----------------------------------- rugy 17 Feb 2022 22:35 Stele duble si Stele variabile ----------------------------------- Cele mai frumoase stele duble si stele variabile - -------- Stelele asa cum le vedem noi pe cer, toate fac parte din galaxia noastra Calea Lactee si in cele mai multe cazuri nu sunt singure, ele formeaza asociatii stelare,grupuri stelare ,roiuri stelare deschise sau globulare dupa cum am vazut mai inainte. Azi o sa vorbim putin despre un caz aparte numit stele duble( binare) sau chiar triple. ------------ Sunt unele stele care se proiecteaza pe bolta cereasca ca fiind stele duble,in realitate se afla in spatiu la distante enorme una de alta si nu sunt legate prin forte de atractie gravitatinale.Un astfel de sistem este numit stea dubla Optic. ----------- Stele duble sau triple s-au format de regula din acelasi nor initial de gaz si praf interstelar,sunt tinute impreuna de atractia gravitationala si orbiteaza in jurul centrului de masa comun. Cercetarile recente au aratat ca aproximativ 50% din stelele galaxiei noastre fac parte din sisteme duble, triple sau multiple ,cele mai numeroase fiind sistemele duble. - ------------ Stelele dintr-un sistem dublu se afla in stadii diferite de dezvoltare ,de aceea la observatii prin instrumente o sa le vedem de culori diferite,de obicei una din stele este mai masiva stea primara si cealalta stea secundara. In unele cazuri stelele dintr-un sistem dublu pot face schimb de masa intre ele, exemplu sistemului binar Cygnus X1 din constelatia Lebada ,probabil un companion este gaura neagra ,si steua Algol din constelatia Perseu. - --------------- Sistemele binare pot fi observate bine prin instrumente mici sau chiar si cu un binoclu,sunt unele stele duble care intr-adevar se pot rezolva numai cu instrumente mai mari din cauza ca stelele care formeaza sistemul sunt foarte apropiate intre ele sau una dintre stele are luminozitatea aparenta mult mai mica decit cealalta. Acum se cuvine se amintim de o caracteristica constructiva importanta a instrumentelor astronomice si anume de puterea de rezolutie ,aceasta este capacitatea instrumentului de a percepe detalii fine in structura obiectului observat si este direct proportionala cu apertura (diametrul) instrumentului. Puterea de rezolutie se masoara unghilar in grade ,minute si secunde de arc ,ea depinde mult si de lungumea de unda in care se face observatia .Pentru lungimea de unda a luminii vizibile puterea de razolutie este data de formula ----------Prezolutie==12,6/Diametru (cm) cu cit aceasta marime unghilara este mai mica cu atit instrumentul este capabil sa distinga elemente fine din structura obiectului observat. Exemplu un instrument cu diametrul obiectiv de 8cm are puterea de rezolutie --------------- 12,6/8 =1,57” (secunde de arc) Un sistem binar apropiat este steaua Sirius in constelatia Cinele Mare ,unde steaua principala Sirius are magnitudinea aparenta de --1,43m si steaua secundara alfa CMA B este o stea mult mai slaba ,o pitica alba cu mag. aparenta de 8,44m Cele mai frumoase stele binare in ordinea luminozitatii aparente. - --------constelatia-----luminozitate----distanta unghiulara intre stele----culoare-------- alfaSco. --------Scorpionul ---1,2/5,4m ---2,9”arc--- rosu-portocaliu/verde gamma Andr. Andromeda-- 2,3/5,5m-----9,8”------- galben-albastru/verde alfaCVn--Ciinii de vinatoare-2,9/5,5m----19,4”--------albastru/verzui betaCyg---Lebada------------- 3,1/5,1m-----34” --------auriu/albastru alfaHer---=Hercule------------3,5/5,4m-----4,7” --- --portocaliu/albastru-verde 70Oph-----Ofiucus-------------4,2/6,00m---3,8”----------galben-portocaliu /rosu gammaDel--Delfinul-----------4,5/5,5m-----9,6”----------galben/verde rhoCap------Capricornul-------5,00/6.7m---247,6”- ----galben/portocaliu xiCRb----Coroana Boreala---5,1/6,00m----6,3”------albastru/verzui 61Cyg---Lebada----------------5,2/6,00m---30,3”------rosu/portocaliu --------------------Exista binare care se pot observa si cu ochiul liber cum sunt Miza si Alcor din constelatia Carul Mare, un adevarat test pentru ochi ,sau binare in care componentele sunt atit de apropiate intre ele incit nu pot fi rezolvate vizual nici cu cele mai mari instrumente ,acestea sunt binare compacte si se rezolva prin metode spectroscopice si fotometrice. Nimic nu este vesnic si constant in univers ,nici macar stralucirea stelelor, exista doua tipuri de stele variabile ;stele variabile cu eclipsa si stele variabile intrinseci ----------------- In primul caz variatia luminozitatii stelei se datoreaza faptului ca avem un sistem binar in care steaua secundara eclipseaza steaua principala si variatia stralucirii aparente a stelei nu este cauzata de un fenomen fizic intern ci de un fenomen cinematic ,avem o variabila cu eclipsa. ----------------- In al doilea caz,stea variabila intrinseca, variatia stralucirii aparente este cauzata de fenomene fizice din interiorul sau atmosfera stelei. Variatia stralucirii in cel mai multe cazuri este insotita si de variatia altor parametri cum sunt; raza,spectru,temperatura. Nu o sa intram in detalii dar trebuie stiut ca stelele variabile intrinseci (fizic) sunt de trei categorii; - --(-1)--------------- Stele variabile pulsante, din aceasta categorie fac parte cefeidele -------------.stele variabile de tipul W Fecioara se intilnesc in roiuri de stele globulare si au o -----------------------------perioada de variatie a luminozitatii aparente de la 2 zile la 40 zile, -------------------- stele de tipul RR-Lyrae se intilnesc in roiurile de stele globulare si sunt printre cele mai ---------------------vechi obiecte din galaxia noastra au o variatie a luminozitatii de la 0,2 zile la1,2 zile si ------------- stele de tipul Mira Ceti dupa steaua remarcabila omicron din constelatia Balena(Ceti) ----------------------numita si Mira Ceti perioada de variatie a luminozitatii este de la 170 zile la 1300 zile -----------------Cefeidele au o caracteristica foarte interesanta si anume perioada de variatie a luminozitatii este constanta pentru o stea data,observatiile efectuate de-a lungul timpului au pus in evidenta o relatie intre perioada de pulsatie si luminozitatea medie numita relatia perioada--luminozitate, Aceasta relatie este foarte importanta in practica ,cu ajutorul ei se pot calcula distantele pina la stelele indepartate. ----(-2-)-------------- Stele variabile eruptive din aceasta categorie fac parte stelele de tipul T-Tauri, sunt stele pitice a caror variatie a luminozitatii aparente se produce in mod haotic, steaua incearca sa se aprinda termonuclear si stelele de tipul UV_Balena care prezinta multe variatii a luminozitatii intr-un minut ,sunt in ultimile stadii de contractii gravitationale inainte de aprindere) - ---(3)----------------- Stele variabile cataclismice sunt stele care sufera explozii violente cauzate de procesele termonucleare din interior.(exemplu ar fi novele si supernovele) Cele mai importante stele variabile fizic in ordinea stralucirii --------------------constelatia---------luminozitate max/min---------perioada Alfa Ori---------Orion---------------0,2/1,3m---------------neregulata alfaSco--------Scorpionul----------1,00/2,00m------------1600 gammaCas---Cassiopeia-----------1,6/3,00m--------------neregulata TCrB------------Coroana Boreala---2,00/10,80m---------neregulata betaPer-------Perseu-----------------2,10/3,40m------------2,87 betePeg-------Pegas-----------------2,40/2,80m-------------neregulata epsilonAur----Vizitiul---------------2,90/3,80m-------------=9885 deltaCep------Cefeu-----------------3,70/4,60m------------ ---5,4 chiOph-------Ofiucus----------------4,20/5,00m--------------neregulata deltaSer------Sarpele----------------4,80/5,70m--------------neregulata Ma opresc aici cu enumerarea deoarece stele variabile sunt foarte multe, cele neregulate prezinta un interes deosebit deoarece nu poate fi prevazuta cu exactitate perioada de variatia a luminozitatii . nelu rugan oradea februarie 2022 ----------------------------------- valy 19 Aug 2022 16:34 ----------------------------------- Dati-mi si mie o recomandare, doua, de duble de seara, spre V SV, ceva lejer, pentru pana in 50mm apertura. Multumesc. ----------------------------------- Bonzai 15 Feb 2023 10:54 ----------------------------------- O intrebare, incerc sa inteleg ce inseamna o separatie ok cu al meu telescop. Aseara, in conditii departe de ideal, m-am uitat la Mizar cu al meu Mak 127. Triunghiul Mizar - Alcor - si ce banuiesc ca era o stea HD116798 se vedea fara probleme. Separatia Mizar - Zeta Ursae Majoris B se vedea foarte frumos. Dar separatia Mizar - Gaia DR2 nu am reusit sa o vad. Aceasta separatie in conditii normale ar trebui sa fie rezolvata cu un MAK 127? ----------------------------------- saiph 15 Feb 2023 11:55 ----------------------------------- Pai, o fi Makul tau capabil sa rezolve separatii de 1", dar a fost si seeingul pe masura? Ca daca seeingul e de 2", ce Gaia DR2 sa mai vezi? :) Aceasta separatie in conditii normale ar trebui sa fie rezolvata cu un MAK 127? De fapt in conditii ideale, sau de laborator. In realitate, orice indicatie primita de la instrument in testele de laborator trebuie "downgradata" cu aproape un ordin de marime (sau hai, nu chiar - mai degraba jumatate de ordin) - din cauze de perturbatii naturale. ----------------------------------- Mircea Pteancu 15 Feb 2023 15:55 ----------------------------------- Bonzai Nu te astepta si nu spera la ''conditii normale''. Ideea de normalitate este o abstractizare a conditiilor medii din realitate. Deci o idealizare a unei abstractizari. Rar te vei intalni cu idealul sau poate niciodata. Destul cu filosofia. Daca eu pot, poti si tu. Mai exact, daca dobsonianul meu D=125mm F/6.9 poate, poate si Maksutov-ul tau de 127mm ceea ce descriu mai jos. Cauta spre Vest de Betelgeus steaua 52 Ori, este o steluta de aprox. 6mv , prima ''spre dreapta'' de Alfa Ori. Trebuie sa folosesti minim 150x, mai bine 200x. Daca o rezolvi pe 52 Ori, esti foarte aproape de rezolutia maxima realizabila de catre telescopul tau : 116/ 127 = 0,91'', dupa criteriul Dawes. Dupa StelleDoppie, 52 Ori a devenit subarc si are acum separatia de 0,97''. Nu vreau sa crezi ca sunt rautacios, pentru ca nu vreau sa fiu. Dar nu vei vedea pur si simplu ca telescopul tau rezolva 52 Ori daca ai probleme la rezolvarea lui Zeta UMa. Incearca sa parcurgi Lista lui Lockyer, este un antrenament foarte bun pentru duble. Cer senin, Mircea ----------------------------------- nobody 15 Feb 2023 17:03 ----------------------------------- Dar totusi, ce inseamna asta ? Dar separatia Mizar - Gaia DR2 nu am reusit sa o vad. Aceasta separatie in conditii normale ar trebui sa fie rezolvata cu un MAK 127? Mizar este nume de stea Gaia DR2 este nume de catatlog P.S. Mai jos nu ar fi chiar Mizar A-B sau Zeta Ursae Majoris A-B sau Zeta UMa componentele A-B cu o separatie de 14 arcsec ? Separatia Mizar - Zeta Ursae Majoris B se vedea foarte frumos. ----------------------------------- Mircea Pteancu 15 Feb 2023 20:25 ----------------------------------- Aceea o fi. Denumirile folosite in domeniul stelelor duble, ca in atasament. Nu sunt obligatorii dar folosirea lor evita confuziile. Separatia de 999,9 a lui SHY n-o luati in serios. Ne spune doar ca este foarte mare, mai mare de atat. E senin, pa, hai la observatii. Mircea ----------------------------------- Bonzai 16 Feb 2023 13:10 ----------------------------------- Eu am referintele din Stellarium. In poza 1 este exact ce vedeam la mariri mici si medii. Alcor, o stea intermediara si Mizar dublu. La mariri mari aparea foarte clar si frumos separatia Mizar Zeta Ursae din poza 2, dar NU si separatia mica de la Mizar. Eram curios daca acea separatie pe care nu am reusit sa o vad atunci ar trebui sa o pot vedea. Imi convine Mizar ca pozitie, fiind pe N scap de luminile locale si ale minunatei capitale. Din pacate nu sunt inca la nivelul sa pot evalua seeingul. Multumesc pentru sfaturi. ----------------------------------- Mircea Pteancu 16 Feb 2023 16:47 ----------------------------------- Bonzai Trebuie sa vezi si vei vedea separatia dintre stelele lui Mizar. Trebuie insa sa exersezi, sa faci observatii cat de multe. Mie mi-au trebuit vreo trei luni ca sa incep sa vad separatia dintre stelele lui Epsilon 1-2 deci sa o vad ca dubla. Ma uitam si nu vedeam. Stiu foarte bine cum este. Insista si vei reusi,bafta, Mircea ----------------------------------- Erwin 16 Feb 2023 23:30 ----------------------------------- Un mod empiric de a evalua seeing-ul l-am învățat chiar de la nenea Mircea, dacă nu mă înșeală memoria. Te uiți la Epsilon Lyra cu un ocular care îți dă mărirea de 100X cu telescopul tău. Dacă nu vezi dubla dublă, respectiv 4 stele atunci nu este seeing bun pentru duble sau planete, este o seară bună pentru DSO, nu poți insista cu măririle mai mari. Desigur telescopul trebuie să fie aclimatizat și colimat corect. ----------------------------------- nobody 17 Feb 2023 08:05 ----------------------------------- Eu cred ca telefonul ala ii afiseaza tampenii. Mizar si Zeta Ursae Majoris sunt denumiri la acleasi lucru. Adica: Mizar A = Zeta Ursae Majoris A = prima stea Mizar B = Zeta Ursae Majoris B = a doua stea Intre astea nu mai este nimic vizibil ca-n poza de telefon. Alcor este mult mai incolo. ----------------------------------- Bonzai 31 Mar 2023 15:04 ----------------------------------- Scuze ca revin la subiectul Mizar, dar ai dreptate, cele 2 stele sunt Mizar si detaliul din aplicatie nu exista. Inteleg ca de fapt Mizar A si B sunt la randul lor duble dar identificate doar prin spectroscopie. Am reusit sa fac si o poza cum le vad la apx 70x, pe ocular chiar este mai clara separatia. La mariri 150x separatia este foarte mare. M-am linistit privitor la MAKul meu, usurinta separarii la mariri medii ma incurajeaza sa incerc si altele. ORI si Lyra erau la orizont, nu am putut urmari cele sugerate mai sus; de altfel tot cerul era 95% acoperit de nori. ----------------------------------- nobody 31 Mar 2023 18:48 ----------------------------------- Felicitari. Cat despre ce afieaza telefonul, se poate ca-s activate mai multe cataloage si atunci poate sa-ti arate dubluri un pic decalate de la aceleasi stele. Cand mai ai dubii, incearca si Castor, e inconfundabil chiar si pe seeing foarte prost. ----------------------------------- Mircea Pteancu 31 Mar 2023 22:14 ----------------------------------- ''Intre'' Mizar si Alcor ( nu chiar pe linia dintre ele ci lateral de aceasta ) se vede o steluta ca in 1.jpg. Steaua este denumita ''Sidus Ludoviciana'' si a fost presupusa a fi o planeta de catre profesorul de astronomie Johann Liebknecht care a ''inchinat-o'' in 1722 sefului sau, margraful Louis V de Darmstadt. Sidus Ludoviciana nu face parte din steaua multipla Zeta UMa. Se vede deja cu binoclul Swarovski 10x40mm si adauga la estetica stelei duble/multiple Zeta UMa. Erwin De acord cu tine. Dupa exemplul altora, am ochit niste stele pentru fiecare zona/ anotimp cu care sondez seeingul. Vara si toamna folosesc Dubla-Dubla pe care ai amintit-o si Pi Aql. Iarna si primavara pe 52 Ori si STF 1126. Bonzai Faci progrese si asta este incantator, felicitari ! Daca te avantajeaza Nordul, atunci ataca acum ceva mult mai greu ca Mizar si anume Polaris. Castor este o sugestie excelenta de la nobody, trebuie sa vezi trei stele acolo. Alte sugestii: Gamma Leo/ Algieba, Cor Caroli / Alfa din Cainii de Vanatoare si Izar/ Epsilon din Bootis. Dubla pentru care nu am destule superlative este insa zeita romanilor pentru nasterea de prunci: Porrima/ Gamma Virginis. Cer senin, succes, Mircea ----------------------------------- Bonzai 30 Apr 2023 08:57 ----------------------------------- Cum planetele se lasă greu de văzut în perioada asta am zis sa încerc dubleze recomandate. - Epsilon Lyra Separatia celor 2 duble s-a făcut la măriri mari - Polaris Companionul semnificativ mai slab decât steaua principala - Castor Spart de la măriri medii - Porrima Separație mica la măriri mari - Gama Leo separata la măriri medii mari - Marte se prezenta doar ca un punct luminos fara detalii - Luna minunata Am încercat Zeta Botiș și Izar fără success. Nu știu dacă nu sunt separabile sau nu le-am găsit corect. Încă sunt în teste cu un nou căutător. ----------------------------------- Mircea Pteancu 30 Apr 2023 19:29 ----------------------------------- Bonzai Felicitari pentru rezultatele foarte frumoase ! Mai insista la Marte. Diametrul sau aparent este acum egal cu separatia AB a lui Castor, daca vei focaliza bine vei vedea un glob minuscul, nu un punct luminos. Eu am vazut o singura data rezolvate discurile Airy tangente ale lui Zeta Boo, fara separatie, cred ca prin 1911. S-a nimerit, a fost pur si simplu noroc. Dobsonianul de 200mm era in varianta ''Anglachel'', cu tub deschis. In aceeasi seara, am rezolvat Zeta Boo si Eta CrB, pe parcursul unei jumatati de ora, la marirea de 400x. Habar nu aveam atunci ca asta nu se va mai intampla pentru mine ... ''ever never''. In privinta lui Zeta Boo, eu zic ''sa-ti iei gandul'' de la ea, fara pareri de rau. Acum are separatia de 0,24''. In schimb Izar e musai sa o rezolvi , doar insista si vei prinde conditii favorabile. E foarte frumoasa, iti sugerez sa fii atent la culorile stelelor. Cer senin, Mircea