----------------------------------- Mircea Pteancu 25 Sep 2008 16:11 Honterus ----------------------------------- O figura putin cunoscuta este cea a lui Johannes Honterus,erudit cu studii efectuate in Krakowia si Basel si care a trait in Kronstadt ,adica in Brasov.Se pare ca el a publicat a doua harta cunoscuta a cerului instelat ''Imagines Constellationum Borealium'',prima apartinandu-i lui Albrect Durer.El a publicat de asemenea in Krakowia ,in 1530, un poem in latina in care scrie despre stele,planete si nebuloase.Odata cu Honterus sunt mentionati mai jos si trei poeti ,doi frati din Sura Mare si unul din Hermannstadt (sa fie Harmanul de azi?). Am preluat aceste informatii de la Peter Abraham caruia-i multumim.Mircea JOHANNES HONTER 1498-1549. C.1542 Rudimentoruni' Cosmographicorum: 13 woodcut maps 1546, 1549, 1564, 1570 Re-issued ============== Linda Hall lib. site: 5. Honter, Johannes. "Imagines Constellationum Borealium [- Australium]," in: Ptolemy, Claudius. Omnia quae extant opera. Basel, 1541. Albrecht Durer produced the first printed star charts in 1515. One chart or planisphere showed all the northern constellations; the other woodcut depicted the southern ones. The positions of the stars were accurately fixed (according to Ptolemy's catalog), and the figures were artistically portrayed, in a classical style that bore no resemblance to any of the Hyginus woodcuts. Durer also chose to illustrate the constellations as they would appear on a globe, that is, from the outside. The Durer planispheres are quite scarce and were never included in a printed book. Perhaps the next best thing are two charts by Johannes Honter, cut in 1532 and included in the first collected edition of the works of Claudius Ptolemy. Although clearly inspired by Durer, Honter made some significant changes. His maps show the stars as seen from the earth, rather than from the outside, as they were shown on Durer's charts. Honter also departed from Durer's classical style by dressing some of the constellation figures in contemporary clothing. We see at right a detail from the northern map, showing Ophiuchus, the Serpent Bearer, in distinctly non-classical garb. A detail from the southern map shows Orion and Taurus. Durer's maps were accurate enough that you could have used them to find known stars or map new ones. If you had wished to use Honter's maps for such a purpose, you would have had to overcome a substantial flaw; the entire coordinate system of both charts was accidentally misplaced by nearly thirty degrees! ============================== The names of many Saxon preachers from those early years could be listed, but to look for parallels among the 100 or so Hungarian writers would be fruitless for the Sachsenland. They are to be sought in Germany, not here. Yet there were exceptions: first and foremost that of the Saxon prophet, the "Luther of Transylvania," Johannes Honter or simply Honterus. Honterus appeared in Kronstadt (Brasso, Brasov) in 1533, a man, in the words of G.D. Teutsch, the eminent historian of the Saxons, "who became the foundation and the rock of the new federation, the champion of God, through whom the Lord founded His Church here, a fountain from which flowed new moral and religious life for many generations."[7] His youth has been hidden in legend. Allegedly born in 1498, the son of a Saxon tanner named Georg Grass, it is believed that he studied extensively in Krakow, in Wittenberg, and in Basel. We know that he had indeed studied in Vienna, that he spent at least some time in Krakow, and that he was a very learned man by the time of his return. It is also a fact that he had learned a craft along the way that would now stand him in good stead: the craft of printing. Almost overnight he transformed Kronstadt into a religious and cultural center by establishing a press and a school there. A steady stream of Lutheran publications flowed from Kronstadt from then on, and soon Honterus also began to preach. The result of his efforts was the establishment of the Saxon Evangelical church, a church for which he provided both the theological and the organizational foundation in his most famous work, the Kirchenordnung, issued in 1542 for the Burzenland (Barcaság --- a region around Kronstadt), then again for all Saxon churches in 1547, under the title Kirchenordnung aller Deutschen in Siebenbuergen (Order of Worship for all Germans in Transylvania). We duly note the words "aller Deutschen" --- of all Germans. "But now the time is come," he states, "in which the Lord will awaken a new people unto himself; therefore let him who has ears to hear, hear."[8] And with this message the Saxons did become a new Volk, reborn as Germans in their native Transylvania and an example to others in thrift, diligence, learning, and virtue. A long succession of scholarly ecclesiastics in Kronstadt and Hermannstadt followed Honterus. They were outstanding citizens, judges, teachers, and preachers who formed a line uninterrupted until the chauvinism of our era, including the German chauvinism of the Saxons themselves, destroyed this gifted and honest people. In the sixteenth century, names of such brilliant men as Thomas Bomel, Matthias Fronius, Paul Kerzius, Simon Massa, and Michael Siegler can also be mentioned. All were intellectual leaders of their Volk; yet they do not belong, strictly speaking, in the field of letters. There were only three poets in this era: Hieronymus Ostermeyer of Grosscheuern (Nagycsûr, sura Mare), and Andreas and Paul Scherer of Hermannstadt. Of them, even G.D. Teutsch, who writes only in superlatives of his Saxons, has simply said that Ostermeyer was known for his truth, simplicity, and sincerity, and that he wrote in German; and that the Scherers were not unworthy to stand at his side.[9] Germany had already stilled the muses in the Sachsenland. ----------------------------------- valy 25 Sep 2008 16:33 Re: Honterus ----------------------------------- unul din Hermannstadt (sa fie Harmanul de azi?) Hermannstadt e Sibiu. ----------------------------------- Mircea Pteancu 25 Sep 2008 22:14 ----------------------------------- Iata mai jos poemul cosmografic al brasoveanului Johannes Honterus,in transcrierea lui Peter Abraham dupa editia din 1573.Sublinierea versurilor in care Honterus vorbeste despre ''nebuloasa'' Praessepe si despre cele sapte ''planete'',Mercur purtand numele grecesc de Hermes,imi apartin.Mircea Johannes Honter Rudimentorum Cosmographicorum First printing, Cracow, 1530; this transcription from 1573 edition Liber I Coelorum partes, stellas cum flatibus Urbes, Regnaque cum populis, sparsas & in aequore terras, Montesque & fluvios, iunctisque animalia plantis: Officia, sectas varias, operumque labores, Morborumque simul species & nomina dicam. Mundus in aethereum, qui desuper imminet orbi, Inque elementorum duplicatur corpora primum. Aethereus duplices sphaerarum continet orbes, Fixaque cum septem stellis errantibus astra. Maiores cycli, qui mundum partibus aequis, Distribuunt, ut signifer aequatorque feruntur: Quemque dies medius designat, & imus horizon, Lacteus, ac duo qui ducuntur ab axe coluri. Zodiacus primum bissenis undique signis Conspicuus, tropicum attingens obliquus utrunque A summo cancrum, capricornum, cernit ab imo At qui signiferum rectus secat, inque priori Lanigeri libraeque gradulucem aequat & umbras, Aequator, media in mundi regione locatur. ----p2 Qui paribus spacijs occasum cernit & ortum Circulus, & gemino concurrit semper in axe: Discernitque diem, variatque mesembrinus orbem. Hinc medium sphaerae superum distinguit ab imo Alter, & is coeli primum terraeque supremum Coniungens, fertur (quia visum finit) horizon. Lacteus hinc sequitur candore notabilis ipso, Qui solo coelo spectatur nocte sereno, Transversusque diu geminum praetermeat axem. Mox bini subeunt, qui quatuor ante relatos, Seque secant, gemino coeuntes cardine mundi, Tempora qui signant anni, coelumque per astra, Quattuor in partes diuisum mensibus aequis. Hinc alios numerant praedictis orbe minores, Qui per inaequales diducunt sidera partes. Circulus ad boream complectitur Arcton, & intus Sidera concludit liquidum fugientia pontum. Alter ad aestui defixus sidera Cancri, Solstitio longum cogit decedere Solem. Tertius hunc ultra Brumalis nomine dictus, Quo noctem tropico sol porrigit in Capricorno. Unus ab his superest extremo proximus axi, Quem terris pressum notius describit horizon. Hisque parallelis zonis tibi quinque profundum ----p3 Dividitur coelum, totidemque plagae orbe premuntur, Quarum quae media est, vix est habitabilis aestu, Nix tegit alta duas, totidem inter utranque locatae Temperiem retinent mixta cum frigore flamma. Hanc nos incolimus, contraque antichthones illam. Nec dubium antipodes multis consistere terrae Partibus, ad centrum directis undique plantis. Puncta duo coelum in paruos ubi voluitur orbes, Constituere polos, geminoque a cardine mundi Per centrum terrae tenuis deducitur axis. Signifer hinc bissex obliquat sidera, quorum Sex videt ad boream, sex aequidialis ad austrum. Ter denis gradibus signum distinguitur unum, Bis tricena gradus memoratur habere minuta. Atqui signorum varia est natura genusque Mascula sunt, aries, gemini, leo, libra, sagitta, Fusor aquae iunctumque simul sortita calorem. At sibi foemineam consciscunt frigida sortem, Bos, cancer, virgo, capricornus, scorpio, pisces. Frigida sunt nocti, sed mascula sacra diei. Ipsa quoque bis anni variantur tempora signis, Nanque aries, taurus, gemini, sunt sidera veris: Aestatem cancer, leo trux cum virgine complent: Scorpius autumnum, & duplici cum lance sagitta: ----p4 Inde hyemem pisces, capricornus, aquarius addunt Restat adhuc eadem ternis proportio signis: Ignea triplicitas aries, fervens leo, Chiron: Terrea sed taurus, virgo & capricornus habentur: Aeream sortem chelae, urniger atque gemelli: Scorpius appropriat, piscesque & cancer aquosam. Denique cum vegetet communis corpora virtus, Singula membra tamen quoduis sibi vendicat astrus Quippe aries capiti, taurus, ceruicibus haeret, Brachia sub geminis censentur, pectora cancro. Sorte regit scapulas leo, ventrem atque ilia virgo, Libra tenet lumbos, & scorpius inguine regnat, Arcitenens femori, genibus capricornus amator, Cruraque fusor aquae reficit, vestigia pisces. Et quoniam variae currentes ordine stellae Corporis aequales spacio, similesque colore, Haud internosci poterant, solertia sparsas Struxit in effigiem & variarum membra ferarum, Imposuit simul iunctis cognomina stellis. Ad boream geminas ingens Draco diuidit Arctos. Hinc subit Arctophylax pariterque Corona, Lyraeque Proximus Engonasis: post hunc ophiuchus et Anguis. Mox Aquila & Telum surgunt, & lactea Cyngni Sidera, Pegasus hinc sequitur Delphina, simulque ----p5 Andromede, Cepheusque & Cassiopea parentes, Armatusque gener Perseus; circum ora Medusae Horrida, Deltoton simul Heniochusque feruntur. Hinc Aries, taurus, gemini, cancer, leo, virgo, Libraque scorpius, arcitenens, caper, hydria, pisces. Cetus & Eridanus post haec vertuntur ad austrum. Orionque premens Leporem, Procyonque refulgens, Inde Canis maior stellataque cernitur Argo, Perque trium loca signorum se porrigit Hydra, Craterem dorso gestans, Coruumque loquacem. Hic Fera Centauro resupina tenetur, at ultra Thuribulum, notiae Piscis fugit astra Coronae. Sunt etiam propriae dictorum sidera partes: Pleiades in dorso tauri sex esse feruntur, Fronte sedent Hyades, fundendis imbribus aptae, Inde Propus pedibus geminorum praevia, sed quae In cancro nubem referunt, Praesepe vocantur, Moxque, duo circum Praesepe feruntur Aselli. Regia stella nitet generosi in corde leonis, Virginis in summa gestatur Spica sinistra, Sed Protrygeta subit prope dextram virginis alam. Quattuor in dextra quae conspiciuntur Aquari, Urnam: at quae pisces connectunt, Vincula dicunt. Nodus inest Vinclo: pedibus subiecta Bootae ----p6 Arcturi stella insequitur Plaustrumque Bouesque Postremas Hellices stellas: humeroque sinistro Heniochi residet sidus pluviale Capellae, Inque manu laeua geminus discernitur Hoedus. Ast argo in summa micat inclyta stella Canopi, Sirius inde Canis fixus maioris in ore. Hinc tibi per medium septem decliue feruntur, Saturnus, Sol, Luna, Venus, Mars, Jupiter, Hermes Fixa quidem toto circumuoluuntur olympo Sidera, sed proprios retinent errantia motus: Semper enim currunt fixis contraria stellis, Atque domos habitant bissena per astra, suasque Exercent illic proprio quisque ordine vires. Luna tenet cancrum, geminos cum virginis astro Mercurius, tauro & chelis Venus ispa quiescit. Feruidus inde leo Soli, sed scorpius ardens Atque Aries Marti cedunt: hinc piscis uterque Centaurusque Iouem, Saturnum fusor aquarum Rectorem agnoscit, simul Aegocerotis & astrum. At planetarum in rapidis distantia signis Dicitur aspectus, quo se impediuntque iuvantque. Cum duo planetae alterutris distare videntur Sextam signiferi partem, vel per duo signa, Aspectus fertur sex angulus: at tria quartam ----p7 Zodiaci partem cum stant per signa planetae, Conspicitur facies quadrangula: tertia sed pars Signiferi, reddit per quatuor astra trigonum. Denique per mediam contraria sidera partem Eminus aspectum soliti firmare planetae: Ac certis spacijs concurrere rursus eodem In signo, quoties superi obscurantur ab imis. Sunt etiam adversa gemini se parte secantes Orbes, quos faciunt Solis Lunaeque meatus: Sectio qua Phoebe gelidas ascendit ad arctos, Haec eadem caput est: sed altera cauda draconis, Qua Luna imbriferum cursu descendit ad austrum. Accipe quo spacio perlustrent signa planetae: Saturnus cursum duodena per astra rotatum Motu retrogrado terdenis conficit annis. Bissenisque Iouis bissena perambulat astra Sidus: at ipse duos graditur Mars amplius annos. Sol in se sua per vestigia colligit annum. Signa Venus, dubiusque anno minus ampli Hermes, Sed bis quindennis percurrit Luna diebus. Hinc ortum triplicem nobis posuere priores, Quo stellae ascendunt, obituque sub aequora pergunt. Cosmicus exorto stellas cum sole reducit, Cum simul adversae tingunt se Tethyos undis. ----p8 Occiduo Chronicus surgentes cernit horizon Sole & in opposita stellas regione cadentes. Quin ubi Phoebus equis summo procul axe recessit, Incipiunt stellae sensim aparere minores. Mox cum sol propior flammis opera omnia lustrat, Astra polo fugiunt, quorum simul agmina cogit Lucifer & coeli statione nouissimus exit. Ut stellae in longum primo distare videntur Arietis a puncto, sic has ecliptica monstrat Linea signiferi in latum cessisse. Per axem Et fortunatas quae transit linea terras, Inde quidem trahitur distantia longa locorum: Sed spacium latum est, quod ab aequatore recedit, Atque poli gradibus respondet ubique levati. Declinat sidus, cum distat ab aequidiali, Eleuat, ex imo quod in altum mittit horizon. Messembrinorum quiuis semisse recepto, Quindeniue gradus, respondent protinus horae Unius spacio: sex & triginta feruntur: Quisque gradus denos retinet, quantoque recedit Longius a medio noctes aequante diesque Orbe, magis coiens geminum decrescit ad axem, Aestiuosque dies numerosis explicat horis. At gradus in longum sub cyclo scilicet aequo: ----p9 In latum, stadijs respondet ubique locorum Quingentis, quoru spacia baec tibi carmina signant (Quatuor ex granis digitus formabitur unus. Est quater in palmo digitus, quater in pede palmus: Quinque pedes passum faciunt, passus quoque centum Quinque & viceni stadium dant: sed miliare Octo dabunt stadia, & duplatum dat tibi leucam.) Milleque bis decies passus nunc iura diurnum Constituere viae spacium: miliaria forte Quattuor, exiguoue minus nostratia reddunt. Inferior mundus tellure & aqua, aere & igne, Dicitur ex primus rerum consistere causis: Ex quibus assiduis vicibus modo cuncta creantur, In quae iterum, quicquid natum est, natura resoluit. Aeris aethereo vis est stabilita sub igne, Quae sibi dissimilis triplici regione notatur, Summa calet, media est gelidissima, proxima utruque Aestatem ac frigus diverso tempore sentit. Quippe vapor duplex ascendit in aera, primus, Crassus & humidior propria gravitate tenetur: Aridus atque calens, fine pondere prosilit alter. Ex humente quidem concrescere saepe feruntur Hybernaeque niues, matutinaeque pruinae, Largior & crassis descendens nubibus imber, ----p10 Roresque nebulaeque & mista grandine nimbi. E sicco alterna generantur sorte vapore, Fulgura cum tonitru, rapidi cum fulmine venti. Nomina ventorum posthac patriamque docebo: Quattuor oppositis veniunt e partibus orbis, Quos circum varij dextra laeuaque feruntur, Impelluntque leues adversis flatibus auras. Frigidus a summo descendit Aparctias axe, Circius ad zephyru, Boreas hunc cingit ad ortum. Auster ab adverso pluvias inducit olympo, Ab Lybe qui dictum, dictum quoque spectat ab Euro. Insuper & verno flat Subsolanus ab ortu, Solstitium huic sociat retrahentem nubila ventum. Brumalesque tropae violentum flatibus Eurum. Occiduo Zephyrus de cardine spirat, acipsum Africus hyberno contigit sole cadente, Ac simul Argestes aestiuo solstitiali. Tempus & ad solidam propius descendere terra, Quae centro in medio penitus firmata quiescit. At circum roseis sol vectus ubique quadrigis, Exortu lucem, discessu procreat umbram. Eclipsimque facit, si quando corpora lunae Obiectu terrae redijs intacta relinquit. Oppositisque leuem pingit sub nubibus Irim. ----p11 Nec dum etiam solitas diversis mensibus anni Continuare vices, variasque novare locorum Perpetuo cessat motus discriminae formas. Long a parallelis est subita terra duobus, Unde dies mediam ab reliqua distinguitur horam: Climaque in oppositis memoratur partibus orbis. Atque hinc per Meroen, per niloticamque Syenem, Et per Alexandri, rhodij quoque Apollinis urbes, Perque Hellespontum atque Borysthenis ostia currunt, Ripheasque arces, quibus additur ultima Thule. Inde per antithesim contraria climata longas Imparibus spacijs variant noctesque diesque. Quinetiam tellus varia ratione vocatur, Insula, continuum simul & peninsula, & isthmus. Aequoreos itidem fluctus, quibus abditus orbis, Oceanum appellant, pelagusque sinumque, fretumque. ----------------------------------- Mircea Pteancu 27 Sep 2008 23:57 ----------------------------------- Vedem mai jos ,dupa wikipedia,portetul gravat al lui Honterus precum si monumentul inchinat lui. Sa mai notam ca ''Rudimentorum Cosmographicorum'' ,editat integral in 39 de editii la Krakow,Brasov, Zürich, Antwerp, Basel, Rostock, Praga si Koln si partial in multe alte editii,din 1530 pana in 1692,a fost un manual cu raspandire pan-europeana. Afland toate acestea,anii studentiei mele brasovene imi par mai luminosi iar pasiunea pentru Astronomie,uitata in anii adolescentei si reaparuta in acei ani, fireasca. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 25 Oct 2008 23:44 ----------------------------------- Johannes Honter (1498-1549), cosmograf, cartograf si umanist din Kronstadt-Brasov, primeste de la editorul elvetian Henri Petri sarcina de a ilustra in doua gravuri constelatiile descrise de Ptolomeu in cartile a saptea si a opta din Almagesta.Cele doua gravuri au fost apoi publicate in editia completa a operelor lui Ptolomeu si anume: Claudius Ptolemaeus, Omnia, quae extant opera, Geographia excepta (Basel, Henri Petri, 1541). In prima poza vedem ''Imagines Constellationum Borealium, 1532'', anume ''Imaginea Constelatiilor Boreale'' iar in a doua poza vedem gravura ''Imagines Constellationum Australium'', adica ''Imaginea Constelatiilor Australe''. Gravurile cu un diametru de 25 cm sunt in proiectie stereografica ,reprezinta in premiera proiectia cerului pe o suprafata concava,stelele sunt reprezentate pana la magnitudinea sasea fara a fi diferentiate ca magnitudine.Pozitiile stelelor au fost reprezentate pentru echinoxul 1532 ,folosindu-se sistemul de coordonate ecliptice ,astfel ca in centrul hartilor veti gasi polii ecliptici dar pe harti apar si proiectiile polilor geografici cu cercurile polare,tropicele,ecuatorul,longitudinile fiind gradate din 30 in 30 de grade ,precizia de citire posibila fiind de un grad. Sistemul de coordonate fiind ecliptic,constelatiile zodiacale ,aflate asadar la perimetrul hartilor,au fost reprezentate de doua ori complet,cate odata pe fiecare gravura. Multumim din inima lui Felice Stoppa si extraordinarei sale carti ''Atlas Coelestis'',rezultat al unei fastuoase si fascinante expozitii itinerante care insumeaza cele mai reusite si frumoase reperezentari stiintifice si artistice ale Cerului din epoca Barocului pana in zilele noastre.Si in care si-a aflat locul sau binemeritat si brasoveanul Honterus.Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 26 Oct 2008 00:10 ----------------------------------- Johannes Honterus a publicat cartea sa ''Rudimentorum Cosmographicorum'' si care a fost primul manual pan-european ,dupa cum se apreciaza acum,in zilele noastre.Iata un link spre hartile lui Honterus pentru Europa Centrala ,in prima poza ,si pentru Germania,in a doua poza. http://www.atlascoelestis.com/Honter%20Pagina%20base.htm Ele sunt extrase din editiile din 1542 ,respectiv din 1548 ,ale ''Rudimentorum...'' prin iluminatul Felice Stoppa si al sau minunat ''Atlas Coelestis''. Poate unii vor fi ironici ,si vor spune ''dar ce are a face harta Europei Centrale sau a Germaniei cu atlasele ceresti?'' Oare trebuie neaparat sa uitam ca traim pe un corp ceresc? Crescuti intr-o ideologie a umilirii,aproape ca nu ne vine a crede cum clipe din trecutul nostru scot la iveala niste filoane inestimabile.Iata,un brasovean completand cu doua gravuri opera lui Ptolomeu!!!Iar mai incolo oradeni sui-generis ,cu nume celebre ,coborate din cele mai sacre Olimpuri academice,precum Peuerbach si Regiomontanus ,au infiintat primul observator astronomic european si i-au calauzit pe imensele oceane ale necunoscutului pe Columb si pe Amerigo Vespucci.Mircea ----------------------------------- Doru Dragan 26 Oct 2008 08:45 ----------------------------------- Si noi ... ??? :? ----------------------------------- Mircea Pteancu 09 Noi 2008 17:39 ----------------------------------- Roger Ceragioli arata ca lista canonica a obiectelor denumite ''nebulae'' sau ''nebulosae stellae'' provine din ''Megale Syntaxis'' ,mai cunoscuta ca ''Almagesta'', a lui Claudiu Ptolomeu.De la Ptolomeu apoi ,prin scrierile invatatului arab Al-Farghani,aceasta lista este reprodusa in cartile Evului Mediu si ale Renasterii. Asadar aceasta lista de ''nebulosae stellae'' a fost considerata valabila timp de douasprezece secole,din anii 400 (Dupa Cristos) pana in 1654 cand Giovanni Batista Hodierna publica prima lista de obiecte ''deep-sky'',obiecte descoperite de el cu o luneta Galilei care marea de 20x. Iata mai jos lista ''stelelor nebuloase'' a lui Ptolomeu: 1)''Masa nebuloasa din mana dreapta'' a lui Perseus ,adica ceea ce noi numim azi Roiul Dublu sau Roiurile ''hi-hash'' din Perseus 2)''Mijlocul masei nebuloasa din piept,numita si Praesepe'' din Racul 3)''Steaua nebuloasa din spatele acului'' din Scorpionul,probabil roiul M7 4)''Steaua din ochi,care este nebuloasa si dubla'' in Sagetatorul ,care este steaua Nu(1+2)Sagitarii 5)''Steaua nebuloasa din capul lui Orion" ,adica steaua Lambda Orionis. Astazi doar trei dintre aceste obiecte ,fiind roiuri stelare deschise luminoase ,sunt considerate obiecte deep-sky.Celelalte sunt doar grupari de stele care pareau nebuloase din cauza apropierii dintre ele,similar impresiei vizuale create de Calea Lactee. Textele evidentiate in verde mai sus sunt citate din chiar ''Almagesta'' lui Ptolomeu.Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 01 Mai 2011 19:34 ----------------------------------- La sfarsitul lunii Martie a acestui an ,am vizitat Brasovul.Am avut atunci placerea de a participa la una din intrunirile de Miercuri seara ale Astroclubului Brasov.Ne-am intalnit la ceainarie unde am discutat de zor despre Astronomie si ,desigur,despre stelele duble ,cu Lucian Curelaru si ceilalti membrii ai clubului,petrecand o seara foarte placuta sub semnul prieteniei si al pasiunii impartasite pentru Astronomie. In cursul aceleiasi zile,am vizitat Biserica Neagra unde se afla statuia lui Johannes Honterus, invatatul brasovean aducandu-si contributia si la fondarea acestui splendid lacas de cult. Peste drum de biserica,paralel cu peretele sudic al ei, se afla Liceul Teoretic ''Johannes Honterus'' iar intr-o cladire ,situata la Vest,vis-a-vis de intrarea principala, s-a aflat in vremurile vechi biblioteca scolii,purtand si ea numele invatatului. Statuia lui Honterus se afla in imediata apropiere a peretelui sudic al bisericii,langa coltul unuia din turnurile de deasupra intrarii.Am incercat sa pozez ,cu telefonul meu Sony Ericsson , imagini ale bisericii,detalii ale statuii si ale basoreliefurilor din soclul statuii. Apoi am vizitat catedrala,am vazut numeroase artefacte legate de trecutul bisericii si de activitatea de carturar a lui Honterus.Fotografierea interiorului bisericii este interzisa,nu pot decat sa va incurajez sa vizitati acest splendid monument de istorie si cultura universala. Printre altele,am avut placerea sa vad reproduceri ale copertilor si paginilor de titlu ale ''Rudimentorum Cosmographicorum'' si din alte lucrari tiparite precum si ale hartilor publicate de Honterus. Iar daca veti vizita Biserica Neagra in plin sezon de turism,poate veti avea norocul sa beneficiati de ajutorul unui ghid si chiar sa participati la unul din minunatele concerte de orga ale serilor de vara. In timpul indepartatei studentii, am participat la cateva asemenea concerte de orga,care prin muzica de-a dreptul cereasca ,sub boltile maiestuoase ale acestui minunat monument arhitectonic si de credinta, mi-a amintit ce a insemnat particula ''Cosmos'' din ''Cosmographia'' pentru Honterus,pentru Ptolomeu si pentru cei de dinaintea lor ,pentru filozofii si invatatii anticei Grecii: Cosmos adica Universul plin de armonie! Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 03 Oct 2019 13:54 ----------------------------------- La aniversarea centenarului ,Uniunea Astronomica Internationala a acordat Romaniei dreptul de a denumi steaua XO-1 si planeta sa XO-1b ,stea situata in constelatia Coroana Boreala. De comun acord cu d-na Erika Suhay,am propus ca steaua sa fie denumita ''Honterus'' dupa Johannes Honterus din Brasov, datorita contributiilor enumerate mai sus ale invatatului brasovean. Vezi de asemenea articolul meu ''Honterus si obiectele Deep Sky'' din revista ''Pasi spre Infinit'' nr. 41 ,editata de Asociatia Astronomica ''Sirius'' Barlad. Pentru exoplaneta ,propunerea mea de denumire este ''Bernard'' sau ''Vermont'' dupa Bernard V. Vermont din Bucuresti ,astronom autodidact si meteorolog ,publicist care in revista ''Globul'' a fost (probabil) primul popularizator al Astronomiei in Romania , membru Societe Astronomique de France, laureat SAF in 1906 pentru primele efemeride astronomice romanesti ,membru fondator al Societatii Astronomice Flammarion initiata de Victor Anestin. O nota biografica despre Bernard Vermont a Elvirei Botez puteti citi aici ,extrasa din revista ''Noesis'' : http://noesis.crifst.ro/wp-content/uploads/revista/2002/2002_3_04.pdf Daca sunteti de acord cu aceste propuneri (sau daca aveti altele), va invit sa votati la linkul de mai jos , de pe situl Institutului Astronomic al Academiei Romane: http://www.astro.ro:8080/articles/ExoPlanet/ Mircea ----------------------------------- starbuck 03 Oct 2019 15:03 ----------------------------------- Foarte frumoasa initiativa si miscare, felicitari autorilor ! Mi-am petrecut acolo la niste rude multe vacante in copilarie precum si relocat cu jobul vreo doi ani in perioada 2016-2018. Zona Bisericii Negre a Centrului Istoric si mai ales Scheii Brasovului sunt plini de istorie la tot pasul iar rezonanta astronomica a locului e reflectata aproape la nivel de disciplina scolara in scrierile mentionate. Brasovul poate fi foarte frumos pentru cine stie sa-i gaseasca si mai ales sa-i aprecieze comorile iar cu exceptia unor cetateni autohtoni de buna credinta, a turistilor si a atentiei UE aceasta apreciere este o preocupare din ce in ce mai rara in acea zona din pacate. Oricum privesc cu optimism inainte si ii doresc Brasovului sa-si merite in continuare prestigiul pe care si l-a dobandit de-a lungul istoriei cu eforturi uneori greu de imaginat. ----------------------------------- Erwin 03 Oct 2019 20:19 ----------------------------------- Mulțumesc, Mircea, pentru reamintire și pentru cele două propuneri excelente! ----------------------------------- theogon 04 Oct 2019 18:59 ----------------------------------- As vrea sa reamintesc prietenilor nostri de Observatorul Astronomic infiintat de episcopul Ioan Vitez (1408-1462) la Oradea. Astronomul vienez Georg von Peuerbach (1423-1461) publica Tabelae Waradiensis pentru prevederea eclipselor raportate la meridianul 0 care trecea prin acest observator (Oradea) As avea deci ca pe lista noastra cu propuneri sa apara episcopul Ioan Vitez , de asemenea umanistul Nicolaus Olahus si Dimitrie Cantemir , care in Descriptio Moldaviae publica o harta a acestui principat (toate aceste nume sub rezerva unicitatii lor din indexul UAI) ----------------------------------- Mircea Pteancu 04 Oct 2019 23:23 ----------------------------------- theogon Din regulament... ''nu sunt eligibile : ...................................................................... Nume de persoane sau locuri cunoscute in principal pentru activitati politice,militare sau religioase'' Comitetul National va decide oricum,deci doar ca parere strict personala : dintre cei propusi cred ca sunt eligibili Peuerbach si Olahus. Peuerbach are insa un crater selenar. Despre Olahus nu stiam sa se fi ocupat cu Astronomia. Off-topic : Pentru planeta XO-1b propunerea mea preferata ar fi fost ''Pauly'' dupa Wolfgang Pauly,primul roman descoperitor de comete dar el a murit dupa 1919 ,deci nu este eligibil. Despre Tabulae Waradiensis. Cu PC-ul cu XP ,inainte de a crapa sistemul de operare ,dadusem de niste indicii,acum pierdute. Stii cumva o sursa unde pot fi vazute ''Tabulae Waradiensis'' ,te rog ? Le-am cautat in mai multe biblioteci virtuale ,fara folos. Mircea ----------------------------------- theogon 05 Oct 2019 19:06 ----------------------------------- Despre Tabulae Waradiensis, n-am reusit mare lucru, la biografia lui Peuerbach se aminteste doar de tabelele sale lipsind atributul Wadadiensis, subiectul ramane in atentie si poate voi afla mai multe. Cat despre Episcopul Ioan Vitez -cel care a infiintal la Oradea primul Observator astronomic din sud-estul Europei vocatia sa de preot nu era neobisnuita in lumea stiintifica din evul mediu, cateva exemple ilustre care imi vin in minte: Copernic, Fra Mauro, Boscovich, Secchi, Lemaitre (ma rog Lemaitre a fost aproape cintemporan cu noi)... Chiar si Iohannes Honterus a fost si reformator religios al sasilor din Transilvania ceea ce nu l-a impiedicat sa aiba rezultate de exceptie in astronomie ----------------------------------- Mircea Pteancu 20 Noi 2021 21:59 ----------------------------------- La Observatorul din Paris se afla un exemplar al cartii ''Rudimenta Cosmographica'' a lui Honterus, editia din 1549, de la Zurich. La inceputul epocii moderne, Zurich era denumit in latina Tigurini sau Tiguri, asa cum apare in eticheta exponatului din ... Lutetia (ca sa fim si noi oleaca pedanti ). :wink: Cartea invatatului brasovean se vede in partea superioara a fotografiei, deasupra unei note olografe a lui J.D. Cassini. Ilustrii mei colegi de forum pot vedea aici, pe archive.org, editia in cauza. Singura ''hiba de frumusete'' este anul 1548; eticheta francezilor vorbeste despre editia 1549. https://archive.org/details/rudimentorumcosm00hont_0 Priviti detaliile din poza de la Paris si pe cele de pe ecranul 76 de pe archive.org.Sunt identice. De pilda, pe archive.org GALLIA NARBONENSIS se vede ciuntita prin legare ca ALLIA (centru ecran) NARBONENS (centru jos): https://archive.org/details/rudimentorumcosm00hont_0/page/n75/mode/2up?view=theater Editia cea mai valoroasa este insa prima, cea de la lansarea pe piata din 1542, editata chiar de catre Johannes Honterus, in tipografia fondata de el in Corona, in Brasovul de azi. O puteti rasfoi si descarca de aici: https://archive.org/details/rudimentacosmogr00hont_0 Mircea