurt, de circa 13 minute (407 cadre de 2s ) totusi sunt necesare mult mai multe cadre, deci un timp de integrare mai mare, de ordinul orelor, la fel ca in cazul expunerilor lungi ( peste 1 minut fiecare), asta insemnand mii de cadre pentru a scoate in evidenta zonele periferice cele mai slab luminoase,tinand sub control zgomotul pe fundal, fie ca e vorba de galaxie sau de nebuloasa. :) ----------------------------------- iulian90 19 Mar 2025 19:22 ----------------------------------- Salutare tuturor. Aseara am mai strans peste 1500 de cadre la galaxia NGC 2903 din constelatia Leul, cu expunere de 2 s si castig 400 cu camera ASI178 MM si telescopul Gigant 245/1286mm pe platforma ecuatoriala. Am facut filmari a cate 200-400 cadre fiecare si am strans 1554 cadre in total, iar imaginea rezultata din stiva de 1554 cadre am combinat-o mai apoi cu imaginea obtinuta din stiva de 407 cadre de pe 25 februarie ,astfel ca totalul este de 1961 de cadre de 2 s adica un timp de integrare de peste o ora (1 h 5 min) si deci rezultatul final arata mult mai ok decat cel obtinut din stiva de doar 407 cadre (13 min de integrare), cu zgomot vizibil mai redus si detalii mai evidente. Last Edit: Prezint si o versiune color, rezultata din combinarea in mod LRGB a imaginii mono facuta cu ASI178 si telescopul Gigant 245mm, cu o imagine color a aceleiasi galaxii dar obtinuta cu aparatul foto Canon 450D acum 4 ani prin luneta de 80/900mm. Combinatia arata mai cool dar culoarea e virata spre rosu din pricina cromatismului lunetei. Poate fac o serie de imagini color cu Canon 450D prin telescopul Gigant ,care mai apoi sa le stivuiesc si imaginea finala color sa o combin cu cea mono obtinuta cu camera ASI178. Ultima imagine de mai jos e originala facuta cu Canon 450D si luneta de 80/900mm acum 4 ani. ----------------------------------- iulian90 19 Mar 2025 20:38 ----------------------------------- Va mai prezint o reprocesare mai buna a imaginii cu roiul asociat cu nebulozitate NGC 1931 din constelatia Auriga, realizata dintr-o stiva facuta cu camera ASI178MM prin telescopul Gigant 245mm la sfarsit de Februarie, insa si o versiune color ,din combinarea acestei imagini cu o imagine color facuta tot acum 3-4 ani cu aparatul Canon 450D prin luneta de 80/900mm. Nebuloasa prezinta o culoare profund rosiatica in imaginea color, cel mai probabil de la hidrogen ionizat cu dominanta pe linia H-alpha, asa ca si in combinatia L-RGB nebuloasa prezinta nuanta rosiatica dar mai stearsa decat in imaginea color originala. Si in acest caz sunt necesare cat mai multe cadre, cele 292 cadre de 2 s facute cu ASI178mm prin Gigant ,pentru imaginea mono, nu sunt suficiente pentru a scoate in evidenta cat mai mult din nebuloasa si o sa mai strang cadre maine seara sau cand va mai fi senin , caci in seara asta dupa cum vad, cerul este complet acoperit de nori. ----------------------------------- dmtr69 20 Mar 2025 09:15 ----------------------------------- Frumose rezultate. Imi plac detaliile din NGC 2903. NGC 1931 nu cred ca am incercat-o vreodata. A doua poza (color) a iesit cu fundalul mai bine (parca putin verzui). Poate ca ai folosit un filtru la Canon, de i s-a stricat balansul de alb. Eventual incerca sa mai scazi nivelul de rosu. Chiar daca ar fi in fundal o nebuloasa de emisie Ha, nu ar rebui sa afecteze asa culoarea stelelor. ----------------------------------- iulian90 09 Apr 2025 21:14 ----------------------------------- Prezint o imagine (in doua variante) cu galaxia M 51 si companionul sau NGC 5195 din constelatia Canes Venatici, fotografiate pe 19 si 20 martie cu camera ASI178MM prin telescopul Gigant pe platforma ecuatoriala, fara ghidaj, ale caror capturi au ramas neprelucrate, uitate pana astazi cand am dat de ele printre multele fisiere de pe laptop. Am strans 3374 cadre de 2s ,aproape doua ore de integrare in cele doua seri. Imaginea finala a iesit mai detaliata decat imaginea facuta anul trecut cu aceeasi camera dar prin reflectorul SW de 130/900mm, mai ales varianta color a iesit frumoasa, fiind obtinuta prin combinatia LRGB dintre imaginea finala mono si o imagine color facuta cu camera Canon 450D prin reflectorul de 114/900mm acum cativa ani. ----------------------------------- iulian90 09 Apr 2025 23:16 ----------------------------------- Si o versiune imbunatatita a imaginii cu roiul asociat cu nebulozitate NGC 1931 din constelatia Auriga, la care am mai adaugat vreo 2000 cadre de 2s (stranse in martie) la cele 292 din februarie, astfel ca am adunat 2346 cadre in total, adica o ora si 18 minute de integrare, iar nebulozitatea asociata cu roiul NGC 1931 iese mult mai bine in evidenta. La fel ca si in cazul tintei precedente de mai sus ,pentru varianta color am utilizat combinatia LRGB folosind o imagine color veche facuta cu camera Canon 450D si luneta de 80/900mm. Nivelul de rosu predominant din imaginea color veche (postata mai sus) poate fi si de la balansul de alb reglat necorespunzator la camera Canon care tragea spre rosu, la care se mai adauga virajul spre galben al lunetei de 80/900mm ca urmare a cromatismului care il prezinta. Atunci cand am facut pozele color cu camera Canon 450D nu mi-aduc aminte sa fi utilizat vreun filtru care sa produca virajul spre rosu a imaginii color vechi. La varianta color LRGB am mai redus din rosu iar fundalul l-am adus cat mai neutru. Last Edit: am mai pus o varianta color mai corecta cu NGC 1931; uitasem ca in martie am mai tras o serie de 70 poze color cu Canon 450 prin reflectorul de 130mm, tocmai pentru a captura culorile corecte reale ale nebuloasei. De data asta camera a avut balans de alb mai corect si nu am mai avut viraj de nuanta intrucat reflectorul nu prezinta deloc cromatism si culorile nebuloasei sunt cele corecte, desi predomina in continuare rosul in nebuloasa, zona cea mai luminoasa apare de un rosu mai sters decat zonele periferice si nu invers, cum apare in variantele color anterioare bazate pe imaginea color veche. Dealtfel si in imagini de pe net , facute de alti astronomi ,culorile nebulozitatatii din NGC 1931 apar cam la fel ca in aceasta ultima varianta color. In plus mai apare si o nebuloasa de reflexie albastruie in preajma nebuloasei principale, ceea ce in variantele anterioare aparea mai mult monocroma decat color. Alaturi de ultima varianta color a lui NGC 1931 am mai pus si noua imagine color facuta cu Canon 450D prin reflectorul de 130mm (test2) ,ce am folosit-o in combinatia LRGB pentru ultima varianta color a imaginii finale cu NGC 1931, este destul de blurata intrucat am dorit sa extrag numai informatia de culoare pentru a o combina cu luminanta, adica imaginea finala mono facuta cu ASI 178 si Gigantul de 245mm. ----------------------------------- dmtr69 10 Apr 2025 08:49 ----------------------------------- Foarte bine Iulian! Imi place cum a iesit M51. La procesare folosesti deconvolutie sau alt echivalent? Eu cred ca ai putea extrage detalii si mai bune din stiva luminantei. Daca vrei, poti sa-mi trimiti "masterul", sa vad ce iese cu PixInsight. ----------------------------------- iulian90 10 Apr 2025 09:41 ----------------------------------- Multumesc Marius. :) Deconvolutie nu am folosit intrucat ar putea sa creasca nivelul de zgomot im imagine , si asa ca am avut mult de furca cu reducerea zgomotului mai ales pe fundal si in zonele periferice ale galaxiilor cu Reduce Noise din Photoshop, Gaussian blur si Layer Mask pentru a a lasa neblurate zonele centrale pline de detalii fine ale galaxiilor in special la M51. Imaginea finala master e obtinuta prin suprapunerea manuala in PS a mai multor imagini rezultate din stackarea in softul Astrosurface a mai multor serii de cate 500-600 cadre de 2s, intrucat platforma ecuatoriala pe care folosesc telescopul Gigant are o cursa limitata la cel mult 25 minute dupa care trebuie "resetata" , adusa din nou la inceput de cursa si repozitionat telescopul pe tinta, a carei pozitie se schimba putin , se roteste putin de la o serie la alta de capturi, nu e ca la montura ecuatoriala unde poti face serii neintereupte de ore intregi fara sa apara rotiri ale tintei in imagine. Asadar masterul apare ca o stiva de imagini suprapuse cu diverse pozitii cand dai autostrech, si numai zona centrala poate fi folosita pentru prelucare ,prin decupare. Desigur sunt de acord sa iti trimit imaginea master (este format .tif) , ramane de vazut prin ce modalitate iti pot trimite masterul. ----------------------------------- iulian90 04 Iun 2025 23:52 ----------------------------------- Buna seara tutror. Aseara am fotografiat cateva roiuri globulare cu camera ASI178MM prin telescopul Gigant 245/1286mm, printre care M 3, M 13, M 92, M 5 ,M10 ,M 12 si M 53, ultimele trei fiind mai slab luminoase au necesitat mai multe cadre decat restul (200 cadre de 1s pentru M 10, M 12 si M 53 si 100 cadre de 1s pentru M 3, M 13, M92 si M 5), dar rezultatele au iesit faine, clare si detaliate. Cerul a fost luminat de Luna, uneori a fost straatut si de nori fini, la unele imagini fundalul a iesit mai deschis decat la altele din pricina asta, dar nu a afectat prea mult calitatea imaginilor. ----------------------------------- dmtr69 05 Iun 2025 09:19 ----------------------------------- Foarte frumoase poze Iulian. Bravo! Globularele par niste tinte usoare, dar trebuie procesate cu grija (nu ma refer la tine, ci sunt niste reguli generale): -sa nu saturezi nucleul. Sa fie stelele "rezolvate" chiar si in centru. Sa nu se exagereze cu "strech-ul" pentru a vedea mai multe stele, mai ales daca nu exista sustinerea timpului de expunere; -mare atentie la fundal. Sa-l cureti de gradient (sa fie uniform), sa nu fie prea intunecat (pentru a masca gradientul unii il aduc la zero- black clipping, nu numai ca arata rau, dar taie semnal util). Nici prea luminos nu-i bine, ca reduce contrastul, dar mai bine asa decat prea intunecat. Flat-urile sunt necesare, nu numai ca o sa corecteze gogosile de la praf (greu de indepartat cu alte metode), dar o sa mai uniformizeze luminozitatea fundalului (vignetare in trenul optic). -Stelele sa aiba culoare pana in nucleu. Aici multi amatori dau rasol, chiar daca au vechime in domeniu. Problema apare de la expunerile prea mari (nucleu deja saturat sau in prag de saturare) si din modul de procesare. -Forma stelelor este importanta. Sa nu se exagereze cu deconvolutia (sau BXT) sau "sharpening-ul". Stelele care arata ca niste puncte saturate, fara margini difuze, nu sunt naturale, sunt chiar naspa. Iar culoarea lor,chiar acolo se afla, mai ales a celor saturate in centru. ----------------------------------- iulian90 20 Iun 2025 23:22 ----------------------------------- Multumesc Marius. Intradevar, la roiuri stelare nu trebuie exagerat cu expunerea in timpul achizitiei cadrelor ,dar si cu modificarea histogramei la procesare, si nici cu sharpening-ul, stelele arata mai frumos cu margini difuze decat prea saturate, prea" ascutite". Pe 18 iunie am mai facut ceva capturi la Grupul de galaxii Abell 1656 din Coma Berenices, dar si la roiuri globulare precum M 4 si M 80 din Scorpius si la NGC 5634 din Virgo. La grupul de galaii Abell 1656 mai trebuie adunate multe cadre ca sa iasa mai bine in evidenta galaxiile, insa timpul limitat si vremea (cu nori trecatori ce acopereau tinta) , nu mi-au ingaduit sa strang mai suficiente cadre, plus ca a cam trecut perioada galaxiilor, constelatiile Virgo ,Coma berenices ,Leo in cere se gasesc multe galaxii incep sa apuna tot mai devreme seara. ----------------------------------- dmtr69 21 Iun 2025 09:02 ----------------------------------- Da, sezonul galaxiilor e pe duca. Sunt trecute binisor de Meridian la lasarea intunericului. Daca apuci 2 ore de expunere esti norocos (daca nu esti inconjurat de munti care-ti limiteaza vizibilitatea tintelor). As zice ca acum este sezonul roiurilor, intre sezonul galaxiilor si cel al nebuloaselor, care deja pot fi abordate la ore mai inaintate (limitarea timpului este data de noptile scurte, dar de maine sunt in crestere! ). ----------------------------------- iulian90 29 Iul 2025 16:42 ----------------------------------- Prezint mai multe imagini cu nebuloase si roiuri globulare, realizate cu camera ASI 178 si telescopul Gigant 245mm si adunate pe parcursul lunii iulie, timp in care nu am putut posta imagini pe forum ca urmare a depasirii limitei spatiului de stocare imagini alocat pentru mine pe forum, dar din fericire aceasta problema s-a rezolvat in ultimele zile, gratie interventiei si dublarii spatiului de stocare pe forum de catre Admin , caruia ii multumesc. Am luat in vizor nebuloasele de emisie M 8 , M 17, M 16 , M 20, nebuloasa planetara M 27 , roiuri globulare precum M 13, M 92, M 22, M 10 , M 12, M 28 etc. La nebuloasele de emisie am folosit expuneri de 4s, la M 27 expuneri de 2s, iar la roiuri expuneri de pana 1 s, in mod Bin 2x2. La una din imagini (M 27) am folosit si reductor de focala improvizat dintr-un obiectiv de binoclu de 125mm f/4, dar in rest am mers pe varianta fara reductor, caci nici nu reducea prea mult focala (0,72 x), ajunsesem la limita inferioara a cursei la focuser, cu focalizarea la infinit cu reductorul, mai introducea si ceva astigmatism, asa ca am renuntat la reductor. Cele mai faine imagini sunt de departe cele cu nebuloase de emisie, mai ales M 17 si M 16, dar si o parte din cele cu roiuri globulare ( M 13, M 92). ----------------------------------- Incepator 15 Aug 2025 08:19 M3 ----------------------------------- Dupa o pauza mai lunga am reluat de unde ramasesem. DSO cu camera si telescop planetar. Ma intreb daca nu e o incercare pierduta din start.In fine dupa 3 zile de incercari de unde nu vedeam nimic am obtinut imaginea de mai jos. Setupul, C5, montura ecuatoriala CG4, Ghidaj cu PHD prin ST4 cu controlerul Home Made.Luneta de ghidaj parca 200mm, camera de ghidaj ASI120mini, si camera de pozat Velox290C cu filtru UHC-S ( L-booster)pt a reduce lumina de la oras (parca). Pozat din balcon . Stakare si prelucrare cu DSS si Gimp. Dat la Stakat 20 de cadre de 2 minute ISO 800 din care s-au stakat 15. Am incercat sa nu ard mijlocul,sa nu mai rotunjesc din marginile stelelor. Totusi parca stelele sunt prea ciufulite. Sa fi fost seeingul ? Sau musai tra sa ies din oras ? ----------------------------------- valy 15 Aug 2025 09:54 Re: M3 ----------------------------------- Nu e rau. . Totusi parca stelele sunt prea ciufulite. Sa fi fost seeingul ? Sau musai tra sa ies din oras ?Seeingul, ghidarea, dar cred ca defapt focusul nu e spot-on. Mai incearca, eventual cu expuneri mai scurte si mai multe. Spor! ----------------------------------- Incepator 18 Aug 2025 08:41 focalizare ----------------------------------- Da acum imi amintesc spunea cineva " Focalizarea ii fruntea ". Am facut o verificare a colimarii si era in pom. L-am recolimat si am facut focalizare cu camera pe o stea de 9.8 magnitudine ( vizual fara sa folosesc ceva tool soft). Mai jos e un crop din cadru brut dupa AWB si Auto Strech, pe M13 cu ISO 800 cu filtru pt lumina urbana si 60s achizitie . 1. Daca se poate spune ceva despre focalizare ( eu cred ca mai bine de atat nu pot) 2. Acum am invatat ce inseamna " te uiti la histograma cand alegi timpul de expunere" Pt ca te uiti sa ce ? Acum inteleg ca tra sa ai suficienta informatie ( ce in cadrul asta nu este) si nu trebe sa fie taiate marginile nici catre alb nici catre negru ( asta e taiat catre negru asa ca nu prea am avut ce prelucra). ----------------------------------- Incepator 21 Aug 2025 23:06 focalizare ----------------------------------- Am renuntat la filtru pt lumina de oras si cum am ramas fara baterie am stacat cu DSS 3 cadre din 4 light pe M13, vreo 9 dark fara bias, expunere 100 sec, gain 800, C5 Ghidat , Velox290C. Focalizarea e mai buna acum ? ----------------------------------- dmtr69 22 Aug 2025 09:09 ----------------------------------- Da, parca e mai buna focalizarea. Am totusi cateva intrebari si sugestii: -Culoarea violet a fundalului indica un balans de alb gresit sau o schema gresita la debayer. Pozele color din matrice RGGB au tenta verde puternica (pozele raw, necalibrate) pentru ai 2 pixeli verzi din 4 si automat camera este mai sensibila la verde. Cu ce soft faci captura? Cu SGP ai cadre fit, vizualizare monocrom nedebayerat. Cu SharpCap ai vizualizare color, cadrele fit cand le deschizi in alt soft sunt deja color, deci deja debayerate. Dar cred ca trebuie sa-i dai schema corecta (RGGB in cazul camerelor mele, dar poti testa pana o gasesti pe cea corespunzatoare). Atentie si la setarile softului de stivuire, DSS in acest caz. De asemena ai grija si la luminozitatea fundalului. Urmareste histograma sa nu tai din semnal. Un fundal negru (black clipped) ascunde gunoiul(gradientul) sub pres, dar taie si semnal util. Acorda atentie si eliminarii gradientului. Este un pas foarte important pentru o poza buna. -Gain 800 din cat? Mi se pare foarte mare. Si expunerea e mare. Eu mergeam pe gain 200-300 din 600maxim, si cu expuneri de 30-60s cel mult si tot aveam stele arse. Asta e nasol, mai ales cand ca tinta sunt stelele din roiuri. In cadrul raw (fara auto-strech) trebuie sa vezi doar cateva stele mai luminoase sau nici una. Daca vezi deja bine centrul roiului, nu mai ai plaja pentru strech si ai pierdut deja culorile stelelor. -Pentru focalizare, o masca Bahtinov (impreuna cu softul gratuit de evaluare a focalizarii) este un accesoriu necesar. Folosesti o stea mai luminoasa pentru asta (deci de regula, in afara tintei). Poti face si focalizare automata fara a pleca de pe tinta(fara Bahtinov, prin masurarea HFR) daca ai focuserul motorizat si ai softul necesar. ----------------------------------- Incepator 03 Sep 2025 17:28 ----------------------------------- Un raspuns atat de dens incat a trebuit sa-l citesc de mai multe ori . Multumesc. Cu ce soft faci captura?Achizitia o fac cu ToupSky venita cu camera Velox290C. Sunt fisiere FIT 12 bit.Iar in DSS folosesc setarea implicita camera RGGB cu pondere 1 pe rosu si albastru, interpolare biliniara la matricea Bayer. De asemena ai grija si la luminozitatea fundalului. Urmareste histograma sa nu tai din semnal. Un fundal negru (black clipped) ascunde gunoiul(gradientul) sub pres, dar taie si semnal util. Ma gandesc ca va referiti la prelucrare. Am incercat sa nu fac un fundal complet negru si sa nu tai din puful stelelor....Pe de ata parte am constatat ca am un bec puternic de aviatie pe un bloc alaturat care-mi face umbra mai ceva ca la luna plina.Asa ca am pozat cu protectia anticondens pusa si zgomotul din negru s-a mai imbunatatit. Am constatat (da poate gresesc si pune cineva o histograma corecta cand faci achizitia) ca nu pot sa las tot clopoul lui gasus spre negru ca la stakare stelele puternice se ard. Pentru focalizare, o masca Bahtinov (impreuna cu softul gratuit de evaluare a focalizarii) este un accesoriu necesar.Am incercat cu Batinov . Din cauza seeingului bataie destul de tare dar ma duce in zona buna de focus. Am mai incercat ochiometric cu zoom pe tinta si 10-20 de cadre de focusare..... Cat despre culori e o zona inca departe de mine, as fi multumit sa am stele sanatoase ( sfere si rotunde cu un pic de puf pe margine). Am inteles ca trebuie sa nu supra expui ca sa nu pierzi culoarea . Gain 800 din cat?Gain maxim am 5000. In poza atasata am 4 cadre light stacate din 4 ( tot pe final de baterie ca am luat 100 de cadre care au fost prea subexpuse), 20 dark si 20 bias, 20 sec / cadru cu Gain 2500, C5, ghidat. Sper ca am un fundal mai bun. ----------------------------------- valy 03 Sep 2025 20:58 ----------------------------------- .. ca am luat 100 de cadre care au fost prea subexpuse... Ai incercat sa le stackezi? ----------------------------------- Incepator 05 Sep 2025 07:47 ----------------------------------- Da am incercat sa le stakez asa orientativ chiar dupa achizitie si rezultatul e mai jos. C5,Velox290C, ghidat, 100% din 100 cadre light , 51 bias, 23 dark, Gain 1500 ( din 5000), expunere 15 secunde. Chiar daca incerc sa scot mai multe stele apare zgomotul ( cred ca e becul de vizavi). ----------------------------------- dmtr69 06 Sep 2025 09:46 ----------------------------------- Daca ai poluare luminoasa (naturala sau artificiala), zgomotul va fi prezent in imagine, mai ales in cazul capturii de banda larga OSC. Il mai poti reduce intr-o anumita masura cu filtre, dar daca tinta sunt stelele (roiuri), culoarea lor va fi afectata. In plus, la o camera neracita ai zgomot termic, mai mare in noptile calde. Daca vrei, as putea sa ma uit la cadrele brute si la stiva, sa vad ce poti scoate din ele. Pune in Dropbox sau wetranfer un cadru brut (sa vad ce schema Bayer se potriveste) si stiva pe care ai facut-o. ----------------------------------- Incepator 18 Oct 2025 00:00 cadre pt verificare matrice Bayer ----------------------------------- Ajutat de colegul dmtr69 am reusit sa aflu ca la camera VELOX290C, Filtru Bayer ce trebuie utilizat in DSS este GBRG, asa ca am obtinut si o imagine Color la M13, prin C5 ghidat, achizitionat 97 de cadre light cu Gain 2200 din 5000 , 30 de sec, 25 dark si Bias. Stakarea in final s-a facut pe 13 cadre din care am scos un Fit neprelucrat. Am descoperit Siril si am facut Plate identification si Calibrarea fotometrica a culorii pe senzor , camera si telescop, am incercat ceva scripturi de reducere dimensiune stele ( nu am vazut ceva notabil), la deconvolutie mi am prins urechile, Strech si Asin Strech. In final un crop. Tra sa spun ca am fost surprins sa descopăr ca imaginile cu stele perfecte vazute la alte postari, sunt de fapt atât de prelucrate..... ----------------------------------- valy 18 Oct 2025 09:13 Re: cadre pt verificare matrice Bayer ----------------------------------- Ohoo o groaza de munca, dar si rezultatele! Tra sa spun ca am fost surprins sa descopăr ca imaginile cu stele perfecte vazute la alte postari, sunt de fapt atât de prelucrate.....Ee, nu chiar. Conteaza seeingul, transparenta, calitatea opticii, calitatea filtrelor, colimarea, calitatea monturii, trackingul etc. Desigur conteaza si postprocesarea in softuri . Spor. ----------------------------------- dmtr69 18 Oct 2025 09:36 ----------------------------------- Ei, parca arata altfel! Bravo! Asa cum spune "valy", sunt multe conditii pentru stele frumoase. Dintre acestea doar in privinta focalizarii si colimarii (poate si a ghidajului) avem un cuvant de spus. Prin procesare incercam sa corectam deficientele- dar in anumite limite. Daca stelele sunt obiectivul principal (roiuri), procesarea este un pic diferita la roiuri globulare fata de roiurile deschise (alta dinamica). Daca stelele sunt obiectivul secundar, acestea sunt tratate separat, de regula cu un stretch mai mic, pentru a evidentia nebuloasa. ----------------------------------- Incepator 27 Oct 2025 00:15 A6 lemmon ----------------------------------- O Achizitie de test prin luneta de ghidaj de 200mm. Ceea ce e nou este ca am prelucrat cometa separat si stelele din fundal separat dupa care le-am suprapus. Nu i grozav dar is bucuros ca a mers. Prelucrarea in Gimp. ----------------------------------- valy 29 Oct 2025 13:22 Re: A6 lemmon ----------------------------------- ..Nu i grozav dar ....Ba este foarte grozav! Probabil trebuia sa incadrezi pe verticala, coada se intinde in sus (relativ la imaginea ta) Luneta de ghidaj este ED sau e acromat? Spor. ----------------------------------- Incepator 30 Oct 2025 12:16 A6 lemmon ----------------------------------- Luneta de ghidaj este ED sau e acromat? As spune ca e o luneta acromata. La ghidaj o folosesc cu o camera monocrom. ----------------------------------- Incepator 15 Noi 2025 11:23 M57 ----------------------------------- Achizitie as putea spune ratata, dupa 50 de cadre iar mi s-a gatat bateria. Da am pus o sursa de calculator si promit sa nu se mai repete.....am vazut ca pe aici se fac 9 ore de achizitie ...Cadrele cu gain 1900 din 5000, 20 s/cadru, prin C5 Ghidat cu PHD2 cu controler HomeMade. DSS 30 din 50. Plate identification , Color Calibration ceva strech in SIRIL, apoi cu Ghimp. Cred ca culorile sunt buine, la focus e posibil sanu fi fost exact. Da astept sa vad si eu cum iasa la 9 ore... AM poluare luminoasa puternica ( achizitie din balcon) asa ca fondul e greu de scos natural.... Imaginea m57.jpg e pusa ulterior, dupa ce am descoperit in SIRIL posibiltatea de Star Removal cu Recompunere care te lasa sa faci Strech separat pe stele si separat pe fond cu nebuloasa. ----------------------------------- Incepator 15 Noi 2025 22:15 M57 ----------------------------------- Am reusit si sa aliniez culorile in GIMP si am facut in SIRIL o reconstructie la stele. Poate ca nu a fost chiar o achizitie ratata..... ----------------------------------- iulian90 26 Dec 2025 13:10 ----------------------------------- Craciun fericit tuturor. Mai jos prezint o imagine a nebuloasei M 42 si Trapezul, realizata dintr-o stiva de 156 cadre de 2s, deci un timp de integrare foarte scurt, de doar 5 min si 12s, cu camera ASI178MM si telescopul Gigant de 245mm f/5,25 pe platforma ecuatoriala, dar in care am reusit totusi sa scot in evidenta multe detalii si chiar partile perierice slab luminoase ale nebuloasei in pofida expunerii de doar 2s si a numarului redus de cadre. Expunerea maxima este limitata la cel mult 4s de platforma ecuatoriala care nu are o urmarire prea lina iar timpul de integrare pentru o serie de cadre este limitat de alinierea polara, care este mai imprecisa in cazul platformei ecuatoriale decat la montura ecuatoriala clasica (germana), precum si de cursa limitata de tracking (urmarire), la cel mult 30 min. daca alinierea polara este facuta cum trebuie, dupa care trebuie facuta resetarea manuala a platformei (derulat inapoi cursa si repozitionarea telescopului pe tinta). Aseara nu am avut aliniere polara corespunzatoare si am fost limitat la cel mult 6,5 min, dupa care trebuia sa repozitionez telescopul, sa centrez tinta pe cadru, care tot deriva spre S, in josul cadrului, chiar daca nu resetam cursa decat odata la 30 minute. Dar una peste alta, sunt multumit de rezultate, caci vremea e tare zgarcita in lunile astea de toamna tarzie si inceput de iarna. Insa cand da gerul si dispare inversiunea termica, de obicei scade umiditatea din aer si nu mai persista atat de mult ceata si norii josi, deci se inmultesc sansele de cer senin, cum a fost si aseara de Craciun, la fel si cand se incalzeste mai sus de 10 grade, dispare inversiuna termica, mai scade umiditatea si cresc sansele de cer senin. ----------------------------------- iulian90 13 Ian 2026 00:06 ----------------------------------- Buna seara tuturor. Aseara am facut o serie de cadre la nebuloasele M42-M43 din Orion, cu camera Canon 450D prin telescopul Gigant de 245mm f/5,25 pe platforma ecuatoriala iar rezultatul a iesit surprinzator de bun. Am facut 115 cadre de 5s (maximul cat permite platforma ecuatoriala fara stele alungite) la ISO 1600, fara filtre, plus inca 114 cadre de aceeasi expunere dar cu filtrul Castell UHC, am stackat pe rand fiecare serie de cadre apoi am suprapus imaginile rezultate una peste alta, cu opacitate 50% in Photoshop. Am constatat ca filtrul UHC, desi reduce substantial poluarea luminoasa prezinta si o atenuare vizibila in banda de trecere, intunecand putin nebuloasa, asta si din cauza gamei dinamice mult mai scazute a camerei fata de cea a vederii umane, unde folosirea filtrului UHC face nebuloasa mai vizibila decat fara filtru, nu o atenueaza. Deasemena, am combinat in mod L-RGB imaginea color rezultata din seriile de cadre facute cu Canon 450D ,cu imaginea mono rezultata din stiva de 156 de cadre, facute in Decembrie 2025, cu camera ASI178MM prin acelasi telescop, iar rezultatul a iesit si mai fain. :) Pe langa cele doua imagini color finale mai prezint si imaginile brute rezultate din stivele facute aseara cu camera Canon 450D. Cea cu fundal mai luminos este facuta fara filtru, iar cea cu fundal negru este facuta cu filtrul UHC. ----------------------------------- dmtr69 13 Ian 2026 09:59 ----------------------------------- Foarte frumoase pozele. Bravo Iulian! ----------------------------------- iulian90 13 Ian 2026 18:22 ----------------------------------- Multumesc Marius. :) Gigantul de 245mm e cel mai rapid telescop din cate am, la f/5 asa ca si cu aparatul Canon 450D ,care este sub camera ASI178 ca performante, am scos rezultate bune la DSO , cel putin la cele mai luminoase ca M42 ,cu expuneri scurte si timp de integrare mic. Partea nasoala e ca sunt limitat la cel mult 5 sec de expunere din cauza platformei ecuatoriale care nu are tracking prea uniform si nu poate fi aliniata polar la fel de usor si precis precum montura ecuatoriala clasica (de tip germana). As putea implementa totusi ghidaj pe o axa pentru plaforma ecuatoriala, dar ramane de vazut cat de precis a fi. Oricum driftul polar nu il a putea corecta ghidajul, asadar alinierea polara a trebui facuta cat mai precis la platforma ecuatoriala, pentru a putea folosi expunei mai mari de 5s, de ordinul a 1 minut, macar. Iar sa pun Gigantul de 245mm pe montura ecutoriala care o am, nicio sansa, din cauza greutatii mari a tubului, cca 20kg, mai mult decat dublul maximului de greutate a monturii Bresser Messier. ----------------------------------- iulian90 07 Apr 2026 14:43 ----------------------------------- Prezint doua imagini ,cu Nebuloasa variabila Hubble si cu roiul globular M 3, rezultate din stive de cadre facute in seara de 5 aprilie, cu camera ASI178MM si telescopul Gigant 245mm pe platforma ecuatoriala. Imaginea cu Nebuloasa Hubble este realizata din stackarea a 445 cadre de 2 sec. cu castig de 400 (40dB) iar imaginea cu roiul M 3 din 680 cadre de 1 sec. cu castig de 250 (25dB). ----------------------------------- dmtr69 08 Apr 2026 10:26 ----------------------------------- Arata grozav! Felicitari Iulian! ----------------------------------- iulian90 08 Apr 2026 20:30 ----------------------------------- Multumesc Marius. :) Aseara am tras o serie de 450 cadre de 4s la galaxia M 66 din constelatia Leo, cu camera ASI178 si telescopul Gigant 245mm, din care 330 cadre au fost bune pentru stacking, adica 22 minute timp de integrare. Desi 22 min e putin pentru o tinta ca aceasta galaxie, totusi am reusit sa scot detalii mai bune decat in imaginile facute cu setup-ul format din camera ASI178MM+ telescop SW 130mm acum doi ani.