----------------------------------- Forever_Man 30 Sep 2005 16:47 Anti-materia ----------------------------------- Existenta anti-materiei presupune si existenta anti-luminii si anti-sunetului ?? ----------------------------------- Cheetor 01 Oct 2005 19:55 ----------------------------------- Anti-materia si materia intunecata sunt unul si acelasi lucru ----------------------------------- Roman 01 Oct 2005 21:08 ----------------------------------- Existenta anti-materiei presupune si existenta anti-luminii si anti-sunetului ?? nope.. sau da.. insa in cazul acesta antiparticula fotonului = cu tot un foton. Perechile particula-antiparticula sunt specifice particulelor incarcate. ----------------------------------- bakunin99 04 Oct 2005 09:50 ----------------------------------- Cheetor, cum ai ajuns la legatura dintre materia intunecata si anti-materie? Eu nu am auzit pana acum de aceasta legatura. Poti sa imi indici vreun articol sau ceva de genul acesta? As fi interesat. Dupa cate stiu eu materia intunecata se numeste intunecata tocmai pentru ca nu interactioneaza cu nimic, e doar postulata pentru a satisface problema vitezei de expansiune a universului. Antimateria in schimb interactioneaza, chiar foarte violent zic eu, cu materia, adica se anihileaza. O perspectiva iarasi interesanta asupra relatiei materie-antimaterie este cea postulata de radiatia Hawking... ----------------------------------- Spencer 04 Oct 2005 20:51 ----------------------------------- O galaxie este formata dintr-un numar mare de stele, sisteme stelare care se misca in jurul unui centru de greutate comun. Folosind efectul Dopler(pt un emitator care se departeaza de receptor, lungimea de unda creste si invers.), savantii pot calcula viteza de rotatie a galaxiei. Stiind viteza de rotatie a galaxiei ei pot calcula masa galaxiei egaland forta centrifuga exercitata asupra unui corp de proba (m*v^2/r) cu forta de atractie gravitationala dintre corpul de proba si masa Galaxiei(daca consideram centrul galactic ca fiind un punct in care este concentrata toata masa galaxiei - principiul punctului material) si care este mMk/r^2. Unde M-masa galaxiei, m-masa corpului de proba, r- raza galaxiei. Obtinem astfel pt masa galaxiei relatia M=(v^2*r)/k Cu cat este mai departe un corp de centrul de masa, cu atat mai incet ar trebui sa se miste, insa stelele din galaxiile noastre se incapataneaza sa alerge "prea repede", mai repede decat viteza calculata teoretic. Asta inseamna ca : 1. Observatiile astronomice au fost eronate 2. Exista mai multa masa in galaxie decat cea preconizata in calculele initiale. O alta formula de determinare a masei galaxiei este folosita de astronomi si se bazeaza pe luminozitate: pentru o stea m = sqrt4(L) unde L este luminozitatea stelei Stiind numarul aproximativ de stele din Univers putem calcula aproximativ masa galaxiei. Cercetatorii au comparat rezultatele obtinute prin cele doua metode si au ajuns la concluzia(luand in discutie probabilitatea existentei unui halo de materie neagra) ca universul vizibil constituie doar 10%, cele 90 % ar apartine materiei intunecate. Materia intunecata este formata din particule care interactioneaza slab cu mediul inconjurator, de aceea nu pot fi observate. Anti-materia este materie formata din antiparticule. Cand o particula interactioneaza cu o anti-particula acestea dispar printr-un proces de anihilare si in locul lor apar cuante gamma - este un proces interesant de transformare a materiei in radiatie. Va imaginati cum ar fi sa ne intalnim cu un extraterestru format din antimaterie. Sa va dati mainile si BAUUU!!! ----------------------------------- Cheetor 08 Oct 2005 19:46 ----------------------------------- Am vazut asta la un reportaj de pe Discovery iar cand 90 % din materia din Univers e materie intunecata cum poti tu sa spui ca e inventat? Iar pe Discovery nu apar niciodata rahaturi. Mai gandeste-te, da? ----------------------------------- azinkin 17 Dec 2005 13:23 ----------------------------------- Existenta anti-materiei presupune si existenta anti-luminii si anti-sunetului ?? a anti-luminii probabil, dar a sunetului nu are cum. sunetul este doar ritmul de vibratie al moleculelor, din cate stiu/ ----------------------------------- ARMANDO 29 Apr 2006 15:48 ----------------------------------- Daca transforma materia in radiatie.......probabil putem transforma radiatia in marerie....cum putem transforma si energia in materie cum?....pai o bomba ....cand explodeaza elimina energie multa....energia aia a fost dintr-o materie....deci ?...putem dar nu stim cum.......cum oare? ...[/list][/code][/quote] ----------------------------------- Doru Dragan 02 Mai 2006 10:48 ----------------------------------- In ceea ce priveste antimateria se pare ca in momentul BigBang s-a produs o chestie pe care fizicenii o numesc defect de simetrie adica ceea ce noi numim materie a ajuns sa fie predominant. Antimateria are doar o existenta teoretica, fiind sintetizata in cantitati infime doar in laboratoare. Chestia cu materia intunecata a fost destul de bine explicata de bakunin99 si Spencer. Mai exista o poveste cu energia intunecata. Chestia cu anti-sunetul e o aiureala perfecta. In ceea ce priveste transformarea energiei in materie e mult mai dificil decat transformarea materiei in energie. Uita-te la filmele din ultima vreme, toate iau foc, toate explodeaza. E usor sa distrugi e mult mai greu sa creezi. Se pare ca numai UNUL poate asta. ----------------------------------- Roman 02 Mai 2006 13:37 ----------------------------------- Se pare ca numai UNUL poate asta. frumos spus ----------------------------------- IACOB DUMITRU 02 Mai 2006 13:42 Antimateria ----------------------------------- Dragii mei, ca sa poti vorbi despre antimaterie trebuie sa cunosti mai intai ce este aceea materie. Dupa cate stiu eu, in momentul in care fizicienii doresc sa descopere "plamada" din care este alcatuita materia, se lovesc de principiul incertitudinii. Acest neajuns face ca materia si energia sa para doua notiuni diferite. In realitate, omniprezenta asimetrie generala si locala a spatiului inconjurator reprezinta un camp ideal de stocare a informatiilor. Pentru a putea deslusi tainele acestui comportament asimetric aveti nevoie de o atenta indrumare in acest sens. Din fericire la sectiunea diverse a acestui site s-a publicat o serie de articole pe aceasta tema. Daca doriti puteti face o lecturare a acestora, iar eu promit sa va raspund cu lux de amanunte la cele mai savante si de ce nu, la cele mai nastrusnice intrebari. Imaginea unui BigBang se produce in orice loc si in fiecare moment. Fie ca acesta sa aiba loc in inimile si de ce nu, in mintea si puterea voastra de percepere si intelegere. Va multumesc ----------------------------------- Forever_Man 27 Aug 2006 09:48 ----------------------------------- Antimateria merge spre trecut ? ----------------------------------- Abel Cavași 27 Aug 2006 10:14 ----------------------------------- Din punctul meu de vedere, materia merge pe o elice într-un sens, iar antimateria este „materie” care merge în sens opus. Dacă timpul s-ar inversa, atunci s-ar inversa și rolurile celor două, astfel încât materia ar merge în sensul în care mergea antimateria, iar antimateria ar merge în sensul în care mergea materia. ----------------------------------- Forever_Man 27 Aug 2006 17:35 ----------------------------------- Cand se intalneste electronul cu pozitronul, defapt electronul isi schimba directia in timp dinspre viitor spre trecut. Cand apar din senin cele 2 particule, pozitronul isi schimba directia temporala si merge spre viitor. Cel putin asa apare situatia daca este reprezentata intr-un sistem de coordonate spatiu-timp. Daca asa ar sta situatia si in realitate, ce il determina pe electron la un moment dat sa isi schimbe directia temporala, si de ce cand pleaca spre trecut se degaja o cantitate asa mare de energie, iar cand pleaca spre viitor nu se degaja nici o energie ? ----------------------------------- Abel Cavași 28 Aug 2006 21:04 ----------------------------------- Eu știu că atunci când se întâlnește un electron cu un pozitron rezultă radiație, iar electronul (și pozitronul) nu mai există. Deci nu mai este nici cine să meargă spre viitor sau trecut. Dacă totuși, te referi la altceva (așa cum numai o minte liberă de prejudecăți se poate referi), atunci cred că electronul emite o radiație așa de energică atunci când merge spre trecut numai pentru că este frânat puternic, iar atunci când merge spre viitor nu este supus unei frânări pentru că merge firesc spre ceea ce dorește electronul – spre viitor. ----------------------------------- Forever_Man 29 Aug 2006 09:52 ----------------------------------- Cand se intalnesc electronul si pozitronul nu mai exista ÎN viitor, pentru ca electronul a plecat spre trecut. Ceea ce vedeai ca fiind un pozitron care se apropia de electron, era defapt electronul care se intorcea in timp, dupa ce a avut loc degajarea de energie. Problema e, ce il franeaza la un moment dat pe electron si il determina sa isi schimba directia temporala. ----------------------------------- Doru Dragan 29 Aug 2006 10:21 ----------------------------------- Treceti ra rubrica SF. :D ----------------------------------- Abel Cavași 31 Aug 2006 01:33 ----------------------------------- Electronul este frânat de procesul de ciocnire. Atracția dintre cele două particule duce la modificarea traiectoriei lor libere și la ciocnire. Și bine zice dragon: asta nu mai e cosmologie. ----------------------------------- Forever_Man 31 Aug 2006 09:54 ----------------------------------- Abel, nu ai inteles. Particulele ti se pare ca se ciocnesc, dar ele nu se ciocnesc, ci doar electronul isi schimba traiectoria, plecand spre trecut. Am facut un desen ca sa intelegi mai bine. Este un sistem de coordonate spatiu-timp (pe orizontala spatiu, pe vertivala timp). La un moment dat, se formeaza din nimic, o pereche electron-pozitron (starea 3 si 4). Mai tarziu, un electron se ciocneste cu un pozitron si se anihileaza (starea 1 si 2). Asta e ceea ce stiai si tu. Dar urmarestre traiectoria electronului trecand consecutiv prin fiecare din cele 4 stari (1,2,3,4). Ce observi ? Observi ca la un moment dat, electronul se transforma in pozitron si merge spre trecut, iar mai apoi se transforma din nou in electron si merge spre viitor. Domnule dragon, asa cum vedeti aceste lucruri nu sunt SF, ci reies din acest grafic, care descrie o situatie din natura. ----------------------------------- Abel Cavași 31 Aug 2006 10:01 ----------------------------------- Înțeleg că ai dubii la ramificația 34: cum de electronul apare spontan din pozitron? Ei bine, electronul NU APARE SPONTAN din pozitron, ci NUMAI ÎN URMA UNEI INTERACȚIUNI CU SUBSTANȚA. Dacă pozitronul ar fi singur în Univers, el nu s-ar mai transforma în electron. Aici este și problema relației dintre materie și antimaterie: de ce există mai multă materie decât materie? Această ultimă ramificație îți explică de ce: pozitronul este mai instabil decât electronul, iar în interacțiunea lui cu substanța, pozitronul pierde energia. ----------------------------------- lucia lucia 31 Aug 2006 12:55 ----------------------------------- Cu toata stima pentru chinurile prin care treceti, va sugerez I. Gottlieb, C. Dariescu, A. Dariescu: "mecanica cuantica", ed. BIT, 1999. dupa aceea :roll: , puteti sa va apucati de V. Novacu, "teoria cuantica a campurilor", ed. Tehnica, Bucuresti, 1984. Dupa aceea, o sa faceti singuri diagrame Feynman :D :wink: Deocamdata, ceea ce va nedumereste este notiunea de vid. In TCC, vid= starea de energie minima a campului. Nu poti face creare-anihilare de particule fara o astfel de definitie a starii de vid. ----------------------------------- Abel Cavași 31 Aug 2006 14:10 ----------------------------------- Ce zici, Forever_Man, te-am fugărit eu vreodată să citești ceva sau am încercat să-ți răspund direct la întrebare? Cum e mai bine? ----------------------------------- Forever_Man 31 Aug 2006 14:13 ----------------------------------- E mai bine sa raspunzi direct la intrebare, asa imi place si mie. ----------------------------------- Doru Dragan 31 Aug 2006 16:14 ----------------------------------- Si cu ocazia asta sa bati campii gratios pe teme care sunt demult rasuflate. ----------------------------------- lucia lucia 31 Aug 2006 16:42 ----------------------------------- ... gratios ca un dulap. :shock: va rog frumos de tot sa intelegeti ca nu se poate, pe un forum, sa expui o teorie intreaga. va rog frumos, de asemenea, sa continuati sa fiti sufletul acestui forum :D . dar as prefera un sufletel care nu asteapta totul mura-n gura. puneti mana si cetiti (sorry, master BD, I need to be bad) dupa care mai discutam. NU sunteti pe forum ca sa va lamureasca o eleva mica-mica cu lucruletze fundamentale in fizica sau in general in epistemologie. Asa cum nu sunt nici eu aici ca sa mi se raspunda cu chestii banale. Pe Forever il inteleg, e mic. ABEL, nu e mic. asta inseamna ca e mare. :idea: Abel> purtati-va ca un individ mare, si veti fi mare. ----------------------------------- Calin Pop 31 Aug 2006 20:16 ----------------------------------- Cu toata stima pentru chinurile prin care treceti Totusi, matematic, antiparticula poate fi interpretata ca o particula care se deplaseaza invers in timp. E o chestie de gust. ----------------------------------- lucia lucia 31 Aug 2006 23:10 ----------------------------------- Matematic....... vorbim si de operatori de creare/anihilare care actioneaza pe starea de vid. Asta nu inseamna ca e un omulet acolo care rascoleste o gramada de vid cu lopatica :D :D :D. Chestie de reprezentare :D ----------------------------------- Forever_Man 01 Sep 2006 08:34 ----------------------------------- Daca vidul e starea de energie minima a campului, atunci cand apare perechea de particule se consuma o energie minima. De ce cand se ciocnesc se degaja o cantitate asa mare de energie ? Cand se formeaza, nu se formeaza una langa alta ? Si atunci de ce nu se anihileaza imediat ? ----------------------------------- lucia lucia 01 Sep 2006 11:30 ----------------------------------- Chestia cu starea de energie minima este ca si cu energia potentiala de la mecanica: iei reperul de energie potentiala la de cel mai de jos punct si spui ca acolo energia potentiala este zero. Dar poti oricand gasi un sistem de referinta fata de care energia potentiala la nivelul reperului tau sa fie diferita de zero. Poate chiar foarte mare. :D ----------------------------------- Calin Pop 01 Sep 2006 18:58 ----------------------------------- Daca vidul e starea de energie minima a campului, atunci cand apare perechea de particule se consuma o energie minima. Cine zice ca se consuma o energie minima? Formula e E2=m2c4+p2c2 Se consuma o energie egala cu masa plus impulsul particulelor create (normal, in unitati de masura adecvate) De ce cand se ciocnesc se degaja o cantitate asa mare de energie ? Se degaja aceeasi energie de care e nevoie sa se formeze Cand se formeaza, nu se formeaza una langa alta ? Si atunci de ce nu se anihileaza imediat ? Probabilitatea sa se anihileze e invers proportionala cu energia disponibila. Ele au viteze de semn contrar, pentru ca se conserva impulsul. Daca impulsul lor este destul de mare, energia cinetica o invinge pe cea potentiala. ----------------------------------- Abel Cavași 02 Sep 2006 13:44 ----------------------------------- Si cu ocazia asta sa bati campii gratios pe teme care sunt demult rasuflate. Dragon, de când nu avem dreptul „să batem câmpii pe teme care sunt demult răsuflate”? va rog frumos de tot sa intelegeti ca nu se poate, pe un forum, sa expui o teorie intreaga. va rog frumos, de asemenea, sa continuati sa fiti sufletul acestui forum :D . dar as prefera un sufletel care nu asteapta totul mura-n gura. puneti mana si cetiti (sorry, master BD, I need to be bad) dupa care mai discutam. NU sunteti pe forum ca sa va lamureasca o eleva mica-mica cu lucruletze fundamentale in fizica sau in general in epistemologie. Asa cum nu sunt nici eu aici ca sa mi se raspunda cu chestii banale. Pe Forever il inteleg, e mic. ABEL, nu e mic. asta inseamna ca e mare. :idea: Abel> purtati-va ca un individ mare, si veti fi mare. D-șoară Lucia, a răspunde la câteva întrebări nu înseamnă a expune o teorie întreagă. Iar forumul este pentru cei mai comozi (și comoditatea învinge), care așteaptă să li se dea totul „mură-n gură”. Dacă ne poate lămuri o elevă „mică-mică” e foarte bine. Dar atunci să ne lămurească, nu să ne trimită aiurea. Dacă nu o veți face dumneavoastră, atunci se vor găsi oameni de „suflet” care să o facă. Mai mult eu cred că ești cu atât mai mare, cu cât pui întrebări mai banale! Forever_Man, am impresia că TopcatBV a răspuns destul de bine la întrebările tale. ----------------------------------- Doru Dragan 03 Sep 2006 22:39 ----------------------------------- Dragon, de când nu avem dreptul „să batem câmpii pe teme care sunt demult răsuflate”? Aveti tot dreptul, e democratie :) La fel cum si eu am tot dreptul sa va atrag inca odata atentia ca bateti campii pe teme demult rasuflate. Crezi ca as arata a om mare daca te-as intreba cat crezi tu ca face 1+1? E o intrebare destul de banala? Sau ar trebui mai degraba sa intreb de ce partea e mai mica decat intregul? ----------------------------------- Abel Cavași 04 Sep 2006 10:08 ----------------------------------- Problema despre cât face 1+1 este răsuflată în sensul că nu o mai ridică oricine, ci doar marii filosofi ai matematicii și ai limbajului. Dacă tu mi-ai pune o asemenea problemă și ai crede că este cu adevărat o problemă, atunci te-aș considera mare. Problemele pe care le ridic eu ți se par ție (și altora) răsuflate pentru că nu le-ai aprofundat destul. Și dacă o temă este răsuflată, nimic nu te împiedică să ne dai răspunsul direct, nu să ne informezi că este răsuflată. Încă nu ai învățat așa ceva? Faptul că ne cataloghezi, nu are nicio relevanță pentru întrebările puse de noi. Maturizează-te și nu mai critica persoana care pune întrebări, ci răspunde direct la întrebarea pusă. Asta dacă vrei să contribui cu ceva… ----------------------------------- Forever_Man 04 Sep 2006 10:10 ----------------------------------- Eu cred ca 1+1=10. Ma puteti contrazice ? ----------------------------------- IACOB DUMITRU 04 Sep 2006 11:06 ----------------------------------- Domnilor, o anihilare totala a doua sau mai multe actiuni depinde de solutia simetriei fizice perfecte. Cum o astfel de solutie nu exista, nu are nici un rost sa mai vorbim de probabilitatea anularilor reciproce absolute. Nu dispretuiti amanuntele. ----------------------------------- Calin Pop 04 Sep 2006 20:26 ----------------------------------- Domnilor, o anihilare totala a doua sau mai multe actiuni depinde de solutia simetriei fizice perfecte. Cum o astfel de solutie nu exista, nu are nici un rost sa mai vorbim de probabilitatea anularilor reciproce absolute. Nu dispretuiti amanuntele. Cit de absoluta? De exemplu doua valuri de exact aceeasi frecventa care interfereaza si se anihileaza unul pe altul se poate considera o anihilare absoluta? ----------------------------------- lucia lucia 04 Sep 2006 20:36 ----------------------------------- Domnilor, așa ceva nu există în natură. :D Motiv pentru care, cel puțin deocamdată, teoria d-lui Iacob nu poate fi acceptată. ... mă explic: În general sunt acceptate formalismele, iar teoria-mai-sus-amintită nu se formalizează deloc. ... motiv pentru care nici nu e înțeleasă de cei cu formație științifică. (n-am putut să nu spun asta) :D ----------------------------------- IACOB DUMITRU 05 Sep 2006 07:42 ----------------------------------- Domnisoara Lucia, aveti mare dreptate cand spuneti ca teoria mea nu se compara cu formalismele declarate deja stiintifice. Ati uitat sa adaugati ca nici Fizica actuala nu si-a castigat statutul de STIINTA. Fiind totusi o teorie, comform DEX, poate fi considerata: 1. Formă superioară a cunoașterii științifice care mijlocește reflectarea realității. 2. Ansamblu sistematic de idei, de ipoteze, de legi și concepte care descriu și explică fapte sau evenimente privind anumite domenii sau categorii de fenomene. In legatura cu cele doua valuri pot spune ca, in cazul de fata pentru mine absolutul ar putea insemna o anulare totala a celor doua valuri. Pentru a observa acest lucru este nevoie de detaliile acestei presupuse actiuni fizice, deci trebuie sa luam in calcul aluatul si structura aluatului din care sunt faurite cele doua valuri. Altfel riscam sa facem doar "simple valuri".