----------------------------------- zoth 22 Mar 2010 21:42 Corectia aberatiei de sfericitate la obiectivele acromate ----------------------------------- In principiu as vrea sa dezvolt acest subiect ca o contrapartida la topicul "Corectia aberatiei de sfericitate la oglinzile concave" lucru ce ne-ar permite sa observam cu mai multa usurinta cum se pune si cum se rezolva aceasta problema in cele doua situatii distincte. Lumea cartilor dar si lumea in general dau doua solutii simple pentru minimizarea aberatiei de sfericitate la obiectivele acromate: - diafragmarea aperturii - marirea distantei focale. E clar ca pentru un obiectiv dat nu putem aplica decat prima masura, care insa duce la pierdere de lumina si rezolutie. Din fericire cei ce au trecut printr-o perioada mai lunga sau mai scurta prin proiectarea optica au putut observa cu siguranta ca mai exista si alte solutii pentru minimizarea aberatiei despre care vorbim. Iata in continuare cateva trucuri si artificii de care pot profita detinatorii de acromate: Corectia aberatiei longitudinale de sfericitate poate fi facuta intr-o anumita masura prin varierea spatierii dintre cele doua elemente ale dubletului. Functie de designul optic folosit se poate corija sau nu atat tentinta de supra cat si cea de subcorectie a unui obiectiv. In imaginea de mai jos puteti vedea cazul unui dublet acromat Fraunhofer de 110 f11 proiectat si corectat normal (figura din centru), supracorectat prin modificarea spatierii la -1mm* si subcorectat prin spatiere la +1mm. Varianta cu steluta de mai sus reprezinta doar o solutie teoretica ceea ce inseamna ca un obiectiv Fraunhofer subcorectat nu poate fi adus la normalitate prin metoda modificarii spatierii dintre lentile. In schimb metoda este perfect valabila pentru un obiectiv supracorectat :D ----------------------------------- zoth 24 Mar 2010 20:10 ----------------------------------- Iata mai jos acelasi artificiu aplicat altui dublet acromat uzual. E vorba de un Baker 90 f14 proiectat si corectat normal cu spatiere de 4,3mm (figura din centru), supracorectat prin scaderea spatierii la 3,3mm si subcorectat prin spatiere la 5,3mm. Putem observa usor ca acest design de obiectiv permite practic aducerea la normalitate atat in cazul in care vine atat sub cat si supracorectat. Este unul din avantajele pe care acest obiectiv le are asupra designului Fraunhofer. ----------------------------------- zoth 26 Mar 2010 20:10 ----------------------------------- Tot artificiul de mai sus ne poate fi util atunci cand punem acromatul sa lucreze in tandem cu diverse filtre si in special ma refer la filtrele de banda ingusta. Aici intram in domeniul sferocromatismului. Se stie ca majoritatea acromatelor proiectate corect lucreaza bine din punct de vedere al sfericitatii pe domeniul galben-verde al radiatiilor din spectrul vizibil, prezentand o tendinta de subcorectie spre radiatia rosie si o supracorectie spre radiatia albastra. Exceptie de la aceasta regula fac designurile Gauss si FF Gauss care prezinta un sferocromatism virtual inexistent si din aceasta cauza sunt cunoscute ca si cele mai fidele instrumente in ce priveste detaliile planetare pe campuri foarte mici. Din pacate acest avantaj al designurilor Gauss si FF Gauss este umbrit de faptul ca amandoua dezvolta coma (sfericitate extra axiala) policromatica pe masura ce ne indepartam de axa optica. Iata ca prin artificiul propus putem aduce un dublet obisnuit la performanta unui Gauss fara sa generam coma. Cum spuneam si in postul anterior dubletele care lucreaza in mod obisnuit cu spatieri mici (Fraunhofer, Steinheil) nu vor putea sa corijeze in acest fel decat tendintele de supracorectie, deci lucrul cu filtre de la verde spre albastru iar cele care lucreaza cu spatieri mari (Baker) pot corija ambele tendinte, deci lucru cu filtre de la rosu pana la albastru. In exemplul de mai jos un Baker 110 f11 care lucreaza cu filtru hidrogen alfa in postura cu spatierea initiala (necorectat) imaginea din stanga si corectat prin scaderea spatierii in imaginea din dreapta. Analiza a fost facuta pe o banda de +/- 5nm fata de 656,3nm. PS. Culorile din grafice sunt generate automat de softul de analiza nefiind cele reale. ----------------------------------- zoth 28 Mar 2010 17:55 ----------------------------------- Daca tot am intrat pe teritoriul sferocromatismului si am vorbit si despre designurile Gauss si FF Gauss iata inca doua artificii utile de care poate profita proiectantul de acromate. In mod special atunci cand vrem sa proiectam acromate scurte, dar valabil si pentru cele lungi, e bine sa avem in vedere doua aspecte importante: - sa lucram cu spatieri initiale intre lentile cat mai mari posibil. Acest lucru permite obtinerea unei valori mai mici a sferocromatismului dar trebuie sa fim atenti si la reversul pe care il produce aceasta masura si anume cresterea cromatismului lateral. Un compromis intre cele doua fenomene este intotdeauna necesar in astfel de situatii. - a doua masura pe care o putem aplica, de data asta fara sa recurgem la alt compromis este alegerea unor sticle cu index mare (crown dens si flint dens). Aceasta masura duce la o scadere substantiala a sferocromatismului, fenomen care este principalul "vinovat" de limitarea rezolutiei in special in acromatele scurte. Iata in exemplificarea de mai jos comportamentul in ce priveste acest parametru pentru designurile Gauss si FF Gauss, ambele cu deschidere de 150mm si f15. Primul este proiectat din sticle obisnuite (BK7 si F2) iar al doilea din sticle cu index mare. Ambele proiecte sunt semnate de aceasta data de R Ceragioli. ----------------------------------- zoth 31 Iul 2010 11:09 ----------------------------------- O recenta intrebare pe forum suna cam asa: Ce diagonala sa folosesc pentru acromatul pe care l-am achizitionat recent, oglinda sau prisma??? In general acromatele sunt proiectate pentru a aduce doua radiatii vizuale (rosu si albastru) in acelasi plan focal, fenomen ce poarta numele de acromatizare a unui obiectiv si pe care il putem vedea in primul desen de mai jos unde este prezentat focal shiftul si aberatia longitudinala. Observam in desen ca exista mai multe planuri de focalizare, unul pentru radiatia verde, unul pentru radiatiile rosie si albastra si inca unul pentru radiatia violeta. De fapt toata acea curba desenata cu linie groasa reprezinta intreaga colectie de planuri focale pentru radiatiile din spectrul vizibil si trebuie inteleasa ca deplasarea planului focal (focal shift) functie de lungimea de unda. Practic daca ne vom situa cu planul focal de observatie intre cel verde si cel pentru rosu-albastru vom obtine cea mai buna imagine in ocular. Mai putem observa in acest desen ca planul focal pentru radiatia violeta este situat la o departare considerabil mai mare fata de planul de focalizare normal in raport cu celelalte culori, fenomen ce genereaza neplacerea suprapunerii blurului violet pe imaginea vizualizata. Ei bine, cam asa se comporta un acromat folosit cu oglinda diagonala. Daca insa folosim o prisma pe post de diagonala asistam la un fenomen suplimentar: deplasarea planurilor de focalizare pentru fiecare culoare raportate la planul focal al radiatiei verzi. In a doua imagine putem vedea acest fenomen: rosul si celelalte radiatii calde vor fi trase mai aproape de planul focal al verdelui pe cand radiatiile reci, albastrul si violetul se vor indeparta de acesta. Raportate la planul de focalizare normal, radiatiile albastre si violet vor produce un blur si mai mare pe imaginea vizualizata si in consecinta o neplacere si mai mare. Fenomenul este cu atat mai pregnant cu cat drumul optic prin prisma este mai lung si cu cat raportul focal al acromatului este mai mic. Iata de ce recomand pentru acromate si in special pentru cele scurte folosirea oglinzilor diagonale. ----------------------------------- zoth 31 Iul 2010 15:02 ----------------------------------- Ca sa finalizez raspunsul la prima intrebare din postul precedent trebuie sa precizez ca inserarea unei prisme pe traseul optic al unui obiectiv va produce si o usoara supracorectie a sfericitatii policromatice. Cum se traduce acest lucru la un obiectiv acromat? Culorile calde (de la rosu spre verde) vor prezenta o subcorectie mai mica decat in mod normal iar culorile reci (de la verde spre albastru-violet) o supracorectie mai accentuata decat in mod obisnuit. Tinand cont ca majoritatea obiectivelor acromate sunt usor subcorectate la nivel de ansamblu, inserarea unei prisme pe traseul optic de obicei ajuta din punctul de vedere al sfericitatii de ansamblu (policromatice). Daca totusi aceasta supracorectie este prea mare ea se poate ajusta usor prin cresterea spatierii elementelor obiectivului precum s-a aratat la debutul acestui topic. Exista insa si situatii in care se folosesc prisme in combinatie cu obiective acromate rapide, este cazul binoclurilor. Aici problemele sunt mai complicate deoarece intervin factori suplimentari care trebuie luati in seama: - drum optic prin prisme semnificativ mai lung - raport focal foarte mic al obiectivului - folosirea dubletelor lipite pe post de obiective Datorita acestor factori niciodata obiectivele de binoclu nu se proiecteaza de sine statator ci impreuna cu toate elementele optice care sunt interpuse intre acestea si planul focal. Inspirati de aceasta idee inseamna ca ar fi posibil sa proiectam un acromat ce se poate folosi in combinatie cu o prisma si care sa furnizeze un raspuns al aberatiei longitudinale identic cu un obiectiv folosit in combinatie cu o oglinda. Iata in prima imagine de mai jos o astfel de incercare, un acromat de 110 f10 proiectat cu focal albastru scurt astfel incat in combinatie cu o prisma Baader de 47mm drum optic sa furnizeze un raspuns normal. ----------------------------------- zoth 25 Aug 2010 11:10 ----------------------------------- Aseara 24 august 2010 a avut loc un experiment practic care a vizat corectarea sfericitatii prin modificarea spatierii la un obiectiv acromat de pe o luneta Skywatcher. Obiectivul in cauza, un Fraunhofer 90/900 a venit din fabrica cu o subcorectie estimata vizual la o valoare cuprinsa intre L/3-L/4. Am scris intr-un post anterior ca de obicei subcorectia la un Fraunhofer nu se poate rezolva din cauza spatierii mici cu care lucreaza acestea. La obiectivul nostru aflat sub experiment am estimat o spatiere initiala centrala de 0,2mm asa incat ne-am aventurat sa o micsoram pana la limita posibila pe care am considerat-o fiind 0,05mm. In noile conditii, la testul pe stea obiectivul a aratat o imbunatatire a subcorectiei aberatiei de sfericitate pana la o valoare estimata vizual cuprinsa intre L/5-L/6. A fost asadar un experiment timid, limitat de designul optic dar pe care il consider incurajator. ----------------------------------- Mircea Pteancu 25 Aug 2010 18:54 ----------------------------------- zoth foarte interesant experimentul,mai ales ca evidentiaza o caracteristica putin subliniata a refractorului.Din cate inteleg eu ,intre anumite limite,un obiectiv de refractor cu componentele nelipite poate fi reglat,optimizat,''tunat''. Practic cum ai facut reglajul,ai schimbat distantierele cu altele mai subtiri? Mircea ----------------------------------- Dan Vasiliu 25 Aug 2010 19:48 ----------------------------------- M-ar interesa si pe mine cum ai facut micsorarea spatierii. Am un refractor similar si parca ... l-as tuna daca rezultatele sunt pozitive. Specific ca-l folosesc exclusiv pentru observatii solare. Merita? ----------------------------------- zoth 26 Aug 2010 09:16 ----------------------------------- Da Mircea, si eu consider acest experiment ca fiind interesant din acelasi motiv subliniat de tine dar in acelasi timp util, cu atat mai mult cu cat sfericitatea este aberatia care limiteaza cel mai sever performantele unui instrument optic, fie el cu oglinzi sau lentile. Abordari sablon de genul "daca este acromat are performante slabe din cauza aberatiei cromatice" sunt cat se poate de superficiale si nerealiste. Si DA, dubletele nelipite permit in anumite limite o "tunare" in caz de nevoie. Dan, micsorarea spatierii s-a facut prin schimbarea distantierelor dintre lentile cu unele mai subtiri. Atentie insa, aceasta actiune nu este universal valabila ci se aplica doar pe obiectivele ce prezinta la evaluare o subcorectie a aberatiei de sfericitate. La fel de bine distantierele originale pot fi schimbate cu unele mai groase daca obiectivul in cauza prezinta o supracorectie a sfericitatii. In concluzie primul pas este intotdeauna evaluarea nivelului aberatiei de sfericitate a unui obiectiv prin test pe stea sau alt test de laborator si numai dupa aia aplicarea masurilor specifice de corijare. Trebuie sa mai spun ca acest experiment a fost facut in colaborare cu un astronom amator bucurestean, un "veritabil carcotas" in ce priveste evaluarea si testarea obiectivelor de orice fel ar fi ele. Ii multumesc si pe aceasta cale :D ----------------------------------- Dan Vasiliu 26 Aug 2010 09:27 ----------------------------------- Multumesc Zoth. Eu plec maine intr-un mic concediu prin Europa si ma intorc pe 12 septembrie. Daca ai amabilitatea sa-mi dai datele de contact al "carcotasului" din Bucuresti si ale tale pentru sfaturi si in masura posibilitatii un mic ajutor pentru "tunare". Nu sunt un specialist in optica asa ca un mic ajutor ar fi binevenit. Dau si eu "o bere"! :lol: Poti sa-mi transmiti pe pm sau e-mail. Multumesc inca odata si felicitari pentru topic - dupa cum se vede foarte util. ----------------------------------- Stanescu Octavian 26 Aug 2010 09:31 ----------------------------------- Am facut si eu ajustarea unui dublet http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=41625#41625 Pentru rzultate optime trebuie totusi un bank de masura vizual macar (ronchi null cu oglinda plana) cand liniile sunt paralele drepte si daca se poate si fara culori e perfect :wink: ----------------------------------- zoth 26 Aug 2010 10:34 ----------------------------------- Dan, i-am transmis "carcotasului" sa te contacteze, noi putem vorbi pe mail dupa 12 septembrie, concediu placut :) Octavian ai dreptate, pentru rezultate cuantificate mai precis nu ar strica un banc optic dar din pacate oglinzile plane sunt foarte scumpe... Cateva chestii suplimentare care merita a fi stiute: -La acromatele cu raport focal mare (10 si mai mult) operatia de corijare merita facuta atunci cand sfericitatea obiectivului depaseste valoarea de L/6 indiferent ca este vorba de sub sau supracorectie. Pentru o valoare initiala mai mica a sfericitatii rezultatul actiunii de corijare nu mai este discernabil in modul vizual si deci efortul facut ramane nejustificat. -La acromatele cu raport focal mic (5-8 ) operatia de corijare se justifica doar pentru o sfericitate care depaseste valoarea de L/4. ----------------------------------- zoth 24 Noi 2010 11:29 ----------------------------------- De la ultima interventie pe acest topic si pana in momentul de fata am reusit sa mai trec prin cateva optimizari de acromate prin metoda variatiei spatierii dintre lentilele obiectivului. Intre timp am aflat ca aceasta metoda de corectie este practicata si de Gyulai Pal de la GPU Optical si de domnul Rohr de pe forumul astro german (probabil si de altii pe care nu ii stiu eu). Concluzia practica arata ca metoda poate fi aplicata cu rezultate bune in special pe obiectivele comerciale mai mari ca deschidere (de la 100mm in sus) care in general sunt fabricate cu mai multa atentie si prezinta o deviatie a aberatiei de sfericitate de la normal mai mica. Obiectivele comerciale mici ca deschidere si de cele mai multe ori ieftine platesc un tribut mai mare la sfericitate, fapt datorat in principal relaxarii prea mari a tolerantelor de fabricatie. Practic sunt foarte rare situatiile (se pot numi lejer "exceptii") in care un acromat comercial cu deschidere mai mica de 100mm vine din fabrica cu un grad de sfericitate corectabil prin aceasta metoda. Realitatile practice de care m-am lovit de-a lungul timpului m-au determinat sa fac sapaturi mai adanci in aceasta directie si astfel am mai detectat cateva cai pentru remedierea nivelelor mai mari de sfericitate la un acromat. Ele ar fi in mare urmatoarele: - corectia prin asferizare - corectia prin modificarea uneia sau a ambelor raze de curbura interne ale lentilelor - corectia prin adaugarea pe traseul optic a unui element corector In posturile urmatoare voi baleia aceste metode. ----------------------------------- catalin dumitru 24 Noi 2010 13:42 ----------------------------------- Hmm... , nu mai departe de aseara, eram cu nasul in acest topic in cautare de idei noi in vederea optimizarii designului fraunhofer subcorectat. De curand am intrat in posesia unui 80\f5 cu o subcorectie zdravana. Nici chiar punerea in contact a celor doua lentile nu a rezolvat total problema. Desi am mai incercat cu succes corectarea prin adaugarea unui flint de la alt obiectiv, tot fraunhofer, de data asta ma bate gandul sa incerc o spatiere cu lichid. Problema care ma roade e data de faptul ca profilul de aer dat de spatierea lentilelor , este cel al unui menisc convergent, iar mie mi-ar fi convenit sa fie invers, adica divergent. Mai mult de atat, cele doua curburi interioare sunt aproape identice , fapt dovedit de suprapunerea ochiometric perfecta a celor doua reflexii interne. Oare ce rezultat as obtine prin lipirea definitiva ? ----------------------------------- Stanescu Octavian 24 Noi 2010 13:55 ----------------------------------- in legatura cu obiectivul 80mm f/5 ca sa nu mergi pe bajbaite la nimereala trebuie sa masori exact curburile, grosimile greutatile lentilelor le bagi in program gen Oslo, zemax etc si afli sortul sticlelor si incerci optimizarea controlata :idea: , daca se mai poate scoate ceva in afara de spatiere prin modificarea curburilor . ----------------------------------- catalin dumitru 24 Noi 2010 14:05 ----------------------------------- Multumesc Dl-e Stanescu, sigur ar fi calea cea mai profesionista de urmat. Dar la aceasta deschidere si la cat am dat pe el , parca ar merge experimentat si in alte moduri. Acum e deja lasat fara spatiere (sticla pe sticla, dar se ating doar marginile) , iar la 35-40 x imaginile sunt chiar bunicele. Cusurgiu cum sunt , voi incerca sa trag cat mai mult de el, asa ca ceva experimente pe bajbaite tot vor avea loc. ----------------------------------- zoth 24 Noi 2010 20:19 ----------------------------------- Asa cum spuneam in postul anterior, in momentul in care intalnim un obiectiv cu o sub/supracorectie de marime medie sau mare nu mai putem aplica medoda optimizarii prin modificarea spatierii dintre lentile deoarece efectul obtinut ar fi prea mic iar raspunsul obiectivului nu s-ar imbunatati vizibil. Pentru astfel de sub/supracorectii avem insa alte parghii la indemana iar una dintre ele este asferizarea unei suprafete a obiectivului. Atentie insa, prin metoda asferizarii nu poate fi corijata decat aberatia de sfericitate. Daca obiectivul ascunde sub aberatia dominanta si alte nereguli ele vor iesi la iveala dupa corectia sfericitatii (este vorba de o acromatizare defectuoasa, de coma, etc). Am discutat mai demult cu Octavian Stanescu pe aceasta tema si am ajuns la concluzia ca din punct de vedere practic metoda corijarii sfericitatii prin asferizare este foarte dificila si implicit scumpa mai ales atunci cand se opteaza pentru aplicarea acesteia pe o fata convexa a lentilei. Metoda ramane insa la indemana pentru slefuitorii foarte priceputi. In imaginea de mai jos puteti vedea in stanga raspunsul unui obiectiv (102 f/6) cu o subcorectie de nivel mediu, in centru acelasi obiectiv corectat prin asferizarea primei suprafete (adusa la o elipsa de conicitate -0,18 ) iar in dreapta un alt obiectiv (110 f/5) corectat tot prin asferizare dar care nu a fost acromatizat corect de la inceput (apropo de ce spuneam mai devreme). ----------------------------------- zoth 28 Noi 2010 15:53 ----------------------------------- A doua metoda de rezolvare a sub/supracorectiilor medii si mari consta in modificarea razelor de curbura interne (R2, R3) ale lentilelor. In practica putem intalni urmatoarele situatii pentru un obiectiv subcorectat: 1.obiectiv subcorectat prin scaderea mai pronuntata a valorii R2 fata de proiectul original. -obiectivul se poate corecta pentru un raspuns "neutru" din pct de vedere spectral, fireste prin cresterea R2 la valoarea corecta. -obiectivul se poate corecta si prin scaderea R3 insa raspunsul lui va fi mai "rece" din pct de vedere spectral. 2.obiectiv subcorectat prin cresterea mai pronuntata a valorii R3 fata de proiectul original. -obiectivul poate fi corectat fireste prin scaderea R3 la valoarea corecta pentru un raspuns "neutru". -obiectivul poate fi corectat si prin cresterea R2 dar raspunsul lui va fi mai "cald" din pct de vedere spectral. 3.obiectiv subcorectat atat prin scaderea R2 cat si prin cresterea R3 fata de proiectul original. -obiectivul se poate corecta prin cresterea R2 cu raspuns usor mai "cald" decat normal. -obiectivul se poate corecta prin scaderea R3 cu raspuns usor mai "rece" decat normal. -obiectivul se poate corecta atat prin cresterea R2 cat si prin scaderea simultana a R3 pentru un raspuns "neutru". Dupa cum puteti observa raspunsul unui obiectiv supus acestui tip de operatie se mentine neutru (acromatizare corecta) in situatii precise. Din acest motiv recomand ca inainte de interventia propriu zisa sa se masoare razele de curbura si grosimile axiale ale lentilelor, sa se introduca datele in softul de proiectare si apoi sa se ia masurile cuvenite. Pentru un obiectiv supracorectat lucrurile de mai sus se intampla exact invers. ----------------------------------- zoth 29 Noi 2010 20:58 ----------------------------------- O alta metoda interesanta pentru corectia sfericitatii de orice nivel a unui obiectiv este si adaugarea pe traseul optic al unui element corector. O simpla lentila prin parametrii ce o caracterizeaza poate introduce intr-un sistem optic o sfericitate controlata astfel incat raspunsul de ansamblu al sistemului sa fie neutru din acest punct de vedere. Parametrii caracteristici prin care putem jongla nivelul si semnul sfericitatii sunt: -factorul de forma -pozitionarea -puterea optica -razele de curbura -grosimea axiala -materialul folosit Marele avantaj al acestei metode este faptul ca poate fi aplicata indiferent de tipul si designul optic al obiectivului. Mai jos am pus un desen schematic in care se pot vedea 4 tipuri de tratament pentru anularea subcorectiei (cea mai des intalnita) a unui obiectiv. Cea mai ieftina procedura dar si cea care pare sa dea rezultatele cele mai bune o vedem in figura 4. Este mai ieftina deoarece este singura care necesita un element corector cu deschidere mai mica decat cea a obiectivului. Pentru a putea intelege mai bine aceasta procedura am sa prezint in posturile urmatoare o aplicatie practica a metodei in vederea salvarii unui obiectiv caracterizat de o subcorectie foarte mare. ----------------------------------- catalin dumitru 29 Noi 2010 22:31 ----------------------------------- Trebuie amintit ca metoda de corectie discutata mai sus de Zoth , duce inevitabil la modificarea raportului focal , in sensul cresterii lui, daca elementul corector este divergent, cresterea focalei fiind cu atat mai pronuntata cu cat elementele sunt mai apropiate. In cazul corectiei cu element aditional convergent , bineinteles ca focala de ansamblu se reduce corespunzator. Exceptie face situatia in care elementul corector convergent are aceeasi lungime focala cu a obiectivului aflat in 'tratament' si este pozitionat in zona in care sunt adunate cat de cat planele focale ale obiectivului. De reflexiile in plus nu mai vorbim, prezenta lor in vederea salvarii obiectivului nemaifiind asa de importanta. ----------------------------------- zoth 30 Noi 2010 09:17 ----------------------------------- Da, Catalin, observatia facuta este corecta, focala rezultanta a noului sistem (care include si elementul corector) va fi usor diferita fata de cea a obiectivului simplu dar cred ca lucrul asta nu poate fi contorizat drept un dezavantaj. Prefer un sistem care sa lucreze bine la deschiderea nominala si cu o focala usor diferita decat un obiectiv simplu stopat la 1/2 din apertura cu care sa pot ajunge de abia la grosismentul rezolvant sau nici macar acolo. Acum daca discutam putin despre modificarea focalei, schemele prezentate mai sus nu trebuie interpretate prea rigid, elementul corector nu trebuie nici el vazut ca o "aceeasi lentila" pusa pe pozitii diferite. Ca sa fiu mai clar, cel putin in faza de proiectare se observa ca pentru a corecta un anumit nivel de sfericitate, elementul corector care se defineste are nevoie de o putere optica din ce in ce mai mica pe masura ce este apropiat de obiectiv si in consecinta focala finala a sistemului nu variaza asa cum ne-am inchipui. Fraza urmatoare nu am inteles-o: Exceptie face situatia in care elementul corector convergent are aceeasi lungime focala cu a obiectivului aflat in 'tratament' si este pozitionat in zona in care sunt adunate cat de cat planele focale ale obiectivului. Daca vrei sa revii cu ceva explicatii ... ----------------------------------- catalin dumitru 30 Noi 2010 09:59 ----------------------------------- Nici nu m-am gandit ca ar fi vreun dezavantaj modificarea focalei mai ales in sensul cresterii ei :) , dimpotriva.Trebuie doar mentionat ca se pot face si corectii din care sa rezulte o modificare drastica a lungimii focale . Ba mai mult exista chiar si un principiu zoom la obiectiv, la care unul din elementele vehicul corectoare este chiar un flint divergent. Mi se pare ca sistemul e folosit la aparate geodezice. Referitor la asezarea unei lentile in planul focal al alteia ceea ce am afirmat este deductibil chiar din formula compunerii a doua lentile. Daca F1=F2=d , atunci focala ansamblului ramane neschimbata, 'd' fiind distanta dintre cele doua lentile, bineinteles. ----------------------------------- Dan Vasiliu 30 Noi 2010 10:11 ----------------------------------- Planul focal indicat in desene este cel al obiectivului sau cel rezultant? In cazul in care este cel rezultant, figura 4 nu poate reprezenta si situatia in care se foloseste un Barlow? Daca spun prostii nu ma bagati in seama! :lol: ----------------------------------- catalin dumitru 30 Noi 2010 12:16 ----------------------------------- Observatia D-lui Vasiliu este corecta. Probabil ca puterea unei asemenea divergente nu o va egala pe cea a unui barlow 3x , sa zicem. E posibil sa ma insel :roll: . ----------------------------------- neox 30 Noi 2010 15:36 ----------------------------------- Ma cam idoiesc ca elementul corector sa aiba puterea unui Barlow. Am facut ceva teste cu barlow pe un refractor cu "neajunsuri" si toate aberatiile sunt amplificate cu focala, mai ales cele cromatice. Probabil o putere mult mai mica sau alta distanta intre obiectv si corector schimba datele problemei. Apropo...ar functiona oare in cazul asta un menisc aplanat? ----------------------------------- zoth 30 Noi 2010 16:20 ----------------------------------- Catalin, am inteles in cele din urma ce ai vrut sa spui. Da, asa este. Dan, planul focal indicat in desene este cel rezultant. Figura 4 prezinta in parte asemenari cu situatia in care se foloseste un barlow dar prezinta si deosebiri. Asemanarile ar fi ca orice barlow obisnuit (ma refer la cele netelecentrice) montat pe traseul optic al unui obiectiv introduce o anumita doza de supracorectie dar si cromatism lateral destul de pronuntat (de unde si senzatia ca amplifica neajunsurile obiectivului). Deosebirile au fost subliniate foarte bine de neox, este vorba de o putere mult mai mica si alta distanta dintre obiectiv si elementul corector. In felul acesta am lasat "greul" corectiei pe "spatele" factorului de forma si mai putin pe puterea optica. Putem trece acum la aplicatia practica pentru a analiza mai concret lucrurile care se intampla? ----------------------------------- catalin dumitru 30 Noi 2010 18:02 ----------------------------------- Eu unul sunt numai ochi si urechi :D Baga , nene Zoth !! ----------------------------------- Dan Vasiliu 30 Noi 2010 18:08 ----------------------------------- Eu mi-am pus ochi si la urechi ! :lol: Chiar ma intereseaza subiectul. ----------------------------------- zoth 30 Noi 2010 19:54 ----------------------------------- OK, multumesc. Cu ocazia asta raspund si curiozitatii exprimate de Marius P in legatura cu optimizarea unui obiectiv. Ei bine, trebuie sa incep cu o foarte scurta introducere in subiect: Cu ceva timp in urma am cumparat de pe forumul nostru un obiectiv care in anuntul de vanzare era trecut cu urmatoarele caracteristici: - obiectiv de luneta - apertura 110mm - raport focal 6,2 (deci o focala de 682mm) Dupa prostul meu obicei inainte de a monta obiectivul in tub masor focala lui. Cu aceasta ocazie a aparut prima inadvertenta, focala masurata era de 565mm deci raportul focal real al obiectivului nu era 6,2 ci doar 5,1. Obiectivul a fost pus in tub de un prieten cu care colaborez de mai multa vreme iar primul test a lasat o impresie cat se poate de proasta. Problema reclamata era in principal lipsa planului de focus si o imagine neclara chiar la grosisment mic. Am testat la randul meu obiectivul in aceasta configuratie si m-am convins ca problemele reclamate erau cat se poate de reale. Cu ocularul de 25mm (22x grosisment) instrumentul refuza sa arate un plan focal ferm iar imaginea aparea manjita si cetoasa. Pe testul de stea in intrafocal inelele de difractie clar definite si foarte luminoase iar in extrafocal o ceata abia vizibila pe care insa nu se mai distingea nimic (niciun inel de difractie). Problema obiectivului incepea sa se contureze, o subcorectie foarte severa in ce priveste sfericitatea. Obiectivul a plecat apoi la Timisoara unde i-au fost masurate razele de curbura, grosimile axiale si masele lentilelor. Cu ajutorul softului de proiectare si a tabelelor cu densitati au fost gasite sorturile de sticle din care a fost construit obiectivul. Acestea erau BK7 pentru lentila pozitiva si SF4 pentru cea negativa. Obiectivul s-a intors la Bucuresti in asteptarea unei solutii. In imaginea de mai jos puteti vedea personajul principal al acestei povesti: ----------------------------------- Dan Vasiliu 30 Noi 2010 20:21 ----------------------------------- Daca am o luminita rosie sau alba pe un cos inalt, la vreo cativa km departare, o pot folosi in loc de stea pentru test? Asta in cazul in care cerul este acoperit. ----------------------------------- Dan Vasiliu 30 Noi 2010 20:36 ----------------------------------- Am masurat cu Google Earth - cam 5 Km. ----------------------------------- zoth 30 Noi 2010 21:06 ----------------------------------- Nu distanta conteaza ci marimea unghiulara sub care se vede luminita respectiva. Ea trebuie sa fie strict mai mica decat rezolutia limita a instrumentului. Daca imi dati voie sa continui povestea as spune ca in punctul in care ajunsesem incepea sa se contureze a doua inadvertenta, obiectivul parea a fi construit foarte bine, arata frumos dar rezultatele vizuale erau foarte proaste. Dupa ce am intrat in posesia valorilor razelor de curbura baniuielile au devenit certitudini, obiectivul in cauza nu fusese construit pentru aplicatii telescopice. Avand toate datele necesare analizei le-am introdus in softul de analiza si am vizualizat raspunsul obiectivului. In imaginile de mai jos se poate observa subcorectia severa de care vorbeam mai devreme iar din diagrama spoturilor lipsa unui plan ferm de focus. ----------------------------------- MariusP 30 Noi 2010 21:49 ----------------------------------- Multumesc pentru ca nu m-ai uitat... :wink: Aștept[ăm] continuarea! ----------------------------------- catalin dumitru 30 Noi 2010 22:04 ----------------------------------- Lentila (lentilele) din poza seamana cu jumatatea frontala a unui obiectiv de la un anumit proiector epi. La capatul celelalt al tubului la vreo 30 cm , era o plan-convexa cu curbura in exterior. Dar poate la fel de bine sa fie de la o camera de luat vederi de studio. Ai aflat in cele din urma provenienta lui? ----------------------------------- zoth 01 Dec 2010 12:07 ----------------------------------- Nu te-am uitat Marius :) Obiectivul nu este de la un proiector epi, am aflat in cele din urma provenienta lui dar asta nu ma incalzea cu nimic, eram pus in fata faptului implinit, asa fusese proiectat de la inceput ca dublet de sine statator pentru o aplicatie specifica, nicidecum pentru uz telescopic. Asadar aveam in fata doua probleme ce pareau destul de complicate: Sa rezolv problema sfericitatii enorme a obiectivului si daca se poate sa o fac si cat mai ieftin (obiectivul costase destul de mult si daca operatia de salvare era prea scumpa nu se mai justifica in final). Am inceput sa baleiez toate metodele cunoscute si sa caut noi solutii pentru aceasta problema, timp de doua luni calculatoarele pe care am lucrat scoteau fum pana tarziu in noapte. Despre metoda modificarii spatierii intre lentile nu putea fi vorba, obiectivul lucra initial cu o valoare de 0,1mm total insuficienta pentru aplicarea acestei metode, asferizarea unei suprafete era scumpa si nu putea rezolva proasta acromatizare initiala pe care o putem vedea daca ne uitam cu atentie pe graficul din postul anterior. Ar fi fost posibil sa modific razele interne de curbura ale obiectivului dar fiind vorba de doua suprafete mari pretul crestea din nou prea mult. In cele din urma am ajuns la varianta folosirii unui corector de subapertura (fig 4 din postul anterior) care rezolva in buna masura si problema sfericitatii si pe cea a acromatizarii defectuoase si era si accesibila financiar. In imaginea de mai jos puteti vedea designul de la care am plecat si pe cel la care am ajuns in final. Dupa cum se poate observa focala ansamblului s-a modificat de la valoarea de 565mm initial la aprox 610mm in final (apropo de remarca lui Catalin din posturile anterioare). ----------------------------------- zoth 01 Dec 2010 12:36 ----------------------------------- Iata mai jos si graficele comparative de raspuns. Am incercat sa le plotez la aceeasi scara pentru a va da seama mai bine de diferente intre cele doua ipostaze. In cateva cuvinte, in graficul curbelor se observa ca sfericitatea a disparut, acromatizarea a venit foarte aproape de normal, sistemul rezultat ramanand limitat de cromatismul longitudinal si sferocromatim asa cum se intampla la orice obiectiv cu raport focal mic. Astigmatismul a coborat si el la o valoare rezonabila si ca o surpriza mare si pentru mine cromatismul lateral s-a micsorat. Sa nu ma intrebati de ce pentru ca nu stiu. Diferentele se pot vedea si in diagrama spoturilor axiale care ne arata destul de clar ca noul sistem va avea un plan focal ferm. ----------------------------------- catalin dumitru 01 Dec 2010 13:37 ----------------------------------- Diagrama spotului arata grozav. Felicitari. Pare ca rezultatul final depaseste asteptarile. Sa intelegem ca nu s-a mai umblat la spatierea initiala a dubletului? Ce material s-a folosit la corector? Asta daca nu e vreun secret :wink: . ----------------------------------- zoth 01 Dec 2010 14:27 ----------------------------------- Intradevar, rezultatul teoretic final depasea si asteptarile mele. Eram atat de entuziasmat incat am sarit cu usurinta peste un amanunt practic care avea mai tarziu sa-mi dea emotii mari. La spatierea dubletului nu mai avea rost sa umblu, era prea mic din start si nu ma ajuta cu nimic modificarea lui. Despre lentila corectoare nu este niciun secret, scrie si pe grafice "...corector BK7 ..." Diametrul fizic al lentilei este de 84mm, diametrul activ 82mm, grosimea axiala 12mm, focala -6410mm, pozitionare la 175mm in spatele obiectivului. Am comandat lentila la o manufactura optica de aici din bucuresti si cu tot cu antireflex de banda larga pe ambele fete am iesit la un pret bun, acceptabil. ----------------------------------- nobody 01 Dec 2010 14:44 ----------------------------------- Care este acel amanunt practic ? ----------------------------------- zoth 01 Dec 2010 15:02 ----------------------------------- Ghiceste careva dintre voi care ar putea fi acel amanunt practic??? ----------------------------------- Dan Vasiliu 01 Dec 2010 15:24 ----------------------------------- Colimarea? :lol: ----------------------------------- zoth 01 Dec 2010 17:16 ----------------------------------- Asa este Dan, ma ingrijora alinierea optica a elementelor la motajul final. Si am realizat aceasta problema doar dupa ce aveam lentila corectoare in mana :lol: Poti sa razi linistit, nu ma deranjeaza dar la un sistem rapid cum este acesta la f/5,5 colimarea are un cuvant greu de spus la rezultatul final. Problema parea dificila si dupa modul cum gandisem asamblarea finala, totul intra in tub sub forma de sanvis, primul inel spatiator, celula lentilei corectoare care juca rol si de dubla diafragma, al doilea inel spatiator, diafragma din fata si in final al treilea inel spatiator si celula obiectivului. La primele teste pe care le-am facut ingrijorarea a devenit certitudine, alinierea nu era grozava, in chesire reflexiile lentilelor erau suprapuse dar nu si concentrice. Tot la primele teste mi-am dat seama ca distanta intre lentila corectoare si obiectiv era mai mare decat prevedea proiectul asa ca am scos totul din tub si am refacut lungimea inelelor spatiatoare la dimensiunile corecte. La a doua asamblare mi-a venit ideea de a incerca o aliniere mai buna prin rotirea elementelor active in tub. Ideea a fost buna si am ajuns la o aliniere chiar nesperat de buna, ca si perfecta as putea spune. Si testele finale au confirmat o aliniere buna, lumina stelelor se strangea acum frumos si simetric in focus. La fel a fost confirmat si raspunsul optic bun dat de proiect, luneta suporta fara nicio problema grosismentul maxim dat de cel mai mic ocular pe care il am in dotare, un orto de 5mm. ----------------------------------- Dan Vasiliu 01 Dec 2010 17:53 ----------------------------------- Rasul era cu dinti ! Multi cred ca daca ai niste lentile si ceva tuburi ... gata si luneta! Cand incepi insa sa te joci cu lentilele ... Abia atunci realizezi ca un sistem optic, altceva decat o simpla jucarie, pune multe probleme pana sa devina ceea ce ne dorim. Probleme asemanatoare am si eu la coronograf. Asta a fost motivul ca am "gicit repede". Astept cu sufletul la gura continuarea. :lol: ----------------------------------- zoth 01 Dec 2010 18:39 ----------------------------------- Dan, inteleg foarte bine ceea ce spui. Continuarea a ajuns in sfarsit la final, puteti respira linistiti :lol: Ceea ce as mai putea sa spun ar fi ca luneta in forma ei finala a fost asamblata intr-o bucata de tub PVC de 125mm iar ca focuser am folosit un junghi R&P pe 2" cumparat tot de pe forum pe care l-am reconditionat atat functional cat si cosmetic. Reductia dintre focuser si tub a fost strunjita din otel si brunata dupa metoda data de Mircea si impreuna cu diagonala tot pe 2" contrabalanseaza bine greutatea obiectivului. Caracteristicile finale sunt: -deschidere 110mm -focala 610mm -lungimea totala cu focuserul strans 550mm -masa totala impreuna cu sina de montaj si inelele de prindere 3,2kg. Luneta lucreaza bine pe o montura TS-AZ bricolata si adaptata la trepied tot in regim home made. Mai jos doua imagini cu animalul in forma lui finala (sau aproape finala deoarece inca nu m-am hotarat ce culoare sa fac tubul). Multumesc tuturor celor care m-au ajutat sa finalizez acest proiect :D ----------------------------------- Dan Vasiliu 01 Dec 2010 19:00 ----------------------------------- Frumoasa poveste si instructiva. Frumos si "obiectul". Eu l-as face alb. Sper sa ajung sa scriu si eu finalul la jucariile mele ... :lol: ----------------------------------- catalin dumitru 01 Dec 2010 19:08 ----------------------------------- Felicitari inca odata ! Doar culoarea aia pedelista sa o schimbi repejor , sa nu se deoache instrumentul. :lol: . Faptul ca elementul corector este probabil un menisc divergent dar facut dintr-o sticla crown , se datoreaza in principal subcorectiei puternice sau doar subcorectiei in general? Ma intreb daca nu cumva in cazul unei subcorectii usoare , materialele tip flint ar fi fost suficiente. ----------------------------------- zoth 01 Dec 2010 20:07 ----------------------------------- Multumesc :D Culoarea se datoreaza doar tubului de canalizare... Catalin, pana am luat hotararea finala am facut zeci de proiecte si printre ele exista variante similare cu cel adoptat dar in care meniscul divergent e construit din F2. Raspunsul in mare e acelasi deosebirea constand in faptul ca elementul din flint cere raze de curbura mai mici si o apropierea mai mare de obiectiv (160mm in loc de 175mm) iar acolo unde sunt curburi mai accentuate este si un sferocromatism mai mare iar asta se vede pe graficele finale de analiza. Acesta este motivul principal pentru care am ales BK7. Daca mai sunt si alte intrebari pe subiect raspund cu mare placere :) ----------------------------------- neox 01 Dec 2010 20:27 ----------------------------------- Zoth felicitari si din partea mea, suuuuper proiectul facut ca la carte asa cum imi place mie nu doar o improvizatie cu lentile la intamplare poate iese ceva :D . Ai putea sa faci cateva imagini asa de test prin instrument sa se bucure si ochiul mai putin antrenat cu graficele si spot-urile :lol: Probabil ca e cam tarziu acum, dar in privinta colimarii, n-ar fi o idee sa faci pe strung o singura montura comuna pentru obiectivul in sine si corector? In felul asta asiguri din start ca ambele piese sunt centrate. Apoi colimarea o faci in bloc, fara sa ai grija ca strici alinierea dintre cele doua. Cat despre corector....oare ar f ajutat cu ceva daca in loc de o singura lentila ai fi folosit un dublet :?: ----------------------------------- catalin dumitru 01 Dec 2010 20:39 ----------------------------------- Multumesc pt detalii :P . Privind inca odata graficele si mai ales diagrama spotului indraznesc inca o intrebare. Blurul albastru -violet cum e? Din simulare pare mult mai redus decat la un fraunhofer de aceiasi parametri fizici :D . Poate ar merge si niste poze de incercat cu el , ce zici. Poate ai obtinut ceva intre acromat si semiapo iar in cazul asta valoarea instrumentului creste considerabil. ----------------------------------- Dan Vasiliu 01 Dec 2010 20:51 ----------------------------------- Ca tot a venit vorba care sunt avantajele/dezavantajele posibile intre un obiectiv acromat normal si un Fraunhofer? Eu nu ma pricep asa bine sa fac analizele astea prezentate de @Zoth si probabil ca mine mai sunt pe forum. Poate se deschide si un topic cu prezentarea tipurior de obiective. :roll: ----------------------------------- catalin dumitru 01 Dec 2010 21:43 ----------------------------------- :) Dezavantajul Domnule Vasiliu , este acela ca Fraunhofer e cel mai banal tip de design acromat. Avantajul este acela ca acest tip de acromat se preteaza cel mai bine proiectarii pe baza unui calcul pur algebric. Ideea cu topicul despre tipurile de designuri pentru obiective astro nu e deloc rea. Poate 'greii ' din domeniu ne vor face placerea asta pe viitor. ----------------------------------- Dan Vasiliu 01 Dec 2010 22:13 ----------------------------------- Uneori dezavantajele se pot transforma in avantaje. :roll: Astept si eu cu interes un topic dedicat obiectivelor. Este unul pentru oculare daca nu ma insel. ----------------------------------- Erwin 01 Dec 2010 23:19 ----------------------------------- Felicitări, Silviu! Se pare că este un RFT? Probabil de-aia plouă în neștire zilele astea! :twisted: Culoarea albă și cu o dungă neagră în dreptul obiectivului l-ar avantaja și-ar rivaliza cu succes cu instrumente de marcă! :D ----------------------------------- zoth 02 Dec 2010 10:07 ----------------------------------- Multumesc neox :D Am fost obligat sa merg pe calea asta, m-am trezit in mana cu un obiectiv bolnav (ma rog, bolnav pentru aplicatii telescopice) si trebuia sa gasesc o solutie pentru a-l putea folosi. Pana la urma nu-mi pare rau, am avut multe de invatat si in final am rezolvat si problema obiectivului. Topicul de fata vine sa confirme acest lucru si sper sa fie util si altora care isi pun asemenea probleme sau se afla in situatii similare. Colimarea acum e rezolvata dar sigur daca ne gandim la o celula care sa fi cuprins impreuna si obiectivul si corectorul era o solutie mai buna insa si mai scumpa iar telul meu era sa rezolv ieftin problema. In plus accesul la strungar si alte prelucrari prin aschiere este foarte dificil cel putin pentru mine. Pentru rezolvarea corectiei am incercat si variante cu dublete acromatizate dar nu castigam nimic in plus, dimpotriva, acestea nu puteau rezolva acromatizarea defectuoasa a obiectivului. Catalin, blurul albastru-violet este usor mai redus decat la un acromat de aceiasi parametri (deschidere si raport focal) dar asta nu-l poate incadra la alta clasa de corectie. Despre imagini trebuie sa va dezamagesc, eu nu am aparat foto, nici nu am chemare spre acest domeniu si deci nu ma pricep. Pentru a face cateva imagini cu instrumentul am apelat la un prieten. Tavi, multumesc. Da, este un RFT pana la urma ... :lol: Dar sa stii ca nu ploua din cauza mea, am prins cu acest RFT ceva nopti senine pana acum. Mult spor tuturor! ----------------------------------- zoth 06 Dec 2010 17:45 ----------------------------------- Metodele pentru corectia aberatiei de sfericitate la obiectivele acromate nu s-au terminat :D , am lasat la final alte doua metode denumite generic "neortodoxe" care cred ca vor incheia procedurile posibile de interventie asupra obiectivelor de acest tip. Cele doua metode care vor fi prezentate in posturile urmatoare nu au fost inca aplicate practic dar simularile teoretice le dau drept valabile. Acestea cer insa abilitati practice mai sporite din partea celor ce vor sa le aplice si un suport de cunostinte in domeniu ceva mai ridicat. Concret va fi vorba de: -metoda remodelarii frontului de unda -metoda compensarii ----------------------------------- Stanescu Octavian 06 Dec 2010 18:19 ----------------------------------- Felicitari pentru munca si ambitie :) ar trebui sa spui inca un amanunt cat a fost strehl initial si la cat a ajuns acum macar teoretic . la fel si graficul MTF , adica sa se stie cum arata un astfel de instrument refacut fata de unul performant si scump la acelasi diametru si deschidere. ----------------------------------- zoth 06 Dec 2010 19:56 ----------------------------------- Multumesc. Sigur, pot sa pun chiar ceva mai sugestiv, graficul comparativ PSF normat la valoarea de varf initiala si cea finala (valori trecute in dreapta sus pe fiecare grafic). In ce priveste MTF acesta pleaca de la valoarea de 8,5 lp/mm in starea "bolnava" la un contrast de 20% si ajunge la 54 lp/mm in starea "insanatosita" la acelasi nivel de contrast. In competitie cu RFT-ul comercial de 120 f/5 pe care il am in posesie si care intamplator are o corectie buna a sfericitatii, noul instrument are un raspuns neasteptat de bun, cu nimic mai prejos decat cel comercial. Se pare ca pana la urma elementul negativ al obiectivului construit din flint dens SF4 ajuta la un sferocromatism mai mic. ----------------------------------- theogon 06 Dec 2010 20:42 ----------------------------------- Felicitări pentru rezolvarea acestei probleme (dificile) atât teoretic cât și practic. Spuneai de obiective bolnave (sau ca să fim corecți obiective ce nu au fost proiectate pentru astronomie). Este vorba de binecunoscutul triplet Taylor destinat proiecțiilor. Ca să fiu precis este vorba de obiectivul Epiclar F=400 mm, D=125 mm. Suntem câțiva pe forum care avem un astfel de obiectiv. Oare metoda găsită de tine se poate aplica și acestor tipuri de obiective? ----------------------------------- Stanescu Octavian 06 Dec 2010 20:49 ----------------------------------- Da... initial se afla intr-o stare groaznica strehl sub 0.1 iar acum a ajuns spre 0.4 . totusi e departe de a fi in faza de instrument bun unde strehl se stie trebuie sa fie min aprox 0.8 la instrumente de calitate ajunge la 0.96. iar nr de linii/mm ar fi 190 la un refractor de calitate si 170 (cauzat de obstructie)la un Newton comparatie facuta la acelasi diam si focar . ----------------------------------- zoth 06 Dec 2010 21:26 ----------------------------------- Octavian, un RFT acromat de 110 f/5,5 nu poate ajunge la o valoare strehl atat de mare (0,8 ) daca e construit din sticle obisnuite, incearca un proiect si ai sa te convingi singur. Pe de alta parte nu am afirmat ca este un instrument perfect, se pare ca doar atat am reusit sa smulg de la el in varianta ieftina de "tratament". Si cu toate astea nu mi-e rusine sa-l pun langa alt RFT comercial cu parametri de intrare apropiati. Mihai, inainte de toate trebuie aflat ce raspuns are obiectivul de care vorbesti. Pentru asta trebuie masurate razele de curbura ale lentilelor, grosimile axiale, spatierile, masele lentilelor. Dupa ce avem aceste date putem afla sorturile de sticle folosite si bagam aceste date in program. Daca exista interes pot incerca apoi oarece variante de adaptare pentru uz telescopic. La inceput obiectivul de care am vorbit mai sus nu putea fi folosit nici la 22x iar acum la 122x da semne ca poate mai mult, eu unul sunt multumit de rezultat. ----------------------------------- catalin dumitru 06 Dec 2010 22:04 ----------------------------------- Desi nu le am cu prea tare cu teoria si sunt tabula rasa la partea cu simularile pe calculator , la epiclar ma deranjeaza puterea convergenta a lentilei frontale, care (putere) ,este lasata toata pe seama unei singure curburi. ----------------------------------- zoth 07 Dec 2010 20:51 ----------------------------------- Vad ca obiectivul Epiclar IOR a starnit oarece interes pe forum. De ce nu deschideti un topic dedicat pentru el ca sa puteti aduna acolo toate informatiile utile? Poate pana la urma iese ceva. Altfel, numai cu interventii dispersate prin mai multe topicuri, nu vad cum se poate ajunge la ceva coerent in ce-l priveste. Este vorba despre designul din linkul de mai jos? http://en.wikipedia.org/wiki/Cooke_triplet ----------------------------------- catalin dumitru 08 Dec 2010 11:26 ----------------------------------- Sa zicem ca asta ar fi designul. Doar ca divergenta pare a fi o biconcava simetrica , iar convergenta posterioara este o biconvexa asimetrica montata cu cea mai pronuntata curbura in exterior. Este practic identic la design cu obiectivul de la aparatele (scolare) de proiectat diapozitive facute tot de IOR. Si cel sovietic 'ETIUD' are acelasi profil si aranjament al lentilelor. ----------------------------------- zoth 08 Dec 2010 14:57 ----------------------------------- Curburi usor diferite pot fi cerute de sticlele folosite dar si de corectiile ce s-au urmarit pentru aplicatia data. La nivel de presupunere e posibil ca prin schimbarea a una-doua curburi si respatierea corespunzatoare, obiectivul in cauza sa poata fi redat uzului astro/foto dar tot trebuie introdus in proiect si vazut raspunsul lui concret. Un material bunut cu ceva metode de optimizare a unui astfel de obiectiv in linkul de mai jos: http://www.willbell.com/tm/ChapterB.3.pdf ----------------------------------- zoth 08 Dec 2010 19:37 ----------------------------------- Cu materialul prezentat anterior consider inchise discutiile generale despre obiectivul Epiclar IOR pe acest topic. Cine doreste sa aprofundeze subiectul il rog sa deschida un topic dedicat. Si acum vreau sa revin la metodele "neortodoxe" de corectie a sfericitatii la dubletele acromate. Prima metoda numita remodelarea frontului de unda are in vedere deosebirile care apar asupra acestui parametru la un obiectiv echilibrat fata de unul sub/supracorectat. La trecerea luminii printr-un obiectiv echilibrat frontul de unda al radiatiei luminoase va avea o forma circulara (aidoma undelor provocate de aruncarea unei pietre in apa). In momentul in care obiectivul studiat prezinta un dezechilibru apar inerent defazaje importante (avansuri/devansuri de faza) intre fronturile generate de zona centrala si marginala a obiectivului. Ne propunem in cele ce urmeaza ca fara sa intervenim asupra parametrilor obiectivului sa refacem (remodelam) frontul de unda pentru a ajunge la un respuns bun. Rezolvarea acestei probleme a fost gasita de Gyulai Pal de la GPU Optical si consta in interventia asupra straturilor antireflex ce sunt depuse pe lentile. O raza de lumina care trece printr-un strat antireflex cu grosimea de L/4 va suferi o intarziere de L/12 fata de o raza care trece prin aer (vid). Asadar daca vom indeparta stratul antireflex din zonele in care frontul de unda este intarziat putem reface diferentele existente in pasi de L/12 (antireflex monostrat) sau L/6 (antireflex multistrat) pentru fiecare suprafata de lentila din cele 4 existente. Se poate ajusta in acest fel o diferenta maxima de L/3-2L/3. Gyulai Pal ne spune ca rezultatul obtinut e miraculos dar ne avertizeaza in acelasi timp ca procedura de fata e de-a dreptul barbara si cu siguranta vom avea "strangeri de inima" cand vom privi un obiectiv maltratat in asemenea fel. Autorul recomanda aceasta metoda doar pentru cazurile disperate in care obiectivul este la "un pas" de a fi aruncat la gunoi. ----------------------------------- zoth 10 Dec 2010 18:55 ----------------------------------- Revin cu o rectificare asupra ultimului grafic postat pe acest topic impreuna cu scuzele de rigoare. Din graba am alaturat o imagine dintr-un proiect intermediar si nu din cel final pus in practica. Mai jos puteti vedea graficul comparativ PSF real pentru RFT-ul de 110: ----------------------------------- zoth 11 Dec 2010 12:15 ----------------------------------- Continuand subiectul principal al acestei discutii iata-ne ajunsi si la ultima metoda pe care vreau sa v-o prezint si pe care am denumit-o metoda compensarii. Trebuie sa specific de la inceput ca aceasta metoda este aplicabila in principal pe obiective Fraunhofer subcorectate (majoritatea cazurilor intalnite) care respecta conditia R3>R2 si care nu au raspuns corespunzator la corijarea aberatiei de sfericitate prin reglarea spatierii dintre lentile. Metoda nu implica nicio interventie asupra obiectivului studiat si consta in inlocuirea spatiului dintre lentile cu un mediu al carui indice de refractie il putem schimba in anumite limite dupa necesitati. In acest fel noul mediu poate fi asimilat cu o lentila negativa suplimentara introdusa in sistem care va introduce la randul ei o supracorectie cu atat mai mare cu cat indicele de refractie al materialului folosit este mai mare, compensand in acest fel subcorectia initiala a obiectivului. Iata mai jos cateva materiale posibile de folosit in ordinea cresterii "n-ului": - apa n=1,33 - alcool n=1,36 - glicerina, ulei de masline n=1,46 - ulei de porumb n=1,47 - ulei de cedru n=1,51 - balsam de canada n=1,53 In imaginea atasata puteti vedea evolutia supracorectiei introduse in sistem functie de materialul folosit. Pentru aplicarea practica a acestei metode trebuie verificata initial indeplinirea conditiei R3>R2 care se poate face scotand spacerele initiale dintre lentile, suprapunerea lor pana la contact si evidentierea inelelor de interferenta in lumina monocromatica sau de neon. http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.daviddarling.info/images/Newtons_rings.jpg&imgrefurl=http://www.daviddarling.info/encyclopedia/N/Newtons_rings.html&h=425&w=350&sz=69&tbnid=9pk4G96cQVFQTM:&tbnh=126&tbnw=104&prev=/images%3Fq%3Dnewton%2Brings&zoom=1&q=newton+rings&hl=ro&usg=__q02MUQeWKOThiRgLjw0TynQRGrY=&sa=X&ei=rhUDTZbEGdGH5AbC1cDdCg&ved=0CBMQ9QEwAg ----------------------------------- catalin dumitru 11 Dec 2010 12:34 ----------------------------------- :D Bingo ! Chiar metoda asta ma pune serios pe ganduri, cum am mai spus ceva mai inainte.Sunt convins ca prin folosirea unor lichide mai 'exotice' se pot obtine rezultate neasteptat de bune. Trebuie facut sapaturi serioase in acest domeniu. Nu trebuie uitat uleiul siliconic sau solutii apoase ale unor saruri cu fluor sau lantanoide. Orice , numai incolor sa fie :lol: ----------------------------------- zoth 11 Dec 2010 13:45 ----------------------------------- La aceasta metoda ma gandeam in momentul in care ai amintit de obiectivul 80 f/5 la care ai estimat o suborectie mare. Poti face un test ca pana la urma nu se intampla nimic, daca nu esti multumit, in final lentilele se pot spala si obiectivul revine la forma initiala. Sigur ca pot fi folosite si alte lichide, eu am amintit doar de cele aflate in mare majoritate in posesia fiecarei gospodarii. Din experimentele initiate de mine pana acum pot sa spun ca sunt si obiective (chinezesti) care au o subcorectie atat de mare incat nici aceasta metoda (destul de dura) nu le poate compensa in totalitate. Si culmea, in acest contest lumea se plange tot de cromatismul acromatelor ... ----------------------------------- catalin dumitru 11 Dec 2010 14:12 ----------------------------------- Si ca sa fiu putin mucalit :lol: , cred ca mai exista o metoda de rezolvare a subcorectiei si daca chinezii nu o practica, eu i-mi mananc limba de la adidasi. Este vorba despre potrivirea prin incercari repetate , a crown-urilor si flint-urilor dintr-un lot de obiective de aceeasi apertura si presupuse a avea cam aceeasi focala :mrgreen: . Asta da tehnologie de ultima ora ! ----------------------------------- neox 11 Dec 2010 14:15 ----------------------------------- Toate bune dar din graficele de mai sus se pare ca se strica cromatismul. Rosul si Albastru nu se mai intersecteaza deci or sa fie practic trei planuri de focalizare usor diferite, gresesc? Sunt curios in lumea reala cat de vizibil e efectul fata de original. Supracorectia depinde numai de indecele de refractie sau si cel de dispersie? ----------------------------------- zoth 11 Dec 2010 16:45 ----------------------------------- Observatia e foarte justa :) Trebuie sa stiti insa ca orice dezechilibru al sfericitatii unui obiectiv provoaca si o dereglare a raspunsului cromatic al acestuia. Exista o singura exceptie, aplicarea asferizarii fizice (adica prin polisare), lucru pe care l-am semnalat la vremea respectiva (pag2): Atentie insa, prin metoda asferizarii nu poate fi corijata decat aberatia de sfericitate. Nu trebuie insa sa ne facem probleme, la un obiectiv subcorectat lucrurile se intampla cumva pe dos decat in cazul supracorectiei aratate mai sus. Spre exemplificare in imaginea de mai jos puteti vedea acest aspect la un obiectiv subcorectat prin fuga insumata a razelor interne de curbura in valoare de 3mm stanga si respectiv 4mm dreapta. Despre acest aspect am mai vorbit cand ma refeream la corectia sfericitatii prin refacerea razelor interne de curbura. Aminteam cu acea ocazie despre raspunsurile "reci", "calde" si "neutre" din punct de vedere spectral. Toti parametrii unui material influienteaza raspunsul final. ----------------------------------- zoth 14 Dec 2010 20:37 ----------------------------------- Daca exista curiosi sau curajosi care vor sa aplice metoda compensarii trebuie sa tina cont de doua aspecte practice: - aplicarea metodei duce la cresterea focalei finale a obiectivului, evident daca se respecta conditia enuntata mai sus, R3>R2. (pe un 70/800 compensat cu film de ulei s-a masurat o crestere cu 30mm a focalei finale) - cu cat obiectivul prezinta o subcorectie mai mare prin fuga razelor interne de curbura, cu atat supracorectia introdusa prin aplicarea acestei metode va fi si ea mai mare pentru un "n" dat. Din aceasta cauza este important sa controlam balansul corect prin alegerea unui indice de refractie potrivit. Spor! ----------------------------------- Sorin Sfartz 23 Dec 2010 18:34 ----------------------------------- Sper sa nu fiu off topic. Am gasit pe un sit, un obiectiv, de la o camera cred : http://www.owlastronomy.com/specials.htm As dori sa intreb ce parere aveti despre el. Nu stiu ce se poate deduce din descrierea aceea. Ma intrebam daca chiar se poate face o luneta buna din el. Distanta focala este insa foarte mica. Oare al doilea ansamblu de 2 lentile corecteaza aberatiile de sfericitate? Ar putea fi inlocuit cu altceva pentru a pastra corectiile pentru care a fost proiectat, dar pentru a se obtine o distanta focala mai mare a ansamblului? ----------------------------------- catalin dumitru 23 Dec 2010 20:54 ----------------------------------- Interesant ! Mi-ar place insa un mic test inainte sa bag banii in asa ceva. De unde stie ala ca un element este din ED? Scrie undeva pe montura? ----------------------------------- catalin dumitru 23 Dec 2010 20:59 ----------------------------------- http://www.rfroyce.com/refractor%20spots.htm . Pentru cei care s-au uitat putin chioras la discutiile noastre. E un fel de mura-n-gura , dar l-am citit cu aceeasi nealterata placere. :P . Lectura placuta ! ----------------------------------- zoth 24 Dec 2010 14:42 ----------------------------------- As dori sa intreb ce parere aveti despre el. Nu stiu ce se poate deduce din descrierea aceea. Ma intrebam daca chiar se poate face o luneta buna din el. Distanta focala este insa foarte mica. Oare al doilea ansamblu de 2 lentile corecteaza aberatiile de sfericitate? Ar putea fi inlocuit cu altceva pentru a pastra corectiile pentru care a fost proiectat, dar pentru a se obtine o distanta focala mai mare a ansamblului? Din cate am vazut eu, descrierea obiectivului este facuta din punct de vedere comercial, nu tehnic. In mod normal cred ca obiectivul in cauza a fost proiectat si construit sa lucreze la parametrii lui maximi ca ansamblu unitar. Imi vine greu sa cred ca partile lui componente sunt optimizate si acromatizate separat. Un alt aspect comercial este anuntata lentila din sticla ED. Cum am mai scris pe aici, nu prezenta unei sticle ED da valoare ci combinatia in care este introdusa aceasta sticla. Ca sa intelegeti mai bine despre ce este vorba am sa dau de exemplu tocmai lectura introdusa de Catalin Dumitru mai sus unde o sticla cu dispersie semnificativ mai mare decat clasicul BK7 da un rezultat mai bun in combinatie cu flintul F2 decat o face BK7 insusi. ----------------------------------- Sorin Sfartz 25 Dec 2010 06:02 ----------------------------------- Multumesc frumos. ----------------------------------- catalin dumitru 10 Ian 2011 18:52 ----------------------------------- Zilele trecute, am introdus lichid intre cele doua lentile ale fraunhofer-ului 80\400 la care faceam referire cu ceva timp in urma. A fost nevoie de foarte putin , 2-3 picaturi , ceea ce mi-a confirmat faptul ca cele doua curburi adiacente au raze foarte apropiate. Profilul rezultat este intr-adevar cel al unui menisc convergent , deoarece la punerea in contact a crown-ului si flint-ului (fara lichid) nu au rezultat nici un fel de franje. Dupa ce am injghebat ad-hoc un tub optic (traiasca xerox-urile vechi :D ), primul gand ce mi-a venit dupa ce am dus luneta la ochi , a fost ,"sa fiu al naibii" . Afara e o ceata ca in Anglia si nu mai am rabdare sa fac niste teste pe ceva stelute. Vreau sa ma lamuresc daca imbunatatirea dramatica a imaginii se datoreaza si diminuarii eventualei reflexii fantoma dintre R2 si R3. Oricum , coating-ul intern trebuie musai sa dispara ! Lichidul e destul de vascos si are o transparenta incredibila, fapt care ma pune pe gand sa construiesc o celula cu spatiere reglabila . Trebuie sa mai fac niste sapaturi legat de proprietatile 'meniscului de raze egale' , forma spre care tinde spatiul lichid , in cazul cresterii distantei dintre crown si flint. Sper sa vin cu noi relatari cat de curand. ----------------------------------- neox 11 Ian 2011 01:42 ----------------------------------- Mmm foarte interesant :D In ce sens s-a imbunatatit imaginea? Contast mai bun, imagine mai clara mai putin cetoasa? Asteptam noutati cu teste mai cuprinzatoare. Ce fel de lichid ai folosit? ----------------------------------- catalin dumitru 11 Ian 2011 11:12 ----------------------------------- Salut Neox. Pentru mine rezultatul este mai mult decat interesant , mai ales ca asa cum scriam ceva pagini mai inainte, in cazul fraunhofer-ului meu R2 este mai mare decat R3 . Prin urmare , spatiere cu profil de menisc convergent , cu toate neajunsurile aferente in cazul inlocuirii aerului cu lichid: scurtarea focalei , accentuarea subcorectiei :shock: , deriva cromatica si cine stie mai ce. Asa cum ai banuit , s-au imbunatatit atat contrastul cat si claritatea. Haloul din jurul obiectelor luminoase s-a redus neasteptat de mult. Pare ca 'verdele' a luat-o putin razna, dar niste comparatii mai minutioase le voi face dupa ce scap de antireflexul de pe R2 si R3. Si sa dispara ceata de afara. Nu ma astept la mari minuni dar e o provocare noua pentru mine , asa ca voi mai chinui ceva timp sarmanul obiectiv. O formula pt. indepartarea coating-ului contine 15% acid sulfuric, 5% acid fluorhidric , 5% etil-metil-cetona iar restul apa . Lichidul folosit la spatiere este cel din imagine. Sunt curios daca nu va ataca sticla dupa ce scap de antireflex. ----------------------------------- zoth 11 Ian 2011 12:37 ----------------------------------- Observatia lui Catalin este foarte exacta, in cazul in care profilul dintre lentile este de forma unui menisc convergent (R2>R3), inlocuirea aerului cu un lichid cu "n" mai mare decat 1 are drept urmare inducerea in sistem a unei subcorectii suplimentare (utila cand obiectivul este supracorectat) si deasemeni scurtarea focalei. Marimea subcorectiei introduse in acest caz se poate controla prin schimbarea "n"-ului, deci a lichidului folosit. Pe testul de stea se poate analiza cel mai bine starea initiala si finala a obiectivului. ----------------------------------- neox 11 Ian 2011 16:21 ----------------------------------- E neaparat necesar sa indepartezi antireflexul? Teoretic, stiu, asa ar trebui dar in viata reala...mi se pare un pic riscant. Stiam ca acoperirile antireflex sunt oricum mai dure (sau foarte dure daca e pe exterior) fata de stratul de auminiu de pe oglinzi. ----------------------------------- Laurentiu 11 Ian 2011 17:24 ----------------------------------- . O formula pt. indepartarea coating-ului contine 15% acid sulfuric, 5% acid fluorhidric , 5% etil-metil-cetona iar restul apa Atentie mare, acidul fluorhidric (presupunand ca veti gasi asa ceva) este extrem de toxic, mai ales sub forma de vapori (si din cate imi amintesc, starea lui de agregare la temperatura obisnuita este gazoasa, deci si in solutie va produce cu usurinta vapori). Pe de alta parte, ataca sticla. ----------------------------------- catalin dumitru 11 Ian 2011 18:27 ----------------------------------- In cazul spatierii cu un mediu cu indice de refractie apropiat de cel al celor doua sorturi de sticla , prezenta antireflexului duce inevitabil la pierdere de lumina. Fiind conceput pentru trecerea din aer in mediu solid (si invers) coating-ul va avea efect reflectorizant intre doua medii cu indice apropiat. Iaca de aceea trebuie indepartat, mai ales daca e vorba de o depunere eficienta scopului ei. Daca e vreo albastreala chinezeasca din aceea palida, ar putea fi lasat . Eu vreau sa-l indepartez pentru a ma lamuri cam cat de mult ar fi contribuit la stricarea imaginii reflexia fantoma a celor doua curburi interne foarte apropiate ca valoare , dupa parerea mea. Laurentiu are mare dreptate, HF e o adevarata belea cu care mai bine sa nu ai de a face. Mai periculos decat inhalatul , cica ar fi sa-ti cada pe piele. Se zice ca trece nedescompus si fara durere prin tesuturi si se opreste taman in oase , pe care incepe sa le fragmenteze maruntel. Naspa. ----------------------------------- zoth 11 Ian 2011 20:19 ----------------------------------- Prin faza asta am trecut de nevoie cu vreo 2-3 luni in urma. Un obiectiv chinezesc fara antireflex pe suprafetele interioare a devenit dupa spatierea cu ulei aidoma unui dublet lipit in sensul ca reflexia de pe suprafetele interne era aproape imperceptibila. Un alt dublet cu mai multe pretentii si cu antireflex de buna calitate pe toate suprafetele dupa spatierea cu ulei arata reflexia de pe suprafetele interne semnificativ mai accentuata decat primul. Concluzia ar fi ca in mod normal straturile antireflex in cauza ar trebui inlaturate dar numai cand am obtinut o corectie buna a obiectivului prin metoda spatierii cu lichid, altfel nu cred ca e o masura utila. In cazul dubletului de care vorbesc nu a mai fost nevoie sa inlatur straturile antireflex deoarece prin aplicarea metodei de spatiere cu lichid obiectivul trecea in extrema cealalta, devenea mult supracorectat. Pentru el voi fi nevoit sa aplic alta metoda de corectie. ----------------------------------- catalin dumitru 11 Ian 2011 22:55 ----------------------------------- La obiectivul in legatura cu care mi-am propus sa va plictisesc ceva timp de acum inainte, cred ca cel mai mare rau pe care il pot face e sa-i dau o lovitura de ciocan :D . Cand am intrat in posesia lui am constatat o incercare de optimizare, probabil a fostului proprietar. Lentilele erau spatiate cu un fel de folie de aluminiu autocolanta, de vreo 0,1-0,15 mm. Imaginile erau oribile chiar si la 10x. Dupa ce l-am lasat fara distantiere, haloul din jurul stelelor s-a micsorat putin dar insuficient ca sa-l faca utilizabil la mai mult de 10-12 x. Acum , cu pelicula de ulei siliconic intre cele doua componente imaginile la 35-40 x sunt chiar bunicele pe lumina zilei . Nici pleiadele zarite pe fuga pe un ger cumplit si printre nori , acum vreo 5-6 zile , nu aratau prea rau. Asa ca daca indepartez coating-ul interior n-am ce regreta. ----------------------------------- Sorin Sfartz 11 Ian 2011 23:52 ----------------------------------- Apropo de acidul fluorhidric pe langa faptul ca este toxic este si caustic. Am un amic care a facut prostia de a incerca sa matuiasca o suprafata de sticla cu o carpa imbibata in HF. Desi nu a simtit nimic cat a lucrat, dupa o vreme avea dureri infioratoare in deget. Era cat pe ce sa-i il taie ... Noroc ca era cineva la spital care a stiu sa ii injecteze in zona gluconat de calciu. ----------------------------------- zoth 12 Ian 2011 10:33 ----------------------------------- so, greselile se patesc, mai devreme sau mai tarziu ... Catalin, obiectivul de care spui ca e atat de groaznic este posibil sa fie rezultat din urma imperechierii dintre un flint provenit de la un lot de obiective ce aveau o anumita focala si un crown din alt lot de obiective de focala diferita. Banuiala pe care o aveai in legatura cu imperecherea dintre elemente provenite din lotutri diferite de fabricatie este cat se poate de reala. Foarte mare atentie va recomand sa aveti si in privinta obiectivelor provenite de la Surplus Shed, din vreo 5 bucati cate mi-au trecut prin mana, toate prezentau simptome ca ar fi fost imperecheate aiurea. Nu vreau sa spun ca toate obiectivele provenite de acolo au probleme, or fi si obiective bune, dar cate au trecut pe la mine pana acum m-au dezamagit profund. O experienta interesanta am avut cu un obiectiv chinezesc de 80/900 care a venit din fabrica cu o spatiere mare (2,6mm) intre lentile. Dupa optimizarea lui am putut sa urc grosismentul pana la 180x fara niciun repros pentru imagine si cred ca puteam merge si mai sus fara probleme daca as fi avut oculare cu focala mai mica de 5mm. Ceea ce vreau sa spun este faptul ca la cresterea grosismentului un obiectiv bun ramane fara lumina dar imaginea nu i se degradeaza. ----------------------------------- zoth 13 Iun 2011 13:00 ----------------------------------- Abia de curand am prins putin timp ca sa aduc la forma finala luneta RFT de 110mm asa ca pot sa vin in sfarsit cu ceva date constructive concrete. Corpul lunetei se poate vedea in sectiune in imaginea de mai jos si cum spuneam in posturile anterioare, materialul care a servit la constructia lui este o bucata de tub PVC de 125mm. Taiat la 422mm lungime tubul pare in parte destul de solid dar inca deformabil la apasari mai puternice. La capatul dinspre portocular tubul e rigidizat de flansa ce asigura reductia pentru focuser, flansa ce a fost strunjita din OL37 si apoi brunata. La celalalt capat tubul este rigidizat de montura obiectivului ce intra fest in interior si care e construita din dural eloxat. Aproape de zona centrala se mai afla un inel destul de gros filetat la interior cu pas de 1,5mm construit din fotopolimer si care asigura rigidizarea acestei zone. Pe filetul acestui inel intra celula lentilei corectoare care este prevazuta si ea cu acelasi filet. Prin reglajul fin al distantei dintre obiectiv si lentila corectoare se poate ajusta sfericitatea sistemului pana la echilibrarea perfecta. Si pentru ca am omis pana acum, in a doua imagine se poate vedea si lentila corectoare alaturi de montura ei. Intre elementele principale de rigidizare ale tubului, mi-a venit ideea sa pun tot segmente din acelasi tub de lungimi potrivite cerintelor si taiate pe generatoare astfel incat pe pozitia stransa sa intre si ele fest pe interiorul tubului principal. Nici nu va puteti inchipui ce idee grozava este, tubul a devenit "beton armat" si in plus inegrirea interioara ce este necesara nu se mai aplica tubului principal ci doar acestor inele spatiatoare, operatie care se face foarte usor de data asta. Fata de imaginile pe care le-am postat in trecut, acum am dublat si zona parasolarului cu un astfel de spatiator. Apropo, la inegrirea interioara am folosit indicatiile date de Simms in cartea sa aparuta in 1852, "The Achromatic Telescope". ----------------------------------- catalin dumitru 13 Iun 2011 22:32 ----------------------------------- Salutari tuturor ! Metoda de montare a componentelor interne , este dupa parerea mea , cea mai eficienta ,atata timp cat inelele distantiere sunt taiate perfect perpendicular. Eu o practic demult la montarea diafragmelor si nu a dat chix niciodata. Am pus si cate 7-8 diafragme intr-un tub , distantate de inele taiate uneori manual si inegrite individual. Blocarea in tub e uneori mai laborioasa dar merita efortul. Pentru amatorii de metode mai exotice de inegrire a diafragmelor , zilele astea am experimentat ceva care s-ar putea sa va para stupid dar cu rezultate excelente . Materialul folosit este chiar argintul pe care incepatorii il depun pe oglinzile lor. Dupa argintarea diafragmelor , (pe cele de alama se depune al naibii de bine ) , urmeaza 'patinarea' fortata in mediu de hidrogen sulfurat si vapori de apa. Inegrirea e destul de rapida iar stratul de sulfura de argint astfel format este incredibil de reziztent (si de negru !), rezistand chiar si unor zgarieturi usoare. Celor carora le place chimia ar putea constata ca merita o asemenea complicatie , doar pentru un pic de 'negreala '. Doua aspecte ar fi de luat in calcul , curentul din baia de electroliza sa fie suficient de mare pentru a asigura o depunere cu aspect mat a argintului, iar hidrogenul sulfurat sa fie obtinut din sulfura de fier preparata 'in casa' . Pirita naturala nu o recomand pentru ca ar putea contine arsen care e foarte otravitor. Reactia de sulfurare a argintului sa se faca undeva afara , merge bine si intr-un borcan mai mare de muraturi. Nu stati pe aproape, H2S este si el toxic iar vecinii or sa creada ca dati mereu parturi . Zoth , poate ne zici care e grosismentul maxim pe care il recomanzi la instrumentul optimizat de tine. Eu , la obiectivul 80-400 chinuit cu ulei , m-am oprit undeva la 40x , fara sa dau jos inca antireflexul de pe R2 si R3. S-ar putea sa nu se poata mai mult in cazul meu. ----------------------------------- Erwin 13 Iun 2011 22:52 ----------------------------------- Interesant, Cătălin! Totuși cred că vopseaua negru mat, eventual pudrată cu toner de imprimantă/copiator e mai la îndemâna celor care nu-s prieteni cu chimia, și bineînțeles, velurul negru. Totuși, Silviu, dacă nu e secret, care e metoda descrisă în carte? :roll: ----------------------------------- zoth 17 Iun 2011 22:42 ----------------------------------- Nu e niciun secret Erwin, am adus in discutie aceasta carte pentru ca Simms a fost un mare constructor de instrumente iar carticica aceasta e plina de sfaturi foarte utile. Dau in citat doua metode pe care le aduce autorul in discutie: The stops, and also the inside of the tube, as far as practicable, at all events near the object-end, should be covered with a dull black pigment, in order that no light may be reflected in any direction within the tube. The paint may be a compound either of an alcoholic varnish and lamp-black; or of gold size, spirit of turpentine, and lamp-black. In the former case a sufficient degree of heat must be applied to drive off the alcohol by rapid evaporation; and in the latter the paint must be laid on cold, and remain a few days before the work will be dry enough to handle. The effect is the same whichever of these methods be adopted. Catalin, stiu cum arata argintul supus tratamentului la care te referi, este un negru extraordinar. Fie-mea a facut fara voie acest experiment cand a intrat anul trecut cu lantisorul de argint in bazinul cu apa termala sulfuroasa de la Herculane. In cateva minute lantisorul a devenit negru ca smoala si niciun efort ulterior de curatare nu a mai dat roade asa incat am fost nevoiti sa-l aruncam. Luneta RFT suporta cu imagine buna 100x. De pe la 120x incepe sa nu-mi mai placa cum vede, sferocromatismul devine predominant si degradeaza imaginea. Domeniul grosismentelor pe care merge este acelasi ca si in cazul lunetei RFT comerciale de 120 f5, deci pe undeva am scos tot ce se putea din obiectivul asta sau cel putin asa cred. ----------------------------------- zoth 10 Sep 2011 22:20 ----------------------------------- Dupa lupte seculare am reusit azi sa prind putin timp liber si sa ma ocup si de aspectul exterior al tubului lunetei RFT de 110. Am folosit pentru acoperire colant negru mat gasit in urma cu vreo doua luni la Brico din Brasov daca imi aduc bine aminte. Ce a iesit puteti vedea in imaginile de mai jos (luneta folosita de data asta in postura de instrument terestru in combinatie cu un vizor binocular de microscop adaptat la standardul 1,25" cu element barlow 1,5x incorporat). In modul monocular am reusit sa urc tot azi pana la 150x cu imagine buna (dupa o mai atenta reglare a elementului corector). Pentru noul sau aspect, luneta a fost botezata "Doamna Black" ----------------------------------- MariusP 10 Sep 2011 23:08 ----------------------------------- Mortala luneta! Am zis mortala pentru ca mi-ai adus aminte de filmul "Meet Joe Black", asta apropo de "Lady Black"... :wink: Deci, asta-i luneta aia portocalie pe care-ai vrut s-o vinzi? Dupa ce c-ai facut o luneta acromata de 110 mm F/5.5 sa permita o imagine buna la 150x (si stiu ca la tine imagine buna inseamna ceva deosebit), i-ai mai dat si-un aspect superb! Nu pot zice decat vorba francezului: "Chapeau!" (pentru "militieni": "Jos palaria!")... ----------------------------------- dragos.n 11 Sep 2011 01:44 ----------------------------------- Felicitari pentru realizare. Cu o singura remarca, sau doua. 1. Ar merita niste inele adevarate. 2. Eu nu m-am uitat prin ea :lol: ----------------------------------- zoth 11 Sep 2011 10:22 ----------------------------------- Multumesc :) Da Marius, asta-i luneta aia portocalie si urata pe care am prezentat-o in acest topic cu ceva pagini in urma si aceeasi pe care am avut de gand sa o vand intr-o vreme la pret de ocular. Ciudat sau nu, dupa ce am vazut-o prima data cum arata in noua infatisare, gandul mi-a zburat tot la Joe Black si atunci m-am decis sa-i spun Doamna Black. Aseara am testat-o si pe stelute. Si ea si "Grasana Neli" (luneta RFT comerciala de 120 f5) au dat un test bine echilibrat pe sfericitate. Apropo de ce zicea Roland Christen despre corectia acromatelor am observat ca la imaginea in focus haloul produs pe stele stralucitoare pare usor balansat spre rosu, ceea ce ar indica o mica subcorectie pe culoare dar uitandu-ma din nou pe grafice am vazut ca rosu si albastru se intretaie putin mai sus decat in mod normal si tinand cont ca sferocromatismul este si el marisor in cazul lunetelor RFT este firesc sa apara aceasta impresie. Am facut si un test Ronchi pe stea dar arata atat de bine pentru ambele incat am ajuns repede la concluzia ca nu este destul de sensibil la raportul asta focal si densitatea retelei ce o am in posesie. Musai acest test trebuie facut in dubla colimatie pentru a ne putea apropia mai mult de adevar. Cu toate astea, cand am supus la aceleasi teste puiul Doamnei Black (un mini RFT 90/600) vedeam subcorectie pe sfericitate atat pe testul de stea cat si pe cel Ronchi pe stea dar mai edificator parea primul (obiectivul mini RFT-ului inca nu este reglat si optimizat din lipsa de timp si chef). Dragos, ieri cand am experimentat grosismentul de 150x am vazut ca imaginea este buna insa planul focal este critic pentru focuserul lunetei (care este un junghi aranjat cat de cat de mine), asa ca mai degraba ar fi nevoie de un nou focuser, eventual unul cu demultiplicator decat de inele adevarate dar nu cred ca o sa mai schimb nimic, vreau sa o mentin la stadiul de luneta buna dar ieftina (aproape un nonsens). Si sa nu uit ceva, ieri cand am pus vizorul binocular pe ea am vazut ca defectul de culoare se estompeaza foarte mult, si atunci mi-am adus aminte de niste relatari citite pe net in care unii tovarasi reduceau nivelul de lumina din acromate cu filtre de polarizare pentru minimizarea cromatismului. La mine reducerea luminozitatii este produsa de vizor si efectul este intradevar vizibil. La punctul 2 m-ai facut sa zambesc, nu cred ca mai esti tu omul care sa se uite printr-un RFT micut, de numai 110mm si acromat pe deasupra ... parca iti plac mai mult instrumentele cu "tractiune pe spate" ... :lol: ----------------------------------- neox 11 Sep 2011 13:11 ----------------------------------- Zoth, inca o data felicitari pentru un proiect frumos si rezultate pe masura :D ! Din ce se vede in poze arata foarte profi :wink: , mai bine decat multe chestii comerciale, mai ales cu binocular. Sunt curios ce efect ar avea sa zicem un filtru gen Semi-APO? Inca o curiozitate ar fi cam ce ar putea scoate in combinatie cu un Nagler :wink: . ----------------------------------- Erwin 11 Sep 2011 14:14 ----------------------------------- Felicitări, Silviu! Eu cred că Lady Black ar merita un nume mai războinic la cum arată! :D Sigur niște inele mai solide ar fi o "armură" mai potrivită pentru ea. ----------------------------------- Mircea Pteancu 11 Sep 2011 14:44 ----------------------------------- Vai ce mila mi-e de voi,va ramoleste Astronomia asta de tot!Daca-i o lady si este pe deasupra si frumoasa cum e asta,lasa dom'le panglicele de la tanga sa fie subtiri! :D :D :D Felicitari zoth,exceptional,sincere felicitari! Mircea ----------------------------------- catalin dumitru 11 Sep 2011 15:07 ----------------------------------- Misto , misto misto ...etc. Pentru umila mea 'cultura optica' , cu ce ai redresat imaginea ? Ca doar ai pomenit ceva de 'terestru' . (just curious :oops: ) ----------------------------------- zoth 11 Sep 2011 15:25 ----------------------------------- Multumesc :) Neox, o luneta RFT cu filtru semi-APO ar fi dupa mine ca o baba fardata, adica tot baba ar ramane si tot cu reziduu cromatic :lol: Filtrul semi-APO este prea finut pentru cazul particular despre care vorbim, un filtru mult mai potrivit este Contrast Booster care taie tot reziduul cromatic pe albastru si violet si mai lasa ceva rosu care insa nu deranjeaza (discul de difractie pe rosu este semnificativ mai mare decat cel pe albastru). Folosirea acestui filtru da insa imaginii o tenta galben verzuie pe care unii o suporta iar altii nu, asa ca ramane la latitudinea fiecaruia daca vrea sa-l foloseasca sau nu. In privinta ocularelor ar fi multe de spus, orice RFT fie el luneta sau newton cere oculare bunicele pentru rezultate multumitoare, minim Plossl. Ocularele primitive nu pot lucra cu randament bun pe astfel de sisteme in principal din cauza cresterii excesive a aberatiei de sfericitate odata cu scaderea raportului focal. In aceasta idee a fost conceput ocularul Nagler care prezinta o corectie foarte buna a sfericitatii chiar pe raporturi focale mici. In plus, la ocularele de camp mai mare apar si alte probleme: astigmatismul si curbura planului focal precum si distorsiile liniare si unghiulare. In ocularele clasice pozitive astigmatismul si curbura planului focal nu pot fi corectate concomitent, cand incercam sa corectam una din ele cealalta fuge in balarii si invers ... Ocularele Nagler folosesc un artificiu, un grup negativ de lentile situate inaintea planului focal care nu au rolul unor lentile barlow ci permit corectia astgmatismului concomitent cu cea a curburii planului focal. Astfel si in sisteme foarte rapide este posibil sa vedem tot campul util clar. Personal ceea ce nu-mi place la Naglere este aberatia de sfericitate a pupilei de iesire, sau efectul de genunchi in limbajul nostru, aberatie care apare cam la toate ocularele cu multe lentile. Erwin, luneta o sa ramana cu inelele de acum, poate par fragile dar sunt in realitate destul de zdravene, am vazut telescoape mult mai mari legate pe suportul de prindere cu astfel de colierre. Mai mult decat atat vreau sa ramana o luneta spartana, fara accesorii inutile, fara ornamente ... Mult spor la constructia Cassegrainului :) ----------------------------------- catalin dumitru 31 Iul 2012 00:54 ----------------------------------- In cazul dubletului de care vorbesc nu a mai fost nevoie sa inlatur straturile antireflex deoarece prin aplicarea metodei de spatiere cu lichid obiectivul trecea in extrema cealalta, devenea mult supracorectat. Voiam mai demult sa pun aceasta intrebare: Daca spatierea cu lichid , in incercarea de a ameliora un fraunhofer , duce la o supracorectie exagerata , nu s-ar putea mari spatierea (deci si grosimea filmului sau lentilei lichide astfel formate) dintre crown si flint pentru a echilibra ansamblul ? Si inca o intrebare , doua ... ce efecte nedorite ar putea aparea in cazul unui asemenea tratament ? Coma , mai poate aparea in acest caz ? Vorbim de BK7 si F2 , bineinteles. De ce nu ar putea exista un derivat din fraunhofer , dar spatiat din start cu lichid , si cu o transmisie astfel imbunatatita . Din cauza costului celulei ,eventual cu spatiere reglabila si care trebuie sa mentina etanseitatea unui menisc divergent lichid ? Eu am ridicat mingea. Sa vedem cine trage si cine pareaza :) catalin. ----------------------------------- zoth 31 Iul 2012 11:12 ----------------------------------- Daca spatierea cu lichid , in incercarea de a ameliora un fraunhofer , duce la o supracorectie exagerata , nu s-ar putea mari spatierea (deci si grosimea filmului sau lentilei lichide astfel formate) dintre crown si flint pentru a echilibra ansamblul ? De la data cand am prezentat pe forum (11 Dec 2010) "metoda compensarii" am facut mai multe experimente si am acumulat ceva experienta practica pe aceasta metoda astfel incat la ora actuala sa pot formula niste concluzii practice: a) - metoda compensarii este destul de capricioasa in privinta retinerii stratului de lichid intre lentile tinand cont ca razele de curbura ce il definesc nu sunt egale. Fara masuri speciale de ermetizare, stratul de lichid se scurge in timp dintre lentile. Un obiectiv de 70mm spatiat cu ulei si-a inrautatit raspunsul dupa vreo doua luni, moment in care s-a constatat ca stratul de lichid se scursese dintre lentile. b) - metoda compensarii nu duce automat la o supracorectie a obiectivului, functie de diferenta intre razele de curbura ce definesc meniscul lichid, corectia poate avea un grad mai mare sau mai mic dovedindu-se in unele cazuri insuficienta, in altele numai potrivita dar apar si situatii cand nivelul acesteia este mai mare decat ar trebui. Pentru a anula efectul scurgerii lichidului dintre lentile se pot folosi metode de etansare dar personal am recurs la alta metoda: am renuntat la diferitele uleiuri si mi-am concentrat atentia pe folosirea in exclusivitate a balsamului de Canada. Vascozitatea acestuia este mult mai mare, poate fi controlata prin diluare cu Xilen iar dupa o perioada de 2-4 saptamani de "asezare" intre lentile formeaza la margine o crusta uscata care nu mai permite scurgerea. "Reglarea" nivelului de supracorectie introdus in sistem se poate jongla (asa cum bine spui in citatul de mai sus) din grosimea axiala a meniscului. Cu cat aceasta grosime este mai mare cu atat nivelul de supracorectie introdus este si el mai mare. Aceasta metoda mi-a permis un tuning extrem de fin al unor obiective. ce efecte nedorite ar putea aparea in cazul unui asemenea tratament ? In principiu nu exista efecte nedorite dar in practica am observat un fenomen care merita adus in discutie: la unul din obiectivele corectate cu balsam de Canada am fost nevoit sa recurg la un menisc ceva mai gros pentru a aduce corectia acolo unde trebuie. Balsamul folosit de mine fiind destul de inchis la culoare, noul obiectiv obtinut prezenta o tenta usor galbuie iar imaginea vazuta prin el continea o cantitate de violet mai mica decat in mod normal, era mult mai curata cromatic. Se pare ca un strat mai gros de balsam duce la o usoara limitare in partea de sus a benzii vizuale. Coma , mai poate aparea in acest caz ? Vorbim de BK7 si F2 , bineinteles. In cazul unor raze interne de curbura diferite, asa cum se intampla la Fraunhofer, coma nu mai poate sa apara si in concluzie nu putem vorbi de un simplu dublet lipit Clairaut ci de un triplet ce are in compunere un menisc lichid extrem de subtire. De ce nu ar putea exista un derivat din fraunhofer , dar spatiat din start cu lichid , si cu o transmisie astfel imbunatatita Dar exista, cand am timp am sa atasez imaginea unui astfel de obiectiv obtinut de mine :) Exista si ceva patente pe tema asta, asa incat daca aveai ganduri in aceasta directie e cam tarziu ... ----------------------------------- valy 31 Iul 2012 11:13 ----------------------------------- ..nu s-ar putea mari spatierea (deci si grosimea filmului sau lentilei lichide astfel formate) Uite aici niste materiale care zic dece e bine sa fie strat subtire, de unde trag concluzia ca daca e gros nu e bine: http://www.gpuoptical.com/osl_section2_lenses.htm On the contrary, oil spaced lenses have exactly the same curvature radiuses surrounding the oil, and the thickness of the oil layer is extremely small, usually less than 0.001mm. Usually there is only one single drop of oil between the surfaces, not more. This extremely thin layer of liquid behaves very differently from liquids in macroscopic quantities, e.g. it does not have even the slightest intention to move by the gravitational forces, as gravity has extremely little effect on this very small mass of liquid, but the little fluid has a comparably huge surface, which is tightly connected to the glass surfaces by the cohesion forces between the glass and the oil. So, the oil can not pour out, because there is a much stronger force keeping it between the surfaces than the gravitational force, which is trying to move it out of the lens. Also, the oil can not dry out easily, because through this extremely narrow opening, every oil moleculas takes an "eternity" to get out of the lens, and as soon as a part of the surface would become dry between the lenses, due to the cohesion forces, this area would be filled again with oil from the nearest area automatically (because the cohesion force between the oil and the glass is stronger than it is between two oil moleculas). ----------------------------------- zoth 31 Iul 2012 13:28 ----------------------------------- Valy, in linkul dat de tine este vorba de metoda clasica de spatiere a obiectivelor cu ulei (raze de curbura interne egale), altceva decat ce discutam noi aici. Daca esti interesat de artificiul la care recurge metoda compensarii prezentata in 11.12.2010 pe acest topic poti citi postul pe care l-am scris azi cu 1 minut mai devreme decat al tau. ----------------------------------- valy 31 Iul 2012 13:35 ----------------------------------- Scuze, n-am vazut postul tau, am postat simultan si n-am mai dat pe pagina precedenta. ----------------------------------- catalin dumitru 31 Iul 2012 19:14 ----------------------------------- De ce nu ar putea exista un derivat din fraunhofer , dar spatiat din start cu lichid , si cu o transmisie astfel imbunatatita Dar exista, cand am timp am sa atasez imaginea unui astfel de obiectiv obtinut de mine :) Exista si ceva patente pe tema asta, asa incat daca aveai ganduri in aceasta directie e cam tarziu ... :) Nici o problema , nu am si nu aveam de gand sa patentez asa ceva . Nu ma intereseaza sa reinventez roata. Insa ideea spatierii cu lichid a unui fraunhofer din sticle obisnuite , ma 'macina ' de mai mult timp. Stiu ca mentinerea etansarii si totodata a colimarii e cam problematica dar nu-mi fac prea mari griji. Deja am asezat pe hartie schita unei asemenea celule si cred ca va da rezultate. Mai ramane sa fac rost de cilindri grosi de alama sau chiar bronz , pentru a o pune in practica. Prietenul meu strungar ma va injura vartos :) Multumesc pentru promptitudinea cu care ati raspuns. catalin. ----------------------------------- zoth 31 Iul 2012 20:28 ----------------------------------- Cu placere Catalin :) Uite mai jos si imaginea promisa, un Fraunhofer cu menisc lichid pe care l-am scos din celula sa se vada mai bine. Este un 60mm f14 iar meniscul este din balsam de Canada. Mult spor pe mai departe! ----------------------------------- Erwin 31 Iul 2012 22:58 ----------------------------------- @Cătălin Nu cred că bronzul este potrivit pentru o montură de obiectiv cu lichid, de obicei are pori de la turnare. Alama poate, dacă e de calitate bună pentru așchiere. Mai bun ar fi Dural, se așchiază bine și ies suprafețe fine mai ușor de etanșat și masa obiectivului va fi sensibil mai mică. ----------------------------------- catalin dumitru 01 Aug 2012 22:37 ----------------------------------- Exista ceea ce strungarii si frezorii numesc -bronz centrifugat- si cred ca e inutil sa mai explic cum se obtine. E buna si alama dar nu e la fel de dura . E buna si ideea cu dural-ul insa eu tot i-as planta niste bucse-coliere de alama sau bronz in portiunea care trebuie sa culiseze, pentru reglajul optim. Daca optez integral pentru dural , voi fi nevoit sa apelez la santuri si garnituri pentru etansare si se complica treaba. Daca mai vreau si un filet cu pas fin intre semicelulele celor doua lentile , treaba se impute putin. Daca mai vreau si un colier suplimentar pe una din lentile , pentru a face si o optimizare radiala , treaba se impute rau de tot. S-ar putea ca mesterul strungar sa-mi dea un sut in fund :) Sa vad unde naiba e schita si poate o plantez in topic. catalin. ----------------------------------- zoth 11 Aug 2012 20:30 ----------------------------------- Sa va spun o mica poveste in legatura cu obiectivul pe care l-am pus mai sus in imagine (Fraunhoferul cu menisc lichid): In seara zilei de 3 august acesta a luat locul fostului obiectiv in luneta mea de 60mm pentru teste adevarate pe cer. Pana la acea data il maltratasem in fel si chip in cautarea unei solutii pentru corectia corespunzatoare a aberatiei de sfericitate iar testele le faceam mereu pe bancul optic fara sa mai astept pentru fiecare pas seara, ca sa-l pun pe cer. Am incredere in testele de pe bancul optic mai ales dupa ce am trecut la o densitate dubla a retelei Ronchi (254 perechi de linii/inch) iar calibrul plan se dovedeste a fi si el de mare incredere. In asteptarea lui Altair, pe care fac de obicei testele am rememorat cele patru aspecte pe care le urmaresc la testul pe stea: - aspectul si definitia inelelor in intra si extrafocal - luminozitatea figurii de difractie in intra si extrafocal - nuanta culorii pe care o ia figura de difractie in cele doua cazuri - aspectul figurii de difractie in focus si nuanta haloului din jurul discului Airy Un lucru pe care vreau sa-l subliniez ca foarte important: intra si extrafocal pentru mine inseamna de cele mai multe ori 4 inele de difractie (la mai putine se poate vedea mai usor astigmatismul dar nu mai poate fi definita suficient de bine suprafata optica, iar la mai mult de 4 inele aspectul tinde sa se uniformizeze si diferentele se estompeaza). Ei bine, pot sa spun ca micutul obiectiv a dat un test pe stea la care sincer nu ma asteptam: identitate perfecta atat ca aspect, definitie, nuanta si luminozitate, fara sa-mi dea posibilitatea sa detectez cea mai mica diferenta intre cele doua ipostaze. Pentru prima data mi-am pierdut simtul orientarii in manevrarea focuserului. In focus la 210x, Altair parea o biluta 3D ce se rostogolea alene in jurul unei axe imaginare, super frumos ... Trebuie sa spun ca pana acum nu am mai intalnit niciun obiectiv al carui raspuns sa aiba o simetrie atat de uimitoare. Si testele diurne de a doua zi au confirmat acelasi raspuns minunat. Inutil sa adaug ca obiectivul a ramas pe luneta si nu stiu daca va putea fi detronat de un altul ... Cer senin si va incurajez sa apelati la metoda compensarii in caz de nevoie. ----------------------------------- ursamajor 11 Aug 2012 20:43 ----------------------------------- Foarte mișto povestioara și mă faci să-mi doresc și eu o lunețică din aceasta mini cu obiectiv de 60mm și f mare. Poate dacă se va mai ivi la vânzare ceva de calitate. :wink: ----------------------------------- Teo 12 Aug 2012 15:46 ----------------------------------- Vin si eu cu o completare vis a vis de aceste obiective de 60 mm. Luneta Carton de 60/800 mm mi-a oferit cele mai sharp si cele mai curate imagini de pana acum. Nicun alt instrument care mi-a trecut prin mana pana la ora actuala nu mi-a ofert privelisti atat de clare si frumoase si asta pana la 200 X , testat pe cer ! Cel putin la detalii Lunare este o splendoare. Nu mai vorbesc de detalii fine pentru ca Ursamajor iarasi nu ma va crede...insa cei care au privit craterele selenare prin astfel de lunete ma vor intelege... ----------------------------------- ursamajor 12 Aug 2012 16:50 ----------------------------------- Nu vreau să "stricăm" acest topic, e un topic tehnic, iar ce spunem noi se bazează pe chestii subiective. Eu te cred. Nicăieri n-am spus că o jucărioară de-aia nu rezolvă vizual detalii. Altceva am zis: anume că mă-ndoiesc că o lunetă, accesibilă ca preț precum un newtonian, poate furniza detalii mai bune (la un grosisment dat), în ciuda aperturii sale (mult) mai mici decât a unui newtonian. De-aici discuția se splitează în mai multe chestii care țin de f, focale, prețuri, calitate a execuției etc. Uite, ca să vezi că nu-s căpcăun, mai sus am specificat că dacă va mai fi la vânzare un obiectiv la fel de bun ca acela ce l-a descris mai sus zoth, poate chiar de la el, că îi respect autoritatea în optică, neapărat lipit (parcă-mi creează siguranță mai mare decât cele "aerisite"), m-aș oferi să-l cumpăr și să construiesc o lunețică de 60mm. ----------------------------------- zoth 12 Aug 2012 18:46 ----------------------------------- Va multumesc si apreciez intentia voastra ca acest topic sa ramana unul tehnic, si eu imi doresc acelasi lucru :) Pentru a micsora ponderea factorului subiectiv, testele finale asupra obiectivelor pe care le-am facut in ultima perioada au cuprins succesiv ambele variante: primul test pe bancul optic, al doilea pe cer. Primul dintre ele este unul destul de arid si nu permite multe interpretari, ceea ce vezi acolo cam aia e si cam aia poate obiectivul respectiv. Testul pe stea se poate nuanta oarecum subiectiv dar cand acesta este precedat de cel de pe bancul optic imaginatia poate fi tinuta mai usor in frau. Testul obiectivului de 60mm nu a aratat pe bancul optic nicio urma de sfericitate sau alte defecte optice si era firesc ca cel de pe cer sa faca o figura la fel de buna (si dupa cum s-a dovedit in final chiar peste asteptari). Odata cu obiectivul de 60mm am retestat si luneta TS 102 f11 precum si RFT-ul de 110mm. Luneta TS a raspuns pe bancul optic la fel de bine, fara defecte optice si fara urme de sfericitate reziduala. Pe cer insa am putut detecta usor diferente intre figurile de difractie din intra si extrafocal la capitolul de nuanta a culorii (firesc la un 102 f11). In rest un raspuns la fel de frumos ca si in cazul piticei de 60mm. In cazul RFT-ului de 110 am descoperit pe bancul optic un mic defect zonal al obiectivului, cel mai probabil una din lentile cu o fata ce prezinta bord rabatut, defect ce imprima si un raspuns zonal diferit al sfericitatii. Defectul nu este unul major, pe reteaua cu 127 lp/inch nu se vede deloc dar cand trec la 254 lp/inch devine evident. Drept urmare pacienta va fi urcata din nou pe masa de operatie si daca o sa supravietuiasca am sa va anunt la momentul potrivit. mult spor va doresc! ----------------------------------- tavi 84 06 Feb 2014 12:29 ----------------------------------- Pe un seeing destul de prost,am observat ca focalizand mai aproape de obiectiv(intrafocal),sunt prezente acele inele concentrice(cam puternic ondulante,din cauza turbulentei atmosferice),insa invers nu prea,deci obiectivul are o subcorectie pronuntata.Ar trebui in acest caz sa incerc pentru inceput sa micsorez distanta dintre lentilele dubletului,nu? ----------------------------------- catalin dumitru 06 Feb 2014 14:43 ----------------------------------- Exact . Vezi insa sa te asiguri ca acele onduleuri nu provin de la supratensionarea lentilelor in celula. Asta afli slabind inelele de prindere ale OTA-ului si rotind tubul in timp ce privesti prin ocular. Daca formele neregulate se rotesc si ele in acelasi sens atunci ai optica stransa prea tare in celula. Daca scapi de subcorectie prin apropierea pieselor , poti incerca si o rotire a uneia fatza de cealalta daca inelele nu sunt perfect circulare. Cauta insa o lumina mai slaba pe la vreo cativa km , pe post de stea . De preferat fara surse de caldura pe traseu si la o ora mai tarzie in noapte , cam greu de obtinut iarna . ----------------------------------- tavi 84 07 Feb 2014 12:33 ----------------------------------- Tubul nu poate fi rotit,sina de prindere fiind atasata de el cu doua suruburi.E desigur nevoie de mai multe teste(cand o permite si vremea,deocamdata nu prea curand),insa partile care ondulau ale inelelor concentrice nu isi mentineau pozitia(minim sau maxim in aceeasi directie),iar strangerea lentilelor in celula(testata prin rasucirea inelului filetat)era rezonabila. ----------------------------------- tavi 84 11 Feb 2014 11:44 ----------------------------------- Distantierele originale erau destul de subtiri,astfel ca lasand chiar sticla pe sticla,nu era vreo diferenta sesizabila.Cu elementul crown in pozitia originala,se vedeau acele inele Newton provocate de interferenta,insa inversandu-l,nu mai apareau(semn ca partea aceea este mai puternic convexa).La testul pe stea,cu el in pozitia corecta,sunt vizibile inelele concentrice practic doar intrafocal,iar inversandu-l,doar extrafocal.Cu el in pozitia inversa,am marit spatierea pana la 5 mm(ceea ce a micsorat distanta focala semnificativ),insa singurul efect era ca acum se vedeau in ceata inelele atat intra cat si extrafocal.Contrastul la observarea benzilor lui Jupiter era chiar mai redus,decat cu el in pozitia corecta si spatierea initiala.Focalizat,imaginea unei stele are numeroase inele de difractie partiale puternic stralucitoare,ceea ce explica contrastul slab la observarea lui Jupiter(se vedeau slab doua benzi),asta cu orientarea corecta si spatiere minima.Mai ramane sa caut niste alternative de a cimenta lentilele cu un mediu optic corespunzator. ----------------------------------- catalin dumitru 11 Feb 2014 14:49 ----------------------------------- Inainte de cimentare , testeaza o spatiere cu un ulei oarecare. Daca treci in supracorectie , maresti distanta dintre lentile si implicit grosimea meniscului lichid. Dar vei avea nevoie de o celula etansa. ----------------------------------- dragos.n 11 Feb 2014 21:15 ----------------------------------- Orice mediu optic introduci intre lentile, o sa aiba un anume coeficient de difractie, diferit de cel al aerului. Si cred ca doar prin cine stie ce intamplare fericita, (dar putin probabila), o sa obtii rezultate mai bune decat cele calculate initial. E ca si cum ai mai pune o lentila in plus, fara sa stii exact ce pui. ----------------------------------- tavi 84 12 Feb 2014 11:06 ----------------------------------- Doar ca rezultatele initiale sunt datorate unui calcul gresit,iar la nivelul la care se prezinta greseala,nu am ce pierde(ar fi bun doar ca RFT,iar la F/D 13 e ridicol!).In privinta mediului optic introdus intre lentile,ma gandeam la unul solid,cel putin dupa intarire sau racire(vreo rasina,sau chiar superglue...).Daca obiectivul ramane unul ratat,am nevoie de materiale(tubul optic)pentru alt proiect. ----------------------------------- Stanescu Octavian 12 Feb 2014 11:47 ----------------------------------- Pentru a obtine un rezultat bun nu merge pe bajbaite trebuie masurate curburile pe toate fetele si bagat ca proiect in soft specializat OpTalix , Oslo , Zemax, Atmos apoi sa intuiesti sorturile de sticla existente si in final sa adaugi o lentila ce ar putea imbunatati ceva. ----------------------------------- catalin dumitru 12 Feb 2014 18:37 ----------------------------------- Pentru a obtine un rezultat bun nu merge pe bajbaite trebuie masurate curburile pe toate fetele si bagat ca proiect in soft specializat OpTalix , Oslo , Zemax, Atmos apoi sa intuiesti sorturile de sticla existente si in final sa adaugi o lentila ce ar putea imbunatati ceva. Corect , dar ''Pana la Dumnezeu , te mananca sfintii'' , asa ca nu ai ce pierde daca bagi lichid intre lentilele apropiate deja la maxim. Cum profilul spatierii e unul asemanator cu cel al unui menisc divergent , in mod automat meniscul de ulei va introduce supracorectie. Acum , cat de mare va fi aceasta supracorectie si cat de bine se va scadea cu subcorectia de dinaintea spatierii cu ulei , va depinde de indexul uleiului ,de grosimea meniscului acesta lichid, cat si de diferenta dintre cele doua raze de curbura.. Iti recomand intai sa folosesti uleiul de masline , pentru absenta tendintei sicative. Intai de toate , lipeste la 120 de grade trei mici autocolante , pe R2 sau R3 , de grosime minima posibila , astfel incat sa nu ai franje in varianta spatierii cu aer. Dupa aia le separi si pui una -doua picaturi de ulei pe R3 , chiar in mijloc. Asezi crown-ul incet deasupra , lasi sa se intinda peste tot si apoi stergi surplusul cu betisoare vatuite sau altceva... Dupa ce cureti marginile , tragi un rand de scoci (din prima !!) peste ele si incepi sa faci teste pe stea. Daca a trecut in supracorectie , ori maresti spatierea ori cauti un lichid cu index mai mic. Daca e inca subcorectat , cauti un mediu cu index mai mare. Abia dupa ce ai rezultatul dorit , se merita sa dai jos antireflexul de pe R2 si R3 , daca acesta exista. Daca nu o faci vei pierde din coeficientul de transmisie a luminii. (antireflexul intern se va comporta ca o semi oglinda) ----------------------------------- catalin dumitru 12 Feb 2014 18:46 ----------------------------------- E ca si cum ai mai pune o lentila in plus, fara sa stii exact ce pui. Nu neaparat . Aceasta lentila (lichida) in plus, e una extrem de subtire , imposibil de obtinut din sticla , si cu efect relativ redus in ceea ce priveste modificarea sfericitatii. Tocmai aceste modificari minore ajuta la evaluarea si testarea din aproape in aproape , spre a obtine un rezultat satisfacator. ----------------------------------- tavi 84 13 Feb 2014 11:10 ----------------------------------- Mersi pentru sfaturi.Oricum,e prea tarziu.Flintul a "zburat" la gunoi,iar crownul il pastrez pentru experimente cu el ca obiectiv neacromatizat(diafragmat pe la 15-20 mm).Am facut inainte niste teste suplimentare,si o "cimentare" experimentala.Chiar si diafragmat pe la 4 cm,Jupiter se vedea tot lipsit de contrast,cu un fel de ceata colorata pe limb(nu din motive atmosferice),iar inelele de difractie aratau mai egal,intra si extrafocal,dar tot neclare,colorate(probabil din cauza unei acromatizari necorespunzatoare).Deci nu era vorba doar de subcorectie.Daca intereseaza pe cineva,diametrul lentilelor era de circa 72 mm,grosimea marginala fiind de 4,5 mm pentru crown si de 6,5 mm pentru flint.Am avut si impresia ca elementul de crown era cu niste fractiuni de milimetru mai mic in diametru decat flintul(poate loturi de fabricatie diferite?).