----------------------------------- rugy 16 Ian 2022 12:33 despre oculare ----------------------------------- Multi incepatori pasionati de astronomie isi pun intrebarea daca pot inbunatati perfomantele vizuale ale instrumentelor pe care le detin,acest lucru se poate obtine prin alegerea adecvata a tipurilor de oculare .In alegerea ocularelor o sa tinem cont de doua lucruri: Ce tinte de pe cer vrem sa vedem; planete,stele duble,stele variabile,roiuri stelare,nebuloase ,galaxii, etc si in al doilea rind tinem cont de caracteristicele instrumentului astronomic folosit adica ,diametru obiectiv principal si distanta focala.Fiecare instrument astronomic are anumite caracteristici care il fac bun pentru anumite tinte,astfel pentru observarea vizuala a planetelor o sa folosim instrumente cu distanta focala mare,adica 2000mm sau mai mult,pentru tintele din cerul adinc [DSO] folosim instrumente cu distanta focala mica 600mm pina la ,900mm.O sa vorbim mai tirziu despre instrumente astronomice,acum hai sa vedem care sunt principale scheme optice de oculare. Aceste scheme optice de oculare sunt schemele de baza ,de-a lungul timpului uni constructori au reusit sa le inbunatateasca performantele optice rezultind mai multe variante ale aceleasi scheme ,piata la ora actuala abunda de modele. ----------------------------------- rugy 16 Ian 2022 12:39 ----------------------------------- Vedem ca fiecare disegn are un cimp vizual (FOV)caracteristic,pe fiecare ocular este scris de catre producator distanta focala in mm (f) si cimpul vizual (FOV) in grade.Acest cimp vizual este un FOV aparent,cind folosim ocularul pe un instrument FOV ul real (aria care o vedem pe cer ) este mult mai mic. Un ocular f=20mm si FOV ap 66* folosit pe un instrument astronomic cu D=120mm si F=600mm va avea un FOVreal = FOVaparent ocular/Gr(marire) rezulta un cimp vizula real : Gr (marirea)= 600/20= 30ori FOVreal= 66/30 =2,2 grade Fiecare instrument astronomic are prin constructie un FOV real maxim,un grosisment minim si grosisment maxim utilizabil,aceste caracteristici sunt importante si trebuie tinut cont de ele cind alegem ocularele.Instrumentele astronomice au iesirea din focuser spre ocular de 1,25 inch (31,75mm)sau 2inch(50,8mm) acestea sunt diametrele cele mai uzuale folosite in instrumentele pentru amatori.Acum,avind si D (diametru odiectiv) si F (distanta focala) putem calcula FOV real maxim pe care putem sa-l obtinem cu instrumenul,si totodata grosismentul minim si maxim. FOVreal max=Diesire focuser x 180/pi /F unde: pi =3,14 F=600mm Pentru instrumentul nostru FOV real max= 31,75mm x 57,3/600=31,75 x 0,095= 3,03 grade Daca am folosi ocular de 2inch adica 50,8mm am avea un FOV max real mai mare adica 50,8 x 0,095 =4,8grade Se poate calcula grosismentul(marirea) minim util pentru o vedere comfortabila , fara sa obosesca ochiul adica sa nu ne plimbam cu ochiul in jurul ocularului pentru a vedea toata tinta noastra.Pentru aceasta stim ca pupila oculara are un diametru maxim la intuneric de aprosimativ 7mm, 9mm persoane tinere si 5mm seniori,pentru o vedere comfortabila va trebui ca si diametrul fluxului luminos care iese din ocular sa nu depaseasca aeste valori. Putem scrie Gr minim util= Dobiectiv instrument/d diametru pupila In cazul nostru G minim util= 120mm/6mm= 20ori am luat 6mm valoarea diametru pupila, o valoare medie. La acest Grosisment minim util obiectul observat de pe cer are teoretic luminozitatea mxima de 100% pe masura ce crestem Gr scade luminozitate pina acolo unde obiectul observat este intunecos si nu ofera nici un detaliu.Zic” teoretic” pentru ca luminozitatea unui instrument depinde de multi factori cum ar fi ,conditiile atmosferice ,locul si timpul cind se fac observatiile, constructia instrumentului. Acum ,din practica s-a obesrvat ca un grosisment (marire) mai mare de 2XDobiectiv nu este de nici un folos ,imaginea devine intunecoasa ,tremura din cauza curentilor de aer,nu ofera nici un detaliu in plus. Gr maxim= 2XDobiectiv=2x120=240ori Tot din practica s-a introdus asa numitul grosisment(marire) benefic care este Gr benefic=1,4xDobiectiv=1,4X120=168ori Pentru observatii comfortabile si care sa ofere detelii recomand sa nu depasim acest grosisment benefic. Avind cele trei Gr(minim ,benefic,maxim) putem calcula ocularele corespunzatoare lor. Primul ocular, marirea minima: Focular = Finstrument/Gr minim= 600mm/20ori= 30mm Sa zicem ca avem un ocular SP pe 1,25inch de 30mm si FOV aparent de 50grade calculam FOVreal FOVreal =FOVaparent /Gr minim= 50grade/20=2,5 grade Daca avem un ocular de 1,25inch 30mm si FOVaparent 82grade o sa rezulte un FOVreal=82/20=4,1grade ,hopaa, instrumentul nostru D=120 F=600 si iesirea focuser 1,25inch din constructie , are un FOVrealmaxim de (vezi mai sus)3,03 grade De obicei Gr minim il folosim pentru a oberva o portiune cit mai mare de pe cer, obiecte DSO de mari dimensiuni,dar vedem ca daca folosim oculare cu FOVaparent foarte mare exemplul nostru 82grade avem unFOVreal 4,1grade ,instrumentul prin constructie are un FOVreal max de3,03grade deci pierdem din cimpul vizual,solutia folosim ocular pe formatul de 2inch. Al doilea ocular, marire benefica: Focular= Finstrument/Grbenefic=F/1,4XDobiectiv instrument=600/1,4x120=600X168=aprox3,5 Al treilea ocular,marire maxima: Focular=Finstrument /Grmaxim= 600/240=2,5mm Ar fi interesant de calculat ce FOVaparent ar avea un ocular ca sa atinga limita de FOVrealmaxim instrument la cele trei grosismente,puteti calcula, FOVaparentocular=Gr X FOVreal instrument FOVap= 20ori X 3,03grade =aprox60grade pentru marire minima si ocular 1,25inch Pentru celalalte mariri ,marire benefica si marire maxima putem folosi oculare cu FOVaparent cit mai mare ,nu o sa depasin niciodata FOVreal max instrument,ideea este sa avem un set de oculare cit mai comfortabile la obsevatii cu lentila de iesire mare sa nu avem senzatia ca ne uitam prin gaura de cheie,cu un eye relief adecvat sa nu lipim ochiul de ocular ,sau sa stam la distanta mare si sa cautam prin aer dupa imagine ,relieful ocular este cuprins intre 2mm si 20mm,sa nu avem stele alungite la marinea cimpului vizual ,cimp cit mai plat. De obicei pentru obiecte mici cu luminozitate scazuta a suprafetei(exp galaxiile) ,folosim Gr (mariri) moderate,pentru obiecte mici cu luminozitate mare a suprafetei(exp nebuloare planetare) folosim Gr(marire) mediu spre mare si pentru obiecte mari indiferent de luminozitatea suprafetei (exp.nebuloase planetare) marire mica spre minima. Sper ca aceste formule si aceste cuvinte scrise sa va ajute sa luati singuri decizia si sa stiti ce oculare sa cumparati pentru instrumentul pe care il aveti. nelu rugan Ianuarie 2022. ----------------------------------- codan 21 Ian 2022 20:45 ----------------------------------- Foarte bine explicat! De apreciat!... ----------------------------------- rugy 21 Ian 2022 21:36 ----------------------------------- multumesc mult, pentru aprecieri. ----------------------------------- Erwin 22 Ian 2022 10:23 ----------------------------------- Mulțumim, Nelu, pentru incursiunea în construcția ocularelor și efortul de a le desena! Există o [url=http://www.quadibloc.com/science/opt04.htm]diagramă colorată care a mai fost postată de-a lungul timpului aici și care include dimensiunea și tipul sticlei lentilelor, deschiderea unghiulară etc. Plecând de la diagramă sau de la idei proprii, amatorii de ATM au construit din lentile recuperate diverse tipuri de oculare, cu rezultate mai bune sau mai puțin bune. Unele oculare simple, ușor de construit din lentile vechi, accesibile amatorilor, dau rezultate surprinzătoare. A se (re)vedea topicurile ATM respective. ----------------------------------- rugy 22 Ian 2022 10:36 ----------------------------------- Mulțumesc Erwin, da da este o diagramă, dar cind le desenezi cu mina devine ceva personal pe care îl apreciezi altfel. ----------------------------------- catalin dumitru 22 Ian 2022 14:20 ----------------------------------- Am văzut pe youtube cum un tip a demontat un Panoptic , cred ca era chiar lăudatul de 24 mm . Am rămas puțin surprins că nu numai dubletul de la intrare este divergent , ci și cel de ochi . Acolo stă tot secretul pentru claritatea marginală fantastică și probabil în dubletul de intrare este rezolvată adaptabilitatea acestei scheme la diferitele curburi de câmp ce vin odată cu obiectivele . ----------------------------------- Mircea Pteancu 23 Ian 2022 00:25 ----------------------------------- Multumesc si eu colegului ''rugy'' pentru aceasta discutie interesanta si pentru efortul depus in detaliere si desene. Sper sa nu deranjez daca vin cu cateva precizari pe care le consider necesare. Doresc sa contribui la completarea si imbunatatirea recomandarilor foarte bune pe care le face colegul nostru, nicidecum sa polemizez. - ocularul ortoscopic are reflexii interne sesizabile daca nu are acoperiri antireflex. Lentila de ochi este mult mai apropiata de tripletul de camp decat sugereaza schita. -Nu exista ocular Plossl cu cinci elemente. La randul sau, ocularul Plossl are reflexii interne sesizabile daca nu are acoperiri antireflex. Reflexiile interne ale ocularelor Plossl si ortoscopice sunt discutate de Jean Texereau in CTA, mai putin prima editie care nici nu pomeneste despre Plossl. Ocularul care este denumit ''Plossl'' este compus din doua dublete care nu sunt la distanta mare ca la un ocular Ramsden ci sunt aproape in contact. Din aceasta pozitie ''ala Petzval'' rezulta aberatia sferica redusa si campul marit fata de ocularele mai simple. Nu exista nici o dovada ca opticianul Plossl ar fi inventatorul acestui design. Cele mai recente cercetari il indica drept creator al acestui tip de ocular pe Albert Konig. -Ocularul reprezentat in desen este un ocular ''Simetric'', un ocular Ramsden in care lentilele simplet sunt inlocuite cu dublete. Plossl a construit microscoape avand oculare tip ''Simetric'' si de aici mitul ca el ar fi inventatorul ocularului care-i poarta numele. -Ocularul format din trei dublete poarta numele inventatorului si anume Kaspereit. -Despre grosismente mi-am prezentat punctul de vedere in alta parte, prilej cu care a fost introdusa notiunea de ''ocular de babe'' ... :lol: Propunerea mea ar fi continuarea si dezvoltarea acestui topic. Pe langa parametrii deja mentionati de rugy, intra in joc si altii, cum ar fi tipul de instrument. Ar parea superfluu sa vorbim, de pilda, despre grosismente maxime, la valoarea celui teoretic, in cazul unei lunete de 120mm, daca aceasta are obiectiv acromat F/5. (Daca ar fi un apocromat, da, are rost sa vorbim de mariri de 240x ... 340x ...) Dar ''cineva'' foloseste o asemenea luneta. Care, in lumea reala, suporta mariri pana la o anumita valoare. Care este aceea ? Ce gama de grosismente foloseste ''cineva''? La ce camp vizual maxim a reusit sa ajunga ''cineva'' ? Deci hai fratilor, cu curaj si onestitate, sa spunem ce campuri si ce mariri, cu ce intrumente si cu ce oculare, am reusit sa obtinem. Ca sa stim si noi si, mai ales, amatorul incepator pierdut in mlastina internetului. Dar si multi amatori mai avansati care-si doresc ''al n-spelea'' instrument. Sa nu credeti ca dumnealor nu fierb in suc propriu ... stiu eu de undeva ... Mircea ----------------------------------- sternchen 23 Ian 2022 09:07 ----------------------------------- Probabil plòssl cu 5 era "superplòssl" :) Veni vorba de grossismente maxime treaba e influențată de condițiile de seeing. Îmi amintesc ca am văzut la 90mm f/11 cu banalul plòssl de 6mm acesta fiind singurul ocular mic din dotare luna la măriri mari ajutat de un Barlow ieftin conținut în cutia telescopului dintr o singura lentila( probabil de plastic insa era diafragmata :) ) Nu mai știu dacă am pus prisma aia ieftina în sistem sau dacă am pus-o înainte sau după barlow insa a fost deosebit deoarece era prima observație serioasa adică cu un telescop de 1m :D ----------------------------------- Erwin 23 Ian 2022 09:50 ----------------------------------- Se cuvine să menționăm plossl-ul cu 4 dublete, "Double Plossl" a cărui schemă este identică cu 2 plossl-uri alăturate și care pot fi de diametre ușor diferite. Prima dată am auzit de acest ocular de la Red Henry dar sunt și alții care l-au construit în mod independent, nu știu dacă este inventatorul acestui ocular. Nu este patentat așa că l-am construit și eu și alți colegi, cu rezultate excelente. ----------------------------------- rugy 23 Ian 2022 19:26 ----------------------------------- multumesc tuturor pentru aprecieri!!! instrumentul astronomic 120/600 o luneta acromata ,imi plac lunetele,il am in dotare si am facut un mic experiment la mai multe grosismente.Pozele sunt facute cu telefonul din mina,asa ca nu au claritatea maxima,dar se poate urmari cum scade FOV odata cu cresterea grosismentului. Am folosit oculare Baader classic ortho cu FOV de 50 grade si Baader Hyperion 8mm cu FOV de 68grade Nu va lasati pacaliti de imaginile destul de ok la mariri de 225ori sau 330 ori, distanta mica intre tinta si instrument a facut posibil acest lucru Cind faceti observatii astronomice in calea fascicolului de lumina se interpune intreaga grosimea a atmosferei terestre cu particole de apa si praf,si acest lucru complica mult lucrurile.Desigur aberatiile cromatice sunt acolo ,vizibile,cine le poate accepta bine, cine nu ,nu Luneta de la sky watcher 120/600 mm culoare neagra cu parasolar alb este bine construita ,nu stiu ce elemente de stlica are in obiectiv dar aberatiile cromatice sunt tinute sub control. ----------------------------------- Erwin 24 Ian 2022 09:42 ----------------------------------- Ai făcut imaginile prin termopan? Wow! Cunosc această lunetă, o au câțiva colegi și ne-am uitat prin ea la star-party-uri, de exemplu la Lisa. Îmi amintesc de aberațiile cromatice clar vizibile, dar condițiile erau diferite, respectiv obiecte luminate de Soare din lateral sau din față, pe fondul cerului albastru. La cadrele tale ajută faptul că ai avut iluminare uniformă din cauza cerului înourat. La ocularele mai simple este vizibilă și curbura câmpului și aberațiile geometrice ca distorsiunea de tip pernă. Se pot constata ușor privind un zid de cărămidă sau o construcție îndepărtată, bloc de locuințe cu multe linii paralele. Dacă imaginea e clară până la margine devine evidentă distorsiunea de pernă. De multe ori un ocular cu marginea proastă poate fi îmbunătățit folosind o diafragmă de câmp mai mică, care, deși va îngusta câmpul vizual, ceea ce se vede este clar și plăcut, așadar dintr-un ocular cu câmp mare care lasă o impresie proastă devine un ocular utilizabil. ----------------------------------- rugy 24 Ian 2022 13:07 ----------------------------------- Observația, ai facut" poze prin termopan"este foarte binevenita. Știm cu totii: " Nu se fac observații astronomice prin fereastra" Eu am făcut un experiment simplu fără pretenții de a fi riguros științific, din imaginile expuse se poate observa totus, cum scade FOV-ul odată cu creșterea grosismentului. Pentru acest lucru mi-am permis sa fac pozele prin "termopan" îmi asum. ----------------------------------- Erwin 24 Ian 2022 15:01 ----------------------------------- Nu-i nicio problemă, Nelu, am înțeles scopul acestui demers. Dacă ai cumva oculare de aceeași focală dar de construcții diferite atunci merită făcută comparația din nou, eventual cu un peisaj mai bogat în detalii, spre a putea exemplifica atât mărimea câmpului cât și aberațiile prezente/absente în imaginile respective. Sau altcineva care are. Trebuie să fac recensământul la oculare și să văd dacă nu cumva aș putea face eu chestia asta... :)