----------------------------------- mak 01 Feb 2010 09:57 Imbunatatiri Celestron C8 ----------------------------------- Datorita problemelor intalnite la observatiile din ultima vreme, probleme datorate temperaturilor scazute, m-am hotarat sa fac cateva modificari Schmidt-Cassegrain-ului cu care observ de obicei. Tinta era eliminarea sau reducerea curentilor din tub si scaderea timpului de aclimatizare. Initial am avut ceva emotii, fiindu-mi teama de posibilele "accidente" care ar fi putu aparea: oglinda principala zgariata, corector spart etc. Dupa ce mi-am facut putin temele, am purces la demontare. Scopul principal era montarea unor gauri de aerisire si a unui ventilator si, daca tot e demontat tubul, imbracarea cu velur autoadeziv a tubului telescopului si a suprafetelor interioare ale tuburilor primarei si secundarei (tub de perforatie si umbreluta parca se mai cheama). Tubul telescopului l-am imbracat mai mult ca sa-l mai izolez, avand cam 1mm grosime (am constatat ca se raceste foarte repede). Din planul focal, suprafata interioara a tubului telescopului nu se vede deloc, deci castigul datorat scaderii reflectivitatii suprafetei e mic. Dupa demontare, am facut trei gauri cu diametrul de 35mm in carcasa posterioara. Doua dintre ele functioneaza ca gauri de aerisire si pe a treia e montat un ventilator de 40mm. Am folosit si o sita metalica deasupra careia am pus o panza de filtrare de 125 microni pentru vopsea. Am montat si o mufa si un intrerupator. In pozele de mai jos se vede demonarea telescopului si rezultatul final. Ce am putut evalua pana acum e faptul ca tuburile primarei si secundarei reflecta mult mai putina lumina, ceea ce ar insemna o usoara imbunatatire a contrastului. Mai am de facut o husa izolatoare care sa impiedice scaderea temperaturii tubului (mai ales in partea superioara) sub cea a mediului ambiant dupa aclimatizare. Deocamdata astept vreme buna sa pot evalua "la cald" modificarile facute. ----------------------------------- Stanescu Octavian 01 Feb 2010 11:05 ----------------------------------- Poti incerca sa vezi evolutia curentilor cu un test Ronchi pe stea , se vad lucruri ineresante :wink: Cele mai bune sunt telescoapele deschise , doar paraful e problema . Chiar la un Newton studiand curentii cu ronchi am vazut ca nu scapam deloc de ei , nu se aclimatiza niciodata perfect. am facut apoi doua deschideri dreptunghiulare largi jos pe tub langa oglinda si s-a rezolvat . in cazul meu cand fac observatii telescoapele stau in permanenta afara zile in sir. ----------------------------------- Laurentiu 01 Feb 2010 11:42 ----------------------------------- Interesante modificarile facute de Mak. Insa am o nedumerire. Din ce stiam eu curentii din tub (asa numita turbulenta instrumentala) sunt o problema mai mare la tubul newtonienelor "clasice" (tubul functioneaza ca un horn, are tiraj). N-as fi crezut ca pot fi o problema importanta la SCT, tubul fiind inchis la capete asa cum e la refractoare. E posibil sa ajute la reducerea timpului de aclimatizare dar nu cumva, in loc sa rezolvi o problema, de fapt ai creat una ? (asa cum zicea si Tavi, daca pana acum nu aveai praf in tubul optic, de azi inainte vei avea). ----------------------------------- mak 01 Feb 2010 12:48 ----------------------------------- O sa fac si un test Ronchi sa vad ce iese. Problema la SCT e un pic altfel. Tubul din aluminiu se raceste foarte repede, iar aerul din telescop, fiind la temperatura mai ridicata decat cel ambiant, incepe sa creeze turbulente. Oglinda principala se raceste mai greu datorita tubului inchis, lucru care creeaza probleme in plus. Acelasi lucru e valabil si la secundara, influenta acesteia vazandu-se in testul pe stea , in intra sau extrafocal unde apare ca o dara dinspre umbra secundarei catre margine. Problema se rezolva atunci cand telescopul e aclimatizat, cel putin asa spun cei care au facut modificarea. Daca insa temperatura ambianta scade continuu pe durata observatiei, telescopul nu se poate aclimatiza fara ajutor. Catadioptricele mai cu pedigree vin gata dotate cu gauri de ventilare si cu ventilatoare. Cu praful sper sa nu fie o problema. Daca totusi intra praf, o sa pun o panza mai fina si pot sa demontez tubul periodic pentru curatare (operatie care e foarte simpla). Din punctul meu de vedere e preferabil asa decat sa-l tin in casa pentru ca nu pot sa observ la temperaturi scazute. ----------------------------------- dragos.n 01 Feb 2010 19:22 ----------------------------------- Mak, ai facut o lucrare foarte buna. Felicitari. Poti sa mai pui in plus, daca nu ai facut deja, si o izolatie exterioara, pentru ca vidul cosmic trage caldura foarte tare. Eu m-am convins de treaba asta, la Maksutovul meu, la care aveam mereu partea superioara a tubului, cea care venea spre cer, mult mai rece decat cea inferioara, desi tubul e tot din aluminiu. Asa nu vor mai fi curenti de convectie intre peretii tubului, pentru ca tubul va avea timp sa egalizeze temperaturile. ----------------------------------- Laurentiu 01 Feb 2010 20:39 ----------------------------------- Daca ai norocul sa stai la casa atunci nu strica sa scoti telescopul in curte pentru aclimatizare cu vreo 2 ore mai devreme. ----------------------------------- mak 02 Feb 2010 09:13 ----------------------------------- Multumesc, dragos.n. Izolatia exterioara e in lucru. Am citit undeva ca parasolarul reflectorizant pentru parbriz e un material bun pentru asa ceva. Pentru eficacitate maxima cica, izolatia nu trebuie tinuta strans pe telescop, ci se pun niste distantiere din burete. O s-o prind cu velcro s-o fac demontabila. Dupa ce o s-o incerc, va spun si daca merge sau nu. Povestea cu tubul mai rece in partea superioara am masurat-o si eu saptamana trecuta. Erau 9°C diferenta de temperatura (-16°C jos si -25°C sus). Chestia cu scosul afara cu doua ore inainte si tinut telescopul cu deschiderea in sus a fost primul lucru pe care l-am incercat. Chiar si dupa aproape trei ore de stat afara, tot fierbe aerul inauntru, cel putin in curte la mine, iarna, asa se intampla :lol: . Sigur, nu e ca si cum l-as fi scos atunci din casa, dar nici prea bine nu e. Daca temperatura mai si scade destul de mult pe parcursul observatiei, poti sa-ti iei adio de la magnificatii peste ~125X. Cum zicea si Dragos, cerul trage multa caldura. ----------------------------------- mak 02 Feb 2010 09:38 ----------------------------------- Uite ca s-a mai investigat pe aici: http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=11951#11951 ----------------------------------- Laurentiu 02 Feb 2010 13:48 ----------------------------------- Gary Seronik are un articol interesant, in 2 parti, pe tema turbulentei instrumentale (e drept, materialul se refera la newtoniene, dar cred ca principiile sunt oarecum aceleasi indiferent de tipul instrumentului): http://www.garyseronik.com/?q=node/55 http://www.garyseronik.com/?q=node/69 ----------------------------------- Stanescu Octavian 02 Feb 2010 16:49 ----------------------------------- In privinta curentilor termici parerea mea e ca se rezolva avand rabdare , dac nu atunci faci multe gauri , fante iar daca chiar esti foarte grabit pui si ventilatoare .... Mi se pare ca nu asta e problema prioritara ci : optica buna , montura stabila cu sistem de orologerie , atmosfera cu seeing bun . Cand am facut ultimele poze la Marte aveam zapada pe fundul oglinzii si ghiata pe partea de jos a tubului . instrumentul sta afara mereu cu tot cu oglinzi si montura de ani si ani. ----------------------------------- mak 02 Feb 2010 17:17 ----------------------------------- Din pacate, nu pot sa las telescopul tot timpul afara. Pot sa il scot afara cu cateva ore inainte de observatii, dar uneori nu e suficient pentru ca tubul e (era) inchis. Sper sa vad in seara asta daca au vreo eficacitate modificarile facute. ----------------------------------- mak 03 Feb 2010 09:22 ----------------------------------- Am iesit aseara in niste conditii mizerabile (nori josi stil ceata) intre 21.45 si 23.30 dupa ce am lasat telescopul la racit vreo doua ore si jumatate. Se pare ca gaurile de ventilare ajuta la aclimatizare pentru ca atunci cand am inceput sa observ, telescopul era complet aclimatizat. Ventilatorul nu da vibratii chiar daca e montat rigid pe carcasa si nu se aude. Cred totusi ca husa de izolare e obligatorie pe vremea asta. Am incercat si un test Ronchi, dar fara prea mare succes. N-am reusit sa reduc nr. de linii la 4-5 din cauza turbulentelor atmosferice. Mai investigam :lol: . ----------------------------------- Stanescu Octavian 03 Feb 2010 09:37 ----------------------------------- Dar asa cum ai pus ronchi la peste 5 linii cum erau? daca interiorul tubului are straturi de aer cu gradient jos fata de sus ronchii pus vertical arata linii labartate si mai adunate in directia opusa . daca ai rotit reteaua si aratau paralele e ok. ----------------------------------- mak 03 Feb 2010 12:35 ----------------------------------- Pai n-am reusit sa pun decat vreo 10-12 (care erau paralele), mai jos de atat se facea imaginea varza imediat. Am vazut uneori cand incercam sa reduc nr. de linii ca se strica imaginea incepand de jos. N-am incercat sa rotesc reteaua. O sa mai "sap" in problema sa vad ce iese. ----------------------------------- Oliver Dragan 03 Feb 2010 13:45 ----------------------------------- Pai n-am reusit sa pun decat vreo 10-12 (care erau paralele), mai jos de atat se facea imaginea varza imediat. Am vazut uneori cand incercam sa reduc nr. de linii ca se strica imaginea incepand de jos. N-am incercat sa rotesc reteaua. O sa mai "sap" in problema sa vad ce iese. Sper sa te ajute: http://www.orionoptics.co.uk/OPTICS/telescopetestpag.html# ----------------------------------- mak 03 Feb 2010 14:38 ----------------------------------- Mersi, nu vazusem pagina asta pe site la Orion UK. Eu ma ghidez dupa asta: http://www.astromart.com/classifieds/details.asp?classified_id=587125. ----------------------------------- mak 05 Feb 2010 09:35 ----------------------------------- Am scos aseara iarasi telescopul la treaba. Din pacate nu am avut foarte mult timp de data asta. Telescopul l-am scos la 17.30 si l-am lasat pana la 18.30. Am facut un test Ronchi pe Polaris si am vazut ca atunci cand roteam ocularul astfel incat liniile sa fie verticale, linia din extrema stanga nu era clara si parca era mai lata in partea de jos. Restul erau paralele si nu apareau probleme catre margine. Cand puneam liniile orizontal, erau mai departate catre stanga si mai stranse catre dreapta. Am observat si o usoara turbulenta la secundara. Am intrat in casa pe la 19.00 si am mai iesit la 22.15. Am gasit telescopul acoperit cu gheata (dupa aproape 5 ore de stat afara era normal). Am repetat testul si am obtinut aceleasi rezultate. Curentul de la secundara disparuse, iar telescopul mi s-a parut a fi complet aclimatizat. Vazand ca am aceleasi rezultate, am facut si un test pe stea (tot Polaris). La 84X telescopul parea colimat bine, dar la 200X se vedea clar ca umbra secundarei era deplasata catre dreapta sus. M-am uitat putin si la Marte, dar in afara de calota polara si Syrtis Majos, n-am distins mai nimic. Am incercat si M42/43, dar nu a fost la fel de spectaculos ca alta data. M-am hotarat sa inlocuiesc suruburile de colimare cu Bob's knobs. Am strans usor suruburile de colimare ca sa-mi fac o idee cam cat de stranse erau. Am urmarit indicatiile de inlocuire (pentru Celestron SCT: se slabesc usor suruburile si se inlocuiesc unul cate unul) si totul nu a durat decat vreo 10min. Am pus si o poza (de proasta calitate) facuta cu telefonul. Partea proasta e ca se strica vremea si o sa mai dureze pana o sa pot sa colimez telescopul cum trebuie. ----------------------------------- mak 24 Feb 2010 10:04 ----------------------------------- Am iesit aseara vreo ora si jumatate cu principalul scop de a colima telescopul. Am facut colimarea pe Polaris pana pe la 338X, mai sus n-am putut atat datorita vremii cat si faptului ca telescopul nu era complet aclimatizat. M-a surprins foarte placut usurinta colimarii cu Bob's knobs, tot procesul de colimare mi-a luat sub doua minute. Cu toate astea, inelele de difractie erau perfect centrate la 338X. Confirmarea am avut-o si la Marte, unde s-au vazut detalii mult mai contrastate si clare. M-am uitat si la stelele din Trapez si am fost placut surprins sa vad componentele E si F foarte clar la 200X. Erau punctiforme si nu mici discuri de lumina cum se intampla cand telescopul e decolimat. Am mai incercat M81 si M82 pe care am reusit sa le vad cu ocularul de 24mm, dar din cauza Lunii s-au vazut mai prost ca de obicei. La M78 n-am avut nici o bafta, era Luna aproape. Chiar daca la inceput am fost un pic sceptic in privinta Bob's knobs (sau suruburile lu' Bob), pot sa spun acum ca sunt de recomandat pentru SCT. Usureaza foarte mult colimarea, iar SC-urile sunt foarte sensibile la colimare. Mai am o mentiune legata de filtrul Moon&Sky Glow de la Baader. Cand e Luna sus, chiar innegreste vizibil cerul, iar la Marte si Jupiter pentru mine e indispensabil. ----------------------------------- moromete20ro 09 Apr 2010 08:51 ----------------------------------- Mak, am inteles ca dezavantajul la Bob knobs e decolimarea mai frecventa deoarece forta de strangere e mai mica; cel putin asa zic cei din strainatate. Folosesti cumva un focal reducer/ field flatner la C8? Daca da, de care si cum se vede cu el la ocular? Cer senin. ----------------------------------- mak 09 Apr 2010 10:31 ----------------------------------- De asta m-am temut si eu si n-am montat suruburile pana n-am demontat corectorul. A trebuit apoi sa colimez telescopul si chiar fac colimarea mai usoara (care e oricum mult mai usor de facut decat la newtoniene). Dupa ce le-am pus, am reusit sa colimez telescopul mult mai exact si diferenta s-a vazut foarte bine la ocular. Dupa mine, sensibilitatea la colimare e unul din motivele pentru care SCT-urile sunt asa hulite de unii. Diferenta dintre un SC colimat perfect si aclimatizat si unul colimat "aproximativ" si abia scos din casa e uriasa si am vazut-o pe pielea mea. Deocamdata, telescopul nu s-a decolimat, chiar daca il plimb pe scari de fiecare data cand il scot afara. Nu l-am plimbat inca cu masina de cand i-am pus suruburile, dar chiar daca se decolimeaza, imi trebuie maxim 2 minute sa o reajustez, deci nu e o problema (cel putin pentru mine). Am un reducator/corector de la Celestron si il folosesc impreuna cu o diagonala si oculare pe 1,25" (asta din cauza ca telescopul e optimizat pentru drum optic pe 1,25"; daca pui diagonala pe 2", se modifica backfocus-ul si se introduce aberatie de sfericitate; nu multa, dar "leu cu leu se face suta" :D ). Avantajul pe care il ofera este ca permite accesul la un camp la fel de larg ca cel oferit de ocularele pe 2" folosind oculare pe 1,25". Se poate folosi si cu oculare pe 2", dar ocularele cu stop de camp mai mare de 27-28mm vigneteaza la greu. Eu il folosesc impreuna cu un Panoptic de 24mm in situatiile cand vreau camp maxim si chiar corecteaza coma datorata configuratiei optice. Peste 150-170X nu prea mai face treaba si e mai bine fara el la marginea campului. La astrofoto nu l-am folosit. ----------------------------------- moromete20ro 09 Apr 2010 12:21 ----------------------------------- Daca trece cu brio si testul cu masina pe soselele patriei, e ok cu Bob knobs. Felicitari pt SCT! Poate devin mai populare si in RO sct-urile, in special EdgeHD-urile :P In ceea ce priveste ocularele pe 2", cred ca sunt utlizabile cu adevarat la C9.25 si la toate EdgeHd-urile, C8 si C11 fiind optimizate pt 1.25". Avantajul la 2" e ca la acelasi grosisment, obtinut cu un 1.25" plus focal reucer, ai un camp vizual mai mare. In rest, pretul la 2" e cam descurajant, insa asta cred ca va fi viitorul. Si greutate de 1kg la un 2" de 31mm e "atractiva". Eu ma gandeam la un Alan Gee II ca reductor de focala si field flatner, pt ca se introduce in interiorul tubului optic si am citit ca ar fi mai eficient. Totodata AG II, conform schemelor tehnice publicate de Baader, pare sa fie folosibil ca f5,9 si f3, fiind adaptabil, plus ca permite folosirea de binoviewer pe viitor. Ceea ce nu stiu inca (neavand inca un SCT) este daca intre privitul prin ocular 1.25" + focal reducer/field flatner imaginea e considerabil mai buna decat daca privesti prin ocular 1.25" fara focal reducer/field flatner. Ce parere ai in privinta asta, Mak? Momentan observ printr-un refractor acromat de 5" si n-am avut ocazia sa privesc printr-un SCT. Presupun ca la DSO va fi o diferenta notabila, insa nu stiu daca se obtine contrastul din refractor. Nebuloasa din Orion prin refractoru de 5" o vad aproape 3D din oras cam la 100x, avand un exit pupil mic, cam de 1.2. La Luna au fost momente cand parea al naibii de 3D tot din oras. La SCT nu stiu cum sta treaba cu 3D-ul. Eu "valsez" intre un CPC 1100 si un C11 ASGT, ambele avand reduceri de pret. Nu stiu la ce "mirror shift" sau "mirror flop" sa ma astept de la un SCT 11". Cam cat dureaza aclimatizarea C8-ului tau daca-l scoti de la 20 gr din casa la 0 gr afara? Cat de grava e treaba aburirea corectorului la sct-ul tau? A, sa nu uit, multam pt ca ai pomenit intr-un post anterior de cartea lui Rod Molise despre alegera unui nou SCT, ca altfel n-aveam habar de ea! Am citit-o si e faina. Cer senin! ----------------------------------- mak 09 Apr 2010 14:32 ----------------------------------- Eu am folosit si oculare pe 2" pe C8, cel mai mare fiind un WO SWAN de 40mm. Se vedea bine si aveam cam acelasi camp cu reducator/corector + Panoptic 24. Nu am sesizat vreo vignetare, chiar daca iesirea din C8 e de 38mm, iar ocularul de 40mm are stop de camp de 46,5mm. Cum ziceam mai sus, am ramas la 1,25" pentru ca ocularele pe 2" duc backfocus-ul intr-o zona mai nefavorabila. Si eu m-am gandit la Alan Gee II, dar facand doar observatii vizuale, mi s-a parut mai comod cel de la Celestron, pentru ca pe parcursul unei seri de observatii fac deseori si observatii planetare si deep-sky si mi se pare mai usor de montat si demontat. Diferenta dintre r/c si fara r/c nu o sa te dea pe spate. Se vede cel mai pregnant cu un Plossl de 32mm si catre marginea campului. In cazul Panoptic 24mm, diferenta e si mai mica, Panopticul corectand mai bine marginea campului. Oricum, coma la SC e cam la acelasi nivel ca la un newtonian f/6. Nu stiu cum e cu 3D-ul la M42. Cred ca o sa vezi totusi o diferenta cu SC-ul data de apertura. Ochiul vede mai multe detalii cand imaginea e mai luminoasa si cu acelasi contrast. De rezolutie nu mai amintesc ca e evident. La SC mai apare si factorul atmosfera, mai ales daca vorbim de C11. Ar fi interesant daca ar face cineva un grafic MTF intre un SC de 8 sa zicem si un refractor acromat de 5". Cum am scris si pe un alt topic, atentie la C11 ASGT. Ar fi bine daca ai avea ocazia sa vezi C11-le in realitate inainte sa-l cumperi, mai ales varianta CPC. E destul de "baban". Despre "mirror shift" si "flop" cred ca sunt mai importante la astrofoto. La vizual, din punctul meu de vedere, nu sunt o problema si sesizabile doar daca le cauti. Pana sa fac aerisirile in spate, dura uneori si vreo doua ore pana se aclimatiza complet. Acum, intr-o ora se aclimatizeaza complet, iar curentii de la secundara dispar dupa vreo 45min daca diferenta de temperatura e de vreo 15-20°C. Cel mai rau e toamna tarziu, cand temperatura scade constant pe parcursul serii si telescopul e complet fara ventilatie. Cu capa de roua, nu e foarte grav. Am patit-o toamna de vreo doua ori, dar se rezolva destul de repede cu un uscator de par la 12V. Sigur, poti sa iei si un sistem anti-roua, dar din punctul meu de vedere sunt prea multe fire si prea putin curent in baterie :lol: . Poti sa citesti si "Telescope Optics" de Rutten si van Venrooij si cartile lui Robert Piekiel despre SCT. Sunt o gramada de informatii folositoare pe care nu le gasesti nicaieri altundeva. ----------------------------------- zoth 12 Apr 2010 10:32 ----------------------------------- Am un reducator/corector de la Celestron si il folosesc impreuna cu o diagonala si oculare pe 1,25" (asta din cauza ca telescopul e optimizat pentru drum optic pe 1,25"; daca pui diagonala pe 2", se modifica backfocus-ul si se introduce aberatie de sfericitate; Poti sa detaliezi putin cele doua afirmatii de mai sus? Nu sunt sigur ca am inteles bine ideile exprimate ... ----------------------------------- mak 12 Apr 2010 13:19 ----------------------------------- Ca la orice sistem cassegrain, distanta dintre primara si secundara e critica. Corectorul si oglinzile sunt optimizate pentru o anumita valoare a backfocus-ului. In cazul de care vorbim, sistemul e optimizat pentru diagonala pe 1,25" (si implicit un backfocus mai mic). Cand se foloseste o diagonala pe 2", backfocus-ul se mareste si implicit se modifica si distanta dintre oglinzi (primara se apropie de secundara), lucru care are ca efect introducerea de aberatie de sfericitate. Foarte putina si imperceptibila pentru ochiul uman (zic unii), dar este. Daca tinem seama ca un C8 pleaca din start cu un handicap dat de obstructia centrala mare (echivalenta ca efect asupra contrastului cu o aberatie de sfericitate de 1/4 lambda), din punctul meu de vedere, eliminarea oricarei cauze care ar crea probleme in plus e binevenita. Asta nu inseamna ca SC-urile sunt instrumente rele. Eu unul am ramas surprins de ce imagini ofera la planete atunci cand este colimat si aclimatizat, chiar daca teoria spune altceva. Cum ziceam si mai sus, renumele negativ pe care il au se datoreaza, in opinia mea, colimarii necorespunzatoare si neaclimatizarii telescopului. ----------------------------------- Stanescu Octavian 12 Apr 2010 14:11 ----------------------------------- Focarul unui cassegrain nu poate fi modificat decat de modificarea distantei dintre oglinzi (primara -sec convexa ). oricum ai devia lumina rflectata de secundara convexa cu oglida diagonala mica sau mai mare nu poti modifica focarul . doar coma mai mare apare daca vrei sa folosesti cerc mai extins in planul focal. La majoritatea SC si Maxutov-Cass focusarea se face prin modificarea pozitiei primarei , dar nu cu alterarea semnificativa a performantelor daca se modifica dupa cerinte planul focal . ----------------------------------- mak 12 Apr 2010 15:15 ----------------------------------- Am fost intr-adevar cam neclar. Folosirea unei diagonale pe 2" necesita modificarea focarului, care se face intr-adevar prin modificarea distantei dintre primara si secundara (asta daca vrei sa vezi ceva in focus :lol: ). Din punct de vedere teoretic, la modificarea acestei distante, se introduce aberatie de sfericitate. Foarte putina, intr-adevar. Ceea ce am vrut sa spun este ca nu vreau sa fortez lucrurile la un sistem care din start e mai sensibil. ----------------------------------- Stanescu Octavian 12 Apr 2010 18:24 ----------------------------------- Ca sa incerc elucidarea efectului produs de modificarea planului focal , am facut o simulare a unui SC 200mm f/10 . Posesori de asemenea instrumente pot sta linistiti o modificare de 14 cm a planului focal pastreaza calitatea in interiorul discului de difractie. sigur asta inseamna +/ - 7 cm fata de pozitia ideala . dar cine stie exact care este aceasta distanta ? producatorul specifica garanteaza ?? ----------------------------------- zoth 12 Apr 2010 20:41 ----------------------------------- Din punct de vedere teoretic, la modificarea acestei distante, se introduce aberatie de sfericitate. Mak, multumesc pentru subliniere :) Am intalnit in multe lucrari afirmatii speculative la fel cum mi se pare si cea de mai sus. Deoarece studiez de ceva vreme aberatia de sfericitate pot sa spun ca in sisteme de gen cass aceasta exista in mod nativ indiferent de cat de bine este optimizat proiectul. In plus la sisteme de gen SC sau mak se mai adauga si sferocromatismul placii corectoare si respectiv meniscului. Din punctul meu de vedere afirmatia corecta ar suna cam asa: "la modificarea acestei distante, aberatia de sfericitate se modifica" (in niciun caz nu se introduce ....) In plus sfericitatea are semn, adica putem vorbi de o supracorectie sau o subcorectie, lucru care uneori poate fi un avantaj pentru noi deoarece in practica nu pot fi scoase sisteme optimizate perfect. Octavian are dreptate, producatorii in general nu specifica nimic si nu garanteaza nimic ... ----------------------------------- mak 13 Apr 2010 08:03 ----------------------------------- Zoth, ai pus punctul pe i. Ceea ce voiam sa spun prin "se introduce" e faptul ca, prin modificarea distantei dintre oglinzi, se adauga aberatie de sfericitate (supra sau sub-corectie) celei pe care o are deja sistemul. Probleme de genul asta apar si atunci cand se focalizeaza pe obiecte aflate destul de aproape de telescop. Povestea cu optimizarea pe 1,25" am gasit-o, cred, in cartea lui Robert Piekiel, "Celestron, the early years", in sectiunea cu interviuri cu diversi opticieni care au lucrat la Celestron (asta daca nu ma inseala memoria). As avea si eu o rugaminte la cei mai cu "dare de mana" in Zemax: daca nu e prea mare bataie de cap, se poate face un grafic CTF (contrast transfer function) din care sa reiasa cu ce instrument neobstructionat e echivalent un SC de 8" f/10? Eu sunt inca la juniori in MODAS :lol: . ----------------------------------- Doru Dragan 15 Apr 2010 08:18 ----------------------------------- Firmele care fac instrumente astronomice la serie executa toate monturile aceluias model exact la fel cu tolerante de microni. Incearca sa faca acelasi lucru si la optica dar e mult mai greu :( iar tolerantele de microni la optica nu prea ajung. Asa incat nu cred ca cineva poate spune ce se intampla daca se modifica putin montura. Uneori poate fi spre bine alteori spre rau. Doar o evaluare corecta si exacta a opticii poate spune asta. ----------------------------------- moromete20ro 24 Mai 2010 15:51 ----------------------------------- Pt. Mak: de unde ai cumparat Bob Knobs si cam cat te-au costat? De cateva zile am intrat in posesia unui C11 ASGT. Am renuntat la CPC 1100 din pricina de pret, greutate si faptul ca nu poti detasa tubul optic de montura. Din pacate insa, vremea nu mi-a permis sa fac observatii decat intr-o singura seara, din oras si cu o Luna foarte luminoasa pe cer. In seara cu pricina, am verificat colimarea si surpriza.... sct-ul era decolimat :) Chiar si asa, tot m-am uitat la Luna si la Saturn pana la 380x. Pana la 300x Luna se vedea foarte bine, contrast bun si multe detalii, cu cratere bine definite si formatiuni muntoase clar vizibile si luminoase. La Saturn, lucrurile au fost putin diferite in sensul ca nu se vedeau detalii datorita decolimarii, insa la 380x planeta era suficient de mare si de luminoasa pt o observatie placuta. Cand am trecut la observat stele la intamplare, decolimarea din nou si-a spus cuvantul deoarece chiar si la 88x stelele aveau o usoara forma de cometa pana spre centrul ocularului. La testul pe Arcturus umbra secundarei era undeva inspre stanga sus in interiorul a 4-5 inele de difractie chiar si la 88x. Observatiile le-am facut cu un Celestron Omni de 32mm, un Baader Zoom si diagonala stock. Telescopul era aclimatizat, dupa 3-4 ore de stat afara. Sper sa prind o noapte cu cer senin sa pot colima telescopul cat mai bine. Sunt foarte curios ce imagini imi poate arata un C11 colimat. Pt cei care se gandesc cum suporta CG5-GT un C11, pot sa le spun ca montura face fata cu brio la greutatea tubului optic, cel putin la observatiile vizuale. Imaginea era stabila la 380x, desi picioarele monturii erau pe ciment. Recunosc insa ca am avut emotii cu montura anterior cumpararii, insa i-am citit cartea lui Rod Mollise (tipul zicea ca e ok acest combo pt vizual), am riscat si a meritat. Cat priveste dimensiunile unui C11, eu zic ca nu-i de speriat si arata intr-adevar a telescop :D Focalizare e foarte fina, am fost placut surprins. Inca n-am observat nici o urma de "mirror shift/ flop" si sper sa nu apara. La interior tubul are cateva mici impuritati pe oglinda, probabil din fabrica. Asta nu mi-a placut. In rest, e ok din pdv calitativ, bine asamblat si finisat. Greutatea de 13kg a tubului e cam la limita superioara a portabilitatii, insa merge carat fara probleme seara de seara. Forma de butoi de bere imi confera si o anumita stare de buna dispozitie in linistea de sub cerul noptii! Nu in ultimul rand, nu pot sa nu remarc faptul ca observatiile au fost extrem de confortabile, dat fiind ca am stat comod pe scaun tot timpul si ocularul era perfect pozitionat. Imi place treaba asta la SCT si tot de asta, printre altele, fug de Dobson chinezesc. :D ----------------------------------- mak 26 Mai 2010 09:23 ----------------------------------- Eu mi-am luat suruburile de aici http://www.astronome.fr/produit-bob-s-knobs-972.html. Le-am expediat pe adresa unui prieten din Franta si le-am recuperat de la el cand l-am vizitat. Merita sa le iei doar daca cumperi si altceva de la ei, altfel transportul te costa mai mult de cat suruburile. ----------------------------------- Laurentiu 26 Mai 2010 09:37 ----------------------------------- Preturile sunt foarte mari pentru doar 3 surubele. Ar fi fain daca ai masura unul si ai publica dimensiunile pe forum. Un strungar cred ca nu ar intampina probleme in a face pentru cativa lei o plasa de astfel de suruburi. ----------------------------------- moromete20ro 26 Mai 2010 16:01 ----------------------------------- Multumesc Mak pt link. Intr-adevar, sunt scumpe suruburile dlui. Bob. Utilitatea lor insa cred ca e indiscutabila. Pana una alta, aseara am facut o colimare pe Arcuturus pe la 300x (mai mult nu mi-a permis scintilatia) si umbra secundarei am adus-o in centrul cercurilor de difractie, cu o cheie mica cu capul intors la 90 grade. Asa ma puteam uita in ocular in timp ce roteam suruburile de colimare. Dat fiind ca nu am mai facut observatii printr-un instrument asa mare, nu stiu exact ce poate. Prin urmare, imi puteti spune cam ce detalii la Saturn se pot observa in perioada asta din oras cu un Dobson de 10" (fiind cam echivalentul unui C11) la 200x -250x? Sper sa fac observatii si pe un cer de tara cu "butoiul de bere", unde stiu ca va fi cu totul altceva. Inca ceva, nu stiu ce este mai indicat pt observatii cu campul vizual cel mai larg (1 grad la C11): un Hyperion 36mm pe 2" + diagonala 2" Skywatcher sau un Hyperion 24mm pe 1.25" + telecompresor Alan Gee (35mm field stop) + diagonala 1.25" stock? Costurile sunt cam la fel. Mak, ce oculare/combinatii optice folosesti la C8 pt a obtine campul vizual cel mai larg? Mak, cat de bine ai reusit sa-ti colimezi C8-ul? ----------------------------------- mak 27 Mai 2010 09:24 ----------------------------------- Eu fac colimarea pe Polaris si cea mai mare magnificatie utilizata pe care am folosit-o a fost ~500X, intai defocalizat, apoi verificand ca inelele de difractie sa fie concentrice in focus. Daca vremea nu e tocmai buna, poti colima telescopul verificand ca inelele de difractie sa fie deformate in acelasi fel de turbulenta atmosferica. Era o chestie pe net pe tema asta, dar nu imi mai amintesc unde. Am constatat pe pielea mea ca un SC colimat cum trebuie e cu totul alt instrument decat unul decolimat, chiar si usor. In legatura cu ocularele pe care le folosesc pentru camp maxim, incerc sa pun cat mai putina sticla intre cer si ochi. Folosesc fie diagonala pe 2" cu ocular SWAN de 40mm, fie diagonala pe 1,25" cu Panoptic de 24mm sau Plossl de 32mm. Mai foloseam si reducator/corector+diagonala pe 1,25"+Panoptic de 24mm, dar m-am cam saturat de insurubat/desurubat. In ultimul timp folosesc diagonala pe 1,25" ca sa tin C8-ul unde ii place. La C11 cred ca merge fara probleme diagonala pe 2", avand back-focus mai mare. Schimba diagonala de la Celestron cu una de calitate. La mine s-a vazut diferenta. Nu conteaza daca observi din oras sau nu pentru planete. Cu C8-ul am vazut la Saturn satelitii, benzile de pe glob, o usoara urma de Cassini si umbra lasata de glob pe inele. Acuma insa inelele sunt pe cant si nu se mai vede nici umbra nici Cassini. Inainte de observatiile la planete, lasa telescopul la racit afara cateva ore bune, cu corectorul in jos si cu iesirea din telescop neobturata. ----------------------------------- moromete20ro 27 Mai 2010 19:21 ----------------------------------- O sa incerc colimarea si pe Polaris. L-am lasat la racit afara cel putin 3 ore anterior observatiei. Daca-l las cu corectorul in jos si iesirea neacoperita, ma tem sa nu intre praf sau vreo lighioana in interior. Am reusit sa vad Saturn, insa fara nici o banda de la 90x la-300x. Asta ma intriga, ca nu vad nici o banda pe glob. In rest, plameta e mare, frumoasa, luminoasa si desigur cu inelele pe cant si fara urma de Cassini sau de umbra. Daca privesc o stea focalizata perfect, pana la 100x sa zicem, o vad punctiforma, insa nu prezinta nici un fel de inel subtire de lumina in jurul ei (presupun ca asta e de fapt Airy Disk-ul, daca nu gresesc). Poate nu fac colimarea cum trebuie sau pana la capat. Eu am defocalizat pe Arcturus (in jur de 350x) pana am vazut 4-5 inele de difractie (adica am defocalizat putin cred). Am observat ca, cu cat defocalizezi mai mult, cu atat erorile de centare ale secundarei dispar si umbra ei se misca tot mai spre centrul inelelor de difractie, procedura devenind practic irelevanta. Daca-s cateva inele de difractie,at se observa mai usor deviatia umbrei secundarei fata de centrul inelelor de difractie. Cred ca am finalizat doar etapa 2 descrisa de Rod Mollise aici http://skywatch.brainiac.com/collimation.pdf. La etapa 3, unde vorbeste de Airy Disk (care inteleg ca-l poti vedea numai cand imaginea stelei e perfect focalizata), nu cred ca am ajuns deoarece nu am observat acel Airy Disk totusi. Zici ca ai defocalizat la 500x (eu am facut-o pe la 350x) si ai verificat concentricitatea inelelor de difracte in focus. Ok, la fel am facut si eu pana aici. Notiunea de "in focus" insa, inca nu imi este clara. Daca ai defocalizat, mai poti spune ca esti in focus? Probabil te referi la etapa 3 descrisa de Rod. Imi cer scuze daca pt multi de pe forum astea sunt lucruri cunoscute si banale, insa sper sa ma ajutati sa pot deprinde tainele colimarii, dat fiind ca sunt novice in domeniu. In alta ordine de idei, inca nu realizez cat de critica e colimarea la un sct si cum ar trebui sa se vada planetele/stelele printr-un instrument ca al meu perfect colimat. Nu-mi dau seama inca daca am colimat suficient sct-ul sau inca e decolimat serios pt observat planete, desi defocalizat la 300x umbra secundarei cade in centrul inelelor de difractie. Daca lasi reductorul/corectorul montat permanent si prevesti o planeta de la 200x in sus cu un oclar de 5-6mm, se degradeaza imaginea simtitor? Daca da, in ce fel? ----------------------------------- mak 28 Mai 2010 09:34 ----------------------------------- Ca sa vezi inelele de difractie, trebuie sa maresti mai mult de 100X, mai ales la untelescop ca C11-le. Cand trebuie sa colimez telescopul, verific colimarea pe Polaris intai defocalizat pe la 240-250X. Daca e totul in regula, trec la 450-500X daca vremea permite si incerc sa centrez umbra secundarei tot in extrafocal. Dupa ce am centrat-o, merg incet catre focus observand ce se intampla cu inelele de difractie. In momentul in care am vazut ca umbra secundarei nu e centrata, ma opresc din focalizat si o centrez, dupa care continui pana ajung in focus. Daca vremea nu colaboreaza, ma opresc pe la 200X si ma uit sa vad daca inelele de difractie sunt deformate la fel de turbulenta. Cred ca la tine e o problema de colimare si curenti in tub. Din cauza asta nu ai vazut nici o banda pe Saturn. Trebuie spus insa ca benzile se vad mai greu, nu sunt ca celel de pe Jupiter. Eu am vazut una mai accentuata si una abia ghicita, ambele in emisfera nordica. ----------------------------------- moromete20ro 28 Mai 2010 17:37 ----------------------------------- Multumesc Mak pt explicatii, care-s foarte clare de altfel. In principiu, am procedat asa cum ai facut si tu. Probabil am facut colimarea mai "romaneste", adica nu perfect. Inseamna ca mai am de rotit la suruburi pana imi iau doctoratul in colimare. Totusi, incep sa cred ca la sct-uri colimarea e o chestie al naibii de sensibila. Am mai citit despre asta, dar nu-mi imaginam ca este necesara chiar asa o precizie chirurgicala in centrarea secundarei. E destul greu sa-ti dai seama din ochi cat de bine e centrata umbra secundarei, mai ales cand esti aproape de focus, cu 3-4 inele de difractie vizibile. Instrumentul insa imi place maxim, chiar daca e mai pretentios. L-am comparat cu un refractor Fraunhofer de 5", si apertura isi spune cuvantul, mai ales de la ~150x in sus la planete si la DSO oricand. Insa nici refractorul nu e deloc de lepadat la planete. Cred ca toate tipurile de intrumente sunt bune, insa probabil asteptarile incepatorilor de la cativa de centimetri in plus de apertura sunt prea mari. Pacat ca se intuneca asa tarziu si serviciul incepe asa devreme. Dat fiind ca pot observa comod de pe scaun, as sta toata noaptea afara daca s-ar putea. Focala lunga e excelenta pt planete cu un ocular cu zoom. Apropo, pt cine avea dubii, apertura mai mare ofera un avantaj si la observatiile din oras. Frica unora de apertura mare in oras mi se pare nejustificata. Despre curenti in tub nu stiu ce sa zic, dat fiind ca nu stiu inca cum sa-i deosebesc de instabilitatea atmosferica cand privesc inelele de difractie. Pot sa spun ca se observa o oarecare "licarire" a inelelor de difractie in apropiere de focus, cand am incercat sa colimez, licarire care nu mi-a permis sa trec de 300x. Parca nu arata a "fierbere". Voi mai reveni cu impresii pe masura ce vremea va reveni la normal si timpul imi va permite.