----------------------------------- Mircea Pteancu 08 Dec 2023 00:29 Observatii Messier ----------------------------------- Ei bine, sunt un veteran ... am supravietuit primei ture de observare completa a Catalogului Messier, efectuata in urma cu cativa ani. Aventura mi-a placut foarte mult dar, asa cum am constatat zilele acestea, amintirile au inceput sa se estompeze. Iar notele din jurnalul de observatii nu sunt suficient de detaliate. Asa ca m-am decis sa reiau observarea sistematica. Pentru aceasta initiez acest topic unde vom discuta despre observarea, respectiv reobservarea obiectelor din Catalogul Messier. Vom pune accentul pe partea practica: ce, unde, cand, cum sa observam obiectele Messier. Iar daca vremea va fi potrivnica, vom face si o trecere in revista a acestor obiecte, a caracteristicilor lor mai interesante, vom spune anecdote observationale, istorioare astronomice legate de subiect. Dupa ce multi ani am observat in mod pompieristic, ocazional, am reusit sa bifez doar cateva zeci de obiecte ale Catalogului Messier. Nu era bine, asa ca m-am decis la un moment dat ( nu foarte indepartat in timp ) sa observ sistematic obiectele Messier. ''Am sters tabla'', am presupus ca nu am observat nimic si am reinceput ... cu inceputul. Dupa cautari atente, am ajuns la concluzia ca pentru observatiile esalonate de-a lungul anului, o metoda foarte buna este aceea a ''Listele Messier pe anotimpuri'', elaborate de Alan Dyer pentru RASC ( Societatea Astronomica Regala din Canada). Va invit sa va alaturati si voi acestei ture Messier. Iata in atasament obiectele Messier care sunt accesibile pe cerul de seara al iernii. ''Lista Messier de iarna'' a RASC, in atasament. In semn de respect si pretuire pentru mentorul nostru Charles Messier, punem in frunte portretul sau din vremea cand avea vreo patruzeci de ani, portret realizat de Nicolas Anseaume. Mircea ----------------------------------- iulian90 08 Dec 2023 22:56 ----------------------------------- Desigur, ma alatur si eu acestei initiative de observare a intregului catalog Messier, desi am mai observat odata in trecut tot catalogul Messier , as mai repeta din nou cu mare placere reobservarea tuturor obiectelor Messier. :) Numai vremea sa tina cu noi. Cer senin si mult succes tuturor. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 09 Dec 2023 01:08 ----------------------------------- Excelent, ma bucur Iulian ! Va veni si vremea buna pentru observatii, Doamne ajuta ! Pana atunci sa ne amintim ... cat de mare e cerul ! In asteptarea cerului instelat, o dedicatie pentru toti iubitorii observatiilor Deep Sky : ''Big Sky'', remix John O'Callaghan cu Audrey Gallager : https://www.youtube.com/watch?v=Zv0imBMr408 O prima ''perla'' messieriana. In cartea sa ''Celestial Harvest'', James Mullaney il citeaza frecvent pe renumitul astronom amator si autor William Thomas Webb ( 1807 - 1885 ) care, datorita cartii '' Celestial Objects for Common Telescopes '' , este considerat patriarh al Astronomiei de amatori . Ei bine, Mullaney ne atrage atentia asupra faptului ciudat ca Webb a omis M101 in cartea sa. Oare Webb nu a vazut niciodata aceasta galaxie dificila ? Mircea ----------------------------------- Mig71 09 Dec 2023 16:30 ----------------------------------- Multumesc Mircea pentru lista! Ma alatur si eu acestui proiect si incep cu inceputul adica in prima seara senina voi incepe observatiile cu M1 , obiect pe care nu l-am observat pana acum pur si simplu din omisiune. Cer senin va doresc! ----------------------------------- tudor 09 Dec 2023 16:52 ----------------------------------- Am terminat și eu lista messier folosind tot felul de telescoape (lunete, reflectoare, binocluri). Apoi mi-am propus și am observat complet lista messier folosind doar binocluri. După toate aceste observatii ale listei messier pot spune ca nici eu nu m-am saturat de aceste obiecte :) Astfel, 90% din observatiile mele sunt în continuare tot ale obiectelor messier. Fără ele nu concep nici o seara observationala! ----------------------------------- Mircea Pteancu 09 Dec 2023 23:58 ----------------------------------- Gelu Bine ai venit, ma bucur, asteptam sa te alaturi asa cum am discutat la alt topic. M1 este un obiect dificil dupa parerea mea, nu este luminos nici macar in dobul meu de 250mm. De aceea, in loc sa caut direct nebuloasa, caut intai steaua dubla STF 742, cu separatie de 4,1''. Deasupra lui Zeta Tau ( la Vest de) se vede in cautator un triunghi dreptunghic de stelute, imediat langa Zeta. Steaua din varful drept al triunghiului este STF 742. Centrez telescopul pe ea. Dau ocularul zoom la o marire mai mare sa ma asigur ca aceasta este dubla cautata. Revin apoi la marirea de 60 x / f=20mm si incep sa tatonez cu privirea in jurul lui STF 742. Daca folosesc un ocular fix cu camp mai maricel, ( de pilda XCel 25mm pentru 48x/ camp 75' ) M1 se vede in acelasi camp cu STF 742. Bafta ! Tudor Nu avem nici un fel de idei preconcepute despre metoda sau instrumentul folosit la obiectele Messier. Observatiile tale binoculare ar fi foarte binevenite daca esti de acord sa participi. Istorioare astronomice ... Cu observarea nebuloasei M1, la 12 Septembrie 1758, a inceput intocmirea Catalogului Messier. Acesta a descoperit nebuloasa in timp ce urmarea o cometa. Dar, asa cum a notat in catalogul sau, nebuloasa M1 fusese deja descoperita pe la 1731 de catre astronomul amator englez John Bevis. Bevis a fost urmarit de ghinion. In 1750, el era in plin proces de publicare a unui atlas stelar intitulat ''Uranografia''. Editorul sau a fost insa declarat falit iar executorii judecatoresti au confiscat desenele originale si 52 placi de gravuri ale hartilor atlasului. Asa ca Bevis nu a mai apucat sa-si publice atlasul care era o varianta mult imbunatatita a atlasului ''Uranometria'' , publicat in 1603 de catre Johann Bayer. Bevis a imbogatit atlasul sau cu stele din Catalogul Flamsteed. Acesta a fost primul atlas din Istoria Astronomiei care a continut obiecte Deep Sky : M1, M11, M13, M22, M31, M35, M44, M45, NGC 5139/ Omega Centauri, NGC 6231 si M29. Atlasul lui Bevis mai contine Nova Vul 1670 si supernovele lui Tycho Brahe 1572 si a lui Kepler 1604. Un atlas uimitor de modern ! Mai multe variante piratate ale atlasului ''Uranografia'', folosind un numar mult redus dintre hartile tiparite in 1750 de Bevis, au fost publicate prin 1786. La 6 Noiembrie 1771, John Bevis a decedat in urma unei cazaturi de la inaltimea de sase metri, intamplate in timpul manevrarii telescopului sau. Sa mai notam ca John Bevis este citat ca descoperitor al nebuloasei M1 de catre Charles Messier. Cei doi au avut relatii cordiale, au fost in legatura prin corespondenta, Bevis traducand unele din rapoartele de observatii ale Messier pentru ''Philosophical Transactions''. Cer senin, Mircea ----------------------------------- gpaunescu 10 Dec 2023 11:52 ----------------------------------- Intru si eu in hora. Numai sa apara cerul senin. ----------------------------------- mihaig 10 Dec 2023 14:21 ----------------------------------- Am de mult in plan completarea catalogului Messier,sub titlul:"Messier din fundul curtii".L-am aminat o perioada,pina termin newtonianul de 20 inch f/3.6,cu goto/tracking si Pifinder(plate solving pt vizual).Daca totul merge bine si il fac pina la vara,atunci particip si eu. ----------------------------------- Mircea Pteancu 10 Dec 2023 17:40 ----------------------------------- Bine ai venit Gabriel, bun venit Mihai ! Sa ne concentram mentalul asupra ideii de cer senin, in speranta ca se va intampla. Pana cand se va intampla, va propun sa discutam despre obiectele cu care dorim sa incepem si ce telescop vom folosi. Privind la Lista de iarna, vad doua obiecte care ma astept sa fie dificile pentru observarea de acasa, E vorba despre roiul sferic M79 din Lepus si M93 care ambele au declinatii in jur de - 24 grade. Asta inseamna ca vor trece la meridian la altitudinea de aproximativ 20 grade. Deci la numai 10 grade deasupra acoperisului casei. De aceea voi folosi newtonianul de 148mm care , pus pe montura pipe Penelopa, este un instrument inalt. Voi ce restrictii, dificultati intrevedeti ? Mircea ----------------------------------- iulian90 10 Dec 2023 19:09 ----------------------------------- Eu nu as avea probleme in a observa aceste obiecte Messier, am un post de observare in spatele curtii care imi ofera vizibilitate pana sub 10 grade deasupra orizontului spre sud, de unde pot observa M 93 si M 79. Singura problema ar fi poluarea luminoasa mai mare in acea zona a cerului care contribuie la scaderea constrastului cerului, dar cu toate astea aceste obiecte nu sunt prea dificile de observat, roiul M 93 se observa relativ bine chiar si in instrumente mici de sub 4" diametru, roiul globular M 79 se vede mai greu dar nu e dificil de observat . In ordinea dificultatii (legate de obstructionarea de catre copaci sau cladiri) si a apropierii fata de orizont vine si roiul M 41 din Canis Major, care insa e un obiect bine vizibil si de marime aparenta mai mare decat celelalte doua obiecte mentionate anterior. Dar seara devreme inca se mai pot observa si obiecte Messier de toamna , iar unul dintre ele, roiul globular M 30 din Capricornus se vede cel mai jos spre orizont, fiind si pe "picior de plecare" in perioada asta, apunand tot mai devreme. Apoi mai sunt alte obiecte Messier situate mult mi sus, ca M 77 din Cetus, M 31 Andromeda ,M 32, M 110, M 33 din Triunghiul, M 2 din Aquarius, M 15 din Pegasus si multe altele care merita observate pana ce obiectele Messier de iarna se mai ridica dinspre est. Eu voi incepe observarea obiectelor Messier cu telescopul de 150/1400mm, care dispune de o montura Dobson cu trepied inalt, ce permite observarea obiectelor situate mai jos spre orizontul sudic. ----------------------------------- gpaunescu 11 Dec 2023 11:15 ----------------------------------- Am verificat putin acum si va trebui sa gasesc o modalitate sa observ M41, M50, M46, M46, M47, M93, M48. Cred ca sunt prea jos pentru a le observa din curte. Restul pare ca sunt posibile (in masura in care pot fi vizibile in Bortle 6 spre 7; M1 nu am reusit sa o vad de la mine, de exemplu). Dar avem un grup aici si sper sa reusesc sa ies si cu ei, in ceva weekend-uri. Observatiile o sa le fac cu un Netwonian de 200/800 si o luneta de 102/714 Ocularele mele preferate sunt 24mm si 7mm. ----------------------------------- tudor 11 Dec 2023 13:51 ----------------------------------- In lista de iarna de mai sus nu sunt obiecte dificile. Insa singura dificultate este altitudinea mica care poate ridica ceva probleme in functie de cer si obstacolele vizuale, dupa cum ati spus si voi. Dar cine poate sta pana pe la ora 2 dimineata aceste obiecte se vor ridica indeajuns de sus sa se poata observa cu comoditate! Eu voi aborda lista de iarna cu Fregata ----------------------------------- Bivanus 11 Dec 2023 19:50 ----------------------------------- Nu e chiar Messier dar suna interesant : Betelgeuse ocultata de asteroidul 319 Leona , 12 Decembrie, dimineata devreme 01-01:30 https://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-12849559/One-brightest-stars-night-sky-DISAPPEAR-7-seconds-tonight-lifetime-event.html ----------------------------------- tudor 11 Dec 2023 20:21 ----------------------------------- De la noi din tara am inteles ca nu se poate vedea ocultatia! https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=229013#229013 ----------------------------------- Mircea Pteancu 11 Dec 2023 22:26 ----------------------------------- Iulian Ai mare dreptate, inafara de obiectele din Lista de iarna se vad si multe altele. In fond, in fiecare zi, toate obiectele Messier defileaza deasupra orizontului nostru. Iar in luna Martie sunt conditii ca sa le prinzi pe toate intr-o singura noapte : asa a aparut Maratonul Messier. Listele RASC pe anotimpuri contin obiectele care se vad, candva pe durata anotimpului, in timpul serii si in preajma meridianului. La Maratonul Messier este important sa gasesti si sa vezi obiectele, macar cateva secunde. Din ce mi-a relatat Armand, la multe obiecte ai tot timpul la dispozitie pentru observare. Altele insa abia pot fi zarite in lumina crepusculului. Iar pentru latitudinea noastra, M30 este imposibil de ''prins'' intr-un maraton din luna Martie. Eu va propun ca obiectele de sezon, aflandu-se in preajma meridianului, sa le studiem pe indelete. De exemplu, Alan Dyer a scris in lista RASC ca pentru rezolvarea lui M79 ai nevoie de un telescop de 200mm. James Mullaney insa spune ca un telescop de 150mm deja rezolva partial roiul. Hai sa aflam ''care-i treaba'' ! Gabriel Luneta de 102mm se va descurca onorabil la multe obiecte dar newtonianul de 200mm te va ajuta considerabil sa vezi detalii. Iar la obiectele foarte slab luminoase precum M74 sau M98, sa vezi ceva, cat de cat. Pana sa modific Toleascopul D= 200mm F/6, aceste doua obiecte au fost invizibile pentru mine. Tudor Binoscopul ''Fregata'' este un tip relativ nou de instrument astronomic deci este o alegere foarte interesanta. Stiu ca faci observatii pe cer negru deci sunt foarte curios sa citesc rapoartele de observatii cu ''Fregata'', cred ca se va descurca de minune. Gasesc ca foarte interesant faptul ca alti astronomi au folosit binocluri in Astronomie inainte de epoca lui Messier. De pilda Le Gentil pe care Messier il si citeaza. Dar pare cert ca Messier nu a cunoscut binoclul. Doua straturi de nori la Arad, acum. Cerule senin ... hai vino odata, Mircea ----------------------------------- iulian90 12 Dec 2023 00:22 ----------------------------------- Interesanta rezolvarea roiului globular M79 cu telescop de 150mm, desigur voi incerca si eu cu al meu Seben 150/1400 sa vad daca pot rezolva stele in M79. :) Mai devreme sau mai tarziu, va intra in "scena" si un nou telescop,[url=https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=229051#229051]"Gigantul", de 245/1286mm, cand va fi finalizat. Cu acel telescop voi observa obiectele Messier in cele bune detalii. :) Aici la Braila e doar un strat de nori de joasa altitudine dar destui de grosi, care "nu vor sa mai plece" de aproape doua saptamani incoace. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 13 Dec 2023 17:06 ----------------------------------- Spor la construit ''Gigantul'', Iulian, te vei distra de minune cu el. Aseara, pe un cer noros pe care se vedeau stele, ici si colo, uneori aici, alteori acolo, am inceput ''Campania Re - Messier ''. Asa cum mi-am propus, am folosit newtonianul D=148mm, pe montura Penelopa. Din cauza conditiilor, nu am putut urma planul si am observat ce mi s-a permis. Am centrat cautatoarele pe Vega asa ca, natural, am verificat starea seeingului pe ''Dubla-dubla'' Eps 1-2 Lyrae. La 107x, au fost rezolvate cu greu A,B,C,D si, uneori, se zarea I. Necazuri la orizont ... Intradevar, nebuloasa M57 abia, abia se zarea, nu era observabila. In zona constelatiei Lebada a fost cerul cat de cat observabil asa ca am observat roiul deschis Messier 29. - Am numarat unsprezece stele la 107x in acest mini-roi : grup de stele rasfirat, rarefiat, fara structura sau centru, stele fiind dispersate atat ca pozitii cat si ca magnitudini. - Am estimat diferente de cel putin trei clase de magnitudine intre stelele componente vizibile.Estimarea s-a dovedit corecta. Stelele ''a,b,c'' sunt in jur de 9mv iar cele doua stelute dintre ''a'' si ''b'' sunt in jur de 11,5/ 11,45 mv. - Stelele notate cu ''a,b,c,d'' le-am vazut colorate usor in galben-pai desi ''teoria'' spune ca cele noua mai luminoase stele din M29 sunt de tip B sau O ... !? - O enigma a aparut azi la transcrierea raportului. La Nord-Est de steaua ''b'' se vede in schita o steluta mica. Azi insa am obtinut atat de la Aladin cat si de la Stellarium raspunsul nitel naucitor : toate stelele din acea zona au magnitudini de peste 13mv sau chiar 14mv. Dar in ocular, desi a fost cea mai slab luminoasa stea din roi, steluta enigmatica s-a vazut constant si cu claritatea permisa de conditii ..... Ce-o fi vazut baiatu " ? - Ocularul TS 7mm UWA are camp de 82 grade. La 107x, am apreciat diametrul roiului M29 la o cincime din raza campului vizual. Deci diametrul lui M29, asa cum l-am vazut aseara, a fost de aprox. 5 minute de arc. Diametrul indicat de Stellarium este de 10 minute de arc. - Atasez schita roiului M29, facuta aseara si o poza a aceluiasi roi, obtinuta ''inainte vreme'' cu dobsonianul ''Ratusca cea urata'' si Nikon S3300. - Flammarion spunea despre M29: '' ... rien de particulierement interessant.'' Cred ca nu-i nevoie de traducere ... Am incercat sa continui cu Messier 45, fiind atras in cursa, de mai multe ori, de scurte inseninari ale zonei estice a cerului. - Cu apertura D=148mm si marirea de 30x, obtinuta cu XCel 25mm/ camp 120 minute, am numarat 52 de stele in M 45. - Cu apertura D= 45mm (gaura extra-axiala din capacul telescopului) am numarat 40 de stele. - Alte detalii nu au fost prea accesibile in M45: se vedeau cei trei companioni ai lui Alcyone, steaua dubla ADS 2755 si steaua oranj de la Nord, SAO 76206. - Ceea ce a fost chiar o noutate a fost insa observarea unei stelute slabe, de o culoare oranj mai intensa decat a lui SAO 76206. Aceasta stea se gaseste in spatiul spre Sud-Est de Alcyone si formeaza varful estic al unui romb cu Alcyone, Atlas+Pleione si lantul se stele care porneste din Alcyone. Ar putea fi TYC 1800-462-1 de 11,4 mv ? Nu stiu sigur decat ca e tuciurie foarte ... Mircea ----------------------------------- tudor 14 Dec 2023 10:54 ----------------------------------- Mircea, Referitor la enigma din M29, ma gandesc ca poate este o stea variabila si ai prins maximul ei. Eu acum doua nopti am iesit cu echipa de astronomi la Fundulea. La locul nostru obisnuit era o ceata foarte densa. Asa ca am mai mers ceva kilometrii spre sud si am dat de un loc fantastic. Cerul avea un bortle 3. Dar a trebuit sa ne miscam repede ca a venit ceata si acolo impreuna cu cativa nori. Dar bucatile de cer unde nu erau nori erau superbe. Am facut cu fregata la 23x un raid in zona de sud: Roiurile M35, M36, M37, M38, M45 si nebuloasele M42, M43, M78, M1. Sirius nu se vedea, asa ca obiectele discutate mai sus nu erau vizibile! ----------------------------------- Mircea Pteancu 14 Dec 2023 12:53 ----------------------------------- Tudor Multumesc pentru idee, e buna. Pot sa verific pe situl AAVSO in ''Variable Star Index'' adica VSX pe scurt. https://www.aavso.org/vsx/ Introduc codurile stelelor si aflu daca sunt luate in evidenta ca variabile. Despre noua locatie : daca are cer Bortle 3 si este la doar cativa kilometri de locul obisnuit ... oameni v-ati facut ! Bravo ! Cine cauta, gaseste ! Felicitari pentru observatiile Messier ! Ai remarcat detalii sau ceva deosebit la obiectele observate ? Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 18 Dec 2023 22:36 ----------------------------------- Nu am timp acum sa raportez in detaliu dar am reusit sa fac observatii Messier Vineri, 15 Decembrie si Duminica, 17. Am efectuat observatii si Sambata, numai cu binoclul si cand m-am ocupat cu precadere de stele variabile. Pe scurt : din lista de iarna RASC am observat in mod detaliat M79 (cu desen), M93, M50 si M41 / Vineri. Duminica am observat M1 (cu desen). Fara desen sau detalii, am revizitat M42-43, M47, M46, M35, M36, M37, M38. Cer senin, Mircea ----------------------------------- iulian90 19 Dec 2023 15:54 ----------------------------------- Aseara tarziu s-a ivit ocazia de cer senin asa ca am profitat si am iesit la observatii de obiecte Messier. Instrumentul folosit a fost reflectorul Seben 150/1400mm. Am observat urmatoarele obiecte Messier: -M 1 , ramasita de supernova din constelatia Taurul. S-a vazut greu, fiind foarte slab luminoasa. -M 42/43 , Marea Nebuloasa din Orion. S-a vazut bine la grosisment mic si mediu, mai ales in combinatie cu filtrul UHC. Iar la grosisment mare partea cea mai luminoasa de langa Trapez s-a vazut cel mai fain, cu detalii. -M 78 , nebuloasa de reflexie din Orion. S-a vazut relativ greu, mai mult la grosisment mediu. Avea aspectul unui obiect mic , difuz si cu doua stele in dreptul sau. - M 79 , roiul globular din constelatia Lepus. S-a vazut relativ bine, foarte mic , relativ slab luminos si fara detalii, deci nu s-a putut discerne stele componente cu telescopul de 150mm. -M 41 roiul deschis din Canis Major. Aceasta s-a vazut foarte bine, numarand in jur de 30 stele din care vreo 10 sunt mai bine vizibile ( una fiind si galbena) . -M 35 , roiul deschis din constelatia Gemeni. Si acest roi s-a vazut foarte bine, fiind mare si cu numeroase stele componente. Langa acest roi s-a vazut greu si roiul NGC 2158. - M 38 , roi deschis din Auriga. Un alt obiect frumos ca si M 35, insa ceva mai mic si mai slab luminos decat acesta. In preajma lui am observat si micul roi NGC 1907. -M 36 , roi deschis din Auriga, mai mic dar mai luminos decat M 38, si cu mai putine stele decat acesta, insa mai luminoase. - M 37 , un frumos roi deschis din Auriga, cu puzderie de stele componente. -M 45, binecunoscutul roi dschis din constelatia Taurul care este vizibil si cu ochiul liber. L-am observat si cu filtrul UHC si in jurul stelelor Merope si Alcyone s-a vazut un halo difuz mai accentuat decat la celelalte stele, probabil o parte din nebuloasa de reflexie. -M 44 , roiul deschis din constelatia Racul, un alt roi cam la fel de mare si vizibil cu ochiul liber insa mai greu decat M 45. Am numarat in jur de 30 stele in acest roi. Vreo 6 dintre ele sunt dispuse in doua triunghiuri. -M 68, micul roi deschis , tot din constelatia Racul, este mai greu vizibil decat M 44 , avand vreo 15 stele vizibile, fiind si mai compact. -M 34 , roi deschis din constelatia Perseu. Se vede bine, avand vreo 20 stele vizibile. - M 31 , Marea galaxie din Andromeda, foarte bine vizibila zona centrala si nucleul. -M 32 , mica dar luminoasa galaxie-satelit al marii galaxii M 31, al carui nucleu ramane luminos si la grosismentul maxim de 388x. -M 110 , cealata galaxie-satelit , care insa e mult mai slab luminoasa si greu vizibila. -M 33, galaxia din constelatia Triunghiul, este chiar mai greu vizibila decat M 110. Si nebuloasa extragalctica NGC 604 se vede greu dar mai mult la grosisment mediu si mare. - M 47 , roi deschis din constelatia Puppis , are cam 9 stelevdin care o dubla. - M 46 , celalalt roi deschis din apropierea primului, este mai mare , cu stele mai numeroase, insa mult mai slab luminoase si contine si nebukoasa planetara NGC 2438, vizibila numai cu filtrul UHC. - M 93 , un frumos roi deschis din constelatia Puppis a fost ultimul obiect observat aseara, rasarind tarziu , dinspre S-E deasupra obstacolelor. Are vreo 17 stele si este mic si compact. Cam acestea au fost obiectele Messier observate de mine aseara, in numar de 21. Dar mai urmeaza si in seara asta sa observ restul de obiecte Messier, care sunt vizibile in perioada aceasta, caci se anunta senin. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 19 Dec 2023 23:11 ----------------------------------- Bravo Iulian pentru cate obiecte ai observat. Eu o iau mai incet, vreau sa studiez temeinic obiectele. Vineri 15 Decembrie am observat roiul sferic M79 din Iepurele, Am identificat roiul la 30x cu ocularul XCel 25mm, localizat la Est de steaua tripla HJ 3752, intre doua stele. La Nord de M79 este o * 9,4mv iar la Sud una * 8,8mv. M79 s-a vazut ca un obiect cetos, de forma circulara, avand luminoasa o treime din partea centrala. Centrul acestei zone luminoase devine brusc luminos, fara a lua insa aspect stelar. Partea roiului situata inafara treimii luminoase are aspectul unui halou foarte slab luminos. Nu am remarcat detalii in interiorul acestor trei zone sau asimetrii ale lor. Diametrul roiului, incluzand partea de halou slab luminos, se vedea egala cu a cincea parte din raza campului vizual al ocularului TS 7mm. Aceasta inseamna un diametru intre 4 si 5 minute de arc. O stea de magnitudinea 11 se vedea spre Est la 4/5 din raza campului iar spre Nord, una de 12mv si aflata la 1/5 din raza. M79 si * N 12mv formeaza baza unui asterism triunghi isoscel foarte ascutit, cu varful in * E 11mv. Steaua tripla de la Vest de M79 este HJ 3752, are primara de o frumoasa culoare galben-oranj. Companionul B cu separatia de 3,5'' a fost rezolvat la 107x dar nu a fost separat nici la 250x in observatia de Vineri. Companionul C cu separatie de un minut este lesne rezolvabil. Am rezolvat si separat AB la observatia de Luni 18 Decembrie. Roiul M79 insa nu a fost rezolvat in stele de catre reflectorul de 148mm , nici macar partial, la nici una din observatiile de pana acum. La observatia de Vineri, cand am facut schita, cerul a fost paclos. Datorita altitudinii joase si a cerului paclos de la momentul observatiei, schita mea a rezultat incompleta. Faptul ca am dificultati in identificare celor doua stele, reprezentate in desen, confirma conditiile dificile de observatie. Nu degeaba m-am temut de asta. De asemenea valorile publicate ale diametrului lui M79 oscileaza in jurul valorii de 9 minute de arc. Ori eu am vazut obiectul la un diametru de , sa zicem, 4,5 minute de arc. Asadar, cand voi avea alte ocazii, voi relua aceasta observatie. Atasez schita bruta de la ocular si cea electronica ce incearca sa prezinte impactul vizual al roiului sferic M79, vazut la 250x, prin newtonianul meu de 148mm. Am incercat sa ''introduc in ecuatie'' si conditiile atmosferice. Mircea ----------------------------------- Mig71 20 Dec 2023 20:08 ----------------------------------- Salut, Sambata 16 decembrie am iesit impreuna cu cativa colegi de forum la observatii mai la sud de locul obisnuit de langa Fundulea.In acesta noua locatie cerul se apropie de Bortle 3.Cu ochiul liber constelatia Orion arata grozav. Am folosit SW 250 mm si ocular Celestron X cell 25 mm recent cumparat SH. Fara incalzitoare a fost o cursa contra cronometru pentru a face observatii si a evalua noul ocular. Lista este destul de scurta deoarece la fiecare obiect am privit de dragul comparatiei si prin ocularul de 25 mm SW 52 grade Plossl cu care a venit telescopul. M1- Crab nebula - ajutat de cerul negru a fost usor de gasit, foarte evidenta ca forma. M42 si M43 - stralucitoare, cu tenta albastra M35 - Aici m-a cucerit noul ocular- stele punctiforme pe tot campul ( fara corector de coma) si o senzatie placuta si lejera a imaginii. Roiurile deschise din Auriga si Roiul dublu din Perseu au fost ultimele inainte de Game Over. Prin amabilitatea lui Andrei care era cu telescopul de 500 mm dotat cu incalzitoare peste tot am mai vazut M51 ( se vedea mult mai bine decat ce am vazut anterior prin telescopul meu- dar dintre toate obiectele Messier la acesta diferenta dintre asteptarile mele si imaginea furnizata de telescop a fost cea mai mare) si M46 vazuta impreuna cu NGC 2438- nebuloasa se vedea ca Ring Nebula . Luni seara am iesit in curte la planete dar am observat si M31 plus M110 tot cu ocularul X cell 25 mm. Cu toata poluarea luminoasa si Luna pe cer Andromeda era mai mult decat o pata luminoasa. Se vedea pe langa zona centrala o alta zona mai putin luminoasa dar evidenta.M 110 era de asemeni nucleu inconjurat de o pata luminoasa micuta. Gelu ----------------------------------- Armand Popa 20 Dec 2023 20:46 ----------------------------------- Salut, Obiectele Messier fac parte din fiecare sesiune de observații. Nu mă pot plictisi de ele, deși pot spune că le-am văzut pe fiecare în parte de zeci, dacă nu sute de ori. Voi face o statistică în jurnalul meu de observații pentru a vedea care este cel mai observat și cel mai puțin observat obiect Messier, deși sunt convins că fiecare are cel puțin 10 observații (cautând pe fugă, M57 are de ex 189 de observații... și nu, nu m-am plictisit). Le-am observat cu binoclu, lunetă, telescop, iar unele chiar și cu ochiul liber. În zilele trecute, 16-17-18 și 19 decembrie, pe lângă alte obiecte observate, am văzut și următoarele obiecte Messier. (Le voi enumăra doar) M1 M100 M101 M103 M105 M106 M108 M109 M110 M29 M3 M31 M32 M33 M34 M35 M36 M37 M38 M39 M404 M41 M42 M43 M44 M45 M46 M47 M48 M50 M51 M52 M53 M58 M59 M60 M64 M65 M66 M67 M74 M78 M79 M81 M82 M84 M86 M88 M89 M90 M91 M93 M94 M95 M96 M97 M98 M99 Cer senin Armand ----------------------------------- iulian90 20 Dec 2023 21:01 ----------------------------------- Aseara am iesit din nou la observatii de obiecte Messier, cu telescopul de 150/1400mm si am observat urmatoarele: -M 2, roiul globular din Aquarius. Bine vizibil, relativ luminos, insa fara detalii, doar un obiect difuz cu centru mai luminos. -M 15, roiul globular din Pegasus, mai mic dar mai luminos decat M 2, cu centru mult mai luminos si cu ceva stele rezolvabile pe margine. - M 77, galaxia din Cetus, deasemenea luminoasa dar mica, cu centru destul de luminos, vizibil si la grossismente mari. In apropierea sa se vede si o stea. - M 29, micul roi deschis din Cygnus, bine vizibil insa cam slab luminos, numarand pana la 15 stele in componenta sa, dintre care 8 sunt mai luminoase. -M 50 , un roi deschis din Monoceros, in vecinatate cu Canis Major. Este bine vizibil, continand cam 18 stele dintre 5 mai vizibile. ----------------------------------- David Marica 05 Ian 2024 15:19 ----------------------------------- M-am alaturat si eu la aceste observatii Messier si aseara, 4 ianuarie intre orele 22-23:50, am iesit cu binoclul Lacerta Explorer 10x50 si cu luneta de 70mm la observatii, deoarece cerul era foarte senin, cristal, cu cate un nor plimbator. Cu luneta am observat doar cateva obiecte Messier: M44, M45 si M42-43 in care am observat cu o marire de 70x 4 stelute mici in inima nebuloasei, Roiul Trapezul sau "The Trapezium". In rest m-am concentrat mai mult la observatiile cu binoclul, fiindu-mi mai usor, dar mi-am dat seama ca am nevoie si de un scaun "zero gravity" sau de un sezlong. Cu binoclul am observat: M42-43 - s-a vazut mai luminos in binoclu, dar totusi s-a vazut mai detaliat in luneta. Este printre nebuloasele mele preferate. M44 si M45 - s-au vazut foarte clar M31 - forma galaxiei s-a vazut destul de clar spre zenit, cu nucleul galbui M81 si M82 - putin difuze, dar cu vedere periferica s-au vazut destul de bine M33 - ca un norisor gri difuz M1 - slab vizibil, cu multe tremuraturi, poate reusesc diseara sa o vad mai bine, cu exercitiu. M67 - l-am gasit usor in apropierea lui M44, cu cateva stelute rezolvate M41 - l-am gasit usor, sub steaua Sirius M47 si M46 - M46 l-am vazut putin mai slab luminos decat M47 M35 - intre Betelgeuse si Alhena, s-a vazut destul de bine, aproape de M37 M38 - s-au vazut rezolvat cateva stele cu usurinta M36 si M37 - printre nori subtiri care au aparut spre finalul sesiunii de observatii M50 M48 A fost o seara foarte interesanta, unde am observat multe obiecte Messier pe care nu le-am mai vazut vreodata. Mai ar fi cateva obiecte de observat pe care le-as observa iarna aceasta, mai mult spre dimineata cum ar fi: M65, M66, M51, M95 si M105. Cer senin! ----------------------------------- Mig71 11 Ian 2024 12:36 ----------------------------------- Salut, In seara trecuta am iesit la observatii la Luica, la sud de Fundulea si am stat doar vreo 3 ore. Cerul senin dar seeingul nu prea grozav , temperatura minus 4 grade. Am folosit luneta 102 /600 SW si ocularul Celestron 25 mm XCell , dar am mai aruncat cate o privire si prin telescoapele colegilor. Pentru mine a fost o seara de observatii din catalogul Messier si enumar oarecum in ordinea in care le-am vazut: M35 M37-la roiurile din Auriga mi-a placut cat de clar se distingeau in cautatorul optic M36 M38 M33- mai evidenta de cum ma asteptam, dar fara alte detalii M44- frumos, la sfarsit l-am privit si prin binoclu Nikon 8X25 M31 M110 M1 - prin telescopul lui Alex( Newton 150 mm) M41 M50 M46 M47 M79- Slab vizibil, o steluta cu o mica nebulozitate in jur M42 Sunt si 2 obiecte pe care nu am reusit sa le vad , am insistat putin cu cautarea- M48 si M 101 Gelu