----------------------------------- zoth 09 Ian 2022 21:48 Sobolanu 22x70 scurta prezentare ----------------------------------- Cercetari stiintifice recente ne spun ca sobolanul african cu marsupiu indeplineste toate cerintele si calitatile necesare unui animal de companie. La fel ca si ruda lui europeana, sobolanul de tomberon, marsupialul da dovada de aceeasi inteligenta si adaptabilitate. Trebuie sa recunoastem ca inteligenta acestor creaturi este una cu totul iesita din comun atata vreme cat omul incearca sa-l starpeasca de sute de ani fara succes. Daca oamenii de stiinta ne spun ca putem avea un sobolan de companie, de ce sa refuz tocmai eu aceasta varianta? Asadar, sobolanul meu este cel mai mic din noua gama de binocluri avand deschiderea obiectivelor de 70mm, magnificatia de 22x si ocularele inclinate la 45 grade. Sa nu uit, este un binoclu cu obiective acromate. Trebuie sa va spun ca aceasta noua gama de binocluri este foarte bogata in modele, cuprinzand binocluri cu deschideri de 70, 82, 100, 120 si 150mm atat cu oculare inclinate la 45 grade cat si cu oculare inclinate la 90 grade. Si asta nu-I tot, exista modelele de mai sus in variantele cu obiective acromate cat si in variantele cu obiective ED apo. Vorbim deci de 20 modele noi cu caracteristici diferite. Din cate stiu nu toate modelele sunt disponibile la ora actuala pe piata europeana dar cred ca vor fi in viitorul apropiat. De ce am ales modelul de mai sus? Evident din motive financiare sau mai bine ar fi zis, el m-a ales pe mine. Mi-as fi dorit modelul acromat cu obiective de 100mm insa acesta imi depasea posibilitatile de moment. Sincer hotararea a fost luata si pentru ca s-a suprapus peste o oferta de vinere neagra si chiar si asa mi s-a parut cam scump. Cateva cuvinte si despre binoclu: la o vedere superficiala de ansamblu ai impresia ca este vorba de doua lunete jumelate, fiecare dotata cu sistem prismatic de inclinare a ocularelor si redresare a imaginii. In fapt lucrurile stau nitel diferit, carcasa celor doua lunete este turnata monobloc fiind dotata in partea de jos cu o talpica prevazuta cu trei gauri in linie, toate cu filete imperiale iar in partea de sus cu un maner semideschis pe care se poate monta in caz de nevoie un finder. Tot monobloc este si casa sistemului prismatic ce se fixeaza de carcasa lunetelor prin 4 suruburi cu cap imbus. Sistemul de reglaj al distantei interpupilare este si el foarte solid, contine mai mult ca sigur un mecanism cu roti dintate, deci interdependent iar apropierea sau departarea axelor de ochi se face cu doua prisme paralelogram. In capetele acestor prisme sunt montate cele doua focusere elicoidale ce permit intrarea in focus. Tot sistemul mecanic da impresia ca este foarte robust lucrat si daca nu ai sti ca este o jucarie civila ai pune pariu ca este un instrument militar 100%. Toata aceasta robustete este insa platita de o masa a binoclului (fara oculare) de 3,5kg. Ceea ce nu-mi place la partea mecanica: Parasolarele se misca cam usor pe tuburi si nu poti avea garantia ca-si pastreaza pozitia functie de unghiul de vizare a binoclului. Mie unul mi se par si inutile … Imbinarea dintre carcasa celor doua lunete si casa sistemului prismatic mi se pare ciobaneasca, cele doua neimbinandu-se perfect pe o linie abia perceptibila ci efectiv ca doua piese fara legatura pe care le prinzi in suruburi. Manerul de transport pare elegant si util atata timp cat binoclul nu este dotat cu cele doua oculare. In momentul in care le montam in focusere binoclul trage substantial pe spate si binoclul tinde sa alunece din prinderea mainii chiar spre partea deschisa a manerului. Senzatia este cat se poate de neplacuta Capacele obiectivelor sunt facute din plastic ceea ce ii confera intregului binoclu un aer de “copil sarac”, fix asta e sentimentul. Niste capace metalice i-ar fi conferit aerul de jucarie serioasa Nivelul de finisaj este bun fara a fi insa excelent iar calitatea vopselei cu care este acoperit pare a fi destul de mediocra. Optica pe scurt: la modelul in discutie obiectivele conform producatorului sunt dublete acromate lipite de inalta calitate cu AR de nuanta verde-oliv. Focala obiectivelor este de 400mm. Constructia interioara este de data asta mult mai serios tratata, tuburile obiectivelor sunt inegrite corespunzator, sunt dotate cu diafragme si zone gofrate impotriva luminii parazite. Obiectivele sunt montate in celule cu excentric ce permit reglarea alinierii intre canale. Sistemul de redresare a imaginii este pe moment o necunoscuta chiar daca e declarat porro deoarece nu seamana la reflexii. Ciudat este si faptul ca pe traseul optic nu pare a fi vizibil vreun acoperis. Indiferent de care ar fi, poseda acoperiri albastre-violet iar sistemul prismelor paralelogram pentru reglajul DIP, acoperiri de nuanta verde-oliv la fel ca cele de pe obiective. Binoclul vine in dotare cu doua oculare Ultra Flat Field cu focalele de 18mm, oculare cu o constructie optica destul de complexa, 8 lentile in 5 grupuri si seamana la formula cu clasicele Hyperioane dar poate construite cu alte sticle si optimizate pentru un plan focal plat. Nu-mi plac ocularele complicate si cu multe lentile insa astea, fara sa ma dea pe spate, mi-au lasat impresia ca sunt mult peste vechile Hyperioane. Cateva impresii de la observatii: trebuie spus din capul locului ca este un binoclu care se poate folosi intr-un singur fel, pe montura! Nu ai cum sa faci reglajul DIP, reglajul individual al focusului pe fiecare canal si vizarea tintei dorite cu el tinut in mana. Din ce am putut observa terestru da imagini clare, contrastante fara a fi insa excesiv de luminoase. Este firesc, la 70mm apertura si la o magnificatie de 22x pupila de iesire este de doar 3,1mm. Sigur ca cei care doresc imagini foarte luminoase pot schimba ocularele cu altele cu focale mai mari. Cromatismul exista insa nu este invaziv parand destul de discret in conditii de iluminare corespunzatoare. Pe cer luna da o imagine splendida fiind privita cu ambii ochi, suprafata lunara cu detalii frumoase si curate, cromatismul fiind prezent doar pe limbul lunar acolo unde de obicei nu deranjeaza. Ceea ce m-a incantat deosebit la privirea lunii este ca am putut-o observa in modul binocular, foarte stabil si fara prezenta nici unei reflexii sau imagini fantoma asa cum am vazut in alte binocluri. La deepsky am scapat definitiv de cromatism, stelele se vad punctiforme, fundalul cerului destul de intunecat pentru bucuresti. Roiul dublu din Perseu, nebuloasa din Orion si Pleiadele dau imagini spectaculoase prin stabilitate, contrast si intinderea unghiulara aparenta. In momentele alea nu mai regreti nici un leu dat pe binoclu. Am folosit binoclul care impreuna cu ocularele si bucatica de sina Vixen urca la 4kg initial pe montura SkyTee dar cu ocazia vizionarii Pleiadelor am vazut ca merge excelent si pe pitica TS-AZ. Se pare ca sobolanu' in legea lui, vrea sa-si multumeasca stapanul si sa-i fie devotat. ----------------------------------- catalin dumitru 09 Ian 2022 23:32 ----------------------------------- Mulțumim Silviu pentru detalii ! Să îl folosești măcar 50 de ani :) Cred că am bunghit sistemul prismatic . După cum arată corpul , cred că ai de a face cu un redresor Porro-Abbe precedat de prismă cu dublă reflexie (precum cea din microscoape sau din unele spective) . De regulă , Porro-Abbe are cele două prisme mici lipite de cea mare , probabil de asta lipsesc anumite reflexii fantomă . Nu m-ar mira ca și prisma de intrare (care îndoaie axa optică) să fie lipită de prima prismă din redresor .Depinde de forma ei , că și astea deviatoare sunt de mai multe feluri . ----------------------------------- Erwin 10 Ian 2022 09:44 ----------------------------------- Silviu, "șobolanul" pare a fi mai fioros ca pisica sălbatică maidaneză! Să-l folosești sănătos, fără reparație capitală! ----------------------------------- gpaunescu 10 Ian 2022 10:30 Re: Sobolanu 22x70 scurta prezentare ----------------------------------- .... Ceea ce nu-mi place la partea mecanica: Parasolarele se misca cam usor pe tuburi si nu poti avea garantia ca-si pastreaza pozitia functie de unghiul de vizare a binoclului. Mie unul mi se par si inutile … Si eu am o luneta Omegon si parasolarul se misca destul de usor, nu cade inca; daca il deschid si il rotesc se fixeaza oarecum. Cred ca Omegon are ceva deficiente la partea asta. Am vazut o varianta pe youtube (tot la o luneta daca imi amintesc bine era foarte scumpa, deci se intampla si la case mai mari), de a rezolva problema: a scos parasolarul, a pus o banda adeziva pe tub (cred ca era pt izolatia firelor de curent) si apoi a pus la loc parasolarul si nu mai culisa aiurea. Poate poti sa faci asa ceva cu o banda adeziva de grosime potrivita. Sa-l stapanesti sanatos. Cand vad atat entuziasm la observatiile cu binocluri mari, parca ma apuca si pe mine nebunia. :D Dar incerc sa ma abtin. Nu stiu cat timp o sa reusesc. ----------------------------------- tudor 10 Ian 2022 10:33 ----------------------------------- Zoth multumiri pentru informatia foarte tehnica a acestui binoclu. Il vei folosii in general cu aceasta magnificatie sau ai de gand sa ii faci rost si de alta pereche de oculare ? Inca o data sa-l folosesti sanatos! PS Vrem mai multe poze cu binoclul ca sa-l "cunoastem" din diferite unghiuri :) ----------------------------------- GunDALF 10 Ian 2022 10:55 ----------------------------------- Daca n-aduce ciuma, e bun sobolanul. :mrgreen: Sa-l folosesti sanatos, zoth! ----------------------------------- zoth 10 Ian 2022 21:30 ----------------------------------- Catalin, am privit azi cu mai multa atentie prin canalele binoclului si ... ai dreptate!! prima prisma indoaie axa optica la 45 grade, fiind prisma cu depuneri albastre-violet. Ii vad reflexiile de intrare si iesire, deci nu e lipita de urmatoarea. Cu siguranta este o prisma cu dubla reflexie gen semipentaprisma. Dupa ea urmeaza a doua prisma (redresoare), cea cu depuneri verde-oliv care este monobloc si pe care ai dibuit-o la fix fiind un Porro-Abbe. Iesirea spre ocular se face direct din aceasta prisma deoarece se poate roti in jurul axei de intrare, rezolvand in felul asta si reglajul DIP. Fain, imi place ideea si multumesc de pont :) Tavi, nici nu vreau sa ma gandesc la un RK, ar putea fi un adevarat cosmar. brrr!!! Gabi, stai linistit, Omegon este doar un nume care nu are nici o legatura cu fabricatia. Toate brandurile despre care am discutat pe aici au un fabricant unic: China. Cu siguranta situatia parasolarelor se poate rezolva destul de usor insa parca te simti dezamagit cand dai o caciula de bani pe un lucru si tot tu trebuie sa rezolvi unele detalii. Tudor, deocamdata am sa-l folosesc la 22x dar ganduri am pentru inca doua perechi de oculare, una care sa-mi asigure o luminozitate mare la terestru si campuri mai mari la DS (16x cu oculare de 25mm) si inca una pentru magnificatii mai mari la luna (32x cu oculare de 12,5mm). Vor veni si poze mai multe dar deocamdata va cer un pic de ragaz, traversez o perioada mai agitata. Gun, ciuma nu mai aduce, vremurile alea au trecut, in schimb poate aduce ceva aproape la fel de periculos: dependenta!! ... asa cum atentiona Mircea pe un topic vecin. ----------------------------------- catalin dumitru 11 Ian 2022 00:59 ----------------------------------- ...Iesirea spre ocular se face direct din aceasta prisma deoarece se poate roti in jurul axei de intrare, rezolvand in felul asta si reglajul DIP... Acest sistem este folosit la unele stereo microscoape . Tocmai pentru că simplifică reglajul ecartului pupilar . Totodată , mișcarea simetrică a ocularelor nu are nevoie de roți dințate , e de ajuns un fel de balama plasată într-un loc anume și doar în acel loc . ----------------------------------- zoth 15 Ian 2022 12:22 ----------------------------------- Catalin, e foarte posibil sa ai dreptate, cand am povestit de roti dintate aveam in cap un sistem pe care il vazusem la un dispozitiv binocular militar, la care reglajul dip se facea cu ajutorul unei rozete solidare cu un melc care calca pe doua sectoare dintate stanga/dreapta. Nu mai retin la ce dispozitiv anume am vazut chestia asta. La binoclurile civile reglajul dip cu balama era si probabil este si in continuare larg folosit. Modele mai vechi aveau balamaua montata chiar la exteriorul binoclului. Pun mai jos o imagine in care se vede clar sistemul. La sobolan si confratii lui nu sunt vizibile la exterior decat parghiile de reglaj de la baza portoculrelor ( a doua imagine). Si pentru ca Tudor mai vroia ceva detalii, pun mai jos sistemul de prindere pe montura si o imagine cu manerul de transport in care este vizibila si imbinarea groteasca dintre corpul obiectivelor si casa prismelor. Observatii personale: - nu prea am inteles ideea sistemului de prindere pe montura, piciorul cu talpica probabil a fost gandit pentru sisteme de prindere foto, talpica avand 50/75mm suprafata de asezare si trei gauri cu filet imperial 1/4", 3/8" cu adaptor 1/4" si din nou 1/4". - al doilea lucru neinteles este de ce nu au montat manerul de transport invers, cu deschiderea spre oculare, in felul asta putand asigura o priza buna si binoclului simplu si echipat cu oculare. ----------------------------------- catalin dumitru 17 Ian 2022 03:10 ----------------------------------- Silviu ,"îmbinarea grotescă dintre corpul obiectivelor și carcasa prismelor " este o facilitate în caz de depanare . La alte modele se poate să te apuce plânsul doar pentru o banală curățare de praf . Din ce văd eu , mânerul poate fi întors . Dacă vreodată îți vine să o faci , te bombardez cu cele mai șmechere șuruburi de inox , încât să pară că a ieșit așa din fabrică . ----------------------------------- Dbird 24 Ian 2022 16:07 ----------------------------------- Superb echipament! Să îl stăpânești sănătos! In timp sa ii mai cumperi și oculare , merita. După mine gama ar fi intre 10x și 30 x. ----------------------------------- zoth 24 Ian 2022 18:28 ----------------------------------- Superb echipament! Multumesc Dorin :) Ma distreaza grozav ca ai aceleasi retineri ca si mine in a-l numi binoclu :lol: :lol: Intradevar nu e binoclu, nu poate fi tinut in mana! Nici in folosinta nu da sentimentul unui binoclu, inca nu mi-e clar cu ca sa-l aseman ... La perechi suplimentare de oculare m-am gandit, numai ca in cazul meu este o problema, am distanta interpupilara mica si barna cam mare si din motivele astea ma cam deranjeaza ocularele grasane. Si UFF-urile din dotare ma deranjeaza putin dar observatii pot sa fac. 10x as putea obtine cu oculare de 40mm dar pe standardul de 1,25" au un camp cam mic, nu stiu, ramane de vazut daca am castig semnificativ pe RFOV sau nu. La maxim as merge la 32 sau 33x cu oculare de 12,5 sau 12mm, aici alegerea e mai simpla. Mai sus nu vreau sa merg ca nu vreau sa depasesc Gr, nici un binoclu "normal la cap" nu depaseste aceasta valoare. Mai pun o imagine cu obiectivele si lucratura interioara a tuburilor care de data asta imi place grozav: ----------------------------------- zoth 22 Apr 2022 14:58 ----------------------------------- A trecut ceva timp de la ultima postare si subiectul alegerii unor perechi suplimentare de oculare se dovedeste a fi mai dificil decat mi-am imaginat initial. Pentru a nu face alegeri la intamplare mi-am alcatuit o lista de conditionari functional-subiective pe care trebuie sa le indeplineasca acestea: 1. Campul aparent incadrat intre 42 si 60 grade comentariu: un camp vizual mai mare de 60-65 grade nu este util deoarece la binoclu nu putem misca decat globii oculari, nu si capul pentru a acoperi intreaga zona vizuala. Pe de alta parte un camp vizual mai mic de 50 grade duce spre efectul de tunelare, un efect oarecum neplacut pentru modul binocular. La setul original de oculare cu care vine binoclul, campul este de 65 grade cu un ER declarat de aprox 16mm. Cu arcadele sprijinite de cupele ocularelor vad o limitare de camp dar nu este cea data de diafragmele de camp. Pe cea din urma o vad doar daca pliez cupele ocularelor. 2. Strans legata de campul aparent este magnificatia minima a binoclului. Dupa cum spuneam si in postul anterior o magnificatie de 10x ar cere un ocular cu focala de 40mm, dar la aceasta focala pe standardul de 1,25" campul aparent poate fi decat de maxim 40-42 grade. In plus ocularul ar lucra cu vignetare aflandu-se la limita de diafragmare. La un camp minim de 50 grade ar putea lucra un ocular de 32mm care ar oferi o magnificatie de 12,5x insa si in acest caz vignetarea ar fi prezenta si ocularul ar lucra identic ca cel de 40mm la 42 grade. Daca acceptam un camp minim de 50 grade ocularul care ar putea lucra corect (fara vignetare evidenta) ar fi cel cu focala de 25mm care stabileste si magnificatia minima utila la valoarea de 16x. 3. Magnificatia maxima nu ar mai depide in mod esential de parametrii ocularelor ci mai degraba ar interfera cu parametrii obiectivelor (deschidere, raport focal). Peste magnificatia rezolvanta pe de o parte imaginea furnizata de binoclu ar incepe sa piarda din lumina iar pe de alta parte ar incepe sa evidentieze sfericitatea culorilor obiectivului, ambele aspecte neplacute cand te afli la ocular. Din aceste motive as zice ca un 32-33x ar fi suficient. Ocularele care ar putea sa dea aceasta magnificatie ar fi cele de 12-12,5mm. 4. Formula optica a ocularelor ar fi de preferat sa fie cat mai simpla dar sa tina rezonabil de bine in frau aberatiile care pot sa apara la unele designuri mai modeste. Am facut ceva teste comparative si am detectat diferente de luminozitate si contrast intre UFF 18mm (8 lentile in 5 grupe) si orto fujiyama 18mm (4 lentile in 2 grupe). De aici am tras concluzia ca oricat de bune ar fi acoperirile AR, numarul de treceri aer-sticla isi spun cuvantul. Atentie insa caci unele formule optice mai simple nu pot furniza nici un camp aparent rezonabil, nici corectie buna la marginea campului si nici distorsiuni geometrice iarasi rezonabile pentru observatii terestre. 5. Si pretul ocularelor este important, mai ales in ziua de azi cand viata nu este tocmai ieftina dar si pentru ca un binoclu cu oculare interschimbabile nu este o jucarie tocmai ieftina. Exista pericolul ca o pereche scumpa de oculare sa arunce in aer sperantele pentru urmatoarele perechi pe care le-am considera necesare. 6. Un alt parametru important este diametrul fizic maxim al ocularelor in raport cu distanta interpupilara a celui ce foloseste binoclul. In cazul meu dip=61mm si diametrele uff-urilor=49mm, merg dar la limita, cu alte oculare mai grasane nu m-as mai descurca. Ei bine, pentru aceasta lista de conditionari nu am gasit solutii rezonabile ... ----------------------------------- tudor 22 Apr 2022 17:13 ----------------------------------- Chiar daca nu ai gasit inca perechea de oculare care sa "bifeze" cat mai multe puncte concomitent, totusi exista solutia celui mai mic compromis care sa se poate face la alegere la care punct iti convine cel mai mult sa il faci. La punctul 6 nu se pot face compromisuri pentru ca nu poti folosii ocularele la DIP mai mare. Dar raman celelate puncte unde poti alege un mic compromis. Depinde de tine ! ----------------------------------- zoth 22 Apr 2022 19:06 ----------------------------------- Da tudor, asa e, speranta moare ultima! ... si eu am speranta ca voi gasi in cele din urma doua perechi de oculare, evident cu compromisurile de rigoare, care sa-mi satisfaca poftele magnificatiei minime si a celei maxime. As mai avea doua comentarii scurte, primul legat de magnificatia maxima, am incercat un ocular de 9mm (g=44x) si imaginea a ramas neasteptat de buna insa cu luminozitate vizibil mai mica. Al doilea comentariu legat de ocularele originale, am avut impresia intr-una din serile de observatii ca au tendinte nesportive in ce priveste aspectul stelar, mi s-a parut ca tind sa ingroase usor stelele. Poate a fost doar o impresie sau poate au fost de vina conditiile atmosferice, va trebui sa repet de mai multe ori experimentul pentru a trage o concluzie mai apropiata de realitate. ----------------------------------- catalin dumitru 22 Apr 2022 21:27 ----------------------------------- ... si eu am speranta ca voi gasi in cele din urma doua perechi de oculare, evident cu compromisurile de rigoare, care sa-mi satisfaca poftele magnificatiei minime si a celei maxime În ultimii 15-20 de ani am remarcat o trecere spre simplitate , în ceea ce privește schema ocularelor de binoclu . De la destul de complicatele erfle , s-a trecut întâi la kellner , apoi cam repede la RKE , mai ales la binoclurile semi junk . Din ce am testat eu , unele RKE-uri se comportă admirabil , chiar și pe binocluri cu obiective foarte luminoase , de 3,5 spre exemplu . Iar pentru focale mici , s-a adoptat RKE cu lentilă divergentă la intrare . Mai bun decât RKE , pare a fi acel Ramsden cu dublet intermediar puternic supra corectat . Mai bun atât la liniaritate cât și la claritatea marginală . Dar sunt și diferențe de ER și de afov , RKE-ul are relief mare și câmp de maxim 50-52 grade iar Ramsden-ul modificat are ER mic , sub 10 mm și câmpuri chiar peste 70 grade . Nici una din schemele astea optice nu par a fi aplicate de producătorii de oculare pentru standardele astro . Poate vreun fel de RKE în formulă relaxată , bună doar pentru lunete cu focală mare , despre celălalt , nici vorbă . Am sentimentul că o să ajungi să jefuiești ocularele de la alte binocluri , pentru a-ți satisface nevoile .Eu am făcut asta și nu am regretat , cu toată munca de adaptare necesară . ----------------------------------- Erwin 23 Apr 2022 07:16 ----------------------------------- Nu-i chiar așa mare munca, cu condiția să ai acces la un strung sau măcar la o imprimantă 3D. Pe zi ce trece tot mai mult se conturează ideea că un strung cât de mic, dar să știe face filete, e absolut necesar dacă vrei să faci ATM. Luna trecută am dat de un strungar în București care lucrează la ceva firmă prin Pipera care mi-a făcut un adaptor cu filet T2 pentru un mak la care nu am reușit să găsesc originalul și filetul l-am măsurat cât de bine am putut, tot cu virgulă a dat. E drept că adaptorul s-a potrivit și este bun, omul e meseriaș, dar prețul... cam pipărat. :) Cătălin, dacă tot ai jefuit binoclurile de oculare, ai încercat să faci double-plossl din obiective? ----------------------------------- zoth 23 Apr 2022 09:30 ----------------------------------- Bune idei Catalin, multumesc :) Sincer nu ma gandisem la ele deoarece obiectivele sobolanului nu au luminozitate extrema precum obiectivele unui binoclu obisnuit, doar 5,7. Cunosc ambele formule de care vorbesti si sunt de acord ca fiecare isi au avantajele lor. Ramane de vazut daca ma mai intersectez cu astfel de specimene ... Cu strungar din zona Pipera am avut o experienta cu mai bine de 10 ani in urma insa a fost cam traumatizanta. Imi trebuia o piesa pentru un binoclu, nimic foarte special, nici filete, doar o conicitate usoara pe una din generatoarele unui cilindru. Am platit pe acea piesa cat pe jumate din binoclu dar in final am reusit sa-l salvez. ----------------------------------- catalin dumitru 23 Apr 2022 11:20 ----------------------------------- ...Ramane de vazut daca ma mai intersectez cu astfel de specimene ... Există pe piață un binoclu "Revue" cu prisme porro inversate . Are oculare rke cu smyth la intrare , vreo 50 grade afov și focala de 12,5 mm , din ce am măsurat eu . Puse pe alte binocluri , funcționează cel puțin la fel de bine ca pe original . Eu am adaptat unul din astea (sunt montate în plastic) în corpul de la un ocular foto ior (cel inscripționat F-1 /f=21,5 ) pentru că lentilele sunt tot de 18 mm diametru . Lentila smyth am lăsat-o așa cum era , în plasticul original la care am pilit filetul ca să intre in corpul de ocular . Jucăria oferă imagine foarte plăcută pe refractoare cu luminozitate ridicată . Din cauza lentilei smyth , imaginea câmpului dispare mai repede la rotirea globilor oculari . Dar afov-ul nu e uriaș , așa că deranjul nu e mare . Tavi , nu am apucat să torn vreun ocular 2xploss .Am prin casă obiective de 30 de la bpc 8x30 și de 50 de la altele dar sunt pe așteptare . Am privit la Lisa prin unul făcut de tine și am ramas profund impresionat . Or să le vină rândul cât mai curând , sper . ----------------------------------- Mircea Pteancu 25 Apr 2022 16:14 ----------------------------------- Silviu Eu iti sugerez ocularul zoom Baader Mark IV care a fost optimizat mecanic pentru uz binocular, in sensul ca i s-a micsorat diametrul exterior si i s-a redus greutatea prin alte modificari similare. Din punct de vedere optic este identic cu Mark III care-i varianta veche, mai ''sovietica''. Ai avea la dispozitie focale si campuri de la 20mm/ 50* la 8mm/68*. (Mai bine uitam de focala de 24mm ...). Eu nu am sesizat diferente majore in calitatea optica a imaginii intre ocularul Mark III folosit la F/6.16 si F/4.8. Excelenta in ambele cazuri, mai ales la focalele mai scurte. Deoarece ocularul Mark are asa-numitul ''click-stop'', stii exact la ce focala te-ai oprit cu unul si deci imi imaginez ca-i usor sa aduci doua la aceeasi focala. La mine, Mark III este de cel mai folosit ocular. Exact asa cum au prezis cei care au publicat review-uri pe Cloudy Nights. Pentru a-l incerca, sunt sigur ca vei gasi usor un Mark IV la amatorii din Capitala. Poate chiar doua, ca sa fie testul edificator. Succes, Mircea ----------------------------------- Dbird 26 Apr 2022 12:22 ----------------------------------- Cauta pe Aliexpress, la Svbony. Au niste serii de oculare cu un camp in jur de 60 grade la preturi mici dar bine facute. Sunt perfecte pentru probe si nu numai ! Iar mai tarziu dupa teste, daca mai este cazul (probabil ,da) vei lua exact ce se potriveste cel mai bine cu gustul tau dar mai sofisticate si mai scumpe. ----------------------------------- zoth 26 Apr 2022 13:40 ----------------------------------- Multumesc pentru idei, foarte utile ambele :) Sunt convins ca in cele din urma am sa gasesc o solutie rezonabila din toate punctele de vedere la aceasta problema. Va tin la curent :D ----------------------------------- zoth 01 Mai 2022 11:30 ----------------------------------- Zilele astea am analizat mai amanuntit ultimele doua propuneri primite: - de pe situl ocularului zoom am aflat ca a fost intradevar optimizat pentru uz binocular, dar nu si pentru cazul meu :lol: :lol: ... pentru noul diametru slim de 55mm ar trebui sa-mi trec nasul cu compresorul de asfalt ca sa incapa intre cele doua oculare la distanta mea interpupilara, deci o limitare obiectiva peste care nu pot sa trec. In rest, greutatea, formula optica si celelalte atribute sunt ok. - daca ar fi sa fac mai multe mofturi as spune ca din plaja focalelor, doua imi sunt inutile: 24mm la care campul real pare a fi cam accelasi cu cel de la 20mm, doar cu fundalul cerului mai spalacit si focala de 8mm care din testele cu alte oculare imi da senzatia unei scaderi prea pronuntate de luminozitate. Ar fi deci util doar la observatii lunare dar nu si la cele terestre. - ar mai fi un aspect negativ, pretul foarte mare (2600+ lei) care nu justifica in logica mea utilizarea acestor oculare. In ce priveste a doua propunere: cu oculare ieftine am avut o experienta neplacuta zilele astea: am inlocuit ocularele originale cu niste oculare ieftine si cand sa ma apropii cu ochii de ele constat surprins un decalaj vertical intre cele doua imagini. M-am speriat initial, am crezut ca s-a decolimat binoclul dar din fericire nu era asa. Mi-a venit ideea sa rotesc ocularele in focuser si am constatat ca imaginea se balanseaza in jurul unui punct imaginar din campul vizual. Treaba asta ma duce la concluzia ca optica ocularului nu e centrata corespunzator. Am facut mai multe verificari si concluzia s-a confirmat. Daca la folosinta monoculara acest aspect nu are consecinte grave, la cea binoculara poate genera probleme neplacute. Nu pot generaliza ca toate ocularele ieftine au aceasta problema si ca cele scumpe sunt perfecte, orice ocular trebuie verificat in modul aratat mai sus inainte sa ia loc in trusa binocularului. Cautarile continua ... :roll: ----------------------------------- Mircea Pteancu 01 Mai 2022 15:01 ----------------------------------- Silviu Focala de 24mm este o ''enigma'' a ocularelor zoom Mark. Nu numai ca ofera acelasi camp real ca setarea de 20mm dar mie mi se pare ca o face si cu ceva aberatii extra-axiale care la focalele mai scurte se diminueaza sau dispar. Iti doresc sa gasesti perechea potrivita de oculare, conforma cerintelor tale ! Mircea ----------------------------------- zoth 01 Mai 2022 16:12 ----------------------------------- Mircea, enigma de care vorbesti ar putea fi dezlegata in alta cheie. Am inteles ca aceste oculare se pot folosi si pe unele spotting-uri, adica si la observatii terestre diurne. In acest caz, chiar daca focala de 24 furnizeaza acelasi camp real, obiectele se percep mai mici dar pe un fundal semnificativ mai luminos, deci ochiul va putea fi pacalit ca vede imagini diferite la focale diferite. Sigur ca la astro nu mai e valabila smecheria ... As fi trecut si peste asta si peste pret, dar diametrul fizic al ocularelor este o conditionare obiectiva peste care nu pot sa trec. ----------------------------------- valy 01 Mai 2022 16:33 ----------------------------------- Plossl nu corespund? Parca aveai unele TeleVue, le mai iei o pereche. ----------------------------------- zoth 01 Mai 2022 17:30 ----------------------------------- Ba da, corespund. Din pacate le-am dat dar ma gandesc din nou la ele. Au fost oculare care mi-au placut mult. Singurul lucru care ma retine este noul lor pret :roll: ----------------------------------- Dbird 05 Mai 2022 09:30 ----------------------------------- Eu am luat asa ceva pentru binoviewer: https://www.svbony.com/Svbony-Plossl-40mm-Eyepiece-/ si am fost extrem e multumit. Acum sper intr-un viitor apropiat sa iau niste perechi cu un camp ceva mai mare din acesta serie: https://www.aliexpress.com/item/32847594464.html?spm=a2g0o.productlist.0.0.23711eecnb6L1q&algo_pvid=e6741d7c-9d07-4529-beb3-3443f970daf9&algo_exp_id=e6741d7c-9d07-4529-beb3-3443f970daf9-34&pdp_ext_f=%7B%22sku_id%22%3A%2212000027774764421%22%7D&pdp_npi=1%40dis%7CRON%7C%7C178.61%7C%7C%7C%7C%7C%402103143616517315436721444e098c%7C12000027774764421%7Csea Sunt oculare foarte ingrijit lucrate nu cred ca trebuie sa iti pui probleme de excentricitate. La mine din seria de 68 de grade as lua 20mm, dar mai astep ceva banuti in cont :) ----------------------------------- zoth 08 Mai 2022 09:10 ----------------------------------- Arata bine Plossl Svbony, daca sunt si corect fabricate atunci ar fi o solutie. Problema acestor oculare la focala de 40mm ar fi ca au un camp aparent mic, undeva la 40 grade si ma intreb daca nu te deranjeaza efectul de tunelare pe care il produc. Ca sa nu trec prea repede prin capitolul ocularelor ieftine, trebuie sa spun ca din curiozitate am desfacut cateva sa ma lamuresc unde se ascund problemele lor. Teoretic nu exista decat doua posibilitati, ori o prelucrare necorespunzatoare a elementelor mecanice, ori una necorespunzatoare a elementelor optice. La partea mecanica nu am descoperit nici o neregula, probabil mai toate sunt prelucrate azi pe masini CNC pentru ca altfel productia de serie ar urca la costuri mult mai mari. La componentele optice am detectat insa probleme care decurg in principiu de la un bordaj incorect al lentilelor. Operatiunea asta e dependenta in mare masura de precizia de asezare a lentilei pe masa de bordaj. Imprecizia generata de un bordaj gresit se reflecta si la elementele optice singulare si la grupurile lipite generand probleme de asezare si implicit de centrare. Ocularele din al doilea link seamana suspect de mult si cred ca sunt identice cu cele din seria goldline de la Skywatcher. Pe cele din urma le-am avut acum multi ani dar nu m-au convins in ciuda campului aparent generos. ----------------------------------- Dbird 08 Mai 2022 19:24 ----------------------------------- Când am luat cele 2 obiective de 40mm am avut două doleanțe pentru ele. Focala mare căci doream o putere de mărire mai mică decât ce foloseam (2 obiective de 26 mm) . Și un preț cât de cât acceptabil căci până la urmă era totuși un test. Rezultatele au fost foarte bune, nu mă deranjat vreun efect de tunel, astfel încât am considerat că cele 2 svbony le voi pastra . Și le folosesc și în continuare. Din teste a reieșit că bino view-erul meu combinat cu telescopul accepta oculare de la 40mm la 8mm. Acum am doar două perechi care le folosesc cele de 40 și cele de 26. La 26 urmează să iau ceva mai bun nu prea îmi plac (sunt Bresser).Și parcă aș încerca și unele de 15 din setul svbony. ----------------------------------- tudor 21 Mai 2022 10:25 ----------------------------------- "SOBOLANUL" Impreuna cu Juliano am facut teste comparative intre APM APO ED 16x70 si OMEGON 70mm la Comana dar si terestru de pe balcon. La Comana cerul nu a fost foarte bun, dar am avut o spartura in nori in zona Scorpionului suficienta sa ne pronuntam unanim asupra binoclurilor. Multumim lui Zoth pentru ca ne-a imprumutat "Sobolanul" pentru teste! Intru direct in subiect. "Sobolanul" este fantastic! Trebuie sa specific din capul locului ca pe "Sobolan" au fost folosite fantasticile ocularele 25mm de la SkyWatcher Planetary, ca sa obtinem aceeasi putere de 16x ca pe APM. Claritatea pe centru cat si pe margini este asemanatoare in amandoua binoclurile (aproximativ 85% 90% din FOV fara astigmatism sau coma). Insa Sobolanul cu ocularele de 25mm SkyWatcher are un contrast al imaginii mai ridicat. APM in schimb avand lentile ED, pe un felinar puternic stradal a aratat o gestionare a aberatiilor cromatice mai buna. Dar Sobolanul s-a descurcat surprinzator de bine, aberatiile cromatice fiind discrete si prezente doar foarte pe margini. La observatiile astronomice asupra mai multor globulare stelare (m107, m9, m10, m12 si m5) luminozitatea a fost foarte asemanatoare in amandoua instrumentele. Insa, datorita ocularelor pozitionate la 45 de grade, stelele ce se aflau la limita vizibilitatii se observau mai comod si mai repede prin Omegon pentru ca puteam sa privesc nemiscat si fara sa ma incordez. Dar cea mai mare diferenta dintre aceste doua binocluri este legata de perceptia generala a imaginii care, la aceeasi putere, este mult mai spectaculoasa prin Omegon. Acest lucru este datorat ocularelor Sky Watcher Planetary 25mm dar si prismelor mari ale acestui binoclu. Astfel nu exista vignietare nici un pic, avand un FOV delimitat de o margine ca de "cutit". In APM marginea nu este asa de definita, parand neterminata, sacrificandu-i din maretia imaginii . Aceasta diferenta de field stop creeeaza impresia de un camp vizual mai mare si mai aerisit in Omegon, chiar daca in realitate cu aceste oculare are un camp vizual real mai mic. Este o iluzie spectaculoasa! Ne intorceam atrasi ca de un magnet sa privim prin el. Tot acest Field stop perfect delimitat creeaza iluzia de luminozitate in plus, datorita contrastului abrupt facut de negrul din afara FOVului cu imginea din interior. Dar cu ocularele Omegon 18mm din dotare acest efect nu mai este prezent si deasemenea se observa si o scadere in perceptia claritatii si contrastului fata de APM. Insa si puterile sunt diferite (22x vs 16x) si de aceea am testat binoclul cu aceste oculare 18mm doar terestru si foarte putin, axandu-ne mai mult pe cele de 25mm. Sobolanul este un binoclu cu imagini ce iti provoaca dependenta datorita spectaculozitatii imaginii. Este foarte versatil fiind mic, usor si cu posibilitatea atasarii de oculare de calitate. Zoth sa il folosesti cu bucurie. Ma bate gandul sa il cumpar si eu :) ----------------------------------- zoth 21 Mai 2022 17:44 ----------------------------------- Tudor, multumesc pentru bunavointa de a impartasi aceste impresii cu noi :) Mie imi sunt de folos si sper sa fie bine venite si pentru cei ce au ganduri razboinice legate de achizitionarea unui astfel de echipament. Ma bucur ca v-a placut "sobolanul",... intre timp am vorbit si cu Iulian de la care am primit tot reactii pozitive si in plus niste imagini cu "jucariile" din timpul testelor pe care am sa le pun aici. Cer senin si am sa revin cu noutati cand ele or sa apara :) ----------------------------------- Erwin 23 Mai 2022 07:12 ----------------------------------- De jumătate de an tot ziceam că merg la Jimao să facem la strungul lui al doilea adaptor pe 1.25" pentru TZK-ul 10x80. Am luat de un an o pereche de oculare ES de 16mm SWA pentru el. Grosismentul ar trebui să fie similar cu al "Șobolanului" echipat cu ocularele lui originale. Sigur, se vor putea pune orice alte perechi de oculare pentru alte grosismente. Citind raportul lui Tudor de mai sus sunt curios de o testare în paralel, așa că voi relua acest proiect cât de curând. ----------------------------------- zoth 23 Mai 2022 19:55 ----------------------------------- Da, ar fi foarte interesant un test comparativ, dar numai la magnificatii cat de cat apropiate, altfel sunt doua instrumente total diferite si mai degraba complementare. Eu asa le si folosesc acum, ca instrumente complementare, iar TZK-ul imi place asa cum e, cu imagine super luminoasa, calda, de contrast mare, cu adancime mare de clar, camp aparent mare dar prietenos si nu mai putin de 7 grade de camp real. Pentru observatii terestre diurne e nemaipomenit. Mi s-a parut superb si pe cerul de la Lisa dar pe cerul de aici nu-l pot folosi, imaginea e o mizerie ... Daca vrei sa-l modifici trebuie sa tii seama ca obiectivele lui au un raport focal foarte mic, 3.5 din masuratorile mele si vei avea nevoie de oculare ceva mai elaborate capabile sa lucreze bine cu astfel de obiective. Spor la bricolat! ----------------------------------- Erwin 23 Mai 2022 23:56 ----------------------------------- Merci. Ocularele sunt bine corectate și lucrează OK dar până acum am putut proba doar pe un singur canal pentru că nu am avut al doilea adaptor. Va mai dura ceva până reușesc să-l fac. Într-adevăr, pe cerul de București, chiar și de aici de la mine unde se mai vede câte ceva cu binoclul nu am reușit, parasolarele devin obligatorii dar și o gardă la ochi ar fi foarte bună. Originalul avea un cauciuc mare pe care rezemai fruntea și umbrea tot câmpul vizual. ----------------------------------- zoth 28 Mai 2022 14:40 ----------------------------------- Am gasit in sfarsit o pereche de oculare pe care le consider potrivite pentru Shobo. Este vorba de Vixen SLV 12 mm, care imi permit cresterea magnificatiei de la 22x (obtinuta cu ocularele originale), la 33x. Imaginea este absolut superba, luminozitatea pare sa nu fi suferit deloc, contrastul si claritatea imaginii sunt mai bune decat in cazul ocularelor originale. Corectia marginala si distorsiunile geometrice sunt mai bune si ele decat in cazul UFF-urilor. Prin rotirea ocularelor in focusere, imaginea ramane fixa. Singurul tribut platit este campul aparent limitat la 50 grade. Fiind vorba de o magnificatie mai mare la care incepe sa se infiripe analiza detaliilor oferite de imagine, campul mai mic devine un factor secundar. Apropo de magnificatiile mai mari am constatat un efect interesant atat la lunete cat si la binocluri. In momentul in care privesti la mariri mici beneficiezi de campuri reale mari, uneori chiar panoramice dar cand vrei sa analizezi un element din acea imagine ai sentimentul ca il vezi de departe si perceptia detaliilor se face cu efort mare. In cazul magnificatiilor mari analiza detaliilor se face mult mai usor si parca ai sentimentul ca esti transportat in apropierea obiectului vizualizat. Sentimentul asta apare si in cazul lui Shobo cand lucreaza la 33x (si probabil si la mai mult). Recapitulare: - oculare UFF 18mm: magnificatie 22x, pupila iesire 3,1mm, camp aparent 65 grade, camp real 2,9 grade - oculare Vixen SLV 12mm: magnificatie 33x, pupila iesire 2,1mm, camp aparent 50 grade, camp real 1,5 grade Cer senin! ----------------------------------- tudor 29 Mai 2022 10:59 ----------------------------------- Arata foarte bine Vixenurile si cred ca este o placere sa privesti prin ele fiind asa de bine corectate! Eu, influentat la maxim de "sobolanul" tau m-am tinut de cuvant si mi-am cumpat fratele geaman al lui, APM SemiApo 70mm. Am facut o iesire la Comana de teste initiale. Aici se poate citii raportul de observatii cu acest binoclu https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=215015#215015 Practic tot ce am scris mai sus despre "Sobolanul" lui Zoth este valabail si pentru APM ul meu. Este cel mai versatil intrument al meu de observatii astronomice! Urmeaza sa-i fac o prezentare mai ampla ----------------------------------- Mircea Pteancu 29 Mai 2022 17:43 ----------------------------------- zoth Felicitari ca ai gasit ocularele potrivite pentru binoclul tau ! Foarte frumoase imaginile lui Iulian cu binoclurile si luneta cu vizor binocular, multumesc ca ni le-ai aratat si noua. Ceea ce ma surprinde este absenta bonetelor de cauciuc de la aproape toate perechile de oculare, in conditiile in care toti va plangeti de amploarea poluarii luminoase din Bucuresti. Planul lui Erwin de a folosi ceva, ca va fi boneta ori garda de ochi ca cea originala, cred ca este bun. Referitor la grosismente ceva de acest gen incercam eu sa explic atunci cand ai creat notiunea de ''ocular de babe''. Scurtu explica in ''Observatorul astronomului amator'' ca grosismentul rezolvant este egal cu raza obiectivului, exprimata in mm. Deci la Shobo, aceasta este 35x, nu-i deci de mirare ca 33x este un ''sweet spot'' -cum se zice la noi in Niu Iorc. Eu cred ca Shobo va suporta foarte bine si 70x sau 80x si atunci binoclul tau, dotat cu mariri de 33x si 70x va fi un instrument DSO excelent. Extrapoland la toate instrumentele, comerciantii au stiut ce fac atunci cand au inceput sa ofere telescoapele cu oculare de 25mm si 10mm. Fie ca-i vorba de telescop 130mm F/5 sau 150mm F/5 sau 200mm F/5, ocularul de 10mm asigura grosismentul rezolvant. Daca amatorii incepatori nu ar confunda telescopul cu televizorul si s-ar stradui nitel, ar putea sa faca foarte multe observatii reusite cu ocularele primite in dotare. Tudor Felicitari pentru achizitia noului binoclu. Astept cu mare interes prezentarea lui. Mircea ----------------------------------- tudor 30 Mai 2022 08:35 ----------------------------------- Mircea, multumesc! Ocularele din imagine nu au bonetele de cauciuc, ba chiar li s-au desurubat intreaga parte de sus pentru a putea fi folosite mai usor intr-un binoviewer pe luneta lui Iulian. Cu acele parti erau prea "grase" si grele. Dar eu le folosesc cum vin din fabrica. ----------------------------------- zoth 30 Mai 2022 20:08 ----------------------------------- Tudor, am citit si raportul de observatii si prezentarea noului tau binoclu si mi s-au parut interesante amandoua. Drept sa spun, ma zgandarea si pe mine magnificatia aia de 44x, ma gandeam ca cel putin la Luna va face o figura super, dar parca nu am vrut sa trec prea rapid peste cea rezolvanta. Cred acum ca nu am gresit poposind la 33x, este o referinta la care am sa le raportez pe celelalte. Ocularele SLV mi se par intradevar bune si trebuie sa spun ca m-au impresionat la doua aspecte in mod deosebit: - distorsiunile geometrice care sunt practic inexistente (mai rar asa oculare) si - cromatismul imaginii la 33x mai redus decat al celei de la 22x, probabil sticla cu lanthan folosita in oculare isi spune cuvantul. Prezentarea ta e complementara celei facute de mine (unde am scos in fata mai degraba aspectele neplacute) asta insemnand ca cineva interesat de subiect ar fi bine sa le parcurga pe amandoua ca sa-si poata face o idee mai apropiata de realitate. Mircea, multumesc. Nu stiu de ce baietii au folosit ocularele asa, din pacate eu nu pot. Ma gandesc ca ei sunt foarte tineri si au ochii cu adaptabilitate foarte mare si din cauza asta ar fi deranjati mai putin, nu stiu. Si pentru ca am ajuns la capitolul asta strict legat de relieful ocular, trebuie sa spun ca am mari indoieli in ce-i priveste pe producatorii contemporani de oculare ca mai declara valori adevarate pentru acest parametru. Cel putin mie nu imi ies socotelile pentru ocularele noi in schimb se verifica pentru cele din seriile mai vechi. In ce il priveste pe Shobo, nu cred ca voi trece niciodata peste valoarea de 66x si chiar si asta e cu cantec, a explicat Tudor de ce. ----------------------------------- zoth 02 Iul 2022 08:55 Re: Sobolanu 22x70 scurta prezentare ----------------------------------- Sistemul de reglaj al distantei interpupilare este si el foarte solid, contine mai mult ca sigur un mecanism cu roti dintate, deci interdependent iar apropierea sau departarea axelor de ochi se face cu doua prisme paralelogram. In capetele acestor prisme sunt montate cele doua focusere elicoidale ce permit intrarea in focus. Se pare ca simturile tactile nu m-au inselat, sistemul de reglaj al DIP se face pe sectoare dintate iar rotatia celor doua prisme paralelogram permite atingerea valorii in intervalul dat de fabricant. Sistemul este mai evoluat fata de solutia veche cu balama la care era necesara o sina auxiliara de ghidare a articulatiei. Sistemul de redresare a imaginii este pe moment o necunoscuta chiar daca e declarat porro deoarece nu seamana la reflexii. Am acum si confirmarea acestei banuieli, sistemul de redresare a imaginii nu este nici Porro, nici Porro-Abbe ci identic cu cel folosit la binoclurile rusesti militare TZK. Totul se face cu o singura prisma Amici de 45 grade. Diferenta majora intre cele doua binocluri este folosirea de catre binoclurile chinezesti a prismelor paralelogram pentru reglajul DIP, in timp ce binoclurile rusesti militare rezolva aceasta problema prin apropierea sau departarea mecanica a canalelor optice. In imaginea de mai jos nu este Shobo ci un frate de-a lui :) ----------------------------------- Erwin 03 Iul 2022 06:50 ----------------------------------- Uff, ce mă chinuie că nu am adaptoare 1.25" pentru TZK! :) ----------------------------------- zoth 03 Iul 2022 09:25 ----------------------------------- Pentru magnificatii mai mari, adaptoarele de 1,25" sunt ok, dar daca vei vrea sa pastrezi pe el si magnificatii mici, cum e cea originala, vei avea unele probleme. Un ocular de 28mm si camp de 68-70 grade, cum e cel original de pe TZK, are nevoie de o diafragma de camp de aprox 33mm, mult peste standardul de 1,25". In locul tau as studia posibilitatea montarii unor adaptoare T2 low profile pe binoclu. Apoi cu treceri de la T2 la 1,25" si 2" (care se gasesc mai peste tot), as acoperi dupa caz toata plaja de nevoi fara frica pierderii de camp sau vignetarii. ----------------------------------- Erwin 03 Iul 2022 13:58 ----------------------------------- Voi înfileta adaptoarele în locul focalizatoarelor ocularelor originale, așadar le pot pune oricând la loc. Primul l-am prevăzut cu filete similar cu cel original, cu 4 începuturi. Dar nu știu dacă îl pot copia și pentru al doilea. Vom vedea. Nici primul n-a ieșit prea bine, a trebuit să pun bandă de teflon. Da, e o idee să pun adaptoare la T2 și apoi micro-focalizatoare pe 1.25". Dar iese cam scump și-acuma sunt lefter. ----------------------------------- catalin dumitru 03 Iul 2022 17:00 Re: Sobolanu 22x70 scurta prezentare ----------------------------------- Am acum si confirmarea acestei banuieli, sistemul de redresare a imaginii nu este nici Porro, nici Porro-Abbe ci identic cucel folosit la binoclurile rusesti militare TZK. Totul se face cu o singura prisma Amici de 45 grade. Silviu , chiar acum țin în mână o prismă amici babană , probabil de TZK . Am scos-o anume de la naftalină pentru că am observat ceva ciudat în poza pusă de tine , cu binoclul cu prismele scoase la aerisit : de ce e neagră muchia acoperișului ? Nu afectează imaginea , chiar dacă e destul de depărtată de planul focal al ocularului ? Îmi amintesc că la TZK se încerca minimalizarea spike-ului plasând muchia acoperișului prismei undeva pe o coardă a cercului ocular și că era polizată zdravăn . Cum e la Shobo, că din poze nu reușesc să văd ? ----------------------------------- zoth 03 Iul 2022 22:15 ----------------------------------- Catalin, in mod normal o prisma Amici este atacata simetric de conul de lumina al instrumentului astfel incat muchia acoperisului sa taie imaginea in doua jumatati. Pe cea din stanga o muta in dreapta si pe cea din dreapta in stanga, facand in acest fel corectia stanga-dreapta. La binoclurile de care facem vorbire aici, prismele Amici sunt montate asimetric. Axa optica intra pe "o apa" a acoperisului si iese pe cealalta. In felul asta se face si corectia stanga-dreapta dar si translatarea axei optice de pe o parte pe alta pentru apropierea axelor spre oculare. Muchia acoperisului in acest caz nu mai taie imaginea si nu mai joaca un rol activ, deci poate fi oricum, chiar si inegrita. Este daca vrei un echivalent Porro-Abbe dar monobloc. La TZK este o ciudatenie, conul de lumina este foarte abrupt (f/3,5) si cu un diametru mare la intrarea in prisma (prisma e foarte aproape de obiectiv). Chiar daca este atacata asimetric, imaginea nu incape pe "o apa" a acoperisului si intra nitel si pe a doua. Din cauza asta muchia acoperisului in acest caz joaca un rol activ si taie imaginea pe o coarda, exact asa cum ai sesizat. Nu stiu daca am fost suficient de clar ... ----------------------------------- catalin dumitru 03 Iul 2022 23:43 ----------------------------------- Boss , mersi pentru explicații, ai fost foarte clar . Înseamnă că la Shobo prismele nu au nevoie să fie cu mult mai mari decât la TZK , tocmai datorită raportului focal mai relaxat , al obiectivelor . ----------------------------------- zoth 07 Iul 2022 19:50 ----------------------------------- Axa optica intra pe "o apa" a acoperisului si iese pe cealalta... Muchia acoperisului in acest caz nu mai taie imaginea si nu mai joaca un rol activ, deci poate fi oricum, chiar si inegrita. Este daca vrei un echivalent Porro-Abbe dar monobloc. Uite o exemplificare si prin imagini. Nu cred ca mai sunt necesare alte comentarii... In prima sistemul Amici la un binoclu gen Shobo iar in a doua sistemul Porro Abbe la un binoclu Vixen BT81 SA. ----------------------------------- catalin dumitru 08 Iul 2022 02:42 ----------------------------------- Încep să cred că prisma mea nu e de la un binoclu tip TZK . E prea lată și nu are muchia acoperișului extrem de finisată. Ba mai are și anti reflex pe suprafețele in-out . Seamănă cu cele din" shobolani" . ----------------------------------- Erwin 08 Iul 2022 05:27 ----------------------------------- Trebuie să desfac capacul la TZK și să fac poză la prismă. Seamănă cu cea de la Shobo dar nu este chiar la fel. ----------------------------------- tudor 08 Iul 2022 09:17 ----------------------------------- Deci sa inteleg ca "Shobo' si 'Fregata" nu au prisme Porrro II (Abbe) cum credeam pana acum, ci prisme Amici? ----------------------------------- catalin dumitru 08 Iul 2022 17:06 ----------------------------------- Deci sa inteleg ca "Shobo' si 'Fregata" nu au prisme Porrro II (Abbe) cum credeam pana acum, ci prisme Amici? Exact ! Însă folosesc doar jumate din fiecare șarpantă a acoperișului , astfel evită apariția spike-ului . Aș fi curios să aflu ce diametru are fereastra de intrare în aceste prisme . Ar trebui să fie de măcar 25 mm , cred ... ----------------------------------- zoth 08 Iul 2022 19:28 ----------------------------------- Da, binoclurile astea au prisme Amici, dar care lucreaza ca un sistem Porro-Abbe, un amanunt care mi se pare foarte important. Cercul imaginii este trecut de pe o fata pe cealalta a acoperisului in special pentru a apropia axele optice spre oculare, in timp ce muchia acoperisului nu mai joaca nici un rol in prelucrarea imaginii. Încep să cred că prisma mea nu e de la un binoclu tip TZK . E prea lată și nu are muchia acoperișului extrem de finisată. Daca seamana cu prisma din imaginea de mai jos si e lata de 55mm atunci este de TZK :) ----------------------------------- julliano 08 Iul 2022 22:33 ----------------------------------- Ar fi tare sa fie facuta o diagonala pt refractor cu asa o prisma amici, zero spike, 100% calitate, imagine corecta si la 45 grade. Pur si simplu nu exista la vanzare asa ceva, ce ofera Baader mai bun e asta: https://www.teleskop-express.de/shop/product_info.php/info/p7947_Baader-2--90--Amici-Prism---astronomical-quality.html si asta: https://www.teleskop-express.de/shop/product_info.php/info/p608_Baader-90--Amici-Prism---with-T2-connection-on-both-sides.html Insa ce am zis eu mai sus, nu exista. ----------------------------------- catalin dumitru 10 Iul 2022 00:11 ----------------------------------- Daca seamana cu prisma din imaginea de mai jos si e lata de 55mm atunci este de TZK :) Ai intuit bine șefu' ! E lată de 55 și e leit cea din poză . Cu oculare mici , cred că pot să-i folosesc doar o șarpantă . Doar că va fi destul de laborios meșteritul unei carcase fiabile . ----------------------------------- catalin dumitru 10 Iul 2022 00:18 ----------------------------------- Ar fi tare sa fie facuta o diagonala pt refractor cu asa o prisma amici, zero spike, 100% calitate, imagine corecta si la 45 grade. Pur si simplu nu exista la vanzare asa ceva, ce ofera Baader mai bun e asta: https://www.teleskop-express.de/shop/product_info.php/info/p7947_Baader-2--90--Amici-Prism---astronomical-quality.html si asta: https://www.teleskop-express.de/shop/product_info.php/info/p608_Baader-90--Amici-Prism---with-T2-connection-on-both-sides.html Insa ce am zis eu mai sus, nu exista. Nu îmi amintesc unde am citit , poate pe CN , se pare că Pentax a făcut așa ceva prin anii 80 . Dar cred că era la 90 grade , ca la sticloanța Baader . Dar pentru 90 grade , până la urmă e mai bun un EMS . ----------------------------------- Erwin 10 Iul 2022 07:53 ----------------------------------- Într-adevăr, o carcasă pentru prisma TZK e complicată, dar putem să-ți facem un desen cum e originalul și atunci mai trebuie printat 3D un model după care te duci cu modelul la un turnător. Care toarnă aluminiu, nu la Secu'! :) Oare asta o fi bună de ceva? [url=https://www.surplusshed.com/pages/item/L10726.html]Amici prism Mă gândesc la ED80-ul meu cu obiectiv corectat pentru terestru care necesită o prismă cu drum lung. ----------------------------------- tudor 10 Iul 2022 09:32 ----------------------------------- ... Aș fi curios să aflu ce diametru are fereastra de intrare în aceste prisme. Ar trebui să fie de măcar 25 mm , cred ... Nu stiu exact. Insa iti pot spune ca iesirea spre oculare a celorlalte prisme la 45 grade este de 28mm ----------------------------------- zoth 10 Iul 2022 12:25 ----------------------------------- Doar că va fi destul de laborios meșteritul unei carcase fiabile . Poate un pic de migaleala dar foarte complicat nu e. Adaug inca doua imagini din care poti vedea cum e prinsa la TZK. As zice ca merge fixata intre niste coltare ajustate dupa forma ei, plus cele doua opritoare (sus si jos). Totul insailat cu suruburi M3 de exemplu. ----------------------------------- zoth 10 Iul 2022 12:32 ----------------------------------- Si a doua imagine care nu a vrut sa se lipeasca in mesajul precedent: ----------------------------------- julliano 10 Iul 2022 12:51 ----------------------------------- Problema cu aceste prisme amici e ca introduc putina aberatie cromatica. Nu stiu daca asa e si la TZK, insa astea amici de top de la baader, chiar daca sunt promovate ca avand "astronomical quality", se simte un pic de aberatie versus o oglinda diagonala. ----------------------------------- catalin dumitru 10 Iul 2022 13:18 ----------------------------------- Adaug inca doua imagini din care poti vedea cum e prinsa la TZK... Silviu , mersi mult pentru poze (și pentru efortul dezmembrării ) , o să încerc să mă inspir din ele :) . ----------------------------------- catalin dumitru 10 Iul 2022 13:32 ----------------------------------- Problema cu aceste prisme amici e ca introduc putina aberatie cromatica. Nu stiu daca asa e si la TZK, insa astea amici de top de la baader, chiar daca sunt promovate ca avand "astronomical quality", se simte un pic de aberatie versus o oglinda diagonala. La micul Baader Scopos , prisma amici face bine la imagine , verificat de mine ! La TZK , obiectivele alea de 80 / 280 sunt deplasate serios cromatic , practic fără prismă nu poți să le urci mai sus de 22 -25 x că iese roșul în evidență așa tare de se pierde toată claritatea . Prisma repară binișor nasoleala intenționată de la obiective . Dacă ai vreun obiectiv cu ceva sub corecție , poți ajunge la un rezultat mulțumitor . Eu aș băga bani într-un redresor EMS cu oglinzi dielectrice , probabil există dar nu știu dacă a ajuns și pe la noi . ----------------------------------- julliano 10 Iul 2022 13:36 ----------------------------------- Suna interesant, ai un link, exemplu cu redresor EMS? ----------------------------------- catalin dumitru 10 Iul 2022 13:47 ----------------------------------- Nu , nu am dat peste vreun asemenea link . Este un japonez , Matsumoto parcă , se pretinde a fi inventatorul sistemului . Dar dacă ești atent , îți dai seama că ideea este împrumutată de la acoperișul prismei redresoare de 90 grade . Scuze lui Silviu pentru că ne-am întins la discuții off . Poate splitează un moderator , înainte să facem prea mare mizerie. ----------------------------------- zoth 10 Iul 2022 14:40 ----------------------------------- Lasati discutia aici ca pana la urma nu e nimic off topic, vorbim despre obiective, corectii, prisme, sisteme erectoare, adica tot ce tine de binocluri :) ----------------------------------- Erwin 10 Iul 2022 14:59 ----------------------------------- E cam scumpă o prismă Amici de 2". Pe 1.25" am găsit doar simple, fără acoperiș, din care am deja. ----------------------------------- zoth 10 Iul 2022 15:32 ----------------------------------- Problema cu aceste prisme amici e ca introduc putina aberatie cromatica. Nu stiu daca asa e si la TZK, insa astea amici de top de la baader, chiar daca sunt promovate ca avand "astronomical quality", se simte un pic de aberatie versus o oglinda diagonala. Orice prisma, indiferent de natura sau mama ei, fie ca e Amici, Porro, RA sau alt fel, induce in sistemul optic usoara supracorectie cromatica si usoara supracorectie sferica. Prismele Amici la 45 grade au unul dintre cele mai lungi drumuri optice prin sticla si poate din cauza asta un efect mai sesizabil. Saptamana trecuta intr-o seara cu cer senin am pus ocularul de 4mm (100x) pe Shobo sa fac un test pe stea. Vroiam in principal sa ma uit dupa defectele de asezare a elementelor optice pe cele doua canale. Testul a fost neconcludent probabil din cauza magnificatiei insuficiente insa am observat cu aceasta ocazie ca ambele canale aratau usoara supracorectie sferica, parca trasa la indigo. Nu in sensul ca nu mai vedeam inele de difractie in intrafocal ci doar ca aceste inele erau usor mai palide decat cele din extrafocal. Sigur ca cele doua prisme Amici babane sunt raspunzatoare pentru asta. Tavi, intradevar prismele Amici la 45 grade pe 2" sunt scumpe. Sunt multe suprafete active, e multa sticla, multa manopera... La inceput ma intrebam si eu de ce aceste binocluri cu oculare interschimbabile sunt atat de scumpe. Se pare ca prismele astea cu care sunt dotate sunt o parte din raspuns... ----------------------------------- julliano 10 Iul 2022 16:47 ----------------------------------- Nu , nu am dat peste vreun asemenea link . Este un japonez , Matsumoto parcă , se pretinde a fi inventatorul sistemului . Dar dacă ești atent , îți dai seama că ideea este împrumutată de la acoperișul prismei redresoare de 90 grade . Scuze lui Silviu pentru că ne-am întins la discuții off . Poate splitează un moderator , înainte să facem prea mare mizerie. Ah, dada, studiasem problema acum vreo 10 ani cand visam la un binoscope. E un sistem de 2 oglinzi care aduce imaginea corect, doar ca prețul e destul de piperat: http://ems-bino.com/ems-product-line-english/ ----------------------------------- nobody 11 Iul 2022 03:00 ----------------------------------- Cred ca ar fi interensant de aratat sau desenat pe poze drumul optic prin aceste prisme. Oricum, e facinant ce prezentati. Spor la treaba. ----------------------------------- valy 14 Iul 2022 17:38 ----------------------------------- Cred ca ar fi interensant de aratat sau desenat pe poze drumul optic prin aceste prisme. .Am gasit ceva, nu stiu daca este aceeasi despre care s-a vorbit mai sus: https://www.cloudynights.com/topic/680353-ed-vs-sd-worth-it/?p=9830321 https://www.youtube.com/watch?v=bDoPsP0Loxg https://www.youtube.com/watch?v=SIFiTohrBfo ----------------------------------- nobody 14 Iul 2022 21:11 ----------------------------------- Nu cred ca-i asa ceva. Din ce am intels din discutie, prismele astea seamana cu roof dar nu folosesc efectul de roof (adica sa rastoarne imaginea prin rasturnarea a doua jumatati). ----------------------------------- catalin dumitru 15 Iul 2022 02:07 ----------------------------------- Nobody , hai că încerc să explic eu cum e cu EMS . Imaginează-ți două lamele de copiator așezate în diedru la 90 grade . Dacă privești pe una din oglinzi sub un anumit unghi , vei vedea în ea imaginea celeilalte oglinzi , și automat imaginea din ea . Este exact roof-ul din orice prismă . Doar că privind numai prin o singură oglindă (nu contează care din ele) , vei folosi doar prima jumătate din lamelă. Asta fiind prima reflexie. Pentru a doua reflexie, din cealaltă lamelă vei folosi tot doar jumătate , dar va fi jumătatea mai îndepărtată. Ăsta e de fapt sistemul EMS . Un diedru din două oglinzi , din care s-au eliminat porțiunile inutile , porțiuni devenite inutile datorită evitării muchiei diedrului . Ca să eliminăm orice confuzie , trebuia spus din start că EMS nu folosește prisme . Altfel acronimul ar fi fost "EPS" . ----------------------------------- nobody 15 Iul 2022 02:57 ----------------------------------- Principiul l-am inteles din prima, analogia cu Porro-Abbe de asemenea, mai mult ii ziceam lui Valy ca exemplele lui nu se potrivesc. Ce nu mi-e clar este de exemplu in imaginea asta care-i fata pe unde intra, care-i fata cu prima reflexie, care-i a 2-a etc. Singura parte clara este pe unde iese ... sunt prea multe reflexii, taieturi, tesituri, asimetrii sa-mi formez o imagine de ansamblu. Mersi. ----------------------------------- catalin dumitru 15 Iul 2022 14:17 ----------------------------------- În poza de mai sus e prisma Amici veritabilă , doar că e lățită pentru a putea fi folosită fără creastă . Practic e același tip de prismă cu acoperiș din sistemul redresor Schmidt-Pechan . ----------------------------------- zoth 15 Iul 2022 19:22 ----------------------------------- Da, cand te uiti la o astfel de prisma esti bombardat instantaneu de o gramada de fete, reflexii si muchii asa incat te pierzi foarte usor. Simularile 3D imi par destul de sofisticate si greu inteligibile asa ca am sa incerc sa fac o desfasurata 2D in ordinea reflexiilor ca sa putem intelege impreuna frumusetea ideii ce sta la baza folosirii acestei prisme :) ----------------------------------- catalin dumitru 16 Iul 2022 01:49 ----------------------------------- Da, bună idee Silviu , poate reușești să evidențiezi traseul în spirală specific acestei prisme , bineînțeles împreună cu cele patru reflexii totale . Dacă nu te superi , poate îmi satisfaci o nelămurire : prismele de la "Shobo" , au anti reflex depus pe fațetele de intrare și ieșire ? Știai că sistemul care ocolește muchia are teoretic nevoie de depuneri AR doar pe câte o jumatate de fațetă ? Altminteri, s-ar pierde din transmisie . Cred că îți imaginezi cum ... Sunt curios dacă fabricantul a fost grijuliu cu treaba asta . ----------------------------------- zoth 17 Iul 2022 20:56 ----------------------------------- Am facut o incercare acum dupa amiaza ... sa vedem daca a iesit ceva inteligibil sau nu... Pe scurt, in imaginea de mai jos sunt 3 desene cu vederea din lateralul prismei, vederea din spate si inca una dinspre acoperis. Pe desen sunt notate fetele prismei si drumul optic prin ea (doar raza axiala pentru a nu complica intelegerea). Asadar, raza axiala intra perpendicular pe fata anterioara si strabate prisma pana intalneste fata posterioara intr-un unghi de 45 grade. Aici este primul plan de reflexie totala interna (notat 1) de unde raza axiala este deviata cu 90 grade catre acoperisul prismei. Acesta (acoperisul), este intalnit de raza axiala tot sub un unghi de 45 grade in punctul 2 (al doilea plan de reflexie totala interna),vizibil pe al doilea desen. De mentionat ca al doilea plan de reflexie totala se afla undeva in zona centrala a primei fete a acoperisului si nu pe muchia lui cum de obicei sunt folosite aceste prisme. De pe prima fata a acoperisului, raza axiala ajunge pe a doua fata a acestuia situata tot la 45 grade si deci vom avea un nou plan de reflexie (notat 3). De aici raza axiala urca spre fata anterioara a prismei pe care culmea, o intalneste tot la 45 grade si este reflectata de aceasta (planul 4 de reflexie) spre fata posterioara prin care iese perpendicular, spre ocular. O mentiune importanta, in planul lateral al prismei vedem ca drumul razei axiale intre punctele 1 si 2 ataca acoperisul prismei si sub un unghi de 22,5 grade fata de axa de simetrie a prismei. Acest unghi il vom regasi intre reflexiile 2 si 3 in desenul cu vederea dispre acoperis si intre reflexiile 3 si 4 in desenul cu vederea din lateralul prismei. In concluzie ce face prisma asta: - redreseaza imaginea sus-jos si stanga-dreapta - apropie axele optice spre oculare - indoaie axa optica la 45 grade Gata! Acum sa va relaxez nitel cu ultima perla auzita zilele trecute: " Ce bine ca nu a nins azi!!! Va dati seama cum e sa dai la lopata pe caldurile astea ...?!?" ----------------------------------- valy 18 Iul 2022 14:37 ----------------------------------- Se incinge putin neuronul incercand sa urmaresc traseul, era buna niste zapada :shock: Dar dpdv practic cat de fezabila este o astfel de constructie? In ce masura unghiurile suprafetelor sunt critice? Sunt multe reflexii, exista pierderi? Precizia suprafetelor nu influenteaza (negativ) rezultatul? ----------------------------------- catalin dumitru 18 Iul 2022 15:44 ----------------------------------- Sunt patru reflexii totale . Pierderi , atât cât absoarbe sticla , plus ce se reflectă nedorit pe suprafețele de intrare și ieșire . Unghiurile sunt destul de stricte dar relativ ușor de obținut . Asemenea prisme se șlefuiesc câte două alăturate , cu schimbarea alternativă a suprafețelor în contact . Cel puțin la acoperiș , unghiul drept este asigurat prin metoda asta . Cât privește precizia /planeitatea de ansamblu a suprafețelor , aceasta este cu atât mai puțin critică cu cât prisma e pusă să lucreze mai departe de obiectiv . Se zice că la prisme e mai ușor de scos planeitate "perfectă" , față de oglinzi. Rugozitatea suprafețelor e o altă poveste , probabil fiecare producător are standardul lui . ----------------------------------- nobody 18 Iul 2022 17:57 ----------------------------------- Cre' ca incepe sa se topeasca zapada de pe prisma :lol: Deci asta ar fi, o prisma Schmidt mai lata / turtita / rasturnata :?: ----------------------------------- zoth 18 Iul 2022 19:44 ----------------------------------- In principiu da, dar exista o diferenta pe care va las sa o descoperiti singuri ... :) Vali, prisma descrisa de mine mai sus are 4 reflexii interne, 2 treceri aer-sticla si este monobloc. La sistemul Porro avem doua prisme separate, tot 4 reflexii interne si 4 treceri aer-sticla. Avem deci pierderi ceva mai mari si mai multe reflexii parazite. In plus conteaza si precizia de montare dintre cele doua prisme. La sistemul Porro Abbe avem 3 prisme lipite, 4 reflexii interne si 2 treceri aer-sticla. La acest sistem conteaza precizia de lipire a prismelor. Toate sistemele de mai sus redreseaza imaginea si apropie axa optica spre oculare dar numai primul sistem indoaie axa optica la 45 grade. ----------------------------------- nobody 20 Iul 2022 18:04 ----------------------------------- Care ar fi diferenta, de drum optic sau de alta natura ? ----------------------------------- zoth 20 Iul 2022 20:10 ----------------------------------- De drum optic, fireste :) Daca ne uitam cu atentie la prisma Schmidt, vedem ca raza incidenta intra in zona centrala a fetei anterioare si iese intr-o zona similara prin fata posterioara a prismei. Lucrul asta face ca echivalentul drumului optic in zona acoperisului sa fie foarte mic, in fapt cercul imaginii dupa prima reflexie din prisma cade fix pe muchia acoperisului, cele doua jumatati ale cercului oglindindu-se reciproc de pe o fata pe alta a acoperisului. In desenul figurat de mine mai sus ne inchipuim ca impartim felete prismei in doua jumatati, jumatatea stanga si jumatatea dreapta. Ei bine, in aceasta prisma raza incidenta intra prin zona centrala a unei jumatati a fetei anterioare si iese prin zona similara a celeilalte jumatati prin fata posterioara. Lucrul asta face ca drumul optic in zona acoperisului sa fie semnificativ mai lung, in fapt cercul imaginii dupa prima reflexie din prisma cade integral pe o fata a acoperisului de unde se reflecta tot integral pe cealalta fata a acoperisului. Vedem ca in acest caz muchia acoperisului nu mai intra in ecuatie. Un pic complicat dar daca aplicam logica ninsorii amintite mai sus, ne descurcam :) ----------------------------------- nobody 21 Iul 2022 03:00 ----------------------------------- Ah, poate m-am exprimat confuz, dar la asta ma refeream cand i-am zis lui Valy "prismele astea seamana cu roof dar nu folosesc efectul de roof (adica sa rastoarne imaginea prin rasturnarea a doua jumatati)". Practic acoperisul este folosit doar partial, fara muchie, din desentul tau "C - vedere de jos" .... "sfertul" 2 "sare" pe "sfertul" 3, in diagonala si realizeaza acel decalaj lateral dintre intrare si iesire. Am mai gasit o smecherie: dau la lopata noaptea, ca ziua-i prea toropeala. 8) ----------------------------------- catalin dumitru 21 Iul 2022 09:43 ----------------------------------- De drum optic, fireste :) ... Silviu , drumul optic prin prisma asta nu se modifică odată cu depărtarea de muchia acoperișului .E simplu , o rază care intră mai spre mijloc , chiar dacă are de făcut un drum scurt de la o "apă" la cealaltă , va avea de făcut un drum aritmetic mai lung de la prima reflexie totală la prima "apă" , și bineînțeles fenomenul se repetă simetric la ieșire . Dacă faci suma dintre cele două trasee , iese la fel indiferent de distanța față de axa de simetrie a prismei , axă care in cazul ăsta e chiar muchia acoperișului . Nici atacul feței de intrare, pe verticală, nu este afectat de diferențe de drum optic , din aceleași motive : ce se câștigă prin scurtarea unei linii (de lumină)frânte , se pierde prin lungirea următoarei linii , și viceversa . Simplu ,nu ? Să nu înțeleagă colegii greșit . Dacă nu ar fi așa , ne-am trezi cu dispersie severă ! Dacă însă compari două prisme cu aceeași fereastră utilă , una care ocolește muchia și cealaltă nu , evident că prima va avea un drum prin sticlă mai lung . ----------------------------------- valy 21 Iul 2022 11:35 ----------------------------------- Eu sunt inca la faza cu "zapada vara", dar imi revin...sper.. Din desemul postat de zoth cu trasele cred ca lipseste raza incidenta din celelalte doua desene, pica perpendicular sau prisma este cumva inclinata fata de raza incidenta? Ca in poza (c) vedere jos nu inteleg cum de coteste brusc. Sau lipseste un (a') vedere de sus. ----------------------------------- catalin dumitru 21 Iul 2022 16:24 ----------------------------------- Ah, poate m-am exprimat confuz, dar la asta ma refeream cand i-am zis lui Valy "prismele astea seamana cu roof dar nu folosesc efectul de roof ... Prismele astea sunt "roof" și chiar folosesc efectul de roof !! Chiar dacă nu încrucișează cele două jumătăți de con luminos . ----------------------------------- catalin dumitru 21 Iul 2022 16:39 ----------------------------------- ...pica perpendicular sau prisma este cumva inclinata fata de raza incidenta? Ca in poza (c) vedere jos nu inteleg cum de coteste brusc. Sau lipseste un (a') vedere de sus. Raza incidentă cade 'normal' la suprafață . Adică 90 grd. După care trece prin sticlă (care în momentul respectiv este doar o pană optică ) și se reflectă total pentru că atacă cea de a doua față a panei optice ,la un unghi de 45 grd. După care este deviată cu 90 grd. spre prima față a acoperișului , față pe care o atacă tot la un unghi de 45 grade . Din cauza asta, raza este cotită la 90 grade spre a doua față a acoperișului și de aici urmează exact același traseu descris de mine , dar în ordine inversă !! Ce naiba oameni buni , e atât de simplu de înțeles ...(desenele puse de Nobody și de Zoth , sunt foarte clare ) ----------------------------------- valy 21 Iul 2022 17:06 ----------------------------------- Ai descris ce este in desenul postat de nobody, ala e ok, desi din el se intelege putin diferit, l-as si facut altfel. Insa aici nu se deplaseaza raza in sensul mentionat de zoth "apropie axele optice spre oculare" ci doar "redreseaza imaginea sus-jos si stanga-dreapta" si "indoaie axa optica la 45 grade". Daca intra perpendicular prin 1), ajunge in 2), de aici n-ar trebui sa se duca direct in muchia de sus, dece coteste (si) intr-o parte catre 3)? Ma duc sa mai dau niste zapada, (re)simt efectele caniculei. LE: cred ca desenul lui zoth e mai ok (frumusetea simetriei in oglinda!), doar ca imi trebuie mai multi neuroni ca sa il transforme in 3D. ----------------------------------- catalin dumitru 21 Iul 2022 17:47 ----------------------------------- Când Silviu a scris "apropie axele optice " , s-a referit la două asemenea prisme , folosite simetric , "în oglindă" ! Când obiectivele binoclului sunt destul de mari și prismele prea înguste , ecartul pupilar trebuie suplimentat cu prisme periscop (paralelogram) .Dar asta știi deja . La prismele din Shobo , raza nu se duce în muchie ! Pentru că nici raza incidentă nu atacă mijlocul feței de intrare . ----------------------------------- valy 21 Iul 2022 17:50 ----------------------------------- La prismele din Shobo , raza nu se duce în muchie ! Pentru că nici raza incidentă nu atacă mijlocul feței de intrare .De asta m-am prins si eu. Cred ca la desenul postat de nobody e ceva ciudat. ----------------------------------- catalin dumitru 21 Iul 2022 17:55 ----------------------------------- Nu , nu e nimic ciudat în poza lui Nobody . Se vede clar că raza incidentă nu intră exact în linia mediană a fațetei . Să zicem că linia aia ar fi putut fi desenată un pic mai "hăis" . Sau mă rog , cerculețul care arată locul de intrare /ieșire . ----------------------------------- nobody 21 Iul 2022 18:04 ----------------------------------- In desenul pus de mine, raza care intra este doar un pic dezaxata in lateral fata de centrul prismei, la Zoth este mai mult. Pe muchie se duce daca-i perfect pe centru. Incearca sa pastrezi aceeasi numerotatie intre desene ----------------------------------- catalin dumitru 21 Iul 2022 18:12 ----------------------------------- Mi se pare amuzant că sistemul ăsta se poate reproduce cu patru oglinzi . Sau cu două oglinzi și o prismă isoscel dreaptă , pe post de acoperiș . ----------------------------------- valy 21 Iul 2022 18:14 ----------------------------------- Pai sunt patru reflexii, indiferent cum le faci efectul este acelasi, in teorie. ----------------------------------- nobody 21 Iul 2022 18:27 ----------------------------------- Poate ar fi mai intuitiv daca am marca/hasura zonele folosite. ----------------------------------- zoth 22 Iul 2022 20:45 ----------------------------------- ... , drumul optic prin prisma asta nu se modifică odată cu depărtarea de muchia acoperișului .E simplu , o rază care intră mai spre mijloc , chiar dacă are de făcut un drum scurt de la o "apă" la cealaltă , va avea de făcut un drum aritmetic mai lung de la prima reflexie totală la prima "apă" , și bineînțeles fenomenul se repetă simetric la ieșire . Multumesc pentru completare Catalin :) ... sincer, nu mi-ar fi trecut prin cap ca afirmatia "diferenta de drum optic" s-ar putea interpreta asa, drept contorizare milimetrica a drumului total prin prisma. Dar e bine ca lucrurile s-au lamurit. Iata mai clar la ce m-am referit: Lucrul asta face ca drumul optic in zona acoperisului sa fie semnificativ mai lung ... Diferenta la care m-am referit naste la randul ei si o diferenta de functionalitate, drumul optic prin aceasta prisma seamana mai mult cu cel dintr-un sistem Porro Abbe, cel putin in zona acoperisului. ----------------------------------- catalin dumitru 23 Iul 2022 03:24 ----------------------------------- ...drumul optic prin aceasta prisma seamana mai mult cu cel dintr-un sistem Porro Abbe, cel putin in zona acoperisului. Seamănă mai mult decât pare la prima vedere . Dacă ar putea cineva (pe mine mă depășește) să facă o translație a sistemului Porro-Abbe , pe planul median perpendicular pe direcția axelor de intrare și ieșire , s-ar vedea imediat asemănarea . Adică , privit din profil , sistemul Porro-Abbe care arată ca un dreptunghi din care lipsește o jumate de pătrat (de la partea superioară unde sunt prismele mici) , să fie comprimat între două plane care pivotează din colțurile de jos(de la muchia prismei mari) , până se intersectează în vârfurile prismelor mici . În felul ăsta , profilul de dreptunghi ciuntit s-ar transforma într-un triunghi isoscel de 45 grade . Adică chiar profilul prismei Amici , din care nu s-au tăiat colțurile inutile de la acoperiș . ----------------------------------- zoth 31 Iul 2022 12:59 ----------------------------------- Revenind la Shobo si ocularele lui, zilele trecute mi-a sosit si perechea de oculare pentru magnificatia minima pe care vreau sa o folosesc pe acest binoclu ... sau ma rog, ce-o fi el ... Am optat tot pentru Vixen SLV, de aceasta data cu focala de 25mm. Magnificatia minima va fi asadar 16x, valoare ce-mi va asigura o pupila de iesire de 4,4mm si un camp real in jur de 3 grade. Dupa primele teste ocularele nu m-au dezamagit. Urmeaza perechea pentru magnificatia maxima pe Shobo, pe care am stabilit-o deja la valoarea de 66x. Voi reveni cand se va intampla :) ----------------------------------- catalin dumitru 01 Aug 2022 15:35 ----------------------------------- E clar că majoritatea producătorilor de oculare nu vor da faliment niciodată :) . Mă aștept să apară binocluri cu turete . După care va interveni plictiseala și unii vor sări pe ocularele cu zoom . Poate pe alea mai deștepte de la Zeiss . Spor la cumpărături Silviu ! Sper doar ca gălețica de oculare adunate să nu taie cheful de cărat agregatul, cu tot ce presupune el . ----------------------------------- zoth 01 Aug 2022 21:48 ----------------------------------- Multumesc Catalin :) E cantecul de lebada, in toamna asta ma retrag din activitate si mi-am zis ca un set minimal de 3 perechi de oculare pentru Shobo mi-ar prinde bine ... Apropo, exista binocluri cu turete :D ----------------------------------- zoth 02 Aug 2022 19:40 ----------------------------------- Apropo, exista binocluri cu turete :D Ca sa nu ramana doar vorbe in vant, doua exemple mai jos: In alegerea setului minimal de 3 perechi de oculare m-am inspirat insa de la un binoclu Zeiss fabricat pentru marina militara, cu turete echipate cu cate 3 oculare, mai exact dupa modelul 12-20-40 x80. ----------------------------------- Mircea Pteancu 02 Aug 2022 20:49 ----------------------------------- Silviu Stai cuminte si nu ma agita ! Vrei sa fac infarct forumistic !? Sper ca vorbesti de activitatea profesionala nu ca te retragi din activitatea de astronom amator... :?: Mircea ----------------------------------- zoth 04 Aug 2022 19:50 ----------------------------------- off, scuze :oops: ... nu m-am gandit ca se poate interpreta si asa ... este vorba de retragerea din activitatea profesionala, nimic mai mult :) ----------------------------------- zoth 13 Aug 2022 10:22 ----------------------------------- Saptamana trecuta au sosit si ocularele de 6mm pentru magnificatia maxima si odata cu ele si o noua problema pe care as vrea sa o dezbat aici impreuna cu voi. Ocularele din seria Vixen SLV au raspuns bine la teste, chiar neasteptat de bine. Imaginea deloc intunecoasa, contrastul si definitia bune, chiar excelente insa "ceva" mi-a atras atentia ... Care e problema? La lunete sau telescoape cu vedere monoculara imaginea la magnificatia rezolvanta contine detalii pe care un singur ochi nu le poate distinge in totalitate sau fara un efort deosebit. Cand trec de la magnificatia rezolvanta la 2x sau 3x aceasta magnificatie, ochiul percepe fara efort detalii suplimentare. Cu alte cuvinte, imaginile de la 2xMr si 3xMr sunt mai bogate. La binoclu, trecerea de la Mr la 2xMr sau concret in cazul meu, trecerea de la 33x la 66x, ofera fix aceeasi imagine la nivel de detalii, deci practic aceasta dublare de magnificatie nu aduce nimic suplimentar pe imagine in afara de faptul ca obiectele se vad mai mari si campul real este injumatatit. Singura explicatie pe care o gasesc ar fi aceea ca in vederea binoculara, ochii si respectiv creierul pot percepe cu efort natural (adica fara efort) detaliile maxime ale imaginii la magnificatia rezolvanta. Nu am suficient de multa experienta in modul binocular la magnificatii mari de aceea propun dezbaterii aceasta tema. Oare asta sa fie cauza pentru care majoritatea binoclurilor cu turete se opresc la valoarea maxima a magnificatiei rezolvante? Decizia finala e ca nu voi folosi pe mai departe aceasta magnificatie ci o voi limita la o valoare semnificativ mai mica unde campul real nu scade atat de mult fara ca imaginea sa aduca un plus de informatie ochilor. Ocularele de 6mm vor merge asadar in sectiunea bazar. ----------------------------------- valy 13 Aug 2022 11:53 ----------------------------------- Ca sa inteleg: daca inchizi un ochi (deci monocular) vezi detalii suplimentare la fiecare trecere de la Mr la 2Mr, respectiv de la 2Mr la 3Mr, dar daca ii deschizi pe amandoi detaliile sunt aceleasi indiferent cat cresti magnificatia peste Mr? Poate nu e colimat. ----------------------------------- zoth 13 Aug 2022 14:40 ----------------------------------- Mama mea, chiar atat de prost explic?? :lol: :lol: Le-ai sucit si rasucit de nu mai inteleg nici eu ce-am vrut sa spun ... Hai sa incerc sa spun altfel: avem doua instrumente de 100mm deschidere, o luneta cu vedere monoculara si un binoclu cu posibilitate de schimbare oculare pentru diferite magnificatii, evident acesta fiind cu vedere binoculara. Grosismentul sau magnificatia rezolvanta este in ambele cazuri 50x iar rezolutia pe langa 1,4 secunde de arc. Ambele instrumente sunt ok mecanic si optic, aliniate corespunzator, etc ... 1. Cand ma uit prin luneta cu vedere monoculara la magnificatia rezolvanta pe tinte care au detalii la nivelul rezolutiei instrumentului, ochiul nu poate rezolva detaliile respective chiar daca efortul si concentrarea sunt maxime. Vad ca e "ceva" acolo dar nu pot defini clar. Abia daca urc magnificatia la 2xMr sau dupa caz la 3xMr vad ferm detaliile respective. 2. Cand ma uit prin binoclu la magnificatia rezolvanta vad fara efort deosebit detaliile cu pricina. Este pe undeva firesc sa fie asa, doi ochi fac mai mult decat unul. Daca maresc magnificatia la 2xMr nu mai vad nici un detaliu suplimentar. De aici intrebarea, mai are rost sa maresc magnificatia la 2xMr reducand campul la jumatate doar pentru a vedea acele detalii mai mari?? ... sau ar fi mai bine sa ponderez magnificatia maxima si sa ma bucur de un camp mai larg?? Sper ca acum sa se fi inteles mai clar. Nu vreau sa deturnez discutia spre decolimari sau alte aspecte derizorii ... ----------------------------------- nobody 13 Aug 2022 15:00 ----------------------------------- Mr ar corespunde la o pupila de iesire de 2 mm, iar 2Mr= 1mm ? Din ce am inteles, vrei sa zici ca la vedere binoculara "storci tot" din instrument incepand de la Mr, iar la monocular trebuie sa urci mai mult magnificatia. Fenomenul observat este valabil si la obiecte foarte luminoase si/sau pe timp de zi ? ----------------------------------- zoth 13 Aug 2022 15:20 ----------------------------------- Da, 2mm la Mr și 1mm la dublu. Da, asta vreau sa spun. Am făcut teste însă nu am acoperit toate cazurile. La terestru este valabil dar inca nu am o concluzie pt țintele foarte luminoase. Cercetarea e in progres. Rog pe cei care au experiență mai bogată cu sisteme binoculare la grosismente mari să-și spună părerile sau observațiile. ----------------------------------- valy 13 Aug 2022 16:36 ----------------------------------- ...... ----------------------------------- mmarin 13 Aug 2022 18:45 ----------------------------------- Cred că diferența de percepție între vederea monoculară și cea binoculară e puțin mai complexă: Folosind ambii ochi creierul e capabil să proceseze in timp real o cantitate mult mai mare de informație și de aceea vedem dintr-o privire atât de multe detalii pe care ne luptăm să le distingem cu unul singur. Însă, când analizăm obiectele aflate la limita percepției în mod sistematic - încercând să desenăm ce vedem, de exemplu - diferența nu mai e chiar atât de mare. M-am vindecat de binocluri de ceva vreme dar peste 90% din timp folosesc oculare care dau o pupilă de ieșire între 1,5 și 2mm atât pe dob cât și pe RFT. ----------------------------------- Stanescu Octavian 13 Aug 2022 20:57 ----------------------------------- sa revenim la un test comparativ privind doar monocular . binoclu si luneta se comporta identic la privire monoculara la toate magnificatiile? ----------------------------------- julliano 13 Aug 2022 21:13 ----------------------------------- Eu nu am facut testul asta pe un binoclu cu oculare interschimbabile, dar am facut suficiente pe binoview-ere de tot felul :D Daca iau luneta mea de 120Ed ca exemplu, si ma uit terestru, cand este cel mai bun seeing posibil si stabil, la grosismentul rezolvant 60x, nu am nicio sansa sa vad tot ce poate ea. Ca sa fiu si mai explicit, la observatiile terestre vorbind, vad detalii in plus cand trec de la 100x la 140x. Daca am vazut acele detalii "in plus" la 140x, si ma super fortez, e posibil sa le "intuiesc" si la 100x, insa niciodata invers, adica sa vad bine acel detaliu minuscul la 100x, pe care sa-l vad la fel de usor si la 140x. Deci la luneta mea de 120, terestru vorbind, mai mult de 140x cand este cel mai bun seeing posibil, nu m-as duce. La astro, si in special la duble, treaba e diferita. Daca iau ca exemplu ceva extrem, o dubla de 1", HR20 de exemplu, la 140x o vad ca un punct, insa la 240x punctul devine linie, "incepe" separatia cum s-ar spune, si linia este in directia buna, ca am verificat, nu vad cai verzi pe pereti :)) La planete si in speta la Jupiter, la 60x clar ma uit degeaba, la 140x vad cam tot ce se poate vedea in proportie de 70%, poate si datorita luminozitatii destul de mari a planetei la acest grosisment. Abia la 240x mi se pare ca este echilibrul optim intre pupila, luminozitate, grosisment si detalii, abia la 240x mi se pare ca ating "maximul". Bine inteles ca pot urca si mai sus, la 300x - 400x, insa desi imaginea nu devine neclara, totusi nu percep detalii in plus. Acum ca sa vin si mai aproape de subiect, in binoclul asemanator al lui Tudor, la planete si chiar si terestru, ocularele de 6mm mi s-au parut ca aduc detalii in plus fata de ocularele de 11mm. Pe de alta parte asta mai tine si de ochii fiecaruia, e posibil ca eu sa am nevoie de ceva mai mult ajutor din partea grosismentului ca sa storc tot ce e mai bun dintr-un instrument, cu alte cuvinte, diferenta dintre Mr si 2xMr poate fi trecuta si prin filtrul subiectivitatii :D ----------------------------------- tudor 13 Aug 2022 21:46 ----------------------------------- Faptul ca putem observa mai multe detalii din grosismentul rezolvant (Gr) in mod binocular fata de modul mono, se explica poate si prin faptul ca la nivel cerebral imaginea cu doi ochi pare la o magnificatie mai mare decat cu un singur ochi. Am testat cu atentie si de exemplu cu doi ochi obiectele la puterea 36x par similare cu puterea 45x cu un ochi. Am observat lucru asta simplu inchizand un ochi, alternand cu vederea binoculara. Acum, in mod binocular, la planete si Luna eu am observat detalii in plus la 67x fata de 36x (grosismentul rezolvant). Insa terestru diferenta de detalii in plus parca se mai micsoreaza un pic, dar tot percep detalii mai multe cu puterea mai mare. De exemplu scrisul mic de pe o eticheta de pe un aer conditionat se putea citi si cu 36x dar mai mult la limita intre intuitie si vedere. Insa cu 67x puteam observa literele in mod individual mai bine. Totusi inteleg ce zice si Zoth, in sensul ca in modul binocular diferentele intre Gr si 2xGr sunt mai mici decat ma asteptam fata de modul mono, si as putea "trai" doar cu Gr (grosismentul rezolvant) la observatii terestre binoculare. ----------------------------------- Mircea Pteancu 13 Aug 2022 21:49 ----------------------------------- Virgil Scurtu explica in ''Observatorul astronomului amator'' valoarea numerica a grosismentul rezolvant ca fiind egala cu raza obiectivului exprimat in milimetri. Dar poate fi exprimata si asa cum a spus nobody ca valoare de 2mm a pupilei de iesire. Mi se pare chiar mai relevant. Mai zice Scurtu ca pentru observarea mai usoara a detaliilor, in practica se foloseste un grosisment de doua ori sau de trei ori cel rezolvant. Deci pupila de 1mm sau 0.6mm, in abordarea lui nobody. Revenind la constatarea practica foarte interesanta a lui Silviu: cred ca are legatura cu acel factor 1.4x de amplificare a vederii binoculare fata de cea monoculara. Daaar ... trebuie sa intelegem bine ce inseamna grosisment rezolvant: se refera la vizibilitatea celor mai fine detalii accesibile aperturii respective. Sa nu mi-o iei in nume de rau Silviu dar decizia ta de trimitere la Bazar a ocularelor de 6mm este prematura. O apertura de 66mm trebuie sa rezolve Epsilon 1-2 Lyrae. Detalii considerabil mai grosiere decat separatia acestei Duble-duble este normal sa apara atat la 33x cat si la 66x. Dar invers nu cred ca functioneaza. Adica nu vei vedea Eps 1-2 rezolvate si la 33x. Am experienta numai in mod monocular la acest nivel dar nu am rezolvat cu nici un instrument aceasta dubla-dubla la G< 70x. In opinia mea: pentru a evalua comportamentul unui telescop la grosismentul rezolvant trebuie sa observam detaliile cele mai fine accesibile aperturii conform unuia dintre criterii : Rayleigh, Dawes sau +++. Si, de aici, intram pe teren minat. Mircea ----------------------------------- zoth 14 Aug 2022 11:40 ----------------------------------- Va multumesc pentru opiniile exprimate, nici nu ma asteptam la un feedback atat de bogat :) Am exprimat initial experienta de la oculare intr-un mod cat mai simplist posibil si am facut-o asa din dorinta de a nu se intelege gresit ceea ce vreau sa spun. Exista pericolul ca discutia sa alunece spre cai obscure, marginale si neinteresante. Evident ca experienta la oculare a fost putin mai nuantata dar baza fenomenelor observate este cea descrisa mai sus. Iata si cateva nuante de detaliu: Trecand la binoclu de la magnificatia rezolvanta la dublul acesteia am avut senzatia ca de pe imagine lipseste "ceva". Nu mi-am dat seama din prima si am repetat schimbarea de oculare de 3-4 ori. Ceea ce-mi lipsea mie de pe imagine era de fapt cresterea detaliilor, asa cum se intampla la luneta monoculara cand cresc magnificatia de la cea rezolvanta la dublul ei. Nu pot spune ca bogatia in detalii a imaginii era total absenta la dublarea magnificatiei dar plusul de informatie era mult mai firav decat ma asteptam. Mi s-a infiripat atunci in minte urmatoarea logica: la instrumentele monoculare castigul in detalii pare sa fie cumva liniar cu cresterea magnificatiei, pe cand la binoclu pare mai degraba un proces logaritmic, nivelul de detaliu creste mult pana la magnificatia rezolvanta dupa care cresterea pare sa fie mult mai lenta, foarte greu de decelat. Exista si comportamente atipice, de exmplu in cazul tintelor foarte luminoase si a dublelor. Oricum dublele imi par atipice si in instrumentele monoculare si ma gandesc acum la Sirius care nu a vrut cu nici un chip sa se spliteze in mod monocular pe instrumentele mele. Revenind la binoclul cu oculare interschimbabile tre sa spun ca nu voi renunta la o magnificatie maxima mai mare decat cea rezolvanta, dar o voi pondera undeva mai jos decat 2xMr deoarece mi se pare ca pierderea de camp real va fi mai rezonabila decat castigul iluzoriu in detalii. Dupa calculele mele o crestere de 1,4x peste magnificatia rezolvanta ar impaca si capra si varza, adica as avea si o crestere iluzorie de detaliu dar si un camp vizual ceva mai mare... ramane de testat. ----------------------------------- Stanescu Octavian 14 Aug 2022 14:45 ----------------------------------- Spun iarasi ca prismele induc aberatii .luneta fara prisma cu ocular direct in focarul obiectivului vede corect . asa ca la mariri mari binoclu cu prisme nu are sanse in fata lunetei cu vizare directa . cu cat sistemul e mai rapid aberatiile cauzate de "geamul optic cel gros " sunt mai mari , recent am simulat zemax un obiectiv f/7.5 80mm fpl53 /L-lah 91 fara drum de geam strehl 0 .85 cu geam strehl 0.6 cu optimizare . prima data cand am sesizat eu ca incepator in anii 90 la primul meu telescop Newton og 120mm am pus in loc de secundara plana prisma si am vazut culori la planete ----------------------------------- catalin dumitru 14 Aug 2022 14:59 ----------------------------------- Experiența mea binoculară la G mare se limitează la Lună . Tot ce pot spune e că la măriri nesimțite reușesc mereu să văd detalii suplimentare . Poate sunt îndrăgostit de Lună și creierul meu o percepe ca pe o femeie faină dezbrăcată :lol: , apropo Silviu , încearcă șobolanul la 66 x pe o plajă de nudiști . Ai să vezi ceva bizar , dacă ochești pe masculi se va reduce drastic rezoluția , dar dacă îndrepți către cucoane (cele faine) , îndată creierul va procesa miraculos de multă informație ( :mrgreen: ). Așa că încă nu mărita ocularele !! "Există pericolul ca discuția să alunece spre ...." ----------------------------------- valy 14 Aug 2022 16:24 ----------------------------------- .... ----------------------------------- Mircea Pteancu 14 Aug 2022 17:13 ----------------------------------- Experienta mea limitata cu binoclurile confirma cele spuse de Tavi Stanescu. Cred ca sunt la a treia iteratie de mini-luneta RFT 60mm. Cea cu obiectiv Tento are o focala de 260mm. Deci ocularul de 25mm ofera aprox. 10x. Ei bine, acel 10x al lunetei este categoric mai bogat in detalii decat 9x in binoclul Sakura si decat in Baigish 10x50mm. La mariri mai mari, cred ca luneta castiga detasat. Pot sa compar doar cu 20x60mm Bepento, ceea ce inca nu am facut. Ca o concluzie, inteleg acum unde ''bate'' Silviu si acea decizie de a dota Shobo cu G= 1.4xGr cred ca este buna, este corecta. Are lunete mult mai mari de la care sa obtina mariri cu adevarat mari. De la binoclu vrea doar o marire ceva mai mare, in armonie cu caracteristicile instrumentului. Succes ! Mircea ----------------------------------- tudor 14 Aug 2022 17:47 ----------------------------------- Mai este un aspect important cand vine vorba de tinte terestre! Terestru eu nu folosesc niciodata un grosisment mai mare decat cel rezolvant, ba chiar rar depasesc 23x si asta pe orice instrument (mono sau bino). Pe binoclu, preferatele mele sunt ocularele Fujiyama 25mm care imi dau o profunzime de camp mare, foarte utila tetestru, si o putere 16x care nu amplifica turbulentele terestre. Singura exceptie o fac observatiile de teste cand pot depasii si 100x, dar cu rezultate de cele mai multe ori slabe terestru (turbulente). Deci in practica am observat ca puterile mai mari de 36x pe tetestru mi se par de cele mai multe ori limitate de grosimea atmosferei care nu ne lasa sa "apasam pe acceleratia" puterii indifetent ca e binoclu sau luneta. Starea vremii, temperatura, vizibilitatea, toate joaca un rol determinant introducand variabile. La astro, in schimb, cand sunt conditii de vizibilitate bune pot sa folosesc o pupila de iesire chiar si sub un 1mm fara probleme chiar si pe binoclu. Sunt momente cand am putut sa folosesc pe binoclul meu chiar si 110x- pupila 0.6mm (Delite 11mm + barlow 3x), atunci merita sa am la dispozitie puteri cat mai mari pentru planete si Luna. Insa au fost nopti in care nu puteam folosii la planete nici macar 36x, atat de proasta era vizibilitatea. Acum in legatura cu diferentele intre grosismentul rezolvant al lunetei si al binoclului: luneta va avea castig de cauza cand vine vorba de puteri mari (2×Gr, 3×Gr, 4×Gr) iar binoclul se simte acasa cu puteri de pana in Gr (pupile de iesire 5mm, 2mm). Grosismentul rezolvant la binoclu este ajutat de un factor 1.25 fata de acelasi grosismentul rezolvant al unei lunete. Adica o luneta de 70mm are Gr 35x la fel ca la un binoclu de 70mm, insa la ocularele binoclului creierul mareste imaginea cu 1.25x. Adica este o putere mai mare decat Gr cu un factor 1.25x, creierul dand iluzia unei puteri de 45x defapt, si de aceea vedem mai usor detaliile din grosismentul rezolvant la binoclu. La luneta trebuie sa maresti real din oculare cu cel putin 1.25x grosismentul rezolvant, ca sa inceapa sa isi arate avantajul detaliilor de luneta fata de binoclu. ----------------------------------- zoth 15 Aug 2022 13:05 ----------------------------------- Din pacate cel mai important test nu-l pot face, nu am nici o plaja de nudisti pe aici prin cartier ... :) Poate dau totusi peste niste vecine binevoitoare pe la blocurile din fata, vedem ... Evident ca la magnificatii mari nici un binoclu nu se poate pune cu o luneta buna si cu toate astea prismele nu ar tratate ca niste sperietori. E adevarat ca introduc intr-un sistem optic usoara supracorectie sferica si cromatica (care pot fi utile in unele cazuri) iar in cele rapide oarece dispersie a luminii si ... cam atat. Revenind la sobolan, m-am gandit sa renunt si la ocularele de 25mm care imi dau o magnificatie de 16x. Chiar daca sunt mai comode SLV-urile, nu-mi asigura decat un camp real tot de 3 grade, cat si cel dat de UFF-urile de 18mm. Avantajul la observatii terrestre ar fi o luminozitate mai mare a imaginii insa pe cerul de noapte de aici sunt avantajat de UFF-uri (chiar daca nu sunt la fel de comode ca SLV-urile) deoarece o magnificatie mai mare imi asigura un fundal mai intunecat la acelasi camp real. La magnificatia de 33x nu renunt pentru ca este foarte utila cel putin pana acum, iar ca magnificatie maxima am sa merg pe 44x asa cum am spus mai sus (aprox 1,4xMr). In felul asta nu scad nici campul real sub 1 grad ceea ce consider ca e potrivit pentru un binoclu. ----------------------------------- zoth 20 Aug 2022 14:20 ----------------------------------- Azi dimineata, putin dupa ora 4, am iesit cu sobolanul sa urlam la luna ... Am testat in principal ocularele de 12mm (33x) unde ziceam eu ca vad mare parte din potentialul binoclului si apoi pe cele de 6mm (66x). Cu primul set de oculare lumina era inca puternica, usoara senzatie de inconfort, insa contrastul si ascutimea imaginii erau coplesitoare. Culoare transversala pe limb, nu deranjant dar in rest nimic, nici urma de cromatism, totul curat pe o imagine taioasa. Pe un camp de un grad jumate, luna imi oferea ragazuri generoase de vizionare intre momentele in care montura trebuia repozitionata. Am trecut apoi pe ocularele de 6mm si aici surpriza nu a fost deloc mica. Lumina era inca din belsug dar nu mai era deranjanta. Aceeasi culoare transversala pe limb dar nimic pe suprafata lunii sau pe terminator, totul curat, clar, taios. Contrast excelent. Nu am facut calcule dar la nivel de senzatie luna ocupa undeva la 80% din campul vizual daca nu mai bine. Trebuia sa-mi misc ochii ca sa-mi indrept atentia pe zonele de interes. Senzatia de marime a lunii m-a lasat cu gura cascata. Nu stiu daca am vazut detalii in plus, nu cred, eram si somnoros, dar diferenta de marime intre 33x si 66x a fost marcanta. Singurul dezavantaj vizibil a fost acela ca trebuia sa umblu mult mai des la reglajele monturii. Experienta a fost atat de placuta incat m-a determinat sa retrag ocularele de 6mm de la vanzare. Pe la 6 fara 10 am incheiat sesiunea de test. ----------------------------------- Mircea Pteancu 20 Aug 2022 15:58 ----------------------------------- Silviu Este clar din faptul ca daca te-a tinut doua ore la oculare, atat de matinal, binoclul ti-a aratat imagini excelente. Foarte buna si imbucuratoare decizia ta. Urmaresc cu mare interes continuarea, spor la experimente, Mircea ----------------------------------- CristiB 21 Aug 2022 14:20 ----------------------------------- ... totul curat, clar, taios. Contrast excelent. Ce se poate spune mai mult de atat despre un binoclu cu oculare interschimbabile? Mai mult de atat nu exista iar asta inseamna ca toate denumirile comerciale precum Semi-Apo, ED, HD, SD, etc, raman doar denumiri comerciale ce au influenta numai asupra pretului de achizitie. Trebuie sa recunosc ca am trait si eu pe pielea mea o astfel de experienta cand la cateva zile dupa ce am cumparat binoclul Zeiss 10x56, si fara sa caut asta in mod special, am avut brusc ocazia sa testez direct la un comerciant doua binocluri Omegon. Primul gand ce mi-a venit imediat dupa primele imagini vazute prin Omegon a fost ,, la ce ti-ai mai cumparat Zeiss cand exista asa ceva la 1/3 din pret? ". ----------------------------------- zoth 02 Oct 2022 11:10 ----------------------------------- Cristi, eu sunt convins ca intre acromatul meu de 70 si SD-ul tau tot de 70 exista diferente vizibile. Functie de tinta vizata aceste diferente pot fi foarte clare sau aproape inexistente. In cazul obiectelor slab luminoase de cer profund imaginile vor fi ca identice. Pe limbul lunar al meu arata culoare, al tau mai mult ca sigur, nu. La planete imaginea acromatului va fi mai colorata iar dublele vor fi rezolvate mai ferm de SD si nitel mai sovaielnic de acromat. SD-ul permite si obtinerea unui grosisment mai mare inainte de degradarea imaginii. Diferenta de pret, care fie spus nu e mica deloc, se va regasi in aceste amanunte, esentiale pentru esteticieni. Cat despre denumirile comerciale, sunt folosite cu atata "maiestrie" incat mai mult incurca decat lamuresc omul. Ca exemplu, s-a ajuns la o asemenea denaturare incat unii afirma ca ar exista sticla optica HD si non HD... la asemenea enormitati chiar nu mai e nimic de comentat. ----------------------------------- CristiB 17 Oct 2022 23:40 ----------------------------------- Silviu cu toate ca am citit postarea ta la scurt timp dupa ce ai scris-o, am ezitat sa raspund imediat deoarece am vrut sa am si un raspuns clar la ,,disputa" noastra despre grosismentele potrivite pentru acest binoclu. ..asa ca am facut cum ai spus , dar in stilul meu! 🙂 Am comandat ocularele Badeer Morpfeus 6, 5 mm care ofera la focala de 400 mm un 61 X . S-a intamplat in asa fel ca le-am primit in momentul cand era Luna plina. Imaginile au fost intr-adevar impresionante, luminoase, insa din pacate pe detaliile fine nu te mai puteai baza. In afara de asta totul fierbea! Asa ca am vorbit cu furnizorul si mi le-a schimbat cu Morpfeus de 9 mm = 41 X. Le aveam de vreo 3 saptamani in casa dar inca nu le probasem. Insa in aceasta seara am iesit pe balcon si am vazut o ,,stea " cu spike-uri ce m-a facut sa scot imediat echipamentul afara. Am focalizat steaua cu pricina si nu era altceva decat Jupiter, patru sateliti, doi mai indepartati in partea stanga, ceilalti doi din dreapta mai apropiati, totul clar, doua benzi vizibile, doar un pic de fierbere. Pentru un 70 mm cred ca e ok, mai ales ca in review-urile ce le citisem de exemplu despre Vixen 80 mm scria clar ca acest Vixen ,,nu este pentru planete''! Deci sticla SD aduce un plus asa cum ai spus. Si ai castigat deasemenea si disputa despre oculare, ai avut dreptate. . Multumesc frumos, eu sunt multumit cu acest setup! ----------------------------------- tudor 18 Oct 2022 09:30 ----------------------------------- Cristib, Faptul ca ai prins conditii nefavorabile nu inseamna ca alta data nu se va vedea si cu 61x. Cand conditiile de vizibiltate vor fi prielnice vei putea folosii fara probleme chiar si 100x. La planete trebuie sa avem rabdare multe nopti pana sa vina aia castigatoare. Dar si atunci trebuie sa privim indelung planeta, pentru ca o data la un minut avem doar o secunda de linistire a atmosferei cand se va vedea perfect. Deci la plenete calitatea atmosferei (data de transparenta, turbulente, umiditate, vant) este cea care dicteaza de fiecare data ce putere maxima putem sa folosim. Sunt nopti prielnice pentru maxim 30x si sunt nopti si pentru 100x sau mai mult. Trebuie sa fim pregatiti cu tot arsenalul de oculare pentru toate situatiile. Pe de alta parte, ai dreptate, binoclurile noastre nu sunt specializate pe planete sau detalii lunare, pentru ca in astfel de situatii se folosesc des puteri gen 200x sau chiar mai mari. Noi pe binoclurile noastre trebuie sa ne multumim si cu puteri maxime gen 60x, 80x atunci cand vrem sa vedem o planeta. Dar 90% din timp binoclurile noastre ne vor da ce numai ele stiu cel mai bine: imagini imersive de campuri largi, imagini de context cu galaxii, nebuloase sau roiuri stelare 😀 ----------------------------------- zoth 18 Oct 2022 18:40 ----------------------------------- Cristi, eu nu am considerat nici o clipa dialogul dintre noi ca fiind o disputa, mai degraba l-am privit ca pe o colectie de pareri pe care le-am extras fiecare din experienta observationala proprie. Sigur sunt situatii si situatii, dar eu cel putin cand fac teste nu trag niciodata concluzii in urma unei singure sedinte de observatii. E clar ca se contureaza o parere, dar pana la un verdict exprimat mai trebuie sa treaca inca 4-5 sedinte cel putin. In general atmosfera este cea mai capricioasa variabila in toata treaba asta cu observatiile si asa cum spunea si Tudor trebuie sa avem multa rabdare. Dupa indelungi asteptari, aseara mi-au sosit si mie ocularele de 9mm in care imi pun mari sperante chiar daca nu am avut timp sa le testez inca. Am prins ultimul tren ca sa zic asa, dupa vreo saptamana dupa ce am dat comanda, ocularele s-au scumpit. Nu mult dar au ajuns la un pret pe care il consider inacceptabil. Ma indispune sa vorbesc despre acest subiect dar in fine, asta e, de data asta am scapat si in plus am facut si perechile de oculare pe care le-am considerat necesare. Cred ca am spus in posturile anterioara ca am renuntat la perechea de 25mm (g=16x) pentru ca imi furniza un camp exact la fel de mare ca ocularele UFF de 18mm (g=22x), deci nu era nici o sfaraiala. Pe cerul bucurestiului ocularele de 18mm imi asigura un fundal mai intunecat al cerului si de aceea le-am pastrat. Mai am in setul nou creat perechile de 12mm (g=33x), 9mm (g=44x) si 6mm (g=66x). Cam asta e tot dar ... e ceva ce-mi spune ca nu voi folosi 4 perechi de oculare pe acest binoclu. Dupa teste nenumarate voi hotara daca le mentin pe toate sau renunt macar la o pereche. Cer senin! ----------------------------------- GunDALF 18 Oct 2022 19:39 ----------------------------------- ... stai ca eu acum am procesat montura aia din poza din postarea initiala. :mrgreen: E cumva ceva Giro? ----------------------------------- zoth 18 Oct 2022 19:54 ----------------------------------- Montura din postul de prezentare e Skytee. L-am mai prezentat și pe montura mica, antica TS az. Băieții pe la care s-a mai plimbat l-au pus probabil pe alte monturi ... ----------------------------------- Mircea Pteancu 18 Oct 2022 21:34 ----------------------------------- Silviu Felicitari pentru completarea setului de oculare. Sunt foarte de acord cu tine, in Astronomia practica este nevoie de rabdare. Nu as fi reusit sa rezolv decat o mica parte de stele duble dificile daca nu as fi invatat sa am rabdare. Este nevoie de ea nu numai la teste ci, in general, la observatii. Astept cu interes rezultatele testelor, cer senin, Mircea ----------------------------------- CristiB 19 Oct 2022 10:36 ----------------------------------- Tudor nu contrazic cele spuse de tine, normal ca asa este, insa cred ca pe topicul tau postasem ca nu imi mai doresc decat o singura pereche de oculare, si anume cea care ofera cel mai bun rezultat din raportul calitatea imaginii/ factorul x. De la ideea asta plecasem si de aici si concluziile mele, colectie de oculare nu mai fac. Acum cred ca se intelege un pic altfel ceea ce scrisesem. Telescopul binocular a venit la pachet cu ocularele de 18mm, imaginea e foarte ok, nimic de zis, insa am simtit nevoia sa-l pun la treaba doar pana la cea mai buna limita de sus. Testele pentru ocularele de 6,5 si 9 mm au fost facute in conditii identice. Nu zic ca ceea ce ofera cele de 6,5 e rau, nu, se pot face observatii foarte bune, insa rezolutia imaginii rezultate la 61x era deja afectata de lipsa unei aperturi mai mari, pe cand cele de 9 mm puse pe telescopul binocular de 70 mm sunt deja in elementul lor, imaginea e top. Ieri dimineata pe la ora 4 am iesit din nou deoarece am observat ca mai este o bucatica de Luna, detalii impecabile, curate, vizibil demarcate, apoi deep Sky, ce sa zic nu ma mai puteam desprinde de telescop, zeci si zeci de diamante punctiforme. Din tot ce am probat pana acum obiectivele SD sunt de departe cele mai bune, chiar daca foarte scumpe, iar cele de 70mm in combinatie cu ocularele Badeer Morpheus 9mm chiar fac o treaba buna. ----------------------------------- CristiB 19 Oct 2022 13:09 ----------------------------------- Cristi, eu nu am considerat nici o clipa dialogul dintre noi ca fiind o disputa, mai degraba l-am privit ca pe o colectie de pareri pe care le-am extras fiecare din experienta observationala proprie. Silviu cred ca ai definit cel mai bine ceea ce vroiam sa spun, da suna mai dur cand spui disputa de idei, probabil mai potrivit ar fi fost sa spun un concurs de idei. Felicitari pentru noile achizitii si sa le folosesti cu placere! ----------------------------------- tudor 19 Oct 2022 17:22 ----------------------------------- cristib, Abia acum inteleg ca tu vrei sa te limitezi la o singura pereche de oculare, nu mai multe! Morpheus 9mm pare o alegere inteleapta. Imagine clara, camp mare de 76grade, comode si cu o putere 44x echilibrata zoth, Imi place setul tau cu puterile potrivite la fix 22x, 33x, 44x, 66x ----------------------------------- CristiB 19 Oct 2022 21:14 ----------------------------------- ... vrei sa te limitezi la o singura pereche de oculare, nu mai multe! Morpheus 9mm pare o alegere inteleapta. As spune ca vreau sa ma limitez la o singura pereche de oculare, suplimentara celei ce era deja in pachet. Pentru aceste doua lunete micute ajunge, am 22x si 44x. Pe de alta parte e vorba si de costuri, chiar ma gandeam sa propun un topic de genul ,,Cat ati cheltuit pana acum cu achizitiile de instrumente pentru Astronomie?". Dar mi-i ca deschid cutia Pandorei. Eu am ajuns la echivalentul unui Sandero in tipla si asta imi da de gandit un pic. Dar am vazut ca sunt colegi de forum ce ma depasesc detasat! 🙂 ----------------------------------- zoth 20 Oct 2022 18:44 ----------------------------------- Multumesc Mircea, Cristi si Tudor :) Cu siguranta nu vor ramane toate 4 perechile, mi se par prea multe ... dar nici nu vreau sa ma grabesc sa elimin din ele pana ce nu-mi formez o idee legata de utilitatea fiecareia. Alegerea lui Cristi mi se pare cea mai inteleapta de pana acum, o pereche de camp mare si o pereche de magnificatie mare, e cam tot ce iti poti dori de la un binoclu de apertura mai modesta. Cer senin tuturor! ----------------------------------- Mircea Pteancu 20 Oct 2022 21:52 ----------------------------------- Silviu Dupa urmarirea acestei discutii interesante mi se pare si mie ca abordarea lui Cristi este foarte buna, o pereche de oculare pentru camp mare si alta pentru marire ''mare''. Dar tu ai deja patru perechi si poti sa ai o abordare pe aceeasi directie dar mai nuantata. Odata sa iei cu tine la observatii doua perechi iar data viitoare cu alte doua perechi. Asta nu poate decat sa adauge diversitate observatiilor. O concluzie generala este ca un asemenea binoclu este o varianta foarte atragatoare de instrument de amator. Este mult mai ergonomic decat binoclurile drepte si este si versatil datorita ocularelor interschimbabile. Succes, Mircea ----------------------------------- Dbird 21 Oct 2022 09:05 ----------------------------------- Nu pot sa ma abtin sa nu comentez si eu putin in acest superb topic. As zice topicul binoclurilor absolute :). Dragut mi se pare cum ca cei de aici, care in mod evident sunt unii dintre cei mai pasionati si mai febrili membri ai forumului (toti cu "motoare de formula1" in suflet) discuta de "limitarea" diverselor accesorii :) De fapt mesajul meu nu este pentru voi ci pentru cei care sunt la inceput de drum si au citit aceste randuri...pasiunea nu prea permite "limitare" nici financiara si nici sufleteasca ... binenteles ca vorbim despre "ea" , sincer, caci chiar ne-o dorim ... dar ceva in interior ne macina incontinuu si imediat dupa o scurta perioada de "limitare" eliberam din nou demonii achizitiilor si ne avantam spre mai mult ... nu este o critica ci o definitie concreta a pasiunii ... si ca sa inchei si cu un mesaj pentru voi "constructorii" acestui topic zis : Frumos, foarte frumos sa fiti sanatosi si in putere si mai ales sa nu fiti nevoiti sa "limitati" caci este chiar pacat! Cer, binocular si monocular, senin tuturor! :D ----------------------------------- CristiB 21 Oct 2022 13:54 ----------------------------------- ... discuta de "limitarea" diverselor accesorii :) Dbird multumim pentru cuvintele frumoase, in cea mai mare parte ai dreptate, insa pentru mine personal cand am folosit aici cuvantul ,,limitare" este ca si cum as fi spus ,,sa nu intinzi coarda prea mult" deoarece pur si simplu nu aduce nimic bun in plus. E ca si cum ai dori sa scoti toate performantele posibile dintr-o Dacia iar pentru asta te hotarasti ca cea mai buna solutie este sa-i pui motor de buldozer. Lunetele noastre au si ele o granita iar eu din experienta capatata vreau sa o respect. 🙂 ----------------------------------- CristiB 21 Oct 2022 14:26 ----------------------------------- O concluzie generala este ca un asemenea binoclu este o varianta foarte atragatoare de instrument de amator. Este mult mai ergonomic decat binoclurile drepte si este si versatil datorita ocularelor interschimbabile. Succes, Mircea Din punctul meu de vedere, dar asta este numai parerea mea personala formata dupa testarea mai multor tipuri de telescoape, acest tip de binoclu este intr-adevar cea mai atragatoare variata de instrument pentru un astronom amator. Din pacate costurile ii tin pe multi la distanta, insa cu asta ramane la distanta si factorul woau! Pe acest forum poti sa numeri pe degetele de la o singura mana posesorii de astfel de instrumente, vreo trei sunt activi, restul sau multumit doar sa spuna ca au si ei unul. Dar nu despre asta vroiam sa vorbesc ci despre denumirea acestui tip de instrument pentru astronomie. Aici pe acest forum folosim denumirea de binoclu, la fel ca si pentru binoclurile obisnuite cu oculare fixe. Pe de alta parte tot pe aici pe undeva citisem o parere corecta a cuiva cum ca aceste instrumente trebuiesc incadrate intr-o alta categorie si sa nu fie pur si simplu etichetate ca binocluri. De exemplu pe forumul de acelasi tip din Germania aceste instrumente nu sunt niciodata denumite binocluri ci telescoape binoculare sau prescurtat BT ( Binocular Teleskop). Cine foloseste doar denumirea de binoclu pentru acest instrument a adus automat si confuzie in discutie, insa asta nu se intampla pentru ca pe acel forum sunt sute de posesori de telescoape binoculare, iar asta cred ca spune ceva, si nu ma refer la puterea de cumparare ci la prima parte a acestei postari: o variata foarte atragatoare de instrument pentru astronomie! Multumim Mircea pentru aceasta frumoasa definitie! Ca un ultim argument pentru denumirea de BT sau telescop binocular e si faptul ca producatorii instrumentelor de acest tip folosesc aceeasi denumire. ----------------------------------- valy 21 Oct 2022 14:55 ----------------------------------- Dragut mi se pare cum ca cei de aici, care in mod evident sunt unii dintre cei mai pasionati si mai febrili membri ai forumului (toti cu "motoare de formula1" in suflet) discuta de "limitarea" diverselor accesorii :) Less is more! Si probabil asta vine dupa o lunga perioada de acumulari (atat in accesorii cat si in experienta). ----------------------------------- tudor 21 Oct 2022 15:03 ----------------------------------- Da, sunt deacord cu tine, cristib! Exista si termenul de "binoscop", care e cam acelasi cu cel de "telescoape binoculare" amintit de tine. Sunt instrumente extrem de versatile. Si in cazul meu "a pus pe bara" telescoape mult mai fioroase, pentru ca acest binoscop il folosesc la astronomie observationala in proportie de 90% din cazuri. Eu, spre fericirea mea, nu sunt "muscat" de patima aperturii cat mai mari (sau mai bine spus nu foarte tare) :D . Dar asta nu inseamna ca nu ii inteleg pe cei ce "sufera" de aceasta "patima". Apreciez si recunosc meritele unui instrument mare de 300mm sau 400mm diametrul. Am privit de multe ori prin astfel de telescoape mari care m-au lasat cu gura cascata, fiind de neegalat cand vine vorba de tot ce inseamna detalii la galaxii, nebuloase planetare, roiuri globulare,etc. Insa pentru campuri largi pot spune ca aceste binoscoape ca ale noastre, de focala scurta, sunt fantastice si unice prin rezultatele date! ----------------------------------- CristiB 21 Oct 2022 15:37 ----------------------------------- Less is more! Si probabil asta vine dupa o lunga perioada de acumulari (atat in accesorii cat si in experienta). Valy aici ai punctat foarte bine, cateodata ,, mai putin inseamna mai mult " ! Cat despre experienta atasez o mica parte dintr-o discutie de acum 10 ani cand am spart gheata pe acest forum in privinta telescoapelor binoculare sau cum spune Tudor binoscoape. Si cine credeti ca mi-a fost pe atunci coleg de suferinta!? Exact cel ce ne permite sa discutam acum pe topicul lui ce este dedicat tot unui BT! 🙂 Interesant, nu? ----------------------------------- Dbird 23 Oct 2022 19:17 ----------------------------------- :D Nu prea merita sa incercam sa etichetam denumiri, sau sa ne chinuim prea mult cu acestea ... probabil am inventa termeni noi cum au fost deja inventati "HD" , "ED" "double ED" etc. :) Lumea binoclurilor, binoscoapelor, telescoapelor binoculare, etc este practic aceeasi cu lumea telescoapelor, lunetelor in final cu lumea astro! Fie binoclu fie ditai dobsonul sunt cam la fel. E suficient ca primul sa aiba niste obiective ceva mai mari sau cel de al doilea sa aiba un binoviewer cu doua oculare. E cam acelasi lucru nu (nu cred ca putem discuta de vreun efect 3D la astro)? Frati intr-o stea, planeta, cometa sau nebuloasa, suntem toti Iubitorii de Cer Senin! Ma bucura enorm armonia si rezonanta intr-u pasiune din acest topic! Cer si suflet senin tuturor! ----------------------------------- Mircea Pteancu 23 Oct 2022 22:50 ----------------------------------- Dbird + 1000 !!!! ----------------------------------- CristiB 24 Oct 2022 09:48 ----------------------------------- :D Nu prea merita sa incercam sa etichetam denumiri, sau sa ne chinuim prea mult cu acestea ... probabil am inventa termeni noi cum au fost deja inventati "HD" , "ED" "double ED" etc. :) Cer si suflet senin tuturor! Multumim frumos pentru urare, insa nu a fost nici un chin in a folosi o denumire deja consacrata. ----------------------------------- CristiB 24 Oct 2022 12:55 ----------------------------------- (nu cred ca putem discuta de vreun efect 3D la astro)? Cer si suflet senin tuturor! ,,Un telescop este un instrument optic cu un singur vizor care permite vizualizarea și interpretarea obiectelor îndepărtate. Binoclurile, pe de altă parte, sunt de natură similară, dar au doua vizoare în loc de unul. Ele permit de asemenea să vedeți obiecte îndepărtate, dar folosind ambii ochi, ceea ce înseamnă că oferă o imagine 3D a obiectului." ----------------------------------- tudor 24 Oct 2022 13:37 ----------------------------------- Da cristib, dar nu si cand obiectul este la "infint", cum este Luna de exemplu. Atunci diferenta dintre distanta catre obiect si distanta interpupilara este atat de mare incat efectul 3d nu mai are loc. Efectul 3d este observat cu binoclurile doar terestru pe distante mai mici. ----------------------------------- CristiB 24 Oct 2022 14:03 ----------------------------------- Pentru mine personal privitul cu ambii ochi este altceva decat privitul cu un singur ochi, aici era factorul Wau. Sa lasam specialistii sa vorbeasca (glumesc) : https://www.astroshop.ro/oculare/3d-astronomy-set-oculare-l-o-a-1-25-21mm-3d/p,50273 ----------------------------------- tudor 24 Oct 2022 15:11 ----------------------------------- Intradevar la observatiile astro, chiar daca nu mai ai efectul 3d, privirea cu doi ochi are un "factor Wau" mai mare si in plus numai avantaje fata de cea cu un singur ochi: Este mult mai naturala din motive evidente Este mai eficienta la luminozitate Este mai placuta estetic Nu oboseste crierul PS Ocularele acelea din filmulet induc un efect 3d artificial care nu are legatura cu distanta reala dintre stele. Aici impresia de profunzime e data aleatoriu de niste planuri optice separate in lentilele ocularului (se vad si in poze acele patrate de pe lentilele ocularului) ----------------------------------- Dbird 24 Oct 2022 16:15 ----------------------------------- Sa lasam specialistii sa vorbeasca (glumesc) : https://www.astroshop.ro/oculare/3d-astronomy-set-oculare-l-o-a-1-25-21mm-3d/p,50273 Poti citi aici: https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=18939&postdays=0&postorder=asc&start=0 despre aceste oculare 3D ... personal am fost dezmagit. ----------------------------------- sorini 27 Oct 2022 14:26 ----------------------------------- Oberwerk, un producator apreciat si respectat, produce BT pt astronomie numai cu oculare la 45grd. Opinia generala, dar si a mea, este ca pt astro, cel mai indicat ar fi ca ocularele sa fie la 90grd. De ce Ober au luat decizia asta? ----------------------------------- tudor 27 Oct 2022 16:55 ----------------------------------- Da, la astronomie ocuarele la 90 de grade sunt mai comode decat cele la 45 de grade! O posibila explicatie ar fi ca, probabil, sunt mai multi cumparatori care folosesc astfel de binoscoape mai mult pentru aplicatii terestre decat pentru observatii astronomice. La terestru ocularele la 45 de grade sunt mai comode! ----------------------------------- Dbird 28 Oct 2022 09:05 ----------------------------------- Da, mai ales ca binoclurile uriase folosite in mod terestru sunt considerate producatoare de profit. Ele, in majoritatea tarilor normale sunt plasate in locatii deosebite si pot fi utilizate cu monezi, fise etc de catre oricine. Sunt si extraordinar de scumpe. La noi e alta poveste ...acum aproximativ cinci ani pe meterezele Cetatii Neamtului (proaspat reamenajata la acea ora) din Targul Neamt, am vazut 2 superbe astfel de binocluri plasate exact acolo unde o panorama superba se intindea in fata ochilor ... am urcat sus la ele ..ca la tinerete , in fuga .... scotocindu-ma de fise ... si sus ...surpriza , sau nu ?, ambele erau defecte. Sincer imi venea sa le repar dar in mod ciudat nu aveai cui sa te mai adresezi, nema oficiali ... asa ca am tras o injuratura si am plecat mai departe.... ----------------------------------- zoth 28 Oct 2022 19:55 ----------------------------------- Nu stiu care sunt ratiunile firmei Oberwerk dar mie binoclul cu oculare inclinate la 45 grade mi se pare mai versatil. Daca binoclul cu oculare inclinate la 90 grade e perfect pentru astro si unul cu oculare drepte e perfect pentru terestru, cel cu oculare la 45 grade e rezonabil de potrivit atat pentru astro cat si pentru terestru. Un binoclu mai versatil poate deveni un binoclu mai cautat si fireste, mai bine vandut. O parere ... Revenind la oculare, am facut ceva teste care nu au facut decat sa confirme ca alegerea facuta de Cristi e buna si potrivita pentru binoclul de 70mm. Am facut observatii cu ocularele de 18, 12, 9 si 6mm la magnificatii de 22, 33, 44 si respectiv 66x. Perechea de 18mm s-a dovedit a fi o referinta pentru campurile largi, fie stelare la astro, fie la panoramari terestre. Este deci o pereche care merita pastrata. Luand imaginea de la 22x ca referinta, trecerea la 33 si 44x pare spectaculoasa in ambele cazuri prin marirea unghiulara (senzatia de apropiere relativa). Calitatea imaginii este practic identica in ambele cazuri atat la terestru cat si la astro dar factorul de spectaculozitate este mai pronuntat la 44x. Ciudat ca intre 33 si 44x diferentele unghiulare par mult mai palide, destul de greu discernabile daca nu esti atent. In conditiile date pare ca perechea de 12mm este cumva redundanta. Trecerea de la 44 la 66x este mai clara, nu chiar atat de spectaculoasa ca cea de la 22 la 44x dar bine vizibila. La aceasta magnificatie am avut senzatia ca binoclul se apropie de limitele lui. Va trebui sa mai testez. La terestru am avut senzatia ca imaginea pierde usor din sharp iar la astro in cazul lui Jupiter am vazut aparitia unui usor halou violet in jurul planetei, halou pe care nu l-am distins la magnificatiile mai mici. In concluzie, perechile de 18 si 9mm imi par cu adevarat utile, as spune chiar obligatorii iar restul pot fi optionale. Pe masura ce testele urmatoare vor mai aduce elemente noi, voi reveni. ----------------------------------- CristiB 29 Oct 2022 12:32 ----------------------------------- Nu stiu care sunt ratiunile firmei Oberwerk dar mie binoclul cu oculare inclinate la 45 grade mi se pare mai versatil. Apropo de Oberwerk, eram cat pe ce sa cumpar de la ei, insa am gasit comparatii pe un alt forum de specialitate in care APM iesea castigator in ciuda pretului mai mare. Se pare ca la Oberwerk prismele sunt subdimensionate ceea ce atrage un lant de alte probleme, inclusiv legate de alegerea ocularelor(oculare foarte scumpe, uneori mai scumpe decat instrumentul insusi nu pot fi focusate). In rest toate cele vizibile inclina spre Oberwerk, vopsea mai atragatoare, pret mai accesibil si ceea ce eu am gasit ca fiind foarte important, instrumentul este livrat deja in propria valiza de protectie. Insa pe baza proverbului ,,Afara-i vopsit gardul, innauntru-i leopardul!" am facut o ultima incercare la seful APM din Germania. L- am ,,amenintat " prieteneste despre pretul celor de la Oberwerk iar el mi-a raspuns senin ,, Ia-l, ale noastre oricum sunt mai bune!". 🙂 Dar maestre, Silviu, observ ca nici tie nu-ti place denumirea internationala de Telescop Binocular. Poti detalia te rog? Intrebarea de 1000+ ( ca tot sunt unii care folosesc astfel de termeni de referinta) ar fi urmatoarea: daca sectionam longitudinal un astfel de instrument obtinem doua lunete perfect functionale,fiecare cu focuserul ei, cu prisma ei si toate celelalte aferente, sau nu? ----------------------------------- Dbird 30 Oct 2022 19:26 ----------------------------------- Corect sau incorect ? Totul este relativ. Binocular inseamna cu doi ochi respectiv / sau doua oculare. Caz in care ai nevoie de exemplu doar de un singur tub cu obiectiv (telescop) si doua oculare montate intr- un binoviewer. Tu te referi la doua tuburi fiecare cu ocularul lui (binoclu). Nu cred ca este asa de important, ce denumiri dam atat timp cat din context putem intelege despre ce instrument este vorba. Termenul binoclu in sine ca si alte denumiri sunt fara doar si poate depasite de avansul tehnologic. In plus marketingul creeaza noi si noi termeni pentru atragerea cumparatorilor. ----------------------------------- mmarin 30 Oct 2022 23:35 ----------------------------------- Ca s-o dau în cujetări pseudo-academice, telescopul e prin definiție un dispozitiv menit să înlesnească studierea obiectelor aflate la distanță (tele=distanță, skopein=a privi). Mai mult, denumirea de binoclu pare să fi involuat prin contracție din... „telescop binocular”. Motivul pentru care unii (și aici nu uit să mă includ pe mine) strâmbă din nas când se vorbește despre telescoape binoculare este că cei ce le fabrică par să fie mai interesați de marketing decât de aducerea lor la nivelul de performanță al lunetelor „clasice”. O bună parte din prețul cerut pentru astfel de produse acoperă costurile suplimentare generate de procentul mare de produse returnate; dacă mai scazi taxele și marja de profit rămâi cu un cost de producție sensibil mai mic decât ai crede în primă instanță. Dar alegerea telescopului e o chestiune personală și fiecare cumpără ceea ce îi este mai potrivit nevoilor sale. Iar cei mai îndemânatici și le modifică sau chiar le construiesc singuri. ----------------------------------- zoth 01 Noi 2022 20:40 ----------------------------------- ... observ ca nici tie nu-ti place denumirea internationala de Telescop Binocular. Poti detalia te rog? Cristi, scriam pe la inceputul acestei prezentari ca imi vine foarte greu sa-l numesc binoclu... de atunci a trecut iata ceva timp si se pare ca am inceput sa ma acomodez cu noua (sau vechea) denumire. Nu am probleme sa-l numesc oricum dar important pentru mine e cum il simt. Sa fiu sincer nu-l simt nici ca binoclu, nici ca telescop, nu are gradul de libertate al unui binoclu de mana dar nici ecartul de magnificatii al unui telescop, asa ca i-as spune mai degraba instrument prietenos. E mic, usor, compact si te lasa sa privesti cu ambii ochi, deci este si comod sau relaxant, cum preferi ... ----------------------------------- zoth 20 Dec 2022 13:52 ----------------------------------- Fara nici un dubiu, un binoclu cu oculare interschimbabile are un avantaj incontestabil fata de unul clasic, cu magnificatie fixa ... dar ca orice lucru pe lumea asta, avantajul ocularelor interschimbabile vine la pachet cu un "cost". Pentru observatii relaxate de lunga durata, costul amintit nu se simte insa daca suntem in situatia unor observatii rapide si cu multe schimbari de magnificatie, pretul amintit se face imediat simtit, procedurile de extragere ale ocularelor, incarcarea celor noi, refocalizarile si eventual recentrarile sunt consumatoare per global de mult timp. Daca as compara una din lunetele mele cu o carabina (extrag cartusul, pardon ocularul, incarc pe cel nou, usor focus si observatie), binoclul cu oculare interschimbabile devine foarte asemanator cu o flinta cu cremene si fitil (relaxez strangerea ocularelor, le extrag, le introduc pe cele noi, le asigur pe fiecare in parte, focus dreapta, focus stanga, eventual centrare daca magnificatia e mare si abia apoi observatii). Daca mai ai "norocul" sa ai si perechi de oculare care nu sunt parfocale, te vede sfantu' sau te iau nervii. Din experienta acumulata pana acum pot spune ca am fost putin marcat de acest fapt, fiind obisnuit la lunete sa schimb multe oculare intr-o perioada data de timp. Exista totusi sansa ca aceasta experienta sa te faca un om mai ingaduitor ... :) ----------------------------------- valy 20 Dec 2022 14:29 ----------------------------------- Sau exista sansa ca aceasta experienta sa te faca un om mai cheltuitor, mult mai cheltuitor. Leica Zoom ASPH, 2x899E. ----------------------------------- zoth 20 Dec 2022 15:16 ----------------------------------- Da, exista si varianta asta .. :lol: ----------------------------------- CristiB 22 Dec 2022 15:31 ----------------------------------- Fara nici un dubiu, un binoclu cu oculare interschimbabile are un avantaj incontestabil fata de unul clasic, cu magnificatie fixa ... dar ca orice lucru pe lumea asta, avantajul ocularelor interschimbabile vine la pachet cu un "cost". Pentru observatii relaxate de lunga durata, costul amintit nu se simte insa daca suntem in situatia unor observatii rapide si cu multe schimbari de magnificatie, pretul amintit se face imediat simtit, procedurile de extragere ale ocularelor, incarcarea celor noi, refocalizarile si eventual recentrarile sunt consumatoare per global de mult timp. Daca as compara una din lunetele mele cu o carabina (extrag cartusul, pardon ocularul, incarc pe cel nou, usor focus si observatie), binoclul cu oculare interschimbabile devine foarte asemanator cu o flinta cu cremene si fitil (relaxez strangerea ocularelor, le extrag, le introduc pe cele noi, le asigur pe fiecare in parte, focus dreapta, focus stanga, eventual centrare daca magnificatia e mare si abia apoi observatii). Daca mai ai "norocul" sa ai si perechi de oculare care nu sunt parfocale, te vede sfantu' sau te iau nervii. Din experienta acumulata pana acum pot spune ca am fost putin marcat de acest fapt, fiind obisnuit la lunete sa schimb multe oculare intr-o perioada data de timp. Exista totusi sansa ca aceasta experienta sa te faca un om mai ingaduitor ... :) Sunt un pic confuz acum in urma acestei postari! La modul cel mai serios acum, cat timp iti ia sa schimbi doua oculare. Pentru ca toata lumea vorbeste din experienta o sa adaug si eu la fel umila mea parere, dureaza mult mai putin decat ai spune ,, peste "!!?? Nu, mult mai putin decat ai spune ,,procedurile de extragere ale ocularelor, incarcarea celor noi, refocalizarile si eventual recentrarile sunt consumatoare per global de mult timp." Incercati doar, si o sa vedeti. Sa compari un astfel de instrument cu o flinta....ce sa zic, Silviu va ramane prietenul meu mereu chiar si daca va scrie ca acest instrument e bun doar ca vizor pentru usa apartamentului, din punctul meu de vedere, daca tot a fost comparat cu armamentul unora sau altuia, pot spune ca telescoapele binoculare sunt HIMARS-urile astronomului amator. Va rog sa ma contraziceti doar daca aveti deja un Himars in dotare. Iar asta nu e aroganta, pana la urma e doar o carcasa cu cateva lentile, mai bune sau mai proaste. ----------------------------------- zoth 22 Dec 2022 16:10 ----------------------------------- Cristi, da-mi voie sa ma explic, am un obicei prost provenit de la lunetele mele, la observatii nu prea folosesc cautatoare sa-mi gasesc tintele si sa ma centrez pe ele, in schimb folosesc o caciula de oculare. Na, ce sa fac, asa m-am obisnuit. Incep de regula cu ocularul de 40mm care la mine are rol de cautator, dupa care ma centrez cu o focala intermediara si abia apoi caut magnificatia potrivita printre ocularele cu focale mici. Miscarile sunt rapide deoarece folosesc doar diagonale de 90 grade si niciodata nu exista pericolul ca ocularul sa se prelinga pe jos chiar daca nu e strans in diagonala. La zenit de regula nu am acces si deci pericolul este inexistent. La binoclu trebuie sa am atentia putin mai mare mai ales daca fac observatii peste 45 grade. Nu mai merge sa las ocularele nestranse in portoculare. In plus obiceiul prost de a nu folosi cautator a migrat si la folosirea binoclului de aceea fiecare observatie incepe de regula cu ocularele de 25mm, abia dupa aia trec mai departe. Timpul de schimbare nu e covarsitor de mare dar e semnificativ mai bogat decat la lunete. Comparatia facuta ar fi vrut sa evidentieze doar cadenta de tragere si nicidecum calitatea instrumentului. Raman la parerea ca un binoclu este un instrument deosebit de prietenos si relaxant. ----------------------------------- valy 22 Dec 2022 16:22 ----------------------------------- Pentru cautator poti folosi/schimba doar un ocular. Pentru a rezolva cu "parfocal"-itatea, nu poti dimensiona niste inele/saibe care sa aduca seturile la aceeasi pozitie incat sa intre in focus fara sa schimbi focusul? Presupunand ca ai 2 maxim 3 seturi n-ar fi un efort logistic prea mare. Mai ramane problema centrarii... ----------------------------------- CristiB 22 Dec 2022 16:31 ----------------------------------- , in schimb folosesc o caciula de oculare.. Pasiunea ta e veritabila, cine neaga asta ar trebui sa faca tot ce ai facut tu, si dupa aia mai vorbim. In capcana achizitiilor ,,fara numar " am cazut si eu, dar am avut o discutie cu cineva ce m-a convins fara sa vrea ca o anumita cantitate nu va inlocui niciodata calitatea. Intr-un fel m-ai protejat la experimentul legat de ocularele potrivite pentru un 70mm. Ai obtinut acelasi rezultat.. Dar sa compari o bijuterie in materie de observatii Astronomice cu o flinta....asta doare. ----------------------------------- zoth 22 Dec 2022 18:40 ----------------------------------- Vali, da, teoretic as putea pune un singur ocular cautator dar ar fi pacat. Scanarea cerului la marire mica este extrem de placuta mai ales in mod binocular. Pentru parfocalitate metoda amintita e foarte buna si mi-a fost sugerata prima data de Tavi Erwin, mie nu-mi trecuse prin cap :lol: :lol: Problema centrarii a disparut deoarece am limitat magnificatia la o valoare la care nu mai e necesara. Daca ocularele zoom ar avea in mod normal acelasi camp la toate focalele ar fi fost solutia perfecta, dar campul mic la magnificatie mica ma indispune. Cristi, sper sa treaca supararea, nu am avut nici o intentie rea... ----------------------------------- CristiB 22 Dec 2022 22:58 ----------------------------------- Silviu, personal le doresc tuturor pasionatilor sa aiba macar o singura astfel de flinta. Din pacate nu prea e posibil deoarece,,flinta" asta costa uneori mai mult decat o flinta adevarata. Ce sa zic, din punctul meu de vedere telescoapele binoculare sunt lansatoare multiple de ocheade, nu conteaza tinta. Cuvantul suparare nu are ce cauta intre noi doi, e ca ceata dintre Pamant si Soare, in cateva minute dispare.🙂 Dar cumva ar trebui sa o dregi, pentru ca altfel (vorba lui Octavian Stanescu) incepatorii o sa creada cu totul altceva despre masinaria asta decat este ea in realitate. De Craciun va doresc tuturor sa primiti ca si cadou macar o flinta de 70 mm. Daca e de 150 cu atat mai bine. Dar asta e deja un obuzier in toata regula! 🙂 ----------------------------------- zoth 28 Dec 2022 11:40 ----------------------------------- Ieri dupa amiaza am avut sansa sa probez perechea de oculare Vixen SLV de 9mm la observatii lunare, ocazie pe care o asteptam cam de multisor. Dupa seninul de dimineata a urmat o perioada cu cer acoperit, dar dupa ora 15.30 cand luna si-a facut aparitia in campul vizual pe care il am disponibil in locatia mea, norii au inceput usor sa se disipe. Observatiile au inceput fix la 16.30 cand luna in faza de aproximativ 24% se afla exact la meridian la o altitudine de aprox 30 grade. Soarele era undeva la 8 minute de timp deasupra orizontului, deci afara inca ziua. Daca ar fi fost luna plina aceasta ar fi ocupat aproximativ 44% din campul vizual, deci destul de mare astfel incat detaliile date de apertura de 70mm a binoclului sa fie disponibile fara efort. Chiar daca era inca ziua afara imaginea m-a impresionat pozitiv, luminozitatea nederanjanta, contrastul neasteptat de bun iar cromatismul practic inexistent. Atentia mi-a fost atrasa de zona centrala a lunii, adica zona Mare Crisium unde am observat in principal 4 microcratere ce erau usor vizibile: Swift 11km, Peirce 18,5km, Picard 23km si Greaves 14km. La fel de interesanta mi s-a parut si zona craterului Cleomedes, un crater mare de 128km in care era vizibil domul central ce mi s-a parut mie tras usor inspre nord si un numar consistent de microcratere situate in Cleomedes. Dupa harta lui Antonin Rukl am identificat microcraterele A, E situate in partea nordica, B si J situate in zona centrala si C chiar pe marna sudica a craterului mare. Nu am vazut rima centrala din Cleomedes, in fapt nici nu stiam de ea dar am aflat tot de pe harta lui Rukl ca exista. Probabil trebuie apertura ceva mai mare pentru ea sau conditii mai bune de iluminare. Pe la 17.05 cand luna se apropia periculos de marginea blocului vecin, am hotarat sa virez catre est si sa urc inca vreo 15 grade in altitudine ca sa dau peste Jupiter. Afara incepea deja sa se insereze. Discul jovian la 44x mi s-a parut micut dar bine definit totusi. Cu toate ca urcasem inca 15 grade era vizibila dispersia cromatica atmosferica, zona nordica a lui Jupiter radiind parca in exterior o nuanta albastra, iar cea sudica, rosu. Cu toate astea pe discul planetei erau bine vizibile benzile din zonele temperate. La vest de planeta, Io si Europa grupate militareste aprope de disc pe cand in est, dezmat total, Callisto si Ganimede fiecare in legea lui haladuind pe unde poate. In prima faza pe Callisto nici nu-l vazusem, credeam ca este ascuns dupa discul planetei, cand el era aproape ireal de departe, parca asa departe nu l-am mai vazut pana acum. Am intrerupt sedinta de observatii asteptand sa vina seara cu adevarat dar din pacate odata cu ea au venit si norii care nu s-au mai dat dusi pana dimineata. ----------------------------------- CristiB 28 Dec 2022 15:47 ----------------------------------- Ca de obicei, cum ne-ai obisnuit, observatii de o acuratete deosebita. Ce sa zic , respect! Aproape ca poti spune ,,citeste observatiile lui Zoth si nu vei mai avea nevoie de instrumente ca sa vezi cerul". Totusi o remarca , in forma de gluma, trebuie sa fac. Norocul tau ca ai folosit la aceasta sedinta doar o pereche de oculare, altfel, daca erai nevoit sa folosesti si alte grosismente era bai... ----------------------------------- zoth 29 Dec 2022 12:18 ----------------------------------- S-a intamplat ieri dupa pranz din nou .. cerul senin si turbulenta mai mica decat in ziua precedenta. Am vizitat iar luna, mai mult de curiozitate in ce priveste rima centrala din craterul Cleomedes. Nimic! .. foarte probabil magnificatia prea mica, instrumentul prea mic si iluminarea necorespunzatoare. In ce priveste ultimul aspect, am primit confirmarea imediat de pe circumferinta craterului unde se observau mai putine detalii si ceva mai estompate. Era firesc deoarece zona s-a indepartat semnificativ de terminator, faza lunii fiind undeva pe la 34%. In rest modificari neobservabile. Am plecat mai departe spre sud-est si am dat peste craterul Theophilus aflat chiar in zona terminatorului. Doar varfurile domurilor centrale si muchia estica luminate, cea din urma semanand cu lama unui cutit curbat. Ce mi s-a parut foarte interesant vizual nu a fost acest crater ci vecinul lui situat in SE in zona neiluminata de soare. Din Cyrillus, pentru ca asta e numele vecinului din SE, se vedeau doar doua luminite centrale, amintind de luminile de semnalizare ale turnurilor inalte si inca o salba de 7 luminite spre est, dispuse in forma unui arc de cerc cu deschiderea de aproximativ 120 grade. Pe fondul intunecat al zonei neiluminate acest spectacol mi s-a parut destul de interesant. Am consultat mai tarziu harta lui Rukl si am avut confirmarea, circumferinta estica a lui Cyrillus pare foarte zimtata. Am parasit apoi luna, am trecut pe la Jupiter pentru un salut scurt si m-am indreptat apoi spre Marte, o biluta minuscula de un oranj patrunzator care parea cumva patat pe centru de nuante ceva mai intunecate. Am virat apoi spre vest sa ajung la cele 7 surori dar magnificatia mare a binoclului nu permitea intrarea tuturor in acelasi camp. Am schimbat asadar ocularele cu cele de 18mm si apoi cu cele de 25mm in care mi se pareau incadrate cel mai bine si estetic. In mare imaginile din 18mm(UFF) si din 25mm(SLV) semanau dar ceva diferit exista. Nu am sesizat din prima dar uitandu-ma mai atent am observat ca stelele de magnitudine mai mare erau vizibil mai luminoase in ocularele de 25 decat in cele de 18. Am ramas putin mirat si am repetat schimbarea ocularelor (na, ca tot n-am scapat de ea) si rezultatul a fost acelasi. Nu-mi dau seama daca e normal sau ar fi trebuit sa fie invers. Oricum concluzia e ca nu trebuie sa renunt la perechea de 25mm. ----------------------------------- tudor 29 Dec 2022 12:36 ----------------------------------- Mi-ai facut pofta sa ma uit si eu la Luna! In legatura cu stelele mai puternice care se vad mai luminoase in 25mm vs 18mm cred ca este normal asa pt ca 25mm da o pupila de iesire mai mare. In acelasi timp am observat ca in ocularele de focala mai lunga exista o stralucire si un contrast aparte! In schimb cred ca se va schimba situatia cu stelele de la limita vizuala, unde cred ca se vor vedea mai usor cu 18mm datorita puterii un pic mai mari. ----------------------------------- zoth 29 Dec 2022 16:28 ----------------------------------- Cred ca m-ai inteles gresit tudor, am spus ca stelele cu magnitudine mai mare, adica cele mai slab luminoase se vad mai usor in 25mm decat in 18mm. De la Alcyone inspre SV parca, se desprinde un sirag de 6-7 stelute care seamana cu niste margele puse pe o ata, ultimele doua fiind ceva mai palide. Chiar ultima dintre ele in 18mm se zareste intermitent si mai mult cu vedere indirecta. Aceeasi steluta in 25mm se vede fara efort, permanent si cu vedere directa. ----------------------------------- tudor 30 Dec 2022 01:26 ----------------------------------- Am inteles eu gresit! Da e ciudat! ----------------------------------- zoth 01 Ian 2023 17:33 ----------------------------------- Pana vom elucida problema, sa spun cateva cuvinte despre sedinta fulger de ieri pe seara. Incepusera deja tragerile cand am iesit deci nu era vreme de lungit povestea. Terminatorul avansase pana in zona craterului Platon asa ca am profitat de iluminarea splendida a Alpilor lunari si inclusiv a frumoasei lor vai. Cu o seara inainte terminatorul era fix in dreptul acestei vai si din cauza asta nu era vizibila in totalitate, ci numai iesirea dinspre Mare Frigoris. Aseara insa, spectacolul a fost pe cinste, toata valea vizibila, detalii frumoase in lantul muntos. As fi vrut sa mai colind pe cararile montane dar tragerile dadeau semne ca se intensifica, asa ca m-am retras in adapost. Asta seara daca mai ramane senin, avem placerea de a-l vedea pe Uranus la cateva grade in urma lunii. ----------------------------------- julliano 02 Ian 2023 11:18 ----------------------------------- Am pățit si eu asa, o sa dau un mic exemplu: Steluta de mag 10.4 dintre Double Double de obicei o vedeam la grosistent mare, peste 100x, insa niciodată nu mi-a sarit în ochi cu oculare de 20 sau 18mm, care dau un 45x si 50x pe luneta mea. Insa într-o seara cu seeing bun din București de pe balcon, mare mi-a fost surprinderea sa vad ca observ steluta de 10.4 cu ocularul ES 24 68, deci la 37x. Apoi am verificat si cu ocularul delite 18.2, se vedea si cu el, dar parca nu la fel de contrastant. E posibil ca una dintre explicații sa fie faptul ca ES24 are light scattering mai mic, strange mai bine lumina si probabil de aia vad magnitudinea limita din 18mm si in cea de 24mm, sau uneori in 24 chiar ceva mai stralucitor. ----------------------------------- zoth 02 Ian 2023 13:52 ----------------------------------- Multumesc Iulian :) Zici tu ca s-ar datora ocularelor ... nu stiu ce sa zic, am sa refac testele in diferite conditii sa vad daca nu cumva mai intervin si alti factori. Pana atunci o sa-mi placa ambele oculare, si UFF-urile si SLV-urile :) ----------------------------------- zoth 13 Ian 2023 11:10 ----------------------------------- Cu cateva seri in urma cand cerul inca mai permitea, am refacut testele comparative dintre UFF18mm si SLV25mm pe luneta TS de 80mm, evident in modul monocular. Diferentele observate s-au pastrat, stelele cu luminozitate mai mica sau la limita vizibila erau mai vii si mai luminoase in SLV comparat cu imaginea oferita de UFF. Cu ocazia asta mi-am adus aminte ca SLV-urile de 25mm au o formula de 5 lentile ordonate in 3 grupe comparativ cu 8 lentile ordonate in 5 grupe la UFF18. Este deci vorba de 6 treceri aer/sticla la SLV versus 10 la UFF. Nu stiu ce transmisie asigura depunerile celor doua oculare, banuiesc ca sunt relativ identice dar diferenta data de numarul lor cred ca face jocul in acest caz. Testele comparative pe care le-am facut au fost ceva mai extinse in sensul ca au participat cam toate ocularele de focala mare pe care le am in dotare. Dintre toate doar SLV-ul de 25mm si Eudiascopicul de 35mm (formula optica similara) s-au evidentiat prin transmisie deosebita si prin imaginea "varf de ac" a stelelor. De luat in considerare de iubitorii campurilor mari sau exagerate, ca uneori aceasta placere vine insotita de o "plata". ----------------------------------- tudor 14 Ian 2023 02:41 ----------------------------------- Da, pare sa fie diferenta de transmisie. Incearca sa compari si Fujiyama 25mm! Cred ca vor fi cel putin la fel de luminoase ca SLV 25mm, pentru ca au si mai putine treceri aer/sticla. ----------------------------------- nobody 14 Ian 2023 06:11 ----------------------------------- Si aberatiile optice reziduale ale ocularului au impact asupra stelelor slabe, chiar daca aceste aberatii nu sunt evidente la prima vedere (imaginea "varf de ac" a stelelor). Chiar si o usoara defocalizare face sa dipara acele stele. ----------------------------------- Mircea Pteancu 14 Ian 2023 17:52 ----------------------------------- Silviu, ai dreptate. Fondul cerului apare mai luminos la grosismente mai mici si de aceea ocularul cu focala mai scurta va prezenta stele mai slab luminoase ca cel cu focala mai lunga. In cazul relatat de tine, zic si eu, ca diferenta de comportament optic se datoreaza constructiei optice diferite. Amatorul Lorincz Imre din Ungaria iata ce sustine pe situl tavcso.hu despre doua din ocularele sale: ocularul sau Barium 20mm (Super la noi) are o transmisivitate de 95% ca ocularul Pentax 21mm XL. https://tavcso.hu/termekcsoport/okular_barium Super se vinde de ocazie cu vreo 50 de lei iar nou cu vreo 120 lei. Pentax 21mm XL nou e 1000 de lei !? Sau nu se mai gaseste... Corectia aberatiilor extra-axiale banuiesc ca este mult mai buna in Pentax. Dar la galaxii slab luminoase si la nebuloase, ceea ce vrei in primul rand este transmisivitatea cat mai ridicata. Unii (majoritatea adica) vor numai camp mare. Din partea mea ... gudlacvizdzat ! Mircea ----------------------------------- catalin dumitru 14 Ian 2023 18:56 ----------------------------------- ...Dar la galaxii slab luminoase si la nebuloase, ceea ce vrei in primul rand este transmisivitatea cat mai ridicata. Ăsta e motivul pentru care nu voi renunța vreodată la ocularele kellner sau rke . Ba chiar am de gând să fac un Ramsden clasic , din ăla cu lentila de câmp în focarul celei de ochi , dar cu lentile mai mari , că acum am cu ce , nu ca în tinerețe . Cu mizeria de pe fața de intrare mă descurc eu , de-a lungul timpului am învățat tot felul de șmecherii . ----------------------------------- zoth 14 Ian 2023 19:10 ----------------------------------- Mersi Tudor :) Nu stiu ce-am avut in cap, ca am uitat complet de Fujiyama cand am facut testele. Totusi pe la inceputurile sobolanului am facut comparatia intre aceste oculare si SLV-uri si nu am observat nici o anomalie, ca sa zic asa. Stiu ca sunt oculare de top prin transmisie, corectie, ortoscopicitate si executie. Nu am nimic a le reprosa! De acord nobody :) La stele de magnitudine mare in loc de aberatii implicite vom percepe mai degraba o lipsa de informatie. Mircea, de aia mi s-a parut ciudat si am dat vina pe transmisie. E bine ca in ziua de azi se gasesc echipamente potrivite pentru toate felurile de observatii si in toate gamele de preturi. Ca unii dintre noi suntem mai gomosi si nu punem ochiul decat la anumite oculare si telescoape, e alta poveste pe care ne-o reamintesc periodic unii din colegii nostri. Dar e prea mult sa discutam despre aceste lucruri aici. ----------------------------------- Mircea Pteancu 14 Ian 2023 22:06 ----------------------------------- Interesant ce spune nobody. Recent am descoperit ca la observarea roiurilor stelare am obiceiul de a defocaliza usor imaginea pentru a mari artificial diametrul petei de difractie al stelelor slabe. Asa le vad mai bine, mai usor decat la focalizarea perfecta ''varf de ac''. Silviu De acord cu tine. Catalin Mi-ai trezit amintiri. :wink: Sper ca Silviu nu se va supara pentru off-topic. Cand zici Kellner si Ramsden, vobesti de ceva ce construiam eu prin 2008 si se vede in atasamente ? In poza cu monturi brunate de oculare, cea din dreapta este de la un Ramsden f=24mm iar cea din stanga Ramsden f=10,4mm. Cele dintre cele doua Ramsden, sunt Kellner, casate de armata cativa ani mai devreme. In poza cu ocularele montate, cel din dreapta este Ramsden 24mm, cel din mijloc este Kellner militar f=27mm iar cel din stanga este un Kellner f=23mm din acel binoclu militar Zeiss construit de Ungaria pe vremea Imperiului. Mircea ----------------------------------- nobody 14 Ian 2023 23:11 ----------------------------------- Exact asa ziceam si eu, pe invers, ca percep mai bine stelele individuale slabe cand sunt focalizate mai bine, iar la defocalizare incep sa dispara in fundal. Probabil e de la transmisia mea defecta. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 15 Ian 2023 00:22 ----------------------------------- Nu cred Gabriel. Tu esti tanar pe langa mine, cum este la tine asa este normal. Cel mai probabil la mine incep sa apara bucuriile celei de a patra tinereti ... :P La varsta mea deja sunt multi cu operatii de cataracta si alea-d'alea. C'est la vie ... asa-i la vie, tradus in daco-romana ! Mircea ----------------------------------- zoth 23 Ian 2023 12:15 ----------------------------------- Vreau sa trec aici cateva concluzii trase in urma unui set de observatii comparative facute in urma cu vreo doua saptamani (pe cand mai era senin) la cateva stele duble binoculare din zona Ori. Mai precis e vorba de Tyc 4771-1196, Tyc 4771-1193 si Tyc 4766-2445. La setul de observatii a participat binoclul de 70mm la magnificatiile de 16, 22 si 44x si luneta TS apo de 80mm la magnificatiile de 22, 44 si 91x. Asadar: - prima concluzie a fost ca apertura suplimentara a lunetei (80mm vs 70mm la binoclu) nu ma ajuta cu nimic ... poate daca ar fi fost semnificativ mai mare ... - a doua concluzie a fost ca vederea binoculara usureaza enorm perceptia in special a componentelor mai dificile, face observatia mai usoara si relaxata si aduce satisfactie incomparabil mai mare. - a treia concluzie a fost ca magnificatia are un rol major in geometria imaginii facand separatiile mai usor distincte, firesc dealtfel :) ----------------------------------- catalin dumitru 23 Ian 2023 16:24 ----------------------------------- A patra concluzie , e că la senectute trebuie să ne cărăm în Tenerife , unde cerul e curat , viața e ușoară și femeile sunt negre ... Rectific , unde cerul e ușor, viața e curată și femeile sunt negre ... Rectific, unde cerul e negru , viața e ușoară și femeile sunt curate... Rectific , unde cerul e negru , viața e curată și femeile sunt ușoare ...evrika ! Cred că cam nimerit :) :) . Scuze Silviu , promit că o să șterg repede mizeria de mai sus !! ----------------------------------- zoth 23 Ian 2023 17:24 ----------------------------------- Dă-i pace, știu că n-am zis nimic nou dar daca mai trecea ceva vreme și nu le scriam aici, sigur le încurcam între ele, așa cum hazliu ai intuit în postul tau :lol: :lol: ----------------------------------- catalin dumitru 23 Ian 2023 18:54 ----------------------------------- Ok boss , rămâne așa cum vrei ! În altă ordine de idei , încă de ăsta vară mă tot gândesc despre cam cum s-ar vedea prin "șobolan" cu ajutorul panopticelor de 24 . De ce scriu asta ... după ce am intrat în posesia "neprețuitului" , am constatat că pe acromatul 102/500 îmi crește destul de semnificativ cromatismul transversal . Am zis că specia asta de oculare , datorită felului în care tratează conul luminos , face să iasă mai tare în evidență erorile optice ale acromatelor scurte . Surpriza a venit când am pus panopticul pe un teleobiectiv maksutov de 100 mm o dihanie veche (de prin anii 50 ) ce a fost pusă de Erwin la 'vânzări' , anul trecut . Ei bine , prin pan-ul de 24 se vede cromatism lateral destul de serios , fenomen care nu apare deloc cu oculare mult mai putin fandosite , precum kellner sau plossl . Posibil să aibă legătură și cu poziția ochiului , eu fiind genul de observator care plimbă ochiul peste toată fereastra ocularelor , pentru a mai anula din astigmatismul propriu . Dacă vei avea ocazia , să ne povestești și nouă . ----------------------------------- zoth 23 Ian 2023 20:55 ----------------------------------- Nici nu trebuie sa fac acest test pentru ca sunt convins 100% ca sobolanul echipat cu panoptice va vedea identic si la fel ca acel mak de 100mm. In cazul dubletelor lipite sau spatiate la care distanta dintre lentile e rezonabil de mica (<0,5mm) cromatismul transversal este practic inexistent, oricat de rapid ar fi obiectivul. In ambele cazuri cromatismul transversal este dat de ocular. ----------------------------------- Mircea Pteancu 23 Ian 2023 22:10 ----------------------------------- Silviu Foarte logice concluziile tale. Mai ales concluzia a doua. Daca ar fi fost posibil, ar fi fost minunat ca toate telescoapele sa fie binoculare. Vederea binoculara este un lucru atat de natural,de firesc, incat nu-i acordam atentia si importanta cuvenita. Toata lumea o da in sus si in jos cu ''inventarea lunetei'', inclusiv istoricii renumiti ai Astronomiei. Dar, asa cum am incercat sa arat in lucrarea mea ''Istoria binoclului -Fragmentarium'', publicata in ''Pasi spre infinit'' si disponibila pe ''academia.edu'' ( unde este chiar si citita, din cand in cand :P ), inca din momentul zero al istoriei oficiale a lunetei, vorbim de fapt despre ''inventarea binoclului''. Da, asa a fost; comisia de olandezi ''inapoiati'', cu educatie, cunostinte si mentalitati inca de Ev Mediu, ce i-au cerut mesterului Lipperhey ? Sa construiasca binocluri. Nu ''lunete''. https://www.academia.edu/44150388/Istoria_binoclului_Fragmentarium Iar pe Catalin nu-l inteleg. Oricare dintre cele patru variante ale sale este buna !:wink: Mircea ----------------------------------- zoth 24 Ian 2023 11:00 ----------------------------------- Daca ar fi de ales, as alege penultima varianta dar ... gusturile nu se discuta :) Mircea, de acord, dar pe de alta parte fiecare instrument isi are atu-urile lui, nu mai intram in amanunte acum. Vorbind de instrumentele din dotarea noastra de amatori, cu siguranta un binoscop aidoma sobolanului nu va permite niciodata ajungerea la o magnificatie pe care lejer o atinge o luneta buna, dar nici luneta nu va ajunge vreodata la confortul si naturaletea imaginii date de binoscop. Pe undeva poate e mai bine asa ... :) ----------------------------------- zoth 14 Feb 2023 14:22 ----------------------------------- Dupa mai multe sedinte de test si observatii cred ca am ajuns la o optimizare (in sensul simplificarii) a domeniului de magnificatii si a ocularelor aferente, utile pe acest binoclu. Am simtit nevoia acestei optimizari pentru a nu transforma o sedinta de observatii in una de schimb interminabil de oculare. Asadar pentru observatii diurne terestre am hotarat sa raman la magnificatia 22x data de ocularele UFF18mm, magnificatie care mi se pare suficienta si potrivita pentru terestru si care ofera atat detaliu de imagine dar si un camp real suficient de mare pentru a nu te rataci in contextul peisajului. Pentru observatii astro am ales o magnificatie de 16x data de ocularele SLV25mm pentru campuri stelare mai largi, roiuri si alte obiecte extinse, unde transmisia de lumina este vizibil mai buna decat la UFF18mm si unde nu pierd nimic din campul real al acestora. Geometria obiectelor extinse mi se pare mai placuta in aceste oculare. Pentru a doua magnificatie astro am considerat valoarea de 44x a fi cea mai potrivita, buna la observatii lunare, duble binoculare si chiar planete sau obiecte cu intindere mica. Aceasta magnificatie este asigurata cu ocularele SLV9mm. Magnificatia asta ar cere insa montarea unui cautator pe binoclu pentru usurinta orientarii si pentru a nu fi nevoiti sa schimbam iar ocularele cu cele de cautare. Si taman bine dupa ce am stabilit combinatia spartana cea mai potrivita pentru mine, am simtit o mancarime in partea dorsala care imi spunea ca n-ar fi rau sa testez si un binoclu mai maricel. Nu mult mai mare pentru ca apar alte probleme, masa, montura mai puternica, etc, dar putin mai mare ... :roll: :roll: ----------------------------------- CristiB 15 Feb 2023 20:57 ----------------------------------- .....un binoclu mai maricel. Nu mult mai mare pentru ca apar alte probleme, masa, montura mai puternica, etc, dar putin mai mare ... :roll: :roll: Si cam ce ar trebui sa fie!? 🙂 Din ce am vazut eu un 82 mm nu aduce prea mult in plus, din contra, la testele directe dintre APM 70 si cel de 82 ambele ED, cel de 70 a iesit mai bine. Singura diferenta notabila ar veni din partea celui de 100mm. ----------------------------------- zoth 16 Feb 2023 11:04 ----------------------------------- Ma gandeam la varianta de 82mm fara sa citesc vreun test comparativ caci nu am dat peste nici unul. Daca ai un link cu asa ceva as fi bucuros sa-l citesc si eventual sa ma calmez 8) Varianta de 100mm sunt constient ca aduce mai mult dar pe langa aspectele pozitive mai vine si cu cele negative: cost mult mai mare, greutate mult mai mare care implica schimbarea monturii, etc. Trecerea de la 70 la 100 ar implica vanzarea 70-ului pe piata SH si cumpararea celui de 100 de nou. Asta inseamna un efort financiar care ma depaseste. Si nu sunt sigur ca as putea sa-l suport nici pe cel pentru trecerea de la 70 la 82. Probabil mai mult vise ... ----------------------------------- CristiB 16 Feb 2023 11:31 ----------------------------------- https://www.cloudynights.com/topic/585779-review-of-apm-70mm-82mm-ed-apo/page-4 https://www.cloudynights.com/topic/624016-apm-70-or-82-to-complement-apm-120/ Cred ca aici citisem ! ----------------------------------- CristiB 16 Feb 2023 17:39 ----------------------------------- ...Probabil mai mult vise ... Nu ne opreste nimeni de la asta, uneori chiar e recomandat asa ceva deoarece da impulsul spre realizare, si nici nu costa nimic.🙂 Totusi sa zicem ca o sa iei unul de 100 mm, te mai multumesti cu varianta acromata sau trebuie sa fie definitiv un ED? Intreb deoarece pe aici mai apar oferte tentante si nu se stie niciodata, poate unul e chiar al tau..... ----------------------------------- zoth 16 Feb 2023 19:55 ----------------------------------- Multumesc pentru linkuri si oferta Cristi :) Am citit si m-am lamurit. Cat priveste oferta, va trebui sa cumpanesc foarte bine ceea ce vreau... ----------------------------------- zoth 11 Mar 2023 19:42 ----------------------------------- In urma cu doua saptamani cand cerul era inchis pentru observatii, am vrut sa vad cu ochii mei cum sta sobolanu' la capitolul aliniere optica. Fisa producatorului spune ca distanta minima de focalizare este de 13m, valoare pe care nu o am acasa in linie dreapta dar pe care o pot simula cumva. Mi-a venit ideea sa folosesc oglinda din baia de serviciu drept suprafata de reflexie si sa montez tinta etalon cu reticul dublu pe cadrul usii din camera unde faceam testele (vezi desenul de mai jos). La tinta cu reticul dublu este foarte important sa pastram distanta dintre axele optice ale obiectivelor cat mai exact posibil. Mi-am construit apoi un reticul pe ocularul de 9mm si am pornit la treaba: am aliniat montura cu tinta si am verificat orizontalitatea celor doua. Am montat apoi ocularul cu reticul in canalul drept si am facut alinierea pe tinta astfel incat cele doua reticule sa se intersecteze perfect central. Pentru asta am rotit ocularul astfel incat reticulul lui sa fie perceput in forma de x. Dupa operatia de aliniere a urmat mutarea ocularului in canalul stang si verificarea intersectiei cu tinta. Spre surprinderea mea intersectia a fost perfect centrata. Chiar daca nu mai era nevoie am reluat toate etapele de la inceput dar pe canalul stang, urmand sa verific la final alinierea celui drept. Rezultatele au fost identice. Rezultatul testelor m-a dus cu gandul la o concluzie pe care n-as fi vrut sa o trag, ... daca la 44x alinierea pare asa buna, inseamna ca pot forta o magnificatie mai mare, chiar si dubla, mai ales ca obiectivele pot si ele mai mult decat 44x. Asadar goana dupa oculare nu a luat sfarsit ... :? ----------------------------------- CristiB 11 Mar 2023 19:55 ----------------------------------- Lucrul asta ti-l confirma si un neamt. A probat (sarcina obligatorie de serviciu)inainte de a trimite coletul cu binoclul meu ce e la fel ca al tau, si rezultatul a fost urmatorul: ,,M-am uitat prin el cu un ocular de 4,7 mm, adică 85x. Este reglat, nu are imagine dubla. Dacă plătiți astăzi, ar putea fi expediat astăzi cu UPS Express, va fi la dvs. luni..." ----------------------------------- zoth 16 Iun 2023 11:05 ----------------------------------- In cazul meu Cristi, nu s-a obosit nimeni sa ma informeze ca binocularul care va ajunge la mine a fost sau nu testat, chiar daca l-am luat tot din Germania. Probabil cei de la firma APM sunt ceva mai seriosi decat altii. Revenind la subiect, celor ce vor sa aprofundeze problema alinierii binocularelor de tip nou cu oculare "carmite" le recomand materialul redactat de Joerg Kneip de la firma Wellenform: https://www.apm-telescopes.net/downloads/manuals/Collimation_instructions_APMAPOBino_Version_1_3.pdf Materialul este util chiar daca numarul posesorilor de astfel de binoculare de la noi este extrem de redus. Utilitatea lui rezida dintr-un concept constructiv nou diferit de sistemele clasice. Din parcurgerea materialului am aflat ca de fapt sistemul constructiv al obiectivelor nu este unul excentric clasic, ci mai degraba unul semi excentric "made in china". Despre ce este vorba: la un sistem excentric clasic avem de-a face cu o celula a obiectivului excentrica care se poate roti pe un inel excentric. Din jocul celor doua excentrice axa optica a obiectivului poate fi adusa in orice punct de pe suprafata definita de cercul albastru (vezi desenul de mai jos, stanga). La sistemul nou chinezesc pe care l-am denumit generic semi excentric avem de-a face cu o celula normala a obiectivului care se poate roti intr-un inel excentric. Din reglajul acestui inel putem deplasa axa optica a obiectivului doar pe circumferinta cercului rosu (desenul din dreapta). Este un factor limitativ in acest caz care speculeaza faptul ca tuburile celor doua obiective sunt solidare spre deosebire de binoclurile clasice unde cele doua tuburi sunt articulate pe sarniera. Operatia de aliniere a acestor binocluri consta in a gasi punctul de tangenta dintre cele doua cercuri pe care pot baleia axele optice ale celor doua obiective (vezi materialul). ----------------------------------- CristiB 18 Iun 2023 20:58 ----------------------------------- De la ce firma l-ai luat? Cateva vorbe schimbate de mine cu Joerg Kneip au fost postate si pe acest site dar se pare ca avem un specialist mult mai competent ce a negat orice competenta in materie de optica a respectivului. Acum nici nu stiu ce sa mai cred. Amandoi sunt titani in optica! ----------------------------------- zoth 19 Iun 2023 08:44 ----------------------------------- L-am luat de la Astroshop, insa in alte detalii nu as vrea sa intru deoarece am avut cu ei o mica disputa legata de aceasta comanda. "Gustul" cu care am ramas in urma acestei intamplari nu a fost tocmai placut. Nu stiu la ce te referi in legatura cu domnul Joerg Kneip. Din punctul meu de vedere nu as avea sa-i "reprosez" decat amabilitatea de a ne explica noua gaselnita constructiva chinezeasca. ----------------------------------- CristiB 19 Iun 2023 10:25 ----------------------------------- Astroshop e distribuitorul oficial al lui Omegon, am fost de cateva ori pe la depozitul lor , au expuse in principal produse Omegon dar comercializeaza si produse de la alte firme. Legat de verificarea instrumentelor, aici trebuie sa-ti dau dreptate, am vazut cu ochii mei cum decurge totul. Spui ce vrei, cineva suna colegul din depozit, iti aduce produsul, ti-l da, daca iti placere bine daca nu asta e... Ei nu fac o expertiza finala a instrumentului asa cum face APM. De la APM am primit intotdeauna un certificat de garantie in care era descrisa si metoda de verificare a instrumentului. De la Astroshop niciodata, e la noroc!