----------------------------------- Mircea Pteancu 05 Noi 2008 01:33 Oglinzi termoformate-slumped mirror ----------------------------------- Din motive tehnice legate de PC am lipsit vreo trei zile de pe forum.Intre timp vad ca a fost atins un subiect care se poate pierde in Nirvana in ciuda importantei sale.Oliver Dragan a spus : ''Scurt si la obiect: am mijloacele tehnologice necesare pentru a curba sticla la cald dupa o matrita convexa exacta (parabolizata sau sferica). Daca reusesc sa aduc sticla la una dintre aceste forme, mai este nevoie de slefuire, polizare, etc. ?'' Desigur ca oglinda trebuie slefuita fin ,polisata si figurizata. Dar pana la slefuirea fina?Este chiar atat de placuta degrosarea,munca aceea de cioplitor al epocii de piatra? Idea a fost primita cu retinere.Nu este cazul.In ATM-ul mondial oglinzile curbate la cald dupa o matrita convexa sunt foarte la moda:''slumped mirrors''.Doresc sa nu supar pe nimeni dar oglinzile de telescop nu trebuie sa aiba spatele plan.Dimpotriva ,firme mari precum Celestron si Meade produc catadioptrice de zeci de ani si in care spatele oglinzii este conic.Firme mici dar care produc oglinzi scumpe,de inalta precizie,de ex. Royce ,de asemenea produc oglinzi cu spate conic si care sunt fixate de barillet printr-un singur bolt/surub in centrul oglinzii. Profesionistii curbeaza oglinzi de n-spe metri ,tehnica tinzand sa devina una de rutina. Iar astronomii amatori s-au apucat sa curbeze discurile la cald dupa matrite.Va invit sa va convingeti singuri.Dati o cautare pe google cu subiectul ''slumped telescope mirror''.Aceste oglinzi curbate la cald au o rezistenta mai buna,folosesc materialul mult mai bine ca cele clasice care au mult balast. Oglinzi termocurbate,profi sau de amatori,mai bune sau cu defecte: http://astro.umsystem.edu/atm/ARCHIVES/JUN07/threads.html http://www.atmsite.org/contrib/Eason/Analysis_of_Davis/index.html http://www.spaceref.com/news/viewpr.html?pid=18084 http://www.astromart.com/classifieds/details.asp?classified_id=548565 Desigur,pe cel care are discuri de grosime acceptabila,l-as indruma spre Tavi Stanescu pentru generarea cavitatii prin aschiere cu scula diamantata. Iar pentru curajosii care vor o oglinda ultra-usoara ,ca cea de 403 mm F/3,5 ,si au sticla doar de ...10mm ,ca cea a lui Davis,iata exista posibilitatea termocurbarii! (Totusi as recomanda sticla macar de 15mm sau de 19mm,acum se gasesc.) Haideti,ruleta ruseasca a inceput :''Les jeux sont fait,rien ne va plus!''.Mircea P.S. :am mai spus-o cu alta ocazie.Oglinda din ecran TV a lui Horica si oglinda mea RFT 125 mm F/4,5 ,sunt cazuri aparte de oglinzi termocurbate.Deci ele deja exista printre noi! ----------------------------------- neox 05 Noi 2008 02:45 ----------------------------------- Nici o suparare :D . Ideea e faina, doar ca risca sa faca parte dintr-un club exclusivist. Cine are posibilitatea sa aplicie tehnologii de genu asta, FELICITARI! Probabil asta e un alt pas in evolutia ATM. Ma gandeam doar ca se complica un pic lucrurile, atat. Oricum ideea de baza era daca s-ar putea sari peste finisare, polizare in felul asta ceea ce evident nu e cazul. ----------------------------------- Doru Dragan 05 Noi 2008 08:53 ----------------------------------- Pentru ca sa faci ceea ce propune Oliver Dragan trebuie sa stapanesti tehnologia de producere a sticlei si cand spun asta nu ma refer la o metoda de topit nisip si obtinut o bucata de sticla ci la controlul temperaturii pe mai multe zile. ----------------------------------- Blakut 05 Noi 2008 10:16 ----------------------------------- Pentru ca sa faci ceea ce propune Oliver Dragan trebuie sa stapanesti tehnologia de producere a sticlei si cand spun asta nu ma refer la o metoda de topit nisip si obtinut o bucata de sticla ci la controlul temperaturii pe mai multe zile. Trebuie mentinuta temperatura mai multe zile? Bine ma gandesc ca pentru a nu avea imperfectiuni sau fisuri racirea trebuie sa se faca foarte lent. Mi se pare o idee foarte buna! De mult imi doream si eu o oglinda, dar stiind ca nu am timpul sa mi-o fac si nici banii sa imi cumpar telescop incepeam sa ma gandesc la tot felul de metode care ar putea sa scurteze timpul de fabricatie. Din pacate, cu cat scurtezi timpul cu atat creste cantitatea de tehnologie necesara. Daca cineva se apuca de asa ceva, ma gandesc ca dupa cateva incercari cu oglinzi mici, pentru format mana si invatat din defecte, ar trebui incercate oglinzi cat mai mari, nu de alta, dar ma gandesc ca numai asa renteaza, nu? Ar mai exista posibilitatea topirii sticlei intr-un creuzet, invartirea acestuia pana cand fluidul capata o suprafata parabolica, apoi cristalizarea lenta a fluidului in sticla incepand cu suprafata. Dar deja vorbim de tehnologie de fabrica...insa, pentru cei care au acces la asa ceva: se elimina necesitatea fabricarii matritei. ----------------------------------- Andrei Miron 05 Noi 2008 12:08 ----------------------------------- Ar mai exista posibilitatea topirii sticlei intr-un creuzet, invartirea acestuia pana cand fluidul capata o suprafata parabolica, apoi cristalizarea lenta a fluidului in sticla incepand cu suprafata. Dar deja vorbim de tehnologie de fabrica...insa, pentru cei care au acces la asa ceva: se elimina necesitatea fabricarii matritei. Blakut exact asa se contruieste oglinda de 8,4 metri a LSST http://www.lsst.org/lsst_home.shtml. Un scurt articol despre deschiderea cuptorului http://www.bnl.gov/bnlweb/pubaf/pr/PR_display.asp?prID=825&template=Today Andrei ----------------------------------- Doru Dragan 05 Noi 2008 12:41 ----------------------------------- Sticla este un material termoizolant. Ceea ce uneori e bine :) alteori e rau :( Racirea ei se produce (normal) dinspre exterior spre interior. Din pacate caldura din interior nu prea poate sa scape usor din motivul expus in prima propozitie. La o racire prea rapida se produce craparea cauzata de exteriorul care se contracta mai repede si interiorul care "nu se lasa". La o racire insuficient de lenta se produc tensiuni in masa materialului, tensiuni care pot duce la craparea lui in timpul prelucrarii sau la alte comportamente imprevizibile (deformari cand ti-e lumea mai draga). De aceea nu se poate lucra in cazul instrumentelor pentru uz astronomic decat cu sticla foarte atent racita :) ----------------------------------- Oliver Dragan 05 Noi 2008 13:21 ----------------------------------- Domeniul in care lucrez eu este productia de acvarii de orice dimensiune si forma. Pentru a construi un acvariu cu fata curbata este nevoie, bineinteles, de un geam curbat. Acest geam se curbeaza intr-un cuptor, dupa o matrita, iar racirea lui nu dureaza atat de mult pe cat credeti si nu se crapa in timp desi este supus la presiuni mari intr-un acvariu. De aceea eu zic ca este destul de simplu sa aduci sticla la forma sferica, (bruta, dupa cate de pare) si apoi sa te apuci de slefuirea fina. ----------------------------------- Doru Dragan 05 Noi 2008 16:44 ----------------------------------- Bun. Se poate curba o foaie de sticla prin incalzire astfel incat sa o faci curba. Problema e ca in cazul instrumentelor astronomice nu se lucreaza cu foi de sticla. Problema e ca in cazul asta se lucreaza cu sticla mai groasa. Sticla folosita pentru obtinerea unei oglinzi de telescop trebuie sa aiba niste proprietati mecanice. Sa nu se deformeze usor mecanic. Sa fie stabila mecanic. O sticla subtire nu e stabila mecanic. Se indoaie sub propria greutate cu rezultate catastrofale din pdv optic. O sticla groasa are problemele de racire pe care le-am expus mai-nainte. Sticla pentru oglinzi astronomice trebuie sa aiba alte proprietati decat sticla pentru acvarii. Nu e suficient sa nu se crape. Trebuie sa nu se deformeze. Nici macar cu un milimetru :) Nici macar cu un micron :D E vorba aici de nanometri. De ce crezi ca sunt asa de scumpe telescoapele (bune)? :? ----------------------------------- Tavi F. 05 Noi 2008 19:10 ----------------------------------- Posibilitatea deformarii la cald a unei placi plane de sticla, e interesanta, merita studiata, dar (cred eu) mult peste posibilitatile constructorului amator. Intre sticlele existente curbate utilizabile de ATM-isti, pot sa spun ca ar fi tuburile tv cu diagonala 66cm (colt rotund), au raza de curbura ~950mm, si grosime 12mm. Degrosarea manuala a oglinzilor cu diametre pina pe la 200mm, f/5, nu pune probleme. Se incepe cu abraziv 36 sau 40, granulatie ~0.5mm. Fiind pe forumul ATM, daca ar fi sa "indrum" si eu pe vreun posibil interesat in realizarea mai usoara/rapida a concavitatii, ar fi spre unele idei de genul: http://homepage.ntlworld.com/glassandgrit/8inchdk_making_optics.htm http://www.atmsite.org/contrib/Jones/Diamond/diamond.html http://www.atm-workshop.com/grinding.html http://www.pmdo.com/tele4a.htm Discutia aluneaca din nou in directia "sticla borcan" vs. alte sortimente exotice si scumpe. Mai reiau un link (pt. cei interesati) cu multe informatii utile in sensul asta: http://www.cloudynights.com/ubbthreads/showflat.php/Cat/0/Number/2393296/page/0/view/collapsed/sb/5/o/all/fpart/1/vc/1 O sa termin odata pentru totdeauna discutia asta. Telescoape f. bune se pot face si cu oglinzi din sticla obisnuita (float plate glass). Sticla nu conditioneaza calitatea optica, atita timp cit este detensionata si fara bule/impuritati. http://en.wikipedia.org/wiki/Float_glass As the glass flows along the tin bath, the temperature is gradually reduced from 1100°C until the sheet can be lifted from the tin onto rollers at approximately 600°C. It then passes through the lehr where it is further cooled gradually so that it anneals without strain and does not crack from the change in temperature. The glass travels down the rollers in the lehr for about 100 meters and comes out at the "cold end" where it is cut by machines. Avantajul sticlelor ce au coeficienti de dilatare mici, este mai mare la fabricarea oglinzilor (productivitate mai mare). In utilizarea practica a telescoapelor cu diametre pina la 200..250mm, timpul de uniformizare a temperaturii in masa sticlei e irelevant, exista alte probleme mai importante despre care am mai vorbit. Sigur, fabricantii pt. a justifica pretul mai mare, tre' sa dezvolte avantajele mai mult de partea utilizatorilor, astfel incit si acestia (cu bani, fite, mofturi) sa fie multumiti. ----------------------------------- Blakut 05 Noi 2008 19:34 ----------------------------------- Trebuie sa nu se deformeze. Nici macar cu un milimetru Smile Nici macar cu un micron Very Happy E vorba aici de nanometri. De ce crezi ca sunt asa de scumpe telescoapele (bune) Hmm... nu s-ar putea face oglinda din sticla curba, subtire, peste care apoi sa se aplice pe spate un strat de epoxy, sau foi de fibra de sticla (se gasesc si foi de fibra de carbon si duct-tape ranforsat cu fibra de sticla in comert pentru amatorii de aeromodelism)? ----------------------------------- Stanescu Octavian 05 Noi 2008 21:42 ----------------------------------- Sticla nu conditioneaza calitatea optica, atita timp cit este detensionata si fara bule/impuritati. Ai putea sa ne spui de unde se poate procura sticla float (verde normala ieftina) detensionata, fara bule/impuritati. Nu ajungem iar la sticla optica ,quart, Bvc,sital? Trebuie retinut ca toata sticla float are tensiuni transversale uni strat si multistrat atat cea verde de Saint Gobene, romaneasaca si chiar pirexul. Slefuitorul acestor sticle ramane uimit ca apar defecte ca umflatura centrala, inele, bord rabatut. si se chinuie reface polisorul si tot nu rezolva decat cu scule cu actiune locala. Iar daca fetele fug din paralelism atunci chiar rezulta o varza. am mai vb de tensiuni este si poza facuta de mine in lumina polarizata http://www.astronomy.ro/forum/files/pirpol1_212.jpg ----------------------------------- Tavi F. 06 Noi 2008 00:18 ----------------------------------- Trebuie retinut ca toata sticla float are tensiuni transversale uni strat si multistrat atat cea verde de Saint Gobene, romaneasaca si chiar pirexul. Slefuitorul acestor sticle ramane uimit ca apar defecte ca umflatura centrala, inele, bord rabatut. si se chinuie reface polisorul si tot nu rezolva decat cu scule cu actiune locala. Iar daca fetele fug din paralelism atunci chiar rezulta o varza. Am slefuit sticla de geam romaneasca si Saint Gobain. Bule de aer chiar nu prezinta, mai stiu si ce suprafete se pot obtine, cu gradul lor de detensionare din timpul fabricatiei. Nu stiu ce metode de polisare/parabolizare folositi dv. Mai pot sa spun din experienta mea, la lucru pe polisor cu diametru egal cu cel al oglinzii (met. clasica), cit de sigura era aparitia zonelor inelare pe oglinda, cu tot cu polisor asimetric si presari la cald/rece. Smoala uneori cred ca era cam tare, dar asta nu era toata problema. Am descoperit mai tirziu beneficiile polosorului subdiametral, cu miscarile lui ample, care duc la o suprafata aproape perfect sferica la sfirsit. Si defectele se pot corecta mult mai usor. E bine ca de la inceput sa se supradimensioneze discul cu ~5mm, respectiv diafragmare ulterioara la valoarea utila impusa (nu merita datu'n ceasu' mortii). In concluzie, tehnica de lucru e mult mai importanta (si problema marginii tine mai mult de tehnica, decit de sticla, afisasem odata o imagine Foucault din Texereau). Se pot obtine suprafete f. bune pe plate glass- asta e ideea. Ma feresc sa pun pe seama sticlei, posibile oglinzi facute "varza", de evitat rapoarte diametru/grosime>10, oglinda se poate deforma in timpul lucrului, capatind astigmatism. ----------------------------------- Mircea Pteancu 06 Noi 2008 00:35 ----------------------------------- Se plange Strul la rabin:-Itzic este un excroc! Rabinul:-Tu ai dreptate! Vine Itzic la rabin:-Strul este un hot! Rabinul:-Tu ai dreptate! Ucenicul rabinului,revoltat: -Dar Rabi,nu se poate sa aiba amandoi dreptate! Rabinul,dupa un moment de gandire: -Mai,sa stii,chiar si tu ai dreptate! Sunt sigur ca tensiunile unistrat si multistrat sunt acolo in sticla float ,asa cum zice Tavi Stanescu.Dar tocmai tehnologia termoformarii vine si ii da dreptate si lui Tavi F care sustine ca si din sticla placa,''plate glass'',''float glass'' sau ''de borcan'' ,se pot obtine oglinzi bune.Din moment ce se poate trece direct la dusisare probabilitatea de a strapunge stratul tensionat este mica. Din plate glass se executa oglinzi subtiri mari din anii '70.Inceputul la facut John Dobson apoi procesul a fost ''formalizat'' intr-o suita de articole publicate in ''Telescope Making'' de catre Bob Kestner.Am copii xerox ale acelor articole, pe care le-am si tradus in limba romana in urma cu vreo 12 ani.O oglinda mare subtire tipica este o oglinda de 16 inch diametru (403mm) si un inch grosime (25mm aprox.).Nu intamplator Dave Davis , a carui oglinda este analizata la unul din linkurile pe care le-am dat,a ales diametrul de 403mm si F/3,5. Pe de alta parte si Doru are dreptate,oglinzile subtiri se deformeaza.Insa cei care nu se sperie de acest lucru ,sunt indrumati sa mearga la suita de linkuri pe care le-am dat la Sectiunea de Optica si unde vor gasi barillete pentru asezarea oglinzilor subtiri cu pana la 54 de puncte,conform Plop ,de la Tom Krajci .Precum si solutii/softuri de reazeme laterale,foarte diferite de ''ghearele'' pe care le tot vedem (nu prea nici alea) si care au la baza nu softuri ci mofturi. Pe forumul ATM, Horace R Davis posteaza de zor experimentele sale de termoformare.Russel Jocoy n-a mai apucat sa-si foloseasca masina pentru slefuit.Printr-un concurs de imprejurari a taiat cateva discuri de plate glass ...si de atunci tot asta face,ca i s-a dus vestea ca este ''glass cutter''.Discuri pentru slefuit ''clasic'' varianta Kestner sau varianta termoformata ''slumped''. Da ,sticla de ecran TV este buna,Csillag Attila foloseste frecvent o oglinda de 125 mm F/4,5 dar a slefuit cel putin patru.Iar Horica vine tare din urma! Pentru oglinzile unicat,din discuri cu grosime decenta, mai la indemana este acum formarea prin aschiere cu scula diamantata. Dar nu-mi iasa din minte telescopul lui Dave Davis :40 cm F/3,5,oglinda ''groasa'' de 10mm (cat poate cantari doua kilograme?trei?) cu tubul din placi de polistiren/ampora lipite cu epoxid(0,5 kg?1kg?).Numai ca asa cum scrie in evaluare,Davis ,in loc sa foloseasca un barillet plopizat, a vrut sa fie original si in asta si a creat un barillet care deformeaza oglinda.Si totusi sub stele,telescopul acesta a dat imagini acceptabile,unul dintre evaluatori fiind chiar Mel Bartels,care nu-i chiar ageamiu in Optica.Mircea PS:Bob Kestner era ATM-ist numai in seara si in week-end.La servici era optician pentru bani.Saracu' ce viata ! ----------------------------------- Doru Dragan 06 Noi 2008 20:28 ----------------------------------- Zic eu ca sa nu zica Tavi :) E foarte usor sa slefuiesti oglinzi din plate glass (sticla subtire de geam) din gura :D Asteptam cu mare interes slefuitori romani care sa faca asemenea demonstratii de forta. Deocamdata aici pe acest forum sunt foarte putini slefuitori care se lupta cu oglinzi cu diametrul cel mult in jur de 20 cm si nici vorba de trei puncte dar mai 54. E bine sa ramanem cu picioarele pe pamant. ----------------------------------- Mircea Pteancu 06 Noi 2008 21:20 ----------------------------------- Tocmai de asta este vorba aici Dorule,de a ramane cu picioarele pe pamant ,in sens figurat. Asa cum tu ai accentuat ,pe buna dreptate si de multe ori, amatorul roman nu ''poate'' cheltui sume mari de bani pentru hobby-ul ATM.Prea putini isi pot permite sa plateasca sute de euroi pe discuri din sital,bvc si alte materiale de inalta calitate.De aceea ''plate-glass'' a fost si va fi folosita pentru oglinzi mari si subtiri.Care se deformeaza,ai dreptate,care nu sunt de mare precizie,poate.Dar care exista. Cat despre a ramane cu picioarele pe pamant la propriu,este mai greu.Amatorul Cristian Habalic de la Astroclubul Galaxis de pilda,a slefuit o oglinda de 28cm F=280cm din sticla de vitrina de 15mm,care,daca ar fi ajuns sa fie montata nu te-ar fi lasat cu picioarele pe pamant la propriu.Din pacate,familia lui a trebuit sa se mute,prilej cu care oglinda s-a spart.Acea oglinda ar fi fost montata in barillet multipunct,probabil nu 54.Din sticla subtire,(norocosi cei care au altceva),ori faci oglinda mica asa cum zici tu ori faci oglinda mai mare dar subtire.Este o decizie care nu ne priveste pe noi doi ci pe fiecare ATM-ist in parte. Nu vreau sa dezvolt neaparat o polemica.Dar luand nota,si fara sa contrazic prin nimic adevarul tehnic al celor afirmate ref. la grosimea oglinzilor,la materialul de calitate,la detensionare,la importanta corectitudinii suprafetei...cine poate contesta asa ceva?Dar dincolo de toate acestea cadem in ''sindromul Elisson'':ori obiectiv hipe-super limitat difractional ,gros cat casa ,pe o montura solida ca tancul ....ori nu vezi nimic. Adevarul este altul:cine nu are altceva ,si vrea sa observe cerul,acela poate folosi chiar si o lingura cromata si o lupa.''Un telescop,oricat de prost,este mai bun decat niciunul''. De altfel,polemica nu este deloc noua.Federer,editor en-titre a lui ''Sky and Telescope'' i-a trimis o scrisoare publica lui John Dobson in care-l acuza ca prin metodele sale primitive (in general John nu a folosit nici macar testul Foucault,facea teste de difractie pe stele sau pe becuri stradale foarte indepartate !!!) a degradat activitatea ATM.Scrisoarea si-a atins scopul.De atunci alte mii de telescoape Sydewalk,cu oglinzi mari si subtiri,au vazut lumina cerului spre fericirea posesorilor.Iar revista ''Sky and Telescope'' a devenit o detractoare a activitatii ATM ,un simplu pretext de voluminoasa reclama comerciala.Mircea ----------------------------------- neox 06 Noi 2008 22:11 ----------------------------------- Dar de ce sa consumi oricum o gramada de resurse de orice fel pe un telscop mare si subred cand poti sa faci unul mai mic dar sa rupa gura targului? Inafara de cazul cand esti expert in slefuit oglinzi mari si subtiri si stii ce te asteapta si ai si cu ce (bani mai pe romeneste), la ce ajuta sa faci ditamai galetile de lumina dar care in loc de puncte de lumina (stele) or sa arate tot felul de desene abstracte :D ? Dupa atatea zeci/sute de ore de munca nu cred ca exista frustrare mai mare decat sa-ti dai seama ca namila din curte are mai multe in comun cu natura moarta decat cu astronomia. ----------------------------------- zoth 06 Noi 2008 23:39 ----------------------------------- Dar de ce sa consumi oricum o gramada de resurse de orice fel pe un telscop mare si subred cand poti sa faci unul mai mic dar sa rupa gura targului? Pentru ca in natura umana exista fascinatia exceptiei, a originalului, a lucrului iesit din comun, a unicatului, a limitei si asa mai departe... Aspectul acestui fenomen este in general pozitiv daca pastreaza decenta dar poate sa cada si in penibil daca nu este controlat. Cum putem gusta rodul acestei fascinatii? Ori prin idei noi, ori prin dimensiuni iarasi de exceptie. Fiecare isi cauta calea proprie de exprimare..., nu e nimic rau in asta. ----------------------------------- neox 07 Noi 2008 00:47 ----------------------------------- Hm, e adevarat ce zici dar. personal prefer oricand o calitate cat mai mare a constructiei si o grija deosebita la fiecare detaliu. Daca te uiti la Zeiss de exemplu, oice aparat, instrument, etc. nu e nimic ostentativ, dar fiecare surub, fiecare imbinare parca e desenata. Gasesc de obicei calitatea e mai importanta decat cantitatea. E o modalitate buna de exprimare proprie, zic eu. ----------------------------------- neox 07 Noi 2008 02:25 ----------------------------------- Am gasit pe e-bay un blank de 24" vreo 5" grosime, sticla optica de la Corning la vreo 120 de kile :lol: :lol: :lol: vrea cineva? :lol: :lol: Nu vreti sa stiti pretul :lol: ----------------------------------- Doru Dragan 07 Noi 2008 18:28 ----------------------------------- Nu sunt adeptul instrumentelor comerciale. Acuma ... e adevarat ca avandu-l pe Tavi Stanescu alaturi imi cam permit asta :) Dar nici nu incurajez "unicatele" de exceptie :D Miscarea de amatori de la noi este prea firava pentru a putea suporta esecuri costisitoare. Prea putini sunt cei care se apuca de munca asta de "chinez batran" si ei arata cam ca horea florin. Sunt niste tineri zvapaiati care se arunca cu capul inainte :lol: Mai asta mai trebuie sa le spui ca pot sa se apuce de o oglinda de juma' de metru si subtire de 2 cm. Nici sticla groasa de vitrina nu e prea usor de gasit. ----------------------------------- Mircea Pteancu 07 Noi 2008 21:47 ----------------------------------- Exista un raspuns pentru framantarile noastre in tezaurul de intelepciune al proverbelor astronomice: ''Nimic nu este mai bun ca un telescop mic si bun ,decat,un telescop mare si bun''. Draga neox nu am cum sa te contrazic deoarece nici eu nu am decat telescoape mici.Dar am citit nota de observatii a unui astronom profesionist care a testat telescopul Delphinium de 60cm F/6 a lui John Dobson.Sa fie cineva dinafara,poate ca cineva de la ''San Francisco Sydewalk Astronomers'' nu ar fi considerat obiectiv.Oglinda acelui telescop a fost slefuita din sticla de 25mm.Asadar prin ''Delphinium'' astronomul a observat roiuri stelare sferice si chiar stele din clasa spectrala A in M31!Iar telescopul si-a primit numele dupa ce au observat cu el roiul de galaxii din Delfinul situat la un miliard de ani lumina distanta. Asta fac ''galetile de lumina''? Despre ''rupt gura targului'',faceti sedinte de observatii cu publicul si veti vedea ca toata lumea se indreapta automat spre telescopul cel mai mare. zoth a sintetizat foarte bine iar dupa cum skywatcher a spus cu alta ocazie , a crede legendele despre instrumentele mici care depasesc instrumentele mari inseamna a ne imbata cu apa rece. Nu am comentarii despre calitatea produselor Zeiss,dar dpdv estetic instrumentele lor ,pe care le-am vazut eu,(luneta Telementor,telescop Cassegrain si telescop Maksutov),ca si ocularele,au fost printre cele mai urate,toate cu un aspect sordid de tevi de instalatii.In plus,dupa cum au dovedit-o in repetate randuri,angajatii Zeiss i-au dispretuit pe amatori.De la noi , de ex., pe Matei Alexescu ''l-au luat in balon''.Mircea ----------------------------------- neox 07 Noi 2008 23:07 ----------------------------------- Nu contest nici un moment ca un telescop mare e mai bun decat unul mic, cu conditia ca acel telescop sa fie de aceeasi calitate cu cel mezin. Pe hartie e usor de zis , dar in realitate cred ca un instrument masiv e mai usor predispus esecului decat unul mai modest in dimensiuni. Iar in cazul asta esecul se traduce in risipa de resurse in proportii mari, daca te gandesti la cat costa doar blankul de oglinda (peste 500 mm vb.). Pana la urma ideea de baza era legata de saracia romanului, si cum sa poata face telescoape mari cu bani putini. Nu sunt deloc impotriva unui telescop mare, de ce sa mint, si pe mine ma fascineaza ideea de oglinda de 6-700 mm dar deja trebuie sa stii in ce te bagi cand faci un astfel de proiect. Aici cred ca se aplica f bine regula: fiecare dupa cat are. Ca vorbeam de oglinzi subtiri si mari, n-am atins inca o alta idee foarte la moda pe langa oglinzile slumped, si anume oglinzile sandwich. Exista vreo modalitate de a construi astfel de blankuri cu mijoace mai modeste? Stiu ca in mod normal tehnologia de fabricatie e destul de complexa, dar nu strica deloc si alte pareri. Eventual se poate deschide alt topic despre "fused glass sandwich mirrors" - http://www.cloudynights.com/item.php?item_id=1892 Un pic offtopic... Iaca aici un link (ma gandeam sa deschid un topic separat asa de divertisment pentru clatirea ochiului :D dar continui aici) de la CloudyNights cu un proiect in desfasurare, RC de 20". Priviti de va minunati cam cu ce se ocupa baietii prin afara in materie de telescoape :? . Sper sa fie o inspiratie pentru noi toti. http://www.cloudynights.com/ubbthreads/showflat.php/Cat/0/Number/2360748/page/1/view/collapsed/sb/5/o/all/fpart/1 ----------------------------------- Mircea Pteancu 07 Noi 2008 23:38 ----------------------------------- Nu mai tot insistati pe ideia cu ''saracia romanului''.John Dobson a slefuit prima lui oglinda de 40cm pe vremea cand era calugar vedantin.Adica avea zero bani.Pe langa el,proletarul roman care castiga 150 de euro este un nabab.Pentru a-si aluminiza aceasta prima mare oglinda a curatat odata pe saptamana,timp de doi ani,un bazin de inot.Si cu banutii astfel castigati ,in sfarsit, a aluminizat oglinda.Pana atunci a folosit-o ''natur''. Telescopul mic nu implica automat o calitate mai buna.Cel putin la diametrele medii de 25-30cm,discurile sunt mult mai maniabile decat cele mici de 8-10cm.Iar cine face o oglinda proasta la 40cm iti garantez ca asa o va face si pe cea de 15cm. Oglinzile sandwich sunt instabile,singura solutie care pare sa functioneze este tot la cald ,in cuptor,unde se poate combina cu termoformarea.Mircea