----------------------------------- Stanescu Octavian 26 Oct 2009 22:03 Luna in crestere ----------------------------------- Am incercat cu greu sa prind o fereastra- n nori, am facut cateva cadre . poza de jos e doar 1 cadru fara stacuire. Prin Newton 380mm cu ap foto in focar. ----------------------------------- florin_astro 26 Oct 2009 23:35 ----------------------------------- Asa da, mai merge, focusare foarte buna, expunere corecta. Si pentru un singur cadru a iesit foarte bine, nu vad detalii afectate de turbulenta, semn ca ati avut un seeing decent. Felicitari! Asteptam cu nerabdare si alte poze. Numai bine. ----------------------------------- Laurentiu 27 Oct 2009 12:22 ----------------------------------- Ce unghi de iluminare deosebit ai prins... muntii de la marginea de SV a Marii Ploilor par imens de inalti. Excelenta imaginea. Felicitari ! ----------------------------------- Stanescu Octavian 28 Oct 2009 18:55 ----------------------------------- Multumesc de aprecieri, am incercat si ieri dar nu permitea atmosfera ce clocotea toate detaliile. ----------------------------------- hans602 29 Oct 2009 08:27 ----------------------------------- Frumos Octavian,aici se vede potentialul newtonului cu apertura de 380.Rezolutia este foarte buna si aici inca limitata de atmosfera. Clear sky Hans ----------------------------------- dragos.n 29 Oct 2009 14:38 ----------------------------------- Excelenta. Asta inseamna apertura mare si optica de calitate. ----------------------------------- Blakut 29 Oct 2009 18:21 ----------------------------------- Maama, iti dai seama cu 1000-2000 de cadre ce iese. Stackuite apoi... :shock: ----------------------------------- Stanescu Octavian 29 Oct 2009 19:29 ----------------------------------- Multumesc, e cam greu de stacuit si sa iese fiecare crater unu peste altu. doar pe o atmosfera perfecta fara ondulatii largi . Am incercat sa stacuiesc dar a iesit mai rau decat cu 1 cadru. Se vedea pe culori rosu verde la stacuire cum facem bine intr-o zona se deprindea alta zona . Or fi poate unele softuri traznet ce fac pe multe puncte "tragand" de imagine ca de o guma. ----------------------------------- Blakut 29 Oct 2009 21:16 ----------------------------------- Exista Registax, nu stiu in ce masura deformeaza imaginea, dar la 2000 de cadre... chiar daca nu se suprapun 100% perfect, ideea este ca deviatii de cativa pixeli se repara... ----------------------------------- Tavi F. 30 Oct 2009 01:47 ----------------------------------- E buna poza, felicitari. Altceva vroiam sa spun (daca nu o face nimeni), ca sa nu se creeze impresii eronate. Mai usor cu afirmatii de genul: Excelenta. Asta inseamna apertura mare si optica de calitate. Imaginea este buna, insa un obiectiv cu diametrul de 380mm are un potential de a arata detalii mult mai mici decit cele existente aici (nu discut despre tehnici, turbulente, amplificari ale focalei). Intrucit aveam si eu niste fotografii, obtinute printr-un telescop mult mai mic (D=158mm), cit de cit comparabile in privinta metodei de fotografiere (o singura imagine, desi eu am folosit metoda afocala cu surplus de lentile care mai introduc aberatii in special extra axiale, chiar si la F/25-ul sistemului meu reflector), am alaturat niste decupaje ale acelorasi zone. As zice ca si telescopul mic arata detalii cel putin la fel de fine, acesta fiind utilizat cam la capacitatea sa maxima! ----------------------------------- Stanescu Octavian 30 Oct 2009 10:19 ----------------------------------- Multumesc, da ideea era la ce am expus eu sa prind toata luna cu detalii , asa pe bucati se poate face cu un sistem cu focar lung. Intreaga mi se pare ca e mult mai impresionant dar si greu de facut cu detalii. Sa nu uitam ca sistemul meu e F/4.7 si coma e deja la ea acasa la diam Lunii. ----------------------------------- Laurentiu 30 Oct 2009 11:10 ----------------------------------- Din cate stim, cred, cu totii un webcam (sau o camera ce functioneaza pe principii cum ar fi DMK, Lumenera etc.) cuplat la un telescop obtine rezultate net superioare dpdv al rezolutiei fata de o camera foto normala. Bineinteles, stacking-ul facut cu un software gen Registax este esential pentru eliminarea efectelor turbulentei cum este esentiala si colimarea perfecta a instrumentului (a se vedea in acest sens site-ul lui Thierry Legault care explica in detaliu "ce si cum": http://astrosurf.com/legault/ ). Iar diametrul superior al telescopului ar trebui sa puna in evidenta detalii mult mai fine. Subscriu la cele spuse de Tavi F ca telescopul lui Tavi Stanescu nu e utilizat la intregul sau potential. Pe de alta parte, comparatia intre cele doua seturi de imagini nu e neaparat relevanta - cat timp sistemele optice sunt diferite si camerele de asemenea este ca si cum ai compara mere cu pere (fie si numai pentru ca e vorba de image sampling http://www.astrophotography-tonight.com/dslr-astrophotography-calculator/ ). In plus, sa nu uitam de efectul distructiv al turbulentei (care, asa cum spuneam, poate fi combatut prin stacking). ----------------------------------- Doru Dragan 30 Oct 2009 18:02 ----------------------------------- Exista nenumarate programe de procesare foto la ora actuala care fac j'de mii de jmecherii cu imaginile :) Nimic nu poate combate turbulenta atmosferica la fel de bine ca inlaturarea atmosferei :D Daca se poate in intregime :wink: daca nu ... macar o parte. Urcatul instrumentelor la inaltime este cea mai buna solutie. Deja pe un deal de 300 de matri se vede (in vale) pacla lasata in urma. La 1000 de metri e deja minunat iar la 1500 e ca-n basme. Stackuirea imaginilor e o solutie ingenioasa insa trebuie facuta cu foarte mare grija. Daca se introduc in stack imagini proaste, acestea nu pot decat sa strice. In ceea ce priveste comparatia dintre cele doua seturi de imagini, una e sa faci o poza de camp mare in care sa incapa toata Luna, dupa care sa faci crop-uri (la imaginea postata pe net) ale unor zone marite (digital, nu optic) si alta e sa faci direct imagini marite optic. Tavi Stanescu a avut la un moment dat niste imagini facute printr-un telescop cassegrain (cred :?) cu o zona a Lunii mult marita: http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=2201 ----------------------------------- Stanescu Octavian 30 Oct 2009 18:42 ----------------------------------- Pai daca filmezi 2000 framuri doar daca selectezi cele bune si stacuiesti se obtine ceva (inlaturarea turbulentei). dac pui tot ce e filmat iese un blur ce-i mai rau ca un cadru selectat . oricum la luna mi se pare de ras sa faci stacuire . e lumina garla. Satcuirea la deep sky e la ea acasa si la planete. am mai spus ca stacuire e defapt folosit la cresterea calitatii aparatelor si camerelor inca slabe din epoca actuala poate peste 20-50 ani nu va mai fi necesar acest artificiu, ce nu poate fi folosit la fenomene dinamice rapide. ----------------------------------- Tavi F. 30 Oct 2009 20:34 ----------------------------------- Prin alaturarea acelor decupaje nu am dorit sa fac neaparat o comparatie, ci doar m-am referit strict la afirmatiile (mai ales cea cu apertura mare) pe care le-am preluat in citat. Potentialul unui diametru de 380mm e clar mai mare, evidenta infatisata de imagini nu poate fi contrazisa. Iar eu sint constient ca nici acel set-up fotografic, folosit de dl. Stanescu, nu permitea (si dupa cum afirma dinsul- nici el nu intentionase) redarea detaliilor corespunzatoare puterii de separare a telescopului utilizat. In privinta turbulentei: unghiurile prinse de mine in decupaje sint aproximativ egale pt. ambele instrumente folosite. Eu am ales zone, "petece", din fotografia d-lui Stanescu, in care razele de la Luna au nimerit un "tunel*" de turbulenta atmosferica momentan redusa. Cu o singura exceptie: jumatatea superioara a cadrului 3, spre craterul Maginus (sus in decupaj) evident tulburat (posibil si de coma extra axiala). Decupajele din imaginea prin Newtonul 380mm sint la 100% (nu marite digital). Daca acelei imagini i s-a aplicat vreo redimensionare, (pina la 1683x2500, in caz ca nu o fi crop)... nu cred ca a fost urmata de pierderi de detalii. *conditia initiala la alaturarea acelor decupaje, mai exista "clocoteala" pe unghiuri mult mai strinse, care afecteaza detaliile fine si f. fine (sub 1"). O cunosc, imi afecteza si imaginile mele de cimp redus. La selectarea cadrelor am ceva de lucru, pe linga subiectul principal tre' sa gasesc un compromis al altor zone aflate la doar 0.5...3 minute de unghi distanta. Sigur, in privinta unui cimp mai mare si detaliat ... pt mine (un necunoscator in ale softurilor) ramine de studiat posibilitatea mozaicurilor (asta cind oi avea dorinta si dispozitia necesare) Spor in continuare! ----------------------------------- Stanescu Octavian 02 Noi 2009 01:23 ----------------------------------- Vineri seara am mai facut cateva poze la Luna. am facut si cu stacuiri 7 poze cu Registax doar in 2 puncte dar detaliile sunt cam aceleasi ca la 1 cadru. la cea mai de jos mai colorata e 1 cadru sus in Craterul Marius se vad doua punctulete , (cartere mici) unul are 0,6 sec arc iar celalalt 0,4 aproape de limita og de 380mm. ----------------------------------- Tavi F. 02 Noi 2009 09:36 ----------------------------------- E bine ca acolo aveti cer senin. Eu am unele dubii in legatura cu unghiurile subintinse de cele doua cratere. Si admitintd ca intr-adevar ar fi de 0.4" respectiv 0.6", ma intreb daca ele nu apar in fotografie datorita reflexiei puternice pe care o produc, adica precum o sursa de lumina (si stelele le vedem... desi au un diametru unghiular infim). Am atasat din nou un cadru cu cel mai "bun" Marius al meu (3.09.'09). Prima imagine, corespunzatoare ~aceleiasi faze a Lunii, e chiar proasta (nici nu am mai afisat-o pe nicaieri), insa totusi apar cele doua cratere mici. Nici la momentul obtinerii celei de a doua imagini (cu lumina diferita), atmosfera nu fusese buna, ci cel mult medie (acolo nu mai apar). Nu am un atlas detaliat al Lunii, dar ma intreb ce unghi ar trebui sa subintinda craterele minuscule (de sub Tycho, sint multe) vizibile in urmatoarea fotografie (dubla la marime): http://www.flickr.com/photos/80804182@N00/3816792719/sizes/o/ 0.2"...0.3"?! As mai avea si alte exemple din alte zile, pe atmosfera nu tocmai grozava. Le am afisate pe topicul meu, nu-l mai incarc pe acesta. Cind o sa am mai mult timp, poate voi mai face determinari in functie de scara imaginilor si pixelii acoperiti. ----------------------------------- Stanescu Octavian 02 Noi 2009 10:24 ----------------------------------- Masuratorile-s facute in programul Virtual Moon Atlas e free orcine-l poate instala. Tavi F , nu inteleg daca vrei concurs fa si tu luna intreaga fara mozaic si apoi fa croop si arata detalii . detalii am si eu cu cass te-a trimis doru la http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=2201 unde sunt in zona Triesnecker chestii fine, canale de 0.5 sec arc. ----------------------------------- Tavi F. 02 Noi 2009 15:58 ----------------------------------- Nu, nu e vorba de concurs. Alta era substanta in ceea ce am scris mai sus. Prima interventie am explicat-o suficient de clar. Acum, de acord, Luna intreaga... am inteles...totul ok. Replica mea a fost referitoare la invocarea acelor detalii (dintr-o zona preferentiala si, implicit, clara) de 0.4"...0.6". Pai, ori e vedere de ansamblu, ori cu detalii fine! "waw"... 0.4"... am explicat de ce consider ca redarea e falsa, de fapt luminozitatea mare "UMFLA" acel detaliu scotindu-l in evidenta (inclusiv in instrumentele prin care teoretic ar fi invizibil). Un pixel de pe senzorul unui Canon 300D are latura de ~0.0074mm. Diametrul unghiular de 0.4" al craterului, in planul focal al oglinzii (F=1786mm), ar reprezenta ~0.0035mm, deci... putin mai mic decit jumatatea pixelului, sau ca suprafata- mai mica decit un sfert din cea a pixelului. Nu e de joaca cu rezolutia fotografica si fractiunile de secunda unghiulara! Iar pe celalalt topic al dv., de detelii fine, mi-am permis sa scriu deoarece titlul lui este unul cu caracter general. Ma voi limita la topicul meu particularizat "Fotografii prin tel. Cass. 158mm f/25.3", in care voi mai afisa alte poze pe masura realizarii acestora. ****** Apropo de canale (pt cine nu stie), acestea fiind alungite, cu un anumit telescop vor fi vizibile si cele a caror dimensiune transversala este sub limita puterii de separare a obiectivului din dotarea telescopului. (gasisem mai demult un link util in acest sens, pe cloudynights, da' nu-l mai am). :arrow: Canalul de pe mijlocul vaii Alpilor e o tinta buna ("chestie fina"), are o albie plata, faleze abrupte, cam 1km latime si este palid. Cind Luna se afla la 380000km distanta de Pamint, acel canal subintinde ~0.54" (probabil ceva mai putin in functie de unghiul de vedere). In doua carde (cu expunere unica) de ale mele l-am obtinut foarte putin sub limita vizibilitatii. Voi mai incerca. ----------------------------------- Erwin 02 Noi 2009 18:06 ----------------------------------- Felicitări, Tavi&Tavi. Din astfel de "concursuri" avem noi, începătorii, multe de învățat! Chiar e bine să existe un oarecare spirit de competiție, pentru că ne determină să lucrăm pentru a obține ceva mai bun, iar asta ridică nivelul general al mișcării de amatori din România, cu condiția să se desfășoare fair-play. :) ----------------------------------- zoth 02 Noi 2009 20:44 ----------------------------------- Nu stiu daca va ajuta in dezbatere un material pe o tema oarecum similara: diviziunea Cassini. http://www.cloudynights.com/item.php?item_id=1132 ----------------------------------- Doru Dragan 02 Noi 2009 21:00 ----------------------------------- ... Replica mea a fost referitoare la invocarea acelor detalii (dintr-o zona preferentiala si, implicit, clara) de 0.4"...0.6". Pai, ori e vedere de ansamblu, ori cu detalii fine! "waw"... 0.4"... am explicat de ce consider ca redarea e falsa, de fapt luminozitatea mare "UMFLA" acel detaliu scotindu-l in evidenta (inclusiv in instrumentele prin care teoretic ar fi invizibil). Un pixel de pe senzorul unui Canon 300D are latura de ~0.0074mm. Diametrul unghiular de 0.4" al craterului, in planul focal al oglinzii (F=1786mm), ar reprezenta ~0.0035mm, deci... putin mai mic decit jumatatea pixelului, sau ca suprafata- mai mica decit un sfert din cea a pixelului. Nu e de joaca cu rezolutia fotografica si fractiunile de secunda unghiulara! Iar pe celalalt topic al dv., de detelii fine, mi-am permis sa scriu deoarece titlul lui este unul cu caracter general. Ma voi limita la topicul meu particularizat "Fotografii prin tel. Cass. 158mm f/25.3", in care voi mai afisa alte poze pe masura realizarii acestora. ****** Apropo de canale (pt cine nu stie), acestea fiind alungite, cu un anumit telescop vor fi vizibile si cele a caror dimensiune transversala este sub limita puterii de separare a obiectivului din dotarea telescopului. (gasisem mai demult un link util in acest sens, pe cloudynights, da' nu-l mai am). :arrow: Canalul de pe mijlocul vaii Alpilor e o tinta buna ("chestie fina"), are o albie plata, faleze abrupte, cam 1km latime si este palid. Cind Luna se afla la 380000km distanta de Pamint, acel canal subintinde ~0.54" (probabil ceva mai putin in functie de unghiul de vedere). In doua carde (cu expunere unica) de ale mele l-am obtinut foarte putin sub limita vizibilitatii. Voi mai incerca. Ideea a fost sa se faca o imagine a Lunii in ansamblu. Abia dupa ce au aparut comentarii care puneau la indoiala calitatea imaginii ("un obiectiv cu diametrul de 380mm are un potential de a arata detalii mult mai mici decit cele existente aici", "diametrul superior al telescopului ar trebui sa puna in evidenta detalii mult mai fine. Subscriu la cele spuse de Tavi F ca telescopul lui Tavi Stanescu nu e utilizat la intregul sau potential") Tavi Stanescu a inceput sa caute "unde a gresit" (daca a gresit :)). Astfel a inceput sa caute detalii pe imaginea globala, detalii pe care le-a comparat cu harta generata de Virtual Moon Atlas. Bine-nteles ca s-a ales o "zona preferentiala" din centrul imaginii deoarele sistemul newton al telescopului de 380 prezinta coma catre marginea campului (normal). Umflate sau neumflate :lol: detaliile respective sunt clar vizibile si subintind aprox. 0.5 arcsec. Imaginile NU s-au facut cu Canon 300D :D ci cu un aparat foto cu rezolutie superioara (Canon 50D) 8) astfel ca o parte din calculele de mai sus pica :wink: Oricat ar fi de lungi canalele Triesnecker se vad foarte clar pe imaginile facute acum mai multa vreme cu un cassegrain :roll: Raspunsul lui Tavi Stanescu a fost cam tafnos dar el vine dupa cateva comentarii cam rautacioase. ----------------------------------- Tavi F. 03 Noi 2009 02:33 ----------------------------------- Ideea a fost sa se faca o imagine a Lunii in ansamblu. Abia dupa ce au aparut comentarii care puneau la indoiala calitatea imaginii ("un obiectiv cu diametrul de 380mm are un potential de a arata detalii mult mai mici decit cele existente aici", "diametrul superior al telescopului ar trebui sa puna in evidenta detalii mult mai fine. Subscriu la cele spuse de Tavi F ca telescopul lui Tavi Stanescu nu e utilizat la intregul sau potential") Tavi Stanescu a inceput sa caute "unde a gresit" (daca a gresit :)). Astfel a inceput sa caute detalii pe imaginea globala, detalii pe care le-a comparat cu harta generata de Virtual Moon Atlas. Bine-nteles ca s-a ales o "zona preferentiala" din centrul imaginii deoarele sistemul newton al telescopului de 380 prezinta coma catre marginea campului (normal). Umflate sau neumflate :lol: detaliile respective sunt clar vizibile si subintind aprox. 0.5 arcsec. Imaginile NU s-au facut cu Canon 300D :D ci cu un aparat foto cu rezolutie superioara (Canon 50D) 8) astfel ca o parte din calculele de mai sus pica :wink: Oricat ar fi de lungi canalele Triesnecker se vad foarte clar pe imaginile facute acum mai multa vreme cu un cassegrain :roll: Raspunsul lui Tavi Stanescu a fost cam tafnos dar el vine dupa cateva comentarii cam rautacioase. Bun, am refacut calculul. Latura pixelului senzorului a fost de ~0.0047mm, tot mai mare decit diametrul craterului in planul focal, nu s-a produs nici o rasturnare. Nu stau sa numar pixelii acelor puncte albe, sa vad cit de umflate sint (oricum ele sint redate si de un 150mm diametru). Bag de seama ca acele comentarii de genul "Excelenta. Asta inseamna apertura mare si optica de calitate." - ar fi preferabile. Nu inteleg ce-i asa greu de acceptat faptul ca: la obtinerea acelor imagini, telescopul imens de 380mm diametru a fost departe de potentialul sau in furnizarea detaliilor fine. Chair vreti sa caut fotografii realizate prin instrumente asemanatoare, sa vedem cum ar trebui sa arate detaliile fine (daca tot au fost invocate), sa ne calibram si noi simturile de evaluare?! Fotografiile de ansamblu le consider si eu bune, am spus-o (ma rog, zona marginala e cam afectata de coma mare inerenta unui Newtonian 380mm f/4.7, dar asta e). Parerile pe care le-ati citat reflecta realitatea, automat le calificati "cam rautacioase"!! In nici un caz. ----------------------------------- hans602 03 Noi 2009 08:02 ----------------------------------- Trebuie sa tinem cont ca la aperturi mai mari ne limiteaza seeingul chiar si la expuneri scurte.Sigur ca marimea pixelui trebuie sa fie potrivita cu distanta focala pentru detalii mici. Clear sky Hans ----------------------------------- Tavi F. 03 Noi 2009 10:34 ----------------------------------- Haideti domnule Dragan, ca eu m-am documentat in urma vorbelor dvs.. Sper sa fiu la inaltime, spre deosebire de colegii forumisti de la alternative. Craterul Marius are 41km diametru. Am selectat 3 imagini de pe net: 1. O imagine f. buna, chiar exceptionala obtinuta printr-un telescop mai mic (D=235mm), metoda este diferita, dar vedem potentialele "chestii fine": http://www.lpod.org/coppermine/albums/userpics/marius-hills_2007.12.21.jpg 2. O alta imagine mai modesta facuta, de studenti, printr-un telescop de 16 inch al observatorului astronomic "Fresno State's Campus Observatory": http://zimmer.csufresno.edu/~fringwal/Moon-Marius-2006-12-2-115-MRagsdale-unsharp.jpg Si altele din aceeasi categorie, pt. "calibrarea generala" asupra calitatii: http://zimmer.csufresno.edu/~fringwal/moon-gallery.html 3. O vedere normala la suprafata Lunii in acel punct: http://www.anomalies.net/files/image_archive/Mosaic30.gif Acum atasamentul din care am determinat marimea reala a acelui crater mic- "de 0.4sec" La rezolutia monitorului meu, Marius are un diametru mediu de 97mm, iar acel crater mic adus in discutie l-am luat la 4.5mm. De aici, diametrul real: ~1.9km. Rezulta foarte simplu ca acel detaliu fin estimat la 0.4", pt. o distanta medie pina la Luna de 380000km, apare subintinzind 1".03 x 0".73 (considerind ca-l vedem sub un unghi de ~45deg). Acum, domnule Dragan, va las sa concluzionati singur pe unde se afla umflatura, ori chiar raportul de distriburie al acesteia (ca sa nu fiu eu catalogat rautacios) In privinta turbulentei stiu ca instrumentele mari sint afectate mai tare, le scade randamentul. Ma mai referisem in trecut la acest subiect, acum am preferat sa o faca altcineva (daca dorea sa o faca). Despre compensarea turbulentei, la instrumentele mari, pe cale fotografica... nu sint tocmai in masura sa vorbesc. ----------------------------------- Stanescu Octavian 03 Noi 2009 12:38 ----------------------------------- Vad ca o persoana( Tavi .F )aloca foarte mult timp din viata incercand sa minimalizeze realizarile mele a scotocit sa gaseasaca poze mult mai bune sa compare :D . da ma apuca rasul . am pus doar o poza ca de obicei cu ce mai fac din cand in cand. bineinteles ca sunt poze mai bune dar gasestele pe acelea unde e toata luna color si fara mozaic. :wink: Da domnu T ai putea sa cauti plansa LAC56 si cu legendele de acolo se vede craterul Marius cu cele 2 interne mici importante unul de 3km si cel mic de 1.5 - 1,8km . Virtual Moon da la 3km 1.1 sec arc iar la 1,7km 0.65 sec arc. Eu sunt convins ca in poza nu puteam sa prind decat partea cu valea luminoasa a unui crater ce reprezinta mai putin decat 0.65 sec cat e tot craterul. ----------------------------------- Doru Dragan 03 Noi 2009 16:23 ----------------------------------- Imaginea "f. buna, chiar exceptionala obtinuta printr-un telescop mai mic (D=235mm)" este obtinuta cu un Celestron C9.25XLT care costa vreo 3500 $ (doar tubul optic), Televue 2.5x Powermate vreo 200 $, filtru Astronomik Red Type II - vreo 600$ si camera DMK21F04.AS vreo 400 $ :) In plus, telescopul fiind Schmidt-Cass a facut o imagine zonala a craterului Marius nu o imagine de ansamblu a Lunii din care sa se decupeze imaginea craterului. ----------------------------------- Tavi F. 03 Noi 2009 17:05 ----------------------------------- Si eu sint satul de penibili de astia care atunci cind le pui pe tava o argumentatie, un rationament prin care ii contrazici in vreun fel si le demonstrezi ca n-au dreptate, ei una doua divagheaza de la subiect, o dau cotita in glumite, mistouri, atacuri la persoana. (craterul in cauza e cel mai apropiat de centrul celui mare, daca cineva nu a l-a reperat, iar cel mare are 41km diam.) Asta a fost evolutia discutiei pe care o poate citi oricine, nu ma mai repet, si tu sa fii sanatos cu consideratiile tale la adresa mea! :) Ce sa minimalizez??!! :lol: Cu siguranta daca as face o oglinda sferica de 150mm diametru si focala la 1800mm, as obtine o imagine de ansamblu a Lunii mai buna decit cele pe care le-ai prezentat aici :wink: (sa am bineinteles si un DSLR). Se comporta mult mai bine pe un cimp egal cu cel subintins de Luna. Ce am facut prin telescopul meu cel nou ramine pe forum, nu m-am laudat singur si nici nu am nevoie de amici care sa ma slaveasca mai mult sau mai putin justificat. :wink: P.S. La obtinerea fotografiei excelente*, de la primul link- prin telescopul de 235mm diametru, se vede clar redarea partii luminate respectiv a celei intunecate ale craterului (delimitate din penumbra generala), adica doua zone fiecare de ~1" x 0".36 Puterea de separare teoretica a telescopului este de ~0".59 (sub valoarea mare de 1") -> ASTA NUMESC O UTILIZARE EFICIENTA, SI PUTEM VORBI DE DETALII FINE EXISTENTE IN IMAGINE. In caz contrar, daca ne apare numai zona luminata, aceasta APARE DATORITA CONTRASTULUI PUTERNIC, AVEM O "SURSA DE LUMINA"! O lasam moale cu invocarea detaliilor fine reprezentate - apropiate de potentialul telescopului (puterea lui de separare), poza ramine una generala, de ansamblu. *vedem si acolo niste punctulete albe- cratere mai mici, sub puterea de separare, ele apar in urma aceluiasi efect de sursa de lumina, insa limitarea este data de rezolutia optica a obiectivului, nu de cea a senzorului! Hai, Bafta! ----------------------------------- raduM 14 Noi 2009 20:51 ----------------------------------- Sper sa fiu la inaltime, spre deosebire de colegii forumisti de la alternative Alternativele deschid orizonturi, nu le ingusteaza. Conservarea ariei impune, odata cu largirea orizontului, scaderea inaltimii (hi hi hi. Just a blue joke, don't kill the joker). - Pe mine m-au impresionat, ca nespecialist (adica chiar afon in fotografie pe obiecta cosmice), fotografiile d-lui Stanescu. Relieful Lunii, cum remarca cineva aici, iese in evidenta foarte frumos. - Stacuirea, dupa cate inteleg eu - si dupa cate am vazut incercand-o - e utila atunci cand un frame are de adus ceva in completarea altuia. Suprapunerea face o mediere care, pentru obiectele suficient de luminoase, e absurda. Cu permisiunea Dvs, as face o comparatie> 1. Obiect luminos si instrument adecvat (o ruleta buna) inseamna a masura in milimetri lungmea unei mese. Caz in care e absurd sa faci 100 de masuratori si sa obtii media, calculul erorilor fiind chiar idiot. 2. Obiect luminos si instrument neadecvat sau ok dar folosit de un nepriceput> cazul in care un tip foloseste o luneta de 60 pe trepied prost si un Zenit (aparat foto bun dar greu) ca sa pozeze Luna. Poate face sute de poze, sute de variante de staks, tot nu iese nimic bun. E ca si cum ai incerca sa masori lungimea mesei cu micrometrul. 3. Obiect slab si instrument adecvat - staks-urile se completeaza reciproc, e ca si cum ai masura cu rigla lungimea mesei si ai face media, ceea ce e chiar ok. 4. Obiect slab si instrument neadecvat> presedintele si parlamentul. - Din trecutul meu pe forum, am un deosebit respect pentru modul in care dl. Stanescu alege metoda adecvata pentru obiectul vizat. ----------------------------------- neox 14 Noi 2009 23:23 ----------------------------------- Suprapunerea face o mediere care, pentru obiectele suficient de luminoase, e absurda. O mica corectie, fara suparare sper :) Stakuirea sau mai pe romaneste (ca am uitat de vorbit romaneste cu atatia termeni de pe alte meleaguri :) ) compozitarea imagnilor are in primul rand doua roluri: 1. sa mareasaca raportul semnal/zgomot mai ales la subiectele putin luminoase (nebulaose, galaxi) si implicit sa ajute la ghidarea precisa la fotografia cu timpi mari de expunere care altfel ar fi enorm de mari dintr-o singura poza ( ca pe vremuri) 2. sa atenueze cat mai mult efectele "de fierbere a imaginii" din cauza atmosferei mai ales in cazul fotografiei la planete, Soare, Luna. Aici chiar daca lumina e suficienta calmul atmosferic nu e niciodata suficient. Cu fiecare cadruin plus adaugat la compzitare se poate adauga un detaliu nou "acoperit" in cadrul anterior. Numarul de care trase nu e limitat in general decat de rotatia planetelor, in rest presupun ca e la libera alegere si in functie de experienta operatorului si de instrumentele folosite. ----------------------------------- Tavi F. 15 Noi 2009 01:36 ----------------------------------- Sper sa fiu la inaltime, spre deosebire de colegii forumisti de la alternative Alternativele deschid orizonturi, nu le ingusteaza. Conservarea ariei impune, odata cu largirea orizontului, scaderea inaltimii (hi hi hi. Just a blue joke, don't kill the joker). Da, asa e domnule raduM, insa ati omis prima propozitie a mea- aceea schimba intelesul fragmentului. Oricum n-are importanta. - Din trecutul meu pe forum, am un deosebit respect pentru modul in care dl. Stanescu alege metoda adecvata pentru obiectul vizat. Strict pe subiectul asta, eu am dubii ca acel set-up ar fi fost cel mai adecvat in furnizarea unei imagini bune de ansamblu a Lunii. Nu o sa scriu prea multe ca sa nu-mi consum prea mult timp din viata (chiar acu' vreau sa ies sa vad pl. Marte). Pentru exemplificare atasez diagramele spoturilor a doua oglinzi (astea-s mai accesibile, ieftine). Tabelul din dreapta sus este cel mai elocvent. Spoturile sint la aceeasi scara, pot fi comparate direct intre ele, cit si raportate la diametrul discului de difractie (cercul galben, in stinga tabelului). In cazul diametrului de 150mm, evident discul Airy creste, raportul F/D fiind 12 (raza lui, corespunzatoare marimii detaliilor la limita puterii de separare in planul focal, fiind de 0.00812mm). Cred ca am exagerat si eu un pic: pe un cimp central redus, newtonianul de 380mm+DSLR-ul de rezolutie mai buna specificat ar reda mai multe detalii (cel putin teoretic). Bineinteles, timpul de expunere va creste de ~6.5 ori in cazul f/12-ului, dar tot ramine la o valoare suficient de mica incit ansamblul fotografic sa nu necesite orologerie.