----------------------------------- tamasflex 17 Iun 2006 19:17 Home Made Optics - Lunete si alte sisteme optice ----------------------------------- Constructia imaginii unui obiect. Foarte restrins, lucrarea prezinta formarea imaginii unui obiect. Ese un minim de cunostinte pe care un amator trebuie sa stie. Cu ecuatiile prezentate in pag.2 se poate calcula diferite cazuri optice intilnite in practica cu mentiunea ca distanta l se modifica in functia de H-H'. http://img341.imageshack.us/img341/66/optika1lekepezesnf0.th.jpghttp://img341.imageshack.us/img341/6195/optika2lekepezesegyenlegu8.th.jpghttp://img341.imageshack.us/img341/3763/optika3csillagasztavcsojp3.th.jpghttp://img341.imageshack.us/img341/8356/optika4csillagasztavcsoff7.th.jpghttp://img231.imageshack.us/img231/8505/felbontokepessegvu2.th.jpgDin elemente optice recuperate un amator poate sa faca diferite aparate optice - Luneta - Microscop - Oculare -etc. Microscop din binoclu. Un exeplu: daca ai un binoclu - sa zicem 10 x 50 (Pupila de intrare _diametrul obiectivului_este de 50 mm ,pupila de iesire 5 mm _aici pui pupila ochiului ca sa vezi toata supratata diafragmei de cimp_si mareste de 10 ori)si ai un obiectiv de aparat de fotografiat de format mic _s-au alta obiectiv_de 50 mm (ca lupa mareste de 5 ori_ G = 250/50=5). Daca reglezi binoclul la infinit si pui in fata obiectivului de binoclu obiectivul de aparat de fotografiat cu partea care vine spre film o sa ai un microscop care mereste de 50 ori (G tot = 10 x 5 = 50). Daca ai o simpla lentila _de preferet plan convex_ atunci partea plana sa fie spre obiectul de observat. In ultimul caz daca calitatea imagini nu este satisfacator atunci se poate micsora deschiderea lentilei. Este un sistem optic numit si "microscop luneta" care se foloseste si la sistemele profesionale. Bine inteles ca trebuie facut un sistem adaptor pentru a fixa obiectivul de aparat de fotografiat la obiectivul lunetei. http://img211.imageshack.us/img211/3875/microscop1zi.th.jpghttp://img214.imageshack.us/img214/4933/kukkermikez3.th.jpghttp://img219.imageshack.us/img219/7751/mikukgx8.th.jpgOcularul Huygens recuperate de la microscoape. http://img89.imageshack.us/img89/2818/huygensvz3.th.jpgOcular acromatic. Dimensionarea concreta nu am dat din cauza ca totdeauna se ia dupa lentilele recuperate. Dupa desen se poate orienta cum trebuie executat. Necunosterea punctelor cardinale ale elementelor optice face ca distanta focala sa nu fia cea calculata. O diferenta de citeve mm. Mai jos gasiti o metoda de a masura exact distanta focala a ocularului. http://img170.imageshack.us/img170/9248/akrookularzt2.th.jpghttp://img88.imageshack.us/img88/9094/okularlc6.th.jpghttp://img53.imageshack.us/img53/8899/okular1lh7.th.jpghttp://img68.imageshack.us/img68/2071/zoom8yn.th.jpghttp://img403.imageshack.us/img403/8256/zoom1oz3.th.jpghttp://img79.imageshack.us/img79/3685/zoom2gt2.th.jpghttp://img79.imageshack.us/img79/4381/zoom1wf4.th.jpgLuneta din lentila de ochelar. Pentru aceasta trebuie sa procuram o lentila de ochelar de un dioptru (f ~1025mm calculat daca amintesc bine la lentile romanest din anii 70) care are o distanta focala de 1000mm. Cumperi o lupa de 10 ori care contine doua lentile micii plan convexe _ se gaseste - sper_ avind f = 25 mm. Daca montezi intrun tub (d = f1 +f2 )o sa ai o luneta care mareste de 40 ori (1000 / 25 = 40). Din cauza lentilei de ochelari no sa ai o imagine prea buna . Ca sa fie mai de calitate trebuie micsorat pupila de intrare la 25- 30 mm. Se poate face observatii pe suprafata lunei. http://img162.imageshack.us/img162/1416/luneta7pz.th.jpghttp://img210.imageshack.us/img210/1774/dinametru9az.th.jpghttp://img410.imageshack.us/img410/6779/dinametrumixjk4.th.jpgUn alt sistem optic util: http://img68.imageshack.us/img68/4466/redresor5yi.th.jpgCautator - Home made Un instrument optic de nelipsit in astronomie. http://img234.imageshack.us/img234/3959/keresotavcso7db.th.jpghttp://img78.imageshack.us/img78/5337/refractor6201vz9.th.jpgExtensia focala cu lentila negativa (Barlow) Lentila Barlow este un obiectiv bine corectat care nu distorsioneaza claritatea imagini in asa fel incit sa fie observabil de ochiul omului. In unele sistem (teodolite etc) lentila negativa este calculat inpreuna cu lentila pozitiva si corecteaza distorsiunile lentilei pozitive. In cazul cind lentila negativa ete un obiectiv separat atunci are o corectie maxima ca sa nu distorsioneaza imaginea obiectivului. Pentru extensia focala se poate folosi si obiectivele negative concepute pentru aparate de fotografiat. Cindva se vindea dar cu technica digitala a cam uitat de ele. Eu am folosit un teleconvertor rusesc pentru observatii pe suprafata Lunei de la un aparat de fotografiat - garantez ca este de calitate. Multe se mai gasesc la fotografii vechi. Va sfatuiesc sa le cumpatatii ca merita. http://img470.imageshack.us/img470/4161/barlow2fq.th.jpgMasurarea distantei focale a lentilelor negative (Barlow) http://img227.imageshack.us/img227/9528/barlowzu8.th.jpg Calcularea distantei focala la telescopul Cassegrain http://img486.imageshack.us/img486/2717/cassegrainfw8.th.jpgMicsorarea oglinzi secundare la telescopul Newton. Este o idee veche nu stiu din ce cauza nu are teren in Europa. In America se foloseste in mod curent. Lentilele acromate trebuie sa fie bine corectate. Ideal ar fi obiectivele da la un binoclu (6x30 etc) asezate conform desenului. Pentru oglinda parabolica se calculeaza inpreuna lentilele si oglinda. Dar face fata si doua acromate bune. In cazul a doua acromate distanta d ar fi ideal sa fie d = f1 + f2 / 2 , asa lungimea sistemului ar fi de 3f. Intre lentile se poate atasa un iris pentu corectarea pistorsiunilor. Daca nu aveti doua acromate identice se poate folosi si una singura atunci l=4f pentru G = 1/1. Desenul nu este detaliat dar sper sa ajute la intelegerea sistemului. http://img147.imageshack.us/img147/4476/newtonrx2.th.jpg Diferite elemente optice recuperate. http://img157.imageshack.us/img157/6160/fenykepezogep2pc6.th.jpghttp://img53.imageshack.us/img53/1111/objektivpd7.th.jpghttp://img100.imageshack.us/img100/6728/binokular1dz4.th.jpghttp://img59.imageshack.us/img59/1521/okular3wq4.th.jpghttp://img53.imageshack.us/img53/852/okular2zp8.th.jpgVisul amatorilor astronomi - Un binocular "Mega" 35 x 127. Cu posibilitatea de a schimba ocularele. Cu doua obiective Fraunhofer (d = 127, f ' = 700). NO COMMENT. http://img249.imageshack.us/img249/8711/binokular13ph.th.jpghttp://img246.imageshack.us/img246/7580/binokular24sg.th.jpghttp://img482.imageshack.us/img482/1610/binokular30cp.th.jpghttp://img45.imageshack.us/img45/4146/binokular41ji.th.jpghttp://img247.imageshack.us/img247/6097/binokular50uy.th.jpghttp://img247.imageshack.us/img247/6339/binokular65ga.th.jpgRecomand pentru membrii forumului studierea cartilor : Teoria si constructia aparatelor optice 1989(doua volume)de Petre Dodoc. O carte care trateaza diferite aparate optice pe nivel mediu cu multe desene care face sa fie inteles mai bine functionarea a unui sistem optic. O alta carte : Elemente constructive si ansambluri optice de Liviu Iliescu. Este o carte mica (136 pag.) dar trateaza foarte simplu elementele optice si montarea acestora. Mai sint cartile dl. Matei Alexescu _pe care multi o cunosc_ (Cerul o carte pentru totii, Laboratorul astrofizicianului amator etc,)in care dinsul trateaza constructia diferitelor instrumente optice pentru amatorii int un mod pe intelesul tuturori. Un astro amator pe undeva trebuie sa cunoasca functionarea sistemelor optice cu care lucreaza. Pentru aceasta sint cartile de specialitate. Cunoscund propagarea luminei intr un sistem optic amatorul poate sa proiecteze - modifice din diferite elemente optice recuperate sau sisteme gata facute multe aparate interesante care sa ajuta la observarea universului. Multe lucrurii se vind la piate de vechiturii - obiective , lentile , aparate etc. care contini diferite elemente optice de calitate pe care se poate folosi in alte scopuri. Dupa cum vad amatorul de azi nu mai face nici un instrument ci cumpara gata. E o solutie comoda. Dar ca sa faci tu singur o luneta este ceva. Senzatia acela de satisfactie nu se compara cu nimic. E si normal ca un "Home Made" nu este ca unul de fabrica - ca aspect - dar in multe privinte se poate face si mai bune s-au la fel mai ales lunete cu oglinda parabolica. ----------------------------------- alexconu 18 Iun 2006 03:23 ----------------------------------- Buna initiativa cu postarea linkurilor. http://www.geocities.com/sarmvali/instrumente/ eu zic ca e o pagina de referinta pe webul astronomic romanesc. orice amator ar trebui sa citeasca pagina asta. S-a muncit mult la ea si a iesit chiar ok. Nu stiu cat mai are rost astazi sa se construiasca lunete din lentile de ochelari. Lunetele entry-level sunt accesibile la pret si chiar si junk-urile ofera calitate mai buna decat luneta dintr-o singura lentila de ochelari. Iarasi nu vad rostul construirii ocularelor in casa, mai ales daca sunt huygens sau ramsden; astea-s oculare cvasi-inutile in astronomie, folosibile doar la proiectia discului solar poate ca sa nu riscam sa stricam ocularele mai bune. Pentru mine, oculare sub Plossl nu prea exista. ----------------------------------- Katta 18 Iun 2006 09:30 ----------------------------------- Nu stiu cat mai are rost astazi sa se construiasca lunete din lentile de ochelari. Lunetele entry-level sunt accesibile la pret si chiar si junk-urile ofera calitate mai buna decat luneta dintr-o singura lentila de ochelari. Iarasi nu vad rostul construirii ocularelor in casa, mai ales daca sunt huygens sau ramsden; astea-s oculare cvasi-inutile in astronomie, folosibile doar la proiectia discului solar poate ca sa nu riscam sa stricam ocularele mai bune. Pentru mine, oculare sub Plossl nu prea exista. Constructiile astea nu cred ca sunt chiar inutile, au un scop pedagogic. Cel ce recurge la ele, chiar daca nu obtine ceva de calitate, cred ca va intelege mult mai bine atat teoria cat si practica in domeniul opticii. Una e sa cumperi un obiectiv si un ocular gata facute, cu focale specificate si sa le asamblezi, alta e sa cauti lentilele potrivite, sa le masori distantele focale si sa le potrivesti ca sa se vada ceva prin ele. Tocmai dificultatile pe care le intampina sunt cele care il fac sa capete cunostinte mai temeinice si siguranta. Parerea mea! :oops: ----------------------------------- tamasflex 18 Iun 2006 09:40 ----------------------------------- :arrow: ----------------------------------- tamasflex 18 Iun 2006 09:48 ----------------------------------- Draga dl. Katta vad ca ai prins esenta lucrurilor . Tocmai scopul meui era de a sensibiliza amatorii de a face niste lucrurii optice simple. ----------------------------------- alexconu 18 Iun 2006 12:48 ----------------------------------- Eh.. eu n-am zis ca nu-i util pentru un amator sa-si construiasca singur instrumentele. Am trecut si eu prin asta.. inclusiv prin luneta cu lentila de ochelari. dar cand mi-am facut eu luneta cu lentila de ochelari nu existau prea multe alternative. Dar azi, cand se poate lua un obiectiv de 60mm cu 20 de dolari sau o oglinda 150/750 cu 40, nu cred ca mai are rost sa se incurce cineva cu lentila de ochelari. E pierdere de vreme. ----------------------------------- zoth 18 Iun 2006 21:52 ----------------------------------- in orice domeniu posibil, practica fixeaza si dezvolta foarte bine partea teoretica. si cu toate astea, Alex are dreptate, trebuie sa fim la zi si cu partea practica, daca folosim un dublet acromat in locul unei lentile de ochelar, nu inseamna ca vom invata mai putin ci dimpotriva. aceste exercitii le consider esentiale in special pentru cei tineri, care vor avea si un apetit mai special la orele de fizica, cel putin cand vor studia optica, dar nu numai... ----------------------------------- zoth 20 Iun 2006 19:12 ----------------------------------- domnule tamasflex, am citit intr-unul din mesajele dumneavoastra ca va pricepeti la matematica lentilelor si a sistemelor optice. as avea rugamintea sa ma lamuriti, daca este posibil, care este relatia de crestere a aberatiei cromatice a unui dublet acromat in functie de diametru pentru un acelasi raport f/d. cu alte cuvinte cum putem compara(in ce priveste aberatia cromatica) mai multe dublete care au acelasi raport f/d in functie de marimea lor. am cautat aceasta relatie dar pana acum nu am gasit-o. ----------------------------------- tamasflex 20 Iun 2006 22:21 ----------------------------------- domnule tamasflex, am citit intr-unul din mesajele dumneavoastra ca va pricepeti la matematica lentilelor si a sistemelor optice. as avea rugamintea sa ma lamuriti, daca este posibil, care este relatia de crestere a aberatiei cromatice a unui dublet acromat in functie de diametru pentru un acelasi raport f/d. cu alte cuvinte cum putem compara(in ce priveste aberatia cromatica) mai multe dublete care au acelasi raport f/d in functie de marimea lor. am cautat aceasta relatie dar pana acum nu am gasit-o. Dle zircon , proiectarea unei dublet este destul de greu. In anii 80 am caculat un dublet (ca fapt divers ) nu mai stui ce distanta focala avea dar am documentatia si mi ma luat foarte mult timp. Egzista programe speciale la care introduci datele si in final caculeaza curburile si sticla optica necesara. Pentru a calcula abratiile cromatice trebuie sa faci indrumarii para si estraaxiale (nu stiu daca traduc bine) si prin multe recalcularii (interpolare) se poate ajunge ca la diferite zone de deschidere sa fie minima abaratia cromatica si trebuie sa cunosti toate parametrii sticlei optice din care a fost facut obiectivul. Dupa cum inteleg aveti acromate gata facute si vreti sa le comparati. Pentru aceasta egzista banc optic cu niste dispozitive speciala la care se poate masura aberatiile cromatice si a le compara. Eu am banc optic (home made)dar niciodata nu am masurat asa ceva. Cunosc technica teoretic. am si o carte speciala care trateaza exact problema masurati aberatiei cromatice (si alte aberatii) cu ajutorul bancului optic. Relatiile de calcul sint destul de complicate ca sa va caut si eu trebuie sa re studiez optica ca sa va dau un raspuns adecvat. A aventura in calculul optic nu este o treaba usoara. Va sfatuesc sa luati legatura cu fosti ingineri proiectanti de la IOR care va poate indruma direct. Am avut citeva cunostinte (ma ajutat mult cu sisteme optice) la IOR in ani 80 dar legatura s-a rupt. Studiati cartile tehnice ale dl. Petre Dodoc in care dinsul daca amintesc bine trateaza problema. Sau sa cautatii cartile din care dinsul s-a documentat (eu asa am facut si prin biblioteca internationala am primit pentru a studia cartile in ani 80). Mai este o carte ruseasca "Teoria si calcularea sistemelor optice de A.I.Tudorovschi" aparut in 52 dar este in rusa si este o carte foarte buna. Merita sa studiatii . Personal am multe documentatii referitor la calculul lentilelor dar este in maghiara. Am avut multi prieten la fabrica optica MOM din ungaria care ma ajutat cu documentatii. La sfirsitul anlor 80 am vrut sa scriu o carte despre sisteme optice pentru amatorii. Am si scris , am primit 250 paginii etc.dar revolutia ma blocat si numai cu bani puteam sa editez. Cartea am scris la impulsionarea marelui astronom Dr. Kulin Gyorgy care era parintele astronomiei amatoricesc in ungaria si era bun prieten cu mine http://www.google.ro/search?hl=ro&q=kulin+gyorgy&btnG=C%C4%83utare+Google&meta=. http://www.mcse.hu/mcse/about_us.html http://kulin.mcse.hu/kulin_bibliografia.html Totus va sfatuiesc inca o data sa luatii legatura cu proiectantii de la IOR. Poate ca tinara generatie nu stie din cauza calculatorului dar poate ca prindeti un "batrin" care a facut si pe hirtie calcule. Cu stima Tamasflex. Ps. Ca fapt divers mai detaliat despre ce este vorba in email. ----------------------------------- Doru Dragan 21 Iun 2006 10:51 ----------------------------------- Aberatia cromatica se produce din cauza ca lentilele au un comportament de prisma. Cu cat e diametrul lentilei e mai mare cu atat aberatia cromatica e mai mare catre marginea lentilei. Corectarea se face prin combinarea a doua lentile in cazul acromatelor sau trei lentile in cazul apocromatelor dar (inca o data) cu cat diametrul e mai mare aberatia e mai mare si mai greu de corectat astfel incat de la un metru incolo s-a considerat ca nu mai merita. Relatiile exacte le gasesti in cartile de optica recomandate de dl. Tamas sau chiar pe internet daca te stradui un pic. Programele de proiectare optica sunt destule si stiu multe. Unul din cele mai tari este ZEMAX care costa vreo cateva sute bune de dolari dar poate fi procurat din reteaua P2P (eMule de exemplu). D-le Tamas, sunteti foarte de laudat pentru ambitia de a studia. Pentru toti ceilalti: E foarte usor sa scoti banii (daca ii ai) si sa-ti cumperi un instrument. Dar esti sigur ca stii pe ce ai dat banii? Poti macar sa-ti verifici instrumentul? ----------------------------------- tamasflex 21 Iun 2006 13:41 ----------------------------------- Aberatia cromatica se produce din cauza ca lentilele au un comportament de prisma. Cu cat e diametrul lentilei e mai mare cu atat aberatia cromatica e mai mare catre marginea lentilei. Corectarea se face prin combinarea a doua lentile in cazul acromatelor sau trei lentile in cazul apocromatelor dar (inca o data) cu cat diametrul e mai mare aberatia e mai mare si mai greu de corectat astfel incat de la un metru incolo s-a considerat ca nu mai merita. Relatiile exacte le gasesti in cartile de optica recomandate de dl. Tamas sau chiar pe internet daca te stradui un pic. Programele de proiectare optica sunt destule si stiu multe. Unul din cele mai tari este ZEMAX care costa vreo cateva sute bune de dolari dar poate fi procurat din reteaua P2P (eMule de exemplu). D-le Tamas, sunteti foarte de laudat pentru ambitia de a studia. Pentru toti ceilalti: E foarte usor sa scoti banii (daca ii ai) si sa-ti cumperi un instrument. Dar esti sigur ca stii pe ce ai dat banii? Poti macar sa-ti verifici instrumentul? A sa e cum zici referitor la aberatia cromatica. Putini mai complicat dar esenta ai scris bine. Daca am timp o sa postez un desen cu un banc optic simplu la care se poate masura calitatea vizuala a obiectivelor - oglinzilor. Nu este simplu fiind ca necesita un microscop de masurare o mira speciala un colimator si altele. Nu este greu de executat daca ai elementele optice necesare. Daca fac desenul o sa postez la pagina de pornire unde am mai postat citeva desene. ----------------------------------- zoth 21 Iun 2006 19:14 ----------------------------------- nu, cu siguranta nu vreau sa ma aventurez in calculele dubletelor acromate din 2 motive. o data ca nu e domeniul meu de specialitate si a doua oara ca are cine sa o faca, slava Domnului. ceea ce vreau este sa inteleg fenomenul in sine dar am marele defect de a nu intelege un lucru decat daca e serios argumentat. va multumesc oricum pentru materialul documentar indicat, am sa incerc sa caut cartile domnului Dodoc. dragon, ceea ce spui este corect si cunosc si eu aceste lucruri generic. mai stiu ca aberatia cromatica depinde la fel de dramatic si de geometria lentilei, asadar focala lunga inseamna aberatii cromatice mici, focala scurta- aberatii cromatice mari, deci si curbura lentilei genereaza acest fenomen. prin amabilitatea lui GM am intrat chiar in posesia unui tabel cu valorile aberatiei cromatice si in functie de apertura lentilei cat si in functie de f/d. as fi vrut o relatie cantitativa a acestui fenomen in afara explicatiei stiuta pana acum ca aberatia cromatica este cea mai mare la marginea lentilelor unde unghiul de refractie al luminii este cel mai mare, lucru care este in totalitate adevarat dar nu si suficient. sa incep cu un lucru mai simplu. vreau sa intreb daca doua lentile de diametre diferite dar cu acelasi raport f/d au aceeasi curbura a suprafetei sau au curburi diferite? ----------------------------------- Doru Dragan 22 Iun 2006 09:32 ----------------------------------- Privind simplist lucrurile, la prima vedere, lentilele pot fi considerate baza unui triunghi isoscel cu varful in focar. In cazul asta triunghiurile ar trebui sa fie intr-un raport de asemanare si de aici aproape ca ar rezulta intuitiv ca raza de curbura ar fi aceeasi ... Care raza de curbura? Lentilele au doua! Evident ca toate sunt convexe dar nu neaparat aceeasi curbura de o parte si de alta. Si din pacate mai e un parametru. Materialul din care e facuta lentila. E crown sau flint? Si intre crown si flint mai exista o gramada de sorturi de sticla. Si inca nici nu am inceput sa vorbim de aberatii, abia suntem la discutia despre focar. Crede-ne pe mine si Tamas, lucrurile sunt destul de complicate in optica. Trebuie citit mult si cu atentie. Am facut candva o observatie. De electronica se ocupa la ora asta cine cu gandul nu gandesti. Filipine, Malaezia etc. Cu mecanica fina si optica e mai incurcata treaba. ----------------------------------- zoth 22 Iun 2006 09:58 ----------------------------------- sunt constient ca lucrurile in optica sunt complicate dar asta nu inseamna ca nu le putem discuta. de la fiecare participant la discutie putem afla macar un lucru nou sau o idee de valoare. la urma urmei si lentilele astea sunt facute tot de oameni, nu au venit extraterestrii sa ni le dea pe tava. sticlele crown si flint sunt folosite de obicei pereche in dubletele acromate, dar eu ma refeream in intrebare la o lentila simpla. hai sa presupunem ca avem doua lentile simple biconvexe construite din acelasi tip de sticla, cu acelasi raport f/d, dar cu diametre diferite. intrebarea e aceeasi, au ele aceeasi curbura a suprafetelor sau nu? sper ca de data asta formularea sa fie in regula. ps. nici electronica nu este asa de simpla precum speri, ceea ce fac malaesienii sau taiwanezii nu este altceva decat sa multiplice niste procese tehnologice concepute de altii, cu alte cuvinte sunt doar forta de munca. ----------------------------------- tamasflex 22 Iun 2006 18:01 ----------------------------------- zircon a scris - hai sa presupunem ca avem doua lentile simple biconvexe construite din acelasi tip de sticla, cu acelasi raport f/d, dar cu diametre diferite. intrebarea e aceeasi, au ele aceeasi curbura a suprafetelor sau nu? sper ca de data asta formularea sa fie in regula. http://img209.imageshack.us/img209/1746/lentila9uk.th.jpg ----------------------------------- zoth 22 Iun 2006 19:31 ----------------------------------- nu stiu de ce, dar traiam cu impresia ca e tocmai invers fata de cum spuneti. logic cred ca o lentila prezinta o curbura a suprafetei cu atat mai mare cu cat distanta ei focala e mai mica. deci lentila cu diametrul si respectiv distanta focala mai mica ar trebui sa aiba o curbura mai accentuata a suprafetei. de buna seama intelegem lucruri diferite prin notiunea de curbura a suprafetei. as fi curios sa vedem ce spun formulele, daca ati putea explica... ----------------------------------- tamasflex 22 Iun 2006 20:28 ----------------------------------- nu stiu de ce, dar traiam cu impresia ca e tocmai invers fata de cum spuneti. logic cred ca o lentila prezinta o curbura a suprafetei cu atat mai mare cu cat distanta ei focala e mai mica. deci lentila cu diametrul si respectiv distanta focala mai mica ar trebui sa aiba o curbura mai accentuata a suprafetei. de buna seama intelegem lucruri diferite prin notiunea de curbura a suprafetei. as fi curios sa vedem ce spun formulele, daca ati putea explica... A aparut in anii 60 de V.V. Bianu Optica geometrica. Studiazal ca este o carte buna in care explica foarte bine problemele legate de optica. Daca am timp o sa fac un calcul la o lentila planconvexa (e mai simplu ca era o singura curbura ) . Pentru totii!! Am postat un nou desen in prima pagina pe are o sa mai rescriu. Foarte greu gasesc cuvintele dar sper sa intelegeti esenta . Cind mai fac un desen totdeauna o sa postez la prima pagina. ----------------------------------- zoth 22 Iun 2006 21:02 ----------------------------------- cat priveste curbura unei lentile va rog sa va mai ganditi, ori afirmati un nonsens ori vorbim de lucruri diferite. stima cuvenita. ----------------------------------- tamasflex 22 Iun 2006 21:26 ----------------------------------- Si eu asta tot explic. Poate ca intelegem altfel curburile sau eu nu traduc bine. :wink: ----------------------------------- zoth 22 Iun 2006 22:17 ----------------------------------- deci lentila cu diametrul si respectiv distanta focala mai mica ar trebui sa aiba o curbura mai accentuata a suprafetei. ei da, asa parca mai merge! acum cred ca aceasta neintelegere a plecat de la confuzia dintre curbura suprafetei si raza de curbura. (pentru o curbura mare a suprafetei raza de curbura este mica). sper sa nu mai nasc nici o contradictie. ----------------------------------- HoO_Germany 22 Iun 2006 23:02 ----------------------------------- Mi-am permis sa sterg diferentile avute si sper ca tema sa ramine in viitor fara asa cuvinte :) . Mod HoO Germany ----------------------------------- zoth 23 Iun 2006 06:13 ----------------------------------- mersi Robert. ----------------------------------- tamasflex 24 Iun 2006 16:31 Luneta Cautator ----------------------------------- Am postat un desen in prima pagina. Este vorba de un instrument optic simplu si foarte util in astronomie. Ps. Sint surprins "800 de Vizualizari" de cind am (o saptamina)deschis topicul. Sper sa aiba si efect. ----------------------------------- tamasflex 24 Iun 2006 21:42 ----------------------------------- Am postat inca un desen la pagina de pornire. ----------------------------------- zoth 25 Iun 2006 16:18 Re: Home Made Optics - Lunete si alte sisteme optice/Lincs ----------------------------------- In unele sistem (teodolite etc) lentila negativa este calculat inpreuna cu lentila pozitiva si corecteaza distorsiunile lentilei pozitive. In cazul cind lentila negativa ete un obiectiv separat atunci are o corectie maxima ca sa nu distorsioneaza imaginea obiectivului. la ce fel de distorsiuni se refera calculele respective? puteti explica mai in detaliu cele doua cazuri in parte? ----------------------------------- tamasflex 25 Iun 2006 18:06 Re: Home Made Optics - Lunete si alte sisteme optice/Lincs ----------------------------------- In unele sistem (teodolite etc) lentila negativa este calculat inpreuna cu lentila pozitiva si corecteaza distorsiunile lentilei pozitive. In cazul cind lentila negativa ete un obiectiv separat atunci are o corectie maxima ca sa nu distorsioneaza imaginea obiectivului. la ce fel de distorsiuni se refera calculele respective? puteti explica mai in detaliu cele doua cazuri in parte? In cazul teodolitelor claritatea imagini se face cu deplasarea lentilei negative (depinde de tip). Obiectivul si lentila negativa formeaza un sistem "teleobiectiv" dupa care vine ocularul( imaginea este intoarsa). In cazul teodolitelor - am citit pe undeva - anumite aberatii ale elementului pozitiv este corectat cu negativul. Acuma nu stiu care dintre distorsiuni sint multe - de la planare la aberatii cromatice, coma etc. Este si cazul "teleobiectivelor" pentru aparate de fotografiat_sistemele mai vechi. Prin sistemul "teleobiectiv" adica extensia focala cu lentila Barlow se poate face sisteme optice care are o distanta focala lunga dar se lede si in desen ca planul principal (H ') asistemului este deplasat in afara obiectivului. Din cauza asta lungimea fizica a sistemului este mai mic. In cazul nostru lungimea sistemului _ d + S'2 F' = L = 433.333 + 200 = 633.33 mm si avem un sistem cu distanta focala de 1500 mm. Nu am facut calculele cu planur principale ca se complica teaba. Diferenta este ca si distantele intre planurile principala mai mareste lungimea fizica a sitemului. Se poate masura H - H' pentru un grup de lentile dat dar pentru aceasta avem nevoie de un banc optic sau trebuie sa cunosti distantele focale ale elmentelor optice a sistemului separat. Un amator poate sa faca niste masuratotii simple cu un dinametru _masoara diametrul unui obiect cunoscut_si poate sa regleze extensia cum o doreste. Personal calculez distantele ca lentile subtirii si pe banc optic (s-au prin alte metode)reglez distantele pina ce extensia va fi de "n" ori. Adica lentila negativa pun intr -un tub cu un ocular cu reticul la distanta calculata, pun dupa oiectiv si masor un cerc cu "d" cunoscut pus in focarul unui "colimator" si reglez distanta pina cind gasesc diametrul cercului la valoarea calculata (na asta ti lam tradus). Prealabil masor distantele focale ale elementelor cu un "Colimator" care contine un reticul cu distanta bine determinat si cu un ocular micrometric. Daca nu cunosc distanta focala a lentilei Barlow atunci fac un sistem afocal cu un obiectiv la care cunosc distanta focala si masor pupila de iesire cu un microscop special facut anume. Specialitatea microscopului consta ca la un sistem afocal cu lentila negativa (luneta Galileo) pupila de iesire este intre lentile si trebuie sa masori acolo. Lentila Barlow folosit in astronomie este corectat ff bine ca sa nu distorsioneaza imaginea obiectivului. Daca pe Barlow scrie ca 2x asta nu inseamna ca nu poti sa faci sa zicem de 4 x. Trebuie avut grija ca sa nu vigneteze imaginea obiectivului. O sa fac niste desene cu masurarea distantelor focala in viitor apropiat. ----------------------------------- zoth 25 Iun 2006 20:02 ----------------------------------- ultimul dumneavoastra desen postat la prima pagina ma indeamna de a reveni din nou la o poveste mai veche. lucrurile in general stau asa cum ati prezentat acolo, dar in practica un obiectiv acromat cu focala atat de mica genereaza aberatii cromatice importante la grosismente mari si daca mai adaugam si o lentila Barlow nu stricam mai mult decat reparam? subiectul asta ma intereseaza in mod deosebit deoarece am un fix cu refractoarele scurte.(cred ca deja i-am ofilit pe multi de pe forum cu subiectul asta) vreau sa va intreb daca in practica nu exista nici un truc sau posibilitate de a reduce nivelul acestor aberatii la un refractor scurt? (in afara de folosirea filtrelor -violet sau contrast booster) cred ca subiectul merita o atentie deosebita pentru ca ne lovim in practica de aceste impedimente. ----------------------------------- tamasflex 25 Iun 2006 20:22 ----------------------------------- ultimul dumneavoastra desen postat la prima pagina ma indeamna de a reveni din nou la o poveste mai veche. lucrurile in general stau asa cum ati prezentat acolo, dar in practica un obiectiv acromat cu focala atat de mica genereaza aberatii cromatice importante la grosismente mari si daca mai adaugam si o lentila Barlow nu stricam mai mult decat reparam? subiectul asta ma intereseaza in mod deosebit deoarece am un fix cu refractoarele scurte.(cred ca deja i-am ofilit pe multi de pe forum cu subiectul asta) vreau sa va intreb daca in practica nu exista nici un truc sau posibilitate de a reduce nivelul acestor aberatii la un refractor scurt? (in afara de folosirea filtrelor -violet sau contrast booster) cred ca subiectul merita o atentie deosebita pentru ca ne lovim in practica de aceste impedimente. A fost un exeplu . Nu inseamna ca neaparat trebuie sa folosesti obiectivele cu care am facut desenul. La f ' = 500 si d = 100 mm sint objective ff corectate cu care se poate face grosismente marii. Sa nu vorbim de apocromate. Ideea era de a intelege functionarea sitemului. Este o regula - cind vrei sa faci o extensie focala cu un Barlow e bine ca distanta focala a negativei sa fie a treia parte a obiectivului. La f ' =500 mm ar trebui un Barlow de -f ' = - 166.66mm. vreau sa va intreb daca in practica nu exista nici un truc sau posibilitate de a reduce nivelul acestor aberatii la un refractor scurt? - sa scazii diametrul pupilei de intrare. Cind ai niste sisteme date nu ai multe posibilitatii. ----------------------------------- zoth 25 Iun 2006 20:41 ----------------------------------- de acord, nu vorbim de apocromate ci de acromate. stiu ca a fost un exemplu, dar acesta se potriveste exact cu refractorul de 100mm diametru si focala de 500mm comercializat de unele firme, iar aberatia de care am vorbit se manifesta destul de mult si de suparator. daca diafragmez obiectivul pierd din luminozitate si ce rezolv? alta solutie nu mai exista? ----------------------------------- tamasflex 25 Iun 2006 21:10 ----------------------------------- de acord, nu vorbim de apocromate ci de acromate. stiu ca a fost un exemplu, dar acesta se potriveste exact cu refractorul de 100mm diametru si focala de 500mm comercializat de unele firme, iar aberatia de care am vorbit se manifesta destul de mult si de suparator. daca diafragmez obiectivul pierd din luminozitate si ce rezolv? alta solutie nu mai exista? Cred ca un obiectiv de fabrica este bine corectat la grosismentul pentru care a fost facut. Se intimpla ca la sisteme "Home made" cu Barlow ca planeitatea imagini nu este bun. La margine nu este clar imaginea la grosismente marii si se vede pronuntat. In acest caz se pune o lentila negativa de planare in sistem. Este o metoda. Aberatiile sint de multe felurii pe care se poate masura, si in functia datelor se corecteaza cu alte elemente optice. Am un acromat de f ' = 500mm (Fraunhoffer de la Zeiss )si d = 100 mm cu care la G = 200 am o imagine ca te doboara. Stelele sint puncte. Extensia focala a fost facut cu un teleconvertor de la un aparat de fotografiat. Cel mai mic ocular pe care am facut are f' = 5 mm _din doua acromate de f ' = 8 mm daca amintesc bine. ----------------------------------- zoth 25 Iun 2006 21:32 ----------------------------------- daca e vorba de Zeiss va cred fara nici o dovada, dar daca ar fi sa vorbim de acelasi refractor (500/100) de la Synta facut in china atunci am rezerve mari. de la G>80 incepe sa faca urat :( pentru un astfel de instrument eram interesat ce solutii de imbunatatire ar putea fi... ----------------------------------- sky 26 Iun 2006 03:59 ----------------------------------- nu exista solutii de imbunatatire in cazul unui acromat cu probleme. O solutie pe care am adoptat-o acu cativa ani la un refracor a fost aceea de a folosi o diafragma dar a fost doar o amagire. ----------------------------------- Doru Dragan 26 Iun 2006 09:03 ----------------------------------- Sistemele optice au probleme pe masura ce te indepartezi de axul lor optic. Ca urmare cea mai simpla corectie este diafragmarea obiectivului astfel incat sa indepartezi portiunea din margine care da aberatii. Alta metoda (folosita din cate stiu doar in cazul reflectoarelor si doar in cazul aberatiei de sfericitate) este o asa zisa lentila corectoare de coma. In cazul unui refractor (fie el a- sau apo-) cu aberatii la care diafragmarea nu te satisface, urmatoarea solutie e sa-l desfaci in bucatele, sa reslefuiesti lenilele si sa-l montezi la loc :D Observatiile astronomice, mai ales la surse punctiforme sau planete (la care vrei sa vezi cat mai multe detalii) sunt cu mult mai pretentioase decat observatiile terestre. ----------------------------------- tamasflex 02 Iul 2006 14:30 ----------------------------------- :arrow: ----------------------------------- zoth 02 Iul 2006 16:32 ----------------------------------- In cazul unui refractor (fie el a- sau apo-) cu aberatii la care diafragmarea nu te satisface, urmatoarea solutie e sa-l desfaci in bucatele, sa reslefuiesti lenilele si sa-l montezi la loc teoretic da, asta ar fi solutia dar practic ai incercat asa ceva? cred ca e usor de zis dar greu de facut. apoi, prin reslefuire distrugi si coatingul, si dupa aia cum il mai refaci? ----------------------------------- tamasflex 02 Iul 2006 18:37 ----------------------------------- In cazul unui refractor (fie el a- sau apo-) cu aberatii la care diafragmarea nu te satisface, urmatoarea solutie e sa-l desfaci in bucatele, sa reslefuiesti lenilele si sa-l montezi la loc teoretic da, asta ar fi solutia dar practic ai incercat asa ceva? cred ca e usor de zis dar greu de facut. apoi, prin reslefuire distrugi si coatingul, si dupa aia cum il mai refaci? Fabricile de optica poate sa faca modificarii si corectarii la o lentila data. Acasa nu poti sa faci ca nu ai dotatia de aparate respectiva. ----------------------------------- zoth 03 Iul 2006 09:23 ----------------------------------- e posibil ca fabricile de optica sa poata face asa ceva, dar nu cred ca vreau sa incerc varianta asta, si mai putin de atat sa o fac singur pentru ca sunt constient ca-mi trebuie multe aparate de masura pe care nu le am. intr-o discutie mai veche aici pe forum, Robert imi spunea ca mai exista posibilitatea de a introduce in instrument un "chromacorrector" dar care e foarte scump. stie cineva in ce consta acest chromacorrector si daca nu se poate manufactura? ----------------------------------- Doru Dragan 03 Iul 2006 10:21 ----------------------------------- Posibil sa existe mai multe cromacorectoare dar cel despre care se vorbeste pe net in ultima vreme este CHROMACOR de la Aries Instruments iar proiectantul este un oarecare Valery Deryhuzin, ucrainean de bastina. In principal se zice depre acest instrument ca ar transforma un acromat ieftin (cum sunt si cele produse de Synta) intr-un apocromat. Pretul din cate am vazut eu e vreo 700-900 $. Daca vrei o imagine descarca www.astrosurf.com/re/chromacor.pdf (e un text in spaniola dar imaginile sunt graitoare). Nu stiu inca nimic despre modul de constructie dar ma foarte tare indoiesc ca ar putea fi manufacturat. ----------------------------------- tamasflex 03 Iul 2006 13:05 ----------------------------------- Posibil sa existe mai multe cromacorectoare dar cel despre care se vorbeste pe net in ultima vreme este CHROMACOR de la Aries Nu este o noutate. In microscopie se foloseste asa zise "Oculare de compensare". La grosismente mari calitatea imagini obiectivului scade , acest lucru se poate int-ro oarecare masura compensa cu un ocular special. Acest lucru si in cazul lunetelor se poate face . Mai de mult - in anii 1900 se faceau lunet la care ocularele erau asa fel alese ca distorsiunile obiectivului era compensat de ocular. ----------------------------------- zoth 03 Iul 2006 13:17 ----------------------------------- sunt astfel de oculare care corecteaza si aberatia cromatica la refractoare? stiti cumva care e principiul de functionare si daca se poate incerca o manufacturare? ----------------------------------- tamasflex 03 Iul 2006 13:31 ----------------------------------- sunt astfel de oculare care corecteaza si aberatia cromatica la refractoare? stiti cumva care e principiul de functionare si daca se poate incerca o manufacturare? Mai ales la refractoare se foloseste. Nu poti sa faci acasa ca rebuie sa cunosti datele de aberatii cromatice (masurabil)ale obiectivului. Si in functia datelor se calculeaza un ocular care reface distorsiunile in asa fel incit in punct obiect sa fie un punct in plan focal. Calcularea executarea unui sistem optic acromatic nu este la indemina amatoruliu. Necesita aparate speciale de masura si de control. ----------------------------------- Doru Dragan 03 Iul 2006 14:22 ----------------------------------- Daca te intereseaza foarte tare optica (dar numai daca te intereseaza foarte tare optica) cauta programul ZEMAX. Il gasesti (mai "convenabil" :wink: ) in retele P2P (de ex. eMule). Programul permite proiectarea unor acromate, apocromate, oculare, corectoare etc., utilizand materiale cu diversi indici de refractie, calcul de aberatii, optimizare etc. Tot tacamul. Dupa proiectare vine executia ... Aia e o alta poveste. ----------------------------------- zoth 03 Iul 2006 15:41 ----------------------------------- dragon, chiar daca ma intereseaza optica, proiectarea unor acromate, sau calculul aberatiilor nu ma ajuta "practic". nu am posibilitatea la nivel de dotare de a pune in viata un proiect optic. m-ar fi interesat o solutie practica in cazul refractoarelor scurte in ce priveste aceste aberatii, dar am inteles ca lucrul asta e prea complicat la nivel de amator. oricum iti multumesc pentru pareri. ----------------------------------- tamasflex 13 Iul 2006 18:28 ----------------------------------- daca e vorba de Zeiss va cred fara nici o dovada, dar daca ar fi sa vorbim de acelasi refractor (500/100) de la Synta facut in china atunci am rezerve mari. de la G>80 incepe sa faca urat :( pentru un astfel de instrument eram interesat ce solutii de imbunatatire ar putea fi... Nu cunosc obiectivul respetiv. Totus daca nu este lipit prin regrarea distantei intre lentile se poate ajunge la un compromis. Chineji nu se chinuie cu reglaj fin, lasa la indemina cumparatorului. Poate ca prea a strins lentilele etc..La acromate distanta intre lentile este sufletul lui care trebuie reglat cu micii adaosurii (folii de aluminiu). O alta figura de a roti lentilele pina ce la marirea respectiva are cel mai bun poza. Daca prin vizualizarea unei stele vezii halouri rosiatice atunci distanta intre lentile este mare. Trebuie reglat ca distantierul intre lentile sa fie cit mai uniform pentru a avea o poza de calitate. Este ceva lucru dar in majoritatea cazurilor se redreseaza claritatea imagini. ----------------------------------- zoth 15 Iul 2006 19:11 ----------------------------------- La acromate distanta intre lentile este sufletul lui care trebuie reglat cu micii adaosurii (folii de aluminiu). O alta figura de a roti lentilele pina ce la marirea respectiva are cel mai bun poza. e o informatie interesanta si utila de care nu stiam. exista vreo carte sau articol in limba romana sau engleza care trateaza subiectul asta? ----------------------------------- tamasflex 16 Iul 2006 18:49 ----------------------------------- Am refacut desenul cu"Diametrul Soarelui si a Lunei in focarul unui obiectiv". Printre documentele mele am gasit ceva interesant referitor la rezolutie. ----------------------------------- zoth 19 Iul 2006 20:06 ----------------------------------- domnule Tamas, ce instrument ati putea imagina care sa foloseasca un dublet acromat cu f/d=2? ----------------------------------- tamasflex 19 Iul 2006 20:18 ----------------------------------- domnule Tamas, ce instrument ati putea imagina care sa foloseasca un dublet acromat cu f/d=2? Mai detaliat. Distanta focala?O poza a obiectivului. ----------------------------------- zoth 19 Iul 2006 21:07 ----------------------------------- da, este vorba de un dublet lipit cu diametrul de 60 mm si distanta focala masurata empiric mi-a dat valoarea cam de 132mm. asta inseamna cam f/d=2.2 nu bag mana in foc, ca am masurat foarte precis focala. obiectivul nu stiu de la ce provine. ----------------------------------- HoO_Germany 20 Iul 2006 14:13 ----------------------------------- Cu asa un obiectiv ai putea construi un cautator foarte frumos si bun. ----------------------------------- tamasflex 20 Iul 2006 14:56 ----------------------------------- da, este vorba de un dublet lipit cu diametrul de 60 mm si distanta focala masurata empiric mi-a dat valoarea cam de 132mm. asta inseamna cam f/d=2.2 nu bag mana in foc, ca am masurat foarte precis focala. obiectivul nu stiu de la ce provine. Este un obiectiv frumos. Deja ai primit un raspuns din paretea dl. hoO si merita incercat idea. Mai ai zoom -ul acele si poti sa faci o luneta zoom comform desenului la "Home Made Optics". Depinde de tine la ce folosesti. ----------------------------------- zoth 20 Iul 2006 17:15 ----------------------------------- mersi de idei, la un finder m-am gandit si eu dar nu stiu cum sa fac reticolul. are cineva vreo idee? ar merge un finder de 10x60 sau la ce valoare sa ma opresc? ----------------------------------- HoO_Germany 20 Iul 2006 19:04 ----------------------------------- mersi de idei, la un finder m-am gandit si eu dar nu stiu cum sa fac reticolul. are cineva vreo idee? ar merge un finder de 10x60 sau la ce valoare sa ma opresc? Depinde ce ocular iei, iese un finder de 10x60. Pentru a obtine un finder de 10x60 trebue sa iei un ocular de 13,5 mm. Marirea se obtine daca imparti distanta focala obiectivului, in distanta focala ocularului, adica 135mm/13,5= 10x Ce fel de ocular sa iei? Ar merge foarte bine daca ai, un ocular Ramsden, ca ala are plana focala exact in fata lentilei de jos. Are numai dezavantaj ca iti da numai max. 35° cimp. Al doilea ar merge un Plossl care tot poti sa pui reticula in fata lentilei de jos, dar unde sa o pui, trebue sa cauti. Asta merge foarte bine cu un creion, care il pui in fata ocularului si te uiti prin ocular. Acolo unde vezi creionul cel mai sharp, faci un sign si masori. Dupa asta poti sa pui lita subtire si sa faci reticlu. Avantajul la Plossl este, ca primesti cam max. 52° cimp. Aici http://www.brayebrookobservatory.org/BrayObsWebSite/BOOKS/EVOLUTIONofEYEPIECES.pdf gasesti un pdf. file unde o sa poti vedea cum lucreaza diferite tipuri de oculari, foarte interesant. ----------------------------------- zoth 20 Iul 2006 20:41 ----------------------------------- Depinde ce ocular iei, iese un finder de 10x60. Pentru a obtine un finder de 10x60 trebue sa iei un ocular de 13,5 mm. Marirea se obtine daca imparti distanta focala obiectivului, in distanta focala ocularului, adica 135mm/13,5= 10x da, toate astea le stiu si eu, nu sunt chiar atat de incepator :D intrebarea poate ca nu am formulat-o bine, ma interesa sa stiu cam ce marire e potrivita pentru un finder cu obiectivul de 60 mm. cu reticolul am inteles, cred ca am sa folosesc un Plossl (daca tot vreau sa fac o treaba buna) la care sa-i atasez un fel de saiba distantier pe care am sa sudez cele doua lite. materialul despre oculare e foarte bun si l-am salvat de pe vremea cand ai deschis sectiunea despre oculare, mai trebuie doar sa-l citesc pana la capat :D in concluzie cam ce marire credeti ca e potrivita pentru obiectivul asta? ----------------------------------- HoO_Germany 20 Iul 2006 22:44 ----------------------------------- in concluzie cam ce marire credeti ca e potrivita pentru obiectivul asta? eu as face pentru un finder max. o marire de 8x pina 10x. Mai mult o sa-ti faca probleme sa gasesti ceva la cer, din cauza ca o sa ai prea mulet stele in finder, care cu ochiul nu le vezi 8) . Daca ai avea posibilitate, fa pina max de 8x, o sa vezi ca o sa-ti ajunga :) ----------------------------------- Tavi F. 05 Ian 2007 22:10 ----------------------------------- Aici nu pot sa spun decit ca dl. Tamas merita toata aprecierea, pentru eforturile depuse in a promova in special aplicatiile opticii in astronomie, bineinteles si simtul practic necesar intr-o asfel de activitate. Se vede ca a studiat optica din carti precum cele ale lui Dodoc, Bianu (pe astea le am si eu), etc..., nu doar "belind" ochii pe net :lol: , cum e la moda in ziua de azi. (e util si net-ul, dar s-a pierdut esenta cartii) Interesul actual lasa mult de dorit (dupa etaloanele mele), nu e de mirare ca dl Tamasflex a "disparut" de aici. Cei intr-adevar pasionati de optica iau hirtia si creionul in mina, incep cu notiunile simple, traseaza drumul razelor marginale, prin instrumentele optice, si de acolo prin calcul geometric rezulta marimile dorite (asta in privinta formarii imaginilor). Si distanta focala a unei lentile, se calculeaza usor in functie de razele de curbura, si sortimentul de sticla folosit. Eu asa am facut, nu am preluat nimic de-a gata, cartile mai mult mi-au trezit interesul spre partea teoretica, dar explicata si inteleasa cit mai bine. Toate astea completate cu testele optice, efectuate in timp, si rabdarea e importanta. Calculul aberatiilor si optimizarea dubletelor e mult mai greu, pe mine m-a depasit aspectul asta (mai demult). Sigur e interesant, si poate o sa mai revin asupra lui in viitor. Succes pasionatilor! ----------------------------------- Doru Dragan 06 Ian 2007 12:47 ----------------------------------- Calculul aberatiilor si optimizarea dubletelor e mult mai greu, pe mine m-a depasit aspectul asta (mai demult). Sigur e interesant, si poate o sa mai revin asupra lui in viitor. Calculul aberatiilor si optimizarea dubletelor sunt mult prea dificile pentru a le face cu mana. Implica o matematica foarte complicata. Exista la ora actuala programe care fac asa ceva. ----------------------------------- Tavi F. 06 Ian 2007 16:10 ----------------------------------- Calculul aberatiilor si optimizarea dubletelor e mult mai greu, pe mine m-a depasit aspectul asta (mai demult). Sigur e interesant, si poate o sa mai revin asupra lui in viitor. Calculul aberatiilor si optimizarea dubletelor sunt mult prea dificile pentru a le face cu mana. Implica o matematica foarte complicata. Exista la ora actuala programe care fac asa ceva. Sigur ca exista. Dar asfel de programe nu au existat dintotdeauna, iar cele care sint, au fost facute tot de oameni. Mathcad-ul imi ofera o posibilitate foarte buna, de a varia parametrii initiali, in ceea ce am facut pina acum, in plus apare satisfactia propriei realizari. Iar informatiile din cartile lui Dodoc sau altele, despre proiectarea dubletelor, sint greu accesibile pentru ca se refera prea mult la teorie generala, fara a da nici un exemplu concret de calcul. In privinta cartilor mai practice, am vazut care sint diferentele, intre lucrarile romanesti si unele precum cele ale lui Texereau. Probabil exista carti bazate pe calculul dubletelor, mult mai bune decit cele la care faceam referire. PS.- Despre calculele "facute la mina" nu am zis nicaieri de asa ceva :lol: . Doar schema de calcul si relatiile deduse le fac in creion, apoi toate sint inchegate intr-un program. Iar despre acele programe de optimizare, eu (probabil si altii) am aflat din alte topicuri. ----------------------------------- tamasflex 24 Ian 2007 21:53 ----------------------------------- Dragi prietenii nu am disparut. Nu am avut timp. Mai terc pe aici. Intro zi ma apuc si citesc mesajele voastre ca sa fiu in tema. De mult nam mai ocupat cu optica, de si pe la piata de vechituri totdeauna cumper cite ceva legat de optica. Pe moment chipzuiesc ceva din element dar pina la urma pun linga celelalte elemente optice sau daruiesc unui tinar pasionat de optica. Acuma ma pasioneaza efectele pentru ghitara ,amplificatoarele cu tuburi etc. Am un forum legat de asa ceva si scriu foarte mult in forumurile internationale in tema respectiva. Dar optica todeauna este un punc sensibil pentru mine. Ne mai vedem. Tamas ----------------------------------- zoth 24 Ian 2007 23:16 ----------------------------------- Bine ai revenit Tamas, ma bucur sa te vad iar prin zona! :D Apropo de noile tale hobby-uri, imi aduc aminte ca prin '77 construiam primul meu amplificator cu tuburi. Nu stiu daca as mai avea puterea si rabdarea sa ma intorc la ele, au trecut "ceva" ani de atunci... Ma bucur totusi ca mai sunt oameni care le agreeaza si in ziua de azi. Mult spor si sa mai treci si pe aici! ----------------------------------- tamasflex 25 Ian 2007 21:01 ----------------------------------- Calculul aberatiilor si optimizarea dubletelor e mult mai greu, pe mine m-a depasit aspectul asta (mai demult). Sigur e interesant, si poate o sa mai revin asupra lui in viitor. Calculul aberatiilor si optimizarea dubletelor sunt mult prea dificile pentru a..... Calcularea dubletelor necesita o practica mare. Este pur matematic si ca sa faci pe hirtie practic it ia ceva timp. Odata am incercat un dublet cu aceasi raza _adica suprafetele elementului pozitiv aveau raze identice_ dupa citeva paginii bune nu am ajuns la final. Pina ce recalculezii curburile in functie de aberatii -(si sortimentul sticlei in unele cazuri) te inbatrinesti daca nu ai practica. Asa ca am lasat balta dar cel putin am invatat ceva pe care no uit. Sa zicem ca ai calculat dubletul raspectiv, dar vine partea de slefuire a suprafetelor la dimensiuni caculate, estre o problema ca amatorul nu este pregatit cu instrumente adecvate de masura . Cu unele programe PC este mai simplu dar din ele nu inveti mare lucru ca iti da rezultatul si cu asta basta. Am o carte ruseasca unde autorul face un exemplu. Am ramas cu gura cascata cind am vazut ecuatiile si mersul calculari. Si eu amvrut cindva sa calculezi , cred ca este boala incepatorului, dar mi am dat seama ca nu merita. Amatorul sa ramina la oglinda ca este cel mai simplu de facut. Nu am gasit cartea in care trateaza executarea _calcularea lamei de corectie Schmidt, poate ca este la cineva. Hai ca fac o poza din carte cu calcul si citeva poze legat de optica: ----------------------------------- tamasflex 25 Ian 2007 22:05 ----------------------------------- Am postat doua poze la prima pagina. Este vorba de "Luneta Zoom din elemente optice recuperate" la care am facut un desen mai de mult. ----------------------------------- sky 25 Ian 2007 22:18 ----------------------------------- Domule Tamasflex nu vreti sa faceti un efort si sa scanati cartea sa o avem cu totii. Poate va ajuta un prieten sau trimiteti-o la cineva care are posibilitatea scanarii. ----------------------------------- tamasflex 25 Ian 2007 22:24 ----------------------------------- Domule Tamasflex nu vreti sa faceti un efort si sa scanati cartea sa o avem cu totii. Poate va ajuta un prieten sau trimiteti-o la cineva care are posibilitatea scanarii. Care dintre cartii carte?? Hai la Chat ----------------------------------- zoth 27 Ian 2007 13:16 ----------------------------------- sky, daca ai fost atent la pozele facute de Tamas, acestea se refera la doua carti, una in limba maghiara, care cred ca ar fi putin accesibila pentru multa lume, iar a doua e o carte in limba rusa plina de relatii matematice care ar necesita o baza solida de optica teoretica pentru a o intelege. sincer as prefera niste lucrari mai practice. ----------------------------------- tamasflex 27 Ian 2007 14:29 ----------------------------------- Am postat o poza la prima pagina. ----------------------------------- sky 27 Ian 2007 14:58 ----------------------------------- [quote="zircon"]sky, daca ai fost atent la pozele facute de Tamas, acestea se refera la doua carti, una in limba maghiara, care cred ca ar fi putin accesibila pentru multa lume, iar a doua e o carte in limba rusa plina de relatii matematice care ar necesita o baza solida de optica teoretica pentru a o intelege. sincer as prefera niste lucrari mai practice.[/qu Asta in limba maghiara. Ma descurc io ----------------------------------- tamasflex 03 Dec 2007 20:52 Ceva inedit ----------------------------------- am gasit ceva interesant la un forum: http://kepfeltoltes.hu/view/071202/newscope2_www.kepfeltoltes.hu_.jpg pagina de unde am luat: http://makszutov.hu/forum/viewtopic.php?p=2890#2890 Desenul vorbeste !! Trebuie incercat. La prima vedere este ff interesant. ----------------------------------- zoth 03 Dec 2007 21:52 ----------------------------------- Ideea de origine cred ca se afla aici: http://www.designwizardry.com/telescopes/index.html un zanatec cu idei nastrusnice (scuze, iar cataloghez oamenii... :oops: ) totusi schema optica ce urmeaza primului plan focal este incorecta. ----------------------------------- Doru Dragan 03 Dec 2007 22:52 ----------------------------------- Mai baieti, daca incepeti o idee duceti-o pana la capat. Eu m-am uitat un pic pe linkurile voastre si nu prea am inteles (asa, la "prima vista") mare lucru. Daca tot ati studiat povestea asta, explicati-o putin pentru cei care ar putea fi (eventual) interesati. ----------------------------------- Tavi F. 03 Dec 2007 22:54 ----------------------------------- E o idee, pentru a avea o obstructie mica. Varianta din link-ul lui zircon, cu intrare la 90 grade e net superioara, pt. ca foloseste o singura oglinda plana mare, si ma refer in primul rind la abaterile cumulate asupra frontului de unda. totusi schema optica ce urmeaza primului plan focal este incorecta. Eu nu vad unde ar fi gresala :o ! Desenul e facut pentru fasciculul axial. E vorba de plasarea imaginii data de obiectiv, in dublul distantei focale (dublu - daca vrem sa mentinem focala obiectivului neschimbata) a unui grup convergent, pentru a o face accesibila unui ocular. Cimpul de plina lumina permis de acel orificiu (1/4inch) ar fi de vreo 29', dar ce ne facem ca nu se poate depasi cu nici o secunda, intram direct in vignetarea totala :shock: , si e cam nasol. Schema are sens doar in cazul utilizarii exclusive la grosismente mari. ----------------------------------- tamasflex 04 Dec 2007 08:38 ----------------------------------- Ideea de origine cred ca se afla aici: Sistemul dat de tine este cunoscut. Care am dat eu acolo ai vederea axiala din cauza ca a mai pus o oglonda plana. Asta e diferenta. ----------------------------------- zoth 04 Dec 2007 09:58 ----------------------------------- Eu nu vad unde ar fi gresala :o ! am notat cu rosu pe desenul de mai jos. daca era vorba de un grup convergent nu mai caraiam nimic... domnule tamasflex, aspectul esential al ambelor sisteme prezentate este minimizarea obstructiei centrale asa cum s-a explicat mai sus. faptul ca unul vede transversal si altul axial mi se pare a fi un aspect secundar... ----------------------------------- Stanescu Octavian 04 Dec 2007 10:52 ----------------------------------- Da idea este interesanta dar greu de pus in practica . Oglinda plana este prima problema (e mai mare ca primara) , necesita grosime macar 20mm la primara de 100mm slefuita macar la L/8. costa mai mult ca primara. Este de fapt un Gregory dar cu lentila in loc de secundara concava. Cum este in schema nu poate functiona doar cu o lentila plan-convexa grupul de lentile convegent trebuie sa imite si" Parabolizarea" oginzii sec de la Gregory sau se transforma in Dall Gregory dar atunci primara sa fie elipsa -0.8. Am incercat virtual sistemul cu doua lentile merge nu grozav poate cu 3lentile ar fi mai bine. Dar cu focalizare la distanta mare de grupul convergent.( ca la gregory reintoarcere prin gaura primarei) Daca e cineva interesat pot da schema optica si performantele destul de modeste cu 2 lentile. ----------------------------------- tamasflex 04 Dec 2007 11:56 ----------------------------------- Domnilor, este vorba de un desen de principiu un sistem "catadioptric "cum se mai zice. Nu neaparat trebuie folosit in astronomie. Exista si alte aplicati. E si normal ca in locul lentilei plan convex se pune un sistem acromatizat care pe linga ca redreseaza imaginea permite ocularului sa vede imaginea primara. Nu trebuie complicat lucrulile si cautat greseala in desen. Sinteti oameni deja formati in sisteme optice si imediat va dati seama ce si cum trebuie facut. Ese o idee si trebuie tratat ca atare. Fiecare sistem are neajunsurile lui. Poate ca cineva are niste oglinzi plane si incearca . Stanescu a scris Am incercat virtual sistemul cu doua lentile merge nu grozav poate cu 3lentile ar fi mai bine. Dar cu focalizare la distanta mare de grupul convergent.( ca la gregory reintoarcere prin gaura primarei) Daca e cineva interesat pot da schema optica si performantele destul de modeste cu 2 lentile. Da schema optica ne intereseaza. ----------------------------------- Doru Dragan 04 Dec 2007 19:49 ----------------------------------- Pentru cine nu a priceput atrag atentia ca in timp ce voi ati postat linkuri si ati discutat despre scheme de principiu, Tavi e pe cale sa prezinte un proiect facut si optimizat cu un program specializat in proiectarea sistemelor optice. Programul prezinta in final proiectul de constructie gata pentru a fi executat si prezinta si cateva analize (teste si rezultatele lor) la performantele sistemului. ----------------------------------- Tavi F. 04 Dec 2007 21:35 ----------------------------------- Prezenta acelor semne de intrebare la lentila convergenta redresoare, in nici un caz nu poate fi considerata a fi o eroare in design. Parametri grupului convergent depind de cota finala intre cele doua plane focale, si de amplificarea impusa. O varianta mai buna, ar fi ca acel grup sa introduca o marire de 3…5 ori, caz in care se vor putea folosi oculare mai slabe, deci un "eye relief" mai mare. Redresorul respectiv fiind mai apropiat de planul focal principal, diametrul minim necesar al acestuia va fi mai mic. Eu pot sa spun ca am testat un obiectiv de proiectie 2.8/50, format din 4 lentile (design Tessar) la o marire de 3x (deci un erecting lens 3x), obtinind o calitate foarte buna a imaginii. Pe o luneta de 60/700, acest sistem imi prelua fara vignetare lumina dintr-un cerc focal de ~10mm. Pe exemplul de fata 150/750, tot la 3x, ar asigura 0.35deg- cimp de plina lumina (4.5mm disc in focarul primcipal), la 4x - acelasi cimp ar creste la 0.41deg. Un lucru important e ca un eventual obiectiv de proiectie sa fie orientat corespunzator: cu lentila frontala spre imaginea finala (spre ocular)- in regimul de amplificare (m>1). Obiectivul de proiectie e o varianta buna si accesibila, daca vor mai urma si altele "optimizate" informativ sint bune, dar pentru 99% dintre cititori vor ramine la nivel de schema. Daca mai apar amatori in executia efectiva a componentelor optice, le-as recomanda sa inceapa cu inceputul. ----------------------------------- zoth 04 Dec 2007 22:33 ----------------------------------- Faptul ca designul autorului foloseste o lentila convergenta in locul unui grup convergent il face incorect din start. Lentila convergenta si grupul convergent sunt doua lucruri diferite cu, comportamente diferite. Comentariile mi se par inutile. De altfel designul de mai sus reprezinta o dezvoltare pe obstructie minima a telescopului Porter-Turret nascut prin 1930 care folosea o trecere mai mare prin oglinda plana pentru a putea aduce planul focal direct in ocular. Considerentele pentru care s-a nascut initial acest design de baza urmareau cu totul altceva: o noua modalitate de orientare a telescopului. Puteti analiza acest lucru in link-ul de mai jos: http://www.mangobay.cc/users/moonfinder/jul-00.htm ----------------------------------- tamasflex 04 Dec 2007 23:23 ----------------------------------- Domnilot Tavi a inteles din prima lucrurile. Nu vine cu _ ca e gresit desenul_este luat din...vigneteaza etc. Dinsul vine cu lucruri concrete si la tema. Asta mi a placut si e adevarat: Parametri grupului convergent depind de cota finala intre cele doua plane focale, si de amplificarea impusa. Un lucru important e ca un eventual obiectiv de proiectie sa fie orientat corespunzator: cu lentila frontala spre imaginea finala (spre ocular)- in regimul de amplificare (m>1). Bravo lui. In tot desenul lentila este desenat invers. Pentru aberati minime partea plana ar trebuie sa fie spre focusul primar (asta da o traducere) dar intelegeti. Idea conteaza restul se poate face. Lentilele de proiectie sint ff bune. Am si eu citeva de la aparete de proiectie filme. Cel mai buna rezultat am obtinut (anno) cu sitem tip Petzval. ----------------------------------- Tavi F. 05 Dec 2007 00:11 ----------------------------------- Mai fac o ultima precizare: totusi schema optica ce urmeaza primului plan focal este incorecta. La nivelul unei astfel de scheme, "incorect" este atunci cind o imagine reala nu ar fi fost posibila in focalizator, conform indicatiilor razelor axiale. Semnul :?: in dreptul tipului lentilei, poate indica cel mult o nesiguranta din partea autorului, prostie era daca figura si indica (scris) o lentila divergenta. ----------------------------------- Stanescu Octavian 05 Dec 2007 07:24 ----------------------------------- Cum am spus in mesjul anterior am facut virtual sistemul optic cu grupul convergent optimizat . Diametrul primarei 120mm Raza primarei 1297mm Focarul sistemului 2000mm Sunt folosite 3 lentile.Datele se pot vedea pe tabel. Obstructia este de 3-4%. ----------------------------------- zoth 05 Dec 2007 09:16 ----------------------------------- La nivelul unei astfel de scheme, "incorect" este atunci cind o imagine reala nu ar fi fost posibila in focalizator, conform indicatiilor razelor axiale. Sunt total de acord cu prima parte a acestei afirmatii, si mergand pe aceeasi formulare as spune ca o schema optica este corecta cand o imagine reala este posibila in focalizator conform cu elementele montate pe traseul optic care sa justifice mersul razelor axiale prin acel sistem. Adaugirea facuta definitiei mi se pare a nu fi doar formala ci de esenta. Mai mult, schema optica prezentata nu pare a fi o schema bloc (care sa poata justifica mersul razelor axiale), ci o schema la nivel de element optic (vezi precizarile pentru fiecare element in parte), fapt ce nu mai justifica acest mers al razelor. Diferenta intre o lentila convergenta (specificata in desen) si un sistem sau un grup convergent "ramane" valabila, iar functionarea schemei este posibila doar in cazul folosirii grupului/sistemului convergent. Aici cred ca se afla si diferenta noastra de interpretare. Sper ca acum am fost suficient de clar si nu va mai fi nevoie sa fac nici o interventie. ----------------------------------- Tavi F. 05 Dec 2007 17:37 ----------------------------------- Vad ca din diverse motive se merge pina-n pinzele albe cu anumite idei. La nivelul unei astfel de scheme, "incorect" este atunci cind o imagine reala nu ar fi fost posibila in focalizator, conform indicatiilor razelor axiale. Mai mult, schema optica prezentata nu pare a fi o schema bloc (care sa poata justifica mersul razelor axiale), ci o schema la nivel de element optic (vezi precizarile pentru fiecare element in parte), fapt ce nu mai justifica acest mers al razelor. Cel mai simplu ar fi fost ca la prima etichetare cu "schema incorecta", sa mai fi scris citeva cuvinte in sustinerea ideii dvs. Acea propozitie evaziva, permitea multe cotituri ulterioare. Despre "precizarile" / nivelul schitei, acea zona posterioara necotata si semnele de intrebare, am mai vorbit... acum fiecare judeca individual. Diferenta intre o lentila convergenta (specificata in desen) si un sistem sau un grup convergent "ramane" valabila, iar functionarea schemei este posibila doar in cazul folosirii grupului/sistemului convergent. Treaba cu functionarea… e chiar aberanta :o :shock: . Un sistem de genul asta, tot FUNCTIONEAZA, avind mai multa sau mai putina aberatie (in functie de numarul lentilelor si calitatea/corectitudinea proiectarii). Ca e mai bun sau mai prost… e partea a 2-a. Fara incercarea de a evolua, pe motiv ca ceva nu functioneaza... probabil am fi fost prin copaci acum. Spiritul practic nu prea functioneaza. ----------------------------------- zoth 05 Dec 2007 19:40 ----------------------------------- Pentru mine un lucru e foarte clar in acest moment, cu toata bunavointa, pe subiectul topicului nu se mai poate discuta. Mesajul de mai sus este plin de etichetari in loc de argumente. Este tocmai situatia pe care spuneai cu ceva timp in urma ca nu o agreezi dar pe care vad ca o practici cu sarguinta. Cred ca un forum trebuie sa fie locul unde se confrunta idei si nu unul unde se duce un razboi al orgoliilor. In conditiile date, si pentru a pastra nivelul de decenta al forumului, nu pot decat sa-mi anunt retragerea definitiva de pe sectiunea de Self-made/Reparatii. Sper ca acesta actiune sa va readuca in echilibru. va doresc sa aveti spor pe mai departe. ----------------------------------- tamasflex 05 Dec 2007 21:14 ----------------------------------- Domnilor, pe tema unei simple scheme optice nu merita sa certati. A fost dat o idee si cu asta basta. Fiecare membru poate sa chipzuiasca mai departe ce se poate face din el. Nu merita sa certati. Sint convis ca fiecare vrea sa dea din el cel mai bun lucru. Recitind topicurile vad ca majoritatea membrilor au o pregatire ff avansata gratia internetului. Acesta pregatire trebuie folosit ca atare si nu de a arata ca cineva a gresit s-au nu este corect ce a scris. Cu toata stima. tamasflex ----------------------------------- Tavi F. 05 Dec 2007 23:14 ----------------------------------- Pentru mine un lucru e foarte clar in acest moment, cu toata bunavointa, pe subiectul topicului nu se mai poate discuta. Mesajul de mai sus este plin de etichetari in loc de argumente. Este tocmai situatia pe care spuneai cu ceva timp in urma ca nu o agreezi dar pe care vad ca o practici cu sarguinta. Cred ca un forum trebuie sa fie locul unde se confrunta idei si nu unul unde se duce un razboi al orgoliilor. In conditiile date, si pentru a pastra nivelul de decenta al forumului, nu pot decat sa-mi anunt retragerea definitiva de pe sectiunea de Self-made/Reparatii. Sper ca acesta actiune sa va readuca in echilibru. va doresc sa aveti spor pe mai departe. Victimizarea nu ajuta la nimic. Nici concluziile generale lipsite de o baza reala, off topic, nu-s constructive. La subiectul topicului cred ca s-a putut citi (si poate retine ceva din) ce am "practicat" eu. 1. Am priceput ca vedeati schema respectiva ca fiind exacta (gen proiect) cu: - conditii si date tehnice ale elementelor; - parametri si dimensiuni clare ale componentelor si a ansamblului; - tolerantele impuse pieselor, cit si ansamblului general; - abaterea frontului de unda in planul focal final, cel putin pentru fasciculul axial. Inteleg ca ati sesizat depasirea grosolana a valorii aberatiei (in principal de sfericitate), admise la instrumentele astronomice actuale, de la ultimul pct., pt. ca se folosea doar o lentila plan convexa sferica. Va respect parerea, dar eu nu am vazut asa schita, deci (in ce ma priveste) nu mai incape loc de tocmeala. 2. Singura eticheta pe care am pus-o in mesajul anterior, era la conceptul de "functionare a schemei", am si argumentat (desi era banala logica). Aici la self made, nu puteam lasa asa problema, intrucit nu o vad a stimula creativitatea, si ar fi contravenit afirmatiei: La nivelul unei astfel de scheme, "incorect" este atunci cind o imagine reala nu ar fi fost posibila in focalizator Nici pe aspectul asta nu am de facut vreo dezbatere, iar orgoliul nu intra in discutie. Sa nu cumva sa se interpreteze ca eu as dori "retragerea" cuiva, de pe vreo sectiune. Acum am epuizat "problemele" asta suplimentare, si inchei prin a va dori, la rindu-mi: Spor pe viitor in tot ceea ce veti face! ----------------------------------- Tavi F. 07 Dec 2007 21:12 ----------------------------------- Daca ar fi sa gasesc un aspect teoretic (aparut ulterior acelei scheme ce a redeschis topicul), care sa merite dezvoltat putin, ar fi cel referitor la sistemul echivalent: Dall Gregory - care foloseste o oglinda secundara concava sferica. Aici am o nelamurire: grupul de lentile convegent trebuie sa imite si" Parabolizarea" oginzii sec de la Gregory sau se transforma in Dall Gregory dar atunci primara sa fie elipsa -0.8. Design-un Dall Cassegrain (o varianta a cassegrainului clasic) are sens pentru mine, folosind o primara eliptica + secundara convexa sferica, compensindu-se astfel aberatia de sfericitate. Insa pasajul pe care l-am "subliniat" din citat nu-l inteleg prea bine. Si un desen, cu profilurile pe care le vad eu: http://img219.imageshack.us/img219/2811/dallgregorysm9.th.jpg Oglinda principala nu ar trebui sa fie hiperbolica (b<-1)? Ma refer si in situatia folosirii lentilei plan convexe sferice, pentru a avea o aberatie de sfericitate finala minima. ----------------------------------- Stanescu Octavian 08 Dec 2007 00:21 ----------------------------------- da ai dreptate la Dall Gregory primara e hiperbola peste -1 sau parabola supra corectata. nu am construit Gregory , iese prea lung tubul telescopului. ----------------------------------- Doru Dragan 08 Dec 2007 10:07 ----------------------------------- Dar are avantajul ca da imagine dreapta si astfel se pot face instrumente terestre ceea ce largeste piata. S-ar putea vinde instrumente la niste tipi care nu sunt interesati de astronomie ci sa se uite in curtea vilei vecinului :) Sau iubitorilor naturii. Sau la hoteluri de la munte si mare. :D ----------------------------------- Tavi F. 08 Dec 2007 11:55 ----------------------------------- Pentru incepatorii in slefuire sau cei dornici sa faca acest pas (atentie, primul e oglinda concava sferica), ar fi niste aspecte importante legate de aceste doua design-uri: - Suprafetele concave (s-a mai scris, dar reiau) avind focar real, sint usor de testat, nu necesita oglinzi plane/sferice concave folosite separat/combinate, precum suprafetele convexe. Gregory clasic foloseste o primara parabolica (b=-1), si o secundara eliptica subparabolizata. - Sistemul Dall-Cassegrain (avind o coma ceva mai accentuata decit Cassegrainul clasic) poate fi abordat (mai usor), in cazul in care se gaseste o lentila sferica, folosita la verun obiectiv (foto, proiectie), avind un anumit diametru minim si o fata convexa cu o raza de curbura intre anumite limite. Majoritatea suprafetelor unor astfel de obiective au raze mult mai mici decit cea necesara, insa mai sint si exceptii. Si la un obiectiv dublet de luneta s-ar putea gasi o suprafata utilizabila ca atare (f=1/3…1/6*F), pt. viitoarea oglinda convexa. Proiectul s-ar construi stiind focala secundarei determinata optic (f), cea a primarei impusa (F), si d. focala echivalenta. D.p.d.v. al realizarii, oglinda principala subparabolizata are un avantaj. La f/5 (de ex.), lucrul necesar asferizarii fiind mai putin, riscul ca el sa o ia razna e mai mic. Distantele intre oglinzi, amplificarea si diametrul minim al secundarei se calculeaza construind imaginea (pe baza formulei oglinzilor) pt. un anumit cimp impus. Despre calculul coeficientilor ce deformare (b), se pot gasi informatii in cartea lui Texereau. ----------------------------------- Stanescu Octavian 08 Dec 2007 15:08 ----------------------------------- E foarte frumos sa vorbim despre slefuiri si parabole, hiperbole sisteme Dall, Cassegrain dar uitam ca nu avem cui ne adresa, suntem cativa cei ce slefuim in Romania, din care nu stiu cati au incercat si au reusit sa faca parabolizare. Nu vor poate sa intre pe acest forum sau activeaza in cluburi si nu auzim de ei? Din cate stiu tu ai slefuit cateva oglinzi ai incercat parabolizarea? Pe precizia suprafetelor convexe ale lentilelor din obiective sa sti ca nu te poti baza. aici avem nevoie de lamda /6 macar dar obiectivele nu necesita asa precizie deci nimeni nu se zbate sa piarda timpul sa faca asemenea acuratete la lentile. Eventual prin masuratori interferometrice se pot selecta . ----------------------------------- Tavi F. 08 Dec 2007 18:28 ----------------------------------- Din cate stiu tu ai slefuit cateva oglinzi ai incercat parabolizarea? Da, am facut si o parabolizare prin 2003, a unei oglinzi de 150mm f/6,5. Zona marginala pe o latime de ~10mm a iesit mai tesita decit ar fi trebuit (va descriam mai demult problema, "cercul" in care ma invirteam). Am incercat eu la viata mea tot felul de retusuri, curse, polisor sub diametrul oglinzii… De fiecare data mai invatam cite ceva, urmatoarea o sa iasa. Problema instrumentelor o vad in doua moduri: 1. In cazul suprafetelor slefuite de mine as spune ca sint idealist; 2. Dar in cazul in care anumite componente gata facute se pot utiliza la astfel de instrumente, nu vad de ce sa nu incercam, experimentele astea pot stimula creativitatea si pasiunea pentru a face ceva mai departe… o stiu din experienta. Sint constient ca acele suprafete convexe, nu se ridica la precizia necesara in cazul reflexiei. La fel abaterea finala admisa in frontul undei este mai mare, dar in cazul obiectivelor ce folosesc 4…5 lentile (8…10 suprafete) ar trebui ca fiecarei suprafate sa-i fie prescrisa o toleranta mai mica. La unele obiective chinezesti de lunete am retineri mari, am vazut niste suprafete groaznice in privinta rugozitatii, a gradului de finisare, desi imaginea la ocular era oarecum decenta. Am in vedere realizarea unui telescop cu doua oglinzi: un 120…150mm Dall-Cassegrain sau un 150…200mm Gregory clasic cu ambele oglinzi slefuite. Dall-ul ar fi posibil in functie de ce lentila voi gasi. Daca-l fac, o sa revin cu informatii, rezultate. ----------------------------------- tamasflex 08 Dec 2007 21:27 ----------------------------------- Am postat citeva poze la prima pagina. ----------------------------------- tamasflex 09 Dec 2007 00:03 ----------------------------------- Optica !!! Muta cursorul pe poza. Daca nu functioneaza "Klick pe poza" !!! Maine sterg. http://www.onedump.com/file13/ab3595e9691515653c0610e4bdf89bcb/szoknya.swf 8) ----------------------------------- tamasflex 10 Dec 2007 15:11 Micsorarea oglinzi secundare la Newton ----------------------------------- Este o idee veche nu stiu din ce cauza nu are teren in Europa. In America se foloseste in mod curent. Lentilele acromate trebuie sa fie bine corectate. Ideal ar fi obiectivele da la un binoclu (6x30 etc) asezate conform desenului. Pentru oglinda parabolica se calculeaza inpreuna lentilele si oglinda. Dar face fata si doua acromate bune. In cazul a doua acromate distanta d ar fi ideal sa fie d = f1 + f2 / 2 , asa lungimea sistemului ar fi de 3f. Intre lentile se poate atasa un iris pentu corectarea pistorsiunilor. Daca nu aveti doua acromate identice se poate folosi si una singura atunci l=4f pentru G = 1/1. Desenul nu este detaliat dar sper sa ajute la intelegerea sistemului. http://img147.imageshack.us/img147/4476/newtonrx2.th.jpgPs. Grosismentul telescopului cu sistem optic: G = f1 x f3 / f2 x f4 De unde: f1 = distanta focala oglinda principala (s-au obiectiv !!) f3 = distanta focala a lentilei a doua din desen (f2) f2 = distanta focala a primei lentile din desen (-f1) f4 = distanta focala a ocularului Exemplu: f1 = 1500 mm ; f3 = 100 mm ; f2 = 100 mm si f4 = 10 mm Conform relatiei grosismentul telescopului va fi : G = 1000x100 / 100x10 = 100 x. Relatia este utila cind lentilele nu au acelas diatanta focala, am mai scris ca grosismentul sistemului optic depinde de raportul lentilelor. Vezi lincul de mai jos. Mai detaliat despre sistemul optic: http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=512 ----------------------------------- tamasflex 10 Dec 2007 18:24 ----------------------------------- .. ----------------------------------- Andi 11 Dec 2007 08:37 ----------------------------------- Sistemul este ingenios, dar: - lungește un pic tubul telescopului - lungește un pic tubul ocularului - apar pierderi suplimentare de lumină - apar ceva aberații în plus - centrajul mai "fin". Să vedem și alte păreri. ----------------------------------- tamasflex 13 Dec 2007 23:27 ----------------------------------- Alte pareri?? ----------------------------------- Doru Dragan 14 Dec 2007 08:54 ----------------------------------- Andi a sintetizat foarte bine. ----------------------------------- tamasflex 15 Dec 2007 16:42 ----------------------------------- Telescop portabil. No comment. ----------------------------------- tamasflex 23 Dec 2007 17:06 ----------------------------------- Domnilor, va doresc un "An nou fericit" plin cu realizari astronomice / optice. tamasflex ----------------------------------- tamasflex 26 Dec 2007 12:47 ----------------------------------- Referitor la formarea imagini, postez o mica lucrare (am promis). Inca nu este gata complect. O sa revin cu calcule practice in urmatoarele zile. In cazul in care ceva nu este in regula va rog corectati ma. ----------------------------------- Andi 26 Dec 2007 14:16 ----------------------------------- Este pur și simplu îngrozitoare algebra!!! Formula 6 ar fi mai bine f'=a/(1+1/beta). Formula 12 se referă la a și nu la a'. O formulă puternică din care se poate scoate ceva este z.z'=f.f' În rest, să auzim numai de bine și LA MULȚI ANI BOGAȚI ÎN TOATE! ----------------------------------- tamasflex 26 Dec 2007 14:36 ----------------------------------- [quote="Andi". Formula 12 se referă la a și nu la a'.[/quote] Mersi. Am corectat. ----------------------------------- tamasflex 19 Ian 2008 18:01 ----------------------------------- Pagina 3. ----------------------------------- tamasflex 20 Ian 2008 15:18 ----------------------------------- Pagina a 4. ----------------------------------- tamasflex 26 Ian 2008 23:47 ----------------------------------- Pagina a 5-a. Nu am intrat in detalii, practic nici in celelalte lucrarii. Nu merita ca in cadrul forumului s-a discutat puterea de rezolutie la nivel mai avansat. Multe teorie este plictisitor si omul nu citeste. Lucrarea prezinta puterea de rezolutie a lunetei cu informatii minime ce trebuie stiut. Pentru detalii "GOOGLE" nene ne spune mai mult. Am aratat la un vechi prieten astronom lucrarile pe care cind in cind postez, mi a zis ca desenele sint faine dar cam putina teorie. Din practica stiu ca teoria este frumoasa cu ecuatii elegante etajate etc. dar trebuie sa aiba o anumita pregatire care citeste. Cel mai greu lucru este sa scri in asa fel incit si un incepator sa inteleaga. ----------------------------------- tamasflex 01 Feb 2008 16:20 ----------------------------------- Hmmmmm.......[/b] ----------------------------------- Doru Dragan 01 Feb 2008 18:28 ----------------------------------- Noi avem aici la Timisoara de mai multa vreme asa o camera dar alb-negru. Am folosit-o de exemplu la urmarirea si filmarea tranzitului satelitilor lui Jupiter. Sau pentru o "plimbare" pe Luna. Sau la tranzitul lui Venus peste Soare. Daca ai un instrument cu urmarire e nemaipomenit sa stai in fotoliu si sa te uiti la spectacol la televizor :) ----------------------------------- tamasflex 09 Oct 2008 20:12 ----------------------------------- Va salut dragi mei prieteni astronomi. Ce mai faceti?? Asa in mare am deschis topicurile si ff multe lucruri interesante discutati si ati realizat de cand nu am fost pe forum. Vad ca a mai venit si oameni noi , ceea e bine si ma bucur ca si tineri se intereseaza de astronomie. ----------------------------------- Tavi F. 03 Ian 2010 21:06 ----------------------------------- Iata construirea unui binoclu pentru amatori: http://www.cloudynights.com/ubbthreads/showflat.php/Cat/0/Number/3447219/page/1/view/collapsed/sb/5/o/all/fpart/1/vc/1 ----------------------------------- marius78 03 Ian 2010 21:16 ----------------------------------- Obiective de 250 mm ,ti se pare constructie de amatori :shock: .In ce tara :?: , in romania nu cred. ----------------------------------- Stanescu Octavian 03 Ian 2010 23:22 ----------------------------------- Vise desarte ... un obiectiv bun de 200mm costa o avere (peste 6000$) x2.... daca chinezii de la INTANE OPTICS au folosit sticla Bk7 F2 pentru a fi cat decat ieftin dubletul ,calitatea e cattastrofica la f/6 200mm diametru strehl 0.2 in centru 0.1 la margine . iar nr linii / mm la 60% contrast (grafic MTF) = 10 linii . la obiectiv bun este 100linii/mm. E nemaipomenit un asa binoclu dar ca sa-l faci de calitate trebuie sa fi fiul lui Prigoana :wink: ----------------------------------- Erwin 06 Ian 2010 14:20 ----------------------------------- mult mai simplu și mai bun ar fi un binoclu realizat prin adaptarea a două telescoape reflectoare sau și mai bine, catadioptrice. S-a mai discutat despre așa ceva pe alt topic, acolo însă erau refractoare de diferite tipuri, de diametre mai mici. ----------------------------------- Tavi F. 06 Ian 2010 21:21 ----------------------------------- Eu mi-am mai spus parerea in legatura cu strehalul teoretic policromatic (la obiectivele de refractoare) si interpretarea/corespondenta cu realitatea (la optica, in topicul menit sa desfiinteze acromatele din sticle optice ieftine- Bk7, F4). Unii tolereaza aberatia cromatica, sfero-cromatismul (cu toata acea discutie, avind o focalizare buna pt. o zona mai mult sau mai putin ingusta a spectrului vizual), in timp ce altii (nu-i cazul sa fie ipocriti) accepta coma (extra-axiala a newtonienelor, manifestata asupra intregului spectrul) unsa pe piine, si obstructia centrala (plus chiar turbulenta instrumentala). Daca singura alternativa accesibila la cele doua variante ar fi aceea de a nu-si mai face nimic, sint sigur ca majoritatea amatorilor ar respinge-o, si s-ar profila pe una dintre cele doua optiuni practice (eventual optind pt. un compromis favorabil calitatii imaginii, "lungirea instrumentelor"). In cazul unui acromat avind luminozitate mare, extra-axial apar probleme (suplimentare) cu astigmatismul si curbura cimpului. Totusi acelasi nene (Luciano), care in prezent construieste binoculul de 250mm diametru, mai are inca unul de 200mm, iar la link-ul dat de mine, cineva spunea: I have used the luciano's 203 binocular,it's amazing! Niste poze ale acelui binoclu: http://www.cloudynights.com/photopost/showgallery.php?cat=500&si=&page=4&sort=7&perpage=12&password=&ppuser=19634&stype= Pe un alt topic, http://www.cloudynights.com/ubbthreads/showflat.php/Cat/0/Number/3387676/page/1/view/collapsed/sb/5/o/all/fpart/1 , proprietarul lentilelor de 250mm diametru mai zicea ceva. CE SA MAI INTELEAGA CITITORII? Ca oamenii aia sint niste cretini, batuti in cap. Habar nu au cum arata imaginea oferita, ori probabil ei tocmai au facut trecerea de la lunetele cu lentile de ochelari, la acromate. Cum poti sa treci de la un diametru de 200mm, al obiectivelor binoclului, la 250mm!! Sau cel de 200 o fi fost cu lentile simple, "simpletul de ochelari". Re: Nu, erau niste acromate 203mm, f/6. AR FI TOTAL ABSURD SA AFIRM CA ACEL INDIVID A VARSAT BANI SI MUNCA IN ACEA CONSTRUCTIE, DOAR ASA CA SA OBTINA NISTE REZULTATE CATASTROFALE!! Binoclul respectiv o fi departe de a fi perfect, insa mi s-a parut interesant link-ul (pt cei care pot desprinde anumite invataturi aplicabile si-n constructia unor binocluri cu diametre mai mici de 250mm), si consider ca obiectivele acromate mari (D=~200mm), la f/6, pot fi folosite in refractoare doar la grosismente echipupilare, de ~3 ori mai mici decit cele rezolvante (binoclurile in regimul asta sint concepute). Probabil rezultatele vizuale la dso si comete sint placute. Bineinteles ca mai exista varianta a doua newtoniene alaturate. Nu mai comentez nimic legat de aspecte constructive, mentenanta, utilizare. MA INTREB: CUM SE FACE CA NICI UNUL DINTRE TOTI "GREII" CLOUDYNIGHTS-ULUI (DIN INTREAGA LUME) NU I-A DAT "DOUA PALME" LUI NEA LUCIANO, SA-L TREZEASCA LA REALITATE?! (IAR RESTUL USERILOR SA FIE CORECT INFORMATI) RASPUNS: SIMPLU DOMNE, IN RESTUL LUMII NU EXISTA PERFECTIONISTI! Asta e… la noi pe forum, cu interesul comercial, imaginea si, in definitiv, incercarea de atragere a potentialilor clienti. E bun perfectionismul... dar sper ca s-au inteles cele doua idei principale ale mele (accesibilitatea si domeniul de utilizare) ====== Asa ca fapt divers, mai aveam un link, niste poze la Jupiter printr-o luneta dotata cu un obiectiv acromat D=80mm f/7 (sint specificate acolo detaliile tehnice). Se observa un halou albastru in jurul discului planetei, inadmisibil asa ceva, probabil strehl ratio scade la ~0.29 (parca la 64mm diam, f/15.6, rezulta un strehl 0.8, daca o fi fost in best focus). Nici vorba sa fie apta pentru astronomie!!! http://www.cloudynights.com/ubbthreads/showflat.php/Cat/0/Number/2498686/page/36/view/collapsed/sb/5/o/all/fpart/1 As mai fi zis ceva, da' nu ma mai intind acum. Poate o voi face alta data, daca mai e deschis topicul cu "miscarea ATM-ului romanesc" (nu titlu in genul asta). ----------------------------------- Doru Dragan 07 Ian 2010 16:17 ----------------------------------- Coma extra-axiala a newtonienelor e mai usor (si mai ieftin) de corectat decat aberatia cromatica a refractoarelor. Sorturile de sticla pentru corectarea aberatiilor cromatice sunt inaccesibile ca pret ba chiar pur si simplu firmele care le produc refuza sa converseze cu eventualii amatori care solicita cantitati mici. Obstructia centrala e mai greu de abordat dar nu imposibil. Exista solutia telescoapelor cu oglinzi extraaxiale: http://www.telescopemaking.org/schief.html de exemplu. Turbulenta instrumentala este destul de usor de rezolvat. :) ----------------------------------- tamasflex 08 Ian 2010 08:53 ----------------------------------- Ce parere aveti despre luneta de mai jos: http://www.zerochromat.com/products/index.html ----------------------------------- Georgian 08 Ian 2010 11:10 ----------------------------------- Asa ca fapt divers, mai aveam un link, niste poze la Jupiter printr-o luneta dotata cu un obiectiv acromat D=80mm f/7 (sint specificate acolo detaliile tehnice) Pozele nu erau printr-o luneta de 50mm f/6? ----------------------------------- Stanescu Octavian 08 Ian 2010 11:21 ----------------------------------- Da , interesant dar omul face reclama la produs , o lentila singulara ....corectorul e secret doar pentru cei ce nu au Zemax, Oslo sau alte programe. E f/12 (focar 2,4m) . din graficul MTF nu arata prea bine la margine 0.25 similara cu bucla facuta de obstructia telescoapelor. ----------------------------------- tamasflex 08 Ian 2010 12:05 ----------------------------------- Da , interesant dar omul face reclama la produs , o lentila singulara .... Tocmai am luat legatura cu inventatorul John Wall. Am cerut un desen optic detaliat. Sin curios ce raspuns primesc. ----------------------------------- tamasflex 08 Ian 2010 13:03 ----------------------------------- Da , interesant dar omul face reclama la produs , o lentila singulara .... Tocmai am luat legatura cu inventatorul John Wall. Am cerut un desen optic detaliat. Din scrisoarea domnului John Wall: I invented the system, and Peter Wise developed it into a commercial product. Domnilor, am primit raspuns din partea domnului John Wall ( desen origonal). ----------------------------------- Stanescu Octavian 08 Ian 2010 15:31 ----------------------------------- Este amabil ca a dat schema optica :) e util asa pentru cultura generala ... cine s-ar apuca la noi de asa o constructie? ----------------------------------- Stanescu Octavian 08 Ian 2010 15:52 ----------------------------------- M-ar pasiona mai mult sa fac un instrument de 240 mm Newton cu corector Houghton la intrare , iese la f/4 fara coma la un camp de 1,2 grade. ----------------------------------- tamasflex 08 Ian 2010 19:38 ----------------------------------- M-ar pasiona mai mult sa fac un instrument de 240 mm Newton cu corector Houghton la intrare , iese la f/4 fara coma la un camp de 1,2 grade. Very nice ! ----------------------------------- zoth 09 Ian 2010 13:56 ----------------------------------- Interesant si frumos design pentru Zerochromat dar parca mi se pare ... foarte cunoscut :wink: Am gasit o discutie pe CN pe aceasta tema la care participa si John Wall: the zero is in fact the same configuration as a terrestial, only in that the OG is simple, and the relay lens has an over correction, to offset the OG aberrations. In cazul acesta lentila de camp care de fapt este cheia acestui sistem nu ar mai avea rost si la fel s-ar intampla si cu lentila denumita "corrector". Ceea ce aduce insa designul Wall ca plus in acest caz este eliminarea necesitatii folosirii TC (tilted component) tocmai prin utilizarea in totalitate de lentile. Deignul mi se pare frumos si daca este inteles principiul nu este nici complicat, cred ca poate fi construit si in regim de amator. Proiectarea lui pentru obtinerea de rezultate bune este insa o munca foarte dificila. ----------------------------------- tamasflex 09 Ian 2010 14:30 ----------------------------------- zoth, cartea este scrisa si acuma se poate comenta. E greu pina ce scri. Tu sti ca fiecare sistem optic deriveaza din ceva facut mai inainte. Sistemul respectiv pe care ai scris-o (Super Schupmann) a fost folosit in anii 1800 -si la ceva instrument de masura, parca sint gemene cu mici modificari. Asta am vazut intro carte ruseasca de optica in anii 80, trimis special pentru mine de a studia de catre biblioteca din Moscova. ----------------------------------- Tavi F. 09 Ian 2010 21:27 ----------------------------------- Este amabil ca a dat schema optica :) e util asa pentru cultura generala ... cine s-ar apuca la noi de asa o constructie? M-ar pasiona mai mult sa fac un instrument de 240 mm Newton cu corector Houghton la intrare , iese la f/4 fara coma la un camp de 1,2 grade. Da, e buna varianta de catadioptric Houghton-Newton (mai ales fotografic), insa tot la nivel de cultura generala ramine! Tabelul cu parametrii componentelor optice si ai ansamblului e acoperit, la fel ca si in alte proiecte de ale dv. afisate pe forum. Datele ar fi fost utile pt. cititorii amatori ai acestor topicuri publice, puteau fi aranjate mai bine ferestrele acelea. Ma gindesc ca de asta sint expuse, sa avem informatii complete (cum dealtfel procedeaza marea majoritate a opticienilor ATM-isti de pe cloudynights). ======== Gindindu-ma la refractoarele acromate mai mari de 125mm diametru (150..200mm), deocamdata mi-ar suride varianta "plierii focalei", folosind doua oglinzi plane. Lungimea instrumentului ar fi aproximativ o treime din distanta focala, iar un obiectiv cu F/D=30 (echivalentul unui APO) devine perfect utilizabil. In plus, apare o facilitare la realizarea practica a celor doua lentile. Bineinteles, cimpul vizual permis nu va fi prea mare, ~0.55grade pt luneta 150mm, f/30. ----------------------------------- tamasflex 10 Ian 2010 16:22 ----------------------------------- Pentru cei abitiosi un refractor zoom. Am postat cindva la prima pagina dar nu am dat desenul interior. ----------------------------------- Stanescu Octavian 11 Ian 2010 13:51 ----------------------------------- Din ce am vazut sistemul zerocromat e al naibi de scump 14 000 $ sticla , munca , ideea? nu cred ca o sa-l fac pt mine vreodata ... mai de graba un simplu dublet la care sticla ar costa vreo 2000-3000 euro in europa dar cu ceva ambitie 1500 $ din SUA. Uite ca pun si toate datele pt "cititorii " slefuitori avansati. :wink: . E de 200mm diam f/10 merge si f/6 dar la 100mm diam. ----------------------------------- zoth 11 Ian 2010 21:43 ----------------------------------- ... un obiectiv cu F/D=30 (echivalentul unui APO) devine perfect utilizabil. Este adevarat ca un acromat cu focala lunga poate sa stea la capitolul cromatism la fel de bine ca un apocromat, deasemenea la capitolul sfericitate poate sta chiar mai bine. Exista insa si un revers al medaliei sau daca vreti o atentionare pentru instrumentele cu raport focal foarte mare: discul principal de difractie creste mult in diametru lucru ce determina o cadere accentuata a MTF-ului si drept consecinta principala incapacitatea instrumentului de a mai reda fidel detaliile fine. O simulare facuta azi in graba pe un acromat de 150 cu f/30 releva un maxim de 35 l/mm ceea ce mi se pare cam putin (sper ca nu am gresit) :( ----------------------------------- Tavi F. 12 Ian 2010 10:18 ----------------------------------- ... un obiectiv cu F/D=30 (echivalentul unui APO) devine perfect utilizabil. Exista insa si un revers al medaliei sau daca vreti o atentionare pentru instrumentele cu raport focal foarte mare: discul principal de difractie creste mult in diametru lucru ce determina o cadere accentuata a MTF-ului si drept consecinta principala incapacitatea instrumentului de a mai reda fidel detaliile fine. O simulare facuta azi in graba pe un acromat de 150 cu f/30 releva un maxim de 35 l/mm ceea ce mi se pare cam putin (sper ca nu am gresit) :( Mi se pare aberanta interpretarea pe care o faceti. Cum sa comparam direct MTF-ul unor obiective de acelasi diametru, insa distante focale diferite!!! Pai sigur ca la f/30 creste diametrul discului de difractie, insa toata scara imaginii creste cu acelasi factor. Daca vrem sa facem acea comparatie directa a imaginilor furnizate de doua obiective avind apertura 150mm, unul la f/15, iar al doilea la f/30, atunci reglam "marimea imaginii" din ocularul folosit, pt. a obtine grosismente egale. Din nou ajungem la angular vs. liniar! Ce ne intereseaza aste raportarea spotului la marimea discului Airy. Obiectivul (acromat, sau avind acelasi design in ambele cazuri) cu raportul F/D mai mare, iese mai avantajos la capitolul asta. Bineinteles daca mentinem aceeasi focala, dar variem deschiderea relativa, atunci putem compara direct MTF-ul teoretic (cum se intimpla la obiectivele foto, de ex. F=50mm ). La link-ul urmator am gasit un grafic al performantelor teoretice (ale unei lentile ipotetic perfecta) la f/4 resp. f/8: http://photo.net/learn/optics/mtf/ Practic, incluzind aberatiile, situatia se schimba (graficele de mai los). Vedem eficienta de utilizare a deschiderii liniare a obiectivului. PS. Conform criteriului Rayleigh de separatie limita (in planul focal, distanta dintre centrele a doua discuri Airy sa fie egala cu raza lor), un obiectiv ideal, avind o distanta focala fixa, ar arata: 186 corespunzatoare unui contrast 0.5. *numarind doar liniile negre, fie perechile de linii [lp/mm] ----------------------------------- zoth 12 Ian 2010 12:32 ----------------------------------- Fara sa jignesti nu te poti exprima? Pentru mine e neplacut sa port o discutie in aceste conditii. Interpretarea cred ca-ti apartine, eu nu am comparat obiective de acelasi diametru dar cu focale diferite, am atras atentia doar asupra instrumentelor cu raporturi focale foarte mari. Sigur ca afirmatia prin care spuneam ca MTF-ul prezinta in aceste cazuri o cadere mai accentuata duce usor cu gandul la deschiderea relativa dar aspectul nu e privit comparativ. Un sfat pe care l-am primit de la cineva cu multa experienta in optica spunea cam asa (referindu-se si la MTF printre altele): Cand vrei sa optimizezi un obiectiv, cel mai mare efort trebuie sa il depui in minimizarea spotului si nicidecum in cresterea discului de difractie astfel incat acesta sa-l cuprinda. ----------------------------------- Tavi F. 13 Ian 2010 11:00 ----------------------------------- Nu pot sa las chiar asa... problema aparuta. Tre' s-o reformulez ca sa fie mai clara. Evident ca la proiectare (in cazul obiectivelor pt telescoape astronomice, unghiuri extra-axiale mici) se incearca minimizarea spotului si raportarea marimii acestuia la diametrul discului de difractie, DAR optiunea sau compromisul final va fi in functie de ceea ce iti permit sticlele utilizate! Experienta altora arata faptul ca un acromat de 150mm diametru, f/15, din sticle accesibile (Bk7-F4), ofera niste rezultate bune. Incercind sa-l apropiem de un APO, normal ca lungim distanta focala (actiune urmata de consecinte benefice asupra calitatii imaginii). Exemplu: Avind date doua refractoare cu obiective dublete de diametre egale, primul la f/30 si sticlele ieftine mentionate mai sus, iar al doilea la f/15 din altfel de sticle. Presupunem ca spoturile sint asemenea (termenul din geometria elementara), iar raportul dimensiunilor lor fiind ds1/ds2=2. Aceeasi scara (raport) o avem si intre diametrele discurilor Airy. Ce pot eu intelege conform citatului pe care l-am preluat ieri, si nu vine din partea oricui?? Ca la f/30 va creste discul de difractie, MTF-ul arata doar 35 linii/mm, "prea putin"?! Iar consecinta principala ar fi "incapacitatea instrumentului de a mai reda fidel detaliile fine"?! Nu ma duce capul in a pricepe cu ce difera imaginea unei planete vazute prin cele doua lunete, la grosismente egale!! Daca poate cineva sa ma lamureasca prin argumente referitoare la influenta negativa a acelui raport focal f/30, accept cu placere! Concret! Mai putin ma interseaza "multa experienta in optica" a altora. Atasez un grafic pe care l-am luat de pe cloudynights (a se citi si textul, nu cred ca e scris de vreun neinitiat in domeniu) Eu va doresc dezbateri fructuoase. Experienta m-a invatat ca n-are nici un rost sa ma implic in ele, poate ma voi limita cel mult la sectiunea "Astro-foto". ----------------------------------- Stanescu Octavian 13 Ian 2010 11:42 ----------------------------------- Sa fim seriosi , suntem doar cativa pe tot forumul interesati si care pricepem ceva din optica . Nimeni nu se poate considera "profesorul" . E clar ca puterea de separare a obiectivelor e data de diametru nu de focar. asta daca au si aceasi caliatate. La telescoape focarul scurt e clar ca baga obstructie mai mare, coma. Dar si refractoarele scurte sunt greu de corectat.iar eroarea frontului de unda nici din proiect nu trece de L/4 pe tot spectrul. E clar ca un sistem cu focar lung e mai usor de construit si testat. Ronchii si foucault Null la focare de 4-6 m devin poate mai sensibile decat interferometru. Concluzie : teoretic la acelasi diametru s-ar vedea aceleasi detalii si contrast atat la focar scurt cat si la lung, dar practic cele cu focar lung vor avea calitate mai buna iar la telescoape obstructie mai mica . ----------------------------------- tamasflex 13 Ian 2010 19:52 ----------------------------------- Asa domnilor, certativa. Altfel nu ar fi activitate pe topic. ----------------------------------- zoth 14 Ian 2010 10:46 ----------------------------------- Da, nu era vorba de puterea de separare a obiectivelor (acolo treaba este foarte clara) ci de cum sunt redate detaliile cele mai fine de instrumentele cu raporturi focale foarte mari. Si pentru ca a venit vorba de comparatia intre doua obiective acromate de 150mm cu raporturi focale de 15 si respectiv 30 iata mai jos cele doua situatii pe care le puteti analiza singuri: ----------------------------------- Stanescu Octavian 14 Ian 2010 11:00 ----------------------------------- Zoth: vezi ca ceva nu e in regula , prea arata rau cel cu focar lung dar asta e din cauza ca Zemax-ul inca nu a gasit calea sa optimizeze la maxim ... sunt convins ca poate mult mai mult. lasa-l sa mearga pe "Global search' mai mult chiar si 1zi. pune la sticla "substitute" in mod sigur va scoate si la focar lung MTF o linie aproape dreapta ----------------------------------- Stanescu Octavian 14 Ian 2010 11:45 ----------------------------------- Ca sa-ti fie mai clar fa simularea pe oglinda , merge rapid ,instant. Detaliile fine sunt redate identic in realitate pe cer la marire identica ( asta teoretic) .Practic cu focar lung vom vedea detali cu contrast mai bun si pt faptul ca ocularul ce e un sistem foarte slab nu mai are atat de muncit sa mareasca . aici pe simulare garfic MTF si normal nr de linii / mm variaza direct proportional cu focarul . doar la foto apar probleme la adaptarea marimii pixelului cipului la diametrul airy disc. ----------------------------------- zoth 14 Ian 2010 12:10 ----------------------------------- Daca am inteles bine conditia era sa folosesc sticle ieftine si sa ma incadrez in discul principal de difractie. Ambele conditii au fost indeplinite (vezi imaginea). Si daca totusi nu-ti place revin cu un proiect la care am schimbat sticlele. Asta ce hiba mai are in afara de MTF? ----------------------------------- Stanescu Octavian 14 Ian 2010 13:07 ----------------------------------- Da, acum arata perfect ... dar tot nu inteleg tu esti convins ca acelasi diametru al unui obiectiv la focar lung si acelasi camp vizat pe cer reda detaliile mai palid mai fara contrast ??? de unde ai tras concluzia asta ? ----------------------------------- Tavi F. 14 Ian 2010 19:23 ----------------------------------- Conditia impusa in exemplul meu nu e respectata! Iar consecintele se vad pe graficele MTF, acele diferente dintre curbele ideale si cele teoretic atinse. Eu vorbeam de mentinerea aceluiasi raport intre diametrul discului de difractie si dimensiunea spotului, la ambele obiective. In rest e clar de ce apar valori diferite pe abscisele graficelor MTF... nr de linii indicate e dependent de marimea discului de difractie. ----------------------------------- Doru Dragan 14 Ian 2010 20:05 ----------------------------------- http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=49020#49020 ----------------------------------- zoth 14 Ian 2010 21:15 ----------------------------------- Faptul ca raportul dintre marimea spotului si discul de difractie nu este exact 1/2 in primele doua exemple nu are mare relevanta in cazul de fata. Daca s-ar fi pastrat acest raport am fi avut curbele teoretice "lipite" pe cele ideale in fiecare caz in parte (ca in graficele 1 si 3). Ceea ce am vrut sa scot in evidenta este tocmai caderea mai pronuntata a curbei ideale in cazul f/30: ...o atentionare pentru instrumentele cu raport focal foarte mare: discul principal de difractie creste mult in diametru lucru ce determina o cadere accentuata a MTF-ului... si un consens oare in final? In rest e clar de ce apar valori diferite pe abscisele graficelor MTF... nr de linii indicate e dependent de marimea discului de difractie ----------------------------------- Tavi F. 15 Ian 2010 02:25 ----------------------------------- Eu n-am cum sa fiu mai explicit decit am fost pina acum. Mesajele intregi pot fi citite, se afla ceva mai sus in topic. N-am ce comenta pe fragmentelele astea. Tocmai acea conditie: "Eu vorbeam de mentinerea aceluiasi raport intre diametrul discului de difractie si dimensiunea spotului, la ambele obiective." este esentiala pt. a putea face comparatia intre cele doua obiective, si, eventual, a contura acel "revers al medaliei", consecinta negativa a maririi raportului focal si implicit efectul scaderii MTF-ului la "numai 35 linii/mm". Exemplele mele cu f/30 respectiv f/15 au fost ipotetice, am mentionat doar "altfel de sticle". Putem mari luminozitatea dubletului fabricat din sticlele mai scumpe, sa fie undeva la f/10, pina la indeplinirea acelei conditii. Atunci raportul Fob1/Fob2=3, dar pt. a avea G1=G2, rezulta si foc1/foc2=3. Intorcindu-ne la graficul MTF dependent de diametrul discului de difractie: MTF1=35 linii/mm si, bineinteles ca factorul de proportionalitate se mentine, MTF2=35*3=105 linii/mm (discul Airy si scara imaginii fiind de 3 ori mai mici). IN FINAL, DETALIILE IMAGINII TEORETIC APAR LA FEL, PRACTIC SINT OBSERVATE CHIAR MAI BINE PRIN LUNETA CU OBIECTIVUL AVIND FOCALA MAI LUNGA (influenta ocularului, dupa cum arata dl. Stanescu). ps. valoarea 35 am luat-o dupa cum spuneati initial. De fapt sint ~20* linii/mm la contrastul 0.5, rezultind 60 linii/mm in cazul obiectivului f/10. * linii negre sau perechi de linii. Mai mult nu mai pot… ----------------------------------- dragos.n 15 Ian 2010 03:02 ----------------------------------- Probabil ca am sa regret ca m-am bagat in discutia asta, dar acum asta e. Din punctul meu de vedere, chiar daca teoretic este interesant, ma intreb, cam ce lungime si greutate ar avea un acromat de 150mm f/30? Nu cumva pretul unei monturi, si al unui stalp, capabile sa tina asa ceva, ar fi mai mare decat pretul unui Apocromat de acelasi diametru, cu tot cu montura aferenta? Stiu, se poate face ''folded''. Cu oglinzi. Brrr, oglinzi. Stiu, iar emit aberatii, iar am un singur criteriu, pretul. Asta e, am o multime de defecte. Dar totusi, ar fi mai bun un astfel de acromat decat un Apo premium? Si ar fi practic? ----------------------------------- Tavi F. 15 Ian 2010 03:07 ----------------------------------- Citeste inceputul discutiei (9 ian '10): Gindindu-ma la refractoarele acromate mai mari de 125mm diametru (150..200mm), deocamdata mi-ar suride varianta "plierii focalei", folosind doua oglinzi plane. Lungimea instrumentului ar fi aproximativ o treime din distanta focala, iar un obiectiv cu F/D=30 (echivalentul unui APO) devine perfect utilizabil. In plus, apare o facilitare la realizarea practica a celor doua lentile. Bineinteles, cimpul vizual permis nu va fi prea mare, ~0.55grade pt luneta 150mm, f/30. ----------------------------------- dragos.n 15 Ian 2010 03:42 ----------------------------------- Intrebarea mea este daca e mai bun decat un Apo. Cat despre oglinzi, din ce stiu, pretul unor plane de calitate care sa nu strice toata bunatatea de imagine data de obiectiv, nu e mic deloc. ----------------------------------- Tavi F. 15 Ian 2010 10:34 ----------------------------------- Domnule dragos.n, sa va fie RUSINE, MARE RUSINE ca v-ati editat mesajul initial in care nu pomeneati nimic de varianta "folded", ba mai mult ziceati ceva de lungimea de 4.5m la f/30 :!: Aata-i situatia cu "parlamentarii manelisti", una doua ti-o intorc in fata, ca la alba-neagra. Ce raspuns ati vrea la intrebarea daca-i mai bun decit un APO??? E deja dat raspunsul (plus acea echivalenta grafica a diferitor tipuri de obiective). Iar cu oglinzile... depinde cum iti faci calculul, pt. mine costul total iese mai mic (mi le slefuiesc eu insumi, sintem la self made). Pentru altcineva care ar avea chita de bani "fara numar... fara numar", si doreste sa-si cumpere toate componentele optice gata facute... nu stiu cum ii va iesi socoteala. ps. De dragul discutiei create, cu MTF-ul: Daca spotul produs de acromatul (ieftin) la f/30 nu va place, desi se incadreaza in discul Airy, atunci mentinem varianta f/15 a obiectivului mai scump. Asadar, lungim si mai mult focala dubletului ieftin, sa fie F/D=50, pina cind acea conditie a rapoartelor va fi indeplinita (deci, imaginile oferite de obiective vor fi teoretic identice), iar MTF1 ajunge la aprox. "numai 14 linii/mm". Astept argumentul efectului negativ al raportului focal f. mare. ----------------------------------- dragos.n 15 Ian 2010 12:29 ----------------------------------- Domnule Tavi, nu vad de ce sa-mi fie rusine. Da, initial m-am gandit la varianta cu tub lung, care e foarte lunga si grea, dar care are si unele avantaje fata de varianta folded. Dupa acea am admis ca si folded-ul e posibil, desi e tot greu, si mai are si alte probleme de mecanica. Eu unul nu sunt nici parlamentar , nici manelist. Sunt Rocker. Manelistii stiu ca sunt aia care nu au educatia dialogului, care care isi permit sa jignesca in dreapta si stanga, care, in general isi imagineaza ca ei sunt cei mai smecheri, si de asta au dreptul sa-ii dispretuiasca pe ceilalti. Oricum, eu va urez succes in constructie. ----------------------------------- Tavi F. 15 Ian 2010 13:10 ----------------------------------- Domnule Tavi, nu vad de ce sa-mi fie rusine. .... Pentru ca ulterior ai schimbat toata esenta mesajului tau (la care eu iti dadusem raspunsul), de asta ar trebui sa-ti fie rusine! Nici nu ma mir ca nu-ti este! Ai scos citeva absurditati si inutilitati (nu le spun chiar aberatii) din text. "Manelismul" tine de alte proprietati ale structurii psihice sau fibrei mentale, nu de preferintele muzicale si pudibonderie. Hai, Bafta! ----------------------------------- Stanescu Octavian 15 Ian 2010 14:06 ----------------------------------- Daca tot se vorbeste de refractoare pe aici hai sa mai pun un proiect care mi se pare de "vis". Un quadruplet de 200mm cu focar de 1300mm (f/ 6,47). cu un cerc de 27mm in planul focal fara coma vizibila, numai bun de astrofoto. comparind pe garaficul MTF cu un Newton similar apar la refractor 102 linii / mm cu 50% contrast fata de 88 linii la newton. ideal ar fi 106linii la sistemul perfect. Poate mai incerc si un Petzval. Bine sistemul asta e cam monstros se vede ca 9kg de sticla contine printre care si florita ... de costurile sticlei nici nu vorbesc. apoi 3 suprafete asferizate... ----------------------------------- tamasflex 19 Mar 2010 21:35 ----------------------------------- Domnilor , la telescopul Schmidt - Cassegrain de ce este focusarea executat cu miscarea oglinzi primare? Cu un focuser Crayford sau cu cremariela nu functioneaza? http://www.celestron.com/c2/images/spec_details/design_schmidt.gifhttp://calgary.rasc.ca/telescopes/Schmidt-Cassegrain.gif Tot caut pe net dar nu am vazut Schmidt - Cassegrain cu focuser clasic. Daca aveti o poza Schmidt - Cassegrain cu focuser clasic mar interesa. ----------------------------------- Stanescu Octavian 19 Mar 2010 23:09 ----------------------------------- Se face cu miscarea primarei ca sa se obtina modificarea mai radicala a pozitiei planului focal pentru a putea pune o digonala si diverse camere foto sau oculare. deseori un focuser cu cremaliera ajunge la capat si nu am reusit focalizarea apoi poate avea joc sau nu poate sustine mecanic diagonala cu ap poto. Prin miscarea cu 5-10 mm a primarei se poate modifica planul focal cu 100-150 mm. ----------------------------------- Tercu Jan Ovidiu 19 Mar 2010 23:32 ----------------------------------- Salut! Functioneaza cu un focusser Crayford: http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.richobservatory.com/Site/16SCTe.jpg&imgrefurl=http://www.richobservatory.com/Site/Equipment.html&usg=___530SxmVYZAB4nwsgDZ9Uma-c0U=&h=480&w=360&sz=47&hl=ro&start=1&sig2=s7HwW80fqzTQt1PE5TXCGw&um=1&itbs=1&tbnid=_AGzDJ81PiHvGM:&tbnh=129&tbnw=97&prev=/images%3Fq%3DMeade%2B16%2522%2Bfocusser%26um%3D1%26hl%3Dro%26client%3Dfirefox-a%26sa%3DN%26rls%3Dorg.mozilla:en-US:official%26channel%3Ds%26ndsp%3D21%26tbs%3Disch:1&ei=QN6jS5jpM4PkmwOhjejnCQ ----------------------------------- tamasflex 20 Mar 2010 09:33 ----------------------------------- Multumesc Octavian - Ovidiu pentru informati! E si normal ca planul focal sa se deplaseze mai radical cu miscarea oglinzi primare. ----------------------------------- Mircea Pteancu 20 Mar 2010 21:42 ----------------------------------- Totodata trebuie sa retinem si faptul ca aceasta deplasare a OP nu este chiar neutra.Modificarea distantei dintre oglinzile unui sistem catoptric compus, gen Cassegrain sau Gregory, modifica parametrii sistemului .Adica nu mai observam cu un telescop de F/10 ci de F/10.7 sau F/9.8 iar grosismentele devin orientative.Nu observam la un grosisment de 100x,corect este sa raportam o observatie efectuata cu un grosisment in jurul a 100x,cel real fiind de 94x sau 111x,cine stie!?Adica stie cel care la un asemenea telescop face masuratori de diametre ale discului Ramsden pentru combinatiile de oculare,diagonale,adaptoare si lentile Barlow folosite. Sunt convins insa ca aceste modificari ale distantei reciproce ale componentelor optice are efecte mai subtile si afecteaza nu doar parametrii de ordinul intai ci si pe cei de ordinul doi si trei.Ma astept ca si aberatia sferica longitudinala,cea transverasala cat si coma si astigmatismul sa varieze.Vorba anglofilului :''there is no lunch for free''. Pe de alta parte,daca tot ai muncit din greu sa obtii un sistem optic optimizat,lasa-l asa ,cu parametrii ''batuti in cuie'', si foloseste un portocular care ,in cel mai rau caz,poate sa introduca vignetare sau decolimare/defocalizare mecanica. Mircea ----------------------------------- dragos.n 20 Mar 2010 22:02 ----------------------------------- Problema asta a diferentei de grosisment in functie de distanta la care se face focalizarea, este prezenta intr-o masura oarecare la orice tip de telescop, sau obiectiv optic. Si evident ca apropiind primara de secundara mai apar si ceva obstructii. In plus apare problema shifting-ului. Din cate cred eu, s-a optat pentru aceasta formula din considerente de spatiu. Mai exact pentru ca ansamblul sa fie cat mai scurt. Un focuser normal, cu un drum de 100-150mm ar fi lungit mult tubul. Oricum, daca imi amintesc eu bine, parca nu toti fabricantii de catadioptrice au optat pentru formula asta. Daca nu ma insel, Vixen VMC200, si VC200 au focuser normal, pe cremaliera. ----------------------------------- mak 22 Mar 2010 09:46 ----------------------------------- Mai exista si varianta cu deplasarea secundarei, ca la Mewlon-urile de 250 si 300mm si Meade RCX400 (cu tot cu corector). Am citit si eu ca distanta primara-secundara e critica si daca se modifica, se introduce aberatie de sfericitate. Cred totusi ca nu se foloseste Crayford la telescoapele mentionate mai sus pentru ca fiind sisteme polivalente (mai ales SCT), trebuie sa faca fata la o gramada de accesorii care cer diferite valori la backfocus. La C8-ul meu, primara se deplaseaza aproximativ 10-12mm intre capetele de cursa (la ochiometru). Ar mai fi varianta proiectarii sistemului cu un backfocus "sanatos" si pe urma folosirea unor tuburi pentru ca fiecare accesoriu sa poata fi folosit. Exista in situatia asta pericolul flexarii tuburilor in zonele de fixare in cazul in care se pun accesorii grele. ----------------------------------- tamasflex 25 Mai 2010 17:50 Crayford focuser ----------------------------------- Primul Crayford focuser: Link ==> http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/70/Crayford_1.jpg/220px-Crayford_1.jpg Mr. John Wall: Link ==> http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/11/JohnWall.jpg/220px-JohnWall.jpg Textul nu eu am scris, am avut onoarea sa primesc de la dinsul citeva poze pe care am postat la Wikipedia. ----------------------------------- zoth 17 Sep 2010 11:30 ----------------------------------- S-a vorbit in urma cu ceva timp pe acest topic despre sistemul Zerochromat. De curand am gasit un articol scris de John Wall si Peter Wise in Journal of the British Astronomical Association care trateaza pe larg as putea spune toata istoria si evolutia acestui sistem. Cred ca va fi o lectura foarte interesanta pentru pasionatii de optica si in acelasi timp o baza puternica pentru noi experimente/idei/dezvoltari personale. Lectura placuta: http://adsabs.harvard.edu/full/2007JBAA..117...29W ----------------------------------- tamasflex 08 Feb 2011 14:59 ----------------------------------- Domnilor unde se poate procura stativ de microscop la noi in tara? Bine inteles, la un preti rezonabil. ----------------------------------- Mircea Pteancu 09 Feb 2011 01:06 ----------------------------------- Am eu doua dar cremalierele sunt din pacate deteriorate. Mircea ----------------------------------- tamasflex 09 Feb 2011 08:18 ----------------------------------- Am eu doua dar cremalierele........ Citeva poze daca se poate sa vad cum arata. ----------------------------------- Mircea Pteancu 09 Feb 2011 17:16 ----------------------------------- Am inteles,le fac. Mircea ----------------------------------- tamasflex 09 Feb 2011 18:42 ----------------------------------- Am inteles,le fac. Mircea Te rog, astept pozele! Vreau sa fac un videomicroscop cu un grosisment intre 15 - 60x pentru un prieten medic. Tot caut un stativ cum se vede in poza atasat mai inainte . Poza de mai jos arata un videomicroscop de fabricatie chineza cu lentila zoom 0.7-4 x. Asa ceva vreau sa fac dar fara lentila zoom. Ne avind lentila zoom o sa folosesc un apocromat de 24.5mm in locul lui. Variatia de grosisment o sa fac cu deplasarea lentilei fata de CCD si apropierea intregului sistem spre obiect, ca la aparate de marit. Ca sa fie folositor si pentru alti discutia noastra : Grosismentul total a unei videomicroscop: Gtot. = b x (Diagonala monitor / Diagonala CCD) De unde b = grosismentul optic si D monitor / D CCD = grosismentul video Exemplu: Avem o camera CCTV color cu rez. hor. 540TVL cu un CCD de 1/3" (diag. 6 mm) si un monitor de 15 " (diag 381mm), grosismentul video este de 63.5 X. Daca alegem grosismentul optic egal cu 1/1 - grosismentul final o sa fie de 63.5X. Daca lentila are un f = 24.5 mm cimpul de vedere (adica ceea ce se vede pe intreg monitor) este un cerc de de ~3.6 mm. ----------------------------------- Erwin 09 Feb 2011 23:42 ----------------------------------- Interesant, domnule Tamasflex! Cu un webcam legat la un PC ar fi mai interesant, pentru că s-ar putea face zoom digital, poze prin interpolare la rezoluție mai bună, prelucrări grafice și cel mai important, salvarea lor pe suport magnetic/optic. Există mai nou webcam-uri cu senzor de rezoluție HD, 750 linii, dublul rezoluției unei camere CCD de supraveghere. La un microscop nu cred că se pune problema iluminării subiectului ca în astronomie, așa că un senzor CMOS actual face față, nu trebuie neapărat CCD, doar dacă nu cumva dorește să vizualizeze imagini în infraroșu. ----------------------------------- Mircea Pteancu 10 Feb 2011 23:49 ----------------------------------- Domnule Tamas v-am trimis pozele,asa cum am stabilit. Pun una si aici. Mircea ----------------------------------- tamasflex 11 Feb 2011 11:15 ----------------------------------- Domnule Tamas v-am trimis pozele,asa cum am stabilit... Multumesc dl. Mircea! Probleme este ca stativul nu este bun pentru mine. Eu caut un stativ ceea ce se vede pe pozele atasate mai inainte. Tamas Ps: Referitor la cimpul de vedere a se vede -> Se cunoaste : f = 24.5mm : b = 1/1 ; Gtot. = 63.5 x ; 1/3" CCD ; monitor 15" a' = (b + 1) x f = 2 x 24.5 = 49 mm = distanta H' -> CCD a = a' / b = 49 / 1 = 49 mm = distanta H -> obiect Cimpul de vedere in mm : y = y' x (a - f / f ) = 3.6 x 1 = 3.6 mm De unde y' = inaltime CCD (1/3" CCD = 4.8x3.6mm) Dimensiunea reala a obiectului vazut pe ecran: Se masoara diametrul sau lungimea obiectului vazut pe ecran si se divizeaza cu grosismentul total. D obiect. = d / Gtot. = 228.6 / 63.5 = 3.6 mm. Link: http://en.wikipedia.org/wiki/Closed-circuit_television_camera ----------------------------------- tamasflex 17 Feb 2011 18:24 ----------------------------------- Cu un webcam legat la un PC ar fi mai interesant, pentru că s-ar ...... Idea este sa fie cit mai simplu, fara calculator. Prima varianta de proiect sa bazat pe calculator ...etc. Cind am zis la prietenul meu preturile (a vrut sa fie de mare calitate) era sa faca semi infarct! O camera buna 1/3" CCD intre 130(china) - 300- 500 $ (de marca) - ideal ar fi fost o camera de 1/2" sau 1" ccd care este si mai scump - sa nu vorbim de camere 3CCD . Obiectiv zoom 150(china) - 400- 800$ (de marca) Stativ 150 (china) 300 $ (de marca). Stiu preturile din china ca am luat contac aproape cu toate firmele de fabricanti camere de microscop si stative. Pina la urma am facut rost de o camera color 1/3"CCD / 540TVL - normal ca made in china ( 450 Ron) - tot sistemul o sa fie montat pe un stativ de aparat de marit. Zoomul o sa fie cum am descris mai inainte. Facind citeva experiente, calitatea imagini pe un monitor de 15" - 17" este de nota 9 ... ----------------------------------- Erwin 18 Feb 2011 20:26 ----------------------------------- [url=http://bcove.me/ql8xox3v]Cum să faci un microscop digital cu 15lire ----------------------------------- tamasflex 19 Feb 2011 11:41 ----------------------------------- Este vorba de un sistem de microscop afocal. E o metoda veche folosit de catre amatori. In microscopie se foloseste metoda proiectarea direct pe CCD a imagini de catre obiectivul microscopului. Asa grosismentul final este mai mare de cit in sistemul afocal. ********************************************** Ca sa fie mai interesant discutia, ofer dar o camera alb-negru cu un CCD Sony de 1/3" / 480TVL domului care rezolva problema de mai jos. Astept raspunsul din partea tinerilor pina la 25 de ani! Batrini sint exclusi! In desenul de mai jos se vede un videomicroscop la care se cunoaste urmatoarele date: L1 = 16mm , ocular zoom L2 = 6 - 25mm, obiectiv de camera L3 = 6 mm, o camera CCTV cu un senzor CCD de 1/3" un monitor de 15" si y1 = 1 mm. Se impune pentru L1 un grosisment de 10/1 . Ma intereseaza: 1 - grosismentul optic - combinatia L1-L2-L3 - min / max in functie de distanta focala L2 2 - grosismentul video 3 - distanta a 4 - distanta a' 5 - marimea lineara y2 6 - marimea lineara y3 7 - marimea lineara y4 Pozitiile 6-7 in functie de distanta focala L2 8 - grosismentul total a videomicroscopului - min / max 9 - grosismentul microscopului fara camera, adica combinatia L1 - L2 Raspunsurile astept pe adresa mea de email. Oferta este valabil pina la data de 19.05.2011. Daca sint mai multe raspunsuri corecte o sa aleg aleatoriu o persoana. Raspunsul corect o sa atasez! ----------------------------------- tamasflex 24 Feb 2011 13:08 ----------------------------------- Referitor la stativele de microscop posat de Dl.Mircea Pteancu. Cu putina bunavointa se poate modifica stativul pentru un focometru care masoara distanta focala a lentilelor de mici dimensiune pentru oculare homemade intre 5 - 50 mm. Pe desenul alaturat se vede schema optica a focometrului Porro - Hartmann adaptat la un stativ de microscop defect. In fata lunetei se ataseaza lentila cu distanta focala necunoscuta Lx (cu suprafata plana sau mai putin curbat spre reticul 1) si se deplaseaza reticulul 1 sau tot sistemul fata de reticul 1 pina ce in ocular se vede clar diviziunile. Se citesc valorile si cu ecuatia se calculeaza distanta focala a lentilei Lx. ----------------------------------- tamasflex 24 Feb 2011 14:48 ----------------------------------- Cutia de adaptor folosit pentru camere CCTV PCB. ----------------------------------- Mircea Pteancu 24 Feb 2011 20:50 ----------------------------------- Excelenta idee,multumesc,exista o anume probabilitate sa mai ''comit'' oculare ''home-made''. Mircea ----------------------------------- Tavi F. 14 Apr 2011 15:17 ----------------------------------- In urma cu doua zile, am finalizat lucrul la o serie de lentile utilizabile ca obiective simplete de lunete. Stiind interesul si mentalitatea predominanta in rindul romanilor pasionati intr-un fel sau altul de astronomie si ATM, nu voi deschide un topic mai detaliat. Vreau torusi sa prezint niste imagini ale drumului parcurs... mai lung si greu pentru un cetatean roman fara resurse banesti importante. Fiind hotarit sa mai slefuiesc astfel de lentile (dupa precedentele, D38mm, F2030mm), am ajuns intr-un final sa primesc o donatie (doua prisme masive) prin bunavointa unei persoane. Mai incercasem alte posibilitati: varianta neoficiala initiala m-a nemultumit ca urmare a preturilor cam maricele pe disc, iar apoi raspunsul oficial de la o firma pe profil optic din Bucuresti m-a socat de-a dreptul prin nesimtirea umflarii speculative a pretului (262 RON pentru o placuta din care sa scot 6 discuri D50mm si grosime 7mm). Pentru taierea plana, mi-am facut un dispozitiv cu rotirea manuala a unui disc de flex, alimentindu-l cu abraziv (chiar aveam o punga cu nisip de sablare, mi-a prins bine acum), toata actiunea desfasurindu-se la umed, evident. La sfirsit, testul Ronchi al lentilei nr.4, cea care va echipa viitoarea luneta. :D ----------------------------------- tamasflex 14 Mai 2011 12:54 ----------------------------------- In urma cu doua zile, am finalizat lucrul la o serie de lentile utilizabile ca obiective simplete de lunete. Stiind interesul si mentalitatea predominanta in rindul romanilor pasionati intr-un fel sau altul de... Frumos lucrate lentilele! Nu ai mentionat ca sint plan sau biconvexe cu cea mai buna forma (r1/r2 = 1/6) ca informatie suplimentara pentru cei interesati. Nu ar strica o poza cu un telescop finalizat cu lentilele vazuta pe poza pentru a mai scoate topicul din somn. ********************* Saptamina eceasta am avut putin timp sa mai lucrez la video microscopul mentionat mai sus. De fapt o sa fie un Trichineloscop pentru un prieten medic veterinar ->LINK : VGA de tip HDA 130B XGA (CMOS sensor 1/2") de la o firma chineza -> LINK : Everfocus Polestar EQ 550T (CMOS sensor 1/3") modificat (am scos partea de alimentare). ----------------------------------- tamasflex 19 Mai 2011 19:24 ----------------------------------- Intre timp am avansat putin cu videomicroscop. Din pacate oglinda cu care am vrut sa fac iluminatul era prea mic (nu stiu unde mi a fost capul). Asa ca am schimbat la unul mai mare cum se vede pe poza. Oglinda am recuperat de la un aparat foto Kodak instant. Acuma caut o sticla rotunda intre 40 - 50 mm / 3-4 mm ca sa slefuiesc mat. Nu zic ca nu am sticle rotunde plan paralel dar este pacat sa stric. Sticla rotunda ceea ce se vede pe poza anterioara este cam mic si pe orizontala (pe monitor) se vad coltulire (am calculat dimensiunea numai pe verticala - mai ia omul plasa!). Referitor la videomicroscop, nu scriu ca sa arat .......... este vorba ca cu elemente recuperate se poate face multe sisteme optice folositoare in practica. ----------------------------------- Erwin 20 Mai 2011 10:14 ----------------------------------- Se întâmplă, mai ales la prototipuri, totuși construcțiile dvs, domnule Tamas arată grija pentru detalii și profesionalism, așa că avem ce învăța! Felicitări și spor la finalizarea cu succes a proiectului! :) ----------------------------------- tamasflex 27 Mai 2011 09:06 ----------------------------------- Se întâmplă, mai ales la prototipuri,........ Multumesc Erwin! ******************** Din motive obiective nu am avansat mult cu videomicroscopul. Azi am facut desenul circuitului pentru reglajul intensitatii diodei led. Acuma urmeaza executarea circuitului imprimat. ----------------------------------- tamasflex 30 Mai 2011 14:45 ----------------------------------- Acuma urmeaza executarea circuitului imprimat.... Azi am mai chinuit putin microscopul. Destul de bine a iesit circuitui imprimat. ----------------------------------- tamasflex 05 Iun 2011 11:11 Ocular cu reticul ----------------------------------- Referitor la topicul: Coast and Geodetic Suvery Institute in anii 50. Firul de par sau de paianjen nu este bun ca este higroscopic. Firul de sticla este stabil si se vede negru. ----------------------------------- Mircea Pteancu 05 Iun 2011 16:53 ----------------------------------- Intreb din precautie si ca avertisment,sa nu mi se ia in nume de rau:acele fire de sticla care leviteaza in aer minute in sir nu reprezinta o amenintare pentru sanatate,mai ales daca ajung fragmente in caile respiratorii? Un exemplu de persoana care a decedat din cauza inhalarii de sticla este celebrul Huyghens. Din cate stiu, orice prelucrare a sticlei in regim uscat reprezinta un risc ridicat pentru sanatate. Mircea ----------------------------------- MikeC 05 Iun 2011 18:30 ----------------------------------- Dupa "modul de lucru" propus de tamasflex, in AER o sa se formeze un singur fir de sticla cu grosimea respectiva, in functie de cat de mult vrem sa il alungim. Nu are cum sa afecteze sanatatea. NU este ca si cand am umbla cu vata de sticla (ca cea folosita in constructii) care este o adevarata nenorocire pentru caile respiratorii, si pntr cine umbla fara masti de protectie. Acelas lucru s-ar putea realiza tot cu un arzator de gaz, dar incalzind o bagheta subtire de sticla la mijloc si alungind de ambele capete pana cand ajungem la diametrul firului dorit. Cam asa se procedeaza si pentru obtinerea unor micro-pipete pentru lucrul la microscop. Doar ca in cazul acesta o sa avem practic un tub cu diametre foarte foarte mici. ----------------------------------- Erwin 06 Iun 2011 00:45 ----------------------------------- Apropo, fibrele de sticla din vata de sticlă nu sunt suficient de subțiri? Sunt gata făcute și dacă se lucrează cu atenție spre a nu fi contaminați, folosind mască și mănuși cred că este OK. Fibrele de sticlă folosite la comunicații sunt groase, nu sunt bune decât eventual ca materie primă. Are dezavantajul că este casant. La o lunetă de armă pe care am luat-o din piață reticulul este făcut din tablă subțire de alamă îndoită în așa fel încât lățimea să fie coliniară cu axa optică. Se pot folosi 2 rulmenți mici fixați pe 2 axe strânse într-o menghină pentru a aplatiza un fir de cupru/alamă/aur și a obține astfel o platbandă suficient de subțire și în același timp rezistentă. Aurul este cel mai ductil metal și se pot obține fire extrem de subțiri. Cred că un fir de aur recuperat dintr-un tranzistor de putere ar fi suficient de bun pentru a-l trefila. Sau poate cineva reușește să taie fâșii înguste de câteva zecimi din foiță de aur folosită la icoane? ----------------------------------- tamasflex 10 Iul 2011 06:39 Solar eyepieces ----------------------------------- Diferite tipuri de oculare pentru observati solare. ----------------------------------- Erwin 02 Sep 2011 17:35 ----------------------------------- dispozitivul nr.3 poate fi confecționat din 2 prisme de binoclu recuperate? Din desen reiese că unghiurile sunt de 90 și 45 grade. P.S. Cum merge microscopul? Un prieten electronist m-a rugat să-i fac un microscop pentru depanare plăci electronice, am probat ideea mea cu webcam-ul și un obiectiv de la aparatul foto CERTO. Când obiectivul este la o distanță mai mare de senzor (5-10cm) obțin măriri mai mari. Avantajul este că pot filma de la câțiva cm de placa electronică, având loc de manevră. Dezavantajul: rezoluția mică a camerei VGA. ----------------------------------- Mircea Pteancu 02 Sep 2011 22:14 ----------------------------------- Erwin Sper ca dl. Tamas sa nu se supere daca-mi permit sa raspund eu:daca acela este un ocular solar cu polarizare atunci raspunsul este da,la noi in tara un asemenea dispozitiv a fost realizat de catre inginerul Severin Florian.Am sa caut linkul daca cineva doreste mai multe detalii. Mircea ----------------------------------- saiph 02 Sep 2011 22:55 Re: ----------------------------------- Dispozitivul din poza 3 (polarizorul Brewster) l-am confectionat si eu si merge :) Atata doar ca din cauza latimii mici a fetelor prismelor, sunt obligat sa folosesc ocular cu camp ingust sau cu focala mica, iar drumul optic e semnificativ in interiorul dispozitivului - ar trebui un barlow pus in fata. Poate il refac cand voi avea niste prisme mai generoase si materiale/posibilitati de prelucrare si montare mai precise. Dar esentialul este ca functioneaza. Garantat! :D Cu urmaotarea atentionare: chiar si daca nimeresti unghiul Brewster pt polarizare prin reflexie partiala corespunzator sticlelor din care ai prismele, tot mai trebuie putin filtrata lumina solara emergenta (ar fi bun un ND3 cred, sau ceva similar, pe ocular - ND5-ul e deja prea mult). Succes celor care doresc sa incerce construirea unui asemenea dispozitiv. Imaginile sunt chiar satisfacatoare :) Cer senin! ----------------------------------- dragos.n 02 Sep 2011 23:01 ----------------------------------- Dispozitivul nr 3 seamana cu cel descris de Matei Alexescu in cartea Laboratorul Astrofizicianului Amator. Cu deosebirea ca unghiul facut de prisme cu raza incidenta este la dispozitivul lui Alexescu de 57 de grade, respectiv unghiul asa numitei ''reflexii uscate'', care da o reflexie de 5% pe fiecare prisma si in plus, polarizeaza lumina. Realizand un sistem de rotatie a celor doua prisme una relativ la cealalta, se obtine si o polarizare incrucisata, care reduce si mai mult cantitatea de lumina ce trece prin respectiva prisma. In 2001 am realizat o astfel de instalatie, si am utilizat-o pe o luneta de 60/700 Tasco. Era eficienta, si avea avantajul ca se putea regla cantitatea de lumina care trece prin simpla rotire a celei de-a doua prisme. Avea insa si doua dezavantaje. Pozitia relativ ciudata a ocularului, si faptul ca trebuia sa fiu foarte atent la pozitia lor, altfel cantitatea de lumina putea creste foarte repede, la valori intolerabile. Din fericire, eu am prevazut atunci si un sistem de blocare pe pozitie, a celei de-a doua prisme. Mai este insa o problema. Reducerea totala maxima a luminii este de circa 4000 de ori, insuficienta pentru un telescop cu o apertura mai mare. Din aceasta cauza, dupa ce am vandut acea luneta impreuna cu diagonala solara, nu am mai incercat sa mai fac alta. O alta problema, tine de calitatea suprafetelor prismelor. Eu am vazut in acea perioada destule pete solare, dar din cauza calitatii prismelor, dar probabil si a lunetei, nu am atins rezolutii satisfacatoare, asa cum am vazut tot atunci pe o alta luneta acromata de 150/1200, care utiliza un filtru folie Baader. ----------------------------------- Erwin 02 Sep 2011 23:11 ----------------------------------- Mulțumesc, Mircea! Mi-am luat filtru Baader dar pentru cassegrain nu am și cu luneta nu văd granulația, doar petele solare. Ar fi interesant de construit, mai ales că prisme de binoclu am destule. Amicul electronist mi-a dat o cameră CCD A/N de supraveghere, model mai vechi, desfăcută, pe care am probat-o și funcționează. Trebuie să caut un cablu de adaptare pentru intrarea AV a tunerului meu PalmTopTV cu care aș putea face capturi direct pe laptop. Sunt curios cât este de sensibilă, nu am reușit să-mi dau seama ce tip de senzor are, nu are nicio inscripție de marcă sau producător. Este de 1/3" ca format. Pe circuitele de procesare a semnalului sunt etichete, nu le-am putut încă identifica. ----------------------------------- zoth 03 Sep 2011 12:58 ----------------------------------- Cateva observatii as face si eu la comentariile de mai sus: -ansamblul optic cu doua prisme din prima imagine postata de dl Tamas nu este un ocular cu polarizare. Fenomenul de polarizare apare doar atunci cand tangenta unghiului de incidenta a razei de intrare este egala cu indicele de refractie al sticlei din care e facuta prisma, adica asa cum spunea Dragos, cam 57 grade pentru BK7 si un pic mai mare pentru BAK4. -asa numitele oculare care folosesc prisme cu unghi drept pot conduce la unele fenomene suparatoare cum ar fi reflexii secundare greu de separat de imaginea utila. Lucrurile acestea se intampla deoarece intr-o prisma nu au loc doar o reflexie si o transmisie ci mai multe reflexii si mai multe transmisii. Un exemplu pot sa va ofer de pe site-ul lui Peter Slansky despre care am mai vorbit aici pe forum: http://www.lrz.de/~slansky/bereiche/astronomie/aufnahmetechniken/bilder/csfr.pdf Puteti vedea mai detaliat in pagina 15 a articolului la ce ma refer. Pentru observatii solare de mare calitate eu va recomand variantele prezentate in a doua imagine postata de dl Tamas (cunoscute de obicei sub denumirea de helioscoape Herschel). Sa aveti spor! ----------------------------------- Stanescu Octavian 03 Sep 2011 13:25 ----------------------------------- La cel din dreapta sus ar exista o polarizare partiala dar nu are efect de intunecare decat daca se face o (incrucisare) rotire de 90 grade intre intrare si iesire. ----------------------------------- tamasflex 03 Sep 2011 22:20 ----------------------------------- dispozitivul nr.3 poate fi confecționat din 2 prisme de binoclu recuperate? Din desen reiese că unghiurile sunt de 90 și 45.... Dispozitivul nr.3 este de tip Brandt fara rotirea prizmelor. Lumina reflectata de pe ultima prizma este 0.0016 % din valoare lumini de intrare. Dar pentru protectie tot trebuie un filtru neutru amplasat intre ocular si prizme. Se poate face si din prisme de binoclu mai mari ca sa ai si cimp vizual. Ne avin practica in domeniu nu ma bag mai detaliat. Referitor la microscop, sint destul de avansat o sa pun niste poze cind am finisat. Am alaturat iluminatul cu oglinda si am pus in locul ei o lanterna cu led de diametrul de 24 mm (5 lei). Este mai practic. Am taiat din el si am strunjit un adaptor adecvat in care intra si sticla mata. Intre timp am spart sicla mata (era sa ma tai undeva ...) acuma ma chinuiesc sa fac unul la fel. Chinuiala consta in ca trebuie sa fac la o anumita dimensiune - deja e strunjit locasul , trebuie sa caut unde am pus prafurile de abraziv ......... Pentru prietenul tau este mai bun o camera de securitate cu CCD de 1/3" - 1/2 " - 2/3" (ultimele doua sin mai rare si scumpe) color rezolutia peste 480 TVL si un monitor de 14 " eu am cumparat un TV mic (China Made) cu 200 lei. Problema este la camerele de securitate ca sint prea sensibile (0.1 0.2 lux) - in cazul meu a trebuit sa pun un filtru neutru in fata CCD-ului ( nu ma intreba ce filtru am avut - corespunde ochiometric). Fara filtru aproape ca nu aveam imagine (orbea camera) daca scadeam lumina era prea slab imaginea -ma rog nu pot sa traduc dar daca faci experimente o sa dai seama. Poate ca la tine o sa mearga ca iluminatul vine de sus. Dar depinde ce camara ai ( sensibilitate etc). Referitor la obiectiv - ce ai intre f = 20 - 40 mm ( de calitate) dar depinde de distanta de lucru si de marirea optica. Ca sa ai un cimp de vedere impusa trebuie sa faci niste calcule elementare. Depinde ca prietenul tau ce vrea, sa lucreze sub el sau numai control de placa etc. Eu am facut in asa fel cu miscarea obiectivului - dac amintesc bine - ca marirea optica este intre 0.3 - 1 X ( un fel de zoom homemade). In final am o marire intre 14 si ~60 X pe un monitor de 14" cu ultimele masuratori facute cu un linear scolar - cimp de vedere (vertical) inre 15 si 3 mm. Dar cind o sa termin vin cu date exacte. Pune si tu poza camerei sa vedem despre ce este vorba. Mai discutam si facem proiectul online cu poze si calcule. ----------------------------------- tamasflex 03 Sep 2011 22:50 ----------------------------------- Doua desene care vizualizeaza masurarea distantei focale a lentilelor negative. Prima metoda este pentru lentile groase - idea este de a face un binoclu galilean cu un obiectiv cunoscut, masurind pupila de iesire cu un microscop de masurare se poate afla distanta focala a lentilei negative conform ecuatiei. Al doilea metoda este pentru lentile subtiri. ----------------------------------- tamasflex 19 Sep 2011 10:30 Executare sticla mata ----------------------------------- Ieri am avut putin timp si am refacut sticla mata sparta. Link Film: http://www.youtube.com/watch?v=fkPlUM37j60 ----------------------------------- tamasflex 28 Sep 2011 20:25 ----------------------------------- Azi am facut citeva incercari cu videomicroscopul. Pina la urma grosismentul o sa fie reglat intre 20 -60 X. Mai am citeva detalli de remediat. ----------------------------------- Erwin 28 Sep 2011 21:26 ----------------------------------- Felicitări, arată foarte profi! :) ----------------------------------- tamasflex 20 Oct 2011 20:41 ----------------------------------- Duminica am cumparat la talcioc (ce ne am face duminica fara talcioc!) la preti de nimic un aparat foto Minolta Riva Zoom 105i. Este un aparat pe film foarte avansat cu autofocus regleaza claritatea in functie de distanca etc. Am cumparat pentru optica lui si vreau sa folosesc tot la un videomicroscop cu lentila aditionala (Close-up). Vezi: http://commons.wikimedia.org/w/index.php?title=File:Close-up.png Era si normal ca nu a functionat. Am alimentat dar nimic. Am desfacut complect am lasat numai obiectivul. Am alimentat irisul nu sa deschis. Nu aveam altceva de facut decit sa desfac obiectivul si sa vad ce are. pina la urma sevoul irisului era defect. Am eliminat irisul si cu vai si chin am reasamblat obiectivul . In fanta filmului am pus un dispozitiv optic (vezi poza), cu un colimator am reglat infinitul pentru f = 35mm. Claritatea era de nota 10+ pe toata gama de zoom. Ca lentila aditional o sa pun un acromat de 100 - 120 mm. Comanda servourilor o sa fac cu integrat specializat L293D sau cu tranzistori in punte. Putin e deranjant ca obiectivul se extinde la zoom dar trec cu vederea. Acuma cind fac zoom trebuie sa ridic camera video fata de obiect nu ca la prima varianta unde trebuia apropiat camera spre obiect. Chestie de obisnuinta!! ----------------------------------- tamasflex 22 Oct 2011 11:48 Dispozitivul optic ----------------------------------- Poze cu dispozitivul optic de vizualizare verificare claritate reglare infinit la aparate foto. Este un simplu dispozitiv, corpul este executat din aluminiu si atasat un ocular de 15 mm. Initial in orificiu a fost proiectat un reticu nu stiu de ce nu lam facut. Raglajul fac cu o lama de microscop pe care fac citeva linii cu carioca, reglez ocularul ca sa vad clar. De forma am atasat la un aparat foto Smena. ----------------------------------- tamasflex 15 Dec 2011 22:07 Stativ de microscop ----------------------------------- Tot am cautat un stativ pentru videomicroscop si pina la urma am ales aparatul de marit UPA care are un stativ destul de elegant. Cu masive modificari pe poza de mai jos se vede (20% executat) stativul modificat. ----------------------------------- Erwin 15 Dec 2011 23:16 ----------------------------------- Ați montat obiectivul recuperat de la camera Minolta? Am constatat practic că un obiectiv de cameră de supraveghere montat la o distanță mai mare are efect de mărire semnificativă, desigur focalizat relativ aproape de obiect. ----------------------------------- tamasflex 16 Dec 2011 08:31 ----------------------------------- Ați montat obiectivul recuperat de la camera Minolta? Am constatat practic că un obiectiv de cameră de supraveghere montat la o distanță mai mare are efect de mărire semnificativă, desigur focalizat relativ aproape de obiect. Inca nu am folosit obiectivul Minolta. Urmeaza sa fac citeva incercari. Da ai dreptate este vorba de un obiectiv de la o camera de securitate de tip FUJINON YV5X2.7R4B-SA2L (destul de scump- 350 lei). Grupuri de lentile au fost scoase si montat in locul lor un obiectiv de 40 mm. Practic pentru mecanism am folosit tipul asta de obiectiv - primul grup de lentile are o miscare exiala de 24 mm - de fapt cu miscarea asta fac un zoom de ~ 2/1. Stativul UPA este destul de elegant si transformabil usor. Mai jos se vede o alta modificare. ----------------------------------- tamasflex 19 Dec 2011 10:12 ----------------------------------- Mar interesa un fel de DVR pentru (cu intrare video composit) ca sa pot fotografia cele vazute. Adica, a se pune paralel cu semnalul video si pe cutie sa aiba un buton "photo capture" si poza aleasa sa fie stocat pe card. Daca aveti asa ceva sau stiti ceva informatie sint interesat. ----------------------------------- Erwin 19 Dec 2011 10:27 ----------------------------------- Un DVR e scump, mai bine folosești o cameră point-and-shoot, sunt "săpuniere" la 200-250 lei care fac o treabă minunată. Dacă există un computer oarecare la fața locului se poate instala un tuner tv care să facă vizualizarea în timp real, captura și pozele necesare. Tunerul nu e mai scump decât o cameră foto și nu e nevoie de monitor dedicat. Pe de altă parte, e posibil să folosești o astfel de cameră în locul camerei de supraveghere, având avantajul unei rezoluții mari, condiția este să găsești una care filmează și are ieșire video. Un sistem de lentile cu zoom ar fi pe post de obiectiv de microscop. ----------------------------------- tamasflex 19 Dec 2011 12:48 ----------------------------------- Un DVR e scump, ........ Pe mine asa ceva ma intereseaza: http://href.hu/x/gpls Fara calculator, single channel cu buton de capture. ----------------------------------- Erwin 19 Dec 2011 14:49 ----------------------------------- Nu știam că există așa ceva. Omul cât trăiește învață! :D iată un site cu produsul în România: http://www.spy-gadget.ro/dvr/88-2-ch-mini-dvr.html nu e reclamă! ----------------------------------- tamasflex 21 Dec 2011 20:30 ----------------------------------- Az am avut putin timp si mam ocupat cu noul meu videomicroscop. Cel putin am determinat citeva distante si alte dimensiuni. Pentru asta am facut un fel de stand de proba care simuleaza totul ce trebuie pentru reglaj. Fata de calcul matematice singura diferenta am avut la deplesarea lineara a sistemului. Diferenta sa soldat la distanta intre planurile focale a obiectivului si nu am luat in calcul ca H' este inaintea lui H. De altfel camera JVC (rez - 540 linii) are o poza peste asteptarile mele. Pe poza de mai jos se vede mai detaliat. ----------------------------------- tamasflex 29 Ian 2012 14:07 Trichineloscop ----------------------------------- Pina la urma am finalizat noul meu microscop. ----------------------------------- tamasflex 25 Oct 2012 21:09 Adaptor CCD ----------------------------------- Pe poza se vede desenul unui adaptor CCD de 0.32 x de calitate din materiale recuperate. Pentru un oarecare instrument optic ca sa avem campul de vedere maxima trebuie folosit un adaptor CCD . Luind un ocular de 10x WF/18 mm (uzual si de calitate buna ) care are o distanta focala de 25 mm si o diafragma de 18 mm . Daca avem o camera de securitate (de 0.5 - 1 lux sensibilitate) cu un senzor de 1/3" care are diagonala de 6 mm. Calculind factorul de reducere : R = 6 / 18 = 0.33x Fara a intra in detalii de calcul , avem nevoie de un obiectiv pentru camera de f = 8 mm preferabil cu giaframma reglabila. Calculind raportul de reducere a ocularului si al obiectivului: r = 8/25 = 0.32 x Procedind asa avem satisfactia se vedem cam 85-90% din campul de vedere a ocularului. Dac avem un monitor de 15" (diag. 380mm) cu senzorul de 1/3" avem un grosisment video de : Gvid. = 380 / 6 = 63x Exemplu: Obiectiv de microscop 10x , reducer 0.32x , G vid. = 63x Cu datele de mai sus grosismentul total a microscopului: G tot = 10 * 0.32 * 63 = 201 X Linkuri utile: Making Digital Camera Microscope Adapters - merita studiat! http://t7.hu/00gn Total Magnification (Eyepiece Observation, Video Monitor Observation) http://t7.hu/00h9 Calculating the Magnification and Sample Size on the Monitor Screen http://t7.hu/00hb On Screen Magnification Calculator http://t7.hu/00hg Optical versus Video primer http://t7.hu/00hi Calculating Video Field of View (Video-FOV) http://t7.hu/00hj The Effect of the Microscope Adapter Magnification on Field of View http://www.spotimaging.com/iq/couplercalculations.html ----------------------------------- tamasflex 03 Noi 2012 23:05 Video Microscop ----------------------------------- Partea de obiectiv este facut din tub (http://t7.hu/04r9) si fiting (http://t7.hu/04r7) PVC. Deplesarea obiectivului (http://t7.hu/04ra) este prin frictiune fin frinat cu filt apasat de un arc reglat cu un surub. ----------------------------------- tamasflex 03 Feb 2013 17:44 Sistem optic ----------------------------------- Domnilor, cine recunoaste de la ce telescop sint sistemele opite ce se vede pe poza? ----------------------------------- Procyon 03 Feb 2013 20:22 ----------------------------------- De la un SkyWatcher 60/900 . Am avut si eu unul.. ----------------------------------- tamasflex 04 Feb 2013 08:35 ----------------------------------- De la un SkyWatcher 60/900 . Am avut si eu unul.. Multumesc, cred ca sint din plastic lentilele. A meritat 5 lei toate. ----------------------------------- tamasflex 04 Mar 2013 20:28 Camera CCTV Grundig FA73 ----------------------------------- Ultima mea achizitie in domeniul camerelor. Pentru 10 lei nu merita sa las acolo! Este vorbe de o camera CCTV cu tub vidicon - http://en.wikipedia.org/wiki/Video_camera_tube mai multe detalii: http://t7.hu/0c9h. Acuma caut documetatie sa pornesc cumva. Sint ff curios sa vad imaginea camerei pe un monitor. Am desfacut cutia electronica este de moda veche pe circuit imprimat pline cu piese si mai ales vreo 20 de semireglabile(!). Lentila Cosmicar TV lens Es 8.5 mm F = 1 / 1.5 Made in Japan. Camera are o greutate de vreo 4 kg! ----------------------------------- tamasflex 30 Mar 2013 16:33 Retro telescop din lentile simple ----------------------------------- Re: http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=8730&postdays=0&postorder=asc&start=0 http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=5240&start=0 http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=112123#112123 http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=10629&start=0 Pe poza atasata se vede un refractor simplu din elemente optice recuperate. Obiectivul este executat din doua lentile de ochelari sau orice lentile identice (mat. si n identic) planconvex reslefuit. Este vorba de un obiectiv tip Periscop (obiectiv simetrica) la care aberatiile optice sint mult diminuate fata de o lentila simpla! Diafragma intre lentile se alege experimental pina la obtinerea claritati maxime. Distanta focala a obiectivului dar si a ocularului se calculeaza cu formula: f = f1* f2 / f1 + f2 - d Cu formula se poate calcula aproximativ distanta focala. Pentru un calcul exact trabuie cunoscute datele lentilelor si folosite alte formule. O schema de calcul pentru obiectiv se vede in poza a doua. Se vede ca distanta d este H2 - H'1 si ca se inverseaza planurile principale - vezi H' - H care sint planurile principale a combinatiei de lentile. In partea de sus se vede o lentila de ochelari de 1 dpt cu datele. Se poate observa ca distanta focala a lentilei de 1 dpt. este de f = 1004,8233mm si nu 1000 mm si ca planurile principale sint in afara lentilei ( la menisc asa este)! ----------------------------------- zoth 30 Mar 2013 20:54 ----------------------------------- Am facut o comparatie prin simulare intre un obiectiv simplet (lentila echiconvexa) si un obiectiv simetric alcatuit din doua meniscuri spatiate la 45mm, ambele obiective avand o deschidere utila de 28mm si o focala de 1250mm (~f/44). Rezultatele le puteti vedea si analiza in imaginea de mai jos. Dupa cum se observa obiectivul simetric ramane puternic marcat la capitolul aberatie de sfericitate. Celor care mai sunt eventual interesati de lunete gen secol 17 le recomand sa ia legatura cu fostul nostru coleg Tavi F care e posibil sa mai aiba niste obiective simplete echiconvexe slefuite de el la o calitate optica foarte buna. ----------------------------------- tamasflex 31 Mar 2013 16:08 ----------------------------------- Am facut o comparatie prin simulare intre un obiectiv simplet (lentila echiconvexa) si un obiectiv simetric alcatuit din doua meniscuri spatiate la 45mm, .... Multumesc, este ff interesant simularea. Da, asa este, o lentila echiconvesa are aberatie sferica mai mica decit un meniscus! Un sistem periscopic are abrati sferice mai mica (coma si distorsiune redus) decit un simplu meniscus dar este mai mare ca in cazul lentilei echiconvex. La mine era vorba de lentile de ochelari. Pentru un telescop gen secol 17 o lentila planconvex sau cu cea mai buna forma este mai bun decit o lentila echiconvexa. Referitor la lentilele lui Tavi, era mai usor sa faca lentila echiconvexa din cauza sculelor de slefut ca razele sint identice. Tot respectul meu pentru Tavi! Pentru a slefui lentile cu cea mai buna forma (are aberatie sferica mai mica decit echiconvex sau planconvex) necesita mai multe scule de slefuit etc. Un calcul facut de mine cindva: f=100 cm d = 20 cm Pentru o raza de lumina care vine din infinit la lentila planconvex (r=100 mm adica la deschiderea maxima) aberatia sferica era de -1.17 cm. La cel echiconvex -1.67 cm. Si la lentila cu cea mai buna forma -1.071 cm ! Am ales o lentila cu deschidere mare ca sa se vada valoarea aberatiei sferice mai pronuntat. E si normal cu cit conduci raza mai aproape de axa optica si aberatia de sfericitate scade. ----------------------------------- Mircea Pteancu 31 Mar 2013 17:01 ----------------------------------- Virgil Scurtu a publicat ,in urma cu aproximativ un deceniu,un articol despre luneta cu obiectiv ''periscop''. Iar in poza vedem luneta astronomului amator japonez Onodera cu apertura de 62.8mm F=800mm,realizata din doua lentile de ochelari. De la dl. Stejar,astronom amator si ATM-ist patimas din Timisoara,am retinut ideia ca lentilele de ochelari necesita corectare pentru a putea fi folosite in lunete.Lucru amintit si de Tamasflex.Doar ca Tamas vorbeste de re-slefuire in timp ce dl. Stejar repolisa lentilele de ochelari. Desigur ca va veni cineva care ne va spune ca toate acestea nu au rost ,e mult mai simplu sa-i pupam la partile moi pe chinezi si sa le cumparam acromatele ieftine dar dubioase ,executate fara cel mai mic control de calitate. Mircea ----------------------------------- zoth 31 Mar 2013 21:04 ----------------------------------- Foarte corecte toate aspectele pe care le-ati subliniat mai sus domnule Tamas! ----------------------------------- zoth 05 Apr 2013 11:08 ----------------------------------- Colegul Tavi F a simtit nevoia sa adauge cateva consideratii in aceasta discutie. Iata-le in citatul de mai jos: As vrea sa fac niste adaugari la discutia despre obiectivele simplete biconvexe simetrice, D28mm; F1250mm (precum cele slefuite de mine), mentinindu-ne in contextul lunetelor tipice secolului 17. 1. Cea mai restrictiva aberatie a unei lentile convergente simple, utilizata ca obiectiv de luneta, este (de departe) aberatia CROMATICA. 2. Indeplinirea acestui deziderat - al reducerii cromatismului la cote acceptabile - inseamna practic ANULAREA aberatiei de sfericitate inerenta suprafetelor sferice! - Deci eu am implementat lentilelor mele profilul biconvex SIMETRIC deoarece, la parametrii si regimul de functionare al acestora, surplusul aberatiei de sfericitate este TOTAL INOBSERVABIL comparativ cu lentila ce respecta conditia aberatiei de sfericitate MINIMALE, avind profil biconvex asimetric cu R1/R2=~1/6 (la sticla obisnuita, n=~1.51). La rindul ei, lentila asimetrica optimizata (si bine executata) furnizeaza practic o focalizare (monocromatica) perfecta. - In concluzie: n-am optat pentru profilul asimetric, fiindca NU s-ar fi justificat aceasta "complicatie". Iata datele concrete (lentila D28mm; F1250mm), lumina monocromatica, lambda=588nm: - profil biconvex asimetric (R1/R2=~1/6), aberatia PV in frontul de unda este L/459. - profil biconvex simetric (R1=R2), aberatia de sfericitate PV wavefront e L/294!! 3. Abia la refractoarele simplete destinate observatiilor solare, functionale in spectru ingust (3..5nm), se simte nevoia respectarii factorului de forma care sa minimizeze aberatia de sfericitate, dupa cum urmeaza: - Lentila BK7, R1/R2=1/6, D100mm si aberatie PV wavefront L/4, rezulta Fnecesar=1410mm; - Lentila BK7, R1=R2, D100mm si aceeasi distanta focala F=1410mm, rezulta ca aberatia PV wavefront ar fi L/2.56, adica sub limita Rayleigh (care este totusi un criteriu cam relaxat in standardele actuale)! Focala acestei lentile D100mm biconvexe simetrice ar trebui lungita la F1640mm, pentru readucerea aberatiei de sfericitate la pragul L/4 PV wavefront. 4. Repet ce am scris mai demult, pentru a completa analiza cu opinii asupra cromatismului. - In baza experimentelor personale si a dependentei aberatiei cromatice de diametrul obiectivului, am definit un coeficient de echivalare cantitativa a aberatiei cromatice, notindu-l "X". - Am adoptat valoarea optima sau de compromis, X=1.5 (majoritatea lunetelor din sec 17 aveau acest X=1.6...1.63). 4.1 Se impune diametrul util D (atunci cind alegem varianta de a slefui lentila). Rezulta: Nnec=F/D=X*D; de unde rezulta focala necesara, Fnec=X*D^2. 4.2 Se cunoaste F (cind avem deja o lentila gata facuta/recuperata), apoi ne propunem sa aflam pupila de intrare necesara. Rezulta: Dnec=(F/X)^(1/2), deci prin diafragmare obtinem diametrul necesar, respectind conditia cromatismulul admisibil, acel X=1.5 Obs.: Desigur, in scopuri didactice putem micsora X-ul, dar tre' sa constientizam ca astfel ne indepartam de calitatea lunetelor non-acromatice primitive, cel putin sub aspectul culorii false observate prin ocular. 5. In fine, vreau sa evidentiez care ar fi nivelul cromatismului pentru niste ipotetice obiective simplete D28 si D40mm concepute, de aceasta data, pe criteriul limita al aberatiei de sfericitate. Lunetele ar fi utilizate in conditii normale, in spectrul vizual. - Se impune aberatia de sfericitate L/6 PV wavefront (undeva la limita difractionala) si R1=|R2|: Rezulta: - pt. D28mm, Fnec=343mm; X=N/D=0.437 - pt. D40mm, Fnec=551mm; X=0.344 Valorile lui "X" fiind acum mult sub cea recomandata (1.5)! Am tot respectul pentru cei care inteleg fenomenele si stiu folosi hirtia si creionul. Exemplul de calcul aratat de dl Tamas e educativ, dar inaplicabil in optica astronomica. Tavi F. P.S.: Meniscurile convergente (de ochelari) sint semnificativ mai defectuoase in privinta aberatiei de sfericitate, intrucit acestea au raze de curbura mult mai mici, implicit suprafete puternic si artificial bombate. ----------------------------------- tamasflex 22 Apr 2013 08:18 Microscop ----------------------------------- Ultima mea achizitie in domeniul optic (piata de vechituri). Este vorba de un microscop de cercetare fabricat in anul 1985. ----------------------------------- Tavi F. 22 Apr 2013 09:20 ----------------------------------- Felicitari pentru achizitie! Pe unde or fi ascunse pietele astea de vechituri in domeniul componentelor optice?! Aici, in Craiova, nu stiu sa existe astfel de piete sau centre de casare. Mi-ar prinde bine recuperarea unor lentile si sisteme optice cu aplicatii militare si chiar didactice. Mai incercasem sa caut la centrul de colectare al diverselor deseuri si fiare vechi, voiam sa dezmembrez si sa cumpar la kg... in cazul in care as fi gasit ceva util, dar nu m-au lasat sa scormonesc... cica nu vindeau! In tirgul de vechituri mixte, rar de tot vad cite o lentila, un obiectiv de proiectie, dar nu prisme si nici alte componente mai interesante...! ----------------------------------- Erwin 22 Apr 2013 09:40 ----------------------------------- Felicitări, domnule Tamas! E un aparat valoros! Și eu am găsit foarte rar lentile sau piese optice la Timișoara și nu știam de ce, până la urmă am aflat întâlnindu-mă cu un colecționar care venea de la piață și care a luat o cameră veche Laika cu obiective separate și un suport pentru aparatul de mărit, ei se duc de dimineață de la prima oră și iau tot ce găsesc, până mă trezeam eu duminica să merg era prea târziu. Când s-au casat microscoape vechi pe la Universitate după revoluție n-am fost pe fază, eram ocupat cu alte pasiuni... ----------------------------------- tamasflex 22 Apr 2013 10:31 ----------------------------------- Domnilor, in fiecare oras exista universitate, spitale etc. Trebuie sunat , cautat o legatura ca dupa 90 multe aparate optice au fost casate si sint undeva depozitate. Problema este ca nu exista o lege ca un institut sa vinde aparatele casate. Mai bine arunca sau depoziteaza undeva dar pina la urma se arunca la gunoi. Multe microscoape , fotometre etc. am vazut (din anii 50) aruncata in pivnita ruginite plin cu apa! ----------------------------------- Mircea Pteancu 22 Apr 2013 22:42 ----------------------------------- tamasflex Foarte fain microscopul...cam cu cat...? Dar despre binoclurile de artilerie Busch 10x80 mm,asa numitele ''Flakfernrohr'', sfarmate sub senila tancului ati auzit? Turnatorii lui Nea Nelu Ranjitu' ,avansati la grad de general,au facut asta. E bine de stiut ,desi este nitel inutil,ca, indiferent ce marca purtau acele binocluri militare germane,toate aveau elementele optice produse de Zeiss. Nu cumva sa vedeti vreunul la piata si sa stati pe ganduri... :D Poza luata de pe situl Technika : http://www.technika.nu/modules/tinycontent1/index.php?id=99 Mircea ----------------------------------- tamasflex 23 Apr 2013 09:38 ----------------------------------- tamasflex Foarte fain microscopul...cam cu cat...? Mircea 850Eu. ----------------------------------- MikeC 23 Apr 2013 18:19 ----------------------------------- Wow! Frumoasa achizitie intradevar! ----------------------------------- tamasflex 29 Apr 2013 18:53 Lacuire instrumente optice in stil vechi. ----------------------------------- De mult am vrut sa lacuiesc citeve obiective in culoares auriu cum sint instrumentele si obiectivele din anii 1800. Am facut citeva probe care deja promita. ----------------------------------- catalin dumitru 29 Apr 2013 22:28 ----------------------------------- Felicitari domnule Tamas ! Parca e placat cu aur :) . ----------------------------------- tamasflex 10 Feb 2014 18:18 Microscop IOR MC-1 ----------------------------------- Domnilor, nu gasesc nimic referitor la Microscop de cercetare IOR MC-1. Tot caut macar o poza sa vad cum arata dar nimic. Sper sa cunoasca cineva dintre voi microscopul. ----------------------------------- Andrei Ion 16 Feb 2014 02:02 Re: Microscop IOR MC-1 ----------------------------------- Domnilor, nu gasesc nimic referitor la Microscop de cercetare IOR MC-1. Tot caut macar o poza sa vad cum arata dar nimic. Sper sa cunoasca cineva dintre voi microscopul.Ati incercat sa cereti date direct de la IOR ?S-ar putea sa va puna la dispozitie date tehnice destinate publicului,poate si fotografii.Succes. ----------------------------------- Andrei Ion 16 Feb 2014 02:21 ----------------------------------- Aici nu pot sa spun decit ca dl. Tamas merita toata aprecierea, pentru eforturile depuse in a promova in special aplicatiile opticii in astronomie, bineinteles si simtul practic necesar intr-o asfel de activitate. Se vede ca a studiat optica din carti precum cele ale lui Dodoc, Bianu (pe astea le am si eu), etc..., nu doar "belind" ochii pe net :lol: , cum e la moda in ziua de azi. (e util si net-ul, dar s-a pierdut esenta cartii) Interesul actual lasa mult de dorit (dupa etaloanele mele), nu e de mirare ca dl Tamasflex a "disparut" de aici. Cei intr-adevar pasionati de optica iau hirtia si creionul in mina, incep cu notiunile simple, traseaza drumul razelor marginale, prin instrumentele optice, si de acolo prin calcul geometric rezulta marimile dorite (asta in privinta formarii imaginilor). Si distanta focala a unei lentile, se calculeaza usor in functie de razele de curbura, si sortimentul de sticla folosit. Eu asa am facut, nu am preluat nimic de-a gata, cartile mai mult mi-au trezit interesul spre partea teoretica, dar explicata si inteleasa cit mai bine. Toate astea completate cu testele optice, efectuate in timp, si rabdarea e importanta. Calculul aberatiilor si optimizarea dubletelor e mult mai greu, pe mine m-a depasit aspectul asta (mai demult). Sigur e interesant, si poate o sa mai revin asupra lui in viitor. Succes pasionatilor!Bravo olteanul meu,imi place ca esti cel mai aproape de adevar in ale opticii practice.Acum cum stai cu calcul aberatii ? ----------------------------------- tamasflex 16 Feb 2014 14:42 ----------------------------------- Referitor la microscopul IOR MC-1. Ieri dupa masa am avut ocazia sa vad (nu stiu de ce nu am fotografiat) am ramas uluit ceea ce am vazut ! Are toate dotarile posibile si inposibile cu care a fost livrat de fabrica. Nu lipseste nimic. Ma rog , becurile sint arse dar in rest No comment. Este o bijuterie a industriei optice romane! Asa ceva nu o sa mai fabrica IOR-ul niciodata. Tot aparatul este din fonta vopsit negru, toate sistemele optice sint de o calitate superioara. Gama de filtre si alte actipiluri (sint trei cutii pline - vezi pozele) ma lasat fara cuvinte. Asa ca domnilor din pacate industria optica este cam mort acuma fata de anii 50-60 (unde sint acei meseriasi ....). Citeva poze din cartea tehnica: ----------------------------------- tamasflex 16 Feb 2014 14:49 ----------------------------------- Ca bun cetatean, duminica ce face omul, merge la piata de vechituri. Te mai intilnesti cu prieteni.... Az am avut noroc in ceea ce inseamna partea optica. Fara a intra in detali, atasez citeva poze. ----------------------------------- dragos.n 16 Feb 2014 23:47 ----------------------------------- Ce pacat de lentila aia mare ca e sparta. Oricum, bogata prada. ----------------------------------- nobody 17 Feb 2014 00:56 ----------------------------------- "Crapatura" nu-i doar o reflexie de la liniarul metalic ? ----------------------------------- tamasflex 17 Feb 2014 09:04 ----------------------------------- "Crapatura" nu-i doar o reflexie de la liniarul metalic ? Mentionez ca lentila nu este sparta. Linia ce se vede este replexie de la linearul metalic! Daca era sparta nu cumparam. ----------------------------------- bogdanbacila 17 Feb 2014 21:02 ----------------------------------- Foarte interesanta achizitie. Ce vi-ati propus sa faceti cu ea ? ----------------------------------- tamasflex 17 Feb 2014 21:44 ----------------------------------- Foarte interesanta achizitie. Ce vi-ati propus sa faceti cu ea ? Inca nu stiu ce fac cu obiectiv (dar nu vind). Intru cit corectia obiectivului nu este pentru infinit , dar totus o sa incerc cu diferite oculare (mai incolo) sa vad cam pina la ce grosisment pot sa ajung fara aberatii considerabile. Poate mai diafragmez putin .... ----------------------------------- tamasflex 19 Feb 2014 17:59 ----------------------------------- Un prieten de la facultatea de medicina ma rugat sa atasez o camera web la un ocular de microscop Huygens de 10X. Camera are o lentila de f = 2.5 mm si ocularul f= 25 mm. Factorul de micsorare este de 0.1 x , de acea se vede cercul ocular pe imaginea de monitor. Practic ar fi fost bu un obiectiv de 5 mm pentru webcam. Asa factorul de micsorare ar fi fost de 0.2 x si imaginea cercului ocular nu se cedea pe imagine. Pe pozele atasate se vede mai detaliat. ----------------------------------- tamasflex 21 Feb 2014 19:45 Transformare o camere CCTV (am facut mai mic). ----------------------------------- Nu de mult am primit o camera de securitate model Everfocus EQ550T. Este o camera destul de buna cu meniu OSD si alte facilitati. Azi am avut putin timp si am micsorat carcasa cu 71 mm pentru ... nu se stie, dar de mult am oftat pentru o camera cu dimensiune mai mica. Poate ca o sa folosesc la obiectivul Ikon Epicar de f = 600mm in loc de ocular cu un obiectiv CCTV de 8 mm si un ocular de 25 mm WF. De altfel am incercat obiectivul Epicar cu un ocular de 15 mm si ochiometric nu am vazut aberatii. Insemna ca pina la un grosisment de 40 X pentru obsevatii terestre obiectuvul ar fi bun. Combinatia de obiectiv CCTV de 8 mm si ocularul de 25 mm WF cu un monitor de 14 inch , daca calculez bine ar corespunde pentru un ocular de ~ 19.5 mm. Asta inseamna ca cu obiectivul Epicar de 600 mm in final o sa am un grosislemnt de 30.7 x pe monitor. Suficient pentru obsevatii terestre. Dar se poate folosi si la microscop sau la alte sisteme optice. ----------------------------------- tamasflex 21 Feb 2014 22:41 Colimator simplu pentru reglaj. ----------------------------------- Jucand cu camera Everfocus modificat am avut nevoie de infinit ca sa reglez obectivul. Mi-am amintit ca am undeva - bine pus ca sa gasesc - un colimator facut de mine in anii 70. Cam dupa o ora de cautare am gasit. Este executat din tub PVC de fi 65mm (strunjit la fi 63mm) , obiectivul este un Tessar de 1/4.5 f = 135mm, si in focus este asamblat o stea Siemens de 5 mm care este iluminat printr-un plastic transparent alb mat. Colimatorul era folosit pentru reglajul aparatelor foto mai de mult. ----------------------------------- Erwin 21 Feb 2014 23:12 ----------------------------------- Felicitări pentru noile achiziții! Interesant, puteți prezenta mai multe informații despre cum se utilizează steaua Siemens la colimare? ----------------------------------- Andrei Ion 22 Feb 2014 20:56 ----------------------------------- Un prieten de la facultatea de medicina ma rugat sa atasez o camera web la un ocular de microscop Huygens de 10X. Camera are o lentila de f = 2.5 mm si ocularul f= 25 mm. Factorul de micsorare este de 0.1 x , de acea se vede cercul ocular pe imaginea de monitor. Practic ar fi fost bu un obiectiv de 5 mm pentru webcam. Asa factorul de micsorare ar fi fost de 0.2 x si imaginea cercului ocular nu se cedea pe imagine. Pe pozele atasate se vede mai detaliat.Prietenul de la medicina v-a ajutat sa scrieti cotele la diametre? Este o greseala obisnuita si la reclame prin oras. O sesizati? ----------------------------------- Andrei Ion 22 Feb 2014 21:03 ----------------------------------- Referitor la microscopul IOR MC-1. Ieri dupa masa am avut ocazia sa vad (nu stiu de ce nu am fotografiat) am ramas uluit ceea ce am vazut ! Are toate dotarile posibile si inposibile cu care a fost livrat de fabrica. Nu lipseste nimic. Ma rog , becurile sint arse dar in rest No comment. Este o bijuterie a industriei optice romane! Asa ceva nu o sa mai fabrica IOR-ul niciodata. Tot aparatul este din fonta vopsit negru, toate sistemele optice sint de o calitate superioara. Gama de filtre si alte actipiluri (sint trei cutii pline - vezi pozele) ma lasat fara cuvinte. Asa ca domnilor din pacate industria optica este cam mort acuma fata de anii 50-60 (unde sint acei meseriasi ....). Citeva poze din cartea tehnica:Unde sunt acei meseriasi......Au mai ramas,unii la Proptica,altii la Opticoat,altii la IOR,unii au optica medicala,unii.....sunt taximetristi.Cat vom mai fi si noi.Mai putem ajuta cu un sfat tehnic pentru realizarea de piese optice. ----------------------------------- tamasflex 22 Feb 2014 23:14 Microscopul IOR MC-1 ----------------------------------- No comment! ----------------------------------- tamasflex 25 Feb 2014 15:16 Atasare camera web la un ocular de microscop . ----------------------------------- Mai inainte am discutat despre o camera web atasat la un ocular de microscop. Pina la urma am reusit sa finalizez cat de cat. Din fericire am gasit o casca audio care ere perfect sa ascund camera in el. Calitatea imagini nu ma satisface dar se poate juca cu el. O sa scimb ocularul Huygens la un ocular mai de calitate. Am facut incercari cu un ocular de WF 10x 18mm si calitatea imagini este net superior fata de ocularul Huygens. ----------------------------------- catalin dumitru 25 Feb 2014 15:30 ----------------------------------- :) Parca ar fi cristale de diamant . Sau fluorina... Apropo de oculare , domnule Tamas , am prin casa niste IOR-uri de 40 mm pe care e gravat ''Pr.'' Au lentile de ochi cu diametru maricel , de 14 mm cel pe care scrie 'Pr.3' si 16 mm la cel scris 'Pr.5'. Vizual , dau imagini grozave dar campul e cam mic . ''Pr.'' vine de la 'proiectie '? Multumesc anticipat... ----------------------------------- tamasflex 25 Feb 2014 15:44 ----------------------------------- :) Apropo de oculare , domnule Tamas , am prin casa niste IOR-uri de ......... Vizual , dau imagini grozave dar campul e cam mic . ''Pr.'' vine de la 'proiectie '? Multumesc anticipat... Da sint oculare de proiectie de la un microscop. Fiecare numar are alta distanta focala. Acuma nu stiu din din memorie dar am o documantatie (pe undeva) unde scrie ca ce inseamna Pr.3 etc.. Sin obiective (oculare ) calculate pentru o distanta obiect / imagine finita si ff bun corectat. Se foloseste in fotorafiere , filmare ....microscopica. Mai fa si tu citeva poze sa vedem despre ce este vorba. ----------------------------------- Erwin 25 Feb 2014 16:32 ----------------------------------- Înțeleg din mesajul dvs de mai sus că, camera web lucrează afocal, prin ocular? Nu se pune camera direct pe tubul microscopului? Că am și eu o cameră web disponibilă pentru așa ceva și aș vrea să testez cum se poate face fotografierea. Tocmai am primit un Philips SPC710NC cu senzor CMOS și cu lentilă de sticlă. Lentila se scoate și se pune la ocular? Sau ar merge direct pe tub, cu lentila originală sau fără ea? Cum este mai bine? ----------------------------------- catalin dumitru 25 Feb 2014 16:50 ----------------------------------- Înțeleg din mesajul dvs de mai sus că, camera web lucrează afocal, prin ocular? Nu se pune camera direct pe tubul microscopului? Că am și eu o cameră web disponibilă pentru așa ceva și aș vrea să testez cum se poate face fotografierea. Tocmai am primit un Philips SPC710NC cu senzor CMOS și cu lentilă de sticlă. Lentila se scoate și se pune la ocular? Sau ar merge direct pe tub, cu lentila originală sau fără ea? Cum este mai bine? La microscop , o camera lucreaza intotdeauna afocal . Nu se poate direct , fara ocular , pentru ca imaginea data de obiectiv e virtuala , la lungimea tubului optic . Daca vrei sa folosesti camera numai cu obiectivul microscopului , trebuie sa le apropii pana la intalnirea cu planul lui imagine. Acolo imaginea e reala . Dar din cauza constructiei multor obiective de microscop (de regula puternice) , acest lucru devine imposibil. ----------------------------------- nobody 25 Feb 2014 18:53 ----------------------------------- @Erwin: Cred ca principala problema este marimea pixelilor raportata la imaginea proiectata de obiectv. Se ajunge mult peste limitele de difractie, cu toate consecintele negative. Vezi si aici: http://www.microbehunter.com/2012/01/06/connecting-a-camera-to-a-microscope/ ----------------------------------- tamasflex 25 Feb 2014 18:57 ----------------------------------- Tocmai am primit un Philips SPC710NC cu senzor CMOS și cu lentilă de sticlă. Lentila se scoate și se pune la ocular? Sau ar merge direct pe tub, cu lentila originală sau fără ea? Cum este mai bine? Da,este un sistem afocal! Mai detaliat gasesti raspunsul: http://astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=512&postdays=0&postorder=asc&start=208 Problema este ca daca pui senzorul direct o sa ai un cimp de vedere mic. De acea a fost inventat asa zisul "CCD adapters": http://t7.hu/14l2 ----------------------------------- Erwin 25 Feb 2014 19:37 ----------------------------------- Mulțumesc, nu mai știam unde este topicul cu pricina, dar se pare că e chiar aici, cu câteva pagini în urmă! :) ----------------------------------- nobody 25 Feb 2014 20:04 ----------------------------------- CCD Resolution for Optical Microscopy (Nikon):http://www.microscopyu.com/tutorials/flash/pixelcalc/ si aici: http://www.microscopyu.com/tutorials/java/digitalimaging/pixelcalculator/ in functie de tipul de obiectiv. "Resolution" este rezoultia specimenului. "CCD Resolution" este rezoultia proiectiei pe senzor. ----------------------------------- tamasflex 26 Feb 2014 15:53 cCamera web 1.3 Mp ----------------------------------- Duminica am cumparat o camera web - http://t7.hu/14mw - cu 5 lei. Am vazut ca are un senzor mai maricel (1/4 CMOS VGA sensor) si mam gandit ca poate ca functioneaza. Am desfacut si are un chipp Vimoco VCO305. Am descarcat driverul si din fericire camera functiona. Intre tim am schimbat lentila lui originala de 3.6 mm cu o lentila Mobotix de 8mm, ca sa pot sa atasez camera la un ocular WF 10x 18 mm. Cu combinatia respectiva pe poza nu se mai vede cercul ocular. ----------------------------------- tamasflex 28 Feb 2014 13:10 Camera web 1.3 Mp ----------------------------------- Am mai avansat putin cu adaptarea camerei web la un microscop. Asta nu inseamna ca nu se poate folosi si la un telescop sistemul. ----------------------------------- RobertG 28 Feb 2014 20:23 ----------------------------------- Am montat si eu web-cam-ul pe microscop, pun o poza cu "utilajul", asa putin improvizat cum e in momentul de fata. Am avut o surpriza placuta constatand ca lentila condensatorului optic are un maner ce permite balansarea ei in jurul axei optice iluminand astfel "tinta" sub diverse unghiuri. ----------------------------------- lucian.1333 28 Feb 2014 20:58 micro ----------------------------------- faina ''scula''ai incropit Robert ----------------------------------- RobertG 01 Mar 2014 10:53 ----------------------------------- Merci Lucian, pana la urma ocularul cautatorului 10x50 facut de mine a ajuns la locul lui de origine, pe microscop :). La cautator va urma sa-i adaptez port-ocularul ce ti l-am aratat. ----------------------------------- tamasflex 01 Mar 2014 23:07 Distanta focala a ocularului video. ----------------------------------- Am uitat sa scriu cum se calculeaza distanta focala a ocularului video si nu mai pot sa editez postarea mea mai inainte. Distanta focala a ocularului video: Σ f = 250 / (d2mm / d1mm) x (f2mm / f1mm) De unde : Σ f = Distanta focala a ocularului video d2 = Diagonala imagine pe monitor d1 = Diagonala senzor f2 = Distanta focala obiectiv camera f1 = Distanta focala a ocular Nota: (d2 / d1) = Grosisment video ( f2 / f1) = Grosisment optic Exemplu: d2 = 211 mm (diagonala imagine 640x480 pixel ) d1 = 4 mm (diagonala senzor 1/4inch) f2 = 8 mm (distanta focala obiectiv camera) f1 = 25 mm (distanta focala a ocular WF 10 x 18 mm ) Cu valorile de mai sus distanta focala a ocularului video: Σ f = 250 / (211 / 4) x (8 / 25 ) = 250 / 52.75 x 0.32 = 250 / 16.88 = 14.8 mm ----------------------------------- Andrei Ion 02 Mar 2014 17:19 Re: Distanta focala a ocularului video. ----------------------------------- Am uitat sa scriu cum se calculeaza distanta focala a ocularului video si nu mai pot sa editez postarea mea mai inainte. Distanta focala a ocularului video: Σ f = 250 / (d2mm / d1mm) x (f2mm / f1mm) De unde : Σ f = Distanta focala a ocularului video d2 = Diagonala imagine pe monitor d1 = Diagonala senzor f2 = Distanta focala obiectiv camera f1 = Distanta focala a ocular Nota: (d2 / d1) = Grosisment video ( f2 / f1) = Grosisment optic Exemplu: d2 = 211 mm (diagonala imagine 640x480 pixel ) d1 = 4 mm (diagonala senzor 1/4inch) f2 = 8 mm (distanta focala obiectiv camera) f1 = 25 mm (distanta focala a ocular WF 10 x 18 mm ) Cu valorile de mai sus distanta focala a ocularului video: Σ f = 250 / (211 / 4) x (8 / 25 ) = 250 / 52.75 x 0.32 = 250 / 16.88 = 14.8 mmPrin ce manual se gaseste acest mod de calcul a focalei ? Iti recomand sa-l brevetezi la O.S.I.M. pana nu iti este furat patentul. ----------------------------------- Erwin 03 Mar 2014 00:11 ----------------------------------- ----------------------------------- Erwin 13 Mai 2014 02:16 ----------------------------------- Domnule Tamasflex, am găsit la piață un obiectiv METEOR 8M în stare bună, cu tot cu vizor și placa pe care sunt prinse, demontat de la camera de filmat rusească pe film de 8mm produsă de KMZ. Ce părere aveți, se poate utiliza la un webcam sau cameră de supraveghere pentru a-i extinde posibilitățile (zoom și focus manual) sau pot folosi lentilele la altceva? Din ce am citit pe net se pare că e un obiectiv de foarte bună calitate, are acoperiri antireflex și multe lentile în interior, unele din quarz. ----------------------------------- tamasflex 13 Mai 2014 07:49 ----------------------------------- Domnule Tamasflex, am găsit la piață un obiectiv METEOR 8M în stare bună, .... Este un obiectiv de calitate superioara pentru formatul Super 8 (http://tinylink.in/1LDQ1 ) , nici sa nu te gindesti sa desfaci ! Se poate folosi fara probleme la o camera CCTV. ----------------------------------- Erwin 13 Mai 2014 22:31 ----------------------------------- Am constatat că distanța focală a lentilei de ieșire este prea scurtă și dpdv mecanic nu pot ajunge în focus cu o cameră web Philips SPC 210, senzorul fiind montat prea în spate, ar trebui demontată din carcasă. Încă nu am încercat cu camera CCD, se demontează mai ușor însă având ieșire CCTV nu mi-a fost la îndemână să fac testul. ----------------------------------- Erwin 14 Iun 2014 19:27 ----------------------------------- Am găsit la vechituri un obiectiv ASANUMA 70-210mm f:3.5 (Made in Japan) la care partea din față cu lentile nu mai are cele 3 șurubele de prindere în ansamblul mobil de zoom din interior, probabil au fost forfecate sau smulse, nu m-am uitat încă cu atenție la el și dacă se poate repara. Am dat doar 10 lei pe el. M-am uitat prin el cu un ocular și se vede fain, chiar dacă aș fixa lentilele pe poziția de zoom maxim, însă trebuie făcut un adaptor dela baionetă care cred că este Nikon la 1.25" sau scoasă din ecuație baioneta de tot. Revin cu poze. ----------------------------------- Erwin 14 Iun 2014 23:41 ----------------------------------- Obiectivul dela camera Meteor 8mm: ----------------------------------- Erwin 14 Iun 2014 23:44 ----------------------------------- Obiectivul 70-210mm nu este într-o stare prea bună, are și praf și posibil alte pete pe lentile, poate chiar fungi: Aici se văd cele două părți și urme unde au fost cele 3 șurubele de prindere, în interiorul celulei din față se vede un șurub rupt iar celelalte două lipsesc: ----------------------------------- Erwin 15 Iun 2014 11:15 ----------------------------------- Am desfăcut dubletul frontal din tub, lentilele sunt murdare dar sper că le voi putea curăța. Încă nu știu cum pot desface șuruburile mici care țin tuburile de aluminiu, sunt cam ruginite și aluminiul oxidat. O să pun picături de WD40 deocamdată. Sunt mai multe tuburi concentrice și ca să pot reface prinderea pe inelul interior de subansamblul mobil din spate acestea trebuie demontate dinspre exterior spre interior, pe rând. Examinând lentilele din spate am constatat că și acestea sunt destul de murdare. Este clar că obiectivul nu va mai putea fi folosit la fotografie însă aș putea încerca să-l transform într-o lunetă cu zoom pentru vizual. ----------------------------------- Erwin 13 Sep 2014 22:33 ----------------------------------- Azi am reușit să demontez complet obiectivul, să scot lentilele de zoom și subansamblul final. Nu am avut acces însă din păcate la toate suprafețele optice iar un dublet din spate dela zoom are un fel de linii circulare care inițial am crezut că ar fi zgârieturi, se pare că sunt în interior la un dublet lipit sau foarte apropriat. Am curățat cu grijă toate piesele, inclusiv nisip am găsit înăuntru. Am ajustat puțin filetul de focalizare care a fost puțin stricat la capăt din cauza unui șurubel căzut pe-acolo. Mai am nevoie doar de 3 șuruburi mici cu vârf conic ce fixează inelul de focalizare pe barelul cu lentile. Găurile vechi sunt compromise și trebuie să fac altele noi, cu filetul respectiv, cred că este de 1.5mm dar nu știu dacă japonezii folosesc sistemul metric... Piesele pe masă: Obiectivul asamblat: La baionetă scrie N/F, bănuiesc că este pentru sistemul Nikon. Diafragma are inel manual dar și un pin care intră în cameră. Acum obiectivul este mult mai curat, au rămas câteva firicele fine de praf ici-colo și acele linii circulare care sper să nu dăuneze prea mult. Privind printr-un ocular de 17mm imaginea este clară. Trebuie să găsesc o cameră veche de la care să iau inelul cu baionetă sau există adaptoare baionetă-filet? ----------------------------------- tamasflex 28 Sep 2014 19:06 Obiectiv Zoom Panasonic fvc-p801 ----------------------------------- Domnilor, am un obiectiv de la o videocamera Panasonic. fvc-p801. Mar interesa o schema simpla cu potentiometru ca sa pot regla irisul (sa zicem de la 0 - 3 V ). Are doua bobine #1 - Drive = 200 ohm si #2 - Damp = 1.2 k Vezii: http://static.dipol.com.pl/images/images/info/00012.gif Nu am gasit nimic pe net, am scris ici-colo dar nimic ...numai teorie. ----------------------------------- nobody 28 Sep 2014 20:57 ----------------------------------- Ala-i un actuator direct drive si nu e asa de simplu de controlat, doar cu un potentiometru. De miscat il poti misca doar din drive, dar va sari la pozitii impredictibile. Bobina de damp este folosita pentru feedback (ca un fel de encoder relativ) intr-un circuit analogic. ----------------------------------- tamasflex 30 Sep 2014 08:54 ----------------------------------- Ala-i un actuator direct drive si nu e asa de simplu de ............. Multumesc pentru circuit. Am cateva camere CCTV, trebuie sa studiez automatica d eiris din ele. Poate ca reusesc sa fac ceva. ----------------------------------- tamasflex 30 Sep 2014 16:06 Ulitimele achizitii ----------------------------------- Sisteme optice de la un microscop industrial de masurare. ----------------------------------- tamasflex 20 Apr 2015 13:21 Endoscop ----------------------------------- Atasarea unei camere CCTV la un endoscop chinez de calitate destul de buna. ----------------------------------- tamasflex 29 Apr 2015 20:42 ----------------------------------- Acuma citeva zile am facut o vizita la prietenul meu Dl. Nemes Gyozo din Tg- Mures care este un inrait amator astronom. Dinsul se ocupa de la proiectare pina la finisare ce inseamna sistem astronomic. In citeva poze am imortalizat cite ceva dintre lucrarile sale. ----------------------------------- tamasflex 29 Apr 2015 20:57 Primul telescop. ----------------------------------- O realizare pe care nu credeam ca o sa fie finalizat. Este vorba de domnul ing. Varga Isvan (Tg-Mures) care se ocupa cu electronica, in viata lui nu s-a ocupat cu astronomie si de optica. Ne am intilnit cindva si zice catre mine , vreau sa fac un telescop cu oglinda. Personal am ramas putin surprins, am zis , primest de la mine oculare si alte minuni daca realizezi instrumentul. In cazul in care nu , inapoi totul. Am mai zis ca nu te ajut, trebuie sa te documentezi singur. Trece timpul si odata ma suna ca a facut telescopul. Am ramas uluit, a facut din ce a gasit , dar a facut, si asta conteaza. ----------------------------------- dragos.n 29 Apr 2015 21:45 ----------------------------------- Foarte interesante lucrari, Unele sunt chiar frumoase. Mi-au placut indeosebi cautatoarele, si laserul. Ne-ar trebui un ATM-ist ca domnul Nemes aici pe forum. Mai ales ca are si strung. Foarte original sistemul de antrenare a monturii celuilalt constructor-electronist. Multumiri pentru ca ai pus aceste poze aici. ----------------------------------- 2SKY 29 Apr 2015 21:49 ----------------------------------- Mie imi place . Merita felicitat de doua ori , pentru faptul ca acum telescoapele si componentele sint ieftine si putea folosi ceva gata facut . Cu un focuser mai ok , poate fi lasat asa . ----------------------------------- V. Istvan 29 Apr 2015 22:57 ----------------------------------- Eu sunt "faptasul" javascript:emoticon(':)') Mai urmeaza cateva modernizari, printre care si focuser-ul. Multe din solutii le-am facut oarecum la repezeala, nerabdator sa vad ceva. La focuser am in plan unul Crayford, desigur hand-made. Luneta cautatoare am de gand de asemenea sa o schimb cu una mai luminoasa, tot hand-made. Cea actuala, de ochire este de 4x20 si nu sunt multumit de ea. ----------------------------------- Erwin 30 Apr 2015 07:43 ----------------------------------- Felicitări pentru amândoi! :) Mă bucur că deși pe tăcute, mai sunt destui constructori de instrumente prin țară. ATM-ul este un hobby în sine, dincolo de plăcerea de a privi cerul. ----------------------------------- theogon 30 Apr 2015 18:48 ----------------------------------- Binevenite prezentările d-lor Nemes Gyozo și Varga Istvan și îi felicit pentru realizările lor. Bine ați venit! ----------------------------------- V. Istvan 18 Mai 2015 21:14 ----------------------------------- Sunt noutati. Am progresat cu un focuser handmade, dupa cum arata pe poze. Talpa: din lemn de esenta tare. Role: recuperate dintr-o imprimanta. Suport role: din profil de aluminiu, taiat-pilit-indoit la menghina. Ax: tot din imprimanta. Butoane: din magazin de electronice. Tub portocular: strunjut din teava de apa PPR. Ansamblul merge destul de lin. ----------------------------------- dragos.n 18 Mai 2015 21:39 ----------------------------------- Spre deosebire de partea care tine rolele, cea care tine axul de antrenare pare facuta dintr-o tabla mult mai subtire. Acolo pot apare flexari, mai ales la zona de prindere pe soclul de lemn. Ar fi de asemenea util sa gasesti un DVD player stricat, eventual unul de calculator. In el poti sa gasesti o cremaliera si roata dintata corespunzatoare, pe care sa le pui, una pe tub, iar cealata pe axul de antrenare. Reglajul va fi mai brut, adica tubul se va misca mai repede, dar nu vei avea probleme de alunecare. ----------------------------------- V. Istvan 18 Mai 2015 22:27 ----------------------------------- Intr-adevar, este mai subtire. Deocamdata, incercat asa, nemontat pe tubul optic, se comporta foarte bine. Si frecarea pare suficient de mare: estimez cativa N necesari pentru a misca tubul apasand pe el. Axul este acoperit cu plastic termocontractant, se vede rosu. Asigura o aderenta buna. Am socotit intentionat o anumita elasticitate a suportului ax, caci pozitia tubului portocular va fi oricum impusa de cele patru role, care sunt rigid fixate. Este buna ideea cu cremaliera, intra in calcul pentru o posibila urmatoare varianta. ----------------------------------- Erwin 19 Mai 2015 01:28 ----------------------------------- Compresia prin elasticitatea suportului nu mi se pare o idee prea bună. Suportul trebuie să fie foarte rigid iar presiunea să se poată regla cu un șurub care apasă axul printr-o plăcuță de teflon sau textolit. De asemenea, tubul termocontractil nu este bun, chiar dacă mărește frecarea el se va uza și va crea probleme în timp. Axul bine presat pe tubul port-ocular va asigura frecare suficientă dacă rolele pe partea opusă permit o alunecare ușoară la aceeași presiune. Din acest motiv se folosesc rulmenți la Crayford. La cel cu cremalieră nu se folosesc nici role ci benzi de teflon, acolo nu intervine alunecare între ax și tubul port-ocular. Mai este nevoie de un alt șurub care blochează tubul port-ocular în poziție, așezat în partea opusă a axlului. Cu toate astea mi se pare că ați realizat ceva inedit prin refolosirea pieselor respective, dovadă că sunteți un ATM-ist de viitor. :) ----------------------------------- tamasflex 25 Iul 2016 10:32 Lentila ----------------------------------- Buna domnilor. Am nevoie de o lentila plan convex sau bi-convex - R1/R2=~1/6 la f = 5000 mm / 1/16 . Cine poate executa la noi? ----------------------------------- Stanescu Octavian 25 Iul 2016 11:11 ----------------------------------- 30cm diam lentila ? la noi nu face nimeni :( adica eu pot sa fac dar sunt incarcat cu lucrari mai mult decat pot duce . ----------------------------------- tamasflex 25 Iul 2016 11:21 ----------------------------------- 30cm diam lentila ? Buna dl. Stanescu da, 300 mm. Cam la ce reti ati putea executa daca ar veni vorba (calitate optica) ? ----------------------------------- tamasflex 25 Iul 2016 12:20 L3entila simpla ----------------------------------- Intre timp am contactat o firma optica din china care fabrica lentile simple la diametre mare, astep raspuns. ----------------------------------- Stanescu Octavian 25 Iul 2016 13:03 ----------------------------------- da pai asta vroiam sa spun doar chinezii pot face ieftin dar daca doar 1bucata este comanda nu stiu ce firma se baga si poate ieftin chiar chinezi ----------------------------------- tamasflex 25 Iul 2016 14:01 ----------------------------------- da pai asta vroiam sa spun doar chinezii pot face ieftin dar daca doar 1bucata este comanda nu stiu ce firma se baga si poate ieftin chiar chinezi Mi a raspuns chinezul si a cerut citeva date, am trimis un desen. ----------------------------------- Stanescu Octavian 25 Iul 2016 15:54 ----------------------------------- Daca ar fi din sticla Bk7 de 10mm grosime plan ar fi o fata si 2575mm raza convexa cu vreo 4,4mm sageata ----------------------------------- mmarin 07 Sep 2016 23:44 ----------------------------------- După mai bine de o lună de la achiziționarea obiectivului de 110mm f/10, timp în care m-am tot sucit și răzgândit cu privire la materiale și mod de construcție, am reușit să închei prima etapă a proiectului. În două zile am tăiat și fasonat tubul PVC de 125mm, diafragmele și distanțierele dintre ele, am încoțopenit celula într-un capăt și focuserul lunetei 120 f/5 în celălalt și i-am făcut prima probă. E... uau! De la fereastră am luat la ochi Casiopeea și... nu-mi amintesc să fi văzut atâtea stele în M103 sau în C10. Nu mai zic de roiul dublu, și asta pe un cer portocaliu-lăptos. Urmează să confecționez un capac pentru obiectiv, un parasolar și o pereche de inele pe măsură, să le vopsesc și să scot jucăria la câmp. ----------------------------------- bogdanbacila 07 Sep 2016 23:59 ----------------------------------- Arata foarte bine. Si eu sunt in acelasi stadiu cu un 150mm f/10... Spor si cer senin ----------------------------------- valy 08 Sep 2016 01:07 ----------------------------------- Frumos! Succes in continuare. 150 f10 o sa iasa un mic monstru :). ----------------------------------- tamasflex 08 Sep 2016 07:43 ----------------------------------- După mai bine de o lună de la achiziționarea obiectivului de 110mm f/10, timp în care............ No Comment ! ----------------------------------- tamasflex 22 Noi 2016 13:14 ----------------------------------- La cerere . Documentatie microscop IOR MC-7 ----------------------------------- tamasflex 01 Iul 2017 17:05 Binoclu Goerz cu telemetru ----------------------------------- Cautarile mele a pornit de aica : https://www.olx.ro/oferta/binoclu-100-de-ani-colectionari-vintage-ID6708u.html Este vorbe de un binoclu militar din primul razboi mondial echipat cu telemetru si proiectat de catre romanul Lt.- Colonel Jonescu. Intre timp am cautat si am gasit : http://www.fernglasmuseum.at/museum/goerz_jonescu_telemeter_8mal/goerz_jonescu_telemeter_8mal.html Am vorbit cu domnul de pe pagina dar nu stie nimic in afara ca inventia apartine romanului si a fost fabricat de catre firma Goerz. Am gasit un PDF cu binocluri Goerz dar nu este mentionat : http://www.binoculars-cinecollectors.com/C.P._Goerz_Optics.pdf Culmea ca nu gasesc nici un fel de document referitor Lt.- Colonel Jonescu si inventia sa in romania. Ceva idei tovarasi ? Link Google -cautare Trieder Binocle : https://www.google.ro/search?q=trieder+binocle&rlz=1C1AOHY_enRO708RO708&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwj91tudn-jUAhWJBsAKHew1AjIQ_AUICigB&biw=1366&bih=653 ----------------------------------- Erwin 01 Iul 2017 17:17 ----------------------------------- Foarte interesant! Măsurătoarea se făcea vizând un călăreț cu sau fără cal, (cu alte cuvinte "și călare și pe jos") și potrivind un reticul cu rotița aceea? ----------------------------------- nobody 01 Iul 2017 19:23 ----------------------------------- Dupa inaltimea precizata (1.55m), cred ca e vorba de inaltimea aparenta a calaretului asezat pe cal (masuratoarea este cu/fara cal, nu calaretul este fara cal). Pe partea cealalta apare "Jnfanterist" in picioare ("intreg" -1.70m) si in genunchi (1.40m). Vedeti si aici: http://www.historicacollectibles.com/it/binoculars-amp-telescopes/binocolo-cp-goerz-berlino-6x-armee-mod-colonel-janescu-circa-1909 (uneori site-ul merge mai greu, trebuie insistat) ----------------------------------- Andi 03 Iul 2017 15:20 ----------------------------------- 1,55 m = călăreț fără cal ! ;) Până la urmă clasicul reticul gradat în miimi și „vestita” regulă de trei simplă ne scoate din încurcătură. Ar fi bine dacă am avea și un binoclu cu reticul pentru aprecierea distanțelor; așa ne-am da seama mai bine de subiectivismul estimării distanțelor și dimensiunilor obiectelor. ----------------------------------- Andi 03 Iul 2017 15:29 Re: Binoclu Goerz cu telemetru ----------------------------------- tamasflex, Ce imagine apare în ocularul drept? Binoclul a fost pe „okazii.ro”. Andi, nu e nevoie să citezi tot mesajul cu poze... ----------------------------------- tamasflex 13 Noi 2019 21:06 Re: Microscopul IOR MC-1 ----------------------------------- No comment! Cartea tehnica Microscop de Cercetare MC-1 https://drive.google.com/file/d/1KpLAEb-kprM-lSk6Z3QXq-6cS10mZ8Iz/view?usp=sharing ----------------------------------- iulian90 19 Dec 2019 14:46 ----------------------------------- Buna ziua tuturor. Prezint si eu un ocular mai special, ce l-am construit de curand. Este vorba de ocular-spectroscop pentru observarea spectrelor stelare prin orice telescop sau luneta. Ocularul este foarte simplu de construit, bazandu-se pe reutilizarea unui ocular oarecare, de binoclu sau clasic, care este folosit rar sau neutilizat , la care se monteaza o retea de difractie facuta dintr-o bucata de CD. Dupa cum se poate vedea in schita si in pozele de mai jos, am facut o cutie din carton, de forma triunghiulara, prismatica, care am fixat-o de un ocular de binoclu de 15mm ,apoi am lipit bucata de CD pe fata interioara a ipotenuzei cutiei din carton, la un unghi fata de planul ocularului mai mare de 45 grade, undeva intre 50 si 60 grade este ideeal, pentru ca spectrul nu este reflectat in unghi de 90 grade fata de raza incidenta ,ci mai mic de 80 grade, de aceea reteaua trebuie inclinata la mai mult de 45 grade ,pentru a reflecta spectrul la un unghi apropiat de 90 grade fata de raza incidenta. Deasemenea,fiindca reteaua de difractie din CD are liniile curbate, trebuie asezata cu concavitatea liniilor inspre ocular, pentru ca spectrul sa nu se vada prea ingust. Dupa cum se poate vedea in schita, reteaua de difractie , reflecta mai multe spectre. Primul spectru ,de ordinul I, este relativ mic dar luminos, apoi mai urmeaza inca un spectru in continuarea primului la o distanta relativ mica, numit spectru de ordinul II, care este mai extins dar mai intunecat, apoi inca un spectru, de ordinul III ,care insa se vede doar partial si din pacate se suprapune partial cu spectrul de ordinul II in zona rosie a acestuia. Dar ce intereseaza mai mult in observarea spectrului stelelor este spectrul de ordinul I care este mai luminos si permite observarea spectrelor stelare care sunt slab luminoase. Fanta nu mai este necesara, dat fiind faptul ca stelele sunt punctiforme. ----------------------------------- valy 19 Dec 2019 15:15 ----------------------------------- Se vede tot spectrul in ocular sau doar partial (incape in campul vizual)? Se vad zonele de absorbtie? ----------------------------------- iulian90 19 Dec 2019 17:54 ----------------------------------- Da, se vede in intregime spectrul, atat cel de ordinul I care este mai ingust ,cat si cel de ordinul II, dar depinde si de pozitia de privit, caci nu se vad ambele spectre in acelasi timp, spectrul de ordinul I se vede la 90 grade fata de axa optica a focuserului instrumentului in care e montat ocularul-spectroscop, pe cand spectrul de ordinul II se vede sub un unghi mai mic, de 70 grade fata de axa optica a focuserului, in directia telescopului. Spectrul de ordinul III nu se vede in intregime, fiindca este reflectat sub un unghi mai mic de 45 grade si este obturat de marginea cutiei ocularului. Dar oricum acest spectru este prea intunecos si nu prezinta importanta. Daca privesti intr-un unghi mai mare de 90 grade se poate vedea si imaginea alba a stelei, multiplicata de multiplele reflexii intre suprafata de plastic si stratul reflectiv de pe spatele bucatii de CD folosite ca retea de difractie, in general se vad trei imagini ale stelei una langa alta, se pot folosi la focusarea corecta a ocularului pentru a putea observa clar liniile de absorbtie. Liniile de absorbtie se zaresc mai greu ,mai ales la stele mai slabe decat Sirius, Arcturus sau Vega, dar depinde si de telescop, cu cat este mai mare diametrul obiectivului sau oglinzii telescopului ,cu atat spectrul si liniile de absorbtie se vor vedea mai bine. Mai conteaza si grosismentul obtinut cu ocularul spectroscop, grosismentul maxim sau chiar mediu nu este prea potrivit deoarece imaginea stelei se vede cam mare,incepe sa se vada discul Airy si inelele de difractie, datorita difractiei cauzate de obiectiv si estompeza liniile de absorbtie din spectru, iar pe de alta parte nici grosismentul minim nu e potrivit din ce am observat, spectrul devine cam intunecat, cel mai potrivit ar fi grosismentul rezolvant pentru observarea spectrelor stelare. ----------------------------------- Erwin 21 Dec 2019 09:52 ----------------------------------- Foarte interesant! În locul bucății de CD care are linii circulare se poate folosi o bucată de folie de difracție care se găsește în interiorul sandwich-ului de la un ecran LCD. Am demontat mai multe astfel de ecrane, sunt mai multe folii înăuntru, cu diferite orientări ale liniilor dar una dintre folii mai groasă era netedă pe o parte și cu linii foarte fine pe cealaltă parte, cred că este cea mai potrivită. Nu este niciuna aluminizată, așadar lumina va avea o atenuare dar e posibil să funcționeze. Mă întreb dacă ar ajuta încă un ocular prin care să te uiți sau o mică lunetă pentru mărirea și explorarea spectrului obținut? Sigur ar ajuta un sistem prin care să fie ajustat unghiul făcut de rețeaua de difracție. Se poate așeza pe o bucățică de tablă sau alt material, articulată la centrul de rotație cu o balama (dintr-o lamă elastică, e mai precisă) și la celălalt capăt o gaură filetată prin care trece un șurub lung cu rozetă acționată din exteriorul ansamblului. ----------------------------------- valy 21 Dec 2019 14:45 ----------------------------------- Nu merge dezlipit stratul de difractie? https://youtu.be/tUKhZOOh6n4 ----------------------------------- Erwin 22 Dec 2019 01:06 ----------------------------------- "Iată, ce ușor!" (asta era vorba profului nostru de mate din liceu când ne scria o demonstrație pe tablă, asta era toată explicația...:D ) În cutiile cu 25 sau 50 CD-uri existau niște blank-uri nevopsite însă au șanțurile făcute din matriță. Pentru ca partea cealaltă să nu reflecte lumina se poate pune velur negru. ----------------------------------- iulian90 22 Dec 2019 17:12 ----------------------------------- Am avut si eu folii din acelea de difractie de la ecrane LCD, dar nu prea sunt bune pentru spectroscop, au dispersia mai mica decat CD-urile. Desigur, merge dezlipit stratul reflectiv de pe spatele CD-ului , am incercat si este usor de facut, se lipeste scoci pe spatele CD-ului apoi se trage scociul si se dezlipeste cu tot cu stratul reflectiv de pe CD. Insa metoda asta este buna numai pentru spectroscop solar, care lucreaza in lumina puternica a soarelui, fiindca CD-ul fara stratul reflectiv reflecta doar o mica parte din lumina incidenta, asadar ,nu este potrivit pentru studierea spectrelor lampilor cu descarcari sau mai ales spectrele stelare care sunt foarte slab luminoase. Acolo este nevoie de o bucata de CD cu stratul reflectiv nedezlipit. CD-ul se poate decupa cu un foarfece mai mare ,de bucatarie, fara sa fie compromis stratul reflectiv de pe spate. DVD-ul ofera un spectru cu dispersie de 2 ori mai mare decat CD-ul ,dar cere atentie mai mare in prelucrarea lui, fiind constituit din 2 discuri lipite intre ele, intre care se gaseste stratul reflectiv.Nu prea merge decupat direct cu foarfecele. Trebuie mai intai dezlipite mai intai discurile DVD-ului ,cu un cutter apasand pe muchia DVD-ului unde se unesc cele doua discuri ,apoi se dezlipesc cu grija ,fara a trage prea tare de discuri, pentru ca stratul reflectiv este mai delicat decat la CD. De obicei acel strat se gaseste depus pe discul de pe spatele DVD-ului cel cu inscriptia, dar uneori o parte din el poate ramane si pe celalalt disc mai albastrui de pe care se face citirea cand e introdus intr-un DVD player. Dupa desfacerea DVD-ului in doua, rezulta un disc de culare alba cu stratul reflectiv si un disc albastrui fara acel strat, ambele avand acele linii, microsanturi, si pot fi folosite ca retele de difractie, de reflexie, respectiv de transmisie. Eu am construit trei spectroscoape , unul mai vechi, mic si compact, cu retea de difractie din CD, fanta din lama de barbierit, colimator din obiectiv de binoclu mic de 25mm diametru si focala de 100mm si o prisma de binoclu care sa orienteze in asa fascicolul de lumina, incat reteaua de difractie sa il reflecte aproximativ in paralel cu axa optica a colimatorului. Apoi mai recent am mai construit inca un spectroscop de constructie similara cu primul, dar cu retea de difractie din DVD. Iar ieri am construit inca un spectroscop pentru observarea spectrului solar, dar cu o constructie mai diferita fata de celelalte doua , mai lung , fara colimator si cu reflexia spectrului perpendiculara fata de axa tubului spectroscopului pentru evitarea luminii solare directe in ochi. Absenta colimatorului la acest spectroscop nu afecteaza deloc definitia spectrului, daca se respecta distanta minima de 30 cm intre fanta si reteaua de difractie si daca nu se foloseste luneta analizoare dupa reteaua de difractie. Am facut proba azi la spectroscopul solar, si spectrul se vede foarte clar, zeci de linii, una langa alta in zona verde mai ales. Linia H Alpha in rosu,H Beta in albastru, liniile sodiului in galben, liniile calciului in violet se vad clare, iar in rosul indepartat , dincolo de linia H Alpha, se mai vede inca o linie , probabil apartinand oxigenului atmosferic, deci spectroscopul fara colimator se comporta excelent. Am facut si cateva poze cu cele trei spectroscoape , cel solar fiind montat pe montura EQ1, precum si la spectrul produs de spectroscopul solar fara colimator. ----------------------------------- Erwin 23 Dec 2019 16:22 ----------------------------------- Wow! Ai putea face un tutorial pentru copiii de la un club de astronomie (elevi de liceu) cu construcția acestor spectroscoape? ----------------------------------- saiph 05 Mar 2020 19:25 ----------------------------------- Probabil o sa fie o postare nitel mai lunguta, cu explicatii si poze, dar sper sa merite si poate, cine stie, chiar sa inspire :) Acum vreo 6-7-8 ani m-am gandit sa pun in aplicare ceea ce tot studiasem de capul meu de prin anul doi de facultate, de ziceai ca ma pregatesc sa dau la Magurele, nu la Poli'... :lol: si anume, sa construiesc un mic spectroscop. Sau cel putin un instrument capabil sa-mi arate lumina descompusa in linii si benzi spectrale. Ma tot jucam, cu niste ani in urma, cu CD-uri si le puneam in unghi, sa vad liniile de emisie ale flamei de sudura, sau ale fulgerelor. Distractiv, dar cam atat. Ma rodea ideea de a transforma asta intr-un instrument capabil sa ofere ceva mai mult decat o idee de linii de emisie. Asa ca mi-am pus mintea pe bigudiuri si ACAD-ul la treaba, astfel luand nastere SP.v1.0 - conturat in jurul unei prisme de sticla optica Flint (initial facusem versiunea 0.1, cu sticla Crown, nu foarte reusita...), carcasa din sticlo-textolit de 1mm debitat pe CNC, adaptoare strunjite, fanta din doua lame de ras in montura de filtru de 2", totul asamblat ca in poza corespunzatoare din album. Se putea monta pe luneta cu focuser de 2", gratie tubului de PVC de 50mm, si daca ma chinuiam suficient, chiar puteam obtine niste imagini dragute ale liniilor de emisie ale becurilor cu sodiu de pe strada. Partea cea mai interesanta a fost determinarea experimentala a unghiului de dispersie a prismei si calculele (mai intai pe foaie, apoi, dupa ce am inceput sa raman fara foi :D am trecut in Excel) necesare validarii designului carcasei. La scurt timp, daca nu chiar aproape in acelasi timp, a urmat SP.v.2.0, ce avea ca piesa centrala o retea de difractie confectionata dintr-o bucata de CD-RW, taiat cu mare grija sub apa calda si lipita pe un suport in carcasa cu pereti debitati CNC si adaptoare strunjite. La fel, fanta din lame de ras si montare pe 2". In ambele cazuri, colimarea o faceam utilizand un dublet acromat 40mm f/4 provenit de la un binoclu dezafectat. Nu cred ca am mai apucat sa iau imagini si cu acest model, dar rezolutia, cel putin teoretica, o intrecea pe cea obtinuta de v1.0; bine, si distributia era usor alta, alti parametri.. In fine, se puteau folosi fie vizual, cu mini-lunetica construita cu un obiectiv foto Industar de 50mm (sau pe-acolo, in orice caz) si un ocular de microscop (upgradat ulterior la un ocular de binoclu cu reglare individuala a focalizarii), fie foto - afocal (cu camera compacta). Anii au trecut si recent am reusit sa combin cateva accesorii care zaceau de ceva vreme, in asa fel incat sa fac un mic upgrade unui alt spectroscop (zici ca era de jucarie.. chinezesc, luat acum vreo doi ani, cred). Mai exact, am pastrat prisma - de data asta o dubla Amici - si am cautat o solutie pentru colimarea spectrului folosind ce aveam la-ndemana: un Barlow caruia i-am luat celula (i-am pus-o Tairului, ca sa-l pot folosi vizual, cu diagonala), o celula de filtru de 1.25" (pt fanta facuta din lame de ras), un barrel de ocular de 1.25", un focal reducer de 1.25" (0.5x), un adaptor foto pt proiectie prin ocular, un adaptor T2-1.25" pt vizual si un mic manson printat 3D. Rezultatul e ceea ce se vede in poza - SP.v.3.0. Acum si cu aroma de "handheld straight-through" :) Parca alta viata, nu mai trebuie sa stai intr-un unghi ciudat ca la V1.0, si nici nu e asa voluminos ca V2.0. Foarte portabil si capabil de montare pe lunete mai mici. Insa nu m-am oprit aici, am vrut sa vad pana unde pot merge cu "compactarea" solutiei, iar raspunsul e simplu (daca sari cu banul...) - SP.v4.0, cu aroma de SA200. Ce e SA200? O retea de difractie cu 200 linii pe mm, cu care poti face treaba serioasa. Nu atat de serioasa ca un ALPY 600, de exemplu, dar.. destul de decent. Mai bine ca un SA100, sa zicem. Initial il pusesem in barrelul ocularului sau in nasul foto de 1.25", producand niste imagini chiar dragute. Vizual nu ziceau prea mult, mai ales la stele - e doar un fuior colorat, pe care trebuie sa-l prelucrezi nitel ca sa intelegi ceva din el. Bine, imaginile se prelucreaza intr-un mod mai aparte, trebuie calibrate atat in intensitate cat si in frevcenta, luand cadre de corectie si cadre de referinta pt distributia liniilor spectrale si raspunsul spectral al senzorului camerei.. e ceva mai laborioasa treaba. Dar da rezultate. Apoi m-am gandit ca merge montata si in fata obiectivului - voi reveni cu poze dupa ce iese piesa suport de la printat - mai intai pe un mic refractor portabil, cu un dublet de 32mm f/6, iar mai apoi pe un dublet de la un binoclu (50mm f/4, mult mai bine corectat si contrastat). Experienta vizuala s-a imbunatatit, nu numai gratie ocularului cu camp foarte larg (un ocular de la un fost Deltrintem 8x30, cu focala de 15mm si camp de 68 grade), dar si modului de montare a retelei, astfel generand un unghi foarte amplu al spectrului, aproape cat tot campul aparent al ocularului. Sa te tot uiti dupa becuri cu Sodiu si CFL-uri acum :D Pozele de la testele initiale cu reteaua (facute pe C8....) cu spectre de stele inca nu le-am prelucrat (nici pana acum.. sa-mi fie rusine...), insa voi incerca sa ma invrednicesc si sa reiau experimentele si cu noua configuratie a instrumentelor. Deocamdata am facut cateva asa, din mana, cu ce am gasit prin jur. Pozele le-am pus AICI, ca sa nu umplu o pagina intreaga de topic numai cu postarea mea :lol: ----------------------------------- Erwin 06 Mar 2020 09:03 ----------------------------------- Am comandat împreună cu Remus Boldiș de pe ebay niște rețele de difracție pentru spectroscoape demonstrativ-educative, din plastic, destul de ieftine dar cu linii multe. Mai trebuie să ajung în posesia lor ca să văd dacă pot pune la punct un spectroscop demo pentru AstroFest. ----------------------------------- saiph 06 Mar 2020 10:44 ----------------------------------- Hehe :) ce coincidenta. Cred ca la aceleasi retele ma uitam si eu, acum cateva saptamani, cand mi-a venit ideea pt SP-v.3.0 si SP-v.4.0 (de fapt, mi-am amintit ca am deja una si chiar mai mult - acel mini spectroscop chinezesc pe care l-am .. "canibalizat" :D) Aparusera printre recomandari, nu stiu de unde si cum, dar mi-au sarit in ochi si am mers din link in link. Apoi, totul a decurs "natural"