----------------------------------- iulian90 11 Iun 2021 18:38 Telescop Seben 150/1400 - inlocuire oglinda secundara ----------------------------------- Buna ziua tuturor. :) Telescopul Seben de 150mm, cu focala de 1400mm, care l-am primit anul trecut de la colegul de forum @FlorinC , avea o problema cam mare cu astigmatismul, din cauza caruia colimarea era tare dificila si fara un rezultat prea bun si care limita grosismentul la cel mult 150x. Practic de la 155x in sus imaginea stelelor, figura de difractie arata "groaznic" si telescopul nu era in stare sa separe stele duble cu separatia de macar 4", la grosismente de peste 300x (388x cu ocularul Super 3,6mm). Mai jos atasez o imagine cu figura de difractie produsa de acest telescop, la testul pe stea artificiala (cu telescopul amplasat la 30m de steaua artificiala), in care se vede cat de urata era imaginea de difractie, la diverse reglaje de focus, de la intrafocus pana la extrafocal. In intrafocal, imaginea de difractie avea forma eliptica iar pe masura ce reglam focusul si ajungeam in extrafocal orientarea elipsei se schimba cu 90 grade, iar in focus imaginea arata ca o popice cu niste arcuri de difractie, ca in imaginea de mai jos, sau ca o cometa. Anul trecut am facut niste teste si verificari pentru a afla care este cauza astigmatismului, mai intai am inceput cu oglinda primara ; era cam stransa in urechile de fixare, am slabit putin suruburile, apoi am facut testul pe stea, dar tot asa nasol arata imaginea de difractie. Apoi am rotit oglinda principala in barilet, cu 45 grade si am facut iar testul pe stea ,dar am observat ca orientarea elipsei imaginii de difractie in intra sau extrafocal nu se schimbase deloc. Am mai continuat sa mai rotesc oglinda si sa fac verificari dar tot nu se schimbase nimic. Am ajuns atunci la concluzia ca nu oglinda primara este responsabila de aparitia astigmatismului si mi-am indreptat atentia spre oglinda secundara si corectorul de sfericitate tip Jones-Birds, care este amplasat in tubul portocular, la capatul dinspre oglinda secunadara. Prima oara ma gandeam ca poate oglinda secundara nu este colimata bine, am colimat-o cat am putut de bine, concomitent cu oglinda primara, dar astigmatismul refuza sa se amelioreze sau sa dispara, tot aceeasi imagine urata, tot aceeasi orientare a elipsei in intrafocal sau in extrafocal. Am rotit si corectorul ,poate o fi fost de la el problema, dar nici de data asta problema nu disparuse. Ma dadusem batut, putin suparat ca nu reusisem sa rezolv problema, dar convins ca aceasta era produsa fie de secundara fie de corector. Ieri mi-a venit o idee stralucita, de a inlocui oglinda secundara cu cea de la reflectorul de 114/900mm, care are diametrul mic de 28mm, doar pentru test ,sa vad daca se produce vreo schimbare, macar sa stiu daca astigmatismul este de la oglinda secundara sua de la corector. Am inlocuit-o si dupa ce am colimat ambele oglinzi la telescopul de 150mm si am facut testul pe stea artificiala am ramas "cu gura cascata" ; in timp ce orientam telescopul spre steaua artificiala, mi-a sarit in ochi o claritate si contrast deosebit de bune la niste frunze de vita de vie din curte, focalizate in telescop, apoi cand am indreptat telescopul spre steaua artificiala, "m-a dat pe spate" imaginea atat de frumoasa a figurii de difractie, de forma circulara si cu inele si arcuri de difractie, intocmai ca la un instrument de calitate si bine reglat . :D Nu-mi venea sa cred cat de bine vedea telescopul de 150mm acum. :) Am facut si o captura cu camera NexImage si lentila Barlow 3x, pentru a scoate in evidenta imaginea de difractie care arata mult mai bine decat inainte de inlocuirea oglinzii secundare. Deci problema cu astigmatismul era produsa de oglinda secundara, care nu este de calitate si care trebuie inlocuita neaparat. Am testat telescopul si la stele si am ramas uimit de cat de bine se vad stelele acum in acest telescop, claritatea imaginii a crescut pana aproape de margini, coma s-a redus si ea destul de mult, apare doar la grosismente mici. Acum telescopul rezolva bine stelele Izar din Bootes, Porrima din Virgo, Epsilon Lyrae, Marfik din Ophiucus, care este o stea dificila pentru reflectorul de 114mm. Am observat si cateva roiuri globulare, ca M 13 ,M 5 sau nebuloasa planetara M 57 si se vad superb (dar putin mai intunecate decat inainte). Desigur ,telescopul nu va ramane cu oglinda secundara de la telescopul de 114mm, caci e cam mica, de doar 28mm, fata de 35mm cat are oglinda originala, care si aceasta este cam mica pentru acest telescop, intrucat are o oglinda primara sferica cu raport focal tare mic, f/3,3, si focala de doar 500mm, care este marita de corectorul de sfericitate la 1400mm si conul de lumina are deschidere unghiulara mare si necesita o oglinda secundara mai mare decat un telescop de 150mm dar cu focala nativa mare. Nu am observat vignetare, dar mi se pare ca telescopul ofera o imagine mult mai buna dar mai intunecata decat inainte si am impresia ca oglinda secundara de 28mm cam taie din conul de lumina. De aceea sunt in cautare de o oglinda secundara de 35-38mm diametru mic. Am vazut pe Astromagazin.ro dar noua e cam scumpa, 210 lei oglinda de 38mm. Am facut si un calcul cu ajutorul calculatorului online [url=https://stellafane.org/tm/newt-web/newt-web.html]Newt for the web pentru telescoape Newton si la parametrii care ii are oglinda primara a acestui telescop, imi recomanda o oglinda secundara de cel putin 45mm diametru mic, dar este mult prea scumpa si produce obstructie cam mare, asa ca as opta pentru o oglinda de 38mm. Deasemenea si spiderul oglinzii secundare s-ar putea sa il inlocuiesc cu unul construit in regim DIY, fiindca este cam gros si suportul central al spiderului are diametrul mai mare decat oglinda secundara, adica de 45mm si produce obstructie inutila. Oricum ,acum am aflat cauza astigmatismului, stiu ce am de facut, s-ar putea sa mai dureze pana ce o sa ii pun o alta oglinda secundara la reflectorul de 150mm, dar odata ce am rezolvat acesta problema, telescopul de 150mm va deveni principalul "aliat" la observatii planetare, de stele duble, la Luna, la DSO alaturi de reflectorul de 114mm. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 11 Iun 2021 19:04 ----------------------------------- Iulian Aceasta este o veste foarte buna, ma bucur ca ai gasit cauza astigmatismului. Ce valoare de camp de plina lumina ai introdus in Newt cand ti-a rezultat secundara de 45mm? La parametrul ''inaltimea focuserului'' ce valoare ai introdus ? In cazul telescoapelor Bird-Jones, cred ca Newt nu stie sa dea direct rezultatul corect, trebuie manipulat. Daca doresti, iti stau la dispozitie, Mircea ----------------------------------- iulian90 11 Iun 2021 19:19 ----------------------------------- La valoarea campului de plina lumina nu m-am bagat ,doar la diametru telescopului ,raportul focal si diametrul oglinzii secundare, la aceasta din urma am tatonat valoarea pana ce am ajuns la un rezultat satisfacatator, iar Newt imi recomanda in scris cu rosu ca valoarea minima a diametrului oglinzii ar trebui sa fie 1,7 inch, adica 45mm. Bine ,nici eu inca nu sunt familiarizat cu acest calculator online, dar poate ii dau de capat. Am observat ca trebuie introdusi mai multi parametri decat focala, diametrul oglinzii, raportul focal etc. ----------------------------------- zoth 11 Iun 2021 20:11 ----------------------------------- Cum este fixata secundara de suportul ei? ----------------------------------- iulian90 11 Iun 2021 20:26 ----------------------------------- Secundara este lipita pe margini de suport, dar a fost bagata un pic fortata in suport din ce am observat, intra cam jumate din grosimea ei in suport, acesta fiind mai mare cu 3-4mm decat diametrul mic al oglinzii. Prezint cateva capturi de ecran cu parametrii introdusi in Newt, cat si schita optica generata de acest program. Tubul are in diametru 175mm, distanta de la focuser la captul superior al tubului de 83mm, inaltimea oglinzii principale fata de capatul inferior al tubului este de 30mm, focuserul iese cam 130mm cand este retras la minim, ianuntru focuserul iese cam 30mm, intrand si in fascicolul incident. Cu secundara de 38mm lucrurile nu arata deloc bine, camp de plina lumina 100% 0 inch, razele marginale trec pe langa oglinda secundara, in loc sa fie reflectate. Cu oglinda de 55mm este mai bine, campul de plina lumina masoara 0,16 inch, adica 4mm la focala de 500m, dar o asemenea oglinda secundara costa mult, 300 lei. Banuiesc ca corectorul de sfericitate, care actioneaza si ca un Barlow,marind focala la 1400mm, mareste si campul de plina lumina. ----------------------------------- zoth 11 Iun 2021 21:05 ----------------------------------- Sunt ceva sanse ca astigmatismul secundarei sa fie nascut din tensionarea oglinzii (prin lipire sau fortare mecanica). Poti incerca desfacerea ei de pe suport si prinderea usoara cu cateva cleme metalice. E posibil sa ai o surpriza placuta la final. ----------------------------------- iulian90 11 Iun 2021 21:30 ----------------------------------- Uitasem sa mentinez ca am si dezlipit-o din suport anul trecut ,am pilit putin marginea suportului ca sa intre usor oglinda in el si apoi am lipit-o in trei puncte de suport. Banuiam si eu ca din cauza tensionarii a aparut acest astigmatism, insa din pacate se pare ca oglinda s-a tensionat iremediabil, nici aceasta operatie de desfacere si relipire nu a dus la imbunatatirea imaginii. La varianta cu cleme nu ma gandisem, o sa incerc si varianta asta, poate merge, ii mai dau o sansa acestei oglinzi secundare, da daca nu merge nici asa, va trebui sa o inlocuiesc cu alta oglinda secundara. ----------------------------------- Mircea Pteancu 11 Iun 2021 23:11 ----------------------------------- Silviu Sunt foarte de acord cu tine, sunt sanse ca prin lipire sa apara tensionari in suprafata optica. Trebuie executata cu mare grija, e totusi fezabila. Toate oglinzile mele sunt lipite, am vazut detalii pe Marte si am rezolvat stele subarc de pana la 0.6''. Dar hai sa vorbim altadata despre cum lipim, acum sa ne ocupam de secundara asta. Iulian Nu poti lasa camp de plina lumina 0. Hai sa-l luam de 12mm ca tot poporu'... La ''inaltime focuser'' e clinciul. Te rog masoara cat de exact poti inaltimea/ distanta dintre peretele exterior al tubului si planul focal al oglinzii principale fara lentila corectoare/Barlow, pentru infinit (Soare- ai grija mare, Luna, obiect foarte indepartat- ziua). Altfel spus : la ce distanta inafara tubului formeaza imagine pentru infinit oglinda principala. Acest parametru trebuie sa-l introduci in Newt drept ''focuser height'' in cazul tau. Uita pe moment de focuserul adevarat. Trebuie sa intelegi ca numai punctele din campul de plina lumina /CPL primesc lumina de la fiecare punct al oglinzii principale. Daca il lasi zero inseamna ca numai centrul planului focal primeste lumina de la intreaga oglinda principala. Pune deci 12mm ... noa, juma de inch adica. Daca imaginea se formeaza /trebuie sa se formeze/ la 40mm inafara tubului: 40+ 175/2 = 40+ 88 =128mm 128 / 3.3 = 38mm Asta ar fi axa mica a secundarei pentru CPL=0/ Daca CPL= 12mm secundara ta = 38+12= 50mm pentru imagine primara la 40mm inafara tubului. Ceea ce nu mi se pare deloc exagerat la F/3.3. Ocularele, focuserul lucreaza cu imaginea alungita de lentila Barlow si inteleg ca lucreaza bine. Deci partea asta nu intereseaza pe Newt. Ceea ce ''omoara'' telescopul tau este distanta aceea unde se formeaza imaginea inafara tubului: inaltime mare = secundara mare. Mircea ----------------------------------- Erwin 12 Iun 2021 08:46 ----------------------------------- Tocmai căutam și eu o secundară pentru micul newtonian Discovery pe care l-am reconstruit. Dacă dorești îți pot da secundara pe care o avea, nu știu cât este de bună, nu am testat-o în niciun fel. Ca mărime corespunde, nu știu dacă corespunde calitatea optică, va trebui să o testez. Putem rezolva asta când mă întorc din concediu. Eu am redus la minimum diametrul tubului și cotirea utilizând un focuser scurt pentru a putea reduce diametrul secundarei și deci obstrucția centrală. Însă oglijoara ce-am primit-o este prea mică (19mm de la un tub de 76mm) și va trebui să găsesc alta mai mare, de minim 25-26mm. Am una de la un spectroscop însă nu știu dacă un optician de ochelari o va putea poliza pe margine spre a o face eliptică, are diametrul de 40mm și ar fi numai bună, cred. Cum se poate testa o oglindă plană, fără a fi pusă în telescop (pentru că nu cunosc calitatea primarei)? Ceva găsit la o primă căutare: http://www.deepskywatch.com/Articles/replace-offset-collimate-secondary.html ----------------------------------- iulian90 12 Iun 2021 10:42 ----------------------------------- Dl. Mircea Pteancu. Acum am inteles eu bine ce trebuie facut, cum se procedeaza cu masuratorile si calulele la un reflector. :) Deci, am masurat mai devreme cat iese planul focal in afara tubului si acesta iese cu 37mm in afara tubului, asta inseamna ca ,conform calcului dv. de mai sus imi da o valoare similara cu cat v-a dat dv. 37+88,5 (plus grosimea peretelui care este 1mm)= 125,5mm Mai departe: 125,5/3,33=37,7mm 37,7+12mm=49,7 (sau 50mm rotunjit) diametrul mic al oglinzii secundare, deci cat v-a dat dv. Dar Newt mi-a dat o valoare a campului de plina lumina de 14,17mm, pentru o secundara de 50mm,deci mai mare de cat a rezultat din calculul de mai sus si recomanda o secundara cu diametrul intre 40 si 44 mm. Iar conform unui alt calcul ce l-am gasit in cartea Laboratorul astrofizicianului amator a lui Matei Alexescu, valoarea diametrului oglinzii secundare este de 40,9mm. Acest calcul din cartea lui Matei Alexescu ia in calcul diametrul Lunii in focar si care la 500mm ar fi de 4,36mm. Acum, daca mai introduc in ecuatie si corectorul de sfericitate, care mareste focala cu 1400/500=2.8x, iar la 35x, cu cel mai slab ocular, cel de 40mm, care are un camp AFOV de 40 grade, si rezulta un TFOV de 1,14 grade la 35x ar fi necesar un camp de plina lumina de 28mm diametru, dupa corector. Acum, daca corectorul extinde focala de la 500 la 1400mm, mareste si campul de plina lumina, ceea ce inseamna ca fara corector, deci in focarul oglinzii primare, campul de plina lumina ar trebui sa aiba un diametru egal cu 28mm/2,8x = 10mm, ceea ce ar necesita o oglinda secundara de 47mm conform programului online Newt, sau 45 mm conform calculului din cartea lui Matei Alexescu, in care am inlocuit diametrul Lunii cu diametrul necesar de 10mm al campului de plina lumina. Deci ar fi necesar o oglinda cu diametru intre 45 si 47mm pentru un camp de plina lumina bun. Dar daca ar fi sa iau in calcul un camp de plina lumina de 12mm dupa corector, deci la focala extinsa de 1400mm, in focarul oglinzii primare campul de plina lumina ar fi 12mm/2.8= 4,28mm ceea ce ar corespunde o oglinda de 40,8-41mm conform calcului din cartea Laboratorul sau de 42,7mm conform Newt. Acum , o alta problema ar fi ; chiar daca pun o oglinda ,sa zicem de 45mm, corectorul de sfericitate ar taia din conul de lumina, sau altfel spus, din razele marginale inclinate fata de axa optica, ceea ce ar reduce din campul de plina lumina. Corectorul are o apertura de trecere de doar 18mm, or ,la distanta la care se gaseste corectorul (care intra cu vreo 25mm inauntrul tubului telescopului), adica 63mm de oglinda secundara, sau la 438mm de oglinda primara, pe axa optica cotita la 90 grade, conul de lumina axial ar avea 18,6mm, deci aproape fix cat apertura corectorului si nu ar mai ramane mai nimic pentru ca razele marginale inclinate sa treaca nestingherite prin corector. Deci concluzia mea este ca acest telescop ,numai tip Jones-Bird nu este, a fost proiectat prost de fabricant: oglinda primara sferica cu raport prea mic - oglinda secundara prea mica si cu probleme - corector de sfericitate cu apertura prea mica si plasat dupa secundara, nu inaintea acesteia, cum este in design-ul optic original Jones-Birds. Dar cu toate acesta, daca ii schimb oglinda secundara cu alta ,da totusi rezultate bune. Erwin. Ar fi buna ideea cu oglinda de 38mm de la reflectorul tau, oricum ,corectorul taie din razele marginale, chiar daca i-as pune o secundara mai mare, nu ar duce la rezultate mai bune decat cu oglinda de 38mm, asa ca ar fi potrivita in cazul acesta la reflectorul de 150mm. :) ----------------------------------- Erwin 12 Iun 2021 17:26 ----------------------------------- Am măsurat diametrul mic și nu am ținut cont de teșitură care mai ia un pic din diametru, poți considera că are 37mm oglinda. Având în vedere cele expuse de tine, dacă oglinda se dovedește a fi bună, ți-o trimit sau o aduc cu prima ocazie. Este groasă, are vreo 10mm așadar cred că nu are probleme cu astigmatismul indus de lipire. Urmează să pun la punct un test, dacă găsesc o metodă simplă, poate să folosesc o prismă pe post de calibru plan. Chiar și cu pierderea luminii de pe margine, dacă oglida nu introduce aberații în plus, va fi un câștig. Oglinzile primare nu sunt nici ele perfecte întotdeauna până la margine și chiar se practică uneori diafragmarea lor în caz că au bord rabătut, de exemplu. Mai bine o apertură mică dar bună decât una mare și proastă. Ca o paranteză, la toate secundarele telescoapelor construite de mine am folosit bandă dublu adezivă subțire puternică, de peste 50Kg/cm, de folosit în exterior, care ține foarte bine. Am tăiat pătrățele mici și am pus 3-4 bucăți distribuite uniform. Nu au introdus astigmatism și elasticitatea lor permite oglinzii să lucreze termic diferit față de suport. ----------------------------------- iulian90 12 Iun 2021 18:14 ----------------------------------- Da. E bun, deci merg pe varianta acesta, cu oglinda de 37mm de la tine. :) Oricum si corectorul taie din conul de lumina asa ca nu are rost sa pun o alta oglinda mai mare. Corectorul de sfericitate nu taie doar razele marginale inclinate ci si putin din conul axial de lumina, reducand astfel din apertura efectiva a telescopului asa ca trebuie schimbat si el cu un alt dublet negativ cu diametru de macar 25mm si focala in jur de -80, -90mm, deci o sa incep sa mai caut prin targul Obor ,(cat tot s-a deschis de curand) diverse obiective foto desfacute, dezafectate, de la care sa procur un asemenea dublet, care sa fie si biconcav asimetric. Pana atunci, fie las corectorul original, fie il inlocuiesc cu lentila Barlow de la Saiph, care este tot un dublet biconcav asimetric ,are focala de -110mm si apertura de 24mm, putand sa o fixez in portocular cu tot cu celula. Chestia este daca va corecta aberatia de sfericitate , s-ar putea sa trebuiasca sa o pun mai aproape de oglinda secundara si mai departe de ocular ca sa corecteze aberatia de sfericitate, dar voi vedea, o sa fac o incercare. Referitor la diafragmarea oglinzii primare, si eu am procedat la fel cu reflectorul de 114mm, care are si el marginea rabatuta. I-am pus mai intai o diafragma cu apertura de 100mm, apoi am inlocuit-o cu o diafragma de 110mm apertura, in prezent reflectorul fiind de 110/900mm. Este buna si ideea ta de a lipi secundara cu banda adeziva dubla. O sa caut pe la Dedeman, Bricodepot, poate gasesc. Dealtfel am gasit un suport pentru secundara din textolit, in pachetul pe care mi l-ai trimis cu camera Samsung, cred ca o sa fie bun pentru fixat oglinda secundara de 37mm. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 12 Iun 2021 23:33 ----------------------------------- Iulian Alexescu s-a inspirat din CTA/ Texereau, cu ajutorul lui Dragesco era membru SAF care i-a si acordat medalie pentru observatii planetare. El vorbeste acolo despre diametrul Lunii doar pentru ca-i aprox. 0,5 grade. Am repetat calculele tale in Newt si da 39mm diametrul minim pt. CPL =0mm. Pentru CPL =12mm e nevoie de secundara de 47mm. Dar s-ar putea sa ai dreptate si sa ai nevoie de CPL mai mic inainte de amplificare. Cu campul de plina lumina ,povestea e insa asa ca e cu atat mai bine cu cat e mai mare. La Toleascop eu am 15mm, cu secundara de 45mm, tot dupa Newt. Lucrurile nu arata bine nici cu secundara de la Erwin ... decat ... daca ... Daca oricum nu va fi bine, nu mai bine faci la un tinichigiu un tub nou, mai lung in care pui corectorul acolo unde trebuie, in fata secundarei ? Atunci secundara de la Erwin va fi foarte buna, vei putea ajunge la un CPL de or sa devina asa :mrgreen: invidiosii cu telescoape Newton clasice. Mircea ----------------------------------- iulian90 13 Iun 2021 07:20 ----------------------------------- Da. Aveti dreptate dl. Mircea in privinta oglinzii secundare. Nici mie nu mi-a dat bine in calcul cu o oglinda de 38mm, tot undeva la CPL =0,43mm mi-a dat, ceea ce este mult prea putin, adica 0,36 grade in centrul campului ,restul fiind vignetat gradual ,treptat pana la margine. Deci va trebui fie sa pun o secundara mai mare , de macar 45 mm, fie fac un tub mai mare si pun un corector in fata secundarei de 38mm,dar de diametru mai mare ,cel putin egal cu 38mm sau mai mare,ca sa nu micsoreze CPL-ul. Corectorul original este total nepotrivit,avand o apertura de doar 18mm,mult prea mica ,si nu poate fi pus oriunde pe traseu. Daca il pun mai spre ocular apare subcorectie de sfericitate,practic reapare aberatia de sfericitate a oglinzii primare sferice. Daca il pun mai spre secundara decat cum ar trebui ,apare supracorectia de sfericitate. Deci daca schimb si corectorul cu un altul de diametru mai mare, va trebui sa gasesc distanta optima unde sa anuleze aberatia sferica a oglinzii primare. Ciudat este totusi faptul ca inainte,cu secundara originala de 35 mm ,reflectorul de 150mm nu producea o vignetare vizibila,decat la grpsismentul de 35x unde campul se intuneca aproape de margine, dar mai mult ca sigur reflectorul nu producea un camp iluminat 100 % nici macar in centru (secundara originala producea si astigmatism pe langa vignetare) , plus ca si corectorul taia si din razele paraxiale, deci era echivalent cu un reflector de diametru mai mic de 150mm. Totusi era ceva mai luminos decat reflectorul de 114mm. ----------------------------------- Erwin 13 Iun 2021 08:36 ----------------------------------- Nu știu dacă s-ar potrivi pentru funcția asta niște lentile care se pun în fața obiectivului la camerele de filmat. Au diametru mare, o să măsor. Am găsit prin târg așa ceva și nu le-am putut folosi la nimic fiind negative, prea mari pentru a construi un barlow. ----------------------------------- zoth 13 Iun 2021 11:26 ----------------------------------- Ca sa pui corectorul inaintea secundarei va trebui ca acesta nu doar sa fie mai mare sau egal in diametru cu secundara ci sa aiba si alta focala, altfel corectia sfericitatii nu se mai poate face si explodeaza si focala finala a telescopului. In plus va cere o celula care va duce la cresterea obstructiei centrale si care va fi foarte dificil de aliniat corect. Daca alinierea pe axa principalei nu va fi corecta, chiar aceasta lentila va putea induce un astigmatism de pozitie. Eu vad schimbarea pozitiei corectorului doar ca solutie teoretica, nu si practica! Mircea, o intrebare ca sa ma lamuresc si eu ... campul de plina lumina exprimat in mm reprezinta raza sau diametrul cercului iluminat din planul focal? Personal mi se pare mai intuitiva varianta lui Texereau care exprima campul de plina lumina in grade si spun si de ce: pentru doua telescoape care au CPL exprimat in mm egal vor rezulta campuri unghiulare diferite de plina lumina. Gresesc pe undeva? ----------------------------------- iulian90 13 Iun 2021 12:40 ----------------------------------- @zoth. Am inteles ce vrei sa spui. Banuiam eu ca plasarea corectorului in fata secundarei s-ar putea sa fie foarte dificila. Deci aceasta varianta iese din discutie. Ar ramane totusi varianta cu inlocuirea corectorului dar unul cu diametru in jur de 25-30mm montat in portocular , intr-o pozitie diferita fata de cea a corectorului original ,in care sa anuleze sfericitatea oglinzii principale, depinzand de focala corectorului (intre -80 si -100mm). Inteleg ca si factorul de forma a corectorului conteaza in anularea sfericitatii, corectorul original este un dublet biconcav asimetric cu focala de -89mm, plasat la 160mm de ocular (de planul focal al acestuia) si la 63mm fata de secundara, fiind cu suprafata cu raza de curbura mai mica orientata spre secundara si cu cealalta suprafata cu raza de curbura mai mare spre ocular. Pus invers, am observat ca corectorul inrautateste aberatia de sfericitate. Ar mai fi si varianta sa las corectorul original ,dar oglinda secundara trebuie sa o inlocuiesc neaparat, cel putin din cauza faptului ca oglinda originala fie a fost prelucrata prost, fie a suferit tensionare, fiind bagata fortat in suport din fabrica, nici cand am demontat-o si relipit-o in suport in asa fel incat sa nu mai intre fortat in suport, nu a disparut astigmatismul produs de oglinda, semn ca tensionarea ei este iremediabila, nemaiputand sa revina la normal dupa demontarea ei din suport. ----------------------------------- zoth 13 Iun 2021 16:10 ----------------------------------- Uite niste materiale care s-ar putea sa-ti fie utile: https://docs.google.com/a/asemonline.org/viewer?a=v&pid=sites&srcid=YXNlbW9ubGluZS5vcmd8Z3JhbnQtbWFydGluLXMtc2l0ZXxneDoyNjhjOTQyMDVjYWNjYWEx https://docs.google.com/viewer?a=v&pid=sites&srcid=YXNlbW9ubGluZS5vcmd8Z3JhbnQtbWFydGluLXMtc2l0ZXxneDoyNDdkYTg5ZTY3YmQ0YTg5 https://sites.google.com/a/asemonline.org/grant-martin-s-site/scopes/jones-bird ----------------------------------- Mircea Pteancu 13 Iun 2021 17:20 ----------------------------------- CPL l-am exprimat in diametru, nu raza. Ai dreptate, cel mai corect este sa exprimam CPL in grade. Poate chiar in radiani. Majoritatea autorilor ATM prefera insa sa vorbeasca in unitati liniare ( inch daca-i literatura de limba engleza) desi o jumatate de inch nu-i acelasi lucru in focarul reflectorului meu de 125mm F/ 4.5 sau al Toleascopului de 200mm F/6.16. Situl Stellafane de asemenea recomanda pentru CPL : ''...Maximize, 1/2 inch or 12mm typical''. Este o simplificare, doar banuiesc motivul pentru care este folosita. Nu ma intereseaza sa am dreptate intr-o chestiune sau alta, incerc sa propun solutii. Dar diagonala de 37mm de la Erwin va vigneta. Punctul din planul focal de pe axa optica ''va vedea'' oglinda ca pe una de 142mm iar restul ''vor vedea'' oglinda in diverse faze, cam asa cum vedem noi Luna. Daca ziceti ca solutia mutarii corectorului in fata secundarei nu-i fezabila, am intrebarea daca nu s-ar putea micsora valoarea amplificarii? Corectorul ar trebui sa intre mai putin in fascicul. Secundara s-ar putea indeparta atunci de oglinda principala,poate ar fi buna una mai mica ? Mircea ----------------------------------- iulian90 13 Iun 2021 20:01 ----------------------------------- Aveti dreptate in privinta oglinzii secundare de 37mm, inseamna ca taie si din conul de lumina axial, reducand si din apertura efectiva a telescopului. Inseamna ca cu oglinda secundara originala ,care este de 35mm, punctul central din planul focal vedea oglinda principala ca pe una de 139mm, dupa calcule. Deci telescopul de 150mm nu numai ca avea vignetare, ci si era echivalent ca unul de 139mm in diametru cu acea oglinda secundara. Si totusi era mai luminos decat telescopul de 114mm. Pai cu o secundara de 44-47mm si cu un corector cu diametru mai mare de 18mm, telescopul de 150mm ar trebui sa fie si mai luminos decat inainte, fata de reflectorul de 114mm. :) Corectorul nu prea merge mutat mai in spate ca sa amplifice mai putin, fiindca nu ar mai corecta aberatia de sfericitate si ar aparea supracorectia. El are o pozitie anume de unde corecteaza aberatia sferica. O sa incerc sa montez lentila Barlow 2x de la Saiph in locul corectorului, este mai mare in diametru si ar mari mai putin focala , poate ii gasesc pozitia optima de corectie a sfericitatii, daca ar fi sa corecteze , ca din ce stiu , o lentila Barlow este conceputa pentru mari focala unui telescop fara a induce aberatii in sistemul optic. Am mai vazut o chestie interesanta in cele trei linkuri postate de @zoth. Corectorul Jones-Bird care normal se gaseste in fata secundarei, este format din doua elemente spatiate, nu lipite intre ele, iar elementul divergent este din sticla Crown si elementul convergent din sticla Flint, deci invers fata de elementele la obiectivele acromate, unde elementul convergent este din Crown si elementul divergent din Flint. Nu stiu daca si o lentila Barlow are aceeasi schema optica, similara cu cea a corectorului Jones-Bird. Si nici corectorul telescopului de 150/1400mm, nu stiu daca respecta aceeasi schema optica. Avand in vedere aceste cerinte minime pentru dimensiunea oglinzii secundare, legate de vignetare, cred ca o sa merg pe varianta cu oglinda mai mare, de 44 sau 47mm, chiar daca ar fi las temporar corectorul original, poate pe viitor o sa rezolv si problema aceasta, daca nu cumva o pot rezolva cu lentila Barlow 2x mai repede, daca o fi potrivita pentru corectia sfericitatii. :) Alta varianta ar fi sa mut optica intr-un alt tub mai lung (si mai larg, caci tubul original este cam "stramt" pentru oglinda de 150mm), in care secundara de 37mm de la Erwin sa se gaseasca mai departe de oglinda primara si utilizat un sistem optic format din doua obiective indentice , puse fata-in-fata si care sa sa formeze un al doilea focar in afara tubului, caz in care imaginea ar fi rotita cu 180 grade, iar primul focar, cel al oglinzii primare sa se formeze mai aproape de secundara, caz in care conul de lumina ar avea un diametru mai mic la nivelul secundarei si nu ar mai exista vignetare. Dar nu stiu cat de bun ar fi acest sistem optic si nu stiu daca corecteaza sfericitatea oglinzii primare. L-am mai vazut pe un site, nu mi-aduc aminte cum se numea, il vazusem mai demult. :) ----------------------------------- iulian90 13 Iun 2021 20:19 ----------------------------------- Am gasit pe forum un articol interesant publicat de @tamasflex , legat de micsorarea secundarei la un telescop, cu sistem din doua acromate care formeaza un al doilea focar in afara tubului, iar focarul principal se formeaza in interiorul tubului ,mai aproape de secundara, care la randul ei este pusa mai departe de oglinda primara. Da si formule de calcul a distantei dintre cele doua acromate, care nu trebuie puse unul langa celelalt ci la o anumita distanta intre ele. Oare daca modific distanta intre ele nu ar fi posibil sa lucreze si ca un corector de sfericitate ? https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=512&postdays=0&postorder=asc&start=0 ----------------------------------- valy 13 Iun 2021 20:20 ----------------------------------- ..Pai cu o secundara de 44-47mm si cu un corector cu diametru mai mare de 18mm, telescopul de 150mm ar trebui sa fie si mai luminos decat inainte, fata de reflectorul de 114mm. :) ..Dar si obstructia centrala creste si deci taie din lumina. Nu e mai simplu sa iei o primara parabolica? ----------------------------------- iulian90 13 Iun 2021 20:58 ----------------------------------- Da. Creste si obstructia, dar este un compromis intre reducerea luminii datorita obstructiei unei secundare mai mari si reducarea luminii datorita vignetarii fascicolului de catre o secundara mai mica. Iar sa cumpar o primara parabolica nu cred ca as putea prea curand din cauza bugetului redus. O asemenea oglinda care sa aiba o focala apropiata celei sferice, adica una de 150/600 costa peste 1000 lei. Abia daca as putea sa cumpar o secundara de 47mm de 250 lei, dar nu sunt sigur daca o voi lua prea curand. De aceea mi se pare mai fezabila varianta cu sistem din doua acromate si secundara de la Erwin pusa mai departe de primara, chiar daca ar fi sa mut optica in alt tub. Acromate de 30mm si de 25mm diametru am, o sa fac un alt spider cu suport mai mic decat secundara (nu cum este la telescopul Seben, mai mare vreo 7mm decat secundara de 35mm si mareste obstructia inutil), folosesc oglinda primara cu bariletul original la noul tub, tubul s-ar putea sa il fac din teava PVC de 200mm diametru, din aceea portocalie mai rigida. Dar ramane sa fac niste teste pana atunci, cu acest sistem optic, sa vad daca va corecta aberatia de sfericitate, inainte de a muta optica in alt tub, altfel, daca nu merge, va trebui sa schimb doar secundara si eventual corectorul, cu unele mai mari si sa las optica in tubul original. ----------------------------------- Mircea Pteancu 13 Iun 2021 20:59 ----------------------------------- Iulian Repet ca sa vad daca am inteles bine : corectorul trebuie asezat la 63mm de axa optica (de secundara)? Sa inteleg atunci ca acel nemernic de corector se afla adancit 100mm in fascicul ? Daca-i asa, atunci ca sa accepte intregul fascicul - numai pe axa, deci cu CPL zero mm dar fara vignetare - ar trebui sa fie de 30mm diametru. valy In principiu ai dreptate dar acest telescop nu va fi in veci un telescop planetar. Cu secundara de 45mm va avea obstructie centrala de 30%, perfect acceptabila pentru DSO si stele duble, mai ales daca asta ar inlatura vignetarile. Baiul cel mare se contureaza insa la corector care imi pare aproape imposibil de inlocuit. Decat cu unul nou, anume proiectat. Cine va face asa ceva ? Mircea ----------------------------------- zoth 13 Iun 2021 21:10 ----------------------------------- CPL l-am exprimat in diametru, nu raza. Speram sa spui raza, nu diametru :? Daca era vorba de raza, legam cumva valoarea data de diafragma maxima a unui ocular de 1,25" dar asa chiar n-am nici o idee ce ar putea reprezenta ... :roll: Ziceai ca ai o banuiala ... s-ar putea sa o spui? Iulian, spre sfarsitul materialului din primul link se vorbeste si despre o varianta cu corector dublet lipit. Citeste si fa-ti o idee. ----------------------------------- iulian90 13 Iun 2021 21:42 ----------------------------------- Iulian Repet ca sa vad daca am inteles bine : corectorul trebuie asezat la 63mm de axa optica (de secundara)? Sa inteleg atunci ca acel nemernic de corector se afla adancit 100mm in fascicul ? Daca-i asa, atunci ca sa accepte intregul fascicul - numai pe axa, deci cu CPL zero mm dar fara vignetare - ar trebui sa fie de 30mm diametru. Da, domnu Mircea, la 63mm de secundara se gaseste corectorul. Este adancit in fascicolul de lumina cu 62mm de la planul focal al primarei si mananca din conul de lumina paraxial vreo 0.6mm, corectorul avand apertura de 18mm,iar conul de lumina paraxial de 18,6mm la nivelul corectorului. ----------------------------------- Mircea Pteancu 13 Iun 2021 22:09 ----------------------------------- zoth Daca ti-e greu, uite fac eu munca cea grea : 12mm / 2 = 6mm Acum poti compara cu raza diafragmei ocularului care poate fi... ? Rmax= 14mm la cel de 1.25'' ? Aici explica ce este ceea ce eu numesc CPL = Camp de Plina Lumina = Fully Illuminated Field: https://stellafane.org/tm/newt-web/newt-help-scope.html#IlluminationSize De ce banuiesc ca inca si in zilele noastre este sugerat CPL in mm sau inch ? Un leitmotiv al cartilor de popularizare a astronomiei si de ATM este promisiunea absentei calculelor mai complicate ci , eventual, doar a celor elementare. ATM vrea sa fie accesibil unui public cat mai larg, care public ''nu prea le are'' cu Mate in general si inca si mai putin cu Trigonometria. De aceea (cred eu) ca se prefera sa se vorbeasca despre xy mm, nu grade si minute de arc , sau, Doamne fereste, radiani. Iulian Ce zici de intrebarea mea despre cei 63mm, te rog ? Inca trag sperante ca n-am inteles bine ceva. Mircea ----------------------------------- iulian90 13 Iun 2021 22:29 ----------------------------------- Am facut si un desen cu pozitia corectorului, unde vine pus. Daca corectorul ar fi avut macar 25mm, ar fi permis formarea in planul focal a unui CPL de 7,3mm la focala de 500mm, care ar fi marit de corector la vreo 20mm, la focala extinsa de 1400mm, bineinteles, asta in cazul in care reflectorul ar fi avut si oglinda secundara mai mare. ----------------------------------- valy 13 Iun 2021 23:43 ----------------------------------- .. dar acest telescop nu va fi in veci un telescop planetar...Pai Iulian cam asta vrea, alaturi de celelalte tipuri de observatii: ..telescopul de 150mm va deveni principalul "aliat" la observatii planetare, de stele duble, la Luna, la DSO .. De ce banuiesc ca inca si in zilele noastre este sugerat CPL in mm sau inch ?Poate ca o parte din oameni il optimizeaza dpdv fotografic unde conteaza diametrul zonei de lumina 100% pe care fiecare il alege in functie de diagonala senzorului (exprimata de obicei in mm), caz in care abordarea mi se pare logica - CPL exprimat ca diametrul cercului in mm. Am facut si un desen cu pozitia corectorului, unde vine pus. Deci practic vrei un camp iluminat 100% la 63mm de secundara si cu diam. cat corectorul? N-am urmatit calculele dar fiind asa aproape de secundara nu-l ai deja? Campul de lumina 100% n-ar trebui calculat la intrarea in corector? ----------------------------------- Erwin 14 Iun 2021 07:59 ----------------------------------- Într-adevăr, Valy, CPL contează să fie maxim în funcție de senzorul utilizat. La vizual se poate accepta o ușoară întunecare la marginea câmpului vizual, Mel Bartels ia în considerare o scădere acceptabilă de 0.4 magnitudini. În practică această scădere nu este percepută decât de un observator experimentat și exigent, probabil de către un veteran de stele variabile. Iulian, materialele puse de Tamasflex pe forum sunt foarte bune și este păcat că nu le-a adunat într-o carte, pentru că explicațiile sale sunt pe înțelesul ATM-istului amator, sunt trecute prin filtrul propriei sale experiențe. Probabil că multe provin din alte cărți pe care le avea și ar fi fost o problemă de copyright, ar fi trebuit sortate și adnotate corespunzător. Înainte de a schimba tubul poți folosi metoda "scândura lui Kulin" sau așa ceva. Am folosit și eu "dispozitivul" ăsta când am construit newtonianul Hinds pentru că am avut nevoie de o confirmare precisă a poziției secundarei în tub, toleranța fiind strânsă. A trebuit să scurtez focalizatorul spre a scăpa de secțiunea care intra prea mult în tub când eram în focus. Apoi am schimbat focalizatorul cu totul cu unul elicoidal, mai scurt. ----------------------------------- iulian90 14 Iun 2021 20:30 ----------------------------------- Am facut si un desen cu pozitia corectorului, unde vine pus. Deci practic vrei un camp iluminat 100% la 63mm de secundara si cu diam. cat corectorul? N-am urmatit calculele dar fiind asa aproape de secundara nu-l ai deja? Campul de lumina 100% n-ar trebui calculat la intrarea in corector? Nu la nivelul corectorului, ci in planul focal al oglinzii primare, care se formeaza dupa corector ar trebui sa fie campul iluminat 100% (CPL). In desenul acela de mai sus am incercat si sa scot in evidenta faptul ca corectorul are apertura cat diametrul fascicolului de pe axa optica la nivelul corectorului. Practic corectorul abia daca lasa sa treaca fascicolul de lumina pe axa optica, care focalizeaza doar in centrul planului focal. Dar din fascicolele inclinate fata de axa optica corectorul vigneteaza cu atat mai mult din ele cu cat sunt mai inclinate, rezultand un camp iluminat neuniform,mai luminos in centru si mai mai intunecat spre margine, deci cu CPL egal cu zero. In telescopul de 150mm, oglinda secundara se gaseste la 375mm de primara,iar corectorul (care se misca odata cu focuserul) se gaseste la 63mm de secundara (prea inauntru, caci intra in fascicolul incident) cand focuserul este reglat pentru infinit si intra in fascicolul (conul) reflectat de secundara, cam 62 mm de locul unde se formeaza focarul oglinzii primare, fara corector (cu corectorul, focarul este mutat mai in spate, la iesirea din focuser). Mai jos am postat alte trei desene cu schema optica in trei variante, prima fiind schema optica a telescopului de 150/1400mm cu oglinda secundara si corectorul prea mici (desenele nu sunt la scara), a doua varianta cu oglinda secundara de diametru mai mare, mai potrivit, dar cu corectorul original prea mic ,iar a treia varianta arata cazul ideeal in care reflectorul ar avea atat secundara potrivita ca marime, cat si corector cu diametru mai mare, care sa lase si fascicolele inclinate fata dee axa optica sa treaca nevignetate ,astfel formandu-se un CPL in planul focal ,al carui diametru depinde de diametrul oglinzii secundare sau corectorului. Chiar daca telescopul nu va fi potrivit la observatii planetare , macar la observatii DSO sa ofere o imagine mai clara la grosismente mai mari . De aceea ,cel putin oglinda secundara originala de 35mm trebuie schimbata cu una buna (si mai mare). O sa incerc varianta cu secundara mai mica pusa mai departe de primara care sa formeze focarul oglinzii primare mai aproape de secundara si cu sistem optic din doua obiective acromate care sa formeze un al doilea focar in afara tubului, in felul acesta fascicolul reflectat de secundara va avea un diametru mai mic in raport cu diametrul mic al secundarei (la nivelul acesteia) si nu va ma aparea vignetare (sau va fi mai redusa). In plus de asta si obstructia va fi mai mica decat in cazul folosirii unei secundare mari. Dar ramane de vazut cu aberatia de sfericitate a oglinzii primare, daca va fi corectata sau inrautatita de acel sistem din doua acromate. Trebuie sa fac un test ca sa ma lamuresc. Erwin. Este buna ideea cu scandura lui Kulin, o sa fac aceasta constructie mai intai, pentru teste optice, apoi voi trece la mutarea opticii in alt tub, daca o fi cazul. ----------------------------------- valy 14 Iun 2021 20:36 ----------------------------------- Din desen eu interpretez ca defapt vrei un field of view mai mare si nu un camp de lumina 100% de diametru mai mare in planul focal. Un acelasi obiect care emite raze catre primara (Jupiter de ex) aduce un flux identic pe primara indiferent cat de mare e secundara, ba chiar cu cat secundara este mai mare cu atat fluxul incident este mai mic (creste obstructia). Deci acele alfa/2 cu verde/rosu care intra nu le pot interpreta decat ca vrei un camp vizual mai mare. Ma cam deruteaza acel corector si nu stiu cum sa il judec, asa ca poate spun prostii. Nu desenez asa bine ca tine, dar cresti secundara, cresti obstructia dar cresti si campul de iluminare in planul focal pentru un acelasi obiect care intra in campul vizual... ----------------------------------- iulian90 17 Iun 2021 18:35 ----------------------------------- Valy. Sunt de acord cu tine ca o secundara mai mare creste obstructia si implicit duce si la reducerea fluxului luminos al fascicolului incident. Dar si o secundara prea mica va duce la vignetarea fascicolului reflectat de oglinda primara, deci ,asa cum exista o limita maxima dimensiunii unei oglinzi secundare, exista si o limita minima a dimensiunii secundarei, or telescopul care il am ,150/1400 cu a lui secundara de 35mm se afla sub limita minima a dimensiunii secundarei, iar cu o secundara de 38mm, cum voiam eu la inceput sa pun, este la limita minima. Deci , in acest caz nu urmaresc sa obtin un camp vizual mai mare ,ci doar un camp de plina lumina mai mare. Ieri am masurat diametrul fascicolului reflectat de oglinda primara, demontand secundara si spiderul pe care e montata ,am indreptat telescopul spre soare, care se vedea relativ slab printre nori cirrus si am pozitionat o bucata de hartie alba cu gradatii in locul secundarei si am gasit o valoare de 36-37mm pentru diametrul fascicolului reflectat, la nivelul secundarei. Deci, fascicolul pe axa optica are diametrul mai mare decat diametrul mic al secundarei de 35mm si o parte din fascicol (5-6%) trece pe langa secundara si se pierde. Inca o dovada pentru care secundara de 35mm trebuie inlocuita cu una mai mare. Dl. Mircea Pteancu a avut dreptate cand a spus ca la acest telescop ii trebuie o secundara de 50mm pentru un camp de plina lumina destul de convenabil ca marime. Pe de alta parte si corectorul este la limita, poate chiar mai mic cu 1mm decat fascicolul reflectat de oglinda primara si de o secundara mai mare. Fascicolul la nivelul corectorului are 19mm iar corectorul are apertura de trecere de 18mm. Dar cu secundara de 35mm care reflecta un fascicol mai subtire ,la nivelul corectorului, acesta are un diametru in jur de 16mm. Zilele acestea am trecut la treburi mai serioase, teste si masuratori mai precise la acest telescop. Am masurat mai precis dimensiunile tubului, distantele intre oglinda primara si cea secundara, distanta dintre secundara si corector, distanta cu care focarul oglinzii primare iese in afara tubului, inaltimea oglinzii primare fata de capatul inferior al tubului, distanta de la focuser la captul superior al tubului etc. Acestea sunt urmatoarele: -Distanta oglinda primara-oglinda secundara=378mm -Distanta oglinda secundara-planul focal al oglinzii primare=122mm -Distanta oglinda secundara-corector=67mm -Inaltimea fetei aluminizate a oglinzii primare fata de capatul inferior al tubului=28mm -Distanta de la focuser la capatul superior al tubului=86mm -Lungimea tubului=492mm -Diametrul tubului=175mm Mi-am construit apoi un aparat Foucault si am testat secundara de 35mm folosind o [url=https://www.northek.it/language/en/surface-features-of-an-elliptical-mirror/] metoda putin diferita de cea a testului Foucault clasic, asezand secundara in fata oglinzii primare de pe telescopul de 76/700mm, care este de calitate optica buna si care a trecut cu brio testul Foucault, lumina reflectata de oglinda stingandu-se complet atunci cand am ajuns cu lama aparatului Foucault in centrul de curbura a oglinzii. Nici secundara de 35mm nu parea sa prezinte defecte, fascicolul stingandu-se brusc si complet, asa ca nu stiu ce sa zic de acel astigmatism care il producea acea oglinda. Am testat si oglinda primara de 150mm a telescopului si se prezinta foarte bine, fara vreo urma de defecte, lumina reflectata de ea stingandu-se brusc si completa. Am mai descoperit ca oglinda secundara originala avea miscari limitate, nu putea fi rotita suficient pentru o colimare corecta, deoarece suportul pe care este montata oglinda ,pe langa cele 4 suruburi (trei pentru colimare si unul pentru fixare si reglaj offset) mai avea un al cincilea surub , ca un fel de tamburus, care intra intr-o gaura ceva mai mare decat el, din bariletul oglinzii secundare, practicata intre gaura centrala si marginea bariletului si care limita foarte mult rotatia oglinzii secundare in jurul axei optice, afectand astfel colimarea oglinzii secundare. S-ar putea ca secundara de 35mm sa fi produs astigmatism de pozitie din cauza asta, nu pentru ca ar avea defecte optice sau ca ar fi tensionata. Cand am inlocuit secundara cu cea de 28mm, nu am avut aceasta problema fiindca am mai pus un distantier din lemn intre suportul de pe spider si bariletul secundarei de 28mm care era mai scurt, iar acel surub nu mai ajungea la bariletul oglinzii asa ca putea fi rutita suficient cat sa fac o colimare precisa a acesteia . Poate de aceea acea secundara de 28mm dadea rezultate mai bune in privinta lipsei astigmatismului. Acum am dat jos acel surub si oglinda de 35mm o pot roti mai larg in jurul axei optice, asa ca am putut sa fac o colimare mai buna. Sunt curios diseara sa fac un test pe stea artificiala, sa vad daca mai produce astigmatism oglinda de 35mm. Dar oricum, si daca ar fi buna optic, oglinda de 35mm tot ar trebui inlocuita cu una mai mare. In privinta corectorului, am descoperit ca daca scurtez tubul portocular, desfiletand acea extensie metalica unde vine ocularul si infiletand o bucsa cu suruburi de strangere, luata de pe luneta de 45mm, corectorul vine mai departe de secundara cu 10mm, pentru reglajul focusului la infinit, deci undeva pe la 77-78mm de secundara, iar fascicolul reflectat de secundara ar avea numai 13-14mm diametru ,deci cu 4-5mm mai mic decat apertura corectorului, si astfel ar disparea acea vignetare produsa de corector, mai ales daca pun o secundara mai mare, de 45-47mm diametru. Iar aberatia de sfericitate nu creste decat putin in aceasta noua pozitie a corectorului si nu ar fi prea deranjanta, din moment ce voi rezolva si astigmatismul. Desigur ca si focala finala va fi mai mica , in jur de 1000mm,deci o magnificatie de 2x a focalei oglinzii, dar este poate mai bine asa. In aceasta pozitie a corectorului ,de 77mm fata de secundara, telescopul ar trebui sa aiba in focarul oglinzii (la focala de 500mm) un camp de plina lumina CPL de aproape 5mm diametru, ceea ce ar insemna 10mm la focala de 1000mm, extinsa de corector, deci destul de satisfacator. Iar in acest caz, tinand cont si de limitarea fascicolului de catre corector, ar fi nevoie de o secundara ceva mai mica de 50mm, adica undeva pe la 44-45mm diametru, dar nu mai mica de atat. Cam asa stau treburile, cel putin teoretic. Dar astazi am facut niste teste privind iluminarea campului, amplasand telescopul in sopron , la umbra , orientandu-l spre o portiune de cer innorat ,dar uniform iluminat si am pus o folie alba la iesirea din focuser, cu tot cu corectorul montat (la focala de 1400mm) si am observat ca campul era iluminat slab, dar uniform pe aproape toata suprafata si doar aproape de margini se observa putina vignetare. Apoi am scos portocularul cu tot cu corector si am pus folia cat mai aproape de focarul oglinzii primare, la focala de 500mm, si campul era foarte uniform iluminat si mai luminos decat la focala de 1400mm. Pic de vignetare nu am observat pe margini. Am mai pus apoi folia si inauntrul tubului, la intrarea in focuser si aici am observat ca campul iluminat era mai mare decat la iesirea din focuser, dar avea destul vignetare si doar in centru aparea o portiune nevignetata, care totusi avea un diametru maricel, de cel putin 20mm. Nu stiu ce sa spun, dar un lucru este sigur: practica arata mereu altceva decat teoria. :) ----------------------------------- mmarin 17 Iun 2021 19:57 ----------------------------------- Iulian, să nu mi-o iei în nume de rău, dar testul tău Focault nu e în regulă. Chiar și cea mai bună oglindă construită vreodată are mici defecte iar testul Focault e suficient de sensibil ca să le arate. Ar trebui să evidențieze foarte clar curenții de aer cald puși în mișcare de mâna plimbată în fața oglinzii. Nu știu unde greșești dar cred că tre' să mai încerci odată. ----------------------------------- iulian90 17 Iun 2021 20:26 ----------------------------------- Nu-i nicio problema, accept orice sfat sau observatii de la cei cu experienta. :) Acesta este primul test Foucault care l-am facut si este posibil sa nu il fi facut cum trebuie. O sa ma mai documentez si o sa il mai repet inca odata testul Foucault. Ma gandesc ca poate precizia testului tine de precizia pozitionarii lamei sau si de sursa de lumina care trebuie sa fie foarte punctiforma. Am observat pe net unele variante de aparate Foucault care au surse de lumina fara acea fanta sau ecran cu gaura foarte mica in fata, pur si simplu un bec de lanterna sau led fara acel ecran cu fanta subtire sau gaura foarte mica. Ce-i drept ,nu am observat curenti de aer in fata oglinzii nici cand am pus mana in fata aparatului Foucault, in dreptul oglinzii, nu am observat nimic. PS. M-am documentat mai devreme si se pare ca sursa punctiforma e de vina pentru testul nereusit. Am incercat eu sa fac o sursa de lumina cu gaura cat mai mica si rotunda, dar se pare nu am reusit indeajuns . Am gasit o varianta de aparat Foucault de tip Slitless in care sursa nu trebuie sa aiba neaparat fanta sau gaura foarte mica in fata, dar trebuie obturata pe jumatate de aceeasi lama prin care privesti oglinda si sa se miste odata cu aceasta in timpul obturarii fasicolului reflectat de oglinda testata. Deci maine o sa modific aparatul Foucault si o sa il fac mai precis. ----------------------------------- valy 17 Iun 2021 21:02 ----------------------------------- Valy. Sunt de acord cu tine ca o secundara mai mare creste obstructia si implicit duce si la reducerea fluxului luminos al fascicolului incident. Dar si o secundara prea mica va duce la vignetarea fascicolului reflectat de oglinda primara, deci ,asa cum exista o limita maxima dimensiunii unei oglinzi secundare, exista si o limita minima a dimensiunii secundarei, .As fi de parere ca nu exista o limita minima sau maxima a secundarei, ci este doar o dimensiune stabilita din proiectare. Daca zici ca se pierde doar putin din conul de lumina, nu mai poti departa putin secundara de primara, nu ai libertate cativa mm ori la bariletul primarei ori la secundara? Asa utilizezi 100% din conul incident, doar ca trebuie sa mai apropii putin corectorul de secundata. Secundara fiind aceeasi nu mai pierzi lumina din cauza obstructiei dar corecotrul va intra si mai mult in tub si va creste obstructia. de cel putin 20mm. Nu stiu ce sa spun, dar un lucru este sigur: practica arata mereu altceva decat teoria.Parca am intrebat mai devreme: nu cumva e totul ok la intrarea in corector (adica nu e vignetare dpdv al calculelor)? Evaluarea vignetarii este greu de facut cu poza de tel pe foaie inclinata, nu ai un DSLR cu senzor mai mare? Sau poza la ocular privind pe cerul albastru? ----------------------------------- Erwin 17 Iun 2021 21:19 ----------------------------------- Pentru un test Focault precis nu e nevoie neapărat de sursă punctformă. Mie mi-a dat Mihai (mihaig) un dispozitiv construit de el, are un LED de putere de 350mA care este acoperit cu o folie translucidă, așadar este o sursă difuză de lumină. Mai are și o bucată de rețea Ronchi ce se poate folosi alternativ cu lama pentru Focault. Dacă mai ai un pic de răbdare voi veni la Brăila și îți voi aduce și oglinda secundară de 37mm și acest dispozitiv. Din câte știu, testul Ronchi este decisiv pentru o oglindă sau tub optic complet. ----------------------------------- iulian90 17 Iun 2021 22:55 ----------------------------------- Valy. E buna ideea cu indepartarea oglinzii secundare de oglinda primara , dar cum secundara nu o pot muta (fiindca nu ar mai veni corect fata de focuser) pot sa mut doar primara mai in spate din barilet regland din suruburi. Am facut niste calcule si cu aceasta secundara de 35mm ,ca sa nu mai vigneteze ,ar trebui sa mut primara destul de mult,cam 20mm si ar determina focuserul cu tot cu corector sa intre 30mm in interiorul tubului si vreo 26 mm in fascicolul incident ,creand obstructie destul de mare si astfel nu castig mai nimic. In plus de asta, am facut inca un test pe stea artificiala cu telescopul de 150mm echipat cu secundara de 35mm si tot produce astigmatism ,deci e clar ca aceasta secundara are probleme optice pe care primul test Foucault care l-am facut ieri nu le-a scos la iveala pentru ca nu l-am facut cum trebuie .Dar o sa repet testul de indata ce voi modifica aparatul Foucault. Deci , varianta cu secundara originala de 35 mm cade din doua motive: 1. Este prea mica si ca sa nu vigneteze trebuie mutata mult og. primara in spate ,iar focuserul mai inauntru creeand obstructie. 2. Are probleme optice care creeaza astigmatism. Avand in vedere si bugetul redus (o secundara de 44-47mm este destul de scumpa) o sa merg pe varianta cu secundara de la Erwin , de 37mm diametru. La varianta aceasta am facut niste calcule si daca deplasez oglinda primara cu 10mm mai in spate, concomitent cu scurtarea distantei dintre corector si ocular ceea de determina si marirea distantei dintre corector si secundara ,la reglajul focusului pentru infinit , creste diametrul campului de plina lumina de la 0 (cat rezulta cu secundara de 35mm si cu pozitia corectorului din fabrica - teoretic) la circa 4.4mm in focarul oglinzii primare, cu aceasta varianta, cel putin teoretic. Daca mai pun si faptul ca corectorul mareste focala cu 2x in acest caz , mareste si diametrul campului de plina lumina cu 2x ,rezultand o valoare de 8.8 mm in campul ocularului. Ceea ce este destul de acceptabil. Telescopul de 114mm care este cel mai bun din instrumentele mele ,are un camp de plina lumina de doar 5,8mm ceea ce la planete si la Luna la grosismente mari este convenabil. La planete se accepta un CPL de 0,25" sau 6mm diametru. In reflectorul de 114mm nu am observat vignetare decat cu ocularul de 40mm la grosismentul de 22x si doar aproape de marginea campului. Poza prin telescopul de 150mm nu am ,dar as putea maine sa fa ca cateva, dar nu cred ca o sa reusesc pe cer albastru cu vremea asta ploioasa. Erwin. M-am mai documentat si am inteles acum cum functioneaza aparatul Foucault si cum trebuie construit. O sa il modific pe acesta care l-am construit recent si il voi folosi pana ce il aduci pe cel cu retea Ronchi. ----------------------------------- Mircea Pteancu 18 Iun 2021 01:03 ----------------------------------- Iulian Chiar daca nu te-am agasat cu mesaje , nu inseamna ca am uitat de problema ta. Am lasat problema la ''fermentat'' si azi am ajuns la o parere pe care o impartasesc cu tine. Obtinerea unui corector suficient de mare pare imposibila. Fara aceasta, modificarile majore, care cer schimbari de tub, secundare mult mai mari etc nu se justifica, nu vor produce rezultate din cauza gatuirii produse de corector. Eu as face urmatorul lucru : as profita de oferta lui Erwin si as schimba secundara existenta cu cea de 37mm. Este foarte probabil sa ai un diametru efectiv mai mic de 150mm si sa ai un camp de plina lumina foarte redus. Dar cu o secundara buna, vei avea un telescop cu apertura mai mare , fie el de 130mm sau 140mm si, mai ales, cu imagine buna la focala mare , de 1400mm. Sunt foarte multe obiecte accesibile pentru aceasta clasa de instrumente. Schimba secundara, colimeaza bine si observa fericit cu un telescop cu imagine buna chiar daca nu-i perfect. (Stim ca telescop perfect nici nu exista, unii doar cred ca-l au si e foarte bine ca-s fericiti asa!) Iaca, nu vei face observatii de variabile cu el. Ai alte telescoape pentru asta. Succes maxim orice decizie vei lua, Mircea ----------------------------------- Herr_Alien 18 Iun 2021 06:23 ----------------------------------- Poti observa si variabile cu el, atata timp cat folosesti centrul campului vizual pentru asta. Aduci, pe rand, in centrul campului variabila, apoi steaua de comparatie. Chiar daca nu ai iluminare 100%, mai important este ca variabila si steaua de comparatie sa le observi din aceeasi zona a campului vizual. In modul asta amandoua sunt afectate in mod egal de vignetare. Clar, daca ai un telescop mai bun, il poti folosi pe acela. Dar daca ai acces doar la Seben (poate cand esti plecat, si iei doar Seben-ul), si ai chef de variabile, poti sa le observi linistit. ----------------------------------- iulian90 18 Iun 2021 07:01 ----------------------------------- Intr-adevar , inlocuirea corectorului este mult mai greu de facut decat inlocuirea secundarei, dat fiind faptul ca trebuie sa fie facut din anumite tipuri de sticla optica, trebuie sa fie acromat pentru a nu induce cromatism important in telescop, trebuie sa aiba un anumit factor de forma, cu anumite raze de curbura etc. Deci las corectorul original , doar ca ii modific putin pozitia , indepartandu-l de secundara cu 10mm pentru a elimina vignetarea fascicolului pe axa optica si pentru a creste putin CPL-ul , in acest fel aberatia de sfericitate creste foarte putin ,fiind mai putin deranjanta decat este astigmatismul produs de secundara de 35mm , de care voi scapa odata cu inlocuirea secundarei. Si merg pe varianta cu secundara de la Erwin de 37mm care la randul ei nu va mai vigneta din fascicolul pe axa optica, daca dau oglinda primara mai in spate cu 10mm si asta fara sa fie nevoie de tub mai lung, doar regland din suruburile de colimare in asa fel incat primara sa fie colimata si data mai in spate. Cu aceste mici modificari de pozitie si cu inlocuirea secundarei ar trebui sa obtin in focarul oglinzii primare un CPL de macar 4,4mm, care ar fi marit de corector la 8,8mm odata cu focala ce va ajunge pe la 1000mm, in loc de 1400mm. Desigur ca voi folosi telescopul si la stele variabile, asa cum l-am mai folosit dealtfel si la estimarea stralucirii novei din Cassiopeia in Martie si Aprilie, unde m-am folosit de montura motorizata pentru a aduce pe rand in centrul campului atat variabila , cat si stelele de comparatie. Va fi si mai bine la estimarea variabilelor daca inlociuesc secundara si cresc campul de plina lumina. ----------------------------------- Mircea Pteancu 18 Iun 2021 16:37 ----------------------------------- Iulian Alex are multa experienta la variabile, sugestia lui da o solutie si pentru asemenea observatii. Concluzia la care ai ajuns pare cea mai rationala, iti urez succes in implementarea ei. Mircea ----------------------------------- Erwin 18 Iun 2021 18:25 ----------------------------------- Având în vedere cele spuse mai sus va trebui să testez secundara despre care se face vorbire. Suprafața reflectantă are diametrul de 37mm dar sticla are 38mm. Suportul ei este lipit de spatele oglinzii așa că nu produce vignetare suplimentară. Însă va mai dura câteva zile până voi ajunge acasă și voi putea face testul, spre sfârșitul săptămânii viitoare pot da un răspuns concret. Provine de la un telescop vechi "Discovery" însă nu sunt sigur de calitatea acestor telescoape. Din cauza vremii nefavorabile nu l-am putut testa pe stele în configurația originală. ----------------------------------- Erwin 19 Iun 2021 23:49 ----------------------------------- Am cerut indicații de la veteranii de pe grupul FB ATM internațional. Iulian, poți testa secundara ta folosind acest test: [url=http://adsabs.harvard.edu/full/1972JBAA...83...10P?fbclid=IwAR1vTBYnOrN_bjrdZO0RNcDZdty90i03RYYx2PxS5bcfBXzfWNxTZ2jf_kU]Rayleigh' water Test O să îl încerc și eu când ajung acasă. ----------------------------------- iulian90 20 Iun 2021 14:13 ----------------------------------- Buna ziua tuturor. :) Erwin. Interesant testul Rayleigh, este simplu de realizat si nu trebuie componente de calitate foarte buna ,din ce am vazut. O sa il realizez si eu curand. Zilele trecute am modificat aparatul Foucault ,l-am facut mult mai precis decat inainte si acum pot vedea curentii de aer cald de la mana, daca o pun in fata aparatului Foucault si scoate la iveala defectele la oglinzile primare . Am descoperit ca oglinda telescopului de 150mm este aproape buna, nu se vede decat un inel foarte slab vizibil. Oglinda telescopului de 114mm, care il consideram cel mai bun ,are un aspect de hiperbola, ceea ce m-a uimit, plus marginea rabatuta pe latimea de 1-2mm, care apare foarte luminoasa pe jumatate din circumferinta oglinzii. In schimb, oglinda telescopului de 76mm, s-a dovedit a fi cea mai buna dintre toate, testul nu a scos la iveala niciun defect optic, in ciuda faptului ca are o portiune din suprafata aluminizata afectata, dar care nu duce la alterarea imaginii formate in focarul oglinzii. Am ales-o ca colimator pentru testarea oglinzii secundare de 35mm si de data asta testul a scos niste defecte la iveala la secundara de 35mm, pare sa aiba margini rabatute si nici in centru suprafata pare a nu fi prea plana, dupa cum se vede intr-una din imaginile de mai jos. Poate de aceea oglinda secundara de 35mm produce astigmatism, dar o sa o supun si testului Rayleigh, care s-ar putea sa fie mai sensibil decat testul Foucault, atunci o sa pot observa mai clar defectele care le are si care genereaza astigmatismul. ----------------------------------- Mircea Pteancu 20 Iun 2021 18:05 ----------------------------------- Nu va speriati de un mic defect zonal. Oglinda de 125mm F/6.9 din dobsonianul ''Ratusca cea urata'' are margine ridicata cam la lambda/5 pe cativa milimetri de diametru. Restul insa este la precizii incredibile mergand pana la lambda/20 spre centru. Desi zonele ''isi spun cuvantul'', daca abaterea zonala este pe o suprafata mica, si in Optica functioneaza forta majoritatii. Este singura oglinda de pe la noi la care Gavril Beches a fost folosit testul Millie-Lacroix zis si ''tornado'' (tradus de mine pentru el din Sky and Telescope) si nu ma mir ca rezolva duble de 0,9''. Oglinda Toleascopului de 200mm m-a dus ... ceva mai departe, am rezolvat stele duble de 0,6''. Uneori visez ca am o oglinda de 10'' de calitatea celei din ''Ratusca''. Ce ar fi atunci ? Seeeeek and Destroyyyyyy !!!! https://www.youtube.com/watch?v=NJzoBmVPeYw Mircea ----------------------------------- iulian90 28 Iun 2021 23:22 ----------------------------------- Buna seara tuturor. :) Azi am facut testul interferometric Raylegh Water la oglinda secundara de 35mm a telescopului de 150/1400mm. Am utilizat ce am avut la indemana, un triunghi din PAL, de la un fost trepied din lemn, pe care am asezat vasul cu apa in care am pus oglinda pentru test, i-am montat trei suruburi pe post de picioare reglabile, pentru echilibrarea vasului cu apa, suruburile trecand prin cate o piulita incropita in PAL, in capatele lor am pus cate o piulita sferica pentru frecare minima in timpul reglajului. Vasul cu apa este dintr-o farfurioara de la ghiveci cu flori, in care am pus oglinda secundara si apa distilata, iar pentru ca diferenta de reflexie dintre luciul apei si suprafata metalizata a oglinzii este uriasa, facand imposibila vizibilitatea franjelor de interferenta, am adaugat cateva picaturi de lapte, care face mai tulbure apa din vas, reducand astfel din reflexia oglinzii. Am adaugat treptat lapte pana ce reflexia oglinzii a devenit egala cu reflexia apei din vas. Numai asa franjele de interferenta se pot vedea cel mai bine. Deasupra oglinzii am amplasat un obiectiv de luneta de 60/800mm, ca colimator, care este absolut necesar in cazul testului Rayleigh, deoarece apa, datorita indicelui de refractie de 1,33, poate induce erori de cosinus in cazul in care razele incidente de lumina nu sunt paralele pe axa optica, iar franjele de intereferenta se vad si in acest caz dar nu pot fi interpretate corect in timpul testului. Din fosta montura Alt-Azimultala a telescopului de 150mm am facut un fel de suport prevazut in partea superioara cu o placa orizontala cu o gaura prin care privesc oglinda , iar imediat langa gaura am montat sursa de lumina , un mic bec cu neon , alimentat de la o baterie de 1,5v printr-un convertor ridicator de tensiune de la blitz-ul de la un aparat foto. Becul cu neon desi nu emite lumina perfect monocromatica, e totusi mai bun decat un led, pentru vizibilitatea franjelor. Emite o lumina portocaliu-rosiatica, formata din multe linii spectrale rosii si portocalii si o linie galbena. Testul pare destul de simplu din punct de vedere constructiv, necesitand putine componente, nu prea pretentioase, dar la reglaje este destul de dificil. Ca franjurile de interferenta sa apara, trebuie reglata transparenta apei prin picurarea de agent de opacizare a apei (in acest caz lapte, dar cel mai bine ar fi oxid de ceriu, oxid de fier, pentru polisarea oglinzilor) si prin aceasta se urmareste sa se egaleze reflexia oglinzii cu cea a apei (daca oglinda nu era aluminizata nu mai trebuia adaos in apa pentru reducerea transparentei si putea fi lasata limpede), apoi reglajul suportului triunghiular pe care sta vasul cu oglinda, in asa fel incat uitandu-te prin gaura de vizare, reflexiile lampii, fara colimator (care este dat la o parte), sa se contopeasca intr-una singura, mai ales daca sursa de lumina este mai punctiforma, apoi se pune colimatorul peste oglinda si se regleaza si acesta pana cand reflexiile de pe lentilele acestuia se contopesc intr-una, in cazul meu , colimatorul fiind montat intr-un triunghi din placaj subtire ce se sprijna pe suportul vasului cu apa pe trei cuburi din lemn, l-am echilibrat bagand intre placaj si cuburile din lemn niste pene (carduri SD, bucati de CD :lol: ), iar apoi am reglat suportul cu gaura de vizare si sursa de lumina pana ce a inceput sa se vada reflexia apei si a oglinzii prin colimator, regland apoi inaltimea suportului, bagand sub el niste carti, pana ce am ajuns in planul focal al colimatorului moment in care prin gaura de vizare vedeam reflexia apei pe toata apertura colimatorului si reflexia oglinzii de forma ovala cu franje de interferenta subtiri la inceput, apoi din ce in ce mai groase pe masura ce reglam suportul cu vasul de apa din suruburile de reglaj, care totodata erau si picioarele acestuia. La un moment dat am observat ca franjele deveneau din ce in ce mai curbate, pana ce a aparut un cerc undeva intre centrul si marginea oglinzii pe axa mare a acestuia, iar franjele incepeau sa se miste intr-una, la cea mai mica vibratie transmisa prin podeaua camerei, cand paseam pe langa suportul cu vasul de apa. Chiar si cand treceau trenurile, la distanta de vreo 500-600 metri de casa, vibratiile produse de acestea faceau franjele foarte tulburi, asa de sensibil ce este testul Raylegh :D . Poate fi folosit si ca seismograf in felul acesta. :lol: Apoi am lasat amuzamentul si am trecut la treaba, fotografiind franjele si analizandu-le, am constatat ca oglinda nu este perfect plana ci are o oarecare curbura, fie convexa fie concava si inca destul de mare de apar franjele atat de curbate ,cu prima franja de forma circulara , inconjurata de celelalte cu forma de arcuri de cerc. Normal ,din ce stiu, daca oglinda era plana, franjele ar trebui sa se vada drepte sau foarte putin curbate, or in acest caz sunt foarte curbate. Deci , oglinda are curbura cam mare pentru o oglinda secundara , zic eu, de aceea produce acel astigmatism in telescopul de 150mm. Pe de alta parte testul Rayleigh am aflat ca este mai sensibil decat testul obisnuit de interferenta in care doua oglinzi sau discuri de sticla nealuminizate sunt suprapuse unul peste celalalt. Asta datorita indicelui de refractie a apei care la care o franja de interferenta (sau mai bine zis distanta intre doua franje ) este egala cu 3/8 din lungimea de unda, fata de 1/2 din lungimea de unda in cazul testului de interferenta obisnuit si face ca defectele oglinzii sa para mai mari, in acest caz, curbura oglinzii secundare de 35mm. In urma testului am observat o problema la oglinda, doua mici zone (incercuite cu rosu in una din pozele de mai jos ) in care stratul de aluminiu s-a corodat in timpul testului, desi am folosit apa distilata. Banuiesc ca laptele adaugat in apa a dus la corodarea stratului de aluminiu de pe oglinda, am aflat astfel ca laptele nu este indicat pentru testul Rayleigh, deci nu il recomand deloc. Trebuie un agent de opacizare a apei care sa nu afecteze stratul de aluminiu al oglinzii testate, daca aceasta este aluminizata si aici ar fi cel mai indicat oxidul de ceriu sau in lipsa lui oxid de fier rosu care se foloseste la polisarea oglinzilor de telescop. Nu prea imi pare rau de acest incident, caci oricum oglinda o voi inlocui cu cea de 37mm de la Erwin, dar a fost ca un fel de un avertisment ca pe viitor sa nu mai repet aceeasi greseala. Deci concluzia mea este ca oglinda secundara de 35mm trebuie oricum schimbata ,atat din cauza acestei curuburi a suprafetei sale,care da nastere la astigmatism, cat si din cauza diametrului sau prea mic, care duce la vignetarea fascicolului reflectat de oglinda primara. ----------------------------------- sorini 29 Iun 2021 08:01 ----------------------------------- Ca deobicei, apreciez munca pe care o depui. Doar ca o mica observatie; din cate stiu, laptele este unul din foarte putinele alimente care au un pH neutru, aprox 7. Cred ca defectul era acolo si doar imersia in apa a "spalat" aluminizarea. Spor ----------------------------------- Erwin 29 Iun 2021 08:04 ----------------------------------- Bravo pentru ingeniozitatea cu care ai găsit soluții de a pune la punct testul cu materiale avute la îndemână. Eu nu am avut timp să pun la punct niciun test așa că o să te las pe tine să apreciezi cât de bună este oglinda pe care ți-o voi aduce, cu condiția să nu o înmoi în lapte! :twisted: Săptămâna viitoare ajung pe la tine, te anunț când pot veni. ----------------------------------- iulian90 29 Iun 2021 21:24 ----------------------------------- @sorini. Ai dreptate in privinta laptelui, nu el este responsabil de corodarea stratului reflectiv al oglinzii secundare, e posibil sa fi fost acolo defectele si sa nu fi bagat de seama inainte de test, sau poate a fost o alta cauza ; oglinda a fost lipita de suport cu adeziv tip Prenandez si pentru a dezlipi-o am picurat putin diluant pe langa marginea oglinzii ca sa imoaie adezivul ,ca dezlipirea ogonizii sa fie mai lesne, ei si aici cred ca a fost buba, o foarte mica parte din diluant se pare ca a ajuns si pe stratul de aluminiu al oglinzii si cred ca el ar fi responsabil de corodarea stratului de aluminiu. Sau poate apa de la robinet ar fi de vina, caci la un moment dat am spalat oglinda la robinet, apoi am clatit-o cu apa distilata. Azi am mai facut testul Rayleigh ,bagand oglinda in apa cu lapte si nu a mai patit nimic, nu a mai aparut nicio zona de corodare a stratului de aluminiu. Mai mult decat atat , am testat si o oglinda de la o diagonala de 1,25" si nici aceasta nu a patit absolut nimic, dupa cum se vede si intr-una din pozele de mai jos, inainte si dupa test. Deci pot sa folosesc linistit laptele ,daca are pH-ul neutru si nu ataca stratul de aluminiu de pe oglinzi. :) Erwin. Am incercat astazi sa testez oglinda si in apa limpede ,fara adaos de lapte, dar franjele de interferenta nu se vad deloc din cauza diferentei de luminozitate mari intre reflexia oglinzii si cea a apei, trebuie ceva care sa faca apa mai opaca in asa fel incat reflexia oglinzii aluminizate sa devina egala cu reflexia apei, ca sa apara franjele de interferenta. Azi m-am convins ca laptele nu prezinta niciun pericol pentru oglinda, cauza fiind alta, enumerata mai sus. Cel mai sigur ar fi cu oxid de ceriu pentru polisarea oglinzilor, dar cred ca se gaseste greu si o fi si scump. Nu cred ca ar pati nimic nici oglinda de 37 mm daca o introduc in apa cu lapte, mai ales ca lapte nu trebuie decat foarte putin, in concentratie de 1/20 1/40 in apa ca sa o faca mai tulbure, atat cat sa faca reflexia oglinzii egala cu cea a apei. Azi am testat si oglinda de diagonala, cum am spus si mai sus, si franjele de interferenta desi apar curbate, sunt mai putin curbate si mai departate una de cealalta, semn ca oglinda respectiva e mai putin curbata decat oglinda secundara de la telescopul de 150mm, diferenta se vede clar in una din pozele de mai jos. Ce-i drept si testul Rayleigh este mai sensibil decat testul obisnuit de interferenta intre doua discuri de sticla plane, scotand defectele mici mai in evidenta, dar in cazul oglinzii secundare se vede clar cat de curbata este, sferica. Am schimbat si vasul, cu un altul mai inalt, un capac pentru tevi din PVC de 110mm diametru, pentru ca fiind mai inalt mai protejeaza suprafata apei de actiunea curentilor de aer ce circula la nivelul ei si fac franjele de interferenta sa tremure mereu. Azi franjele s-au vazut mai clar si au fost mai calme. ----------------------------------- Erwin 30 Iun 2021 07:00 ----------------------------------- În articolul original se pomenea de gumă arabică. Nu l-am citit pe tot încă. Oxid de ceriu se găsește greu dar din câte țin eu minte pentru finisarea oglinzilor se poate folosi și oxidul roșu de fier care se găsea în comerț. Nu știu dacă se mai găsește, pe la vreun magazin de metalo-chimice clasic, se folosea ca pigment pentru zugrăvit. Nu știu dacă are vreo reacție cu aluminiul din stratul reflectant. Acesta în mod normal este protejat de un strat subțire de bioxid de siliciu depus la aluminizare. Oglinda de la Seben se pare că nu a fost bine protejată. Sticla este doar un fluid extrem de vâscos care curge în timp, motiv pentru care s-a deformat, semn că telescopul este destul de vechi. Dovadă stau geamurile de la ferestrele vechi care devin mai groase în partea de jos decât sus după zeci de ani de stat vertical. Din cauza vibrațiilor din jurul nostru care se transmit și prin sol de la distanțe mari interferometria necesită de obicei măsuri speciale. Fabricile de optică folosesc blocuri uriașe de granit sau marmură care "plutesc" într-o baie de ulei. Astfel inerția tonelor de piatră și elasticitatea uleiului face ca vibrațiile să dispară și atunci interferometrele au o masă stabilă. Poți face testul noaptea când nu mai este circulație prin zonă. ----------------------------------- iulian90 30 Iun 2021 19:46 ----------------------------------- O idee pentru reducerea vibratiilor ar fi sa pun niste bucati de cauciuc moale sub picioarele suportului pe care sta vasul cu oglinda. Guma arabica cred ca nu se gaseste oriunde si este destul de scumpa din ce am vazut pe magazine online. O sa caut oxid rosu si fac un test cu oglinda de 35mm scufundata in apa cu putin oxid rosu, sa vad daca afecteaza stratul de aluminiu, caci oricum oglinda nu o voi mai folosi la vreun telescop, cu problema optica care o are. Sunt si eu de aceeasi parere ca oglinda de 35mm a telescopului Seben a suferit o deformare iremediabila, nu a fost montata corect in suport, a fost bagata cam fortat in suport, nu lipita pe suport, acesta fiind mai mare in diametru decat oglinda si de aici ,cu trecerea timpului, sticla din care e facuta oglinda s-a deformat iremediabil, facand suprafata aluminizata sa devina curbata. Asta daca nu cumva a fost prelucrata prost de la inceput, din fabrica, cu acea curbura cam pronuntata, care apare in testul Rayleigh. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 30 Iun 2021 19:49 ----------------------------------- Uram Istenem ! Oglinda lipita cu prenandez !? :roll: :shock: :x :evil: ----------------------------------- iulian90 30 Iun 2021 20:04 ----------------------------------- :lol: Da, initial oglinda a fost lipita din fabrica cu alt adeziv , de consistenta siliconului, daca nu chiar silicon o fi fost, apoi anul trecut am demontat oglinda, ca era bagata si cam fortat in suport, ca sa mai pilesc putin peretii interiori ai suportului, ca sa intre usor oglinda in el, in ideea ca se detensioneaza sticla si revine la normal, disparand astigmatismul care il producea oglinda (dar n-a fost sa fie asa, astigmatismul persistand in continuare) , apoi am lipit-o eu cu prenandez, ca nu avea altceva la indemana, iar recent am dezlipit-o, picurand niste diluant peste locurile unde a fost lipita cu prenandez, care se imoaie si isi pierde propietatile adezive in prezenta diluantului. Poate de aceea s-a corodat stratul de aluiminiu in acele doua zone, desi am avut destula grija sa nu scap diluant pe stratul de aluminiu al oglinzii. ----------------------------------- Erwin 01 Iul 2021 08:43 ----------------------------------- Nu-i bai, Iulian, oricum era compromisă. Cea promisă așteaptă să ajungă la tine pe săptămâna viitoare. Eu am comandat una nouă de 31 mm în locul ei, mai potrivită pentru micul newtonian de 104mm. ----------------------------------- iulian90 11 Iul 2021 12:17 ----------------------------------- Buna ziua tuturor. :) Saptamana acesta am rezolvat cu inlocuirea oglinzii secundare la reflectorul de 150/1400mm. Joi a venit Erwin pe la mine si mi-a adus oglinda secundara de 37mm, iar alaltaieri si ieri m-am ocupat de testarea si montarea ei pe reflectorul de 150mm. Oglinda de 37mm este de doua ori mai groasa decat oglinda de 35mm originala, deci mult mai imuna la deformari ,variatii de temperatura etc. Era lipita de un suport mai mic in diametru decat axa mica a ei, ceea ce si este normal la un telescop de calitate, nu ca oglinda de 35mm, care era montata intr-un suport cu diametru mai mare decat axa mica a acesteia (si bagata pe jumatate in interiorul suportului). Dar oglinda de 37mm era lipita cu adeziv rigid de suport ,ceea ce nu prea e in regula atunci cand apare dilatarea termica la variatii de temperatura a oglinzii ceea ce ar cauza tensionare si ar duce la astigmatism, plus ca piulita prin care trecea surubul central de prindere pe spider, sarise din locasul ei si zanganea prin interiorul suportului, asa ca a trebuit sa dezlipesc oglinda de suport ca sa ajung la piulita si totodata sa lipesc oglinda cu alt adeziv mai elastic. Erwin mi-a sugerat sa lipesc oglinda cu banda dublu adeziva, caci e o solutie buna si mai rapida, sau sa o lipesc cu silicon rosu RTV care se gaseste pe la magazine de piese auto. Am ales varianta cu banda dublu adeziva, care am gasit-o mai usor si am lipit oglinda in trei puncte de suport, pentru siguranta am dublat cu trei puncte de adeziv elastic care aveam prin casa, de consistenta prenandezului, cu care am mai lipit prisme de binoclu intr-un fost spectroscop si tine bine. Inainte de a relipi oglinda pe suport, am supus-o unui test Rayleigh Water de interferenta unde m-a uimit la cat de buna este, franjele de interferenta fiind drepte, nu curbate si mai ales circulare ca in cazul oglinzii de 35mm, deci asta inseamna ca oglinda de 37mm este aproape perfect plana, deci foarte buna. :D Apoi am spalat-o cu apa distilata dupa test si a doua zi am lipit-o pe suport, respectand totodata acel offset, adica in care oglinda nu vine lipita central pe suport, caci astfel ar vigneta o parte din fascicul, ci putin deplasata, asa cum se vede si in poze. Calcului offest-ului l-am gasit pe acest site: http://www.deepskywatch.com/Articles/replace-offset-collimate-secondary.html Cand telscopul avea oglinda de 35mm, care era montata central pe axa optica, nu puteam vedea prin focuser marginea oglinzii primare prin secundara, in extremitatea sa dispre oglinda primara, in schimb in extremitatea opusa, dinspre spider, se vedea cel mai usor marginea oglinzii primare prin secundara. Acum vad in dreptul ambelor extemitati ale oglinzii secundare, marginea oglinzii primare ,ceea este si normal. Offset-ul in cazul acestui telescop, cu oglinda primara cu raport focal mic, este destul de mare si astfel centrul oglinzii secundare trebuie decalat fata de axa optica cu 4mm in directia opusa focuserului, iar valorile X1,X2, Y1,Y2, adica distantele dintre marginile suportului, unde trebuie sa fie lipit si marginile oglinzii secundare sunt: Y1,Y2=3,5mm , X1=9,3mm si X2=1,3mm. Apoi am montat oglinda pe spiderul telescopului de 150mm ,care intre timp l-am demontat de pe tub, ca sa imi fie mai usor la montarea oglinzii pe el. Am montat spiderul cu tot cu oglinda in tub, apoi am colimat oglinda secundara si apoi pe cea primara si am iesit cu telescopul la testul pe stea artificiala afara, unde l-am instalat in sopron, la o distanta de 25m de o bila de rulment lipita pe poarta care e de culoare neagra ,pe care batea lumina soarelui, constituind o sursa punctiforma de lumina, destul de buna. Am montat un ocular ,cel de 40mm ca sa centrez telescopul pe bila de rulment ,apoi am schimbat ocularul cu unul mai puternic, cel de 12mm si cand am pus ochiul la ocular, marea surpriza a fost, ca desi am scapat de astigmatism, discul de difratie fiind circular, cu inele de difratie concentrice si circulare, dar in schimb se vedea o ditmai aberatia de sfericitate, care acum iesea in evidenta, caci acum ajungea lumina de la toata oglinda in focar. :lol: :mrgreen: , asta in configuratia cu oglinda primara mutat cu 10mm mai in spate si corectorul mai departe de secundara tot cu 10mm si mai aproape de ocular. In plus de asta in aceasta configuratie telescopul nu focaliza la infinit. :mrgreen: A trebuit sa revin la configuratia de pozitie din fabrica, anume sa imping oglinda primara in fata, dar numai cu 5mm si sa montez acea prelungire la focuser cu care a fost dotat telescopul din fabrica,in locul bucsei care i-o pusesem eu de la focuserul unei lunete, in acest fel corectorul, pentru infinit, apropiindu-se cu 10mm de secundara, deci revenind in pozitia originala din fabrica, totodata departandu-se de ocular cu 60mm. Numai in felul asta, aberatia de sfericitate s-a redus considerabil si in ciuda faptului ca, teoretic, corectorul iar vigneteaza fascicolele inclinate (nu si pe cel de pe axa optica), nu am observat vreo schimbare vizibila a luminozitatii imaginii, nici vreo vignetare la marginea campului, asa ca nu prea trebuie sa imi fac griji in privinta asta. Asta e, asa a fost proiectat telescopul din fabrica. De aceea fabricantii acestui telescop au pus accentul de vignetarea voita a fascicolului de pe axa optica alegand o oglinda secundara si corector subdimensionate, ca sa mai "taie" din aberatia de sfericitate a oglinzii primare, care este sferica ,cu raport focal prea mic, dar in acest fel reducea si din luminozitatea telescopului, chiar dacsa nu aparea vreo vignetare vizibila la marginea campului. Acum, cu noua oglinda, chiar daca corectorul taie din fascicolele inclinate, cel putin nu mai este taiat din fascicolul de pe axa optica, lucru confirmat si de o masurare a pupilei de iesire ,la grosismentul de 35mm ,la focala de 1400mm, cu ocularul de 40mm diametrul pupilei de iesire fiind de 4,3mm, unde rezulta ca: 4,3*35x=150,5mm, deci foarte aproape de diametrul oglinzii primare. Iar inainte, cu secundara de 35mm, la 35x cu acelasi ocular si la aceeasi focala masurasem un diametru de 4mm al pupilei de iesire ceea ce insemna o apertura de 140mm, deci oglinda de 35mm micsora diametrul fascicolului pe axa optica cu mai mult de 6%. Acum diferenta de luminozitate dintre telescopul de 150mm si cel de 114mm e si mai mare, ceea este bine. Cu revenirea la configuratia de pozitie a oglinzii primare si a corectorului aberatia de sfericitate s-a redus considerabil, iar discul de difractie si inelele se vad in continuare rotunde, asa cum ar trebui, insa mai e o urma de aberatie de sfericitate, dar mai mica, ceea ce totusi face ca telescopul sa nu fie potrivit la stele duble sau planete, deci domnul Mircea Pteancu a avut dreptate cand a spus ca acest telescop nu va fi in veci planetar. :) Dar la obiecte de cer profund este clar mai bun decat celelalte instrumente care le detin, fapt confirmat de o scurta sesiune de observatii ce a urmat dupa teste si colimare pe stele, observant cateva din obiectele ce le observasem si cu telescopul de 114mm cu o seara inainte, in constelatia Cygnus, fiind vorba de niste roiuri deschise din zona Nebuloasei North America, unde cu reflectorul de 150mm observasem cu 50% mai multe stele decat cu reflectorul de 114mm, la unele roiuri si cu 70% mai multe stele. :) Deci concluzia finala este ca am imbunatatit telescopul de 150mm, scapandu-l de astigmatism (in schimb marindu-se putin sfericitatea) si sporind putin luminozitatea, prin inlocuirea oglinzii secundare cu una buna si mai mare , si acest lucru ma bucura, caci acum stelele se vad mai punctiforme, mai clare, cel putin la grosismentele medii, rezolvante sau mici, ceea ce il face apt pentru observatii in domeniul DSO. ----------------------------------- Erwin 11 Iul 2021 15:27 ----------------------------------- Mă bucur foarte mult că oglinda s-a dovedit bună și ai reușit să repari astfel telescopul de 150mm. Poate cu timpul vei putea înlocui sau paraboliza oglinda primară sferică spre a scăpa și de defectul rămas, aberația de sfericitate care acum nu este bine corectată. În orice caz, ai un telescop bun pentru DSO. Felicitări pentru ingeniozitatea cu care ai reușit să pui la punct în așa scurt timp testul interferometric! De asemenea, și pentru steaua artificială. Spor la observații! ----------------------------------- iulian90 11 Iul 2021 19:19 ----------------------------------- Multumesc mult pentru ajutorul acordat,pentru oglinda secundara. :D Acum telescopul l-am adus pe linia de plutire , nu mai are astigmatism, oglinda secundara este mai mare si buna si montata corect pe suport si in pofida aberatiei de sfericitate care a mai ramas ,telescopul da rezultate bune la DSO. Poate ca pe viitor voi inlocui si oglinda primara cu una parabolica (150/600mm) si voi scoate corectorul, iar planul focal al oglinzii va fi si mai in afara tubului decat este acum fara corector, ceea ce va permite utilizarea ocularelor direct in focarul oglinzii primare, fara corectoare, fara alte chestii inutile. Dar deocamdata sunt multumit de telescop si il voi utiliza in aceasta forma cativa ani. :) In privinta testului Rayleigh, am folosit fosta montura Dobson de la telescopul de 114mm, fiind intoarsa invers si in care vine tubul de la o luneta, cu focuser, montata in discul de la baza monturii care acum vine in partea de sus. In capatul focuserului am montat lampa cu neon ,fiind astfel reglabila fata de colimatorul care se gaseste in partea de jos a monturii ,separat de tubul lunetei, care provine de la luneta de 45mm caruia i-am scos obiectivul. Colimatorul este un obiectiv de 60/800mm si l-am montat pe o bucata de plcaj subtire. Iar sub colimator vine vasul cu apa in care pun oglinda pentru testat, vasul fiind asezat pe o placa triunghiulara prevazuta cu trei suruburi pe post de picioare reglabile ce vin in contact cu o alta bucata de placa din pal melaminat. Picioarele au montate in varfuri piulite infundate sferice pentru frecare minima in timpul reglajului de echilibru a vasului cu apa. ----------------------------------- Sabin Munteanu1 18 Iun 2023 21:52 ----------------------------------- Iulian, o postare foarte interesanta, am si eu un telescop ca acesta si vreau sa stiu daca pot folosi o oglinda secundara de 38 mm, de 37mm nu am gasit ----------------------------------- iulian90 19 Iun 2023 07:48 ----------------------------------- Salut Sabin. Da, se poate folosi si o secundara de 38mm pe un asemenea telescop de 150/1400mm , obstructia nu creste semnificativ fata de o secundara de 37mm. Oglinda secundara originala de 35mm era prost dimensionata pentru acest tip de telescop de 150mm, Jones-Bird ,care are oglinda primara cu raport f/3,3 si deci la care conul de lumina reflectata are u ghi mare si era vignetat de acea secundara mica, de numai 35mm. In plus de asta eu am schimbat secundara si din cauza ca avea defecte optice , producand un astigmatism destul de mare. ----------------------------------- Mircea Pteancu 19 Iun 2023 11:40 ----------------------------------- Iulian Felicitari, esti de o consecventa admirabila ! Eu cred ca ai dus spre optim acest telescop Bird-Jones cat de departe se poate. Pentru ca ai pomenit de eventuala schimbare a oglinzii principale cu una 150x 600mm, da-mi voie sa-ti spun parerea mea: nu fa asa ceva. Reflectorul Bird-Jones e atat de bun cat se poate, il folosesti asa cum este dar nu mai investi bani, materiale si munca in el. Cred ca nu vei obtine prea mult in schimb, poate chiar nimic. Daca tot vorbim de o oglinda noua, aceea e mult mai bine sa fie una de F/5 ba chiar F/6. Parerea mea este ca in loc sa te gandesti despre o oglinda noua pentru Bird-Jones, mai bine te gandesti la o oglinda noua pentru un telescop nou. Fie 150mm F/8 , fie 200mm F/6 sau cel putin F/5. Experienta mea este aceasta: in timp ce Toleascopul de 200mm F/6.16 zburda cu ocularele Plossl si ortoscopice, Grond de 250mm F/ 4.8 tuseste. Nu-i place nici Baader zoom Mark III care pe Toleascop este excelent. Iar ''Ratusca cea urata'' de 125mm F/6.9 lucreaza bine chiar si oculare Kellner. Cred ca si reflectorul tau de 114mm este foarte tolerant la tipul de oculare. In schimb, o oglinda F/4 este de-a dreptul fascista. Mai bine fereste-te de ea ! Sabin Nu vei avea nici o problema din cauza secundarei mai mari cu 1mm. In trecut m-am chinuit pe mine insumi cu secundare mici ca sa scap de ''groaznica obstructie centrala''. Experienta m-a invatat ca pana sa am probleme din cauza asta o data, am de 99 ori probleme de colimare sau cu seeingul sau cu poluarea luminoasa. La 150mm, o secundara de 38mm inseamna o obstructie centrala de 25%. ''Ratusca cea urata'' are obstructie de 28% si rezolva duble cu separatia de 0,9'', totusi. Sa nu treci de 30%, de la 33% iasa la iveala obstructia si face urat. Am experimentat pe newtonianul Optus de 76mm si .... brrrrr !!! Deci sa nu pui secundara mai mare de 45mm pe telescopul tau de 150mm. Mircea ----------------------------------- iulian90 19 Iun 2023 13:08 ----------------------------------- Multumesc frumos. :) Da domnu Mircea, aveti dreptate, nu cred ca se merita inlocuirea primarei , demult am renuntat si eu la aceasta idee, pentru ca scap de o problema dau de altele mai dificile . Chiar daca as fi schimbat primara sferica cu una f/4 parabolica , de coma nu as fi scapat , ba chiar ar fi grava si mi-ar fi trebuit un corector de coma in locul celui Jones-Bird, care ar fi costat mai mult decat am dat eu pe telescopul de 114/900mm plus accesorii (filtre , oculare , barlow ) la un loc, asa ca nu se merita , mai bine il las asa si il folosesc la vizual, fata de inainte de a-i inlocui secundara telescopul de 150mm se comporta mult mai bine, rezolva si spliteaza bine stele precum Epsilon 1/2 Lyr , Mu Dra , Gamma Vir , chiar si mai dificile ,ca Izar , Lambda Ophiuchi, in unele conditii bune am splitat si stele duble subarc cu acest telescop , deci este apt si la grosismente mari, chiar daca nu exceleaza la calitate deosebita, ca telescopul de 114mm. Iar coma nu e asa deranjanta la vizual precum la foto. :) ----------------------------------- Sabin Munteanu1 19 Iun 2023 21:19 ----------------------------------- Iulian, pe langa secundara de 37mm, ai mai facut upgrade-uri la telescop, eu as vrea sa il aduc la potentialul maxim pe care il poate avea. Ai facut poze cu el, planetary sau DSO, daca da chiar as vrea sa vad ce ai reusit sa faci. Luna aceasta am facut si eu cateva poze planetary cu telefonul, saptamana aceasta im ajunge comanda de pe astromagazin cu o camera ceres-c player one si un barlow gso 2.5x si ma astept sa fac poze mai bune de acum cu aceste accesorii de planetaty. Aici sunt niste poze facute de mine: ----------------------------------- iulian90 19 Iun 2023 23:50 ----------------------------------- Da, am facut si poze si capturi prin telescopul de 150/1400mm , pun o poza cu craterul Copernicus de pe suprafata Lunii, o imagine cu Jupiter de acum doi ani si un link catre pagina din topicul "Lady Luna" unde am mai postat si alte imagini cu cratere selenare pozate prin acest telescop. https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=3420&postdays=0&postorder=asc&start=1050 Imaginile sunt satisfacatoare, unele chiar bune, in ciuda comei destul de vizibile care o prezinta telescopul de 150mm. Dar nu cred ca mai am imagini faucte prin acelasi telescop inainte de inlocuirea secundarei, atunci oferea niste imagini proaste, cam neclare din cauza astigmatismului generat de secundara originala cu probleme in ciuda faptului ca ma straduisem sa il colimez cat mai bine (apropo de colimare, acest tip de telescop e pretentios cand vine vorba de colimare si chiar la focalizare, avand o profunzime foarte mica in care se obtine o imagine clara, necesita un focuser precis, eventual cu reductie). In afara de inlocuirea secundarei ,l-am mai dotat cu cautator Telrad 1x construit in regim DIY si cu un altul optic 6x30 cu diagonala, in rest nu i-am mai facut alte upgrade-uri. PS. Vad ca al tau telescop Seben 150/1400 ofera imagini mai bune decat oferea telescopul meu inainte sa-i inlocuiesc secundara, se pare ca al meu asa se nimerise, cu probleme la secundara din fabrica. Acum ambele sunt aproape la "egalitate" la calitate (depinde si de camera ,de conditii etc). :wink: ----------------------------------- Sabin Munteanu1 20 Iun 2023 10:08 ----------------------------------- Sa știi ca linkul pe care l-ai trimis nu merge. Acum cateva zile mi-a venit ideea sa duc oglinda telescopului la un baiat priceput de pe olx ca sa o imbunatateasca. Oglinda principala are cateva sgarieturi mai mai care cred ca ma dezavantajează la astrofotografie si as vrea sa vad ce poate sa faca in privinta asta. Este o idee buna sau nu? ----------------------------------- MariusP 20 Iun 2023 10:30 ----------------------------------- Sa știi ca linkul pe care l-ai trimis nu merge. Acum merge. Lipsea un "?"... ----------------------------------- Erwin 20 Iun 2023 13:55 ----------------------------------- Putem ști și noi cine este "un băiat de pe OLX" care se pricepe la oglinzi de telescop? Este coleg pe forum? Dacă nu, să-l invităm, că poate mai sunt și alți amatori care au nevoie de astfel de servicii. Părerea mea este că la acest Seben nu ai ce să mai îmbunătățești, e mai simplu să iei un alt tub optic nou sau second. Pentru astrofoto planetară poți lua o lunetă, vei avea rezultate mult mai bune, fiind mai ușoară. Mulți astrofotografi au renunțat la newtoniene și au trecut la lunete ED sau APO, cu costurile de rigoare, evident. ----------------------------------- Mircea Pteancu 21 Iun 2023 12:37 ----------------------------------- Eu banuiesc cine este ''baiatul de pe OLX'', probabil e un fost coleg de forum. Erwin Discutam ca intre prieteni deci sa nu cumva sa te supere comentariul de mai jos. Ce spui tu este adevarat, totusi ma simt obligat sa adaug ceva in calitatea mea de o viata de ... adept al lui Newton. De ce sa glorificam chiar si esecurile astrofotgrafilor nu numai succesele foarte numeroase si mari de care au parte ? Alegerea unei lunete mici, oricat de perfectionate, este un pas inapoi la care amatorul de astrofotografie este constrans din cauza cerintei de portabilitate. Amatorul care dispune de un observator permanent si poate sa instaleze acolo o montura oricat de mare, grea si complicata, va alege reflectorul. Cu cat mai mare, cu atat mai bine. Amatorul care renunta la reflector o face pentru ca armasarul este prea puternic si focos pentru el si nu-i in stare sa-l struneasca. E un insucces, un compromis, o pierdere, o retragere. Oricat de reala si raspandita este tendinta, nu-i un semn de succes ci invers. Si eu folosesc instrumente mici pentru ca ma distreaza. Dar la telescoape, regula de fier este ''mai mare = mai bun''. Sau, intr-o forma glumeata : ''Nu exista telescop care sa intreaca unul mic si bun ... decat unul mare si bun''. https://rogerivester.com/2023/06/17/ngc-5560-ngc-5566-ngc-5569-interacting-galaxies-in-virgo-by-guest-host-mario-motta/ https://www.astroclubgalaxis.ro/2023/05/inaugurarea-observatorului-tcs.html Mircea ----------------------------------- Erwin 22 Iun 2023 06:47 ----------------------------------- Evident, Mircea, ai dreptate. Era doar o constatare, oamenii pe care-i cunosc au făcut asta după ce și-au rupt spatele cărând telescoape mari și grele, cu monturi și mai grele, pe câmp sau la munte. Unii își permit observator privat dar sunt extrem de puțini. Probabil pentru că au dat banii pe un SUV bunicel cu care să care pe lângă telescopul mare, mulțimea de cutii cu accesorii. Ca să faci astrofoto ai nevoie de multe alte lucruri. Și ce frustrant poate fi când uiți acasă o componentă importantă ca roata de filtre sau camera de ghidaj... :twisted: Însă realizări astrofotografice bune am văzut și la cei cu instrumente mici dar forțoase, ca să zic așa. Chiar și imaginea vizuală printr-un ED80 m-a lăsat mască. M-am uitat și prin telescoape mari, dar foarte puțin, ca să nu ajung să tânjesc la ceva ce nu pot căra... ----------------------------------- valy 22 Iun 2023 09:59 ----------------------------------- .. Pentru astrofoto planetară poți lua o lunetă, vei avea rezultate mult mai bune, fiind mai ușoară. Mulți astrofotografi au renunțat la newtoniene și au trecut la lunete ED sau APO, cu costurile de rigoare, evident.Cel putin aici pe forum rezultate planetare bune am vazut cu newtonuri mari sau cass-uri, din curte/balcon. Pentru planete nu e neapara necesar sa te deplasezi pe camp. Desigur la DSO e alta discutie, acolo sunt cerinte destul de specifice de cer curat sau de focala. ----------------------------------- Mircea Pteancu 22 Iun 2023 12:59 ----------------------------------- Erwin Ma bucur ca m-ai inteles. Nu pot si nici nu vreau sa aduc atingere astrofotografilor care muncesc pe branci pentru rezultatele pe care le obtin. Cei care, constransi de imprejurari, fac compromisuri si renunta la reflectoarele mari si grele in favoarea unui ED sau apo mic sunt oameni intelepti. Si eu, asa am ajuns sa construiesc primul meu dobsonian, ca un compromis. Nu am crezut nici atunci si nu cred nici acum ca acesta este telescopul ideal. Dar daca nu alegeam varianta de montura Dobson, era vai si amar de bilutele mele. Telescopul ideal, pentru mine, ramane reflectorul dublu, asa cum a fost propus de Danjon si Couder : montura engleza, cu pilastri la ambele capete ale axei polare + reflector Newton (cat mai mare si mai luminos) pe o parte + reflector Cassegrain cam de acelasi calibru dar cu F/D pe la 20 sau 30, pe partea cealalta. In ziua de azi, Cas-ul ar putea fi inlocuit cu un Ritchie-Chretien de aceeasi apertura cu newtonianul. Ceva ''de genul'' ca in poza, dar diferit. Dar, vorba poetului: ''ideal de neatins'' ! Asa ca, la urmatoarea seara senina, voi face iar observatii cu doburile sau cu binoclul ... Mircea ----------------------------------- Erwin 23 Iun 2023 08:08 ----------------------------------- O mică continuare la off-topic, sper să nu fie cu supărare: Mircea, de ce acum 100 de ani nu existau oglinzi sau prisme diagonale la refractoarele mari? Toate telescoapele din imaginile istorice ne arată oamenii rezemați sau cocoțați pe scări anume făcute ca să ajungă la ocular. Ecuatorialul dublu Prin-Merz de la Institutul Astronomic are o platformă care se ridică și coboară dar băncuța și scara sunt la îndemână. ----------------------------------- Mircea Pteancu 23 Iun 2023 15:29 ----------------------------------- Erwin Intrebarea ta este foarte interesanta. Asa este cum spui tu, in trecut astronomii, profesionisti sau amatori, evitau prismele sau oglinzile zenitale. Despre acest subiect pot sa am doar o parere dar banuiesc niste cauze multiple: - Deoarece nu existau acoperirile anti-reflex, prisma zenitala introducea pierderi de lumina pe fetele sale. Iar inainte de sticla argintata, pentru oglinzi se folosea bronzul de telescop. O asemenea oglinda zenitala lasa doar 60% din lumina colectata de obiectiv sa ajunga in ocular. - Dupa introducerea oglinzilor de sticla argintata, pierderile s-au diminuat la valori apropiate de cele actuale. Spun ''apropiate'' deoarece oglinda proaspat argintata reflecta mai multa lumina decat mult laudata si folosita oglinda aluminizata actuala. Dar ... - Dar din miopie intelectuala, producatorii de optica astronomica nu au recunoscut succesul de piata potential al oglinzilor sau prismelor zenitale. Pur si simplu le-au privit ca pe un simplu moft si nu le-au introdus in fabricatie si in vanzare. - Pana in primele decenii ale secolului XX, ocularele nu erau standardizate. Fiecare producator le producea dupa cum il taia capul cu valori ale culantei atata de variate incat daca iti mai trebuia un ocular, era musai sa ceri de la acelasi producator. Putinele prisme zenitale oferite erau deci utilizabile doar cu anumite oculare. Productia de accesorii pentru telescoape era cam constipata. - Astrofizica s-a nascut foarte greu, inafara marilor observatoare si a institutiilor academice si a universitatilor. A fost creatia unor ciudati. Pana in primele decenii ale secolului XX, daca erai astronom profesionist atunci era ''cool'' sa faci Astrometrie. Cei care se ocupau cu ceea ce s-a numit apoi Astrofizica, erau considerati a fi inruditi intelectual cu alchimistii, deci ca tanar astronom trebuia sa iti alegi cu grija prietenii si colaboratorii. Mai bine stateai cu gatul teapan si masurai cu micrometrul toata nopatea , tot felul de miscari aproape invizibile ale astrelor si apoi calculai si tot calculai pana pe la iesirea la penzie vreun nou catalog care sa-ti poarte numele. Una peste alta, nu poti face masuratori micrometrice decat cu telescoape foarte zdravene si, in nici un caz, nu foloseai oglinzi sau prisme zenitale. Unele micrometre erau atat de mari, sofisticate si grele ca daca iti cadea unul pe picior, era un grav accident de munca. - Iar daca profesionistii se canoneau sa observe asa, cu gat tzapan de lup, amatorii le urmau exemplul. Printre amatorii japonezi, chiar si in ziua de azi exista ''fundamentalisti'' care observa cu luneta numai fara diagonala. Aceasta este parerea mea pe acest subiect. Redau legatura in studio, scuze Iulian pentru off- topic. Mircea ----------------------------------- zoth 23 Iun 2023 18:59 ----------------------------------- Deoarece nu existau acoperirile anti-reflex, prisma zenitala introducea pierderi de lumina pe fetele sale. Nu cred ca asta a fost motivul real pentru care nu s-au folosit prismele zenitale. O suprafata de trecere fara acoperiri AR reflecta 4% din lumina incidenta, asadar o prisma de acest fel se poate lauda cu o transmisie de lumina de 92%. Doar oglinzile moderne aluminizate ajung la acest grad de reflectivitate. In plus de asta pe la inceputul anilor 1900 se construiau binocluri intr-o veselie, iar la un binoclu vorbim de cel putin 10 treceri fara AR, ceea ce inseamna o transmisie de lumina de maxim 60%. Si cu toate astea se fabricau. Motivul real pentru care cred ca nu s-au folosit este lipsa standardizarii ocularelor de care vorbeai mai sus. Era total neproductiv sa comanzi cate o prisma sau oglinda zenitala pentru fiecare tip de ocular folosit. Doar zic, nu dau cu paru'. ----------------------------------- iulian90 24 Iun 2023 17:41 ----------------------------------- Redau legatura in studio, scuze Iulian pentru off- topic. Mircea Nu-i nicio problema, dimpotriva, astfel de discutii off-topic sunt utile, mai aduc un plus de lumina in intelegerea functionarii opticii telescoapelor si lunetelor, a evolutiei acestora de-a lungul istoriei. :) ----------------------------------- Sabin Munteanu1 04 Noi 2023 23:23 poze noi cu telescopul seben 150/1400 ----------------------------------- Vara aceasta am achizitionat o camera cere-c (dedicata pentru astrofoto planetara) si un barlow gso 2.5x Acestea sunt cele mai reusite poze facute: ----------------------------------- Erwin 05 Noi 2023 20:17 ----------------------------------- Felicitări! Turbulența a fost mare cu mici excepții anul ăsta. Am văzut relativ puține imagini bune la cele 2 planete, exceptând desigur pe "guru" mr. Piersică sau alții de talie mondială... :)