----------------------------------- IACOB DUMITRU 28 Noi 2022 11:01 variabila universala ----------------------------------- Materialul atasat contine o descriere succinta, necesara si suficienta, privind modul de a exista si a actiona al spatiului fizic. ----------------------------------- Night 07 Oct 2024 22:33 ----------------------------------- Va credem pe cuvant? ----------------------------------- Night 08 Oct 2024 05:32 ----------------------------------- Lets get fundamental physical Vă felicit pentru pdf ul atașat. Deși ar putea fi ușpr contrazis, mi se pare o încercare legitimă de explicare, din punctul dumneavoastră de vedere al existenței. În ciuda factorului contra ce mă caracterizează, nu mă pot opri să zic, hei, acest om a gândit un sistem, și drept urmare, în afara sa, are acest credit. p.s. Felicitări pentru coordonarea informațiilor din pdf, nu zic că sunt de acord, dar mă fascinează voința, capacitatea de a dori să integrați unitar fizica. Desigur, se pot aplica punctual critici la orice. Și cu greu mă abâin să o fac chiar și eu, însă per all over, Jos Pălăria! Ați încercat a gândi un sistem și a-l face coerent cu el însuși. Așa ceva văd mai rar, oriunde, și a-l vedea gândit în limba română mă bucură! Variabila PI discutând despre valoarea sa numerică https://www.youtube.com/watch?v=pEEEHic2pnQ https://www.youtube.com/watch?v=zn7-fVtT16k Fizica este oceanul, apare doar de câteva ori în clip, dar este actorul principal https://www.youtube.com/watch?v=XUIXIfm4wQY Mașinile ce trec pe lângă sunt constantele plank *(universale). În mașina centrală este sechestrat Einstein. Cei ce stau la rând sunt cititori de Godel (cel cu ilogicitatea matematicii). Toate femeile ce apar in videoclip sunt exponente ale lui i (numerele imaginare). Realitatea fizică este asfaltul. Arhimede este ascuns în apă. Make sense too. ----------------------------------- MariusP 08 Oct 2024 20:20 ----------------------------------- @Night: Folosește cu încredere opțiunea de editare a mesajelor proprii, dacă nu a mai scris nici un coleg după ele și n-au trecut 24 ore... :wink: ----------------------------------- IACOB DUMITRU 09 Oct 2024 12:40 ----------------------------------- Dați-i pace, i s-a epuizat mcpatratul, a rămas doar umbra de el, o umbrita cu cornite. ----------------------------------- catalin dumitru 10 Oct 2024 10:59 ----------------------------------- "Pax vobiscum" !! Nu de alta , dar riscăm o teleportare la 'Teorii alternative' . Iar acolo , se pare că mâna omului nu va mai pune vreodată piciorul :) :) ! ----------------------------------- Night 16 Oct 2024 02:27 ----------------------------------- Am uitat că se poate re edita. Apropo. Dacă legile universului ar fi fost altele, lumea ar mai fi putut exista? Nu mă bazez că aș ști răspunsul, dar putem gândi alternativele. O altă întrebare colaterală ar fi dacă pot exista și alte universuri cu alte legi, sau doar acest univers. Poate părea pueril, însă dacă din moment ce ceva există într-o anumită stare, poate că nu se putea altfel. Sper sa nu se supere determinismul lui Laplace pe această idee, deoarece nu îmi place ca Laplace să se svârcolească în al său apartament confort radical din doi sporit din ceruri. ----------------------------------- IACOB DUMITRU 16 Oct 2024 05:20 ----------------------------------- Matematicienii pot inventa tot felul de spații, mai puțin cel real, cel cu unica soluție teoretica. Matematicienii pot orice atâta vreme cât nu le cere nimeni sa probeze spusele lor, punerea in practica. ----------------------------------- Night 17 Oct 2024 03:15 ----------------------------------- Tocmai aici este buba. Spațiul real nu există în realitate. La fel ca toată matematica. 1, +, etc, nu există în realitate, ele sunt doar concepte cu care operăm pentru a înțelege realitatea. Este cumva ironic ... Pentru a înțelege realitatea apelăm la concepte aflate în planul ireal, abstract. Fără ele am fi orbi. Încercăm să dăm sens existenței prin cuantificare, legi, cauzalitate ... mereu surprinși între materialitate și imaterialitate (gânduri, conștiință, etc). Gradul de realitate materială al unui spațiu matematic, este exact același cu gradul de realitate al unei idei (gând, raționament din creier). Există și nu există în același timp. Un gând are un suport fizic (creierul) însă nu este suportul, ci altceva, imaterial ... ----------------------------------- IACOB DUMITRU 17 Oct 2024 05:56 ----------------------------------- De ce trebuie sa intelegem ceva ce nu exista? Suntem revoltati ca interpretarile noastre nu coincid cu ceea ce reprezinta realitatea cu adevarat, cu "goliciunea" ei, dar haideti sa vedem partea plina a paharului, multitudinea si diversitatea de interactiuni, interactivitatea creatoare, generoasa, definita pe multiple planuri posibile ale observatiei. Nu suntem "martorii" directi ai planurilor considerate microcorpusculare, dar nici nu trebuie sa fim, sunt relatii fizice ca si observatori directi, interactivi, ce fac deja constientizari ale evenimentelor asa-zis cuantice, nu trebuie si nici nu putem sa le "luam noi painea de la gura". Rolul nostru, menirea noastra, harul nostru este atat de a face observatii specifice planurilor largi ale observatiilor cat si de a inchide "lantul trofic", prin intoarcerea, prin redistribuirea in spatiul fizic al unor energii fine, vibratii specifice gandurilor noaste. De ce? In primul rand pentru ca atunci cand realitatea se comporta intr-un anumit fel, acel fel este all inclusive, are conturarea observatorului asigurata, realitate unor planuri fara observatori care va sa zica ca nu exista.. In al doilea rand, gandurile se modifica permanent, sunt diferite in timp si spatiu, sunt "catalizatoare", sunt o adevarata "biblioteca interactiva", constientizare vie ce interactioneaza, rezoneaza mai mult sau mai putin cu receptorii. Incercăm să dăm sens existenței prin cuantificare, legi, cauzalitate ... mereu surprinși între materialitate și imaterialitate (gânduri, conștiință, etc). Exista un interes menit sa intretina starea de slabiciune, starea de nesiguranta, starea de "liber la manipulare". ----------------------------------- Night 18 Oct 2024 02:34 ----------------------------------- Pe de altă parte, cât de plictisitor ar fi fost totul, dacă am fi avut toate răspunsurile și nici o ÎNTREBARE. Poate că sursa de uimire în fața existenței rezidă tocmai din necunoaștere (necunoașterea inițială). Faptul că ni se relevă ceva.. face ca viața să merite ... să fie trăită (deși poate fi o cunoaștere iluzorică). Vorba lui Einstein, cine nu mai are puterea să se mire, este mort. (am parafrazat) ----------------------------------- IACOB DUMITRU 18 Oct 2024 10:02 ----------------------------------- Cercetat in amănunt, totul este 100% iluzoriu, “scăldați” in conștientizării de tot felul, nădăjduind la trofeul cel mare, adevarul suprem. Îmi vine in minte o cursa de câini ce fug după un iepure, mulțime ce aclama finalul nefericit al pradei. In pielea cui se ascunde realitatea, supremul adevăr? Realitatea este un cumul de conștientizări, un cumul de iluzii, întotdeauna interactive, “o lupta între iluzii”. Iluziile au întotdeauna substrat și durata diferită de viața. Ești viu, ești real atâta timp cât trăirile se schimba sistematic. Evitati sa minimalizati înțelesurile multiple ale cuvintelor : real, iluzie, virtual, relativitate etc…. Particulele elementare sunt iluzii, rezistente in timp, participante la diferite grupări, sunt constientizari ușor diferite atât la nivel de particula cât si la nivel de grup, sunt entități ce asculta si nu încalcă logica, sunt compatibile noua, interacționează cu noi, vibram împreuna completând paleta larga a soluțiilor reale de conviețuire. ----------------------------------- Night 20 Oct 2024 10:01 ----------------------------------- Citisem mai sus, "o cursă de găini fugind după un iepure". p.s. Dacă există legi (și există legile fizice), rezultă că totul trebuie să aibă legi? În sensul că orice se întâmplă este supus unei/unor legități implacabile? Dacă există aceste legi, atunci totul este predestinat? Iar dacă alegerile noastre sunt o iluzie, devine o binecuvântare că nu ni le cunoaștem aprioric. Fiecare ființă își caută probabil soluția lui metafizică pe care universul determinist i-a desemnat-o? (nu la modul voit, ci pentru că altfel nu putea fi?). ----------------------------------- IACOB DUMITRU 20 Oct 2024 13:40 ----------------------------------- Dacă se releva legea, iar aceasta admite abatere, admite toleranta, mai mult decât atât, legea se bazează, garantează aceste devieri, ce rost mai au întrebările dumneavoastră? Alegerile noastre sunt intotdeauna parțiale. ----------------------------------- Night 20 Oct 2024 16:24 ----------------------------------- Dacă există legi care pot include liberul arbitru, ... Conceptul de liber arbitru mi se pare precum Pi, despre care s-a mai discutat - există și nu există în același timp. Există conceptual, dar nu poate fi cuantificat deoarce implicâ infinitul. Așa și cu libertatea noastră. Alegem contrânși de prezent, și suntem ceea ce suntem în urma unui trecut. Cauzalitatea implacabilă ne-a adus aici și ne va duce mai departe. Am ales cu adevărat cândva? Aș paria că nu. Dar, intuiția dă greș de atâtea ori încât nu sunt sigur. Ce rost au întrebările? În primul rând ne fugărim neuronul. Evident că rostul oricăror întrebări este găsirea răspunsului. Întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem, este dacă am formulat-o corect. ----------------------------------- catalin dumitru 20 Oct 2024 16:33 ----------------------------------- Citisem mai sus, "o cursă de găini fugind după un iepure". Și eu și eu :lol: !! ----------------------------------- Night 22 Oct 2024 00:20 ----------------------------------- Măcar citim cu toții același lucru!