----------------------------------- Mircea Pteancu 04 Noi 2010 01:08 ----------------------------------- Nume tot mai cunoscut si recunoscut pe ''Cloudy Night'',''Telementor'',''s33'' sau ''60mmtelescopeclub'',danezul Thomas Jensen a scris articolul atasat.Dotarile sale variaza de la un apocromat construit cu un obiectiv de telemetru maritim militar ex-WWII de 50X840mm,un ''Reisefernrohr'' Zeiss 60mm,Telementor 63x840mm,Vixen 80x1200mm si in fine un semiapocromat Zeiss 85x1650mm. Experienta observationala a lui Thomas este uimitoare,este invitat sa scrie articole si sa tina prelegeri pe aceasta tema.Lucrurile sunt mult mai nuantate decat s-a spus aici, si pana acum. Tema fiind interesanta ar merita continuata in alta parte.Desi nu este topicul meu,va propun ca pe acesta sa-l pastram ca ''vitrina noastra de telescoape'' iar tema colaterala sa fie continuata in alta parte,unde doresc inimile Dvs. Mircea ----------------------------------- zoth 06 Noi 2010 22:11 ----------------------------------- Tema mi se pare si mie interesanta si din acest motiv mi-am permis sa fac oficiul de a pune interventia lui Mircea ca debut al unei dezbateri noi. Nu stiu daca titlul ales de mine este cel mai fericit, este adevarat ca Thomas face cele mai multe observatii prin instrumente mici doar ca acestea nu au doar aceasta caracteristica, marea lor majoritate sunt instrumente de focal lung si in plus mai sunt si de marca, ceea ce inseamna printre altele si "calitate". Lucrurile sunt mult mai nuantate decat s-a spus aici, si pana acum. Se pare ca asa este, la noi se puncteaza foarte apasat doar pe apertura instrumentului cu care se face observatia si cred ca lucrul asta nu este nici pe departe suficient. ----------------------------------- Teo 08 Noi 2010 02:05 ----------------------------------- Seara buna ! Pentru ca nu m-am lamurit exact ce trateaza acest subtopic, dar fiind vorba de observatiile astronomice prin instrumente mici, postez si eu un link catre un clip, in care puteti vedea cum se observa Jupiter prin luneta mea de 80 mm homemade , cu focala de 900 mm si folosind un ocular de 10 mm Kellner, deci la un grosisment de 90 X. Iata si linkul : http://www.youtube.com/watch?v=FYwmjbOO50Y ----------------------------------- Erwin 08 Noi 2010 03:22 ----------------------------------- Sigur că la noi primează apertura, pentru că e mijlocul ieftin pentru a obține imagini bune la care avem acces, sunt puțini cei care își permit calitate maximă. Totuși, demistificările făcute de Thomas sunt binevenite și chiar încurajatoare pentru ATM-iști, care își pot optimiza instrumentele prin diferite metode de tuning, o alternativă la cumpărarea unor alte instrumente și vânzarea celor mai vechi la jumătate din preț. ----------------------------------- Laurentiu 08 Noi 2010 11:55 ----------------------------------- Trebuie sa recunosc ca nu am avut prea des ocazia sa folosesc instrumente de calitate cu apertura "mica", capabile sa rivalizeze cu intrumente de apertura mai "mare". Cu o exceptie: un refractor acromat Zeiss de 70 mm (si raport focal peste 10 din cate imi amintesc), apartinand Observatorului din Timisoara. Nu voi uita niciodata contrastul exceptional al imaginii oferite de acest instrument si un Saturn, acum cativa ani, cu detalii "taioase" ca o lama de sabie japoneza. Da, exista astfel de instrumente dar, din pacate, sunt rare si scumpe. Ca posesor al unui refractor de 60 mm f/15, facut de mine cu un obiectiv acromat chinezesc, mai pot spune ca acesta se comporta bine in combinatie cu un ocular ortho de 6 mm (deci la un grosisment de 150 x) insa nu am reusit niciodata sa obtin imaginin tot atat de bune cum sunt cele pe care le da reflectorul de 200 mm f/6 folosit impreuna cu acelasi ocular ortho de 6 mm (grosisment 200 x). Pentru mine doar asa Jupiter a inceput sa isi merite renumele de rege al sistemului solar, cu o bogatie uimitoare de detalii. Trebuie insa rabdare, contrastul scazut al acestor detalii cere exercitiu si antrenament al ochiului, impreuna cu seeing bun si o aclimatizare corecta, in prealabil, a instrumentului. In perioada urmatoare sper sa reusesc, daca vremea imi va permite, sa testez cu ambele instrumente un ocular Skywatcher Planetary de 4 mm primit recent, de la un bun prieten, cadou cu ocazia zilei de nastere. Daca seeing-ul nu isi face de cap prea tare, voi incerca si grosismente mai mari in combinatie cu cele 2 lentile Barlow din dotare, 2x si 3x, mai ales la Luna si stele duble (Jupiter are, intradevar, "obiceiul" sa nu tolereze grosismente "exagerate"). Una peste alta, cred ca atunci cand vorbim despre instrumente cu apertura "mare" sau "mica" trebuie totusi sa ne amintim ca instrumentele aflate in dotarea amatorilor sunt, in realitate, toate mici indiferent ca vorbim despre 60 mm sau 250 mm, refractor sau reflector. Daca ar fi sa pot alege, evident si eu as prefera un refractor apocromat de 200 mm doar ca sa ma gasesc in "cea mai buna dintre lumi", dar acum e timpul sa ma trezesc pentru ca soarele a rasarit de multa, multa vreme. ----------------------------------- Teo 26 Mar 2011 17:44 ----------------------------------- Sper sa nu fiu off-topic dar am gasit un articol oarecum surprinzator si am dorit sa il vedeti si voi. Se pare ca Lucian Mandruta are si el pasiunea observarii cerului nocturn si detine un instrument astronomic relativ mic. Pentru ca nu stiam unde sa postez acest articol l-am postat in acest topic. Uitati aici linkul la care ma refer : http://www.click.ro/vedete/romanesti/Mindruta-studiaza-stelele-terasa-lucian_0_1141685884.html ----------------------------------- Mircea Pteancu 26 Mar 2011 23:51 ----------------------------------- Initiativa lui zoth este foarte buna. Ca sa nu vin numai cu opinii personale, intreb colegii daca doresc sa afle despre clasificarea intrumentelor in mici,medii si mari facuta de Henry Paul,ATM-ist si autor prezentat in volumul III din ATM Ingalls.Daca exista interes,si asta astept sa o semnaleze colegii, am sa o caut si am sa o prezint aici. Cat despre accesibilitatea obiectivelor de calitate buna,trebuie sa ii dau si sa nu-i dau dreptate lui Laurentiu.M-am uitat acum cateva minute pe SurplusShed si intradevar mai exista ceva din stocul de lentile Jaegers.Vad obiective Jaegers de 52x571mm si 54x622mm.Mai au si lentile Rini de 64x364mm ca si lentile militare de 74x592mm.Pe ''60mmtelescopeclub'' am colegi care au construit lunete cu lentile Rini de 64x364mm si lunete Jaegers de 50mm si sunt extrem de multumiti de calitatea lor. Iar Sheldon Faworski are in continuare la vanzare obiective Carton de 60x1000mm si 80mm F/6.6 mm si Towa de 60x700mm plus o tona de accesorii la http://www.cloudynights.com/classifieds/showcat.php?cat=500&si=&page=5&sort=&perpage=20&ppuser=25634&stype= Am avut placerea sa cunosc personal colegi de aici de pe forum si dumnealor la vara vor avea ocazia sa faca observatii printr-o luneta construita de mine cu una din lentilele de mai sus si sa va spuna parerea lor. Desigur,sunt lentile mici.Dar despre ele este vorba in acest topic,nu-i asa? Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 27 Mar 2011 20:00 ----------------------------------- Nu doresc sa dublez un subiect care a inceput sa fie dezbatut foarte bine la topicul ''Ce am vazut aseara''.Si spun acest lucru deoarece vedem acolo cum un grup relativ numeros de amatori, folosind o gama apreciabila de instrumente, fac observatii al caror scop este detectarea diviziunii Cassini. Nu stiu daca acest lucru are importanta si pentru altii,dar gasesc acest lucru de-a dreptul incantator.Acest lucru m-a motivat sa ma inscriu pe forum,sa fac parte dintr-un grup de observatori care fac observatii si experimente pe care si le impartasesc spre folosul tuturor si cu care sa ma pot intelege ,simplu si usor in limba materna. Citez din ''Through the Telescope'' de James Baikie,London,1906,capitolul XI,''Saturn'',pag. 182: ''...Webb states that when the ring system was at its greatest breadth he has seen it with a power of about twenty on only 1 1/3-inch aperture. A beginner cannot expect to do so much with such small means ; but at all events a 2 -inch telescope with powers of from 50 to 100 will reveal the main outlines of the ring very well indeed, and, with careful attention will show the shadow of the ring upon the ball, and that of the ball upon the ring. When we come to the question of the division in the ring, we are on somewhat more doubtful ground. Proctor affirms that '' the division in the ring (Cassini's) can be seen in a good 2-inch aperture in favourable weather.'' One would have felt inclined to say that the weather would require to be very favourable indeed, were it not that Proctor's statement is corroborated by Denning, who remarks that '' With a 2-inch refractor, power about ninety, not only are the rings splendidly visible, but Cassini's division is readily glimpsed, as well as the narrow dark belt on the body of the planet.'' The student may, however, be warned against expecting that such statements will apply to his own individual efforts. There are comparatively few observers whose eyes have had such systematic training as to qualify them for work like this, and those who begin by expecting to see all that skilled observers see with an instrument of the same power are only laying up for themselves stores of disappointment. Mr. Mee's frank confession may be commended to the notice of those who hope to see at the first glance all that old students have learned to see by years of hard work. '' The first time I saw Saturn through a large telescope, a fine 12-inch reflector, I confess I could not see the division (Cassini's), though the view of the planet was one of exquisite beauty and long to be remembered, and notwithstanding the fact that the much fainter division of Encke was at the moment visible to the owner of the instrument!'' It is extremely unlikely that the beginner will see the division with anything much less than 3 inches, and even with that aperture he will not see it until the rings are well opened.'' Precizari,in caz cazul unor probleme cu limba engleza: -Webb afirma ca a vazut clar ansamblul inelelor lui Saturn cu o marire de 20x intr-o luneta de 33 mm.Nu si diviziunea Cassini. -in schimb Proctor si Denning au vazut clar diviziunea in lunete de 50mm -autorul Baikie atrage insa atentia asupra importantei antrenamentului,al ''ochiului format'' cum zicem noi,sublinierea imi apartine -este important sa fim onesti cu noi insine pentru a intelege unde suntem situati ca nivel de experienta ,pentru a sti ce abilitati trebuie sa ne dezvoltam. Pentru aceasta Baikie citeaza confesiunea lui Mee care nu a vazut diviziunea Cassini printr-un bun reflector de 12 inch prin care proprietarul vedea chiar si diviziunea mult mai slaba a lui Encke. Mircea ----------------------------------- zoth 25 Apr 2011 15:22 ----------------------------------- Am dedicat scurta sesiune de observatii din seara de 24 aprilie lui Saturn. Instrumentul folosit a fost luneta de 50mm cu doua grosismente disponibile, 30x si 100x. La primul grosisment vedeam un Saturn foarte mic dar si foarte taios iar undeva spre vest satelitul Titan. Cam pe aceeasi axa dar pe partea opusa a planetei si la o distanta estimata grosier cam la 5-6 intervale Saturn-Titan se mai vedea cu privirea periferica inca un satelit, nu stiu care. Cum acest misterios satelit nu se vedea cu privirea directa am facut un mic experiment, in momentul in care imi indreptam privirea spre pozitia in care se vedea cu privirea indirecta, satelitul in cauza disparea brusc. Am avut atunci curiozitatea sa insist sa privesc acel loc si am constatat ca dupa 3-4 secunde "inculpatul" se dezvaluia si in privirea directa. Imediat insa ce miscam privirea in alta parte si apoi reveneam pe pozitie, nu mai era nimeni acolo. Am repetat de vreo 3-4 ori experimentul si de fiecare data rezultatul a fost acelasi. La grosismentul de 100x satelitul in cauza nu se mai vedea nici in privirea periferica, cel mai probabil pierderea de lumina isi spunea cuvantul. Nici Titan nu se mai dezvaluia in privirea directa ci doar in cea periferica. Planeta Saturn era semnificativ mai mare decat la 30x, imaginea de ansamblu tot taioasa insa diviziunea Cassini refuza sa se arate, se pare ca sub 125x ochii mei nu sunt capabili sa o perceapa in modul monocular. Am revenit spre final din nou la 30x si am repetat experimentul initial cu acelasi rezultat. Mirarea mare a fost mai tarziu cand m-am uitat pe un soft care imi spunea ca satelitaul in cauza pare sa fi fost Iapetus. Daca gresesc in privinta satelitului cineva sa ma corecteze. Nu pricep deasemenea de ce nu am vazut ceilalti sateliti de magnitudine mai mica ... Observatia a avut loc in apropierea manastirii Cozia unde ma aflu in aceste zile. ----------------------------------- Mircea Pteancu 30 Mai 2011 23:55 ----------------------------------- Aseara,Duminica 29 Mai,am observat un obiect extraordinar.Pentru observare lui s-ar putea folosi si numai ochiul liber dar in lumea imbacsita si infecta in care am ajuns sa traim,sunt putine locurile cu un cer nepoluat pe care sa vedem astrele asa cum sunt. Astfel ca eu recomand cel putin utilizarea unui binoclu. Obiectul despre care vorbesc este steaua Zubeneschamali ,sau Beta din Balanta/Beta Librae in notatia lui Bayer. Binoclul Sakura 9x60mm pe care l-am luat azi-noapte cu mine la observatii ,s-a dovedit a fi de aceasta data o alegere neinspirata.Desi are o buna putere de separatie,din cauza acoperirii ''ruby'' de pe obiective,altereaza culorile. In schimb luneta 60x700mm,la 28x/Plossl Sirius 25mm,a prezentat steaua Beta Librae in plinatatea culorii ei verzi.Am observat aceasta stea si cu dobsonianul de 125mm,cu diferite grosismente si am revenit la ea de multe ori in cursul noptii. Nu am mai vazut asa ceva,nu am sa spun mai multe,cautati-o si priviti-o - o stea verde, ''verde de verde''! O tacuta si discreta luminita minunata a cerului de primavara,un smarald ceresc care mi-a reamintit ce obiecte extraordinare sunt stelele! Mircea ----------------------------------- Teo 10 Iun 2011 11:38 ----------------------------------- Interesant. Pacat ca locatia asta poluata nu imi permite iesirea mai frecventa la observatii. Am gasit cateva informatii privind aceasta stea. Se pare ca unii o percep ca fiind alba iar altii verde. Sunt curios cum as vedea-o eu. Oricum o sa o am in vedere de aici incolo, iar cand voi pleca la tara nu voi neglija sa indrept newtonianul de 150/750mm spre ea. :) Iata si informatiile gasite : "Zubeneschamali The white star as one of very few stars is perceived by some people as green. Others see it white. Zubeneschamali indeed glows strongest in green light, but the other spectral colors are also very strong. This results in the combination color white. The star rotates about 100 times faster as our Sun. Constellation: Libra Distance: 160 light-years Spectral class: B8 Visual magnitude: 2.7 Luminosity: 130 * Sun Mass: 4 * Sun " Sursa : http://jumk.de/astronomie/special-stars/zubeneschamali.shtml ----------------------------------- Mircea Pteancu 17 Iul 2011 19:29 ----------------------------------- Desi nu am mai publicat ,nu inseamna ca nu am mai facut observatii. Recent,am observat in repetate randuri Epsilon 1-2 Lyrae cu luneta de 60x700mm,care de mai mult timp nu mai este un ''department store telescope''.Obiectivul a fost optimizat de catre zoth iar eu am inegrit tubul principal concomitent cu introducerea a cinci diafragme.Am matuit cu smirghel si inegrit cu vopsea neagra mata inelul de fixare a obiectivului ca si interiorul parasolarului. Daca anul trecut nu am reusit niciodata sa rezolv ambele duble Epsilon Lyr,acum am reusit acest lucru in repetate randuri la grosismentul de 88x obtinut cu ocularul Solid Ramsden de 8mm. De asemenea Alcalurops/Mu Bootis a fost rezolvata ca tripla.Deoarece Mu 2 are o separatie de 2.2 secunde pot sa spun ca luneta opereaza foarte aproape de limita teoretica de 2 secunde de arc. In alta ordine de idei, intrebam mai demult despre grosismentul minim la care inca mai vedem pe Mizar ca dubla.Cu aceeasi luneta ,la un grosisment de 14x,obtinut cu un ocular Huyghens de 50mm,Mizar este clar rezolvata in cele doua componente separate prin 14 secunde de arc.Ceea ce inseamna ca binoclurile SW foarte raspandite cu grosismentul de 15x ar trebui sa rezolve si ele aceasta dubla.Poate sa confirme cineva acest lucru,va rog? Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 13 Ian 2012 00:14 ----------------------------------- Asta-seara,Joi 12 Ianuarie,de la ora 18h 21 min TLR am observat planeta Venus cu un reflector newtonian de 76mm cu focala de 700mm,pe trepied si montura azimutala in furca,la un grosisment de 93x obtinut cu ocularul Plossl Celestron 7.5mm. Observatia a fost facuta pe un cer parcurs in viteza de nori subtiri.Fereastra de vizibilitate a durat cam un sfert de ora.In timpul observatiei,stralucirea planetei a fluctuat vizibil,probabil din cauza unor nori indepartati si care nu se zareau cu ochiul liber.Am vazut discul planetei in faza sub 75%,cu terminatorul convex situat in jumatatea estica a discului si cu coarnele fazei de noapte muscand adanc la poli,in partea de zi.Am sa incerc maine sa atasez schita lui Venus,asa cum am vazut-o asta-seara si sa masor faza. Dupa ce Venus a fost acoperita de nori,am observat prin newtonian si planeta Jupiter pe al carui disc am zarit doua benzi si,inainte de a apuca sa ma dumiresc cu privire la pozitiile satelitilor,intreg cerul a fost cuprins de nori asa ca,''s-a stins lumina'' si am fost trimis la podea in KO astronomic . Mircea PS:saptamana trecuta am facut observatii cu acelasi instrument in constelatia Orion,daca gasesc notele ma sa le postez aici. ----------------------------------- Mircea Pteancu 02 Feb 2012 01:40 ----------------------------------- Incurajat de succesul pe care l-am avut in cele cateva minute foarte bine cheltuite prin rezolvarea stelei duble 52 Ori,am continuat observatiile ''in tromba'' in ultimele trei zile ale lunii Ianuarie si anume Duminica,Luni si Marti. Am re-observat Venus care a avut faza vizibila atat in newtonianul de 76mm cat si in dobsonianul de 125mm. La Jupiter telescopul de 76mm mi-a prezentat trei benzi iar dobsonianul de 125mm ,cinci benzi.In fiecare telescop,ultima banda ,era vizibila la intervale si chiar si atunci foarte slab,si a fost situata in emisfera nordica.Presupun ca in T76mm uneori se zarea NTB iar in T125mm,o banda situata mai la Nord de NTB. Pe SEB si NEB se zareau doua pete mai intunecate.Cea de pe SEB,era cam la un sfert sau o cincime de semicoarda de meridian iar cea de pe NEB era la jumatatea semi-corzii.Sa mai fie active ''barjele''?Dar acelea apareau nu in interiorul benzilor ci intre ele sau alipite de una dintre ele. La Marte,ultimul obiect de Marti noaptea,la 232x/Pl7.5mm+B2x,am vazut foarte clar calota polara nordica si se mai vedeau niste formatiuni colorate intr-o tenta de gri dar telescopul era scuturat de vant iar subsemnatul de frig. Stele duble in Orion:52 Ori nu a fost rezolvata decat Duminica,Luni la orice marire se vedeau discurile Airy ale componentelor alipite,iar Marti si acestea doar cand si cand. Apoi pot enumera ca rezolvate stelele Delta,Iota,Lambda,Rho,Zeta,Sigma 474 evident si Sigma 855,Sigma 816,Psi si m Ori. Delta/Rigel,Lambda,Rho , Psi si Iota au fost rezolvate si de T76mm.Ba chiar,i-am dat voie sa fie primul telescop care imi prezinta Iota Ori rezolvata (ca sa prinda curaj...). In Eridanus:32 Eri,62 Eri,Sigma 422,55 Eri,Sigma 570 si Omicron2. Dublele 32Eri si 62 Eri au fost rezolvate si de T76mm. Am incercat si in Lepus sa rezolv stelele Alpha si Kappa dar nu am reusit,erau deja prea jos si turbulenta atmosferica...prea turbulenta. Nici tentativele de observare a stelelor e si f in Trapezul lui Orion ca si a companionului lui Sirius in T125mm ,armat cu ocularul cel mai performant la rezolvari,Solid Ramsden 8mm+lentila Bralow 2x ,nu au dus la niciun rezultat pozitiv. Nu stiu unde am gresit dar pe M78 nu l-am aflat.In schimb,am vazut un roi stelar in Monoceros,spre Est de prima stea aflata la Est de Betelgeus .Si un alt roi,aflat la Sud de coltul cel mai sudic al constelatiei Gemenii.Daca ultimul este roiul ''Christmas Tree Cluster '',atunci eu nu prea am vazut vreo asemanare cu Pomul Vietii. Pentru localizarea obiectelor am folosit intai binoclul Sakura 9x60mm dar apoi l-am inlocuit cu binoclul militar IOR 8x30mm.In conditii extreme,cum au fost in aceste nopti,se evidentiaza faptul ca binoclurile militare bune sunt rezultatul unui proces indelungat si dur de perfectionare.Formatul mic al acestui binoclu iti permite sa-l pastrezi sub haina,intre utilizari ,ca sa nu se abureasca.Si nu te stanjeneste daca intre timp manuiesti si ochesti cu telescopul sau cu alte obiecte cu teava... Un mic avertisment in final:de data aceasta nu incurajez pe nimeni sa iasa la observatii,datorita frigului,riscul de imbolnavire este foarte mare. Eu am adunat 12 ore de observatii in aceste trei seri (5+4+3) ,dar stiti proverbul cu soiul.... Mircea ----------------------------------- Teo 02 Feb 2012 01:53 ----------------------------------- Este extraordinar ca ati reusit sa vedeti calota de gheata a lui Marte. Eu ma chinui de mai bine de o luna, si mai mult de un guguloi rosiatic si plin de ceata si de raze nu reusesc sa vad, cu toata artileria din dotare ( mai putin cu tunul de 305 mm cu care nu am iesit ). Voi mai incerca si eu dar sa treaca frigul asta crunt. Chair ca te poti imbolnavi urat de tot pe asa ger... Cer senin si nopti calde, pline de catecul greierilor va doresc tuturor ! :D Teo ----------------------------------- neox 02 Feb 2012 02:15 ----------------------------------- Chair ca te poti imbolnavi urat de tot pe asa ger... Doua vorbe numai....imbracaminte incalzita :wink: , asta-i singurul remediu pentru observatii pe timp de iarna grea. ----------------------------------- Mircea Pteancu 02 Feb 2012 21:23 ----------------------------------- Multumesc Teo Marte a fost grozav dar incercati (nu stiu cand) si stelele duble. 32 Eridani sau Psi Ori sunt foarte frumoase. Avem o dilema aici.In curand Lepus,prada marelui Orion sau fluviul cosmic Eridanus,nu vor mai fi in preajma meridianului la orele de seara. Ce sa mai vorbim de Columba.Deja observarea cu ochiul liber sau cu binoclul a stelei Phaet/Alpha Col este o performanta pentru astronomul urban roman. Norman Lockyer in cartea sa ''Dawn of Astronomy'' arata ca Phaet a fost idolatrizata de catre vechii egipteni si ca au fost gasite douasprezece temple ale acestora cu altarele lor orientate spre aceasta stea. Iar Richard Allen noteaza in cartea sa ''Star Names and their Meanings'' numele de Chang Jin pe care chinezii l-au dat aceleiasi stele ,cu semnificatia de ''Steaua Batranilor''. neox m-am prins,buna idee, este deja procedura obligatorie. Azi am testat pe Luna vizibila pe cerul dupa-amiezii,o noua luneta de 60x800mm,cu obiectiv si portocular metalic de 0.96'' Tasco.Nu stiu sigur despre portocular,dar obiectivul este de fapt productie Towa,anii 1970,daruite de catre amicul meu de pe ''60mmtelescopeclub'' din destertul New Mexico,Darrell Spencer. Deci vorba lui Deep Purple,''Made in Japan''! Am apucat sa privesc cateva minute Luna,la 20x/Kellner Bushmaster 40mm si 45x/Kellner 18mm Celestron,si apoi lentilele s-au aburit iar mana mi s-a lipit (nu-i figura de stil) de tubul de aluminiu. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 19 Feb 2012 20:11 ----------------------------------- Sambata 18 Februarie,am rezolvat cu newtonianul de 76mm F/9 la G=93x/Plossl Celestron 7.5mm steaua dubla Epsilon Monocerotis cu o separatie de 13 secunde. Cer paclos,cu ochiul liber se vedeau stelele cele mai stralucitoare din Orion,Gemenii,Capella in Auriga si Jupiter spre Apus. Am mai observat la acelasi grosisment si am rezolvat, dar la limita observabilitatii,companionii lui Rigel/Beta Ori si Iota Ori.In ciuda conditiilor adverse,in Trapezul lui Orion se vedeau patru stele si companionul lui Mintaka a fost bine vizibil. Cu acelasi telescop se vedeau doua benzi pe Jupiter iar unul din satelitii galileeni era la Est iar ceilalti trei la Vest. Am admirat cu T76mm, la 39x/Kellner Celestron 18mm,Hyadele si Pleiadele. Cu dobsonianul de 125mm F/7 am rezolvat clar si stabil atat Wassat cat si Iota Leonis. Dupa rezolvarea lui Iota Leonis,am observat si planeta Marte.Ceea ce mi s-a parut ciudat a fost ca la observarea stelelor duble era evident din aspectul figurii de difractie a stelelor ca marirea de 232x/Plossl 7.5mm+Barlow 2x era prea mare seeingul serii. Cu toate acestea,la 232x,am vazut foarte bine calota polara nordica a lui Marte.Imediat la sud de calota polara nordica a lui Barsoom,deci in zona sub-polara nordica, se vedea pe discul rosiatic martian o zona cenusie,traversand intreg discul martian pe paralela,de la Est la Vest. O fasie similara,mai putin intensa dar si ea traversand discul martian pe intervalul sau de paralele, de la Est la Vest, se vedea undeva in sudul zonei sub-polare sudice. Spre ,Vestul discului si numai in apropiere de limbul vestic dar de-a lungul acesteia ,era o zona cenusie,cea mai intensa de pe discul barsoomian,alungita de la Nord spre Sud. Langa limbul estic se vedea o zona similara,dar mult mai putin intensa decat cea vestica,alungita si ea de-a lungul limbului. Zona centrala nu a prezentat detalii. Marte a avut aseara,in telescopul meu,un aspect ciudat cu aceste patru zone gri,care nu se atingeau,si care delimitau o zona centrala de forma patratica si lipsita de detalii. Cea mai intensa a fost zona vestica,urmata ca intensitate de cea sub-polara nordica,apoi zona sub-polara sudica.Zona estica a fost cea mai slaba ca intensitate si observabilitate. Calota polara nordica,petele gri nordica,vestica si sudica se vedeau si la 173x/ortoscopic 5mm. Calota polara nordica se vedea bine si in newtonianul de 76mm la 140x/ortoscopic 5mm, si,abia zarite ,si petele subpolara nordica si cea vestica.Daca insa nu as fi observat petele cenusii in dobsonianul de 125mm as fi ezitat sa raportez aceste pete. Poate as fi crezut ca vrajitoarea Morgan le Fay din legendele arthuriene ma face sa vad ''Fata Morgana martianis''! Am facut niste teste,observand Hyadele ,indeosebi dubla optica Theta Tau , Omicron Tau si Pleiadele cu o noua luneta de 45mm F/6.6 la 20x,obiectiv de provenienta militara. Deocamdata spun doar ''uau'' si nu pentru ca mi-as fi dat peste degete! Cer senin,Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 04 Mar 2012 16:08 ----------------------------------- Sambata 3 Martie,de la ora 22. Am iesit prea tarziu,Orion era departe de meridian. Am incercat totusi,urmand indicatiile de pe ''Star-Splitters'' am gasit ''din prima'' steaua multipla H III 111 alias Sigma 758. http://bestdoubles.wordpress.com/2012/02/29/a-star-for-all-apertures-h-iii-111-%CF%83-758/ Am folosit dobsonianul de 125mm F/7 la o marire de 36x/Plossl Sirius 25mm. Deja la aceasta marire,se vedeau foarte bine stelele AB-nerezolvate,C si D rezolvate si,desigur E ,spre Vest. AB nu a fost rezolvata nici la 144x/Radian 6mm,nici la 232x/Plossl Celestron 7.5mm+Barlow2x. Am verificat toate combinatiile pe 52 Ori si nici urma de discuri Airy si inele de difractie.Ca atare nici 52 Ori si nici stelele AB din HIII 111 nu au fost rezolvate. Asadar ,deocamdata,HIII 111 ramane pentru mine o stea multipla cu doar patru componente ,in loc de cinci. Chiar si asa ,este o minunata priveliste astrala! Am incercat pe H III 111 si telescopul newtonian 76mm F/9 la 28x/Plossl Sirius 25mm.Nu am mers ins la mariri mai mari la aceasta stea,deoarece cele patru componente se vedeau bine,distinct la 28x. Dupa ce am observat prin dobsonianul de 125mm F/7 mai noii prieteni Beta Monocerotis si Xi Ursae Majoris atat la 144x/Radian Tele Vue 6mm cat si la 232x/Pl 7.5+B2x,am testat o mai veche combinatie. Si anume ocularul IOR Huygens 16.7mm+Barlow 2x,care imi ofera pe acest telescop o marire de 104x. M-a uimit din nou comportamentul excelent al combinatiei care a fost capabila sa faca vizibili companionii lui Iota Leo si ai lui Delta Gem. Beta Mon ,Xi UMa sau Algieba au oferit imagini superbe. Privind spre Sud-Est am vazut o configuratie de doi astrii luminosi dar am exclamat ''dom'le asa ceva nu se exista'',si intradevar astrul mai luminos s-a dovedit a fi Saturn.Planeta Saturn are inelul puternic ''deschis'',s-a vazut foarte bine in pofida inaltimii mici,in dobsonian am vazut umbra inelului proiectata pe emisfera nordica. In newtonianul de 76mm F/9,la 140x/ocular ortoscopic 5mm,umbra inelului saturnian era vizibila dar la limita dar Titan se vedea bine si aici.In schimb Porrima s-a rezolvat la 140x foarte frumos. Pe Barsoom,calota polara nordica era abia vizibila in T76mm,in T 125mm,se vedeau si niste detalii gri fugare,neclare. Intre timp,cerul vestic s-a mai curatat si perechea AB din H111 a aparut alungita in T125mm la 144x/Radian 6mm.Semne bune! Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 06 Mar 2012 23:53 ----------------------------------- Duminica seara turbulenta a fost mai scazuta. Am vazut perechea de stele AB din HIII 111 separata in doua stele,desi foarte stranse,in ocularul Solid Ramsden de 8mm la 108x.Evident la 144x/Radian 6mm s-a vazut mult mai bine iar la 232x/Plossl Celestron 7.5mm +Barlow 2x a fost chiar relaxata. Deci victorie,steaua cvintupla HIII 111 este foarte frumoasa,iar daca adaugam si cea de a sasea stea aflata mai departe spre Est, si care nu face parte din sistem,imaginea este chiar bogata. De notat ca 52 Ori s-a vazut rezolvata la 144x. Cu aceasta programul oficial al serii s-a incheiat si m-am apucat de sarbatorit. In fond,sa obtin un rezultat pentru care este laudata o luneta D&G de 127mm F/15 cu un biet dobsonian mioritic de 125mm F/7, a carui oglinda a fost slefuita de catre Csillag Attila dintr-o bucata de geam a fostului magazin universal ''Ziridava'' si apoi corectata de catre Gavril Beches,nu este un rezultat tocmai de lepadat. Pana dupa miezul noptii m-am distrat pe cinste observand cu cele mai ciudate oculare obiecte precum :stele duble usoare Castor si Algieba de exemplu, si altele dificile,precum Delta Gem si Iota Leo,sau altele interesante precum Porrima,Beta Mon si XiUMa.Ocularele ciudate au fost de la Ramsden de constructie proprie de 10.4mm focal,Kepler de 15mm si mai ales Galilei 24mm,toate in combinatii cu Barlow 2x sau 4x cu prelungitor.Evident nu am ocolit Lady Luna sau calota polara a lui Marte. Ceea ce m-a impresionat din nou a fost contrastul extraordinar al ocularului Galilei la mariri de peste 160x,pe zonele selenare aflate in plina zi.Ca si rezolvarea de catre acest ocular simplu,de-a dreptul umil, a stelelor duble dificile ca Iota Leonis si Delta Geminorum. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 11 Mar 2012 23:40 ----------------------------------- Azi noapte,10/11 Martie,in jurul orei 1 ,dupa incheierea observatiilor la stele duble,am salutat-o pentru cateva secunde pe Lady Luna. Apoi la 232x am observat planeta Saturn.Am vazut un disc frumos desenat,umbra inelului proiectata pe disc si diviziunea Cassini clar vizibila in ansele estica si vestica ale inelului. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 25 Mar 2012 18:42 ----------------------------------- Sambata 24 Martie cerul a fost cetos si turbulenta nu foarte mare ,doar deranjanta :-) Iota Leonis si Delta Gem nu isi etalau companionii in dobsonianul de 125mm F/7. OSigma 215 din Leo,cu o separatie de 1,4 secunde a fost rezolvata cu greu doar pentru ca are componentele foarte apropiate ca stralucire la 7.3mv si 7.5mv. Singura stea dubla nou observata a fost steaua 54 Leonis alias Sigma 1487 cu componente de 4.5mv si 6.3 mv separate prin 6 secunde de arc,steaua principala de culoare alb-sidefie (parca usor galbuie) si companionul albastrui,si care a fost rezolvata foarte usor in T125mm la 144x/Radian 6mm. Si newtonianul de 76mm F/9 a rezolvat fara probleme 54 Leonis la 116x/Radian 6mm. Din lumea Deep Sky am observat un obiect,de fapt doua in Leo dar inca nu sunt sigur care au fost acele obiecte. In dobsonianulde 125mm am cautat la 144x/Radian 6mm,galaxiile M95 si M96. Am vazut in zona de la mijlocul distantei dintre Iota Leonis si Theta/Chertan Leonis-asa cum ne sfatuieste cartea ''Turn Left at Orion''- un obiect avand la Vest o stea destul de luminoasa.Fara a dezvalui vreo forma si structura,obiectul se vedea doar ca o condensare cetoasa foarte slaba,la limita de vizibilitate.Iar spre Est am ''simtit'' un alt obiect,in acelasi camp vizual,si numai cu privire indirecta. Ma gandesc totusi ca este posibil sa fi vazut pe M105 iar obiectul sesizat cu privire indirecta sa fie NGC3412. Am observat din pura placere pe Porrima,Epsilon Bootes,Alghieba,Cor Caroli,Epsilon Geminorum,Alula Australis si Alcor-Mizar,atat cu dobsonianul de 125mm cat si cu newtonianul de 76mm. Nu mica mi-a fost supriza atunci cand micul newtonian de 76mm a prezentat la 116x/Radian 6mm,o condensare pe al doilea inel de difractie,acolo unde in telescopul mai mare se vedea companionul lui Epsilon Bootes.De revenit neaparat cand cerul va fi mai bun! Toate celelalte stele,inclusiv Porrima, au fost perfect rezolvate si de newtonianul de 76mm la 116x. Desi este un telescop comercial ( trecut ce-i drept prin vivisectiile din rudimentarul atelier cunoscut printre telescoapele mele drept ''House of Pain'') ,daca va rezolva pe Epsilon Bootis,micul newtonian de 76mm va fi primi cetatenie deplina in colectia mea de jucarii astronomice. La planetele Saturn si Marte, din cauza paclei,pana si limbul planetelor era cetos.Totusi la Marte,ambele telescoape au aratat calota polara si zone cenusii destul de intense pe disc. Mircea ----------------------------------- saiph 26 Mar 2012 04:35 planete de primavara ----------------------------------- Salut. Miercuri, 21.03, am iesit pe bloc, cu C8-ul, fiind o seara care a inceput promitator: pacla densa deasupra orizontului (pana pe la 20-25 grade) - deci sanse de seeing bun. Si asa a si fost. Cu putin ajutor din partea fratelui meu (pt carat dintr-un singur drum toate cele) si ceva asistenta din partea vecinilor de la et.10 (chiar ma bucur ca au iesit si ei - cred ca a fost prima oara cand au venit sa se uite si ei la ce fac/vad eu, de cand am inceput sa ies pe bloc...), a iesit ceea ce se vede la linkurile de mai jos: un Marte simpatic, la 530x, aproape clar si putin sifonat de seeingul nu tocmai perfect. http://s120.photobucket.com/albums/o167/saiph_ro/outer_space/Planets/?action=view¤t=mars_C8_.png http://www.youtube.com/watch?v=tEDyRRwh4LQ Asta dupa ce cu o seara inainte, de pe terasa Observatorului Urseanu, micutul meu Apex102 a prins un cer cam la fel de stabil, asa ca am reusit sa prind Marte cam asa (vizual parca mai avea ceva de oferit - poza n-am reusit sa o scot chiar la acelasi nivel - montura, adaptorul si multimea de oameni stransi pe terasa nu prea mi-au permis sa ma desfasor cum as fi vrut): http://s120.photobucket.com/albums/o167/saiph_ro/outer_space/Planets/?action=view¤t=mars_20-03-2012_a590is_330x_apex102_rx-ps_mix.png In seara asta m-am gandit sa testez din nou limitele Apexului si sa verific daca am facut recolimarea corect. Prima tinta: Marte, evident. Rezultatele au inceput sa se vada inca de la 200x. Calota polara clar definita, chiar cu detalii, campiile acelea 'arse' se puteau distinge fara nici o dificultate... pe scurt: un Marte mai bine definit nu am mai vazut pana acum, cu vreun instrument propriu de dimensiuni comparabile (C8-ul nu se pune acum - e din alta 'Liga'). [Asta ma face sa ma intreb de ce nu am reusit sa-l vad la fel de bine si cu fosta luneta, tot de 10cm, custom made, in urma cu cativa ani..] Imaginea asta reflecta intr-o buna masura ce se vedea in ocular, http://www.windows2universe.org/mars/places/mars_hubble_both_poles_big.jpg desi se intelege ca nu atat de multe detalii si nici aceeasi dimensiune nu avea in ocular - totusi, n-are decat 4" apertura :P Daca am vazut ca merge bine si la 200x si la 260x, chiar si la 330x, am zis sa incerc si o 'nebunie', asa ca l-am dus la 480x :!: Nu mi-a venit sa cred cat de bine inca se vedeau detaliile - practic nu mi-am putut da seama de vreo diferenta (in rau) fata de 330x, desi e drept ca filtrul orange a crescut simtitor calitatea imaginii. Pe cand ma pregateam sa strang, noroc ca m-am uitat un pic spre rasarit - de fapt m-am dezechilibrat un pic in timp ce strangeam :D - mi-am dat seama ca ratam inca un show: Saturn! Din pacate nu am putut lua si imagini, am mai ramas un pic, tot pe vizual, am incercat sa ignor frigul si sa identific cat mai multe detalii; si din nou, sa vad 'cat duce' (nu 'cat bate', asa cum sunt deseori intrebat de diverse persoane, referindu-se la "puterea" instrumentului). Din pacate la Saturn nu a mai mers chiar atat de bine 'febra puterii', poate si din cauza magnitudinii, insa oricum, imaginea lui la aproape toate cele 4 puteri de mai sus, printr-un telescop de talia Apexului, mi-a lasat o impresie placuta despre instrument :) Cel mai clar se vedea, asa cum e si de asteptat, la 200x si 260x, fara filtru, insa si la 330x, cu filtru, detaliile sareau numaidecat din ocular: diviziunea Cassini, Titan, benzi pe disc, inca un satelit mai mic aflat la un diametru de inele mai la Vest de Saturn (sorry, nu pot preciza acum care este - din nou serverul NASA e la pamant, pt a N-spea oara saptamana asta, iar Stellarium nu am apucat sa-l instalez pe PC de pe care scriu). Edit: am verificat in Stellarium, era Rhea, al doilea satelit vizibil, desi ar mai fi fost inca 4 in camp, din pacate insa toti peste +10.5 m.v De cateva ori am zarit niste detalii de o nuanta mai deschisa, spre extremitatea nordica a discului, dar seeingul nu a fost totusi atat de bun cat sa confirm de suficient de multe ori observatia - dimensiunea, in planul inelelor, parea sa fie cam de o treime de disc (la 480x nu se mai distingea la fel de bine ca la 260x sau 330x). Cred ca ar fi util linkul asta, ca tot veni vorba: http://www.universetoday.com/wp-content/uploads/2008/06/saturnoppositions.png Cam atata doream sa va povestesc. :) Cer senin si spor la observatii! ----------------------------------- Mircea Pteancu 29 Apr 2012 17:38 ----------------------------------- Aseara,Sambata 28 Aprilie am trait sentimente marete:incepand de la 22:00 TLR am facut observatii cu micul meu newtonian de 76x700mm ,un fost ''Optus'' (pe care l-am optimizat ''oleaca'' si numai din punct de vedere mecanic :D ). Observatia care m-a incantat cel mai mult a fost rezolvarea cu succes si fara nici cea mai mica indoiala a companionului lui Epsilon Bootis.Am mai vazut si in alte sesiuni de observatii ,pentru scurte perioade de timp ,companionul lui Pulcherima dar mereu mica sfera a companionului disparea in imaginea de difractie,in inelele si curcubeul fenomenelor ''speckle'' din preajma unei stele de stralucirea lui Epsilon Boo.Ceea ce revenea era imaginea unei condensari persistente pe primul inel de difractie si care, uneori,in scurte ,fulgeratoare fluctuatii,lua forma companionului lui Pulcherima. Azi noapte insa,deja la 93x,Plossl Celestron 7.5mm,se vedea imaginea stabila,consecventa a companionului lui Epsilon Boo.Iar la 140x,ocular ortoscopic Vixen 5mm,companionul ''era acolo'',bine tintuit in splendoarea sa siderala si ,cred eu,nu trebuia sa fii un expert in observarea stelelor duble,pentru a te delecta cu aceasta imagine iconografica. In trecut am citit cu admiratie,si recunosc sincer cu invidie ,comentariile Amiralului William Henry Smyth sau ale lui Norman Lockyer si care indicau steaua Epsilon Bootis drept o stea-test pentru lunete de ...50mm?! Au fost vremuri in care,inainte de schimbarea prismei cu o oglinda plana -multumirile mele publice lui Laurentiu pentru ca mi-a deschis aceasta noua fereastra spre lumea stelelor duble- vremuri in care doar de cateva ori pe an,cand seeingul era foarte bun si Pulcherima era in preajma meridianului,reuseam sa-i vad companionul in dobsonianul de 125mm F/7. Iar acum am trait bucuria de a rezolva aceasta stea dubla in micul newtonian de 76mm! Dar surprizele placute nu s-au terminat aici.Am mai rezolvat si altadata Porrima in newtonianul de 76mm si aseara am reconfirmat acest rezultat la 93x,fara probleme. Mi-am zis in sinea mea,daca tot sunt binecuvantat de Ceruri cu asa noroc ,de ce sa nu incerc sa rezolv si Alula Australis in Ursa Mare?Si bine am facut:desi rezolvarea a fost completa,cu spatiu negru intre componente , a fost mai greu de realizat si observat decat rezolvarea lui Porrima,totusi newtonianul de 76mm a rezolvat si aceasta dubla de 1,7'' , cu componente date de ''Star Splitters'' ca fiind de 4.3 mv/4.8mv. La ora unu din noapte am rezolvat dubla-dubla Epsilon din Lyra la 140x fara probleme.Intre timp ''m-am distrat'' observand Algieba,54 Leo,Saturn,Luna,Castor ,M13 si M92 si chiar si Venus in orele serii. Am rezolvat Pulcherima inca odata,deja cu un oarecare simt al proprietatii si apoi m-am retras in culcusul meu.Sufletul meu torcea si maraia multumit,rasucind intre ghiarele amintirii minunatele imagini astrale :un Predator de stele fericit. Mircea ----------------------------------- theogon 02 Mai 2012 18:08 ----------------------------------- Adeseori sufletul măritului Fănuș Neagu, bântuie nopțile frumoșilor nebuni ai marilor orașe... și cum toate astea, vorba poetului, trebuiau să poarte un nume, i s-a spus Pulcherrima. Și acu' basta cu romantismul, totuși frumoase observații meștere Pteancu. ----------------------------------- Erwin 02 Mai 2012 22:03 ----------------------------------- Aseară i-am făcut o vizită dl. Mircea și am repetat observațiile cu micul newtonian, am rezolvat câteva dintre dublele de vară și de seară, așa că pot să confirm și să susțin observațiile făcute de dl. Mircea. Din păcate PC-ul său a sucombat, așa că o să vă spunem altădată care din ele mi le-a arătat, că în afară de Porrima, Epsilon Bootis, Alula Australis și Castor nu le mai țin minte pe celelalte. Nu le-am văzut de prima dată pentru că am constatat că avem focale ușor diferite la instrumentele date de mama natură... :roll: Plus incomparabila experiență a domnului Mircea. ----------------------------------- saiph 04 Mai 2012 12:28 Re: ----------------------------------- As dori sa semnalez si eu o sesiune de observatii side-by-side, facute pe 27.IV, cu un instrument mic (Apex102), flancat de varul mai mare (C8-ul) :D Am remarcat un fapt interesant si anume, ca am reusit sa observ (nu numai sa disting vag/fugitiv, ca in cazul altor obiecte mai dificile) M80, pe langa alte obiecte alese ca tinte pt acea seara: M13 (umplea campul, pe C8..), M92, M3, M53, M57, M4 (neconfirmat cu Apexul), M10, M12, M14 (toate trei confirmate doar vag si sporadic de Apex), cateva duble, printre care si cele patru componente ale dublei duble (eps Lyr) frumos rezolvate de micutul stacojiu pus la putere mare. Din pacate M104, M81 sau M82 nu s-au numarat printre tintele confirmate, desi campul la care ma uitam era corect identificat. Toate globularele confirmate pot fi rezolvate complet in 10cm de apertura (bine, de pe cer de Bucuresti...........), M80 doar partial, atat la putere mica (@60x) cat si la putere medie (@100x). Este o senzatie unica, aceea cand descoperi, pe parcurs ce se adapteaza ochiul cu intunericul (la ocular), din ce in ce mai multe detalii la obiectele pe care le observi. O adevarata placere sa ies la observatii cu asta micu', atat vizual cat si foto/video :) Cer senin! ----------------------------------- Mircea Pteancu 29 Iul 2012 14:54 ----------------------------------- saiph Felicitari pentru ''asta micu' '' adica Apex 102,face treaba buna! Prietenul meu Attila Csillag a achizitionat recent o luneta 60x700mm pe care scrie ''BlueSky/ LA 2001/56X 525X :shock: 60mm'' pe trepied cu montura in furca ,mecanism de reglare fina in altitudine,portocular de 24,5mm si cautator de plastic 6x. La apertura de 60mm,imaginea este cetoasa,indicand aberatie sferica puternica. I-am pus capacul de obiectiv al lunetei mele cu o gaura de 40mm diametru. Aceasta diafragmare a ajutat mult. Imaginile la Luna au castigat mult in contrast si claritate. Am rezolvat la 78x/ocular ortoscopic Vixen 9mm pe Albireo. De vreo doua ori am zarit companionul lui Polaris. Am mai rezolvat de Almach/Gamma Andromedae cu un contrast de culoare la fel de frumos ca al lui Albireo. Achird/Eta Cas a fost de asemenea rezolvata ,companionul fiind abia vizibil pe cerul luminat de Luna. Rasalgheti/Alfa Her a fost bine rezolvata. La Alcor-Mizar am vazut o frumoasa priveliste la 17x/Kellner 40mm,cu Mizar bine separat si cu Sidus Ludoviciana bietului Liebknecht bine vizibila intre dubla Mizar si Alcor. Dintre obiectele DSW ,ce sa cutez oare a vizita? Daca tot am ajuns datorita lui Rasalgheti in Hercule am cautat roiul sferic M13 ;iar in Scutum am cautat roiul ''cardului de rate salbatice '' M11 la care am vazut cea mai luminoasa stea galben-portocalie superimpusa peste roi si dubla aflata la Est de roi. Nu a fost prea greu sa gasesc nici pe M30,deloc impresionanta si fara satelitul sau galactic M31 vizibil de obicei in luneta mea similara Bushmaster-Omegon. Intru totul insa pot spune ca m-am distrat bine cu aceasta luneta care este asa cum au lasat-o mainile mesterilor chinezi,neglijenti si indiferenti:portocularul este foarte lucios in interior ca si parasolarul,portocularul are un joc gen ''flendureala'' iar tubul principal are o singura diafragma. Si mai trebuie sa verific,s-ar putea ca istetul prim-proprietar sa fi intors lentilele obiectivului in montura. Deci s-ar putea ca viata micii lunete sa devina mai buna. Cer senin,Mircea ----------------------------------- zoth 29 Iul 2012 16:48 ----------------------------------- Mircea, in urma cu doua luni am pus in practica o metoda noua pentru corectia sfericitatii obiectivelor acromate. Metoda da rezultate atat de bune incat am fost placut surprins sa constat ca un obiectiv de 60mm cu o eroare de executie si caruia nu-i mai dadeam sanse de supravietuire a ajuns la un raspuns similar (pe moment mi s-a parut chiar mai bun) cu un Carton 60/800. Metoda este nedureroasa (nu implica maltratarea obiectivului) si aduce odata cu ea si o crestere usoara a transmisiei de lumina. Dezavantajele ar fi ca lungeste focala initiala cu 10-20mm iar durata de conversie dureaza cam o luna. Daca prin intoarcerea lentilelor in luneta prietenului Attila nu vei obtine un rezultat bun, te invit sa-mi trimiti obiectivul la tratament (Il poti adauga in pachet si pe cel scurs...). cer senin! ----------------------------------- Mircea Pteancu 29 Iul 2012 17:41 ----------------------------------- zoth Am numai cuvinte de felicitare pentru vestea deosebita. Dupa cum cred ca stii,eu sunt un membru fidel al ''60mmtelescopeclub'',grupul yahoo dedicat celui mai raspandit telescop din istorie,luneta de 60mm.Asta chiar ca-i veste grozava si iti multumesc din inima pentru oferta de a ajuta.Pot sa mentionez acolo ceea ce ne-ai spus? Voi verifica neaparat intai obiectivul,pe grupul yahoo sunt deja numeroase relatari despre obiective cu lentilele intoarse.In mod curios ,majoritatea se aleg cu flintul pus in fata. Parerea mea este ca acest lucru se intampla deoarece ''opticienii'' de ocazie nu isi organizeaza munca,nu iau notite,nu fac semne pe bordul lentilelor.Dupa ce desfac obiectivul si se uita...ca ala la poarta noua...il pun la loc cum e ''normal'',cu lentila care pare mai impresionanta in fata.Ca doar flintul este mai impresionant si o fi si cel mai ...puternic :D nu-i asa,ca doar el are bordul mult mai lat decat crownul. Inca odata felicitari si multumiri,cer senin si toate cele bune,Mircea ----------------------------------- zoth 29 Iul 2012 19:36 ----------------------------------- Multumesc Mircea :) Voi fi pe receptie pana cercetezi pozitionarea lentilelor din obiectiv, pana faci urmatoarele teste, iar daca raspunsul obiectivului se va incapatana sa nu fie pe masura asteptarilor, atunci un semnal de la tine va fi punctul de plecare pentru viitoarea lui salvare. Da, stiu de pasiunea ta pentru 60mmtelescopeclub si din punctul meu de vedere ai verde! cer senin si scuze pentru off-topicul facut. ----------------------------------- Mircea Pteancu 15 Aug 2012 19:10 ----------------------------------- Multumesc lui zoth pentru sprijinul pe care mi-l ofera in mod atat de generos,si nu este vorba doar de sprijin moral. Aseara,Marti 14 Septembrie,am continuat testarea micului meu reflector de 76mm F/11 dotat cu ajutorul lui Erwin (si al strungarului sau) cu o noua reductie de 1,25 inch pentru focuserul cu pinion-cremaliera. Acest newtonian din rasa Lidl a avut reductie pentru oculare de 0,96 inch,eu l-am avansat la clasa 1,25 inch. Am incercat rezolvarea stelei Niu Scorpii dar nu am reusit,am vazut doar doua stele in loc de patru. Azi insa am citit cu stupoare comentariile lui Lucas Ferreira din Africa de Sud, director al Sectiei de Stele Duble a asociatiei lor. Ferreira spune ca (sublinierea partii hazlii imi apartine): ''Nu Scorpii - mag 4.2 and 6.6, sep. 40.8″ (see picture). Like Epsilon Lyrae, Nu Scorpii is a brilliant double-double. But unlike the former, it is much better positioned for us here in the southern hemisphere. Small-scope owners using 50-power will see a wide pair… but wait! If the seeing is good and you increase the power to about 120x, you’ll spot a magnitude 7.2 star just 2.4″ from the fainter component. I can easily split it with my 8-inch telescope at 200-power by using a 2x Barlow lens and a 10mm Plossl eyepiece. The magnitude 4.2 primary is also not alone, but you’ll need at least a 12-inch telescope and more than 200-power to bridge the 1.2″ gap separating it from its magnitude 5.3 partner. Unfortunately I was unable to split these two due to insufficient aperture of my telescope.'' Intregul articol aici: http://assa.saao.ac.za/sections/doublestars/articles/2009MNASSA..68..Jun..119.pdf Nu pot sa spun decat ''ha,ha'',ce bine ca dobsonianul meu de 125mm nu citeste articolele lui Ferreira et comp.,poate ar fi intrat in greva si ar fi refuzat sa rezolve aceasta dubla-dubla, desi a facut-o de multe ori in trecut si cum am raportat pe forum.Asta era pe vremea cand nu stiam ca ai nevoie de o apertura de 30 cm pentru asta. Oricum,newtonianul de 76 mm m-a lasta ''de caruta'' , de data aceasta mi-a prezentat doar doua stele in loc de trei.In observatiile precedente,am vazut perechea de stele mai slab luminoasa ca dubla,la limita de observabilitate si cu privire indirecta.E totusi o situatie acceptabila daca ma gandesc ca vorbim de un instrument de patru ori mai mic in diametru decat cel al lui Ferreira. Nici Mu Bootis nu am vazut-o ca tripla si nici pe Iota Cas ca tripla. Nitel dezamagit, am observat VIP-uri lejere de genul Mizar,Delta Boo,Beta Cyg,Sigma Her,Omicron 1-2 Cyg,Rasalgheti,Eta Cas si Delta Serpentis. Plus Marea Nebuloasa din Andromeda pe care am cautat-o indeosebi pentru a vedea galaxia satelit M32,o galaxie eliptica pitica,foarte bine vizibila in micul newtonian. Am obosit insa repede ,deoarece am probleme de sanatate, si m-am oprit aici. Cer senin,Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 16 Aug 2012 19:38 ----------------------------------- Aseara ''m-am nervozat'',si am re-colimat mini-newtonianul de 76mm F=700mm. Reteta este sigura,functioneaza (la mine) 100%! Prima data am aplicat-o in armata,din intamplare am facut in ciclul I scoala de soferi iar in ciclul II am fost repartizat la o unitate de artilerie si am luat in primire un camion ''Bucegi'' militar cu dubla tractiune. Cum eram novice si masina mergea aiurea,i-am rugat pe colegii de breasla cu experienta ''din civilie'' sa ma ajute ba cu una ,ba cu alta.Si asa,cu asemenea ajutoare ''dezinteresate/neinteresate'',ajunsese bietul camion o gramada inutila si fixa de fiare.Si atunci ''m-am nervozat'',si intr-o singura dupa-masa,am demontat,curatat si reglat carburatorul si sistemul de aprindere ,de pornea motorul ''la sfert de manivela''! (Ma indoiesc ca mai stiu multi ce inseamna asta!). Mai tarziu,de multe ori in viata,am facut la fel,chiar si in hobby, si functioneaza. Am demontat in bucati montura secundarei,am masurat,am facut sablon de carton pentru a aseza gaura paianjenului pe centru,am acoperit primara cu un ''L'' de carton,am colimat in final secundara.Apoi am colimat primara si,la urma,si cautatorul. La Mu Bootis s-a si vazut rezultatul,am vazut-o ca tripla,cu componenta de stralucire mai mica rezolvata la randul ei in doua stele-imagine mai mult decat frumoasa,de-a dreptul superba! O,Ceruri,ah,Astronomie,cata frumusete este in vesnicia voastra! Mu Scorpii era deja din pacate prea jos spre orizontul vestic. Mi-am incercat ''coltii'' proaspat ascutiti pe Lambda Ophiuchi dar rezultatul a fost negativ ,cum era de asteptat la o stea dubla cu separatia de 1.5 secunde. Asa ca am observat roiul sferic M71 din constelatia Sageata ,nebuloasele planetare M27/''Dumbell'' din Vulpecula si M57/''Ring'' din Lyra. Ceea ce am vazut mi-a infasurat inima in catifeaua multumirii si m-am dus sa fac nani. Mircea ----------------------------------- Erwin 18 Aug 2012 11:29 ----------------------------------- Felicitări, Mircea! Mă bucur că am putut participa la "renașterea" micului instrument. Sper că în curând vom avea ocazia să-mi arăți pe viu performanțele lui. Sănătate maximă! ----------------------------------- Mircea Pteancu 18 Aug 2012 21:49 ----------------------------------- Multumesc Erwin de ajutor si te astept cu placere la o noua tura de observatii. Erata:in mesajul trecut am scris din gresala Miu Sco desi tot timpul am vorbit despre Niu Sco,imi cer scuze pentru eroare. Vineri 17 August ,spre seara cerul a fost bantuit de nori subtiri,totusi am reusit sa fac observatii. Am inceput cu mini-newtonianul de 76mm,am observat Niu Scorpii.De data aceasta,la limita de observabilitate,am vazut rezolvate cele doua stele slabe care formeaza perechea slab luminoasa.Am notat intai unghiul de aprox. 45 grade pe care-l formeaza dreapta care uneste aceste doua stele cu directia Est-Vest si apoi am observat aceasta dubla-dubla cu dobsonianul de 125mm in care detaliul s-a confirmat. Cu lacrimi de crocodil (pentru sarmanul Lucas Ferreira si pentru ''prea micul sau'' telescop de 30 cm)- si evident cu un ranjet pana la urechi :wink: :lol: :P -nu am avut cum sa nu vad si dubla luminoasa a lui Niu Scorpii rezolvata in cele doua componente,cu companionul cam cu o magnitudine mai slab luminos si situat pe primul inel de difractie, pe directia perechii de stele slabe de 6.6 mv+7.3mv. O dubla-dubla pe cinste,o recomand tuturor curajosilor care nu vor sa tina cont de temerile lui Ferreira! Zadarnic am incercat din nou la Lambda Ophiuchi,s-a rezolvat doar in T125mm la 116x/Plossl 7.5mm. Apoi am observat cu T76mm la 20x/Kellner militar 35mm si 93x/Plossl 7.5mm pe M92 in Hercule. Cu T 76mm la 20X am mai observat M10 si M12 in Ophiucus ,desi in TUBA sunt citate ca fiind de aceeasi magnitudine si diametru de 15 minute de arc,mie M12 mi s-a parut a fi considerabil mai slab ca luminozitate. Am mai utilizat T76 mm la 20x ca asistenta tehnica in noul episod de cinema-binocular cu care mi-am incheiat sesiunea de observatii. Cer senin,Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 23 Aug 2012 20:01 ----------------------------------- Daca stiti deja,bravo voua dar eu ,ca in bancul cu Gheorghe,Gyuri si Mihai Viteazul ,numai ieri am aflat...:D . Cu totii cunoastem sistemul multiplu Epsilon 1-2 din Lyra ,cunoscut si drept ''Dubla-dubla''. Insa noutatea pe care vreau sa vi-o impartasesc este aceea ca in Lyra exista inca un sistem stelar dublu-dublu,denumit ''Dublura dublei duble''.Si care ,pe deasupra este si foarte usor de gasit,eu am observat-o aseara cu newtonianul de 76mm la 18x si 70x. Mai multe detalii aici: http://observoergosum.blogspot.ro/ Multumesc lui Ed Zarenski pentru pontul observational! Succes,Mircea ----------------------------------- starbuck 23 Aug 2012 21:54 ----------------------------------- Oho, dl. Pteancu, acum imi explic cu unitatea de artilerie unde ati facut ciclul II de unde le aveti atat de bine cu "colimatorul". :) Prin arta si tehnica dumnevoastra observationala cred ca sunteti unul din cele mai bune exemple de reorientare pacifista a acelei specializari mai mult sau mai putin volens-nolens din armata. Si fara a-i subestima deloc pe ceilalti membrii experimentati ai forumului, fara indoiala, un model ! Sper doar sa am timp si eu candva sa-mi dezvolt latura pur observationala a astronomiei in acest spirit ! Cu deosebit respect ! Dan ----------------------------------- Mircea Pteancu 24 Aug 2012 17:30 ----------------------------------- starbuck multumesc pentru aprecieri,eu totusi nu m-as recomanda pentru a fi model cuiva nici daca mi-ar pune cineva pistolul la tampla. Dar am o mare placere in a impartasi observatiile astronomice cu prietenii si iti urez succes in proiectele tale. Cer senin si toate cele bune,Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 27 Ian 2013 20:50 ----------------------------------- Unul din blogurile preferate este ,,10minute astronomy'' de pe care am pescuit aceasta imagine ,probabil cunoscuta ,,feisbucherilor''. Am postat informatia la acest topic deoarece toate evenimentele sunt observabile fie cu un instrument mic fie cu cel mai mic (si mai capabil ) instrument cu care ne-a dotat,sa zicem asa,mama natura, adica ochiul liber! http://10minuteastronomy.wordpress.com/2013/01/25/2013-astro-events/ Evenimentele 4) si 5) respectiv 9) si 10) ma intriga,mai ales eclipsa hibrida din 3 Noiembrie. N-am prea auzit barfe pe Internet despre eclipse de Soare vizibile in 2013 de la noi. Am sa verific cu ajutorul anuarului lui Jinca Marcel. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 18 Feb 2013 00:56 ----------------------------------- As vrea sa profit de fereastra de vizibilitate a lui Mercur in serile lui Februarie si pentru aceasta am folosit Sambata seara newtonianul de 76mm F/9. Dar patura aproape continua de nori a permis doar scurte observatii ale Lunii si ale lui Jupiter. Am folosit oculare diferite,observatiile fiind cu tenta tehnologica: Erfle I.O.R. 20mm pentru 35x,un Ramsden de constructie proprie de 24mm pentru 29x,Plossl Astroscopics 10mm pentru 70x si Solid Simetric 12,8mm pentru 55x. Poate ca pentru altii nu este tot atat de evident cum este deja pentru mine dar ,evident ca SS12.8mm a furnizat cele mai bune imagini.Acest ocular creat de zoth a furnizat cele mai clar desenate detalii selenare iar la Jupiter limbul cel mai clar si sateliti galileeni cu imagini punctuale de diametru minim. Precum prietenii,adevarata valoare a opticii bune se dezvaluie in conditiile grele,iar cerul noptii de Sambata a fost de-a dreptul dusmanos fata de aspiratiile astronomice.Practic,si ceea ce am vazut a fost prin nori ce-i drept subtiri dar, totusi ,prin nori! Pe forumul Antique Telescope Society se dezvolta in aceste zile o foarte interesanta discutie cu titlul/tema ,,Herschel on singlet eyepieces''.Asa ca mi-a facut placere sa incerc iar pe obiectele amintite cele doua oculare Kepler pe care le am ,unul de 25mm focal pentru 28x ,construit cu o lentila IOR biconvexa asimetrica (poate ca este de forma pentru aberatie sferica minima) ,prevazut cu o diafragma de camp de 10mm si cu fusta ocularului ,pe partea ochiului ,de 15mm. Celalalt ocular Kepler folosit este o lentila de forma similara dar cu focarul de 15mm care mi-a asigurat o marire de 47x,are o diafragma de camp de 5mm si fusta de 5mm. Ocularul Kepler de 25mm nu este potrivit pentru observarea Lunii,pe limbul acesteia facandu-se vizibila aberatia cromatica dar portiunea centrala este neasteptat de curata pentru un ocular atat de primitiv.Imaginea este mult mai buna in ocularul de 15mm.Si ceea ce ocularele Kepler au ,iar celelalte oculare traditionale nu au,este un fond al cerului foarte intunecat. Asadar experimentele de Sambata au aratat ca ocularul SS preia de la ocularele simple o rezolutie excelenta si pe care o duce la cote superioare si un fond al cerului foarte intunecat iar campul sau vizual de aproximativ 30 de grade este o punte spre lumea vasta a ocularelor de camp mediu si mare. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 20 Feb 2013 00:56 ----------------------------------- Luni 18 Feb. am observat Jupiter prin dobsonianul de 125mm F/7 la 134x,ocular Solid Simetric ,,made by zoth'' in montura ,,made by Erwin''. Seeing 5 ,maxim 6 pe scara Pickering,si cu toate acestea ,am vazut un disc jovian plin de detalii,benzi cu contrast mare ,dantelate,cu umbra unui satelit aflat in pasaj prin fata discului si proiectata pe banda ecuatoriala sudica.L-am urmarit pe Jupiter pana ce satelitul a iesit de pe disc. Inainte de a trece la nani am admirat-o un pic si pe Lady Luna.Fara cuvinte! Cei care vor veni la Intalnire se vor convinge cu ochii lor! Mircea ----------------------------------- sternchen 20 Feb 2013 01:20 ----------------------------------- ..Solid Simetric ,,made by zoth'' in montura ,,made by Erwin'' tare,intr-adevar! :D am spus-o in sens pozitiv ----------------------------------- Mircea Pteancu 24 Mar 2013 16:02 ----------------------------------- Vineri 22 Martie am facut observatii pe un cer ciudat,parea sa fie senin dar obiectele sufereau fluctuatii vizibile de luminozitate,semn ca nori subtiri se deplasau cu mare viteza in atmosfera inalta. Observarea stelelor duble a fost un esec total.In newtonianul de 125mm ,abia am putu sa rezolv stele duble ''clasice'' precum Algieba in Leul,Porrima in Fecioara,Epsilon Lirae in Bootis si Alula Australis in Ursa Major. In schimb,in jurul orei 1:00 TLR am observat planeta Saturn. Am folosit 236x,Barlow 2x+Plossl 7,5mm,marire mult prea mare,nu a adus nimic notabil.Apoi alt Plossl,Radian,ortoscopic,nimic notabil... La 135x/Barlow2x+Simetric Solid 12,8mm,imaginea inca trepida nemaipomenit.Dar....in quadrantul IV,deasupra ansei vestice ,deci la PA=320-330 grade,la o distanta egala cu un diametru ,cel mult un diametru si jumatate al inelului saturnian,am zarit un obiect stelar foarte palid. Am micsorat marirea la 72x/Barlow 2X+ocular Galilei 24mm,si imaginea s-a linistit si am vazut clar,fara echivoc,obiectul stelar la locul indicat. Ii rog pe colegi ,mai ales pe Marius P,sa ma ajute sa identific ce obiect am vazut:vreun satelit saturnian sau o stea din fundal. Multumesc cu anticipatie,Mircea ----------------------------------- MariusP 24 Mar 2013 16:18 ----------------------------------- Era satelitul Rhea, magnitudine 9.8, separare 37" (inelul are cam 41" diametru), PA 311 grade... :wink: ----------------------------------- Mircea Pteancu 24 Mar 2013 17:30 ----------------------------------- Multumesc lui MariusP pentru ajutor si pentru raspunsul prompt si lamuritor. Deci a fost satelitul Rhea.Trebuie sa caut in adnotarile mele,deja vazusem in anii trecuti cinci din cei sase sateliti accesibili telescoapelor mici,printre care cred ca se numara si Rhea.Asadar cred am mai vazut acest satelit saturnian ,dar acum nu acesta este aspectul care mi se pare izbitor. In mod pe atat de obiectiv pe cat permite observatia vizuala,aceasta observatie mi-a aratat clar ca in privinta puterii de penetrare in spatiu,nici un alt tip de ocular ''nu se poate pune'' cu ocularele extreme, care au fost in acest caz Simetric Solid si Galilei. Iar Mirciulica numara in trusa de oculare:Simetric Solid 12,8mm+Solid Ramsden 10mm+Galilei 27mm+Galilei24mm+Galilei18mm+Kepler 25mm+Kepler 15mm=IUHUUUUU!!!! (Primele doua multumita lui Sensei Opticus zoth si cu contributia lui guru mechanicus Erwin) Recunosc ca sunt un fan al lui Victor Nadolschi. Dupa interesul astronomic din copilarie ,cand am invatat principalele constelatii ,am trasat meridianul locului meu observatii de langa nucul casei parintesti,am confectionat primul meu compas pentru masurat distante unghiulare dupa Mamaev si tot dupa instructiunile sale am construit prima luneta din lentile de ochelari de 20x...am avut alte preocupari,(ghiciti singuri care or fi fost)! Am revenit in Astronomia de amatori la 24 de ani ,datorita lecturii brosurii ,,Popas printre insotitorii planetelor'' ,scrisa de acest minunat autor caruia-i aduc si aici omagiul meu! Daca intalniti acest mic dar foarte dens volum,nu-l ocoliti,o sa va placa ce veti citi! Mircea ----------------------------------- Herr_Alien 08 Apr 2013 13:39 ----------------------------------- Sigur o parte din obiectele din lista sunt duplicate prin alte liste, dar: http://www.cloudynights.com/item.php?item_id=2862 ----------------------------------- Mircea Pteancu 09 Apr 2013 22:17 ----------------------------------- Luni,8 Aprilie,pana pe la ora 22 am lucrat la noua mea montura.Apoi am constatat cu surprindere ca ,in doar cateva minute,cerul s-a inseninat. In zare se vedeau in continuare nori,am banuit ca nu voi avea mult timp la dispozitie asa ca am insfacat rapid newtonianul de 76mm F/9.2 ,l-am armat cu ocularul Kellner ex-militar de 35mm pentru 20x si am inceput sa observ. Am rezolvat intai steaua dubla Iota Cnc ,care are componentele foarte distantate si inegale ca stralucire. Apoi am trecut la M44 ,doar asa ,in fuga si am cautat tinta principala a serii adica steaua tripla Zeta Cnc. Se vorbeste despre aceasta stea tripla ca este un obiect dificil chiar si pentru un telescop de 15 cm. Asa ca am pus la lucru ocularul Plossl Celestron 7.5mm si la 93x am vazut o frumoasa stea dubla. La acelasi grosisment am separat Porrima intr-o imagine incredibil de frumoasa,Castor de asemenea a fost bine rezolvat. Apoi mi-am luat o pauza de la duble si schimband ocularul Solid Simetric 12.8mm pentru 55x mi-am incercat norocul la M67.Si am fost de-a dreptul impresionat cand micul telescop nu numai ca mi-a prezentat roiul deschis dar chiar l-a si rezolvat in 24 de stele.La Est roiul este rarefiat si contine la Nord-Est o stea stralucitoare iar jumatatea vestica a roiului am vazut-o mult mai dens populata cu stelute. Dupa o privire fugara aruncata spre Delta Bootis ,l-am salutat indelung si cu plecaciuni datorita altitudinii mici pe maretul Saturn insotit de Titan.Deja norii acoperisera aproape tot cerul-din nou! O jumatate de ora ,scurta si bogata.Mai vreau! Mircea ----------------------------------- Ovi_astro 19 Apr 2013 13:58 ----------------------------------- Aseara 18.04 am inceput sesiunea de observatii planetare cu Maestrul Jupiter, marea planeta se vedea absolut superb la 250x ocular 3,6mm, o splendoare prin refractorul de 70/900 mm SW. O putere de 250x este excelenta pentru observarea detaliilor fine cand seingul ne permite, l-am observat apoi la 150x si 90x absolut superb, totusi mie imi place cel mai mult 250x ,,my favorite power''. A urmat Luna, extrem de detailata, am reusit sa maresc de pana la 300x si chiar 400x daca nu ma credeti, totusi imaginea la acea magnificatie extrem de mare fata de apetura intrumentului furniza imagini clare, deci si la 400x imaginea era inca clara. - asta la Luna. Saturnul a fost vedeta nr 1 l-am observat la ora 12 cand pozitia lui era favorabila pentru observatii detailate, am vazut divizunea Cassini din prima fara sa-mi fortez vederea, banda nordica foarte fumos totul la 250x, anul trecut am intrecut limita acestui intrument am observat Saturnul la 400x folosind un ocular zoom homemade 3-2mm la aceasta magnificatie este greu de tinut in camp si mai ales de studiat cu atentie, 250x este suficient pentru observatii vizuale fara traking. ----------------------------------- Aciduzzu 19 Apr 2013 14:25 ----------------------------------- Eu sunt foarte curios cum se vede Jupiter la 250x prin luneta de 70/900. Poti sa ne dai niste exemple de detalii fine pe care le-ai observat? Ca sa ne facem o idee... ----------------------------------- Ovi_astro 19 Apr 2013 14:38 ----------------------------------- Sigur, se pote observa Marea Pata Rosie, umbrele satelitiilor proiectate pe discul planetei, detalii in bezi - cand conditiile atmosferice sunt calme :) aspectil paetei iti taie respiratia, totusi chiar daca diametrul sau aparent creste cu cresterea magnificatiei este important si evindent sa putem observa detalii fine. Limita la Jupiter este 250x cu cat magnificatia creste cu atat se va vedea mai rau. Saturnul e cu totul diferit la Saturn cum bine am spus anterior se pot folosii si puteri mai mari chiar pana la 300x ocular 3mm, cu atat mai mult Saturn arata excelent la 300x si inca detailat, divizunea Cassini se poate observa din prima, banda nordica si satelitul Titan. Marte la fel cand conditiile sunt perfecte pentru folosirea acestor puteri, oricum d.pd. optic Luneta de 70mm poate sa depaseasca acest prag al magnificatiei teoretice maxime la nivelul la care se pot distinge detalii fine in acest caz 150x este limita, depasind acest prag ajungand la 250x teoretic obiectul observat se va vedea mai rau decat la o putere mai mica acest lucru depinde si de calitatea optica a instrumentului dar si de seeing in acelasi timp. Ei bine luneta de 70mm din punctul acesta de vedere este ideala pentru observatii planetare avand un f/d de 12,8 deci aproape 13 este deja pragul la care acest telescop devine un instrument planetare datorita focalei lungi. Jos voi atasa o poza simulata cu Jupiter observat printr-o luneta de 70/900mm asa cum l-am vazut aseara. ----------------------------------- teo-sl 19 Apr 2013 15:06 ----------------------------------- felicitari Ovidiu,frumoasa poza :) ----------------------------------- saiph 19 Apr 2013 16:09 Re: ----------------------------------- Surprinzator de multe detalii pentru 70mm :) Felicitari pt observatiile reusite si pentru "forjarea" instrumentului. Ai avut seeing bun, inseamna. Spor in continuare si cer senin! ----------------------------------- theogon 19 Apr 2013 18:46 ----------------------------------- Felicitări pentru observații. Ce înseamnă totuși ''poză simulată''? ----------------------------------- Ovi_astro 19 Apr 2013 21:18 ----------------------------------- Poza reprezinta aspectul planetei vazut la ocular, defapt e o reproducere imagini planetei si a detaliilor observate prin luneta de 70/900 la 250x ----------------------------------- Erwin 19 Apr 2013 23:40 ----------------------------------- Felicitari, Ovi, se pare ca ai prins un seeing de exceptie. Am scos si eu de la depou locomotiva si am facut o foarte scurta proba la Jupiter, Luna, Saturn si cateva campuri de stele printre care Auriga si Coma Berenicei. Am prins si ISS urcand din Taur pana in Gemeni, apoi s-a pierdut in lumina Lunii. Avand montat Hiperionul de 24mm campul larg mi-a permis s-o urmaresc. Conform heavens-above.com a avut -2,8mv, a fost mai stralucitoare ca Jupiter. Observatia am facut-o de la ai mei, la Lipova. ----------------------------------- Mircea Pteancu 21 Apr 2013 15:00 ----------------------------------- Observatiile lui Ovi_astro mie mi se par credibile. Desigur ca o lunetica de 70mm care sa ofere asemenea imagini este greu de acceptat pentru multi. Nu va faceti insa iluzii,nu este vorba (numai) despre un bun instrument.Din ecuatie face parte si observatorul. Nu ca as face vreo paralela ci doar pentru a ma explica,am sa reamintesc faptul ca prin sutele de telescoape excelente, construite si vandute de catre William Herschel ,nu s-au facut nici un fel de descoperiri comparabile cu cele ale acestuia. Ovi_astro vad ca petrece mult timp la ocular si observa prin tot felul de instrumente, ceea ce nu poate decat sa-i dezvolte abilitatile. Erwin Faina locomotiva ta,ce camp real pe cer are cu ocularul Hyperion de 24mm? Eu am observat ISS-ul Vinerea trecuta,in 12 Aprilie intre 21:24 si 21:30 ora de vara oficiala... a aragazului din bucatarie.A traversat cerul de la N-NV spre E-NE la o altitudine de aprox. 30 grade. Dupa ce-mi termin si eu montura pipe ,poate ne apucam de observatii sistematice de sateliti. Atasez poza unei lunete Unitron de observat sateliti,celebra in epoca si vanata in zilele noastre de catre colectionari. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 21 Apr 2013 15:27 ----------------------------------- Vineri 19 Aprilie am observat cu T125mm F/7 perechea de galaxii M81 si M82 din Ursa Mare.Am folosit la inceput ocularul Erfle IOR 20mm pentru G=44x apoi am observat cu Solid Simetric f=12,8mm la G=68x. M81 a aparut ca un obiect de forma quasicirculara cu o usoara condensare centrala,in timp ce M82 s-a vazut clar ca fiind de forma alungita. Inainte si dupa aceasta, am observat duble arhicunoscute precum Iota Leonis,Zeta Cnc,Izar,Porrima.Toate au fost rezolvate. La Iota Leonis am vazut la 135x/Simetric Solid 12,8mm+Barlow 2x,cea mai frumoasa imagine de pana acum.Aaaaabsolut superb!!! La Saturn ,se zarea diviziunea Cassini fluctuanta,umbra inelului proiectata de emisfera nordica. Iar spre Est,putin spre Nord,deasupra planului inelului am vazut tot prin SS 12,8mm+Barlow 2x ,la 135x,un obiect stelar foarte slab aflat cam la doua diametre de inel distanta si care forma cu Titan si cu centrul discului planetar un triunghi dreptunghic,cu unghiul drept in acest obiect stelar. Iar Vineri 12 Aprilie am vazut o asemenea puzderie de obiecte cu aspect stelar in vecinatatea lui Saturn,incat nu o pot descrie in cuvinte.Voi incerca sa postez o schita. MariuP,ma ajuti din nou sa identificam obiectul din 19 Aprilie si apoi cele din 12 Aprilie,te rog? Sistemul saturnian ma fascineaza! ''Admovere oculis distantia sidera nostris'' http://carlkop.home.xs4all.nl/huyglens.html Mircea ----------------------------------- MariusP 21 Apr 2013 16:50 ----------------------------------- Ala din 19 aprilie pare sa fie satelitul Rhea, dar daca asta ti s-a parut slab (magnitudine 9.8 ), atunci in 12 aprilie ori aveai transparenta mult mai buna si i-ai vazut pe Rhea, Dione, Tethys si Enceladus (astia erau grupati in jurul lui Saturn cam pe o raza de sub 2 diametre ale inelului) ori... asteptam schita... :wink: ----------------------------------- Mircea Pteancu 21 Apr 2013 17:45 ----------------------------------- MriusP,multumesc mult. Sa incerc totusi descrierea obiectelor vazute in 12 Aprilie:un obiect a fost imediat la Vest de inel,in planul inelului. Doua obiecte au fost deasupra inelului ,in emisfera nordica si la mica distanta de inel spre Est si spre Vest de inel. La Est mai era un obiect , la vreo cinci diametre de inel spre Nord ,in dreptul ansei estice. La 10 minute de arc ,spre Est a fost un obiect in planul inelului,un altul la 15 minute de arc mult inafara planului inelului ,spre Nord. Un alt obiect a fost la 15-20 minute de arc ,la Vest si departe de planul inelului, in emisfera sudica. Observatie cu dobsonianul de 125mm,grosismente de la 135x/SS 12,8mm +Barlow 2x pana la 236x/Plossl Celestron 7,5mm+Barlow 2x. Imi dau seama ca doar unele dintre aceste obiecte sunt sateliti,deoarece in anumite momente,mai ales la 135x ,la Est de planeta se mai vedeau cu privire indirecta, la limita observabilitatii ,inca patru-cinci obiecte stelare foarte slab luminoase. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 05 Mai 2013 18:17 ----------------------------------- Vineri 3 Mai,dupa miezul noptii,uneori se vedeau astrii prin sparturile dintre nori. Eram prea obosit pentru a ma munci cu instrumente mai grele asa ca am apucat cu o singura mana micul reflector de 76mm F=700mm si l-am armat cu un ocular Kellner Zeiss de 16,7mm pentru un grosisment de 42x. La inceput se vedeau doar Saturn si Spica.La Saturn se vedea doar inelul cu spatiul negru dintre anse si disc si, uneori, un satelit. Apoi a inceput sa se vada si Porrima,la care la acest grosisment mic se vedea, privind cu mare atentie,forma alungita ,stigmatica a stelei. La Rasalgheti si Rho Her se zareau companionii considerabili mai mici alipiti de steau principala. Cu acest prilej am avut prima intalnire de anul acesta cu M13 pe care l-am vazut ca un obiect cetos ,circular,cu condensare centrala luminoasa. Dubla mai deschisa a dublei-duble Epsilon Lyrae isi etala fluctuand forma de opt. Zeta Lyr ,usor rezolvata,si-a etalat culorile palide,un fel de... Albireo de criza. Iar Miu Bootis mi-a aparut doar ca dubla. In fine,Albireo m-a razbunat,deoarece in ciuda altitudinii mici si a grosismentului mic avut la indemana,si-a etalat splendidele culori ale stelelor componente. Sambata promitea sa fie o zi cu ''shmega'' asa ca nu am mai lungit mica mea sesiune de observatii. In fond,incepusem de la doua puncte stelare abia vizibile printre nori... Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 04 Aug 2013 22:28 ----------------------------------- Sa privim oleaca spre Ophiucus si zona invecinata. Mica mea luneta de 60x310mm a evidentiat cu usurinta la 10x obtinut cu ocular Plossl militar 31mm,intr-un camp de 5 grade,roiurile stelare sferice M10 si M12.Ambele masoara 12 minute de arc si au magnitudinea de 6.6mv,dupa aspect pot fi confundate usor. Cele doua roiuri se vad si in binoclul Sakura 9x60mm,si sunt atat de apropiate incat atunci cand unul iese dincolo de marginea campului vizual,celalat roi intra in campul vizual pe partea opusa. Deasupra stelei Cebalrai ,vedem roiul deschis IC 4665 ,intins pe trei sferturi de grad,cu o magnitudine integrala de 4.2mv.Acest roi arata mult mai impresionant in luneta mica sau in binoclu decat in luneta 60x700mm ,deoarece este un roi rarefiat. Steaua dubla 53 Oph nu a creat nici o problema in lunetele de 60mm ,fiind rezolvata la 30x si in luneta scurta 60x310mm.Nu am incercat sa o rezolv in binoclu,pare tentant dar sansele sunt mici, DeltaM este notabila de 2,7 mv. La 10 grade spre Vest de steaua Alfa din Serpens luneta 60mm F/5 mi-a evidentiat la 10x/ camp 5 grade,roiul Messier 5 ,de 17 minute diametru si 5,8 mv.Evident ca si acesta se vede in binoclul 9x60mm. Iar autostrada de pe ruta din Hercule :steaua dubla HV 38-Messier13-Messier 92, este deschisa in continuare traficului vizual in linie dreapta! Am observat prin luneta 60x700mm ,pentru prima data in acest sezon, Marea Nebuloasa din Andromeda,fara diagonala,prin vizare directa.La 70x/Plossl 10mm,am vazut cu usurinta una din galaxiile satelit,cred ca este M110.Unde este M32? La aceeasi marire am zarit un obiect ,la 9 minute de arc ,la PA= aprox. 160 grade. Voi ce vedeti,cum vedeti zona Marii Nebuloase? Oare acela sa fie M32? Aceste observatii RFT au devenit posibile datorita priceperii si ajutorului lui zoth care a readus la viata mica luneta de 60mm F/5 prin reconditionarea obiectivului,fapt pentru care-i multumesc! Mircea ----------------------------------- Erwin 05 Aug 2013 09:08 ----------------------------------- Bine ai revenit, Mircea! La observarea nebuloasei din Andromeda dacă cerul nu este grozav de bun (cer de oraș) atunci nu se vede M110 nici cu 80mm ci doar M32 care este mai condensată și are o strălucire aparentă mai mare. Eu o vedeam dedesubtul elipsei nucleului central și în dreapta, având aspectul unui mic roi globular. Pe un cer mai bun se vede M110 deasupra ca nebuloasă slabă și cu diametru de vreo 3 ori mai mare decât M32. Bineînțeles, în aceste condiții M31 umple câmpul ocularului, marginile brațelor spirale deși nu se văd distinct prin 80mm ies din câmp. Distanța dintre nucleu și M32 este mai mică decât între nucleu și M110. Am folosit ocularul Hyperion de 24mm având un grossissment de 37,5x. ----------------------------------- Mircea Pteancu 08 Sep 2013 17:28 ----------------------------------- Inspirat de experimentele de pe Cloudy Nights , am testat luneta Kepler cu apertura de 15mm cu un grosisment de 9x pe steaua dubla Albireo. Spre surpriza mea ,foarte placuta recunosc,am vazut in aceasta luneta , nu cu mare usurinta dar totusi in mod clar , companionul stelei duble Albireo. In cursul verii am incercat sa observ acest companion in luneta scurta D=60mm F=310mm la o marire de 6x ,folosind un ocular Huygens Zeiss 50mm.Cred ca am vazut aceasta stea dubla rezolvata dar colimarea nefiind perfecta,inca nu ma pot pronunta,aberatia sferica uriasa a ocularului ,evidentiata la F/5,complicand lucrurile.Ramane pentru vara viitoare,ma tem ca, pana imi termin eu noua montura,intram pe terenul marelui vanator Orion. In timpul Zilelor Aradului,prietenul meu Csillag Attila a cumparat o veche luneta Eschenbach pentru numai 50 lei. http://party-arad.ghidularadean.ro/detalii-galerie/338/poze_zilele_aradului_-_targ_estival/ Off-topic,un mic material despre oraselul nostru,oras-fortareata construit de catre austrieci,parte a ''frontierei'' care a oprit avansarea musulmanilor spre Europa Centrala.Nu-i de mirare ca ''Sulica Magnificu '' nu are mare succes nici in ziua de azi pe aici: http://www.aradhotspots.ro/video/ Attila mi-a imprumutat pentru cateva saptamani noua sa achizitie.Epsilon 1-2 Lyrae este rezolvata fara probleme la 93x in aceasta luneta iar aspectul general al imaginilor este absolut impresionant,stele sunt punctiforme,cele stralucitoare cu inele de difractie ca la manual.Voi reveni cu mai multe detalii! Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 14 Oct 2013 22:48 ----------------------------------- Duminica seara,am rezolvat steaua dubla Zeta Aquarii in luneta Eschenbach a lui Csillag Attila. Deja la 41x/ocular Huygens IOR 16.7mm,se vedea forma astigmatica,alungita,a stelei aratand ca este o dubla.Ocularul zoth SS 12,8mm , care da la 55x imagini foarte bune pe tot campul in aceasta luneta, a prezentat foarte clar cele doua discuri de difractie ale stelelor componente.Iar la 93x / ocular Plossl 7.5mm, se vedea foarte bine si puntita de cer negru dintre cele doua stele, Asta da luneta! Iar la Epsilon 1-2 din Lyra,toate patru componentele s-au zbenguit libere si punctiforme in mijlocul inelelor de difractie. Luna - obiect magnific prin orice ocular,la orice marire! Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 24 Noi 2013 16:06 ----------------------------------- Incepand de Sambata trecuta,montura mea pipe ''Penelopa'' este in rodaj/testare. O incercare simpla a demonstrat cat de importanta este stabilitatea oferita de o montura buna. Hai sa incerc si luneta Kepler ''de un picior'' cu apertura de 15mm F/22,marire fixa G=9x ,pe montura Penelopa. Ei bine,aceasta luneta are o apertura de unsprezece ori mai mica fata de un binoclu de 50mm ,mai exact fata de o singura luneta a unui asemenea binoclu. Daca tinem cont de factorul de 1,4x introdus de vederea binoculara,sarmana luneta primitiva si antediluviana de 15mm F/22 are o apertura de peste 15 ori mai mica decat binoclul de 10x50mm ,de exemplu. Cu toate acestea,luneta arhaica de un picior (focal,nu va ganditi la altceva :D ) a rezolvat mai clar,mai frumos ca orice binoclu pe care-l am sau cu care m-am intalnit ,urmatoarele : -Beta Cyg adica Albireo ,rebotezat tot mai des de imperialistii americani drept Alberio :oops: -61 Cyg -Omicron 1-2 Cyg La Luna,in ciuda raportului de F/22,luneta Kepler de un picior si-a dezvaluit slabiciunea si anume aberatia cromatica.Totusi,craterele mari de pe terminator,marile si oceanele selenare se vedeau foarte bine. La Jupiter,cred ca Joi seara,luneta de 15mm G=9x,a prezentat observatiei cei trei sateliti aliniati ,foarte apropiati, ca un sirag,la Est de planeta. Al patrulea satelit,l-am vazut in aceasta luneta ,intai cu vedere indirecta si numai dupa ce l-am vazut intai in luneta acromatica RFT 60mm F/5 la G=10x. ''E bune'' de ceva si aperturile...mari,dom'le!:D Competitia va fi relansata dupa ce construiesc montura Tiny Titan pentru binocluri. http://ah.fm/player/ Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 12 Ian 2014 23:39 ----------------------------------- Astazi,Duminca 12 Ianuarie a.c. ma straduiam sa colimez luneta ATM care se vede in poza si care are un obiectiv Tasco 60x800mm model 12 TE-5,sosit cu focuserul sau original integral metalic pe standard 24,5mm de la Darrell Spencer din Arizona,coleg pe ''60mmtelescopeclub''. Proiectul acestei lunete este in curs de derulare,deci nu va mirati de unele probleme de machiaj... Luna fiind pe cer in emisfera estica,am pus apoi in portocular ocularul Kellner ''Bushmaster'' 40mm ,deci grosismentul era de 20x. Mai tarziu ,am indreptat luneta spre Jupiter ,fara diagonala,in modul de vizare directa ,planeta avand o altitudine mica. Se vedeau trei din satelitii galileeni si ,fara ca sa o perceapa direct,ochiul totusi imi spunea ca ...ceva nu-i in regula. Asa ca m-am repezit la cufarul de oculare,am apucat ocularul ortoscopic de microscop IOR f=25mm de la Catalin Dumitru si am observat din nou Jupiter cu el. La ora 17:54 TLR/ sau 15:54 TU/ am sesizat in ocularul ortoscopic (foarte bun) la G=32X ,cel de al patrulea satelit galilean care aparuse de putin timp langa limbul jovian. In timp,dar foarte incet,distanta dintre acest satelit si discul lui Jupiter a crescut. Satelitul in cauza ,la ora 18:18 TLR /sau 16:18 TU/ ,era la o distanta aparenta de planeta egala cu aproximativ doua latimi de banda ecuatoriala sudica .Satelitul se vedea in dreptul si ca si in prelungirea acestei benzi SEB. Nu am vazut umbra satelitului pe disc,nu imi dau seama la ce fenomen am asistat. Cele doua emisfere joviene aveau un aspect asimetric,in emisfera nordica se zarea slab banda temperata iar banda ecuatoriala sudica parea mai lata decat surata ei nordica. Marirea grosismentului la 89x ,cu ocular ortoscopic Vixen f=9mm nu a adus informatii in plus...inafara de evidentierea ''mai buna'' a turbulentei atmosferice. La 32x ,Castor prezenta ambele discuri de difractie formand celebrul ''opt''. Iar la Luna,nu am cuvinte ce frumusete de imagini. Dar nu am continuat observatiile,luneta neavand cautator este obositoare. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 14 Ian 2014 22:26 ----------------------------------- Aseara folosind draga mea luneta de 60x700mm ,pe noua mea montura Penelopa , am mai bifat doua stele din ''Astronomical League 100 Double Star List''. Este vorba intai despre steaua Chi Tauri ,o dubla cu separatie mare de 19,4'' dar cu componentele avand mai bine de doua clase si jumatate de magnitudine diferenta ,steaua principala fiind la 5.5 mv iar companionul la 7.6 mv. Am folosit ocularul Plossl Sirius 25mm la o marire de 28x,dubla a fost rezolvata fara probleme. Apoi am observat steaua dubla 1 Camelopardalis.M-au condus la ea stelele 7 si perechea de stele 2 si 3 din Girafa. Folosind acelasi ocular Plossl Sirius 25mm ,la 28 x,am rezolvat fara probleme si aceasta stea dubla cu separatia de 10,3'' si stelele de 5.7mv si 6.8mv.Aici steaua principala mi-a aparut alb-sidefie iar secundara de culoare albastra spre mov. Apoi am gasit si rezolvat Chi Tauri si cu mica luneta RFT 45x300mm la 12x,desi companionul a fost la limita observabilitatii,vazandu-se foarte slab.Voi incerca si alta data,cand Luna va fi mai putin ''zgomotoasa''. Aceeasi mini-luneta 45x300mm a prezentat vederii dubla 1 Camelopardalis la marirea de 12x,dar numai ca un ''opt'' ,care mi s-a parut considerabil mai luminos ca dubla Chi Tau. Cu ocularul Plossl 10mm insa la G=30x , steaua dubla 1 Cam a fost foarte frumos rezolvata de RFT 45mm F/6.6.Am stat si am admirat in tacere ,pret de-un sfert de ceas, aceasta mica minunatie pierduta in tezaurul fara hotar al cerurilor. Pentru gasirea stelelor am folosit binoclul IOR 8X30mm si am urmat instructiunile colegului Bill Steen de pe ''60mmtelescopeclub''. Daca cineva doreste,ii trimit in format PDF ghidul foarte util ''AL 100 Double Star'' al lui Bill. La capitolul de nereusite am sa trec steaua 2 Camelopardalis care ,dupa Bill,are o separatie de 1.3''. Am pus in linie de tragere si dobsonianul 125mm F/7 dar nu am reusit sa rezolv dubla 1 Cam cu nici o combinatie de oculare ,nici macar cu ortoscopicul Kasai 4mm al lui Erwin ,la 216x. Desi deja la 135x ,in ocularul Solid Simetric 12.8 mm+Barlow 2x, dificila stea 52 Ori,avand separatia de 1 '', si-a aratat discurile de difractie lipite si,pentru cateva secunde,cand vantul s-a mai domolit,a fost rezolvata. Nici aceasta combinatie,nici Kasai 4mm si nici oricare alta , nu a rezolvat insa steaua dubla 2 Camelopardalis. Atasez cate o poza ale celor doua lunete mai inainte pomenite. Mircea ----------------------------------- nobody 15 Ian 2014 03:08 ----------------------------------- Mircea, componenta AB,C din 2 Camelopardalis (aka WDS 04400+5328) avea separatie de 1.5" in 1828 si 0.8" in 2009 la ultima observatie ce apare in catalogul WDS. ----------------------------------- Mircea Pteancu 15 Ian 2014 14:20 ----------------------------------- Multumesc de informatie,asta explica atunci esecul cu T 125mm . Nu prea am reusit sa cobor sub o secunda de arc. Stima,Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 15 Ian 2014 21:35 ----------------------------------- Trebuie sa adaug ca nu am coborat cu rezolutia sub secunda de arc cu telescopul de 125mm. Cu Toleascopul de 203mm F/6 am rezolvat Eta Coronae Borealis cu o separatie de 0,6 ''. Iar steaua Zeta din Bootis ,cu separatia in jurul a 0,7'' ,am vazut-o sub o forma intermediara intre ''resolved'' si ''split'' din poza atasata si imprumutata de la dublistii de pe Cloudy Nights. Dar aceste observatii ''nu se pun'' aici la topicul despre observatii cu instrumente mici. Am in schimb deosebita placere sa adaug un link spre blogul lui Foldvari Istvan Zoltan, un nou prieten astronom amator din Ungaria. Veti gasi pe blogul sau foarte frumoase observatii efectuate cu o luneta de 80x900mm. http://istiasztrofotoi.blogspot.hu/p/vizualis-csillagaszkodas.html Ceea ce confera un caracter exceptional observatiilor sale este faptul ca sunt facute din Budapesta. Un oras a carui cupola de poluare luminoasa inca o mai vedeam de pe autostrada la o ora dupa ce pornisem din Sectorul V spre Arad. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 21 Ian 2014 23:21 ----------------------------------- Aseara am avut de lucru prin curte,avand functia de fochist principal la afumatoare. Si intre doua reprize de bagat pe foc,am incercat sa observ cateva stelute,asa un fel de ''passatempo''. Cerul a fost partial senin,cu nori in miscare rapida. Am folosit reflectorul meu newtonian de 76 mm F=700mm. Am folosit grosismentele de 42 x si 70x. In principal am revizitat stelele duble din secventa lui Lockyer si cateva dintre stelele duble si multiple din Astronomy League LiST observate recent cu luneta 60X700mm,si anume: Mintaka Sigma Ori ,cu doi companioni din trei Lambda Ori ,rezolvata Iota Ori,rezolvata la 42x Tetha 1 Ori,patru stele Theta 2 Ori,trei stele,cea mai slaba ,cu dificultate Beta Monocerotis Castor,steluta slaba din vecinatate nu s-a vazut Algieba Gama Arietis Eta Cassiopeiae 118 Tauri La Jupiter se vedeau cele doua benzi ecuatoriale,trei din satelitii galileeni la Vest si al patrulea la Est.Ceea ce a adaugat o nota de inedit a fost o stea aflata aproximativ in dreptul polului sudic si aflata la o distanta aparenta de cinci diametrii de disc jovian. La rezultate negative as pune Beta Ori din al carei companion nu s-a vazut ...nici urma. Mircea ----------------------------------- C.Ovidiu 09 Feb 2014 15:39 ----------------------------------- Jurnalul : Calatorie in spatiu cosmic la 20mm Noua luneta de 20/210 Apo cu design dagor 6 lentile a intrecut performantele sale teoretice, acesta este noul mini survey telescope construit recent aici jurnalul : http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=126001#126001 Acest refractor unicat va fii folosit pentru observarea stelelor duble wide, observatii Lunare, Solare ba chiar si planetare precum veti vedea pe parcurs. La 20mm apertuta f/d 10.5 optica este unicata obiectivul a apartinut unui xerox de pe vremuri, caliatea este impresionanta, o asa luneta merita sa ai in arsenalul de instrumente optice. Am inceput a observa cum 2 zile Luna prin acest refractor folosind pt. inceputun ocular de 6mm - 30x detaliile m-au impresionat dar si claritatea uimitoare limpede ca cristalul, am observat chiar si detali pe muntele central al craterului Theophils, am inserat ocularul de 3mm si un nou ocular zoom optic infinit setat cam la 2mm - 105x si aici imaginea se pastra clara dar umic intunecata. Am trecut la Jupiter folosind ocularul de 6mm se putea observa foarte frumos cu un contrast deosebit discul planetei si satelitii sai, discul era perfect rotund fara raze ( coma) asociata acromatelor scurte la aperturi mici., am stat atent sa vad daca pot remarca beznile, foarte atent, am avut doar ocularul de 6mm, am stat cam 2 min afara pt. ca era firg, pana la urma focusand cu atentie am remarcat benzile dar slabut ca doua dungi liniare, nu am beneficiat de puteri mai mari din nefericire pt a fii sigur, voi revenii cu alte date in curand, dade date se va mai imbunatatii vremea si pe aici. Am facut si un star test la Rigel, minunat discul arry era perfect circular la 70x nu mi-a venit sa cred am focusat bine tinta si se vedea clar si frumos, fara distorisuni vedere in ceata etc. La M42 am zarit nebulozitatea, frumos, dar si m31 care ma surprins se putea observa forma ovala a galaxiei am folosit si puteri mici 10x si 21x la deep sky, magnitudinea limita la mine casa e cam de 6 astfel incat imaginile sunt pe masura, dar nu atat de fioroase ca pe un cer intunecat de munte. ----------------------------------- C.Ovidiu 10 Feb 2014 21:43 ----------------------------------- Observatiile Astronomice din aceasta seara Noua luneta de apocromata de 20/210mm f-10.5 a dat lovitura in aceasta seara, am reusit in premiera sa observ benzile de nori ale lui Jupiter la 70x dar si la 30x, a fost o experienta nemiapomenita multumita lunetei dar si aliniamenului foarte precis efectuat astazi, acum luneta este operationala si lucreaza la capacitate maxima. Am folosit mai intai ocularul de 20mm homemade pentru cautarea planetei cand inca cerul era luminat (seminoapte) astfel inca era imposibil de zarit cu ochiul liber, am gasit planeta fiind vizibila cu usurinta la 10x, a urmat momentul adevarului, seeingul era mai bun aseara asa cam folosit toata doatarea tehnica pentru a observa oficial benzile planetei prin acest mic refractor unic. Am inceput a studia foarte atent planeta la 30x ( 6mm huygens) am remarcat banda sudica ( imaginea fiind inversata fara prisma) apoi am inserat ocularul de 3mm - BUM :shock: :shock: :shock: ziceam in gand : ''cureaua lui de Jupiter nu mi-a vrut sa-mi arete fata,, astfel la 70x am remarcat trasaturile planetei, astfel Jupiter s-a predat in fata lunetei de 20mm, tinta fiind relativ mica in campul vizual datorita rezolutii (aperturii) instrumentului folosit, apoi am inserat ocularul zoom optic setat la aprox 2.3 mm intre 80 si 90x am observat mai bine planeta discul la fel de clar si la 90x, era inca clar, incredibil fratilor ce optica, pacat ca nu am un aparat foto dedicat pentru astro asta e :( dar entuziasmul a fost foarte mare. Am scos un cadru din stellarium ale planetei sa va arat cum se vedea prin refractor la ocular eu zic ca m-a apropiat destul de mult de realitate,( pozitia satelitilor la ora observatiei 18:50) totusi discul planetei a inceput sa isi arete fata la 10xsi la 21x a fost perfect vizibul ( ocular super plossl 10mm si 20mm super kellner). Inainte de observatiile revolutionare la Jupiter am observat Luna la 90x ocular zoom , foarte frumos chiar si la 20mm apertura foarte clara imaginea, apoi a urmat un star test la Betelgeuse tinta find perfect circulara fara distorisuni la 90x, colimarea a avut succes, discurile de difractie perfect circulare si asta la 90x folosind un refractor de 20mm cu focala de 210. ----------------------------------- Erwin 11 Feb 2014 11:26 ----------------------------------- Se pare că e o lunetă grozavă. Am să încerc și eu cu a mea să văd ce poate. Aseară m-am uitat cu unul dintre căutătoarele 7x50 cu optica de binoclu, cel cu ocularul wide, am văzut M42 din Orion destul de vag, poluarea luminoasă din zona Berceni este însemnată. La Jupiter am putut distinge doar 3 sateliți iar Jupiter ca o stea luminoasă, nu ca disc. Se pare că obiectivul nu este prea grozav pentru că nu pot scăpa de raze oricât de bine focalizez. La Venus am încercat dimineață să disting semiluna însă nu am reușit. Încă nu am vopsit adaptorul ocularului și nici nu am pus diafragma cu reticol, la margine imaginea apare defocalizată, aberație sferică a obiectivului cred. Pe timp de zi nu se văd irizații colorate, imaginea e clară, aberațiile cromatice sunt destul de bine corectate. ----------------------------------- predy665 14 Feb 2014 23:02 ----------------------------------- jupiter la 90x nu arata astfel.de asemenea nu poti sa obtii rezolutii /puteri de mariri asa de mari la 20mm. si nici nu poti scoate atatea detalii la 20mm. asta e realitatea, si am vazut destule instrumente mici.oricum frumoase povesti ai tu aici. ----------------------------------- C.Ovidiu 17 Feb 2014 21:32 ----------------------------------- O fratioare stai umpic sa adulmecam problmea, tu zici ca nu poti obtine rezolutii la 20mm pai, 1 - eu am dovada sa te contrazic, la un asa obiectiv dagor cu 6 elemente optice de calitate exceptionala, se pot scoate puteri de marire si mai mari decat cele mentionate in jurnal, star testul a evidentiat acest lucru deci un instrument mai bun ca acesta nu poate fii. 2 Discurile de difractie observate cand steaua este la focus perfect sunt circulare, in plus discul unei stele defocusate la puteri mari de 100x este perfect circular fara distrosiunui, mai ramne de combatut apertura mica data de diafragmele dintre lentile care scad apertura, era frumos totusi sa fie cel putin la 32mm adica 210/32= 6,5 F/d cam scurt totusi dat fiind faptul ca obiectivul este APO mai scade din aberatii, actualmente obiectivul are un f/d de 10,5 ideal pt. observatii deci luneta asta e mai buna decat un refractor din lentile de ochelari cu focala de 1000mm adica f/d 50 :shock: Luneta simpleta de 20mm la focala de 210mm efectiv este imposibil sa scoata cea ce reuseste un obiectiv APO, creditul ii revine totusi apocromatului de 20mm chiar daca pare micut, unii au spus ca e o jucarie dar cand au privit prin el au ramas impresionati e nu e ca si cum ai observa printr-un 8 inch, e normal, dar imaginile sunt atat de clare la prima vedere inca cat te pune la zid si detaliile sunt mai finute decat la un refractor simplet de 20m f50, iti spun jucaria asta baga 200x dar imaginea e intunecoasa si se vad porii sau lichidul din ochi proiectat in imagine cea ce degradeaza imaginea furnizata de luneta, asta te duce la concluzia ca luneta nu poate sa mareasca mai mult ( imaginea e neclara) dar nu e asa luneta poate sa mai mareasca pana la limita teoretica, uneori daca obiectivul e foarte bun cel putin 4x peste diametrul admis uneori 5 x peste diametru, dar fiind imaginea intunecoasa si cu porii (de la ochi) te duce la concluzia ca luneta atat poate. La urma urmei nu poti sa maresti pana la infinit undeva se va crapa si imaginea va fii neclara asta inseamana ca instrumentul atat poate. ----------------------------------- C.Ovidiu 17 Feb 2014 21:37 ----------------------------------- Luna prin luneta de 20mm f/d10.5 -simulare- 90x - 100x Pozele sunt preluate de pe net le-am selectat cu atentie la limita detalilor observate la ocular prin luneta, am observat si craterul Hortensius (15 km (9 mi) de langa muntii Carpatos in aproipere de Copernicus cele mai fine detalii care se pot observa pe luna sunt cuprinse intre 15, 12 km - pe seeing bun. ----------------------------------- nobody 17 Feb 2014 23:08 ----------------------------------- Pana la urma, care este limita teoretica a lunetei cu apertura de 20 mm ? ----------------------------------- C.Ovidiu 18 Feb 2014 00:06 ----------------------------------- Luneta poate pana la 200x :) mai sus deja imaginea incepe sa sufere, cel mai clar si mai finut e la 50x -70x dupa parerea mea nu are rost sa il fortez mai mult doar experimental vorbind, datorita aperturii mici imaginea se intuneca la puteri extreme fata de diametru totusi testele efectuate pe stele au dovedit calitatea exceptionala a obiectivului. Eu o foclosesc la max 100x nu mai mult, folosind ocularul zoom optic 80 - 100x constituit din 2 oculare de 10 si 6,3mm. la puterii mai mari deja imaginea se intuneca dar se mentine inca clara, datorita diametrul mic la puterii mari se pot observa niste porii in imagine ( de la ochi), devine enevrvant la un anumit punct, in special la Luna, Soare si planete, nu si la stele si deep sky din cate am observat. ----------------------------------- CUBIX 18 Feb 2014 03:03 ----------------------------------- 84x, cu barlow se depaseste limita teoretica... Fa poze cu un aparat, tel, afocale daca alt fel nu poti, nu da poze de pe net cu............ ----------------------------------- C.Ovidiu 18 Feb 2014 16:26 ----------------------------------- Cubix < eu nu detin aparat foto calumea pt astro, nu imi permit, iar cu telefonul nu iese mare branza adica nu iese mai nimic, in fotografie simpla la ocular sau afocal detaliile observate scad nu e ca si cum ai privi prin ocular in poza,in poza vezi mai putine detalii decat vezi la ocular, daca camera e slaba, asa ca imaginile postate de mine reda perfect cea ce vad la ocular, detaliile observate. ----------------------------------- predy665 19 Feb 2014 00:18 ----------------------------------- hai sa clarificam un lucru. dagor nu e apocromat.si povestile tale la 20mm le cred doar copii.stim cu toti ca apo reale pot mari mult dar nu 10x apertura.totusi cool story bro. ----------------------------------- C.Ovidiu 22 Feb 2014 15:06 ----------------------------------- predy665 - cred ca te-ai inselat cu privire la optica lunetei de 20mm chiar si cu un refactor simplet de 20mm/1000 poti observa craterele lunare, usor benzile lui Jupiter, iar legat de designul obiectivului care este un APO cum mi- sa spus, poate sa fie si un semi apo, dar imaginile extrem de clare la puteri mai arata ca este un instrument bun un Apocromatic, in toat regula . Acesta fiind singurul meu instrument serios am avut zeci de telescope care din pacate nu le mai detin, acum nu mai am nimic decat luneta aceata, situatia mea financiara este aproape la pamant, macar sa ma bucur de ce mai am. ----------------------------------- C.Ovidiu 22 Feb 2014 17:47 ----------------------------------- Aseara am iesit la observatii cu luneta de 20/210 la Jupiter, era umpic de ceata, asa ca nu m-am aventurat la deep sky, observand Jupiter la 30x cu ocularu de 6mm se vedeau binisor benzile de nori mai vag, iar la 90x mai bine, din pacate norii au invadat si a terbuit sa ma retrag, vroiam sa obsev dubla Mizar sa vad daca o poate splita Ok, avnad o sep de 14.5''. ----------------------------------- 2SKY 22 Feb 2014 18:13 ----------------------------------- Pe timp de zi (terestru) ai testato ? Ca si idee la 2-3km cu X maxim , ce detalii vezi in cm chiar daca imaginea este intunecata , dar CLARA ?. Mersi ----------------------------------- C.Ovidiu 22 Feb 2014 19:32 ----------------------------------- Evident, am observat un bec stradal in timpul zilei si al nopti folosind aceasta luneta, am remarcat filamentul becului la puterea maxima de marire la care imaginea e cat de cat clara 150x si la maxim 200x ce sa zic arata bine, noaptea filamentul se vede si mai bine. Era situat cam la 1 km . Cel mai bine se prezenta la 100x. Jos aveti poza cu luneta ----------------------------------- 2SKY 22 Feb 2014 21:12 ----------------------------------- Daca tu spui ca maresti util chiar si 200x eu te cred teoria da si mai mult formulele functioneaza ok. Problema apare in practica cind trebuie sa si focalizezi si nu prea mai ai de unde si esti nevoit sa scazi . Este a ta , te priveste . ----------------------------------- Erwin 22 Feb 2014 21:39 ----------------------------------- Ovidiu, cum calculezi tu puterea de mărire? Scrie te rog formula. ----------------------------------- C.Ovidiu 22 Feb 2014 23:26 ----------------------------------- focala lunetei / focala ocularului, la groismentul cu zoom optic nu prea numai cu aproximatie fata de ocularul cu focala cea mai mica pe care o am de 3mm , alta metoda nu cunosc pentru calcularea puterii de mariri la ocularul zoom. ----------------------------------- Erwin 22 Feb 2014 23:50 ----------------------------------- Măsoară pupila de ieșire cu un șubler dacă ai. Împarte diametrul obiectivului la diametrul pupilei de ieșire. Spune-ne și nouă cât este la ocularul cel mai mic. ----------------------------------- nobody 23 Feb 2014 01:38 ----------------------------------- O pupila de iesire asa de mica este greu de masurat precis cu sublerul. ----------------------------------- Erwin 23 Feb 2014 02:04 ----------------------------------- Atunci cu micrometrul. Lasă-l să-și dea seama. ----------------------------------- nobody 23 Feb 2014 03:28 ----------------------------------- Cred ca si-a dat seama deja, inclusiv de efectele unei pupile de iesire prea mici. Restul este doar entuziasm. ... cel mai clar si mai finut e la 50x -70x dupa parerea mea nu are rost sa il fortez mai mult doar experimental vorbind, datorita aperturii mici imaginea se intuneca la puteri extreme fata de diametru totusi testele efectuate pe stele au dovedit calitatea exceptionala a obiectivului ... ----------------------------------- tavi 84 23 Feb 2014 12:15 ----------------------------------- Este si mult entuziasm,dar la o marire mai mare se pot percepe cu usurinta toate detaliile imaginii,daca obiectivul este unul bine corectat.Contraexemplu este obiectivul de la luneta Celestron Astromaster 70EQ pe care am luat-o,care era atat de slab corectat(din punct de vedere al aberatiei de sfericitate),incat o marire de 90X era practic nejustificata,se vedeau la Jupiter doar doua dungi slab conturate(la diametru intreg sau diafragmat la 40 mm).Asta inseamna ca un instrument de numai 20 mm,insa delimitat de difractie,cu o rezolutie de 6 secunde de arc ar fi cam pe acolo,din punct de vedere al detaliilor.In ce priveste insa formula teoretica de evaluare a rezolutiei,trebuie tinut seama ca ea se bazeaza pe aparitia unei minim de stralucire mai scazuta intre centrele imaginilor de difractie a doua stele(care sunt practic surse de lumina punctiforme),cu 5% mai scazut fata de maximul din centrul discului de difractie,minim care se considera ca este valoarea necesara pentru a fi perceputa de ochi separarea dintre cele doua stele(sau doua detalii,in cazul imaginilor intinse).Insa in cazul unor detalii de tip dungi paralele,am inteles ca ochiul poate percepe mai usor separarea dintre ele(amanunt din cartea Aparate optice editura Tehnica an 1999),ceea ce ar echivala cu o putere de separare ceva mai mare a obiectivului fata de cea din formula 12/D in cm. ----------------------------------- C.Ovidiu 27 Feb 2014 22:44 ----------------------------------- Observatiile din aceasta seara cu luneta de 20/210 Am inceput observatiile la steaua duba Mizar folosind refractorul de 20mm f/d10.5, sistemul dublu a componentelor acestui obiect sau obs. separate la 30x ( 6mm) companionul era extrem de aproape de steaua principala ( hair split) am introdus ocularul zoom setat la 3mm ( 70x) am folosit si un ocular de 3mm pentru a verifica rezultatele, dubla Mizar a fost complet separata, ambele compomente aratau splendit in luneta de 20mm, am marit mai mult cam pana la 100x nu stiu cu certitudine datorita pupilei de iesire extrem de mici, dar spre fericirea mea dubla se observa-se la fel de frumos. Nu am marit mai mult pt. ca nu imi permite cursa ocularului iar imag. devine mai intunecata, totusi observatile stelare si la deep sky nu apar iritatiile pe imagine de la marirea excesiva doar la Luna, Soare. Am urmat cu M42, foarte frumos, cerul era splendit in aceasta seara, era umic de turbulenta totusi, nebuloasa se putea distinge foarte frumos. ----------------------------------- Mircea Pteancu 02 Feb 2016 01:10 ----------------------------------- Am sa revitalizez acest topic prin doua observatii efectuate anul trecut cu luneta de 60 x 828 mm ,cu obiectivul realizat de colegul nostru zoth. Prima observatie este a planetei Uranus ,observata la un grosisment de 207x obtinut cu un ocular ortoscopic Kasai de 4mm. Cealalta observatie este din domeniul Deep Sky si anume foarte dificila galaxie M33 din Triangulum la un grosisment de 33x obtinut cu ocular Plossl ''Sirius'' de 25 mm. Am efectuat observatia ,am facut schita ,am verifcat sursele bibliografice pentru a fi sigur ca aburul diafan ,acea palida umbra a unei licariri difuze a fost Messier 33,galaxia ''Pinwheel'' adica ''Morisca''. https://www.google.ro/search?q=images+of+%27%27morisca%27%27&espv=2&biw=1920&bih=951&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwiR_4a5ydfKAhXKEiwKHS0BBE4QsAQIHA#imgrc=tuuOLPXl3nMSUM%3A Mircea ----------------------------------- sternchen 02 Feb 2016 07:54 ----------------------------------- Foarte interesante observatii cu obiectiv de 60mm! :) Observatiile au fost facute din oras? Ma intreb daca Pl Sirius o fi mai bun ca un plossl-plossl :) .Cred ca e vorba de Orion.. ----------------------------------- Mircea Pteancu 02 Feb 2016 16:26 ----------------------------------- Multumesc sternchen Din cate stiu ,ocularele Plossl marca Sirius sunt oculare obisnuite , de serie,nimic deosebit. Locul observatiei a fost din oras , de la mine din curte. Am observat M33 ,din aceeasi locatie , si cu reflectorul de 125mm F/7,cu acelasi ocular, la G= 35 x. Sursele independente pe care le-am folosit pentru confirmarea observatiei au fost : -situl lui Rony De Laet observatii cu binoclul 15x70mm ,in montura cu oglinda tip ''Trico Machine Sky Window'' http://rodelaet.xtreemhost.com/Sketch_M33_bino.html observatii cu ETX 105mm http://rodelaet.xtreemhost.com/SketchM33b.html -Burnham's Celestial Handbook, vol. 3 ,pag. 1897 ,ca descriere in text ,poza nu mi-a fost de mare ajutor ,contine prea multe stele. Totusi am retinut ca atat John Herschel cat si reverendul T. W. Webb au subliniat stralucirea foarte redusa a acestei galaxii. Deocamdata ,atat in reflectorul de 125mm cat si in luneta de 60mm , nu am mai vazut nimic daca am marit grosismentul. Deci ocularul Sirius nu are nimic magic dar trebuie sa nimeresti prin grosisment acel raport favorabil intre luminozitatea fondului ceresc si stralucirea de suprafata scazuta a galaxiei. Nu ma mai mir ca De Laet a vazut M33 in binoclul 15x70mm ...asezat insa ,atentie, pe montura! Ceea ce este socant este comentariul lui Messier care remarca stralucirea scazuta a lui M33 ,vazut in luneta sa ...de un picior. Avand adica o apertura pe la 15mm (ca luneta mea ''Telescopium Keplerianum''). Din cate stiu ,Messier nu facea expeditii la situri cu cer intunecat ci observa din Paris ,care la sfarsitul secolului XVIII , nu mai era de mult un orasel ! Mai multe dintre obiectele catalogului lui Messier in prima varianta si care continea primele 45 de obiecte , sunt raportate ca fiind descoperite sau observate cu ''luneta simpla'' (adica cu obiectiv simplet ) de un picior si de doua picioare focal. Ceea ce arata deteriorarea catastrofala a cerului din ultimele doua secole. Deteriorare la care pun umarul , mai nou , si primarii si asa-zisii lor urbanisti din Romanica ! Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 02 Feb 2016 19:04 ----------------------------------- Daca tot suntem la capitolul Deep Sky ,am mai gasit urmatoarele din 2015 : -doua observatii proprii facute cu luneta 60 mm x 828 mm :Messier 15 si NGC 6709 -doua observatii cu reflectorul de 125mm F/7: Messier 2 si Messier 110 Mircea ----------------------------------- C.Ovidiu 02 Feb 2016 19:07 ----------------------------------- Frumoase observatii cu luneta de 60 are optica buna ma bucur tare mult. La duble cred ca ofera imagini frumoase. ----------------------------------- Mircea Pteancu 09 Feb 2016 00:58 ----------------------------------- Aseara , Duminica 7 Februarie,am facut observatii cu luneta 60 x 828 mm si cu luneta 45 x 300 mm. Atasez aici trei schite ale unora din observatiile de stele duble. Toate datele de mai jos sunt conform Atlasului de stele duble al lui Toshimi Taki -Wehner. # 54 Leo /Sigma 1487 / 4.48 mv/6.3 mv / separatie 6.6 '' si PA = 113 grade. Luneta de 60mm ,ocular Kellner inversat de 10mm pentru G= 83 x ,rezolvata fara probleme. Am estimat PA = 120 grade. Rezolvata si cu luneta de 45mm la 75x ,imagine aproape identica,doar mai intunecata...oare de ce ?:P # Algieba /Gamma Leo/ Sigma 1424 /2.37 mv/3.64 mv/4.7'' si PA = 127 grade. Luneta 45 mm x 300 mm la G= 75 x / ocular ortoscopic Kasai 4mm ,rezolvata , foarte frumoasa. Eu am estimat PA = 130 grade. #Cor Caroli /Alpha CVn/Sigma 1692/2.85 mv/5.52mv/ separatie 19.3'' si PA= 229 grade. Luneta de 45mm x 300 mm la G = 30 x /ocular Kellner inversat 10mm ,rezolvata. Am estimat PA = 225 grade. Am observat si alte obiecte,niste roiuri prin Monoceros ,insa nu am luat notite. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 19 Feb 2016 23:58 ----------------------------------- Saptamana trecuta citeam cartea lui William Kitchiner ''Economy of the Eyes-Part II.Of Telescopes''. Eram la capitolul despre ocularul pancratic ,stramosul ocularului zoom inventat de Kitchiner. Ajung la un pasaj aflat pe paginile 206 si 207 in care autorul descrie mai multe observatii efectuate de persoane diferite cu lunete de un picior ,cu apertura de 28 mm si grosismente de 80 x. Aceste observatii au fost efectuate asupra stelei duble Castor /Alpha Gem. Toti participantii au reusit la marirea de 80 x sa rezolve steaua dubla Castor. Grosismentul de 80x a fost obtinut cu ocularul pancratic. De indata ce am citit pasajul mi-am propus ca la prima ocazie sa reconstitui observatia. Ocazia a aparut in seara zilei de 16 Februarie. Am folosit instrumentul meu de un picior/ ''one feet'' ,adica lunetica mea de 45mm x 300 mm. Ca ocular am folosit ortoscopicul Kasai 4mm care a furnizat un grosisment de 75 x. Am mai multe diafragme si le-am folosit micsorand apertura progresiv,incepand insa la cea de libera de 45mm. La apertura de 45mm si marire de 75x ,Castor este o stea dubla de o frumusete uimitoare , cu componentele alb-albastrii foarte luminoase si intense ca stralucire , separate printr-un spatiu liber generos si cu primele inele de difractie ale celor doua stele imbratisate intr-un opt elegant. Imaginea cu diafragma de 40 mm este aproape identica cu cea de la apertura de 45mm , doar stralucirea stelelor este putin , aproape inobservabil , mai mica. La apertura libera de 30mm , discurile Airy -de diametru vizibil mai mare ca la apertura libera -au devenit tangente ;uneori parca se vedea fluctuant spatiu negru intre stelele componente iar primele inele de difractie erau combinate intr-un singur medalion oval. Cu diafragma de 20mm , steaua secundara era mult mai slab luminoasa decat steaua principala si avea un aspect fantomatic ''spectral'' , discurile Airy erau partial suprapuse si se vedeau numai arce ale primului inel de difractie ale stelei principale. Se confirma ca perfect veridice descrierile lui Kitchiner. Tinand cont ca obiectivul meu a fost executat , cu o buna probabilitate , de catre celebrele fabrici Carl Zeiss , se confirma si faptul ca un amator , cu resurse financiare ca ale lui Kitchiner , putea sa obtina in Anglia anilor 1800 optica de foarte buna calitate. A fost o experienta ,o reconstituie / un ''reenactment'' interesant. Mircea ----------------------------------- Erwin 20 Feb 2016 01:05 ----------------------------------- Foarte interesante aceste rapoarte de observații! Și mă inspiră să reactivez instrumentele mici din dotare. :) Luneta de 60/700 am folosit-o anul trecut cu ocazia conjuncției foarte strânse dintre Venus și Jupiter. În afară de conjuncție am studiat puțin și relieful lunar. La grosismente mici până la 100x se pot face observații decente cu oculare plossl, ortho sau kelner. I-am făcut o plăcuță de adaptare pentru trepiedul foto, luneta fiind foarte ușoară dar un cap fluid ar fi necesar. ----------------------------------- Mircea Pteancu 20 Feb 2016 12:46 ----------------------------------- Multumesc Erwin. Reactiveaza instrumentele mici , sunt aproape imune la seeing si eficiente la obiectele relativ luminoase. Iar imagini de difractie mai frumoase ca intr-o luneta buna nu exista. In plus , toate catrafusele pentru o observatie scurta de o jumatate de ora le poti ridica intr-o mana. Succes,Mircea ----------------------------------- C.Ovidiu 20 Feb 2016 21:23 ----------------------------------- Exceptionale rezultate, luneta aia scurta rupe nu gluma. Cu luneta simplet de 28/1250 am splitat si eu Castor usor la 80x folosind un ocular Kepler se vede fain contrast bun, iar componentele sunt separate bine avand spatiu negru generos, inelele de difractie aproape se ating. ----------------------------------- Mircea Pteancu 20 Feb 2016 21:39 ----------------------------------- Deci confirmi si tu observatia lui Kitchiner et. Comp. care au folosit chiar apertura de 28mm si marire de 80x. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 04 Mar 2016 00:27 ----------------------------------- Pe 27 Februarie am facut observatii cu luneta 90 mm x 600 mm. Aceasta luneta are obiectivul proiectat de catre zoth si este construita tot de catre el. Am inceput sa folosesc o combinatie care pare foarte potrivita si anume folosesc ca grosisment de baza 20 x obtinut cu ocularul LV 30 mm / 60 grade care imi ofera un camp efectiv pe cer de 3 grade si ocularul Radian 6mm /60 grade si care la 100 x imi ofera un pic peste jumatatea de grad pe cer. Obiectele inregistrate cu desen pe 27 Februarie au fost: #Sigma 730 , o stea dubla de 6.06 mv/ 6.44 mv ,o separatie de 12,2 secunde de arc si unghiul de pozitie de 141 grade , conform Atlasului de stele duble Toshimi Taki si Wehner. #Celalalt obiect a fost steaua dubla Delta Geminorum. Aceasta luneta mi-a mai produs surprize placute si neasteptate. Am indreptat luneta spre Delta Gem fara prea mari sperante , Delta Gem este dificila pentru telescoapele mici din cauza diferentei mari de luminozitate dintre stelele componente. M-as fi asteptat la ceva rezultate la grosismentul maxim pe care-l pot atinge cu aceasta luneta si anume 150 x/ocular ortoscopic Kasai 4mm. Dar lunetica mea cea splendida a rezolvat foarte clar Delta Gem si mi-a aratat si puzderie de stele marunte in acelasi camp. ................................................................................................ Aseara Miercuri 2 Martie ,fiind senin ,am revenit la observatii , folosind acelasi echipament ,completat cu binoclul Fujinon 7x 50mm si copia format A3 laminata in plastic a Atlasului general al lui Toshimi Taki . Obiectele observate au fost : #Roiul NGC 2362 in Canis Major si care contine steaua 30 sau Tau Canis Majoris. Acest roi contine ,dupa Burham vol I , 40 de stele , este situat la 4600 ani lumina si are un diametru real de 8 ani-lumina. Acest roi este unul dintre cele mai tinere roiuri de stele vizibile pe bolta cereasca , Burnham afirma ca are stele cu varsta de cel mult un milion de ani si care inca nu au ''urcat'' in secventa principala H-R. In ocularul Radian , NGC 2362 a ocupat un diametru de 15 minute ,in care am putut numara aproximativ 25 se stele. Steaua cea mai luminoasa din roi este Tau, o binara spectroscopica cu variatie de amplitudine mica de -0,1 mv si perioada de 155 zile. NGC 2362 a fost descoperit de catre Hodierna cu o luneta Galilei de 20 x. Nu am vazut nebulozitate in NGC 2362 , poate cu un telescop mai mare (Hind?). #Messier 50 in Monoceros care mi-a aparut ca un roi deschis rarefiat ,nu prea spectaculos. #Messier 48 in Hydra si care , desi contine stele mai putin luminoase , mi-a placut mai mult ; pare a avea o populatie stelara mai densa ; iar un lantisor de stele extrem de marunte , orientat aproximativ de la Est la Vest si situat in dreptul centrului geometric al roiului , adauga un plus de frumusete. #Messier 79 in Lepus l-am vazut ca un roi deschis de forma complexa , avand in general forma crucii Sfantului Andrei si in care am numarat aproximativ 40 de stele.Cea mai luminoasa stea din roi este oranj si este situata la Vestul roiului. #Messier 46 , impreuna cu roiul vecin Messier 47 ,este situat in constelatia Puppis. Gasim M46 intre stelele formand bratul vestic al unui asterism in forma literei T. Messier 46 este un roi format din stele putin luminoase , daca ''ai viteza'' treci peste el si nu il observi.Ca intindere a ocupat jumatate din campul ocularului Radian deci o suprafata cu diametrul de aproximativ 15 minute.Am numarat in el 45 de stele , are doua stele mai luminoase la Vestul roiului si inca una mai luminoasa la Sudul roiului,ceea ce da un aspect asimetric acestui obiect. Dar jumatatea estica a roiului , desi mai saraca in luminarii , are o populatie stelara vizibil mai densa. #M 47 se afla la Vest de asterismul in forma literei T,mai exact la Vest de bratul ''stang'' al asterismului. M47 a ocupat intreg campul ocularului Radian deci l-am vazut pe o suprafata cu diametrul de aproximativ 30 minute de arc.Acest roi contine cel putin o duzina de stele mai luminoase ca cele din M46 . Am numarat in M47 aproximativ 50 de stele iar in dreptul centrului geometric se vede o stea dubla cu separatia de 8 sau 10 secunde de arc. Messier 47 se vede bine ,desigur cu detalii mult mai putine ,si in binoclul 7 x 50mm. #Spre Nord de Messier 47 se gaseste roiul NGC 2423 si in care am numarat 25 de stele . Cea mai luminoasa stea , de culoare oranj , fiind situata in centrul aparent al roiului. NGC 2423 pare legat printr-un lantisor de stele de Messier 47. Steaua oranj , cea mai luminoasa din NGC 2423 , are codul NGC 2423-3 si a fost confirmata in 2007 ca fiind orbitata de o planeta foarte masiva ,cam de 11 ori mai mare ca Jupiter. #Steaua 2 Puppis este parte a asterismului T si a roiului M46 ,asa ca ,tot aflandu-ma in zona , mi-a facut placere sa-i fac o schita. Cer senin , Mircea ----------------------------------- theogon 04 Mar 2016 19:05 ----------------------------------- Frumoase observații ai făcut Coane Mircea. Refractorul de 90 mm este o încântare - cel puțin așa arată în poze și are alura unui instrument de nădejde. Revin târziu asupra unei observații făcute de tine asupra roiului globular M15 din Pegas (28 august 2015!). În refractorul de 60 mm este notat ca asimetric. Eu am vizitat acest roi, este adevărat cu un instrument mult mai mare, dar imaginea apărea specifică unui roi globular: în câmp forma sa era rotundă. ----------------------------------- Mircea Pteancu 04 Mar 2016 21:58 ----------------------------------- theogon Multumesc tare mult , luneta de 90 mm este numai meritul lui zoth , eu doar am adaptat-o la monturica mea Penelopa. Messier 15 propun sa-l tinem minte si mai la vara ,cand se vede din nou ,sa verific observatia. Acum la Arad cerul este acoperit , pa si pusi observatii. La observatiile din 2 Martie ,am uitat sa trec pe desen PA = 338 grade pentru 2 Puppis. Am incheiat observatiile din cauza frigului , statusem deja de la ora 20 pana la 0: 30. Aveam binoclul la mine si Atlasul UAI ,imi propusesem sa vanez si niscaiva constelatii obscure sau partial vizibile in aceasta parte a anului. Ramane pe alta data ... Toate cele bune,Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 12 Mar 2016 00:23 ----------------------------------- 8 Martie, Ziua Femeii am sarbatorit-o si seara...prin munca ! Adica ,fiind un fel de cer senin ,am efectuat observatii. Am folosit luneta zoth 90mmx 600mm la 20x / LV 30 mm si 100x /Baader Classic 6mm Ortho. Obiecte observate : #Steaua dubla 8 Monocerotis , un sistem 4.5mv/6.5 mv / 13 ''. Spre Nord se observa un al doilea companion la 94'' cu magnitudinea 12.5 mv, date de pe situl ''Eagle Creek Observatory''. Pe acest site este precizat PA = 27 grade , eu am estimat aprox. 45 grade. De revenit si verificat. Trecand la grosisment de 100x / BCO 6mm , steaua principala am vazut-o de culoare galben deschis iar companionul de culoare mov. #NGC 2244 ,roiul deschis rarefiat ,aflat ( se zice) in inima nebuloasei Rosette si in care am numarat 26 de stele. In partea centrala a roiului am numarat 16 stele iar in grupul aflat la Sud-SudVest am numarat 10 stele. Imaginea roiului a semanat cu cea din schita lui Rony De Laet de mai jos ,doar ca eu am notat cu zece mai multe stele. http://rodelaet.xtreemhost.com/SketchC49.html Nu am vazut urma din Nebuloasa Rosette /NGC 2237. #Spre Nord de NGC 2244 am cautat roiul Collinder 97. La 20x se vedeau cu vedere directa trei stele grupate foarte aproape dar nu chiar atat de apropiate incat sa creeze impresia unei stele triple. Cu vedere indirecta se zareau alte trei ,patru stelute foarte slabe. La 100x am vazut un roi alungit pe directia Sud-Nord pe o lungime de aproximativ 20 minute de arc si avand cele trei stele cele mai luminoase situate la extremitatea sudica. In total am notat 14 stele dar si aici merita sa revin deoarece imediat dincolo de limita de observabilitate mai erau stelute pe care fluctuatiile de seeing le aduceau ca o spuza efemera in vederea periferica. #Am revenit la roiul Messier 48 in care de data aceasta am numarat 36 de stele. Iar lantisorul de stele vazut data trecuta in centrul aparent al roiului este format de fapt din cinci perechi de stele cvasi-duble. O imagine cu adevarat pretioasa ! # In roiul Collinder 89 din Gemenii ,de asemenea un roi deschis rarefiat , am numarat 32 de stele la G= 20x /LV 30 mm ,incluzand si stelele 9 si 12 din Gemenii. #Am incercat sa vad perechea de galaxii Messier 65 si Messier 66 din Leo. Am folosit grosismentele 20x/LV 30mm , 100x / BCO 6mm si 150x / Kasai 4mm Ortho. Ceea ce am vazut a fost o pereche foarte stearsa ,fantomatica de obiecte astfel situate : in centrul campului vizual era o stea de mica luminozitate si ea. La dreapta si putin mai jos de stea ,deci spre Sud, se vedea primul obiect cetos , fara forma definita si un pic mai luminos dintre cele doua obiecte fantomatice. La o distanta de doua ori mai mare ca cea dintre stea si primul obiect , la stanga -sus ,deci spre Nord se vedea celalalt obiect, inca si mai slab luminos ca celalalt. Analizand la lumina zilei observatia , nu cred ca am vazut perechea de galaxii M65+M66 ci mai degraba cred ca am vazut Messier 65 si galaxia NGC 3628. Disclaimer : in privinta galaxiilor de mai sus a se intelege prin '' a vedea '' de fapt ''a zari''. Cu disclaimer si cu nesiguranta cu tot , aceasta observatie a fost o incantare . Aici insa voi reveni in forta cu blindatele , parca-l si aud pe ''Hind'' zornaindu-si senila ! #Cireasa de pe tort a venit chiar la urma,asa cum trebuie. Avand deja ocularul ortoscopic de 4mm introdus in portocular,am indreptat luneta de 90mm spre Iota Leonis. Si spre bucuria mea ,pe primul inel de difractie , se vedea clar la 150x companionul lui Iota Leonis, ca o mica sfera si la un unghi de pozitie PA = aprox. 90 grade. Aceasta imagine a lui Iota Leonis mi-a adus aminte in mod neasteptat de copilaria pe care am avut-o ,de verile nesfarsite in care am construit si ridicat spre cer,impreuna cu o hoarda de prieteni , zeci si zeci de zmee. Companionul lui Iota Leonis flutura in seeing,in urma stele principale ce se grabeste spre Vest , precum coada unuia din acei minunati zmei. De zeci de ani nu am mai vazut nici un zmeu. Mircea ----------------------------------- david_eco 12 Mar 2016 00:43 ----------------------------------- O placere sa tot citesti asemenea rapoarte cand afara e-norat. Frumos descris! David ----------------------------------- C.Ovidiu 12 Mar 2016 18:08 ----------------------------------- Minunat raport observational felicitari dl Mircea. ----------------------------------- Mircea Pteancu 24 Apr 2016 18:19 ----------------------------------- Aseara ''mi-am facut de cap'' pe net pana s-a facut intuneric. Din pacate ,odata cu intunericul noptii - vorba vine ''intuneric'' , au grija ''baietii destepti'' ca sa castige din teama de intuneric cu becurile lor nenumarate ,platite ghici de cine - au venit si norii. Asadar ,pe cand am iesit sub cerul liber, Luna abia se mai vedea prin norii de la Sud-Est iar in rest se mai vedeau Jupiter si cateva stele mai luminoase. Nu avea nici un rost sa pun in '' linia de bataie '' vreun instrument greu de carat. Eventual , ma puteam juca cu un mic telescop. Cel mai la indemana ,intr-un colt, a fost mini-reflectorul de 72mm x 810 mm,caruia i-am schimbat azi-iarna suportul secundarei din suport mono -brat (electrod sudura 4mm ) in suport cu doua brate curbate . Iar secundara am schimbat-o din prisma 15mm in secundara oglinda plana contur eliptic. De asemenea i-am modificat si portocularul din simplu-culisant in portocular filetat ,diametrul fiind de 1.25 toli. La acest telescop ,folosesc drept cautator o dioptra -foarte simplu spus ,doua gauri coaxiale ,orientate pe directia de vizare. Cam ca la armele vechi. Trepiedul folosit la newtonianul de 72mm este comun cu cel al newtonianului ''Optus'' 76mm x 700 mm. Din Ianuarie am abandonat acest mic proiect deoarece modificarea bratelor secundarei si a secundarei mi s-a parut atunci ca nu mi-a adus castigul de calitate asteptat. Dar aseara , cum spuneam , am luat acest telescop semi-abandonat in coltul ''Insulei doctorului Moreau'' (atelierul meu) ,cu operatia pe jumate terminata. Deci l-am incercat din nou. Spre surpriza mea placuta ,la 32x / ocular Koenig militar 25mm, am vazut la Jupiter conturul/limbul clar desenat in ciuda norilor ,cu satelitii galileeni punctiformi alaturati. Mizar si Alcor s-au vazut foarte frumos la 32x iar la 81x /ocular Plossl 10mm ,am rezolvat Algieba si mai ales Castor. La Castor,reflectorul de 72mm a format o imagine de difractie atat de frumoasa incat m-a determinat sa imi schimb opinia. In viitorul apropiat voi relua vivisectia lui T 72mm si voi incerca sa-l fac sa functioneze la ( nu foarte mare dar respectabila sa ) capacitate maxima. Care capacitate , in trecut , cu secundara din prisma de binoclu Zeiss , a rezolvat Porrima si Ksi UMa/Alula Australis , Mu Dra si mi-a aratat pe 16-17 Dra ca fiind stea tripla. Iar Epsilon 1-2 din Lyra le ''fuma'' din fuga ! Apoi norii au obturat intreg cerul. Mai tarziu , pe la miezul noptii , s-a vazut un halou selenar slab dar totusi vizibil si uneori ,prin stratul de nori , se vedeau Jupiter si Arcturus. Am incercat sa surprind in poza acesti printi ai cerului. Mircea ----------------------------------- Erwin 01 Mai 2016 11:30 ----------------------------------- Aseară am profitat de senin și am scos pe fereastră spotting-scope-ul de 60x20 aflat în curs de recondiționare. Încă nu am suport pentru trepied așa că rezem tubul de marginea ferestrei. Am vedere spre răsărit așa că am observat o serie de câmpuri stelare din Bootis, Lyra, Dragonul, Hercules. Am văzut M13 ca o mică pată cenușie. Având în vedere gradul însemnat de poluare cu lumină de deasupra Bucureștiului am fost mulțumit că se vede și atât. Transparența a fost destul de bună, nici seeing-ul n-a fost foarte prost. M-am trezit și pe la 5 dimineața și am văzut Luna în descreștere, un crater mare era chiar pe la jumătatea terminatorului ca un mic belciug de agățat bijuteria. Puțin mai jos se vedeau în zona întunecată niște vârfuri de munți de pe marginea unui crater major ca niște insulițe în apropierea litoralului. Din păcate n-am prins Marte și Saturn fiind trecute de bloc iar seara Jupiter era prea aproape de zenit și de Sud așa că poziția incomodă de observare nu mi-a permis să țin micul instrument suficient de stabil pentru a vedea mai multe detalii. Am observat totuși cei 4 sateliți. De fapt la 20X nu prea au cum să se vadă detalii pe disc. N-am reușit să identific M31 Andromeda fiind prea jos și pierdută în lumina orașului la ora când am făcut mica sesiune cu noaptea-n cap. În Bootis am observat un asterism format din 2 stele mici apropiate și una mai mare la o mică distanță, deasupra de Arcturus. Nu știu dacă este o dublă binoculară sau nu. Am observat o astfel de dublă în Lyra (Epsilon probabil). Câmpul instrumentului folosind un ocular recuperat de la un binoclu 12x50 japonez este puțin mai mic decât distanța dintre oiștea din spate a Carului Mic. Am făcut în schimb multe observații pe timp de zi cu acest instrument, avioane, păsări, turnuri de emisie radio și GSM. ----------------------------------- Mircea Pteancu 01 Mai 2016 17:18 ----------------------------------- Erwin Am verificat imediat in TUBA , distanta dintre ultimele stelele Kohab si Pherkad din UMi este de aprox. 2.8 grade. Adica 168 minute de arc. Am presuspus un camp de 50 grade pentru ocular adica 3000 minute de arc. Grosismentul spottingscope-ului tau este : 3000 / 168 = 17.8 x rotunjit 18x. Obiectivul tau are probabil focalul F = 360mm iar ocularul f= 20mm. Pentru un spottingscope ''ca la carte '' ar trebui un ocular mai scurt ca sa ajungi la gosismentul min. 20x , sa fie imaginea dreapta si sa fie atasat/atasabil la o montura. Asta daca vrei sa poti verifica de la distanta daca ai nimerit in tinta aia cu cercuri concentrice. Vin vremuri in care aceasta abilitate va fi importanta. http://specialarad.ro/poveste-terifianta-a-unui-aradean-dintr-un-poligon-de-tir-cu-arme-letale-inconjurat-de-arabi/ Mircea ----------------------------------- Erwin 01 Mai 2016 20:05 ----------------------------------- Mulțumesc, Mircea. Ocularul este de cca 18mm focal, comparat cu un plossl de 17mm. Dar voi măsura pupila de ieșire cu șublerul numai să fac un sistem de prindere pe trepied (foto). Posibil focala să fie mai lungă, n-am măsurat-o nici pe aceasta. Corpul cu prisme mai ia o parte prin cotirea aferentă sistemului Porro. Azi m-am uitat la avioane, încep să țintesc mai bine! :) ----------------------------------- Erwin 14 Mai 2016 14:04 ----------------------------------- Ieri am reușit să scot spotting-scope-ul la stele, la Comana. Trepiedul foto pe care l-am pus vibrează așadar e nevoie de ceva mai țeapăn, am un altul mai vechi, metalic, japonez, sper să stea mai bine pe acela. Totuși am putut observa câteva zone de pe cer și să văd Delta din Scorpion ca stea dublă. Nu e una foarte strânsă însă altele nu le-am putut accesa în bune condiții deoarece trebuia să-mi sucesc mult gâtul. E un instrument terestru și ieșirea este dreaptă, pentru cer ar fi necesară o prismă sau diagonală măcar la 45 grade. Saturn s-a văzut ca un guguloi eliptic galben iar Jupiter și Marte ca discuri mici fără detalii. La Jupiter cei patru sateliți galileeni erau aranjați doi câte doi de-o parte și de alta. Am mai observat M13 pe care l-am văzut mai bine decât din oraș, roiul deschis din Lyra unde am identificat M57 ca o steluță slabă defocalizată. Dubla-dublă nu se poate splita la 20X așa că n-am insistat. Luna prezintă detalii frumoase însă arată reflexii interne, la asta mai trebuie un pic lucrat. Concluzia este că trebuie un trepied mai robust sau alt tip de suport și că instrumentul face față observațiilor la cer chiar dacă nu e așa bun ca un binoclu. Evident cu ocularul original imaginea ar fi mai curată până spre marginea câmpului. Alte observații le-am făcut cu MTO11-CA. ----------------------------------- Mircea Pteancu 14 Mai 2016 22:26 ----------------------------------- Erwin Pentru mine este foarte interesanta aceasta mica istorie in care o luneta terestra , un ''spottingscope'' revine treptat la viata. Eu as zice sa-l lasi asa ,instrument terestru dedicat , deci lasa-l drept ,fara diagonala. In Lyra incearca stelele duble Zeta Lyr , Delta 1+2 -foarte larga , Beta Lyr Sheliak si OS 525. Daca imi amintesc bine, Sheliak si OS 525 ar trebui sa iti intre in acelasi camp ,rezolvate.E foarte fain! Epsilon Lyra nu este tinta adecvata pentru un ''spottingscope''. Dar este ''cealalta dubla-dubla'' din Lyra si anume Sigma 2740-Sigma 2747. Eu am rezolvat-o la 18x , cum am povestit aici : http://observoergosum.blogspot.ro/2012/08/dublura-dublei-duble-sau-sigma-2470.html Spor la toate , Mircea ----------------------------------- Erwin 15 Mai 2016 08:25 ----------------------------------- Mulțumesc, Mircea! Mereu plec pe teren fără să-mi fac temele (așa plecam și la școală... :) ) așa că acolo fiind hoinăresc printre constelații după bunul plac, uneori găsesc, alteori nici nu încerc să caut obiectele despre care mi-ai tot povestit și arătat. Cred că dubla aia micuță din Lyra am văzut-o, nu și pe cea mare care țin minte că este frumos colorată și că de fapt e și aceea dublă-dublă la măriri mari. O să păstrez instrumentul terestru, bineînțeles. Testele pe cer sunt ca să confirme calitatea obiectivului. ----------------------------------- Mircea Pteancu 15 Mai 2016 14:17 ----------------------------------- Ei , nu fii modest , esti o persoana foarte meticuloasa. Cine nu crede nu trebuie decat sa viziteze galeria foto a telescoapelor tale ! Ma bucur sa aud ca vei pastra luneta in format terestru , deci ''spottingscope''. Asa se formeaza ''telescopul ideal '' , din multe telescoape foarte diferite , fiecare acoperind un domeniu conex dar nu suprapus cu celelalte. Idealul meu este colectia de 51 telescoape al lui William Kitchiner si care continea un numar respectabil de lunete acromatice diferite , reflectoare Newton , Herschel , Gregory si Cassegrain , tot ce optica anilor 1800 putea oferi unui nabab ! (Singura mica diferenta este ca eu nu am mostenit la 24 de ani o avere de milioane de euro , dar zic ca-i nesemnificativa aceasta diferenta. Oare zic bine ... :?: :shock: ) Mircea ----------------------------------- Erwin 15 Mai 2016 17:24 ----------------------------------- Să fim sănătoși și să ne bucurăm de vedere bună, că telescoapele se-adună! :D ----------------------------------- tudor 18 Iul 2016 12:50 ----------------------------------- Sambata seara de la balconul spre sud al unui prieten, am facut observatii planetare si lunare cu Tairul 300 f4.5 adaptat pt oculare 1.25. Am folosit mariri maxime de 110x la Saturn si am avut o imagine stabila fara turbulente cu o urma parca fina a diviziunii Cassini. Dar poate nu era decat in capul meu :) La Saturn erau prezente si niste nuante de rosu si verde pal abia vizibile dar aceste aberatii cromatice nu erau foarte suparatoare. Am vazut si un Marte rosu pe care se distingea putin acea pata a lui. Dar pt Marte, fiind o planeta destul de luminoasa, a trebuit sa inchid diafragma la f8 ca sa fie bine conturata ca altfel, la diafragma maxima, se vedea cu o reflexie suparatoare. In viitor nu o sa uit acasa teleconvertorul de 2x, astfel Tairul o sa devina un refractor de 600mm cu f9 mult mai adaptat pt planete la care pot incerca mariri mai mari. Acestui obiectiv foto i-am atasat o luneta cautatoare cu laser si l-am pus pe un trepied foto cu cap-video care are miscari fine. Si asa am ajuns la un sistem mic si compact, un refractor cu diametrul de 66mm si focala de 300mm care are cu tot cu trepied numai 4kg. Daca il vedeti asa mic sper sa nu-l confundati cu o jucarie, ca nu este asa ceva :)...este luneta mea de nadejde :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 18 Iul 2016 16:55 ----------------------------------- tudor Imi place luneta ta . Iar obiectivele Tair si-au facut deja o faima a lor pe forumul nostru , nu cred ca le poate cineva trata drept jucarii. Daca la focalul nativ de 300mm ai putea pune o diagonala , ai putea face un adevarat dezmat observational prin Calea Lactee de vara la grosismente mici si camp mare , de pilda 12x cu ocular de 25mm. O frumusete indescriptibila ! Cer senin, Mircea ----------------------------------- tudor 15 Aug 2016 09:52 ----------------------------------- Azi noapte pe la ora 22-23 cu Tairul pus pe trepied la spinare si cu binoclul de gat, cautand o strada mai intunecata, am gasit ”ceva” si mai bun: doi prieteni cu masina care aveau drum in Pipera. M-am abonat si eu la drumul lor si apoi le-am propus ca la intoarcere sa mergem putin pe un camp la marginea Bucurestiului sa vedem Pleiadele. Au acceptat imediat. Ajunsi acolo am observat cu totii prin binoclu apoi prin luneta Tair urmatoarele: Cu binoclul am survolat o bucata de Cale Lactee prin Cassiopea pe unde am identificat cel putin doua roiuri deschise NGC 457 si NGC 663. Aceste observatii l-au facut pe unul din prieteni sa-i placa mai mult cum se vede prin binoclu decat prin luneta. Am vazut apoi M13 pufos si fara sa se descompuna in stele. Prin Tair Andromeda s-a vazut ca un roi globular la puterea 19x dar la 39x, 49x si 71x incepea sa se insinueze forma alungita. Spre comparatie, cu aprox. o ora inainte din Bucuresti si cu acelasi instrument, Andromeda se vedea doar ca un roi globular fara acea alungire. Diferenta de cer era semnificativa, dar totusi, pe campul unde ne-am oprit, nu se vedea Calea Lactee, iar Luna era stapana pe toata partea de sud a cerului. Bineinteles ca ea a incheiat sesiunea de observatii, altfel nici nu concepeam. In legatura cu Pleiadele, care au fost ”motorul” acestei iesiri... slabut rezultatul: toti trei impreuna am vazut 5 meteori :cry: de-a lungul scurtei sesiuni care a durat aprox o ora date tehnice: Tairului 300/f4,5 i-am atasat o prisma diagonala la 90 de grade in care am pus o celula barlow (cred ca de aproximativ 1,3x) astfel devenind un refractor de 66cm cu focala de 390mm. Celula barlow este de la focuserul unui telescop newtonian, are strat antireflex albastru-movuliu pare de calitate, dar cred ca acest barlow este totusi veriga slaba a sistemului. Fara acest barlow nu pot face focusul deci este un rau necesar. Oculare folosite 20mm,10mm ExplorerStientific, 8mm plosl Vixen si 5,5mm Meade Binoclu Lacerta 10x50 114m la 1000m ----------------------------------- tudor 21 Sep 2016 23:10 ----------------------------------- Mi-am recitit raportul de observatii si am o corectura de facut: in loc de ”Pleiadele” a se citi ”Perseidele” :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 22 Feb 2017 22:01 ----------------------------------- A.P. este un astronom amator in devenire. Avea deja un binoclu dar a primit de la un prieten de-al sau un reflector newtonian Optus de 76mm F/9. M-a contactat pentru a-l ajuta sa punem in functiune micul reflector. La prima incercare pe stele am vazut ca acestea erau astigmatice. Am banuit ca de vina este asezarea oglinzii principale. Intradevar , aceasta era asezata pe o bucata de burete ,pe care-l comprima si care l-a randul sau impingea oglinda in ghiarele barilletului. Azi am modificat asezarea in mod provizoriu , situatia s-a imbunatatit. La Venus la G= 78x / Kellner 9mm CircleT , am vazut secera unei faze avansate ,terminatorul aflandu-se avansat la mai putin de jumatate din raza discului dincolo de meridianul central, sa zicem la 40%. Am estimat deci o faza de aprox. 90+40 = 130 % Verificand pe Internet ,am aflat de la skymarvels.com ca faza lui Venus azi este de 123,3 % In Trapezul lui Orion am vazut patru stele , folosind 78x si 117x/ortho 6mm. La aceleasi grosismente am rezolvat si Lambda Ori. Nebuloasa se vedea binisor dar m-am oprit aici , au inceput sa vina norii. Totusi am ajuns la concluzia ca acest mic reflector are viitor. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 05 Apr 2017 00:28 ----------------------------------- Asta-seara am observat Luna cu cel mai mic reflector al meu ,cel de 72mm F/11,oglinda Csillag :multe domuri ,cratere secundare ,doua asa-numite ''rille'' (cum se traduce ?) ...minunat! Am mai observat Porrima la care s-au vazut cele doua discuri Airy tangente , la fel si la Xi UMa Alula Australis ,ambele la 90x /Plossl 9mm Revelation. Castor superb rezolvat , ce sa mai vorbim de Alcor-Mizar ,un spectacol perpetuu ! Am bagabondat prin Mel 111 la 20x cu Kellner militar 40mm de la zoth ,evident nu a cuprins intreg roiul/ sau asociatia stelara /intr-un singur camp dar imaginile au fost foarte frumoase. Surpriza a venit la Jupiter unde toti satelitii galileeni erau aliniati la Est de planeta. Iar Europa era foarte aproape de disc , iesise din ocultatie de doar 24 de minute ,conform appletului ''Find Jupiter Moons'' al Sky&Telescope. Mircea ----------------------------------- Skyliner 04 Mai 2017 15:55 ----------------------------------- Un atac stelar am facut aseara asa pe furis fiind ceva nori la Jupiter si Luna si cateva duble cu luneta de 50/320mm reconditionata. Clar e o problema, am vazut intr-o postare facuta de FlorinC despre observatiile la duble cu un SW de 70/500 si chiar am ramas placut surprins de rezultat. Aseara s-a dovedit ca lunetele scurte cu optica buna sunt ok la duble, chiar si slabe in mag, dar pana unde e limita aperturii/rezolutiei. Totusi indicat pentru observatii serioare ar merge cel mai bine lunetele cu focala lunga dar nici cele cu focala scurt nu-s rele. Gama Leonis a fost frumoasa la 100x oare cum va fi peste 100 de ori, la puterea respectiva componentele aveau aspect circular culorile evidente din prima vedere. Optica Ruseasca mai omenilor nu chinezarie. La Jupiter am observat benzile foarte clar, datorita diametrului mic turbulenta nu e atat de enervanta. Deci lunetica construita de Tudor e chiar misto, nu am retinut diam obiectivlului/focala ? Probabil are focala mai mica ca a mea asa are din poza nu stiu, ce zici tudor care is parametrii micutului instrument. Ar fi interesant sa o orientezi spre unele duble usoare cum ar fi Castor si Algieba si sa vezi cu adevarat ce poate. Mesaj moderat din cauza limbajului neadecvat forumului. Considera ca e o prima atentionare! Echipa moderatorilor. ----------------------------------- tudor 05 Mai 2017 09:08 ----------------------------------- Luneta nu este construita de mine ci de cei de la Krasnogorsk :) Am mai spus ca este un obiectiv foto Tair 300mm cu f:4,5. Eu doar l-am adaptat pentru observatii astronomice cu ajutorul unui adaptor pentru oculare, facut la strung. Ii mai pun uneori si o prisma diagonala cu un barlow, atunci focala lunetei devenind aprox. 550mm, deci rezultand un raport focal de f:8,2 O folosesc cu placere fara diagonala la roiuri deschise si alte astersime folosind des un ocular 20mm ExplorerScientific 70° ce da o putere 15x cu un camp superb de 4,6°; Distanta de privit la acest ocular este foarte mare creand senzatia ca te uiti pe un hublou de avion. Tot cu aceasta luneta am rezolvat Castor fara probleme la 94X, cu un ocular 3,2mm direct in focar (fara prisma diagonala). Sunt multumit de acest obiectiv de 67mm. Inteleg ca are o optica mai buna decat majoritatea refractoarelor acromate de 70mm dar ceva sub cele apocromate; Aici as fi interesat si de experientele colegilor nostri care detin acest obiectiv. ----------------------------------- Skyliner 05 Mai 2017 09:18 ----------------------------------- Asta cu adevarat obiectiv calumea a meritat sa il transformi in luneta clar si eu faceam la fel. ----------------------------------- tudor 08 Mai 2017 20:16 ----------------------------------- Am facut niste desene ale obseravatiilor cu Tairul. Este vorba de steaua dubla Castor rezolvata foarte bine la 94x si de asterismul din Auriga "Leaping Minnow" pe care l-am vazut la 15x intr-un excelent camp vizual de 4,6 grade! ----------------------------------- Skyliner 09 Mai 2017 09:07 ----------------------------------- Deci asta denota calitatea optica, ma dat gata desenu foarte realist. Eu nu am reusit sa il separ pe Castor doar sa rezolv componentele cu lunetica mea la 80x oc 10mm alt ocular de focala mai scurta nu detin dar se poate improviza ceva sau fac din 2 oculare un sistem zoom indicat ar fi un grosismanet mai puternic la mine cel putin de 3mm ar duce luneta. :wink: Totusi obiectivul nu e chiar de calitate ultra exceptionala dar buna ar merge nota 9 sa zic 10 e prea mult dar poate sa duca 100x parerea mea. ----------------------------------- Skyliner 18 Mai 2017 19:49 ----------------------------------- Aseara specialisti nostri au intrat in sfera observatiilor vizuale, am fost 2 in campul muncii, unde am avut landemana in mak de 102. Obiectivul era observarea dublelor, cerul era aproape semi intunecat iar seeingul a fost grozav, cu o zi inainte am observat detalii in marea pata rosie, mai bine spus zona umpic mai rosiataica din centru acestei furtuni. Nu doar atat, pe banda ecuatoriala sudia se puteau observat si alte structuri folosind ocularul de 6mm (216x) si cel de 4mm (325x) - Mak 102 Cel mai folosit ocular e de 6mm plossl urmat de 10mm. Cu grosismentul de 4mm il folosesc doar pentru ocazii speciale. Cerul nu era inca intunecat asa ca ne-am hotarat sa ne delectam la duble, prima a fost Izar, fiind incredibila cu companinoul apropiat de steaua prima, galbena vai ce frumos a fost. Steaua companion se putea rezolva usor si culorile erau vizibile la ambele. Cu oc de 10mm era vizibil companionul dar foarte aproape de steaua primara o atingea. Cu cel de 6mm componentele erau deja rezolvate. Acuma am luat hartile si am cautat alte duble, am ramas tot in Bootes unde ne-am uitat la Pi Bootis, si Xi Bootis ambele frumoase. Xi Bootis e o dubla numita fizica perioada orbitala a sistemului fiind de 150 de ani. Apoi am observat Algieba si Regulus. La Pi Bootes nu am gasit nici o referinta ca ar fizica. Ne-am intors la Jupiter unde l-am savurat din nou. ----------------------------------- tudor 19 Mai 2017 10:43 ----------------------------------- Interesant! Daca tot ai fost prin Bootes poate trebuia sa te uiti dupa cometa Johnson ----------------------------------- Skyliner 23 Iun 2017 12:55 ----------------------------------- RAPORTUL OBSERVATIONAL DE ASEARA CU LUNETA RUSEASCA DE 50mm Luneta ruseasca a fost testata intens aseara pentru a dovedi calitatea optica deosebita, mai intai am observat cu un oc de mm 80x Vega arata foarte frumos, steaua circulara cu 2 inele airy circulare, nu am oculare de focala mai mica asa ca am improvizat un ocular de focala foarte scurta nu am estimat magnificatia nici focala peresupun ca ar fi de 150x alcatuit din oc de 6mm si 4mm distantate cu un tub adaptor efectiv faci un ocular din 2 cu o magnificatie mai mare, distanta relativa dintre cele 2 va da magnificatia dorita. Vega se prezenta umpic cam neclara dar cu aspect placut, circulara cu un singur inel airy circular in care se afla steaua primara cu aspect frumos dar si imaginea era insotita de cromatism. Deci colimarea este ok. :D nu ok foarte ok :P perfecta, calitate optica foarte buna. O luneta misto de plimbari prin Calea Lactee si putin dso. Jupiter era frumos prin oc de 4mm cu cele 2 benzi vizibile dar si satelitii sai, clara imag la 80x, Saturn, foarte fain cu oc de 4mm inelul arata bine, planeta se distingea usor, clar cu separatia dintre inle si planeta, Am observat si satelitul Titan dar numai cu vederea periferica. Duble Prima dubla Mizar, foarte frumos minunat cu oc de 4mm companionul avea un aspect superb culorile faceau totul, am ramas uimit de imaginea placuta si aspectul circular/culoarea componentelor perfect separate cu spatiu negru generos. PI Bootis - Rezolvata in 2 componente cu oc de 4mm frumos culorile vizibile de un albastru sters, dar micute, fara spatiu negru intre ele aveau forma de 8. XI Bootis nerezolvata nu am gasit nici un companion mag sa e in jur de 7 sep 6 parca ceva iesea la iveala langa stea cu vederea periferica dar asta in capu meu. :roll: Nu am stat mai mult doar pana la 22:30 sapre 23 nu am observat nici un dso. ----------------------------------- tudor 23 Iun 2017 13:43 ----------------------------------- Felicitari pentru resuscitarea lunetei rusesti! Deci observatiile sunt tot fara diagonala zenitala :) ----------------------------------- Skyliner 23 Iun 2017 13:59 ----------------------------------- Da fara diagonala :lol: :lol: ----------------------------------- Mircea Pteancu 27 Iun 2017 19:12 ----------------------------------- Asadar , dupa lupte seculare... etc etc... sunt pe cale sa am din nou o luneta de camp foarte mare. De fapt am deja o luneta de camp mare si care este excelenta , vorbesc despre luneta ''zoth'' 90x600mm care la 20x ,cu ocularul LV 30mm, imi ofera un camp efectiv de 3 grade. Acesta este instrumentul cu cel mai bun randament la gasirea obiectelor DSO. Luneta insa despre care vorbesc inlocuieste vechea luneta 60x300mm . Este o luneta cu camp de 5 grade ,poate 5.5 grade si este construita in jurul unei lentile dublet de 60x260mm ,care lentila presupun ca provine dintr-un binoclu. Aceasta luneta acopera nisa dintre binoclu si telescop ,va fi folosita pe trepiedul cu montura pipe azimutala si cu prisma zenitala. Gama de grosismente va fi de la 8x la 30x. Am probleme cu colimarea obiectivului. Aseara ,obiectele foarte luminoase precum Jupiter , Vega ,Saturn aveau un manunchi de raze spre ora 11 dar imaginea era deja utilizabila. La Jupiter, la 30x , se vedeau fara dubiu doua benzi ecuatoriale iar la Saturn se distingea globul planetar de inel. Stelele duble si multiple precum Omicron 1-2 Cyg , 61 Cyg , Albireo -mai nou cunoscut drept Alberio :P , Struve 2470-Struve 2474 , Zeta Lyra,Beta Lyr , OSigma 525 au fost rezolvate. Mi-am incercat norocul si cu cateva obiecte DSO usor accesibile : M39 s-a vazut foarte frumos ,ca si Coathanger si Stock1. Messier 57 /Ring Nebula nu a fost deloc impresionanta , un mic disc cetos circular la 30x. In schimb M27/Dumbbell Nebula a aratat cu adevarat impresionanta la 30x si prin filtru UHC. La 30x se vedea cu privire periferica Messier 71 din Sageata. In schimb M13 si M92 au fost luminoase si foarte bine vizibile la 30x ca de altfel si M10 si M12 din Ophiucus. Ceea ce insa nu se poate descrie in cuvinte , este calatoria vizuala ,fara vreo tinta anume , prin Calea Lactee de vara la 11x : campuri vizuale bogate cu zeci si sute de stele ,una dupa alta si una langa alta , mii si mii de stele de toate marimile si culorile , de la alb la galben , oranj , oranj-rosiatic la Garnet Star , companionul albastru al lui Albireo sau al lui Omicron-1 Cyg si albul-albastrui orbitor al lui Vega ... Succesul partial de aseara doar mi-a intarit dorinta de a finaliza mica luneta de camp ''foarte mare''. Am pus ''foarte mare'' in ghilimele deoarece ,daca as avea un ocular Ethos de 20mm , as obtine un camp de 7.7 grade. Pana atunci ma multumesc cu campul de 5 grade obtinut cu ocularul Plossl ...''c'est la vie'' cum zice francezu' adica ''asa-i la vie'' cum zice peizanul roman sau astronomul amator ,poate ! Cer senin,Mircea ----------------------------------- Erwin 27 Iun 2017 23:03 ----------------------------------- Felicitări! Poate în vizita din iulie vom avea ocazia s-o testăm împreună cu "Locomotiva cu aburi" de 70mm F/4, tot din obiectiv de binoclu. ----------------------------------- tudor 28 Iun 2017 09:40 ----------------------------------- Intr-adevar campul trebuie sa fie foarte frumos si plin de stele la lunetele astea de camp larg. Bine ca ai campul asta larg de 5.5 grade cu tot cu prisma diagonala. Spor la aliniat lentilele. Ceva poze cu ea pregatita de actiune? Eu pe Tairul meu din pacate daca pun prisma zenitala (cu barlow 2x) imi ingusteaza campul vizual de la 4,6 grade (fara prisma) la 2,3 grade :x Din cauza asta de multe ori scot diagonala dar ma cam ingenuncheaza si nu ma bucur relaxat de cei 4,6 grade; Poti sa ai cea mai buna luneta si cel mai corectat ocular, daca pozitia la ocular e incomoda imaginea apare degradata. Ceva sfaturi utile de genul cum a zis Skyliner care pune o pernuta moale pe jos, sau alte sfaturi nascute din experienta care sa-mi usureze observatiile fara prisma zenitala, sunt bine venite. Sunt curios cum arata si šLocomotiva cu aburiš a lui Erwin. ----------------------------------- Erwin 28 Iun 2017 10:11 ----------------------------------- http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=94748&highlight=locomotiva#94748 8) ----------------------------------- Mircea Pteancu 28 Iun 2017 15:47 ----------------------------------- Erwin Buna idee , cu cea mai mare placere. tudor Iti trebuie neaparat scaun , eu nu mai fac observatii din picioare ,numai sezand. Trepiedul este ajustabil , il potrivesc cum poftesc. Deoarece corpul sade relaxat , pot sa fac observatii comode si prin instrumente ''drepte'' precum binoclurile.Desigur , nu la distante zenitale mici. Scaunul meu Lybar este masiv si greu dar il pot folosi si la reflectoare si la lunete ,inclusiv la cea pomenita aici. Voi face poze ale lunetei 60x260mm in viitorul apropiat. Poze cu ''tronul'' meu astronomic : http://observoergosum.blogspot.ro/2014/06/parghia-binoculara-scaun-de-observatii.html Sa fim intelesi ,dupa cum am zis deja ,imaginea unui dublet atat de scurt nu este perfecta ,are si va avea aberatii chiar si cand colimarea va fi perfecta. Un camp foarte mare vezi si intr-un binoclu. Dar binoclul ,in general ,il tii in mana , detaliile fine se pierd asadar. O asemenea lunetica insa ,pusa pe trepied ,are o imagine stabilizata , este ergonomica datorita diagonalei -sau cotirii la ''locomotiva'' lui Erwin - si te poti bucura de ea. Daca participa si cerul si daca acesta este curat , imaginea de camp larg este naucitor de frumoasa, uiti cu totul de aberatii. Cer senin ,Mircea ----------------------------------- Skyliner 12 Iul 2017 10:11 ----------------------------------- Aseara m-am plimbat cu luneta de 50mm pe cerul instelat si frumos inafara orasului a fost minunat ce imagini frumoase se vad in Calea Lactee de iti taie respiratia, full de stele nu mi-a venit sa cred. Am folosit un oc plossl 25mm 12x, a fost minunat super optica foarte buna stele punctiforme aproape pe tot campul vizual. Eii daca nu era Luna pe cer ce misto era. Aceasta este cea ma reusita luneta scurta realizata de mine restaurata de la 0 cu adaptoare metalice in interior care sustin tuburile segmentate, e destul de grea lunetica iti trebuie o montura obligatorie pentru ea chiar si la 12x e dificial si iti tremura mana. M-am uitat si la Saturn si Jupiter la 12x Saturn era precum o caciula cu luneta handheld si la Jupirer a fost frumos contrastul sateliti + discul sau perfect rotund fara aberatii in jur de orice fel. Hop Hop Hop si iara hop, m-am mutat in Ursa Major, unde l-am vazut pe Mizar, ce frumos a fost contrastul cu un ocular de 10mm super plossl cu luneta sustinuta de masa. Nu am avut chef sa o remontez pe trepied a fost foarte scurta sesiunea inainte de culcare la 22 si apoi la vreo 23 cateva minute din fiecare. Am sa incerc si cateva dso sper ca in weekend sa fie senin ca nu pot sta noaptea peste ceas :cry: . sa incerc niste dso in Calea Lactee. Trebuie cer negru, si pentru asta merg spre Bozeni cu bita sa testez instrumentatia la vreo 2 km de casa, noaptea cu ursii langa mine. :P Sa va reamintesc ca luneta merge si la puteri mari cel putin pana la 80x cu un ocular de 4mm cu luneta montata pe un eq1 luneta ar fi foarte buna chiar si la ghidaj. Trebuie o montura pilon inalt sa fie usore observatiile si comode fara diagonala. :wink: :wink: :wink: Ciao si cer super senin ca aici ploua. :lol: http://en.sat24.com/HD/en/eu/visual ----------------------------------- Mircea Pteancu 12 Iul 2017 16:34 ----------------------------------- Skyliner Felicitari pentru observatiile de camp larg. Daca accepti un sfat : nu-ti mai bate capul cu mariri de 80x cu acest instrument ,ai dobul si Makul pentru asa ceva. Foloseste ca ocular de putere mai mare unul de 10mm ,cel mult unul de 7.5mm ,sa ai deci disponibil si un grosisment de 30- 40x. Acest al doilea grosisment ,iti va arata mai clar detalii abia vizibile sau care nu sunt deloc vizibile la 12x . Obiecte de mica luminozitate cum ar fi M71 si M29 ,se vad la acest grosisment ''rezolvant''. Desigur , M29 va fi rezolvat ...M71 daca-l zaresti chiar si numai in vedere periferica la 30x , excelent ... ''djabdan'' ! M27 va fi cu siguranta ''zbierator'' la ocular ! Iar M57 va fi abia o steluta pufoasa ,dar va fi acolo. Fa insa observatii din curte , nu te expune atacurilor ursilor. Cer senin ,Mircea ----------------------------------- Skyliner 13 Iul 2017 07:46 ----------------------------------- Aseara observatiile au debutat cu luneta de 50mm la dso, am vazut m57 cu un ocular de 10mm foarte interesant a fost, se vedea ca o stea defocusata cu aspect difuz, desigur daca luna nu era se putea observa mai bine. A urmat M13 observat in oc de 26mm iar in ocularul de 10mm foarte frumos precum o globula nu credeam ca se poate vedea asa bine impreuna cu fondul stelar si campul generos e faina experienta. M29 rezolvat, dar arata frumos folosind oc de 10mm a observat ca grosismentul de 10mm e foarte potrivit la dso mai ales la obiectele cu diam aparent mic, am continuat si aseara plimbarea prin calea lactee cu oc 25mm Aici iti dau dreptate Mircea in legatura cu domeniul de utilizare a lunetei pentru dso si observatii de camp larg, e superba, adica stele is toate punctiforme pe aproape 90% din camp. M92 si el a aparut in oc de 10mm foarte fain, mica luneta merge brici. Aseara am folosit pe eq1 dar am si pus trepiedul pe o masa ca sa imi fie mai usor sa ajung la ocular cu luneta indreptata spre zenit. Nu am avut incomodari in a observa nu ma deranjeaza sa fac observati fara diagonala. ----------------------------------- tudor 13 Iul 2017 09:30 ----------------------------------- Multumesc de sfaturi! Mi-ati facut pofta de observatii cu Tairul si zilele astea o sa scot si eu luneta mea la treaba! ----------------------------------- Skyliner 13 Iul 2017 09:48 ----------------------------------- Cu placere, observatiile cu lunete scurte au farmecul lor, mult mai usor e sa pui trepiedul pe o masa si sa observi decat pe sol, la mine nu se poate monta o diagonala doar daca fac alta luneta din alt tub. ----------------------------------- Mircea Pteancu 13 Iul 2017 11:29 ----------------------------------- Daca observatiile sunt comode atunci cand folosesti montura eq1 , foloseste-o asa. Deoarece o luneta dreapta nu se poate folosi la zenit ,atunci consideram ca este ...cum sa zic...incompleta. Timp de sute de ani insa ,lunetele asa au fost folosite. Important este sa intelegi si sa iti asumi aceasta caracteristica. Si deci sa observi ceea ce se poate observa ,adica astrii pana pe la altitudinea de 45-50 grade. Daca stimatii colegi vor face incursiuni in ghidurile vechi de observatii - Serviss , Proctor , Captain Noble - vor remarca o alta impartire a obiectelor pe anotimpuri. Un obiect era considerat ca este observabil in conditii optime intr-un anotimp anume daca altitudinea lui era in jur de 45 grade in faptul serii. La alte ore ale noptii vom vedea alte obiecte la ''altitudinea optima''. Amatorii japonezi sunt cunoscuti pentru practicarea acestui mod chiar si in zilele noastre. In concluzie , o luneta dreapta de buna calitate poate fi folosita cu spor. Pe de alta parte , majoritatea amatorilor japonezi s-au europenizat (citeste ''lenevit'' ) si folosesc , acolo unde se poate , diagonala. Daca nu incape diagonala ...vezi mai sus. Cer senin ,Mircea ----------------------------------- Skyliner 13 Iul 2017 12:29 ----------------------------------- Va multumesc de aprecieri, aseara am mai observat Saturn la 80x oc 4mm plossl am sa postez si o imagine cu planeta Saturn cum o vad eu la ocular, imaginea este de pe internet si se aseamana cu cea ce vad la vizual, planeta e putin mai mica in diametru decat in imagine, dar inele se vad separate de planeta precum vedeti in imagine, adica se vede spartura din inel si planeta incepand cu 32x daca te uiti foarte atent. Jupiter la 80x e frumusel, benzile vizibile daca te uiti atent, iar satelitii ies la iveala repede. Am mai observat la final Luna, cu oc de 10mm 32x foarte frumos sa vazut si Albireo la 32x a fost minunat culorile e vii placute impreuna cu fundalul stelelor e fermecator, nu am marit mai mult la aceasta dubla pentru ca am considerat ca se vede ok la 32x si nu merita forjat mai mult. M57 m-a impresionat nu am crezut ca o pot vedea asa, chiar si la 12x se vedea extrem de mica era ca o alta stea de magnitudine scazuta putin defocalizata, dar la 32x deja se vedea diferenta, nu foarte mare dar se observa aspectul difuz, vineri sper sa fie senin pentru o alta tentativa, totusi eu nu am facut observatii cu lunete de 50mm sau cautatore ( findere) mai mari de 30mm doar la star party-uri acasa nu, astfel a fost o surpriza mare pentru ca era si luna prezenta in acel moment si am spus ca poate oi vedea ceva sa zic poate la ora 12 luna era deja vizibila. Tin minte ca folosind un cautator 9x50 am vazut M27 la Sanisor acum 3 sau 2 ani nu retin daca am observat si m57 prin cautator oricum acele findere au puterea de marire mica. M57 poate va aparea ca o stea slaba fara sa remarci aspectul ei difuz, ma intreb. Dar din cate imi amintesc prin acel finder 70% din stele nu erau chiar punctiforme deci nu avea o calitate asa de buna. ----------------------------------- Mircea Pteancu 19 Iul 2017 14:30 ----------------------------------- Aseara ,inainte de a observa cu luneta de 90mm ,am facut observatii cu luneta mini RFT 60x260mm la 11x si 29x. Obiecte observate : M10,M12 si M9 in Ophiucus si ,desigur , IC 4665. La Saturn ,la 29x ,se vedeau globul planetar si ansele inelului. In Hercule am vazut M13 si M92. In Lyra am vazut M57 ca o steluta pufoasa dar clar de alta natura decat stelele ''normale''. Am vazut bine rezolvati companionii ''celeilalte duble-duble'' Struve 2740-Struve 2744. M27 a prezentat dimensiuni aparente ,mici dar notabile. Iar despre campurile stelare din Cygnus ...fara cuvinte ! Mircea ----------------------------------- Skyliner 19 Iul 2017 15:19 ----------------------------------- Frumoase observatii, Dl Mircea, va felicit, suna a luneta buna si imi face sa creasca pofta de observatii. :lol: Astept poze cu noua luneta. :wink: ----------------------------------- Mircea Pteancu 19 Iul 2017 22:50 ----------------------------------- Multumesc pentru apreciere si ma bucur sa am tovarasi in observatiile cu instrumente mici! (As vrea sa am si la cele prin instrumente mari...dar nu am instrumentele ,in primul rand ! :o ) Cer senin ,Mircea ----------------------------------- Skyliner 21 Iul 2017 09:34 ----------------------------------- Aseara s-a observat cu luneta de 50mm in conditii bune am observat Jupiter, Saturn, Mizar, Albiero, si am efectuat cateva teste opticale pe stele la puteri mari peste 100x. Hoppa avem luneta buna !!!! :lol: :lol: E sigur astea erau numai teste dar si am incercat sa imping limita oricat se poate la planete cu un ocular format din 2 grosismente separate printr-un adaptor, care efectiv creste puterea de marire. Nu am masurat pupila de iesire sa vad ce focala avea ocularu dar puterea depasea 100x Jupiter la aceasta magnificatie, se vedea intunecos cu un hint al benzilor sale, Saturn mai intunecos dar inelele vizibile bine. La testul stelar in focus arata foarte ok stelele foarte luminoase invelite in mai multe inele airy dar circulare. Astea is jocuri opticale :roll: de sezon unde amatorul incerca sa testeze optica si curiozitatea lui e sporita. Lunetica ofera imagini minunate de camp larg cu stele punctiforme, optica fiind exceptionala, si nu imi terbuie mai mult sa zic peste calitatea optica furnizata. ,,Locomotiva'' lucreaza bestial, si lucru care conteaza cel mai mult e portabilitatea !!! Deep sky voi incerca e seara sa vedem daca e cer senin si transparent, ma bucur ca nu e luna. :roll: Imi place M13 cu lunetica difuz rotund si fain, campul mai mare si incap stelele din fundal, dar mai presus usor de gasit in cateva secunde pac pac, tac pac !! :lol: Na uitati minunea in poze :lol: :lol: :lol: ----------------------------------- Skyliner 20 Aug 2017 18:03 ----------------------------------- Aseara am observat cateva dso cu luneta 50mm. M17 la 12.8x se observa forma sa alungita, M16 langa ea, umpic mai maricica tot la 12.8x. M8 si M20 frumoase se observa si nebulozitatea lui M8. Dublu roiul din Perseu chiar fain la 12x si 32x mai bine separate stelele. Pleiadele, uau a fost un soc cel mai fain la 12x. M31 pfai am vazut forma ovala si m110 se vedea cu vederea periferica la limita. M13, M5, M2, M15 micute la 12,8x si la 32x se vedea rotunde toate mai maricele si difuze. ----------------------------------- Mircea Pteancu 20 Aug 2017 22:45 ----------------------------------- Bravo , cine ar crede cate se pot observa cu o luneta de 50mm ! Adevarul este ca te ajuta locatia dar poate vor incerca si alti amatori. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 30 Aug 2017 22:33 ----------------------------------- Aseara am observat ocultarea de catre Luna a doua stele : SAO 160046/ 4.9 mv si SAO 160044 / 6.65mv. Am folosit grosismentul de 56x obtinut cu ocularul ortoscopic University 12.5mm intr-un camp de 45 minute de arc. Situl IOTA nu pomeneste nimic despre ocultatii , anuarul lui Marcel Jinca da date pentru ocultatia stelei mai luminoase SAO 160046 dar cu o diferenta de timp , cu o intarziere . Nu am masurat-o dar cred ca este vorba de o ora , o fi diferenta din cauza orei de vara. Dl. Virgil Scurtu mi-a atras atentia asupra ocultatiei pe care a observat-o si dumnealui. La inceput am folosit grosismentul de 24x /Plossl 25mm in care am vazut doar steaua mai luminoasa. Dupa ce ochiul s-a adaptat conditiilor ,am vazut si steaua mai slab luminoasa. Datorita stralucirii intense a jumatatii iluminate a discului selenar , a trebuit sa o mentin inafara campului vizual. Cand obtineam aceasta poztie a obiectelor in ocular , se vedea jumatatea Lunii aflate in noapte si deci limbul selenar. Dupa ce stelele s-au apropiat suficient de Luna ,am trecut la grosismentul de 56x , grosisment la care cele doua stele si limbul selenar se vedeau si mai bine. (Iata un exemplu ,alaturi de nenumarate altele ,care demonstreaza lipsa de fond a mult prea frecventelor jelanii de genul ''...cel mai bine vad cu ocularul de 25mm , cu cel de 10mm mai rau si complet blurat :shock: cu cel de 6mm...''. Este doar lipsa de antrenament : telescopul nu este televizor !). Dupa observarea imersiilor ,am facut alte observatii cu micul newtonian : - M57 -Beta Lyra si OSigma 525 -Stephenson 1 -roiul Delta Lyrae unde am numarat 9 stele -am rezolvat 117x Epsilon Lyrae -Sigma 2521 steaua multipla din ''Coathanger'' dar numai cu trei stele din cele patru -Messier 71 in Sageata -Messier 56 -Messier 11 si Messier 26-doua stelute si o mica ceata in M26 -Messier 27 in Vulpecula -am rezolvat Theta Serpentis -M15 in Pegas si Messier 2 in Aquarius -am incheiat cu planetara ''Saturn Nebula'' NGC 7009 din Aquarius. De notat ca toate trei planetarele observate ,adica M57,M27 si NGC 7009 au suportat cu brio grosismentul de 117x / BCO 6mm. La M57 se vedea ca interiorul inelului este mai slab luminos iar la M27 s-a vazut forma de cotor de mar. NGC 7009 arata ca in dobsonianul de 200mm , ca un ou mic , oval si albastru marin. Ca sa fie clar , am insirat aceste observatii nu pentru a ma umfla in pene ci pentru a sublinia ceva : nu instrumentul este cauza principala atunci cand nu vedem obiecte DSO. Nu cred sa existe pe piata un instrument mai oropsit decat reflectorul de 76mm. Are toate dezavantajele reflectoarelor - si inca in forme accentuate - si nu are avantajele nici unuia. Cu toate acestea , observatiile de aseara , efectuate cu un asemenea mic reflector ,din mijlocul unui oras de 190.000 , demonstreaza ca motivul principal pentru care nu vedem obiecte DSO este acela ca nu le gasim. Cer senin ,Mircea ----------------------------------- Skyliner 01 Sep 2017 15:29 ----------------------------------- Aseara am iesit si cu luneta ruseasca la Luna si Saturn, la 32x se vedea foarte frumos Luna fara cromatism sau sfericitate, optica lunetici e minunata. Saturn cu inelele arata bine la 80x mi-a placut, dar si Luna cu acelasi ocular, aproape ocupa tot campul vizual al unui plossl de 4mm. Am observat si fara trepied, hoinarind pe cer in zona Caii Lactee. :wink: Da e foarte frumoasa idea de hoinareala pe cer, iti elimina stresu, mai ales cand gasesti un dso fain. ----------------------------------- Mircea Pteancu 26 Sep 2017 00:17 ----------------------------------- Aseara am facut observatii cu noua luneta cu obiectiv Swift 818 de 60x500mm deci F/8. Am montat luneta pe montura ''Penelopa'' in scoica pentru tuburi de 75mm , la dreapta in poza ; tubul este oleaca supradimensionat ,are un diametru de 67mm. Grosismente /oculare folosite : 20x/Plossl 25mm ; 50x /Plossl 10mm ; 83x /BCO 6mm. Conditii de observatie : ceata la sol ,pacla in atmosfera , NELM = 4mv-4.5mv. Observatii : - Achird : la 20x parca se vedea companionul lui Eta Cas , la 50x rezolvare- separare excelenta - Almach Gamma 1 Andromedae rezolvat superb la 50x , contrastul de culoare este bine vizibil. Ramane ca un mic proiect pentru viitor sa stabilesc apertura si grosismentul minim la care se rezolva -separa aceasta dubla. -Miram /Eta Persei rezolvat usor la 20x , culoare oranj intensa -roiul dublu NGC 884-NGC 869 nu a fost deloc impresionant , presupun ca din cauza transparentei mici a atmosferei nu se vedeau multe stelute slabe din roiuri -Caldwell 13 sau NGC 457 sau ''ET Cluster'' a fost in schimb foarte aratos. Nu-i de mirare , acest roi roi deschis descoperit de William Herschel , este chiar pe pragul vizibilitatii cu ochiul liber deoarece include steaua Fi Cassiopeiae. -M31 a avut o intindere mica dar se vedea si M32 -a urmat roiul deschis M34 numit si ''Spiral Cluster'' , cam saracit si el de stelele slabe din cauza cetii -am primit drept premiu de consolare steaua carbon HIP 12339 aflata la 20x in acelasi camp cu Messier 34. Aceasta este o stea carbon din clasa spectrala M1/3 si este interesanta deoarece este aliniata cu alte doua stelute care dau impresia unei duble , cele trei stele formand un segment drept. -am cautat si am gasit fara dificultati ciudata stea carbon-variabila-dubla WZ Cas a carei culoare oranj-rosiatic a fost evidenta la 50x , ca si cea albastra a companionului. Mai ales cand am defocalizat un pic imaginea stelelor. -in Lyra am incercat sa vad vreun ''companion'' al lui Vega dar ...nada - am observat insa Zeta Lyra , o dubla din liga binoculara de fapt. -din roiul deschis Delta Lyr -aka Stephenson am vazut sase stele ,in doua triunghiuri ,unul mai luminos si unul mai slab luminos. -in coltul celalalt al Lyrei am observat in acelasi camp Sulafat -Sheliak ,rezolvata- OSigma 525 si M57. La 83x , M57 prezinta doar o forma ovala cetoasa ,fara alte detalii. -''cealalta dubla-dubla'' din Lyra a fost rezolvata fara efort la 20x -M56 s-a vazut la 50x ca un mic obiect cetos -companionul lui Polaris nu s-a vazut dar la Est de aceasta stea se vedea asterismul ''Inelul de logodna'',vezi desenul atasat ,realizat de amatoarea Amalia din Elvetia via Phil Harrington. -in incheiere am aruncat o privire spre Albireo si apoi am pus la adapost echipamentul de pe care curgea condensul. Astro-dinozaurul care le-a folosit nu se pune la socoteala ,el trebuie sa fie deja calit ! Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 10 Mar 2018 23:25 ----------------------------------- Dupa cum a confirmat si Armand la alt topic, aseara la Arad cerul nu a fost prea prietenos. Pe parcursul serii , pe portiuni maricele de cer s-au vazut totusi stelele ,asa ca am putut sa fac observatii. La inceput doar am sondat calitatea seeingului cu binoclul 8x60mm Sakura ca sa aflu daca are rost sa ies la observatii. In Orion am vazut rezolvata steaua dubla Sigma 747 si se zareau cateva stele din NGC 1981 , Theta 1 si Theta 2 Ori se vedeau ca o pereche larga de stele. In Pleiade am numarat 16 stele ,cam cate vad pe un cer bun prin luneta simplet ''Telescopium Keplerianum'' de 15mm F/ 22. In Gemenii se vedea slab M35 , doar M44 in Racul se vedea ceva mai binisor. Conditiile de observatii au fost adverse dar am decis totusi sa fac observatii. Am folosit luneta ''zoth'' 90x600mm pe montura ''pipe'' Penelopa. Mi-am propus sa testez ''in conditii de lupta'' ocularul TS 32mm WA primit de curand de la colegul nostru david_eco. Cam la un grad spre Nord-Est de Alnimlam mi s-a parut ca vad ''ceva'' In teorie , ocularul TS 32mm WA ar trebui sa imi asigure un camp de 224 minute de arc la grosismentul de 18.75 x adica 3.73 grade. Dupa Stellarium , ocularul ar trebui sa cuprinda o zona a cerului ca cea din poza atasata. Nu pot sa afirm ca intradevar campul este de 224 minute de arc dar cu siguranta ramane spatiu considerabil pe langa cele trei stele din Centura lui Orion. Am facut si o ''descoperire'' : la aproximativ un grad spre N-E de Alnilam ,steaua din mijloc a Centurii lui Orion , am crezut ca vad la 19x o stea dubla. Am marit grosismentul la 67x si ,intradevar ,intr-un asterism de trei stele avand forma unui bumerang , steaua cea mai nordica este o dubla formata din doua stelute de magnitudini de 8mv si 9 mv. Separatia acestei stele duble este de aproximativ o cincime din cea a lui Mintaka , deci in jurul a 10''. Azi am verificat in atlasul Cambridge de stele duble a lui Mullaney- Tirion si in atlasul de duble a lui Taki si nu am gasit nimic inregistrat la adresa aproximativa de RA =5h 20-50 min si Dec = 00gr 20- 50 min. O posibila candidata ar fi HIP 26500 D dar are o separatie prea mare. Ramane de lamurit pe altadata. Fiind in Orion am observat si alte stele duble. La Eta Ori am vazut cele doua stele formand cifra ''8'' la 100x. In NGC 1981 am rezolvat la 100x steaua dubla cu separatie de 4.3'' Struve 750 /ADS 4192 -varful labei drepte din fata a ''crocodilului''.Aceasta stea este si membra a acociatiei stelare Ori OB1. In Canis Major am reobservat roiul stelar deschis NGC 2362 in care am numarat 13 stele , concentrate intr-o zona circulara in jurul stelei Tau CMa. Aflu astazi de la Admiral Nanson si al sau blog ''Star-Splitters'' ca undeva in roiul deschis NGC 2362 se afla ingropata o comoara , o stea multipla cu sase componente cu indicele h 3948. Cinci dintre cele sase stele componente pot fi vazute direct. Situl ''Stelledoppie'' ne dezvaluie ca steaua principala a stelei sextup;e h 3848 este de fapt insasi Tau CMa. Poate ar fi mai bine sa ne ocupam de aceasta stea sextupla la ''Teme de observatii''? http://www.stelledoppie.it/index2.php?menu=39&iddoppia=32392 Am reobservat steaua dubla h 3945 sau 145 CMa , o dubla cu contrast superb de culori , galben-oranj la steaua principala de 5 mv si albastru la companionul de 5.8mv , separate prin 27''. Spre Nord-Vest de h 3945 am observat steaua dubla HIP 34940 cu o separatie de 19.4'' , rezolvata deja de ocularul TS 32mm WA dar si mai bine de ocularul Revelation 9mm la 67x. Stellarium demasca aceasta dubla discreta si inegala ca fiind h 3938 , formata din steaua principala tip B2 de 6.3 mv si companionul G5 de 9.1mv. Indicativul ''h'' arata faptul ca stelele duble de mai sus au fost descoperite de catre John Herschel in expeditia sa astronomica in Africa de Sud. In Gemenii am admirat Messier 35 si nebuloasa planetara NGC 2392 in care la 100x se zarea steaua centrala cu privirea periferica. Wasat/Delta Gem a fost rezolvata dar companionul a fost foarte palid. Campul ocularului TS 32mm este foarte potrivit pentru obiectele extinse cum este Messier 44 din Racul dar grosismentul este prea mic pentru roiul deschis Messier 67 care a fost partial rezolvat la 100x. In Leul am observat galaxia NGC 2903. La 19x galaxia doar se zarea , era abia simtita de vaz. La 100x a fost evidenta forma alungita de la NE spre SV si usoara crestere in luminozitate spre centrul galaxiei. Din Tripletul de galaxii din Leo am vazut M65 si M66 , cea mai bun imagine a lor de pana acum in luneta ''zoth'' 90mm. Am studiat galaxiile la 67x si 100x , la aceste grosismente se vedeau bine ,stabil ,cu privire directa. Am incheiat prin observarea stelei duble Alula Australis / Xi Ursae Majoris , o dubla de stele aurii de 4.3mv F9 si 4.8mv G9 , cu o separatie de 1.6'' si de o frumusete tulburatoare. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 09 Mai 2018 21:35 ----------------------------------- Serverul ma lasa sa postez acest mesaj numai ca atasament. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 31 Iul 2018 23:59 ----------------------------------- Duminica seara, pe 29 Iulie a.c. , am degustat observatii de stele duble cu lunete mici...vreau sa zic, mici de tot. Acest gen de observatii au un farmec cu totul aparte. Observatiile au avut caracter de reconstituire , de ''reenactment'' ,am sa explic mai jos. Farmecul aparte provine din aspectul exagerat al imaginii de difractie. Din cauza aperturii mici , nu trebuie sa marim prea mult grosismentul pentru a vedea discurile Airy , foarte mari ca diametru , cu aspect de mici sfere parca si inele de difractie foarte pronuntate. Folosind luneta mea acromatica ''de un picior'' 45x300mm am rezolvat la 60x /ocular ortoscopic Circle V 5mm , steuaua Rho Her AB de 4.1'' si Alpha Her de 4.6''.Indescriptibil de frumoase ! Beta Lyr , Zeta Lyr , OSigma 525 si Epsilon 1-2 Lyr ca dubla au fost prada lejera la 12x /Plossl 25mm. ''Cealalata dubla-dubla'' din Lyra ,anume Struve 2470 - Struve 2474 a fost si ea rezolvata la 12x dar mult mai greu. Am admirat Garnet Star iar spre Est de ea am rezolvat o stea tripla si una dubla, ultima foarte slaba. Eta Cas a fost frumos rezolvata si am vazut si steaua carbon WZ Cas. Punctul culminant al serii a fost rezolvarea la 60x a stelei triple 16-17 Dra.Am hartuit-o vreo 20 de minute , timp in care am ajustat adesea focalizarea dar pana la urma am reusit... Am adaugat si o aroma DSO observatiei mele prin vizitarea asterismului Kemble 2 ,numit si ''Littke Queen'' din Dragonul.Acolo steaua cea mai nordica a asterismului nu s-a vazut si nici ''pseudo- Eta Cas''. M57 in Lyra se vedea ca o mica pata circulara fantomatica la 60x. Am incheiat cu roiurile M13 si M92 care la 60x se vedeau mult mai bine si mai luminoase decat m-as fi asteptat. Am sa raspund la final acelei intrebari care probabil ca incolteste in mintea celui care binevoieste sa citeasca aceste randuri : bre ... ce rost au aceste observatii cand ai telescoape mai mari ? :roll: Raspunsul e simplu : toata primavara m-am delectat cu lecturi din revista ''Orion'' a lui Anestin. Acolo , precum si in ''Astronomie populaire'' a lui Flammarion - o carte cu valente aproape sacre pentru mine , este pomenita luneta de 43mm ,folosita de incepatorii intr-ale Astronomiei din primii ani ai veacului trecut. Am fost curios asadar sa aflu cam ce puteau sa vada acei amatori. Am aflat si v-am spus si voua. Mircea ----------------------------------- Erwin 01 Aug 2018 07:49 ----------------------------------- Mulțumim, Mircea! Cu ocazia acestui tip de observații putem să ne dăm seama cât de poluat este cerul acum cu lumină față de cerul începutului de secol XX. Căutătoarele erau și ele de mici dimensiuni în secolul trecut. De la 30mm apertură am trecut la 50, 60 sau chiar mai mult. Este aproape imposibil să găsești obiecte interesante dacă nu ai un căutător bun, mai ales când ești începător. Desigur, avansații târșiți prin toate cotloanele Galaxiei ca nenea Mircea nici n-au nevoie de căutător prea mult, doar să se asigure că-s pe direcția bună. Mie îmi este greu chiar și acum să găsesc unele arhi-cunoscute pe cerul poluat al Bucureștiului chiar dacă prin telescop le pot vedea. ----------------------------------- Mircea Pteancu 01 Aug 2018 16:51 ----------------------------------- Erwin Multumesc pentru completari , ai intrutotul dreptate , poluarea luminoasa este catastrofala. Dar deoarece degradarea a fost continua si graduala , foarte putini au resimtit-o. Citind ghidurile de observatii de la inceputul secolului trecut , de pilda cele ale lui Serviss , simti cum ti se strange inima cand vorbeste despre roiuri precum M35 sau Roiul dublu din Perseus sau steaua Nu CrB ca fiind ''vizibile cu ochiul liber''...din New York !!!??? :shock: In zilele noastre , asa cum ai spus , nici macar cautatoarele mici nu mai arata aceste obiecte. Multumesc si pentru aprecierea foarte binevoitoare despre abilitatile mele de observator ! Revenind la lunetica de 45x300mm , aceasta nici nu are cautator. Cand pornesc la observatii , folosesc ocularul de 25mm care imi asigura un camp de 4.3 grade. Am constatat de multa vreme ca apreciez cu mult mai mare usurinta azimutul decat altitudinea spre care tinteste telescopul. Orientez atunci luneta in azimut cat de bine pot si scanez cerul in altitudine , campul larg de 4 grade permitand sa interceptez obiectul sau zona cautata. Odata gasita tinta , schimb ocularul cu unul mai puternic ,daca aceasta-i pohta cea pohtita. Pe cerul de vara insa , simt o mare retinere in a trece la mariri mai mari. Mai ales Calea Lactee ,la 12x ,in camp de 4 grade este de nedescris. Unei asemenea mici lunete-i sunt accesibile toate obiectele recomandate pentru binocluri. Fara a vrea sa-i supar pe ''binoclisti'' , as adauga ca-i sunt accesibile mult mai multe obiecte: drumul optic mult mai simplu ,stabilitatea asigurata de montura masiva , confortul asigurat de diagonala lucreaza toate in favoarea lunetei. In plus, pot modifica grosismentul dupa bunul meu plac si atasez cu usurinta filtre gen Skyglow sau UHC. Totdeauna am insa si un binoclu la indemana. Cele doua instrumente nu se exclud ,ci se completeaza armonios. Mircea ----------------------------------- Erwin 02 Aug 2018 11:21 ----------------------------------- Luneta "Locomotiva cu aburi" de 70mm F/4, având un obiectiv de la un binoclu am folosit-o un pic și pe post de căutător la newtonian. Mi-a fost însă aproape imposibil să mă obișnuiesc cu întoarcerile de imagine caracteristice, luneta având o prismă diagonală în interior. Am pus înapoi căutătorul cu obiectiv de binoclu de 50mm. Luneta redevine instrument grab&go pe trepied foto obișnuit. Se încadrează la instrumente mici sau e prea mare? ----------------------------------- Mircea Pteancu 02 Aug 2018 12:20 ----------------------------------- Erwin Luneta 70mm F/4 se incadreaza perfect aici , asteptam cu mare interes observatiile ! Clasificarile sunt foarte ''elastice''. :D De la revolutia dobsoniana incoace ,deja de pe vremea lui Kestner , toate telescoapele mai mici de 35 cm erau considerate mici. De cand Bartels a lansat nebunia reflectoarelor de F/3 ...sau mai scurte :shock: ... telescoapele mai mici de 50 cm sunt considerate mici. Am sa spun insa ce inteleg eu prin ''instrumente mici''. Cele de mai sus sunt considerente valabile pentru ''burghezia imperialista putred de bogata'' din lumea larga. :wink: Eu traiesc in Romanica si ma ghidez pe mai departe dupa clasificarile lui Henry Paul din cartea ''Telescopes for Skygazing'', editia II , editura Amphoto 1966 si din care am tradus in 1986 pentru prietenul meu Beches. Optiunile sunt libere pentru fiecare dar eu cam asa voi privi aceste lucruri pana la ...''inchiderea editiei''. Clasificarea facuta de autorul mentionat mi-am insusit-o nu din incrancenarea unui mosh care opune rezistenta la nou ci pentru ca se potriveste posibilitatilor si experientei personale. Atasez cele spuse de Henry Paul despre instrumentele mici. Mircea ----------------------------------- saiph 17 Aug 2018 11:21 Re: ----------------------------------- Recent am pus la treaba o lunetica pe care o facusem cu alt scop initial, dar care se pare ca da rezultate neasteptat de bune si in configuratia asta, pt vizual. Este facuta in jurul unui obiectiv acromat D 50mm, F 382mm, cu acoperire AR (un pic ciufulita..) de la amicii nostri de peste ocean. Ocularul este recuperat din alt dispozitiv optic, iar cu un Barlow 2x ajunge la marirea de 40x, ceea ce e suficient de mare cat sa numeri craterele de pe Luna :) Restul componentelor sunt obisnuitele accesorii de la raionul de bricolaje, plus o celula de la un obiectiv de binoclu dezafectat. Cu totul cred ca nu a costat mai mult de 70-80 ron (echivalent). Aseara am vazut de fapt ce-i poate pielea micutei ciudatenii, pe langa o Luna clar definita, cu cratere fine rezolvate si fara culori imprastiate, am reusit sa disting inclusiv benzile de pe Jupiter (cel putin SEB si NEB, restul erau asa, mai mult insinuate in imagine), satelitii galileeni (f.f. finut se vedeau), iar surpriza serii a fost Saturn, care m-a dus cu gandul la sarmanul Galilei - daca ar fi avut pe vremea aia macar calitatea opticii pe care o am eu acum in fata mea, nu ar mai fi zis ca e o planeta cu urechi :lol: Se putea distinge un singur inel eliptic (grosut, continuu, fara diviziunea Cassini) cu un mic spatiu intre inel si planeta, iar din cand in cand inclusiv o banda putin mai intunecata pe discul planetei, sau cel putin o zona cu diferenta de luminozitate, adica planeta in sine nu parea o bulina crem monoton colorata. Am schimbat pt putin timp ocularul cu un PL7.5mm si imaginea, desi nu s-a degradat considerabil, parea ca incepe sa nu mai prezinte aceeasi cantitate de detalii, iar suprafata lunii capatase o tonalitate purpurie palida, totusi fara bleeding. Inca nu am incercat pe stele duble sau DSO, dar intentionez sa o trec prin cateva, sa vad ce da din ea - nu ma astept la minuni, macar asa, de proba, ca tot sunt la capitolul asta. Cam asa arata bazdagania, zici ca-i un junk-scope chinezesc din seria 999x :lol: ar vrea ei sa aiba asa "junk".. Revin dupa ce o mai plimb nitel printre stele :) ----------------------------------- Erwin 17 Aug 2018 15:05 ----------------------------------- Bravo, Mihai! Te poți înscrie în 60mm telescope club, dacă nu cumva ești deja! Spor la observații! ----------------------------------- saiph 17 Aug 2018 15:19 ----------------------------------- Multumesc Erwin :) Da, ma gandeam la un moment dat, plus ca am si monocularul terestru 20x60, si Tairul 3S (care e de fapt un 66mm mai versatil). E fascinant sa vezi ce poate face un obiectiv acromat "amarat", cum e asta de 50mm - la cum arata si cat a costat, n-ai zice ca poate fi in stare de ceva, ai fi tentat sa-l folosesti doar pe post de prajitor de furnici :lol: dar sincer, mi-a lasat o impresie buna pana acum, aproape la fel de buna ca 60-ul f/15 pus la sunspotter anul trecut. ----------------------------------- saiph 18 Aug 2018 01:50 ----------------------------------- Si cam asa arata Luna prin mica jucarie :) sau macar atat cat a reusit camera telefonului sa surprinda - l-am atasat la ocular cu un adaptor, ca nu prea a tinut figura fara :) Parca totusi se vedea un pic mai clar direct in ocular. Oricum, fringing super minim. Am tras 1/90s cu wb de bec, Luna fiind f f galbena, destul de jos spre orizont. Marte se vede ca o margica portocalie, fara detalii pe suprafata, Albireo se distinge clar si frumos ca e dubla (optic), iar M13 a fost la doi pasi sa iasa din limita de vizibilitate - totusi, dupa cateva minute, cu periferica se putea distinge destul de clar o condensare, desi spre margine n-as putea confirma ca dadea semne de rezolvare (poate de pe un cer mai bun ar fi ceva sanse..) Una peste alta, stelele arata cat se poate de punctiform, poate reusesc sa mai trec prin cateva duble, sa vad pana unde tine micul obiectiv . ----------------------------------- Mircea Pteancu 18 Aug 2018 13:12 ----------------------------------- Foarte frumos , felicitari , tine-ne la curent cu ce rezultate vei obtine pe mai departe! Mircea ----------------------------------- Erwin 19 Aug 2018 01:18 ----------------------------------- Se pare că ai pus mâna pe un obiectiv excepțional. Așa este și obiectivul de la luneta de ochire de 60mm primită de la Lentilozaur. ----------------------------------- Mircea Pteancu 21 Aug 2018 20:34 ----------------------------------- In seara zilei de 18 August , Sambata ,am facut observatii cu luneta 45x300mm la 12x / Plossl 25mm si 60x / ortoscopic Vixen 5mm : -Saturn cu discul vizibil dar fara detalii, inelul ''monobloc'' si nu s-a vazut satelitul Saturn -Jupiter ,aflat deja foarte jos s-a vazut ca un disc ''confuz si difuz'' ,fara benzi si nu s-au vazut satelitii galileeni -Marte doar un globulet roz-caramiziu, fara detalii -M27 s-a vazut destul de slab luminos , un dreptunghi cetos incadrat de stelute ... superb -M57 ,minuscul dar in mod clar un disc fumuriu -''Coathanger'' Cr 399 , un asterism grandios in orice instrument -Gamma din Delfinul rezolvat foarte frumos ,ambele stele de culoare galbena dar de nuante diferite -''Alya'' / Theta din Sarpele ,rezolvata intr-o dubla margea sidefiu-argintie -roiul deschis NGC 6633 este foarte aratos chiar si in aceasta luneta mica -roiul IC 4756 l-am gasit si vazut doar pentru ca stiam unde este si ce trebuie sa vad.Este un roi format din stele foarte slabe pentru aceasta luneta, vizibile totusi cu vederea periferica. Aseara , Marti , 20 August am facut observatii cu ceea ce amatorii de limba engleza numesc ''frankenscope'' , adica o luneta alcatuita din componente provenind de la mai multe instrumente. Obiectivul provine de la o luneta Swift 818 de 60x500mm , tubul de la o luneta de tir , focuserul este obisnuita ''chestia'' plasticoasa din China. Toate asamblate prin intermediul unor bucse filetate ''la tema''. Observatii : -roiul deschis M11 -roiul sferic M2 -roiul sferic M15 -NGC 6633 -steaua dubla Almach, superb rezolvata cu principala aurie si companionul albastru palid -galaxia M31 cu galaxia satelit M32 vizibila imediat ,fara efort -galaxia satelit M110 a fost o premiera pentru mine ,fiind prima data in care am vazut acest obiect cu o luneta de 60mm -roiul sferic M71 ,usor de gasit langa un asterism in forma de ''Y'' -roiul sferic M56 din Lyra a fost mai greu de vazut dar , dupa ce mi-am acordat suficient ''timp de integrare'', s-a vazut ''ghinisor'' si acest roi -M27 este un obiect deja spectaculos in luneta de 60mm. Aceste doua sesiuni recente de observatii cu mini-telescoape au reconfirmat ca daca le gasim , orice telescop iti poate arata multe obiecte ale cerului profund. Mark Allison , autorul cartii ''Star Clusters and How to Observe Them'' spunea :''...I once heard a deep- sky observer say there is no substitute for aperture. Personally ,I think there is no substitute for hours spent at the eyepiece...'' Mircea ----------------------------------- saiph 23 Aug 2018 11:52 ----------------------------------- (...)Marte se vede ca o margica portocalie, fara detalii pe suprafata (...). Ce ziceam? :lol: Corectie: la 90x altfel sta treaba. Am mai tunat un pic jucaria aseara si am dus-o in zona de 90-100x (n-as putea spune exact cat, n-am masurat precis, doar am calculat cu datele pe care le-am avut despre focale) cu ocularul Plossl de 7.5mm. Materialul folosit la constructia jucariei fiind plastic, inevitabil apar deviatii de la axa optica principala si detaliile se cam risipesc. Totusi, exista o zona in care colimarea e foarte aproape de spot-on, si rotind tubul din capatul ocularului (pseudo-focuser) in pozitia corecta, incep sa apara clar acele detalii care se lasa prinse mai greu. Astfel, m-am putut convinge, inca o data, ca aceasta lunetica merita un pic mai multa atentie. Jupiter a aratat mai multe benzi (L.E.: mai exact 7 - in seara asta am reusit sa confirm in conditii ceva mai bune) si sateliti mai clari si finuti ca randul trecut, chiar daca l-am prins doar cateva momente pana s-a ascuns dupa blocuri (desi nu sunt gri... lol; poate reusesc diseara sa repet testul cu mai mult succes), Saturn acum avea diviziune in inele si un miiiic mic mic Titan cateva diametre mai la Vest, Luna a prezentat un frumos Clavius, cu 9 cratere vizibile in el (bine, de fapt 5 erau vizibile in el, celelalte 4 fiind pe "buza" craterului mare), iar Marte si-a dezvaluit timid calota si din cand in cand tinea sa-mi demonstreze ca suprafata lui nu e tocmai uniform colorata. Nu am mai luat si imagini, dar experienta vizuala m-a facut sa-mi revizuiesc atitudinea fata de aceste lunetici - tot ce-i sub 6-7cm. Sincer, citeam cu putina reticenta rapoartele de observatii de pe acest topic. Acum m-am convertit si eu :lol: i'm a believer ----------------------------------- Mircea Pteancu 23 Aug 2018 18:46 ----------------------------------- Mihai Esti binevenit printre devianti ! Realitatea are aceasta insusire magica de a transforma fiintele. Obiectivul lunetei tale pare a fi cu adevarat deosebit. Eu am pus intotdeauna calitatea optica a obiectivului deasupra tuturor celorlalti parametrii cum ar fi apertura , seeingul,ocularul ,experienta observationala. Astept cu mare interes urmatoarele teste. Obiectivul meu de 45x300 mm , suspectat de a fi de provenienta Zeiss dintr-un Richtfernrohr 10x45.2mm ''foarte militar'' (vezi atasamentele) m-a cam dezamagit la planete. Insa la stele duble si DSO vad reflectoarele de 125mm si cel de 200mm cum isi lasa ochii in pamant deoarece nu au cum sa justifice mica diferenta dintre imaginea lor si cea a ''piticului''. Mircea ----------------------------------- saiph 23 Aug 2018 21:57 ----------------------------------- Mihai Esti binevenit printre devianti ! Realitatea are aceasta insusire magica de a transforma fiintele. Obiectivul lunetei tale pare a fi cu adevarat deosebit. (...) :) Multumesc, dl Pteancu! Intr-adevar, as vrea sa vad cum se comporta si la duble, ca n-am prea avut ocazia sa-i fac o baie cu stele, dar e pe lista si de-ndata ce obtin ceva rezultate, postez. Nu pot sa nu apreciez devotamentul pe care-l aveti fata de aceste mici minuni (alaturi de toti ceilalti colegi care mai posteaza pe acest topic), desi in arsenal se regasesc si scule cu multe capete peste mini-lunetele in discutie - unele au oglinzile secundare cat tot obiectivul jucarelelor astora. Totusi, farmecul lor ramane inegalabil ----------------------------------- Mircea Pteancu 23 Aug 2018 23:22 ----------------------------------- Onoarea este de partea mea ! Undeva , in spatele detaliilor tehnice ale unor asemenea mici experimente , se afla mereu sentimentul inegalabil ca folosind aceste mici bijuterii ,vedem cerul asa cam cum l-au vazut oameni cu nume mare in Astronomie. Lasandu-l la o parte pe inegalabilul (si ,de multe ori , nesuferitul ) Galileo :P , astronomi precum Scheiner ,Cysat , Gassendi ,Hodierna nu au avut in toata viata lor telescoape mai bune decat micile lunete despre care vorbim aici. Foarte probabil nici macar atat dar '' suntem pe aproape''... Sa dau un exemplu : am citit deja de n-spe ori mirarile ipocrite de pe Cloudy Nights ale unor spiteri care ,plictisiti de colectionarea trenuletelor si timbrelor , s-au apucat de Astronomie ,ieri. Iar azi ''se mira'' cum de Pleiadele si M29 au fost incluse in Catalogul Messier. Cu mesajul subliminal ... ''Care natarau ar face aceasta ? Care natarau le-ar confunda pe acestea cu o cometa '' ? Sarmanul Messier ...''not very professional''... In privinta roiului M29 este insa suficient sa-l vezi cu o luneta mica , chiar si pe un cer senin ,de vara , ca sa apara ca obiect cetos. Iar pe vremea lui Messier , cometele se mai cautau si cu ochiul liber. Iar Pleiadele , scufundate in ceata si fumul orizontului de toamna , mai ales combinat cu o vedere trecuta de prima tinerete , ia usor acel aspect cetos cometar. Este bine, este corect , sa faci teste reale ,pe cerul real. ''Not very professional'' este sa faci comentarii cu cooru' scufundat in fotoliu despre cei care au fost ''in linia intai''. Iar altii ,si mai limitati , nu dau doi bani pe istorie , pe tot ce-i dincolo de guma chilotilor lui Zukurberg. Mircea ----------------------------------- Erwin 24 Aug 2018 08:02 ----------------------------------- Mai este și plăcerea ATM-ului, Mircea, pe care și Mihai o împărtășește cu noi, care este cu atât mai mare cu cât instrumentul se dovedește extrem de capabil pentru dimensiunile lui. Mai ales dacă optica provine de la scule militare, vedem cât efort s-a pus întotdeauna în dotarea armatei, efort care nu se face niciodată pentru omul de rând. Eu cred că, deși războaiele ne-au adus progres tehnologic imens, ar fi timpul ca omenirea să se deștepte și să iasă din mocirla morală în care se află și să orienteze acest progres spre a ne fi mai bine tuturor, să protejăm fiecare specie de pe planetă, nu numai specia "homo războinicus", gândindu-ne la viitor și la stele. ----------------------------------- Mircea Pteancu 24 Aug 2018 12:30 ----------------------------------- Erwin + 1 la tot ce ai spus. Avem un exemplu stralucit de pacifist in astronomul Camille Flammarion care a luat mereu atitudine impotriva razboiului . Inclusiv a Primului Razboi Mondial. Nici autoritatile , nici oamenii ''de rand'' nu l-au ascultat. Ce rost a avut WWI ? Doar a sters de pe fata pamantului generatii intregi. Nu va sti nimeni vreodata cati dascali , medici ,ingineri ,muzicieni, pictori,scriitori sau savanti de geniu au fost asasinati atunci. Cati strungari , croitori,bucatari sau tamplari talentati au pierit ? Aceleasi guverne care atunci si-au trimis cu sange rece popoarele la moarte , acum tac ''ca rahatii in iarba'' , nu scot un cuvant despre macelul pe care l-au orchestrat. Guvernele mUE ascund in tacere crimele impotriva umanitatii pe care le-au comis atunci. Dar nu chiar toti. Dl. Junckers se ascunde in cantitati apreciabile de booze, pe care-l bea gratis pe la summit-uri ''aboozind'' de contributia mea de platitor de impozite. L-o fi tinand mUE pe salar de mizerie...da' poate-l rezolva Teleorman Magnificul si pe asta. Mircea ----------------------------------- Milan Cristian 24 Aug 2018 16:37 ----------------------------------- Si cam asa arata Luna prin mica jucarie :) sau macar atat cat a reusit camera telefonului sa surprinda - l-am atasat la ocular cu un adaptor, ca nu prea a tinut figura fara :) Parca totusi se vedea un pic mai clar direct in ocular. Oricum, fringing super minim. Am tras 1/90s cu wb de bec, Luna fiind f f galbena, destul de jos spre orizont. Marte se vede ca o margica portocalie, fara detalii pe suprafata, Albireo se distinge clar si frumos ca e dubla (optic), iar M13 a fost la doi pasi sa iasa din limita de vizibilitate - totusi, dupa cateva minute, cu periferica se putea distinge destul de clar o condensare, desi spre margine n-as putea confirma ca dadea semne de rezolvare (poate de pe un cer mai bun ar fi ceva sanse..) Una peste alta, stelele arata cat se poate de punctiform, poate reusesc sa mai trec prin cateva duble, sa vad pana unde tine micul obiectiv . Ce adaptor ai folosit? M-ar interesa si pe mine sa fac poze la ocular. Macar cu telefonul. P.S. Binoclurile si observatiile prin ele intra la instrumente mici sau au topic-ul lor separat? ----------------------------------- saiph 24 Aug 2018 17:57 ----------------------------------- asta e adaptorul folosit ----------------------------------- Stille 25 Aug 2018 22:07 ----------------------------------- Iar azi ''se mira'' cum de Pleiadele si M29 au fost incluse in Catalogul Messier. Cu mesajul subliminal ... ''Care natarau ar face aceasta ? Care natarau le-ar confunda pe acestea cu o cometa '' ? Uite, eu ma mir ca M103 a fost trecut in catalog, dar nu Melotte 11/NGC 663, care e la o aruncatura de bat si (cel putin prin binoclu) mi se pare mult mai usor de vazut, si de asemenea confundabil cu o cometa. Sa fi fost vorba de faptul ca observa cu instrumente de raport focal mare, deci camp vizual mic, si pur si simplu a trecut pe langa? Departe de mine sa ma uit de sus la cei pe ai caror umeri stau, apropo - doar incerc sa inteleg cum o fi functionat faza asta. ----------------------------------- Mircea Pteancu 26 Aug 2018 00:55 ----------------------------------- Stille Sunt pe aceeasi lungime de unda cu tine , am respectul cuvenit pentru inaintasi. Asta desigur nu inseamna sa nu discutam rezultatele si metodele lor , ci dimpotriva. Da ,in privinta obiectelor ''ratate'' de Messier , lucrurile stau cam asa cum ai intuit dar situatia a fost mai complexa. Cel mai mare telescop folosit de Messier ,mostenit de la magistrul sau Joseph Nicolas Deslile , a fost un reflector newtonian de 20cm F/10 de o calitate atat de proasta incat dadea rezultate ca o luneta de 60mm . :shock: Ocularele ,de obicei, erau doar niste lentile convergente deci aveau intradevar un camp vizual foarte mic. Herschel a folosit reflectoare mult mai mari , de 48cm de pilda dar si ocularele sale erau simple , de tip Kepler si Galilei. O trasatura care o regasim la amandoi si ,de fapt este comuna astronomilor intregii epoci , este folosirea pasajelor , a ceea ce in limba engleza se numeste ''sweep''. Cu o rabdare serpeasca , astronomul statea cu ochiul lipit de ocular si lasa astrii sa defileze prin campul vizual. Ei asa cautau obiecte noi , nu scanau cerul asa cum o facem noi. Aceasta este doar opinia mea dar eu sunt convins ca datorita aplicarii metodei pasajelor , a sweep-urilor, folosind telescoape cu camp vizual efectiv mic , cei doi au ratat obiecte spectaculoase dar in schimb au catalogat ''ciudatenii'' de genul M73. Mircea ----------------------------------- Erwin 26 Aug 2018 17:15 ----------------------------------- Trebuie menționat că în acele epoci nici monturile telescoapelor nu erau grozave, acest lucru poate fi ușor trecut cu vederea, poate fi o cauză pentru "tehnica pasajelor". Cunoscând foarte bine poziția fixă a telescopului se puteau face determinări de coordonate ale obiectelor măsurând ora trecerii lor la meridian. Mircea, când au fost inventate primele monturi ecuatoriale? În epoca lui Messier nu cred că existau. Luneta lui Galilei se vede atârnată de o sfoară pe un fel de cuier. Așadar era la discreția vibrațiilor și a tremurul mâinilor. ----------------------------------- Mircea Pteancu 26 Aug 2018 18:12 ----------------------------------- Ai dreptate Erwin. Metoda preferata era masurarea cat mai precisa a altitudinii sau a distantei zenitale ale astrilor folosind cercuri gradate si verniere. De aceea au aparut in secolul XVIII , de exemplu , numeroasele quadrante si quadrante de perete ,care de care mai sofisticate. Toate acestea masurau altitudinea astrilor. Aceasta era convenabil de masurat deoarece verticala locului oferea o referinta obiectiva si mereu la indemana. Cealalta coordonata era oferita de masurarea diferentiala a pozitiei relative a astrilor in unitati de timp folosind miscarea diurna. Intrebarea despre montura ecuatoriala este foarte buna. Montura ecuatoriala a fost inventata de catre astronomul danez Ole Roemer in ultimele decenii ale secolului XVII. Roemer este binecunoscut pentru masurarea vitezei luminii prin observarea satelitilor galileeni ai lui Jupiter. Dar ,pe langa montura ecuatoriala , Roemer a inventat instrumentul de tranzit pentru masurarea precisa a momentului tranzitarii meridianului de catre astrii si pentru masurarea distantei zenitale. Apoi Roemer a inventat cercul meridian pentru masurarea directa a declinatiei astrilor si a tranzitarii meridianului de catre acestia. Va invit sa faceti doua lucruri. Sa vizitati topicul ''Classic Astronomy History'' a lui Allan Dystrup, de unde am imprumutat gravura monturii ecuatoriale construite de Ole Roemer. Si sa remarcati sfarsitul postarii lui Allan din 7 Septembrie 2017 in care aflam cu ce s-a mai ocupat Roemer : ''...He also initiated a social reform for the poor , the unemployed and the prostitutes''. Si inca multe altele,lectura placuta ! https://www.cloudynights.com/topic/585769-classic-astronomy-history/ Mircea ----------------------------------- theogon 26 Aug 2018 23:27 ----------------------------------- ...iar prima montura ecuatoriala cu sistem de orologerie care a stat la baza marilor refractoare din secolul al XIX-lea (montura ecuatoriala germana) a fost construita de Fraunhofer pentru refractorul de 9' instalat pentru FW Struve la Dorpat in 1824 daca bine imi aduc aminte. ----------------------------------- saiph 28 Aug 2018 10:50 Re: ----------------------------------- Bineinteles ca n-am avut stare si am mai "invartit un surubel" la jucaria de 50mm. Si bine am facut :D Am pus pe ea, asa, de dragul diversitatii, un ocular contraintuitiv (asta asa, ca sa nu zic ilogic de-a dreptul - mai putina apertura inseamna, printre altele, mai putin detaliu), dar asta am vazut. Poate un strop mai multe detalii fine au inceput sa apara pe masura ce diametrul instrumentului crestea, dar momentele cand acele detalii chiar s-au facut vizibile au fost destul de rare. Si anume - desi nu am avut ragaz decat de doua obiecte mari si late (Saturn si Marte) - fie ca vorbim de diviziunea Cassini, sau de zonele diferit colorate de pe discul planetei in cazul lui Saturn, sau despre calota polara si regiunea usor intunecata din jurul ei, ori relieful sever ravasit de furtuna de praf vizibil in emisfera nordica la Marte, singura diferenta intre imaginile din 50mm si cea din ED80 sau Mak127 a fost un pic de luminozitate si poate usurinta cu care puteam discerne detaliile din cauza maririi diferite (am mers pana la 180x in C80ED si 250x in Mak - am folosit chiar si ADC-ul, ca sa elimin din culorile turbate care devenisera prea evidente la puteri mai mari). Dar altfel, se vedea ca sunt acolo. Si ca sa nu zic ca mi se pare mie, am solicitat confirmare si din partea aliatului meu nr.1 - jumatatea mea mai buna (cum se zice). Citez din memorie: "uite, Marte are un cos pe el!" :lol: si adevarul e ca exact asa arata in lunetica. Poze din pacate nu am facut, avand ceva treaba restanta, dar impresia vizuala a meritat o mica pauza. Mi-ar fi placut sa aiba si [url=https://sohowww.nascom.nasa.gov/data/synoptic/sunspots_earth/mdi_sunspots_1024.jpg]Soarele asta al nostru macar o pata acolo, oricat de mica, sa vedem si noi ceva; dar momentan s-a epuizat stocul - m-am uitat ieri un pic la el si era tot blank; cica sa revin cand o mai aduce, cine stie, peste-o luna-doua. ----------------------------------- Mircea Pteancu 23 Mar 2019 21:14 ----------------------------------- Miercuri 20 Martie am facut observatii cu luneta 60x828mm ... noa, cum adica de ce !?:shock: Asa mi-a fost capriciul ! :wink: Am observat stelele duble din tabelul din atasament. Care tabel acum imi da de furca. In alta parte , la topicul noului nostru coleg Cristian Iacob l-am citat pe Jack Newton ,un renumit si respectat astronom amator ,un pionier al astrofotografiei CCD color si coautor al cartii ''Splendors of the Univers''. Jack sustine ca un telescop de 100mm va avea acces la stele de pana la 12mv si ca ''din fuga calului'' se vor vedea cu usurinta stelele de 8mv. Pe de alta parte,prelucrand notitele observatiei de Joi 21 Martie , am afirmat ca rezolvand steaua dubla STT 245 din Mel 111 ,am vazut cel mai putin luminos companion din viata mea de dublist. Ei bine ,nu este asa , ''aiuozrong'' la ambele ''capete de acuzare'' ! Daca ne uitam in tabelul pe care l-am intocmit azi la prelucrarea observatiilor de Miercuri 20 Martie , vom vedea ca in acea seara am vazut cel mai intunecat companion si anume cel de 11,8mv al stelei 12 Comae iar nu Joi pe 21 Martie. Dupa cum este frumos si-i sade bine romanului , eu pot sa-mi salvez pielicica aratand ca STT 245 are companion de 11,2mv dar cu o separatie de 8,4'' in timp ce 12 Comae o fi avand companion de 11,8mv dar trebuie sa iei autobuzul ca sa ajungi la companionul separat la 37''. :| Afirmatia ca un telescop de 100mm vede stele de pana la 12mv este a lui Jack Newton ...si el n-are decat sa se descurce cu ea. In mod sigur a gresit ,daca eu cu luneta de 60mm am vazut stea de 11,8mv. Sa revenim... Miercuri seara , tot cu luneta de 60mm am mai vazut roiul M37 cu doar trei-patru stele rezolvate cu foarte putina ceata luminoasa iar in M36 am putut numara 12 stele ,ceata luminoasa ... niet ! M38 nu a fost acasa pentru mine in acea seara... M35 a aparut mai bogat ,am putut numara 25 de stele. Iar in Gemenii am gasit usor si am observat planetara ''Eskimo Nebula'' NGC 2392 ca un obiect cetos ,de luminozitate uniforma,fara detalii,fara stea centrala vizibila.Dar s-a vazut cu usurinta deja si la 33x in ocularul Plossl 25mm. In loc de concluzii , am sa spun doar atat ca am invatat din nou ca adevarul este acolo ,afara , sub stele , pe cer si nu in carti. Luneta de 60mm dovedeste o buna putere de patrundere in spatiu daca ajunge pe cer de oras, in preajma Lunii Pline pana in apropierea magnitudinii limita 12mv. Dintre obiectele vazute Miercuri , cu siguranta Omega Gem a fost pentru mine ''obiect nou''. Totusi ,nu pentru ''a ma da sferic'' dar nu recomand luneta de 60mm unui incepator. Mircea ----------------------------------- Erwin 23 Mar 2019 23:10 ----------------------------------- Mircea, felicitări atât pentru observație cât și pentru instrument! Se pare că zilele trecute a fost bună și transparența cerului, cum se mai întâmplă în această lună destul de capricioasă cu vremea. ----------------------------------- Mircea Pteancu 24 Mar 2019 18:09 ----------------------------------- Multumesc Erwin ! Am intrebat pe ''60mmtelescopeclub'' despre magnitudinea limita pentru asemenea instrumente. Sa profitam de vreme cat timp este buna ,cer senin,Mircea ----------------------------------- theogon 30 Iun 2019 19:23 ----------------------------------- M-am procopsit de ceva vreme cu un refractor Celestron 70 /900 (F/d=12,85) cu preț redus. Cam mult plastic întrînsa m-am gândit, dar o scosei la stele să văd ce știe. Hmmm... Am remarcat o subcorecție a obiectivului și povestind cu Silviu, încep să-i modific spațierea, lucru care nu a fost de ajuns. Mai bag după aceea între flint și crown niște ulei de măsline și la urmă ulei optic, care are indicele de refracție apropiat de balsamul de Canada. Nu o mai lungesc ci hai cu ea la răsboiu, dar nu singură ci în compania unui instrument mai mare Fixez pe stea (Arcturus) să văd seeingul și dacă am scăpat de sfericitate. Inele de difracție intra și extrafocal distinct desenate. Pun pe Jupiter, un desen clar și frumos al planetei la grosismente din ce în ce mai mari. Ajung la 112X cu un ocular TV de 8 mm. Sar la celălalt instrument la aceiași mărire (118 X) Aceiași imagine, parcă puțin mai spălăcită. Schimb oculare, mă plimb de la un instrumet la altul. Refractorul ținea pasul cu tovarășului lui mai mare de trei ori în diametru, ba chiar am apreciat o imagine cu 10-15% mai bună pe ansamblu (claritate, contrast). Încerc niște duble, Mă fixez pe Pulcherima. Ajung cu refractorul la 337X (barlow de 2,25, ortho BGO 6 mm) însă cel mai frumos s-a văzut la 184X (barlow 2,25, TV11 mm). Celălalt instrument îmi arată o imagine luminoasă cu multe spicke-uri și un companion greu decelabil pentru un observator neexperimentat. Mai am de lucru la refractor -o celulă din aluminiu și un focuser mai de Doamne ajuta, plus un căutător. Cel cu punct roșu - o jucărie. Am testat cu ocazia asta și un căutător Telrad- face toți banii. Am călcat și eu în noul Regat al Instrumentelor Mici. ----------------------------------- Erwin 30 Iun 2019 19:35 ----------------------------------- Wow! Nu știu ce-i ăla "ulei optic" dar pare ceva "rafinat"! :) Spor la observații! ----------------------------------- theogon 30 Iun 2019 22:05 ----------------------------------- Horatius vinde optical oil- e pe post de balsam (de Canada) doar că, dacă nu-ți iese pasiența, îl poți spăla cu ușurință. ----------------------------------- Mircea Pteancu 30 Iun 2019 23:07 ----------------------------------- theogon Monseigneur ,soyez le bienvenue ! Felicitari pentru experimentele reusite. De multe ori floreta a rezolvat ceea ce palosul nu a reusit. Mircea ----------------------------------- theogon 30 Iun 2019 23:42 ----------------------------------- Atâta doar că floreta se mânuiește cu mult rafinament... Merci Monseniore Mircea. ----------------------------------- Mircea Pteancu 07 Iul 2019 14:52 ----------------------------------- theogon Asa cum cu gratie o face Excelenta Voastra ! (Vad ca noi doi ne-am fi descurcat in acea epoca ... :wink: ) Aseara pohta ce-am pohtit-o a fost sa colimez mini-luneta mea de 45x300mm , cu obiectiv militar fara acoperiri antireflex ,suspectat a avea pedigree Zeiss. Dupa lasarea serii ,am facut intai observatii cu acest mic instrument ,pus pe montura pipe ''Penelopa''. La G=12x ,am focalizat cat mai precis pe Albireo ,apoi am pornit in ''vajaiala'' prin Cygnus unde in orice camp vizual erau multe sau foarte multe stele. Desigur ,dubla Omicron 1/31 Cyg cu o separatie de 36.5'' si Omicron 2/32 Cyg cu separatia de 209'' nu au pus probleme la rezolvare. 16 Cyg/STFA 46 avand o separatie de 40'' este o dubla rezolvabila deja in binoclu , a fost si ea lejer rezolvata la G=12x/Plossl 25mm de luneta de 45mm .La G=33x/Plossl Revelation 9mm , se vedea slab nebuloasa planetara NGC 6826 ca o steluta palida gri-albastruie,cetoasa ,usor nefocalizata. Langa Sadr am vazut la 33x roiul deschis NGC 6910 in care am numarat opt sau zece stele ,cele marunte se vedeau cu vederea periferica. Roiul NGC 6866 nu a prezentat stele dar avea un aspect mai inchegat decat NGC 6910,era bine vizibil ca o usoara ceata luminoasa la 12x si ,mult mai bine ,la 33x. Ceasul insa ticaia ,zona mea preferata din Sagittarius nu este indelung vizibila din locul meu de observatie asa ca am vizitat-o imediat. Am reusit sa vad urmatoarele obiecte : M22-M28-M23-M24-M18-M17-M16-M8-M20-M21. Cel mai greu observabil obiect a fost M18 peste care as fi trecut ''fara remuscari'' daca nu as fi stiut unde este si nu l-as fi cautata inadins. Evident,la Trifid /M20 ,se vedea numai roiul ,nu nebuloasa. Jupiter era deja la furat de mere ,la Saturn mica luneta a prezentat la 33x discul ,inelul,umbra inelului (greu vizibila ) si satelitul Titan. Poate unii cititori ai acestor randuri se vor fi intreband cu privire la sanatatea mintala a amatorului care in loc de a face observatii cu apertura de 200mm ,''pierde timpul'' facand observatii cu o mini-luneta de 45mm. Pot insa sa explic ''despre ce vorbeste poezia''... Un subiect drag inimii mele este Istoria Astronomiei. In paginile monumentalei ''Astronomie Populaire'' a lui Camille Flammarion si (normal :P ) ale revistei ''Orion'' a lui Victor Anestin ,intalnim referiri la observatii cu luneta de 43mm ,considerat instrumentul minim al amatorului acelor vremuri. Furnizorul principal al acestor lunete era Trambouze din Paris. Atasez reclama acestuia ,asa cum aparea in presa vremii. Asadar , ( inainte de a incepe sa aruncati in mine cu ciocolata amaruie de 65% ,pachete de Marlboro rosu lung si alte asemenea obiecte contondente ) am sa arat ca prin observatii ca cele de mai sus incerc sa reconstitui (''reenactment'' in Inglish ) observatiile de acum un secol ale amatorilor care se aventurau pe cer cu asemenea lunete. Mircea ----------------------------------- valy 07 Iul 2019 15:18 ----------------------------------- 43Fr, cat inseamna in banii de azi? ----------------------------------- Mircea Pteancu 08 Iul 2019 16:42 ----------------------------------- 250 $ ----------------------------------- saiph 08 Iul 2019 17:24 ----------------------------------- Aseara pohta ce-am pohtit-o a fost sa colimez mini-luneta mea de 45x300mm , cu obiectiv militar fara acoperiri antireflex ,suspectat a avea pedigree Zeiss. (...) Am reusit sa vad urmatoarele obiecte : M22-M28-M23-M24-M18-M17-M16-M8-M20-M21. (...) Poate unii cititori ai acestor randuri se vor fi intreband cu privire la sanatatea mintala a amatorului care in loc de a face observatii cu apertura de 200mm ,''pierde timpul'' facand observatii cu o mini-luneta de 45mm Ma bucur sa ma numar printre cei care se entuziasmeaza la vederea unui roi stelar intr-un instrument mic :) iar cele mentionate de dl Pteancu vin sa sublinieze capacitatea unui instrument de a aduce o satisfactie invers proportionala cu dimensiunea lentilei atunci cand privesti cerul prin el. Ce-i drept, sa vezi un obiect de magnitudine +12..+13 intr-o galeata de 40-50cm diametru e o experienta greu de egalat. Insa observarea unor stele de mag +8 intr-un roi deschis cu un instrument care are numai 10% apertura mai sus mentionata are un farmec aparte, iar cei care persevereaza, chiar si dupa atatia ani si cu atatea instrumente pe mana sa le foloseasca, nu fac decat sa ateste acest farmec. ----------------------------------- tudor 08 Iul 2019 17:55 ----------------------------------- Si eu consider ca au farmec aceste observatii cu instrumente mici. Dupa cum am spus in alta parte, exista intr-un fel o curiozitate in atingerea a limitei de jos in apertura, care este de admirat in observatiile astronomice! ----------------------------------- Mircea Pteancu 09 Iul 2019 16:25 ----------------------------------- Multumesc lui saiph si lui Tudor pentru comentariile care mi-au mers la inima ! Nu am avut timp sa-i raspund mai in detaliu lui valy , vedem din valoarea actualizata a celor 43 franci - cat costa luneta Trambouze in 1900 - ca instrumentele astronomice erau ingrozitor de scumpe in acea vreme. Aseara ,cerul a fost acoperit de nori la Arad. Uneori ,ici si colo ,se mai subtiau dar fara a lasa sa se vada petece de cer senin. Deoarece pe inserate am verificat starea colimarii micului meu reflector ''Optus'' 76x700mm si am gasit totul aproape in regula , am incercat sa vad ''ceva'' cu el ,in acele conditii vitrege. Am folosit un Kellner de 25mm pentru 28x si un Plossl de 10mm pentru 70x. Am prins mai multe intervale in care ,pe durata a cateva zeci se secunde ,s-a vazut binisor relieful selenar. Antares ,vazut pe catifeaua gri-albastruie a cerului noros a fost indescriptibil de frumos ,un adevarat briliant rubiniu,aruncand in ocular scantei roze ,ruginii ,rosiatice... Beta Sco a fost frumos rezolvata. La steaua multipla Epsilon 1-2 Lyr s-au vazut discurile Airy ale perechii mai largi ,celalalta abia se zarea. Zeta Lyr a fost bine rezolvata. Delta Lyr cea oranj n-a fost singura ci a avut doi,trei insotitori dar ,daca acestea au fost stele ale roiului Stephen 1 sau nu,nu pot sa spun. Am incheiat cu Jupiter la care ,chiar si in aceste conditii , se vedeau cele doua benzi euatoriale,cu cea nordica mult mai intensa si cu satelitii galileeni vizibili doi cate doi la Est si la Vest. Mircea ----------------------------------- tudor 09 Iul 2019 22:40 ----------------------------------- In noaptea 8 spre 9 iulie, din Bucurestiul luminos, de pe balcon si de dupa o tufa de trandafir japonez si cateva rufe drept paravan de lumina, am incercat si eu limitele micului binoclu Leica 10x25 BCA. Am inceput cu M81 dar fara succes, galaxia am vazut-o cu vedere indirecta doar cu Zeiss Conquest HD 10x42. Asa ca m-am mutat (cu tot cu sezlong) spre Casiopea. Aici micul binoclu a avut mai mult succes si mi-a aratat foarte bine roiul M103 prezentand o mica nebulozitate. In schimb roiul invecinat Ngc663 l-am vazut doar cu vedere indirecta. Apoi am coborat spre Roiul Dublu Perseu pe care-l l-am vazut destul de bogat in stele. Dar in drum spre acest roi m-am oprit si la roiul Stock 2 Muscleman Cluster care avea multe stele, dar per total stelele fiind mai palide decat cele din Perseu. Iar din roiul deschis Bufnita nu se vedeau decat ochii bufnitei. Acestea au fost testele noptii pentru micul instrument. ----------------------------------- Mircea Pteancu 12 Iul 2019 22:58 ----------------------------------- Miercuri 10 Iulie am continuat observatiile cu newtonianul Optus 76mm F/9. Am folosit : 28x/Plossl 25mm ;70x/Plossl 10mm ; 117x/Plossl 6mm. - La Jupiter am vazut la inceput trei sateliti ,apoi la 70x si confirmat la 117x ,l-am vazut si pe al patrulea care tocmai terminase tranzitul peste discul planetei foarte apropiat de limb ,undeva la nivelul zonei temperate nordice. Asa cum se vede in atasament , acest satelit era Ganymede.Ceilalti sateliti,tot spre Vest ,erau Io cu Europa in apropierea sa iar la mare distanta ,Callisto. Pe discul jovian se vedeau cele doua benzi ecuatoriale,cu banda nordica mai intensa , zona dintre ele era de o nuanta ceva mai intensa decat zonele temperate;se vedea clar Pata Rosie in jumatatea estica a benzii ecuatoriale sudice. Mai tarziu ,pe la miezului noptii ,am reusit sa vad si in acest mic reflector umbra lui Ganymede ,proiectata pe discul jovian ,folosind G=117x. Cat timp umbra a fost in apropierea limbului nu s-a vazut in reflectorul de 76mm.Atunci cand am reusit sa o vad,umbra era in apropierea meridianului central si m-a ajutat si faptul ca vazusem deja umbra in dobsonianul de 200mm. Deci nu spun ca reflectorul de 76mm este instrumentul ideal pentru asemenea observatii dar poate fi folosit si la asa ceva. -Am rezolvat foarte frumos cu micul reflector stelele duble Alpha Her /Rasalgheti si Rho Her iar la Epsilon Boo am vazut o condensare pe primul inel de difractie ,acolo unde in dobul de 200mm se lafaie companionul. Mircea ----------------------------------- tudor 29 Iul 2019 23:36 ----------------------------------- Am fost cu cortul pe malul marii in Bulgaria. In noaptea adanca dar instelata din 26 iulie am folosit pe plaja de la Krapet luneta portabila Tair cu prisma Baader si cu celula 2x barlow pentru a arata prietenilor planetele Jupiter si Saturn, dar si galaxia Andromeda, roiul m13 si nebuloasa M57. Acestea au fost obiectele alese de mine pentru o mai usoara familiarizare a prietenilor cu privitul prin telescop (unii dintre ei fiind si cu copiii lor de 5 ani). Pentru campuri largi am folosit ocularul plossl TeleVue 32mm 50 grade (19x cu un camp de 2.66 grade), iar pentru detalii ocularul ExplorerScientific 8.8mm de 82 grade (cu barlow 2x am atins 136x cu un camp de 0.60 grade). Planetele ne-au aratat detalii bune cu diafragma inchisa la f8, iar nebuloasa Inel s-a prezentat sub forma de covrig inca de la 68x. La M57 am folosit si filtrul Baader UHC-S Nebula acesta facand sa creasca contrastul nebuloasei. Dar in momentul in care s-a privit prin binoclul Zeiss 10x42, efectul de "wow" al acestuia asupra prietenilor (asupra celor mari cat si asupra celor mici) a fost atat de mare incat noaptea s-a transformat incet incet intr-una "binoculara", formandu-se o coada de nerabdatori in spatele binoclului, luneta fiind data intr-o parte. In cele din urma pe la 12 noaptea am ramas singur si mi-am continuat nestingherit observatiile pana cam pe la 2:30, cand a rasarit din mare frumoasa Luna rosiatica. Insa ce am vazut eu mai departe am postat la sectiunea "Observatii cu binoclul" http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=9527&postdays=0&postorder=asc&start=255 PS am facut si o poza pentru a imi aduce aminte de acel rasarit de Luna. Daca se mareste poza se pot vedea printre altele si Pleaidele si chiar si Uranus, si o pata pe senzor pe post de gaura neagra :cry: ----------------------------------- Mihail Tudose 31 Iul 2019 20:47 ----------------------------------- Inainte de toate vreau sa imi cer scuze ca intervin si eu in acest topic fiind doar un umil incepator si nu stiu daca regulile forumului interzic postarea celor neexperimentati in sectiunea avansati.Daca am facut o gafa imi cer mii de scuze ,vreau doar sa imi exprim admiratia pentru Tudor,dl. Mircea, Saiph, Theogon, Valy, Iulian90 si toti ceilalti care ma faceti sa citesc cu nesat acest forum si prin raspunsurile dumneavoastra ma ajutati sa aprofundez acest domeniu.Sper sa ajung in viitor la performantele dumneavoastra si va multumesc pentru ajutor.Tot respectul meu si cer senin. Scuze de offtopic! ----------------------------------- Mircea Pteancu 31 Iul 2019 23:57 ----------------------------------- Mihail Esti chiar binevenit, te rog sa contribui cu observatii sau comentarii. Daca as putea,chiar maine as uni cele doua sectiuni,pana traim tot invatam. Deci se vede sau nu ,ramanem incepatori. Ce-i rau in ati pastra capacitatea de a admira ,de a te minuna de lucruri nemaivazute !? De altfel ,am vazut ca faci observatii foarte interesante ,spor in continuare. (Si as vrea sa nu ne mai ciondanim din cauza acelui subiect tabu pentru mine... ) Cer senin ,Mircea ----------------------------------- Mihail Tudose 01 Aug 2019 19:15 ----------------------------------- Domnule Pteancu va multumesc pentru incurajari. In ceea ce priveste subiectul tabu pentru mine este inchis .Daca ne vom intalni vreodata la un eveniment astronomic si va manifestati dorinta de a afla mai multe despre acest subiect va stau la dispozitie cu placere, daca nu va ramane inchis. Multumesc frumos! ----------------------------------- Mircea Pteancu 24 Noi 2019 19:36 ----------------------------------- In mod deliberat sau nu , are loc un proces de feisbuchizare ,un fel de ''colectivizare'' fortata a internetului. Uite asa ,Yahoo a fost cumparat de ''cineva''care, nou proprietar , ''s-a pus pe treaba''. Exact sectiunea care mergea bine,era vie si plina de activitate ,cea a grupurilor Yahoo, a fost lovita din plin iar aceste grupuri isi vor inceta existenta de luna viitoare. Fac parte din trei asemenea grupuri si ,ce sa vezi ... mare coincidenta ... de cum a fost lansata informatia despre inchiderea din Decembrie , in fiecare din aceste grupuri au aparut comandouri de opinie: ,,asta e,musai trebuie sa ne mutam pe ''fakebuk''. Ei bine,nici unul din cele trei grupuri (foste Yahoo) nu a aderat la colhoz. Scriu aceste randuri aici deoarece am placerea sa va informez ca ''60mmtelescopeclub'' a supravietuit puciului ,si-a salvat intreg istoricul de postari si fisiere , este bine mersi si poate fi gasit aici : https://groups.io/g/The60mmTelescopeClub/topics In atasament vedeti luneta ATM cu obiectiv ''zoth'' ,asa cum am folosit-o la observatii Joi 21 Noiembrie. ''Chestia'' galbena de pe tub este jambiera de aerobic ,deturnata aici pentru protejarea contra condensului.Metoda este testata ,functioneaza. Observatiile de Joi,cer noros si ceata atmosferica : Pleiade,Mirach,un M37 palid, M42-43 slab luminos si el ,Sigma Ori ca tripla,Mintaka si trei stele din Trapez,NGC 1981 si am rezolvat Polaris. Cer senin si (fie cu telescoape mici,fie cu telescoape mari ) spor la observatii,Mircea ----------------------------------- tudor 24 Noi 2019 20:48 ----------------------------------- Arata bine tot ansamblul! De la scaun, montura pana la luneta totul este in ton! Parca e venita din alt secol, doar ciorapul galben e din secolul nostru :) Spor la observatii in continuare! ----------------------------------- Mircea Pteancu 24 Noi 2019 21:00 ----------------------------------- Tudor Multam fain ! ''Parca e venita din alt secol...'' Sincer vorbind, nu ma mira acest lucru : cel care a construit aceste lucruri chiar vine din alt secol. :D Spor la observatii si tie si te astept in continuare cu contributii valoroase. Cer senin ,Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 01 Dec 2019 22:56 ----------------------------------- Pe 25 Noiembrie am avut mai mult noroc,am vazut mai multe obiecte folosind aceeasi luneta ''zoth'' 60x828mm,iata lista lor : -steaua dubla Epsilon Peg/Enif,primara de un galben aramiu foarte frumos,companion slab -roiul stelar sferic M15,slab luminos dar vizibil -stelele duble Gama Del si OR Del ,vazute in acelasi camp vizual la 92x -1 Ari ,o dubla cu separatia de 2.9'' din Berbecul ,o Porrima in miniatura -NGC 752 ,roi stelar deschis din Andromeda,de forma generala ovala, a cam umplut diametrul orizontal al ocularului de 25mm la 33x.Prea multe stelute pentru a-mi bate capul sa le numar! -M31-M32 s-au vazut bine la 92x dar la M110 ''am dat chix''... :cry: -''chix'' si la M33 desi asterismul-pilot se vedea partial - M1 a fost usor de gasit cu metoda ''patentata'' a lui Mirciulica. Pentru prima suta de ani ,o pun gratis la dispozitia amatorilor care inca n-au vazut M1...grabiti-va,suta trece repede... https://observoergosum.blogspot.com/2019/12/messier-1-crab-nebula.html -In Auriga am revizitat M37,M36,M38 dar din NGC 1907 de langa M38 nu s-a vazut vreo urma. Desi am observat cu jambiera trasa pe tub,obiectvul incepuse sa se abureasca. Jambiera si-a facut datoria dar trecusera aproape trei ore de observatii...asta e ! Cui nu-i place,sa-si cumpere letcon si sa inceapa sa lipeasca gandacii aia electronici...:? Am incheiat cu o privire catre Castor,minunat rezolvat de luneta de 60mm,fara egrete,raze,reflexii ,halouri si ''alte cadouri'' facute de alte telescoape. Mircea ----------------------------------- tudor 10 Dec 2019 16:07 ----------------------------------- Imi place luneta ''zoth' Si eu am facut ceva observatii lunare cu noua mea luneta ED pe timp friguros. Si inspirat de jambiera galbena a lui Mircea, am tras si eu un ciorap, dar negru ca sa fie ca o rochie de seara :) Asa se raspandeste moda :) O sa revin cu o poza ----------------------------------- Mircea Pteancu 10 Dec 2019 22:46 ----------------------------------- Multumesc Tudor,calitatea optica excelenta este datorata proiectantului , maiestrul ''zoth'' ! Ma bucur sa aflu ca luneta ta se gateste de astro-bal ,distractie placuta ! Eram la Selgros cand mi-a venit ideia ,nu aveau decat jambiere galbene si asta am cumparat. Mircea ----------------------------------- tudor 13 Dec 2019 20:17 ----------------------------------- Dupa cum am spus, acum cateva zile in urma am scos la frig noua mea luneta ED. Am "imbracat-o" cu un ciorap "de seara" ca sa-i fie mai cald :) Am testat-o pe Luna unde la puterile 131x si 140x nu a avut probleme cromatice, imaginile fiind superbe. Insa la 262x si-au facut aparitia ceva aberatii cromatice, dar palide si doar pe margini, detaliile lunare fiind in continuare foarte clare si contrastante, chiar si la aceasta putere. Am privit si nebuloasa Orion in care s-au vazut stelele "trapezului" foarte luminoase si clare. In urma acestor teste rapide ma declar multumit sau chiar impresionat de performanta micului instrument :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 15 Mar 2020 19:05 ----------------------------------- Tudor 262x reprezinta 3.6x /mm deci niste aberatii cromatice pot fi iertate ,zic eu. Ce aventuri a mai avut luneta ED de 72mm ? Joi 12 Martie a.c. ''pohta ce am pohtit-o'' a fost sa fac observatii cu telescopul Maksutov Teleskop Service 100mm F/14. Am folosit ocularul ''Super'' 25mm pentru G= 56x si care asigura un camp efectiv de un grad deoarece are campul vizual aparent de 56 grade ,mai mare decat cel de 52 grade al ocularului Plossl 25mm. Pentru mariri mai mari am folosit ocularul zoom Seben 8-24mm (175x- 58x) si G=233x/Plossl 6mm ,rareori acceptat de starea cerului. La cautarea obiectelor am folosit cautatorul RACII 9x50mm ,obtinut aici pe forum si devenit extrem de util ( dziekuje panie Saiph !) Observatii : -Sigma Ori ca tripla -roiul deschis Trapez/Theta 1 Ori ,cu patru stele -Iota Ori ca tripla -Mintaka ,dubla rezolvabila chiar si cu binoclul -Zeta Ori rezolvata doar ca dubla AC cu separatie de 58'',companionul cu separatie 2.17'' nu a fost rezolvat :( -nebulozitate in M42-M43 ,se vedea ''l'etoile de Huygens'' -Lambda Ori rezolvata -M35 in Gemenii si M37 -M36-M38 in Auriga ,vazute la diferite setari ale ocularului zoom ,niste roiuri deschise fascinante -Eskimo Nebula /NGC 2392 la care se vedea bine steaua centrala la G= 175x -Theta Aur doar ca dubla AC cu separatia de 55'',companionul AB cu separatia de 4.1'' nu s-a vazut :( -M44 este un roi prea mare pentru campul vizual disponibil de un grad dar am reobservat in asterismul in ''V'' din acest roi steaua ADS 6915 ca tripla (ceea ce este OK) dar steaua qvadrupla ADS 6921 am vazut-o doar ca tripla -M67 a prezentat cateva stele rezolvate in ceata luminoasa a celor nerezolvate ... Ajuns aici trebuie sa fac o pauza ca sa fac un comentariu neprietenos : aceasta observatie ar fi trebuit sa o postez la sectiunea ''Incepatori 100% habarnamisti''. Cu 30 de ani in urma,cand am avut primul meu telescop -dobsonianul de 160mm F/9 ,am notat de mai multe ori in jurnalul de observatii comentarii despre calitatea slaba a oglinzii. Uneori mai dadeam vina pe starea atmosferei pentru ca nu vedeam detalii. Dar niciodata pe nepriceperea si lipsa mea de rabdare. Revenind la observatiile descrise cu Makul de 100mm , am repetat ( in ciuda celor 30 de ani de experienta) gresala din vremurile de inceput. Dupa ce am esuat in rezolvarea lui Zeta Ori si a lui Theta Aur ,incepusem sa mustacesc si sa mormaiesc ''dulcegarii'' la adresa bietului telescop. Dupa ce am observat multumitor roiul M67 ,am indreptat telescopul spre steau tripla Zeta Cnc,fara mari sperante. Mare mi-a fost surpriza cand am vazut la 175x , o minunatie de tripla ! AB cu separatie de 1.14'' prezenta ambele stele cu minunate discuri Airy tangente iar AB-C cu separatia de 5.93'' excelent rezolvata.Marind grosismentul la 233x/Plossl 6mm , AB a prezentat clar puntita de cer negru intre stele ,intreaga tripla infatisand un tablou de o frumusete siderala aproape transcendenta. Asadar mintea mea ,in ciuda deceniilor de experienta, a scos din ecuatie starea atmosferei pe partea de conditii obiective iar pe partea subiectiva ,legata de cel care observa , a uitat de rabdare. Am biciuit fara remuscari doar calitatea telescopului,telescop care a lucrat imediat la limita teoretica ,de indata ce au fost intrunite conditiile .... :oops: :oops: :oops: -Dupa ce am admirat vreo zece minute frumusetea lui Zeta Cnc , am observat M66 din Leul. -Luna se ridicase deja binisor pe cer asa ca nu avea rost sa mai fortez observarea obiectelor slab luminoase.Am mai cautat si vazut doar M94 in CVn. -Am incheiat cu trei duble : *Cor Caroli cu separatie de 19.5'' *Algieba/Gamma 1 Leo cu separatie de 4.7'' *una din favoritele Sultanului Binar Mirciloglu : Porrima cu separatie de 2.81'' ,dubla de o frumusete stupefianta ! Mircea ----------------------------------- tudor 17 Mar 2020 09:57 ----------------------------------- Mircea, Nu prea am putut observa des cu luneta din Bucuresti. Totusi am un proaspat si mic raport cu luneta ED. Cand am iesit noaptea trecuta pe balcon am ramas uimit. Nu am vazut demult un asemenea cer in Bucuresti! Astfel am scos repede binoclul 15x70 SkaymasterPro si am survolat putin cerul de nord. Venusul "striga" sa fie observat. Cu cei 15x ai binoclului nu se intelegea bine faza lui Venus asa ca am montat rapid pe trepied luneta 72ED. Am dus luneta doar pana la puteri 105x respectiv 140x. Aceasta noapte a fost doar a ortoscopicelor Kokusai Kohki Fujiyama de 4mm si 6mm+2x barlow. Am observat indelung Venus de fiecare data pana cand iesea din cadru. Faza lui este de 50%. Chiar si pe marginea campului vizual era asa de clar conturat incat, eu crezand ca e inca in centrul imaginii, disparea dintr-o data din fov! Bineinteles ca mi-am explicat miscorarea poluarii datorita coroneivirusului. Ce nu au putut face legile si oamenii impotriva poluarii, a rezolvat frica de moarte a omenirii in cateva zile. Pacat ca noi oamenii numai in situatii dezastruase ne unim fortele https://www.boredpanda.com/italy-pollution-levels-coronavirus-quarantine/?utm_source=google&utm_medium=organic&utm_campaign=organic ----------------------------------- tudor 18 Mar 2020 14:56 ----------------------------------- Tot de pe balconul meu, ieri noapte, am facut observatii prin doua binocluri si o luneta terestra. Am ales Andromeda si Venus ca tinte pentru a vedea cum se comporta aceste instrumente la doua tipuri de obiecte ceresti. Unul ne va spune putin despre luminozitatea instrumentelor (Andromeda) si altul ne va ajuta sa ne facem o idee despre claritatea instrumentelor (Venus). Pentru a vedea concluziile referitoare la diferentele dintre aceste observatii cu aceste instrumente complet diferite vedeti aici http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=193980#193980 ----------------------------------- Mircea Pteancu 27 Mar 2020 01:23 ----------------------------------- Tudor Am comentat la topicul indicat de tine,mi-a placut mult sa citesc comparatia instrumentala pe care ai facut-o. Dupa ce am observat Venus in aceasta seara ,am folosit luneta de 60mm ca sa observ cateva obiecte mai luminoase. Pacla atmosferica nu mi-ar fi permis oricum altceva. Iata obiectele observate ,folosind luneta ''zoth'' 60x828mm si ocularul Super 25mm (are campul un pic mai mare ca un Plossl) , ocular zoom MZT 8-24mm ,ocular Plossl 10mm si Plossl 6mm : -Mintaka ,rezolvata fara probleme dar companionul se vedea foarte slab -In Trapez se vedea 3 stele cu vedere directa si patru cu cea periferica -La Zeta Ori am zarit companionul apropiat ca o condensare pe primul inel de difractie -La Iota Ori la fel ,doar companionul apropiat -Sigma Ori s-a vazut ca tripla -Lambda Ori a fost rezolvata la 104x /zoom 8mm desi cu ochiul liber abia se zarea -La Alcyone in Pleiade,companionul cel mai slab luminos din triunghiul invecinat s-a vazut doar cu vedere periferica.Intreg roiul se vedea sters ,cu stele putine. -M37 a fost inca si mai sters ,aflat pe muchie,la limita vizibilitatii -M36 in schimb ,s-a vazut uimitor de bine.Cu vedere directa am putut numara intre 15 si 20 de stele trasand forma de ''X''.Iar cu vedere periferica se vedeau multe alte stelute la 104x.Printre ele s-a numarat si dubla STF 737 cu separatie de 10'',clar rezolvata. -M35 a fost si el o aparenta stearsa dar care ,pe masura ce am marit grosismentul , a prezentat tot mai multe stele -Castor si Algieba s-au vazut excelent chiar si in conditiile vitrege de asta-seara. -54 Leo a fost si ea o dubla frumoasa ,cu o separatie ceva mai mare si cu luminozitate mai mica decat Algieba -90 Leo este o tripla aflata la o treime de la Denebola spre Delta Leo.Are o separatie de 3.4'' ,cu companionul aflat la Sud ,la PA = 208 grade.Exista un al doilea companion aflat 63'' la Sud-Vest ,vizibil si acesta.Aceasta dubla am vazut-o acum pentru prima data cu luneta ''zoth'' de 60mm care astfel mi-a reamintit cat este de buna: 90 Leo nu-i cine stie ce luminoasa nici macar in reflectorul de 200mm -Mel 111 este un obiect prea extins pentru acest instrument ,l-am patrulat oleaca si am observat dubla binoculara 17 Com -Delta Gem nu a vrut sa se rezolve asa ca am incheiat micul meu astro-tur cu Eskimo Nebula ,gasita cu ocularul Super 25mm si observata la 83x/Plossl 10mm si 138x/ Plossl 6mm. Planetara s-a vazut ca un mic obiect cetos ,cu luminozitatea crescatoare spre centrul luminos fara insa a se condensa in imaginea stelei centrale. Edit : am uitat sa pun pe lista Cor Caroli si Alcor-Mizar. Pana la urma vremea proasta si instrumentele mici ma obliga sa observ obiecte luminoase si cu adevarat spectaculoase... Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 24 Mai 2020 17:02 ----------------------------------- Salutare natiune astronomica ! Absenta unui cautator face ca observatiile sa fie dificile chiar si cele prin instrumentele mici. Prietenul meu Erwin a insistat de mai multe ori pe ideea de a monta un cautator la ''scoicile'' din lemn in care prind lunetele mici. Ceea ce am si facut : am fixat cu doua holz-suruburi un bracket pe partea fixa a scoicii pentru tuburi de 63mm diametru.In bracket pot prinde dupa pohta inimii fie un cautator cu punct rosu /RDF, fie un cautatorul de 6x30mm. Sambata 16 Mai a.c. : observatii de testare a scoicii dotate cu RDF folosind luneta 45x300mm ,cu obiectiv provenind din ''Richtfernrohr 10x45mm''. Cerul era aproape complet acoperit de nori. -Am verificat focalizarea pe Arcturus care tocmai se ivise printre nori -Ce noroc pe mine : iata se vedeau stelele din coada Ursei Mari. La 12x /Plossl 25mm , se vedeau bine Alcor-Mizar si Sidera Ludovicea.Si nu doar ''se vedeau'' dar Mizar era rezolvat la doar 12x ! Bingo !Era prima data cand am vazut Mizar rezolvat la un grossiment mai mic de 14x. La 30x/Plossl 10mm ,Mizar era excelent separat. -La Dubhe /Alpha UMa se vedea C , companionul de 7.2mv ,aflat la o separatie enorma de peste 6 minute de arc. -Intre timp,si in alte zone ale cerului apar petice de cer senin. Algieba /Gamma Leo de 4.7'' a fost rezolvata fantastic la 50x/Plossl 6mm. Nota : folosirea unor termeni exaltati ''excelent/fantastic'' nu este intamplatoare. Imaginea de difractie in lunetele mici de buna calitate se deosebeste de cele din telescoapele mult mai mari prin marimea exacerbata a discurilor Airy care arata ca niste mici sfere sau bile,incercuite de inelele de difractie,niste imagini de o frumusete inexplicabila.Trebuie vazut ,nu comentat. -Castor AB a fost si ''el'' excelent rezolvat ,companionul C de 9.8mv nu s-a vazut din cauza paclei. -54 Leo cu separatie de 6.8'' a fost cam greu de dibuit prin pacla cu cautatorul RDF dar ,odata gasit, a fost rezolvat si bine separat. -''Cireasa de pe tort'' a acestui test a fost rezolvarea ,fara separare, in forma cifrei ''8'' a dublei Porrima la 50x. Rezolutia teoretica a obiectivului de 45mm este de 2.71'' iar Porrima are separatia curenta la 2.81'' /StelleDoppie. Data viitoare atacam cu un ocular de 5mm. Nu Radianul de 5mm insa,ca ala rastoarna biata lunetica...mai bine ortoscopicul Vixen.:P -Regulus sau STFB 6AB a fost rezolvat ,cu companionul foarte slab vizibil la Vest.Iarasi pacla... -In roiul ''Ieslea/Praesepe'' M44 am numarat o duzina de stele,cel mai pregnant se vedea asterismul in forma de ''V'' din centru,in care se vedeau cele doua stele multiple. ADS 6915 din varful asterismului se vedea ca tripla iar ADS 6921 din bratul nordic se vedea ca dubla desi este quadrupla. -Roiul Mel 111 este cuprins in intregime in campul ocularului Plossl la 12x.Dubla lejera 17 Com este rezolvata la 12x deoarece are o separatie imensa de 146''. -Delta Boo a fost rezolvata ,are companion slab luminos de 7.9mv,separat la 105''. -Mu Boo a fost vazuta ca o dubla lejera de 109''. -Rho Her a fost excelent rezolvata ,avand separatia de 4.1''. -M3 si M13 au fost ambele vizibile si au in comun faptul ca sunt incadrate de cate doua stele ''de garda''.M3 pare mai mic si mai slab luminos ca M13 in aceasta luneta. -M92 a fost si el vizibil dar foarte mic si slab luminos. -Am incheiat cu observarea dublei Zeta Lyr /STFA 38 AD a incheiat observatia cu separatia sa de 44''. Apoi norii au revenit cu putere. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 26 Iun 2020 21:14 ----------------------------------- Aseara , Joi 25 Iunie a.c. am facut observatii cu mini-luneta de 45x300mm pusa pe montura pipe ''Penelopa''. Am folosit G= 12x/Plossl 25mm cu camp real pe cer de 4.3 grade si G=60x/Vixen ortoscopic 5m. Obiectele observate : -Stele duble rezolvate Rho Her Alfa Her Delta Boo Beta Sco Beta Lyr Albireo 61 Cyg Gama Del -DSO M13-bine vizibil M29-vizibil si la 12x M11-bine vizibil M22-mare si luminos M28 -nu se vedea la 12x, destul de greu vizibil la 60x M8-roi +nebuloasa M24- aprox. 20-25 de stele M25 M16-parca se zarea si nebulozitate ...je ne sais pas M71- foarte palid,greu observabil,la limita instrumentului M27- desi palida , bine vizibila si de dimensiune notabila Daca nu stiam unde sa caut M71,nu l-as fi vazut. M71 a fost cel mai dificil obiect al serii. M56 nu a fost vizibila. La Jupiter am vazut cele doua benzi ecuatoriale. Spre Est se vedeau doi sateliti galileeni : Ganymede spre Nord si mai apropiat de limb si Io la Sud si ceva mai departat de limb. Ganymede era ca altitudine in dreptul benzii ecuatoriale nordice iar Io in dreptul celei sudice. Europa tocmai iesea la Vest de pe discul jovian si se vedea imediat langa limb,in dreptul benzii ecuatoriale nordice. La Saturn , la 60x, se vedea clar discul, inelul si spatiul gol dintre anse si disc. La Vest , la patru-cinci diametre de inel ,se vedea Titan. Aceasta este prima mea observatie a lui Titan cu mini-luneta 45x300mm. Am incheiat seara de observatii cu un mic dezmat RFT la 12x in Calea Lactee ,in zona lui Sadr. Fara cuvinte ! Mircea ----------------------------------- tudor 27 Iun 2020 09:17 ----------------------------------- Dupa atatea nopti innorate ti-ai facut "plinul" de observatii! Poate merge si o poza cu mini-luneta indreptata spre Titan :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 27 Iun 2020 21:33 ----------------------------------- Tudor Multumesc pentru comentariu ! De fapt ,lucrurile stau nitel altfel deoarece Miercuri 24 Iunie am facut observatii din Padurea Ceala impreuna cu trei colegi de astroclub. Evident ca am respectat regulile de distantare si preventie. Ceea ce nu ne-a impiedicat sa inghesuim astrii in ocular. Joi am fost prea obosit, de aceea m-am multumit sa fac observatii cu mini-luneta de 45mm. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 27 Oct 2020 18:40 ----------------------------------- Aseara, 26 Octombrie, conditiile de observatie au fost nasoale : nori subtiri , pacla in atmosfera , ceata slaba la nivelul solului. *Din aceasta cauza am pus Toleascopul de 200mm la fezandat dar am inceput sa fac observatii cu luneta 45x300mm. La Luna , mai ales prin filtru oranj 23A si neutru , imaginile la 75x/ Lacerta 4mm au fost extrem de interesante deoarece focala foarte scurta a lentilei permite observarea intregului disc selenar. *La Jupiter se vedea un satelit galilean la Vest si doi la Est iar uneori se zareau neclar cele doua benzi ecuatoriale * La Saturn s-a vazut globul si inelul , mai exact cele doua anse, cu putin spatiu negru intre acestea si glob. Intelegi astfel de ce a zis moshu Galilei : ''... altissimum planetam tergeminum observ ...'' *Am revizitat cateva duble arhicunoscute : Zeta Ly, Beta Lyr,Albireo,STT 525 (doar ca dubla), Omicron Cyg ca tripla cu contrast de culoare. Mi-a facut placere sa revad si 61 Cyg ,zice-se ca-i cea mai paropiata stea pentru noi, cei din emisfera nordica. *In Delfinul am rezolvat Gamma Del si OR Del ,ultima la limita vizibilitatii *Almach - frumos colorata si aceasta, Eta Per cu companionul foarte slab , Alpha Cas / H 5 18, Eta Cas/STF 60 ( aceasta a fost cea mai dificila dubla a serii) *Luna nu mi-a permis un dezmat DSO dar am vazut M57 excesiv de slab luminoasa ,un puf cenusiu aproape invizibil. In M34 am vazut vreo 15 stele, intre care o dubla iar M31 s-a vazut mica si slab luminoasa. Dar spre uimirea mea , in centrul unui asterism stelar triunghiular, s-a vazut si M32. *Ultimul obiect observat cu mini-luneta de 45mm a fost insa cu adevarat ''cireasa de pe tort''. Marte se ridicase deja cam la 40 de grade deasupra orizontului. Stiam in sinea mea ca nu are nici un rost sa incerc observarea lui Marte cu micul instrument dar m-am hazardat totusi, doar ca sa stiu ca am bifat si o asemenea incercare. Si bine am facut ca am incercat ! Folosind grosismentul de 75x/Lacerta UWA 4mm si filtrul oranj 23A , pe ecuatorul martian se zarea o pata gri de forma aproximativ rectangulara , usor inclinata fata de directia Est-Vest. Am verificat imediat cu dobsonianul in care la G=308x/Lacerta UWA 4mm am vazut pe Marte un lant format - incepand de la Vest- din Syrtis Major,Iapygia,Sinus Sabeus si Sinus Meridiani si avand Mare Erythreum la Est. Cele mai intunecate pete din aceste formatiuni , contopite, s-au zarit in lunetica mea de 45mm ca o pata eluziva pe discul martian ! Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 01 Iun 2021 23:30 ----------------------------------- In ultimele luni am participat la un proiect care cuprinde observatii cu ochiul liber, binoclul si lunete mici. Miercuri 26 Mai , iata-ma iar sub cerul liber, motivat sa fac observatii cu luneta 60x828mm, pe montura azimutala pipe Penelopa, folosind oculare Plossl 25mm pt. 33x, Plossl 10mm pt. 83x si Plossl 6mm pt. 138x, cu prisma diagonala-fara exceptii. Observatii : -Companionul de 6.84mv al lui Regulus/ STFB 6, cu separatia de 179'', bine vizibil la 33x -Algieba/ Gama Leului / STF 1424, separatie 4,7'', rezolvata-separata la 83x -Porrima /Gama Fecioarei / STF 1670, separatie 2,93'', excelent separata la 83x -Delta Sarpelui / STF 1954 , separata la 83x. Este o dubla pe care n-am mai observat-o de ani de zile, este superba cu separatia sa de 4'' si stelele sale care difera doar printr-o clasa de magnitudine. -Beta Balantei / Zubeneschamali este o stea verde; privita cu atentie la 33x si 83x si comparata cu Alfa Balantei - Roiul stelar sferic Messier5 s-a vazut ca un obiect cetos, rotund, cu centru luminos la 33x, 83x si 138x. Fara alte detalii.Vezi schita atasata. -Izar/ Epsilon Vacarului / STF 1877 : s-a intamplat atat de demult incat incepusem sa cred ca observarea companionului acestei duble cu luneta de 60mm este doar o legenda care-mi bantaie amintirile. Nu-i nici o legenda sau poveste, este o realitate reconfirmata in acea seara cand ,la 138x, am vazut companionul lui Izar pe primul inel de difractie, la un unghi de pozitie apropiat de Nord. Interpretand schita pe care am facut-o si nota de observatii ar rezulta PA = 345 grade ,in timp ce StelleDoppie da PA= 347 gr. Companionul l-am vazut ''la ora 11'' si am estimat Vestul ca fiind la ''ora 8:30''. In acest ''metod'' al meu de a aprecia unghiurile, inseamna ca Nordul se vedea la ''ora 11:30'' iar Vestul, cum am zis, ''la ora 8:30". O ''ora'' devine echivalenta cu 30 grade,deci jumatatea cu 15 grade. Asadar, lunetica mea mi-a prezentat companionul lui Izar la 15 grade ''inainte'' de Nord / 360 grade, adica 345 gr. Diferenta 2 grade !? :shock: :shock: :shock: Vezi poza atasata. -Surprizele placute nu s-au terminat aici. Steaua multipla Nu1 din Scorpionul se vede deja cu binoclul (destul de greu) ca dubla H 5 6AC. Luneta de 60mm a rezolvat in plus, fara separare, steaua mai slab luminoasa a ''dublei'' care este MTL2. Atasez captura de ecran din StelleDoppie pentru aceasta minunata stea. Cu dobsonianul de 125mm F/6,9 am rezolvat (in tineretea mea observationala) si dubla BU 120 cu separatie de 1,2''. Cu luneta insa am fost foarte incantat sa vad aceasta stea ''doar'' ca tripla: cu dubla MTL2 rezolvata in H 5 6AC. (Daca n-aveti telescop de 12'' nu luati prea in serios afirmatia ''5 visible stars in the system''. :P ). Am notat pe schita observatiei : ''comp slab lipita la ora 2" si ''w la ora 9''. Aceasta inseamna ca Nordul se vedea la ''ora 12''. ''comp slab lipit la ora 2'' era companionul lui MTL 2: doua ''ore'' = 2x30 gr= 60 grade. Nord = 0 grade PA = 0 + 2x30= 60 grade Vedem ca StelleDoppie da PA = 56 grade. Diferenta 4 grade !? :shock: :shock: :shock: Stau si ma crucesc si nu-mi vine sa cred ! Ce-o fi fost cu mine in seara aceea ? Am nimerit niste precizii in evaluarea unghiurilor de pozitie ... nemaivazute in jurnalul meu de observatii. Am continuat cu rezolvarea dublelor Beta din Scorpionul la 33x; Alfa si Delta din Hercule (ultima, cu mare greutate ca-i delta mag maricel). Am vizitat M13 si M92, niste mici rotocoale de lumina cetoasa, laptoasa. La Epsilon 1-2 am rezolvat si separat Epsilon 2 (componenta sudica), cea nordica am vazut-o cu discurile Airy tangente. Eta Lyr cu separatia de 28'' nu a pus probleme dar am inteles de ce nu o pot rezolva cu binoclul 10x50mm : are delta mag > 4mv. Albireo , frumoasa si fardata in culori stridente ca totdeauna. In incheiere am cautat ... si am tot cautat ... pana ce am gasit dubla 16 Cyg, pe care am rezolvat-o de multe ori cu binoclul. Scopul de aceasta data a fost observarea nebuloasa planetara NGC 6826 / Cat's Eye / Ochi de matza ( noa , asta e, iubesc pisicile ...). NGC 6826 se vede in acelasi camp cu 16 Cyg. Deci gasesti 16 Cyg= gasesti Cat's Eye Nebula. Iar daca la 83x nu am fost sigur ca priveam nebuloasa, la 138x se vedea clar forma rotunda, cetoasa a nebuloasei. Fara alte detalii. Nici nu ma asteptam... Cer senin,Mircea ----------------------------------- Erwin 02 Iun 2021 22:05 ----------------------------------- Felicitări, Mircea! Adu-mi te rog aminte, luneta 60x828 este luneta Carton sau cea construită de Silviu/Zoth? Țin minte că ai avut un obiectiv Carton de 60mm și ți-am dat o țeavă pentru ea, parcă și un focuser de 1.25"? ----------------------------------- Mircea Pteancu 03 Iun 2021 23:10 ----------------------------------- Multumesc Erwin ! Luneta mea de 60mm ''de baza'' este luneta 60x828mm cu obiectivul lui Silviu aka zoth. Este foarte buna. Luneta cu obiectiv Carton 60x1000mm si pentru care mi-ai dat un tub inox ... uel ... :oops: ... inca n-a intrat in durerile facerii la Da Hauz O' Pain. Focuserul este de reflectoare, cel original de la excelentul tau reflector Hind. Mircea ----------------------------------- Erwin 04 Iun 2021 14:56 ----------------------------------- Dacă îmi trimiți un desen cu adaptoarele la tub necesare încerc să le fac la strung la un prieten sau altul. ----------------------------------- Mircea Pteancu 04 Iun 2021 17:15 ----------------------------------- Multumesc pentru idee si pentru cooperare, cer senin,Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 19 Sep 2021 01:18 ----------------------------------- Marti 14 Septembrie a.c. cerul era prea innorat ca sa merite sa ma obosesc cu dobul de 200mm. Am preferat luneta 60x828mm prin care volens-nolens fac observatii la obiecte luminoase si spectaculoase. -Am inceput cu Saturn la care se vedeau trei obiecte stelare, doua in planul inelului si unul la Sud-Est. Schita mea corespunde bine cu Stellarium : obiectul de la Est, cel mai luminos, a fost steaua HIP101922 de 7,9mv. Spre Vest se vedea Titan la 9mv iar la Sud de HIP101922 se vedea o stea de aprox. 10mv. La Jupiter era slab vizibila SEB iar STB a fost abia vizibila. NEB a fost foarte bine vizibila, de culoare brun-roscata iar NTB a fost bine vizibila. Am vazut trei sateliti galileeni, unul la Vest= Ganimede si doi la Est, Io si Callisto. Unul dintre satelitii de la Est, Io era foarte aproape de limbul estic, la latitudinea mijlocului dintre NEB si SEB. Europa a fost absenta la verificarea prezentei. Alte observatii: -Am rezolvat si separat Alfa Her- Delta Her avand companionul slab vizibil la 104x- Rho Her si STF 329 de langa ea, cu companionul la limita de vizibilitate. Din Stelle.Doppie am aflat apoi ca acest companion este de 9,9mv.Deci aceasta a fost magnitudinea limita a lunetei mele in acea seara. Sau nu ? M-am contrazis singur, mai tarziu. -Theta Ser rezolvata ca tripla- Enif/ Epsilon Peg este o dubla foarte larga cu primara galben-aurie -IC 4665: roi rarefiat dar luminos, am numarat 16 stele -M13 s-a vazut mare si luminos; M2 la fel cu precedentul; in M11 am numarat 34 de stele; M15 considerabil mai mica si mai slab luminoasa ca M2 -La M57 s-a vazut cu vedere periferica forma de inel; M56 a fost foarte slab luminoasa dar totusi vizibila cu privire directa. Acest lucru este foarte de mirare, imi amintesc bine cu cata dificultate am vazut M56 pentru prima data prin reflectorul de 125mm -Epsilon 1-2 Lyr au fost surpriza placuta a serii. Stiam din alte observatii ca luneta ''zoth'' 60x828mm (daca-si pune mintea cu ele) rezolva ''Dubla-dubla'' in patru componente. Surpriza a venit din partea ocularului folosit in acea seara si anume zoom Seben 8-24mm. Acesta, la numai 104x, a rezolvat cele patru stele, fara spatiu negru intre perechi dar cu discurile Airy tangente dar clar vizibile,independente, fara suprapuneri. La 138x/ Plossl 6mm , Epsilon 2 adica 5 Lyrae (dubla sudica) a fost rezolvata si separata iar Epsilon 1 a fost bine rezolvata dar nu separata. Ocularul zoom, la 104x , asigura o imagine ortoscopica pe cel putin 90% din diametrul campului vizual, poate chiar un pic mai mult. -''Cealalta Dubla-dubla'' adica STF 2470-STF 2474 a fost rezolvata la 35x, setarea de 24mm a zoomului care asigura un camp de 70' pe luneta. -In roiul Steph1 sau Roiul Delta Lyr am numarat 16 stele - STT 525 am rezolvat-o ca dubla fara probleme iar la Beta Lyr am vazut trei companioni din cei cinci. Ceea ce ar fi foarte bine dar data viitoare ar trebui sa fac schita. Daca stelele vazute au fost companioni, atunci transparenta s-a imbunatatit in timpul observatiei, E este de 10,1mv iar F este de 10,6mv. B este ''floare la ocular'', este companionul de 6,7mv care se vede cu binoclul. -Albireo e atata de frumoasa ... poate cea mai frumoasa stea de pe cerul nordic ? Sau Gama And , vazuta si ea imediat ? Nu m-am putut decide. Cred ca voi mai studia problema cateva decenii ... daca ma lasa pontatoarea. -Nu Dra separata usor la 35x- Mu Dra separata la 104x- 16-17 Dra separata ca tripla superba la 104x -M71 s-a jucat de-a v-ati ascunselea cu mine ,cel putin zece minute, l-am vazut pana la urma cu dificultate, a fost mai slab luminos ca M56 -La 104x am rezolvat in acelasi camp Gama Del si OR Del -M31 si M32, nici urma de M110 -Am rezolvat Alfa Cas-Eta Cas si Eta Per cea roscata -Am vizitat Roiul Dublu din Perseu si roiul Schwarzy /Stock2 - M103, slab vizibil - NGC 663,categoric mai spectaculos- NGC 457 din care se vedeau doar ''ochii'' si ceva,ceva ceata luminoasa - M34 ,un roi rarefiat - Pleiadele: ... hm ... probabil ca la mine apare varianta economica, mai restransa , deoarece in ciuda vaicarelilor ca la acest roi ti-ar trebui telescop cu camp mare ... uite ca in luneta mea , roiul incape tot in campul de 70' la 35x. Asta-i discriminare astronomica! Vreau varianta aceea luxurianta si eu ... -Am incheiat prin rezolvarea si separarea ca tripla a stelei Iota Cas, la doa 104x ! Ce frumusete ! Mircea ----------------------------------- Armand Popa 19 Sep 2021 09:18 ----------------------------------- felicitari dl Mircea pt aceste observatii dar si pentru descriere. Mi-ati facut pofta sa observ si eu cu luneta de 70! ----------------------------------- Mircea Pteancu 19 Sep 2021 14:13 ----------------------------------- Multumesc Armand si iti urez cer senin la observatii ! Drept sa spun, cand am citit prima data aceasta idee a lui Garret P. Serviss in cartea sa din 1901 ''Pleasures of the Telescope'', am cam ramas perplex. Si a trebuit sa meditez o vreme la ea. Un telescop mic nu ne poate prezenta decat obiecte luminoase care, prin natura lor, sunt deci spectaculoase. Serviss zice ceva de genul '' ... la ce bun sa ma straduiesc sa vad un obiect care nu este spectaculos ?'' Ei bine, telescopul mic te forteaza sa sari de la un obiect luminos si spectaculos la urmatorul de acelasi fel. Am vazut Albireo, de exemplu, pentru a mia oara. Dar este o dubla atat de frumoasa incat m-a impresionat. Din nou. Evident ca voi continua sa observ cu dobul de 200mm. Chiar ma gandesc serios sa maresc apertura. Dar din cand in cand, e fain sa fac observatii si cu Piticot. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mig71 19 Sep 2021 22:11 ----------------------------------- Frumoase observații ! Și eu ma tot gândesc ca trebuie sa ma dotez cu un instrument mai mic dar mai ușor de transportat și montat pentru observații in criza de timp și la obiecte mai luminoase. O lunetica de 70-80 pe o montura azimutala cred ca este o idee buna, eventual cu un ocular zoom . În 5 minute esti instalat și privești cerul. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 20 Sep 2021 11:45 ----------------------------------- Mig71 Foarte buna idee, succes in materializarea ei. Pana te instalezi,te hotarasti cu ce sa incepi si arunci o prima privire la marire mica deja telescopul mic este la temperatura mediului. Succes,Mircea ----------------------------------- tudor 20 Sep 2021 12:20 ----------------------------------- Instrumentele mici au o putere de seductie enorma daca o raportam la dimensiunea mica a aperturii lor! Cer senin tuturor! ----------------------------------- Mircea Pteancu 20 Sep 2021 23:53 ----------------------------------- Tudor Ai punctat foarte bine ! Iata de unde provine fascinatia lunetelor de 60mm : ochiul are pupila de 6mm (medie). Luneta de 60mm este de zece ori mai mare in diametru, deci colecteaza de 100 ori mai multa lumina. Trecerea de la observatia cu ochiul liber la observatia cu o asemenea luneta este o imbunatatire greu de exprimat in cuvinte, este covarsitoare. Este inafara de orice dubiu ca luneta de 100mm, reflectorul de 150mm sau 250mm etc. ofera cresteri mult mai pronuntate a colectarii de lumina. Daaar ... ca sa avem acelasi salt cu factor de ''zece ori'' ca de la ochiul liber la luneta de 60mm, urmatorul salt ar trebui sa-l facem de la 60mm la 600mm. Se poate dar putini sunt norocosii care reusesc ! Majoritatea ne oprim undeva pe drum. Unii raman la telescoapele mici, mici de tot. Si ce daca ? Soarele rasare si pentru furnica, si pentru elefant. Tot asa, stelele rasar si pentru observatorul cu luneta de 60mm ca si pentru cel cu telescopul de un metru. Mie imi plac toate telescoapele. Daca aveam banii lui acela care umple cerul de gunoaie, mi-as fi ''tras'' un telescop de numai 8 metri, la La Silla, langa Observatorul Sudic European din Chile. Dar nu-i am asa ca sunt fericit ba cu dobul de 200mm , ba cu luneta de 60mm. Mircea ----------------------------------- Erwin 21 Sep 2021 18:30 ----------------------------------- Luneta Carton ce mai face? :twisted: ----------------------------------- Mircea Pteancu 21 Sep 2021 22:38 ----------------------------------- Doamne ... Erwin ... cum ma faci sa ma prabusesc de la vise cu telescoape de 8 metri ...iar la lunete de 60mm !? :P Nu s-a intamplat nimic, nici cu lentila Carton, nici cu alte proiecte ATM. Stau cu pana in mana, la masa mea de scris, cu chelia valvoi, privesc visator la peisajul iluminat prin nori de Luna Plina si scriu ! Azi, din intamplare, am citit pe ecranul televizorului aceasta propozitie dintr-o scrisoare : " ... Te iubesc asa cum lupii iubesc Luna Plina''. Foarte frumos ... si fioros ! Mircea ----------------------------------- Erwin 22 Sep 2021 11:08 ----------------------------------- Cum ar spune o fată din vecini: "Ioooii!" :lol: :lol: :lol: ----------------------------------- Stanescu Octavian 22 Sep 2021 12:42 ----------------------------------- din pacate ca amator nu ai ce sa faci cu telescop de 8m diam . nu se poate folosi la vizual ca ai marirea minima 1500x . doar poze poate face telescop de 8m si asta pe camera cu senzor facut la comanda. si chiar cu og 600mm nu ai cum vedea camp larg la 120x marire ----------------------------------- MariusP 08 Oct 2021 10:28 ----------------------------------- Am separat discutia inceputa avand ca subiect observatii prin telescoape mari in "". Aici sa continuam observatiile prin telescoapele cu adevarat mici... :wink: ----------------------------------- Mircea Pteancu 17 Oct 2021 14:39 ----------------------------------- De acord cu Marius, sa continuam aici sa discutam despre observatiile cu telescoape mici. In poza alaturata vedem newtonianul meu care la baza a fost un TCM 76x700mm. Intr-o zi insa micutul s-a ratacit si a ajuns pe mana capcaunului din Da Hauz O Pain care (cu blandetea sa proverbiala) i-a adus diferite modificari: alta secundara, scurtarea tubului, modificarea focuserului,modificarea barilletului oglinzii principale, schimbarea cautatorului, estetizare. Acele modificari nu au reusit sa rezolve problemele micului reflector. Despre reflectoarele mici putem sa spunem, fara teama de a gresi, ca au toate dezavantajele reflectoarelor mari, fara a avea nici un avantaj specific. Poate, poate ar fi greutatea mica ( pe 'mnealui il pot transporta in doua degete dintr-un colt in altul al curtii) si viteza de aclimatizare. Acestea insa le intalnim la oricare mini-telescop. Dar, daca nu stiti atunci o sa aflati acum, iubirea nu se bazeaza pe logica. Eu iubesc telescoapele mici.Inclusiv (ex)TCM-ul acesta. Prietenul si colaboratorul meu Armand este un om plin de resurse si, recent, m-a ajutat la prelucrarea unor piese noi pentru ATM. Printre ele se numara o tija metalica care mi-a permis sa inlocuiesc secundara plana cu o prisma de 25mm. Acum, fac reglajul prismei avand doar contacte metal pe metal, nu metal pe textolit. Care textolit nu prea rezista la apasarea varfurilor de suruburi. Aseara, Sambata 16 Octombrie, asa, pe inserate, cand totul trebuia sa fie gata, m-am apucat si eu sa recompun micul reflector ale carui componente nici nu-mi mai aminteam prin care cutii zac. Am reusit pana la urma: colimarea oglinzii principale am efectuat-o in crepuscul, tintind cu mini-reflectorul pe langa bec, stand afara, langa fereastra bucatariei. Asa cum am tot predicat deja de n-spe ori (se pare ca fara rost), reiterez din nou importanta centrarii oglinzii secundare. Aceasta m-am grabit sa o fac pe lumina, deoarece aceasta este absolut vitala. Daca secundara este bine centrata, primara se colimeaza in cateva minute. Asa s-a intamplat si aseara. Am inceput testarea reflectorului dotat cu prisma in loc de secundara pe Jupiter si pe Saturn. Grosismentele folosite au fost: 28x/ Pl 25mm + 75x/Pl 10mm + 117x/ Pl 6mm. La Jupiter s-au vazut trei benzi , doua ecuatoriale si cea temperata sudica, forma ovala a discului si intunecarea spre poli. Satelitii galileeni : Io era aproape de discul jovian la Vest iar Europa, Ganymede si Callisto erau la Est. Conditiile de observatii au fost adverse, cu nori subtiri la inaltime si ceata din ce in ce mai groasa la sol. Dar imaginea promitea si niscaiva detalii ... next time ! La Saturn s-a vazut foarte frumos discul, inelul si umbra lui pe disc. Fara diviziunea Cassini sau alte detalii. Doar Titan se vedea la distanta spre Vest. La Luna, ce sa zic, torent de detalii dar estompate de pacla. Mda, ce sa zic, mare expert acela care din imagini planetare si selenare poate sa spuna cat de bun este un telescop. Nu ma enumar printre majestatile lor ! Am tras aer in piept (ca pentru acea saritura in care eram expert in tinerete si care pe la noi se jumeste ''fejes'') si am trecut la un test mai adecvat : Epsilon 1-2 Lyrae. Un instrument de 8-10 cm trebuie sa rezolve ''Dubla Dubla'' la 70x-80x. Daca da, este bun daca nu, nu-i bun.Punct! La 75x, Epsilon 2 de 2,4'' (dubla sudica,mai larga si mai luminoasa) era bine rezolvata. Epsilon 1 de 2,3'' si inegala ca luminozitate, a necesitat focalizare atenta dar a fost si ea bine rezolvata, cu cele doua discuri Airy tangente. Am respirat usurat, noua modificare se dovedeste a fi buna. La 117x, ''Dubla Dubla'' se vede minunat (si) prin acest mini-reflector. Am mai observat: Zeta Lyr, Delta Lyr si roiul Steph1 ( vreo 10-12 stele) , M57 ca un disculet fumuriu. roiul globular M13 a fost mare si luminos. Rho Her de 4,1'' si Alfa Her de 4,6'' s-au vazut bine separate iar Albireo a fost un spectacol de lumini si culoare. Interesant ca la Polaris, companionul s-a vazut bine la 75x dar '' a disparut'' la 117x. Alte duble rezolvate : Alfa Cas de 24,8'', Eta Cas de 13,4'', Gama And de 9,8'', Gama Del de 8,86'', OR Del de 6,2'', Niu Dra de 62'' ( ma rog aceasta este de binoclu) , 16-17 Dra ca tripla cu separatii de 3,2'' si 90'' (AC este si ea pentru binocluri ), Sigma Cas de 3,1''. Obiectele au fost observate ''la copca'' intre nori. De reluat testele pe un cer mai prietenos. Imi este clar ca imaginea buna, clara, obtinuta cu prisma are un pret: la mariri mari, primul inel de difractie este foarte luminos si gros si are o forma quaternara. Stelele luminoase arata in acest telescop ca niste mici cruci de cruciati. Aceasta apare din cauza formei patrate a fetelor cateta ale prismei. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 22 Oct 2021 00:52 ----------------------------------- Duminica 17 Octombrie am revazut cu micul reflector 76x700mm Nebuloasa M42 , roiul deschis NGC 1981, dubla Delta Ori , Iota Ori AB , Sigma Ori ca tripla. In Trapezul lui Orion s-au vazut patru stele deja la 28x, mai bine la 70x. Pleiadele si Hyadele s-au vazut splendid. Dar cu prisma de 25mm nu pot fi observate stele duble mai stranse din cauza obstructiei mari si a alterarii figurii de difractie. Deci ? Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 02 Dec 2021 02:10 ----------------------------------- Uite ce colegi de forum am eu ... :( Am deschis acest topic ca sa participe toata lumea dar mie abia azi mi-a picat fisa de ce postez aici numai eu: toti cred ca a lor e mai mare ! Luneta desigur, despre ea vorbesc ... :P Azi, Miercuri 1 Decembrie a.c. am sarbatorit Ziua Nationala printr-o sesiune de observatii cu luneta cu obiectiv ''zoth'' 60x828mm. Am folosit prisma diagonala (exceptie la observarea planetei Venus) si ocularele Sirius Plossl 25mm / 33x + Sirius Plossl 10mm/ 83x+ BCO 6mm/ 138x. Observatii: -Jupiter : trei benzi (NEB-SEB-STB foarte slaba), forma ovala a discului, intunecarea spre poli, trei sateliti galileeni la- si crescand in luminozitate spre- Vest (Callisto-Europa-Ganymede) -Saturn: disc si inel fara detalii, imagine foarte perturbata si satelitul Titan -Venus: in faza estimata la ocular de 32-35 % fata de valoarea data de Stellarium de 28% ... treci in banca si mai invata, petite miserable -Alfa Cap ca dubla si Beta Cap cu trei companioni : doi la Vest si unul la Est -roiul sferic Messier 2: o pata cetoasa mica si slab luminoasa la 83x -roiul sferic Messier 15: alta pata cetoasa mica si inca si mai slab luminoasa. -roiul sferic Messier 13: obiect cetos ceva mai mare si mai luminos ca precedentele (Dar de ce m-as plange, oricum obiectele cu adevarat mici ca dimesiuni abia urmau sa vina...) -Epsilon 1-2 Lyr: Epsilon 2 (dubla sudica) bine rezolvata, uneori parea chiar separata la 138x Epsilon 1 (dubla nordica) s-a vazut tot timpul in forma cifrei ''8'', companionul fiind vizibil mai slab luminos ca primara. Companionul I,a fost bine vizibil si la maririle mai mici. -Beta Lyr: a prezentat trei companioni -STT 525 : ca dubla -STF 2470+STF 2474: rezolvata si separata la 33x. Am gasit cu cautatorul RDF aceasta ''alta dubla-dubla'' prin metoda triunghiului isoscel -Vega: si-a dat seama ca nu sunt vegan si nu m-a lasat sa-i vad vreunul dintre companioni. Cand se va tremina postul am sa ma razbun! -roiul sferic M56 a fost foarte slab luminos dar usor de gasit prin metoda lui Ygrec, langa steaua oranj HIP 94630 -planetara M57 a fost independent descoperita de catre Antoine Darquier cu o luneta Dollond de 60mm, asemanatoare deci cu a mea. Obiect cetos circular, inelar , cu centrul usor cetos la 138x -Albireo, dubla colorata, splendida dar degradata la rangul de ''optica''. Degradarea suna nasol oriunde dar mai ales in statele bananiere condus de gradati. -In micul roi deschis M29 am numarat sapte stele -In roiul deschis NGC 6910 s-au vazut la 83x mult mai multe stele -Am rezolvat la 33x fara probleme dubla 16 Cyg dar de fapt cautam planetara NGC 6826: acolo era, in acelasi camp cu 16 Cyg dar la 83x inca isi pastra aspectul stelar. La 138x s-a vazut ca un disc minuscul, fara detalii. -Gama Del+ OR Del: inca o ''dubla-dubla'', fain rezolvata la 83x -Niu Dra a fost punctul de referinta pentru gasirea lui 16-17 Dra vazuta ca tripla la 83x. Miu Dra a cerut 138x pentru a fi bine rezolvata -Rho Her a fost bine rezolvata si separata la 83x dar companionul dublei vecine STT 329 s-a vazut doar uneori, fie la 83x, fie la 138x. Deci magnitudinea limita nu a fost prea stralucita :shock: in aceasta seara, la 10mv -NGC 6943 din Dragonul am gasit-o cu RDF prin metoda triunghiului isoscel: un disc pufos minuscul, un fel de stea grasuta la 138x -Gama And : rezolvata si separata la 83x, culorata mai discret ca Albireo -roiul deschis M34 din Perseu a fost sarac in stele, in centru se vedea o stea dubla -Am admirat fugitiv roiul Alfa Persei in care am zarit in total trei randuri de ''semi-coroane'' de stele fata de singurul rand vizibil in binoclu -Eta Per are primara de un galben intens, bine rezolvata la 33x -Roiul Dublu cu multe stelute slabe formand asterisme iar roiul Stock 2 aka Muscleman se vedea cu ''osatura'' completa -Pleiadele au fost cuprinse in intregime in campul 33x -M38 abia, abia s-a vazut dar norii erau deja la mica distanta pe cer - Am incheiat in tromba prin rezolvarea si separarea superbei stele triple Iota Cas. Cer senin, Mircea - ----------------------------------- MariusP 02 Dec 2021 08:55 ----------------------------------- Uite ce colegi de forum am eu ... :( Am deschis acest topic ca sa participe toata lumea dar mie abia azi mi-a picat fisa de ce postez aici numai eu: toti cred ca a lor e mai mare ! Luneta desigur, despre ea vorbesc ... :P :lol: Eu o am mică, da' nu prea am mai văzut cer senin... :mrgreen: ----------------------------------- zoth 02 Dec 2021 22:02 ----------------------------------- Eu o am mică ... Deci tu ești ăla de a pus moneda de 10 centi in farfuriuță? :lol: :lol: ----------------------------------- MariusP 02 Dec 2021 22:05 ----------------------------------- [offtopic] 102 mm... Natürlich! :mrgreen: [/offtopic] ----------------------------------- Mircea Pteancu 03 Dec 2021 01:57 ----------------------------------- Hm ... :cry: ... daca pentru luneta de 102mm ai pus 10 centi, atunci eu cu luneta de 60mm am pus pumnul ala de nano-monede de sub cea de 10 centi ... :oops: :oops: :oops: Azi, pe la amiaza, am discutat cu un coleg de forum (si) despre colimare. Asa ca dupa- amiaza, pe cand chinuiam o piesa in ''Da Hauz O' Pain'', imi intra in raza vizuala newtonianul de 76mm F/9. Cel care m-a dezamagit recent. L-am luat si l-am recolimat, incepand insa, asa cum cere protocolul, cu centrarea prismei care tine locul secundarei. Pe seara, cerul a fost inundat de nori. Dar noroc cu matza mea care refuza sa accepte ca vara s-a terminat si-si serveste gustarile afara. Am avut astfel ocazia sa vad ca, in mod misterios, spre Sud-Vest erau sparturi consistente in stratul de nori. Am luat rapid ceva calduros in spinare si trei oculare. Reflectorul de 76 mm se poate transporat cu doua degete, cu tot cu trepied. Asa ca eram rapid ''back to business''. Am vazut la 70x si la 117x, faza lui Venus, cu terminatorul foarte concav. La 28x/Plossl 25mm, se vedeau in acelasi camp cu Venus doua stele la Est (h1 Sgr+h2 Sgr) si una la Nord= HIP 96274. Jupiter avea doi sateliti galileeni apropiati intre ei la Est si doi cu distantare sociala la Vest. Pe discul planetei se vedeau bine NEB si SEB si vag NTB. Saturn a prezentat discul,inelul, satelitul Titan si promisiuni de imagini foarte frumoase ...pentru alta data. Epsilon 1-2 din Lyra a fost excelent separata in patru componente la 70x. Zeta Lyr a fost larg separata; ca si Alfa Cap ca dubla si Beta Cap cu trei companioni. Am mai observat roiul Alfa Per si Gamma And ca dubla frumos si discret colorata. Gama Ari a fost excelent separata. M-a incantat observarea companionului lui Polaris la 70x si 117x. Sunt obiecte putine pentru doua ore de observatii dar a trebuit sa stau la copca cerului senin, sa prind scurtele momente dintre norii grabiti. Concluzie: colimarea mai buna si ,in mod deosebit, centrarea mai corecta a secundarei ''isi merita toti banii''! Dar nu de acolo am eu cu ce sa incerc sa-l concurez pe Marius ... Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 20 Dec 2021 01:16 ----------------------------------- Am un scor foarte scazut de observatii pe Decembrie, din cauza cerului mereu acoperit de nori. In seara de 15 Decembrie, am avut ''ultima oara'' placerea de a manui un telescop. A fost luneta cu obiectiv zoth 60x828mm la care am folosit ocularul zoom Seben 24-8mm cu prisma diagonala pentru 35x - 104x. Si 83x cu Plossl Sirius 10mm. La 138x cu Plossl 6mm n-am mai ajuns. Singurul obiect vazut si acela printr-o perdea subtire,de transparenta variabila, de nori in miscare rapida, a fost Luna. Am putut vedea, in ciuda conditiilor ca de razboi, multe detalii pe suprafata Lunii: cratere, munti, conuri centrale de cratere, cratere secundare. Langa un crater am vazut chiar si o rila. Dupa ce s-a vazut pentru cateva momente Aldebaran, am incercat la un moment dat sa prind Pleiadele, cu RDF-ul, prin norii subtiri. Dar nu am reusit. Am zarit doar cateva stelute anonime de langa Aldebaran. Cum am spus in raportul observatiei cu luneta zoth 90x600mm din 3 Decembrie, steaua estica din Theta Tau este de culoare alba-crem iar cea vestica este galbena. As mai fi vrut sa vad perechea Theta 1-2 Tauri pentru a verifica daca perdeaua de nori influenteaza culoarea vazuta a stelelor dar nu am reusit nici asta. Unii vor spune ca am pierdut timpul. Asa o fi dar nu intrutotul. Nu am incheiat ''chiar cu mana goala'' aceasta tentativa de observatie. Am comparat pe Luna, in conditiile descrise, ocularul zoom Seben la 104x cu ocularul Sirius Plossl 10mm. Ocularul zoom se potriveste oarecum foarte natural cu luneta 60mm F/14. Este foarte fain sa poti trece foarte rapid si comod de la 35x la 104x si cu imagini foarte bune. Dar numarul mai mare de lentile care fac posibila acest mic miracol, taxeaza calitatea imaginii. Desi 83x, obtinut cu Sirius Plossl 10mm este cu 25% mai mic, imaginea a fost mai bogata in detalii la acest grosisment decat la 104x obtinut cu zoom 8mm. Pe cand am intentionat sa compar imaginile cu zoomul adus ''matematic la f=10mm, norii au intunecat pana si Luna. O mica retrospectiva si un comentariu ... In 1990, cand am construit cu o oglinda Beches dobsonianul 160mm F/9 , am avut un singur ocular Kellner f=20mm. Oculare se gaseau de cumparat in Ungaria dar un ortoscopic Zeiss costa cam cat salariul meu ''selenar''. A durat ani, multi, pana ce am ajuns sa am o trusa de oculare, corcita si peticita, completata cu alte oculare de provenienta militara, cu un Barlow extras dintr-un soi de teodolit, cu oculare de microscop rusesti sau remontate din monoculare si binocluri raposate sau asasinate cu sange rece pe altarul unui scop mai maret. Primavara a venit abia prin 2005 cand firma Alcor din Bucuresti a spart gheata si au devenit accesibile si in Romania telescoapele si accesoriile lor. Intai ne-am indestulat si apoi, scuzati opinia cu care nu vreau sa ofensez pe nimeni, am devenit rasfatati. Am inceput sa privim piezis ocularele Plossl ... iaca niste capace de oculare, acolo si ele. Ce n-as fi dat eu in 1990 sa am la dispozitie ocularele (nici macar Plossl) ci Kellner Barium, zise pe la noi Super, cu focale de 25mm, 20mm,10mm si 3,6mm. N-am nici un contract de marketing cu dealerii dar cred ca lucrurile merg intracolo incat merita sa ne pupam ocularele (mai mult sau mai putin fitzoase), pe fata si pe dos. Si poate n-ar strica sa umplem, cat se mai poate, buzunarul mare de pardesiu sau chiar o galeata cu ''dopuri''. Experienta observatiei din 15 Decembrie mi-a reamintit cat de bun este ocularul Plossl si ca, foarte probabil, in viitor vom socoti in termeni de salarii ''selenare'' atunci cand vom medita despre telescoape si accesoriile lor. Mircea ----------------------------------- Erwin 20 Dec 2021 12:19 ----------------------------------- Adevărat grăiești, nene Mircea! Am început cu lentile recuperate pe post de ocular. Dar, după ce-am intrat aici pe forum am început o adevărată campanie de adunat care ține până în zilele noastre. Trusa actuală conține o mulțime de oculare, de la lentilele alea recuperate, oculare construite din ele, recuperate din binocluri și alte aparate optice, microscoape etc și până la oculare de top. Tot am zis că fac un recensământ al lor însă unele home-made sunt în stare dezmembrată, în curs de refacere. Aseară am reușit să arunc un ochi la Lună și Pleiade, a fost senin dar turbulență mare și frrrrriiiig! Luna plină era săracă în detalii, iar marginea fierbea, așa că nu am insistat. Am utilizat luneta ED80 și Nagler 7mm Type 6. Urma să-l încerc în paralel cu TS UWA de 7mm dar a rămas pe altădată, nu-l aveam la îndemână. ----------------------------------- Mircea Pteancu 03 Feb 2022 01:36 ----------------------------------- Multumesc Erwin, am citit la alt topic rezultatele interesante ale testelor tale cu TS UWA 7mm. Daca la tine numai ocularele de constructie proprie sunt desfacute = stai foarte bine ! Pe mine m-a apucat un fel de febra si - incet,incet - m-am trezit, anul trecut in toamna, ca mai aveam doar doua sau trei telescoape functionale. Nu pun lista cu cele demontate (si despre care am cam uitat unde am pus piesele) ca devine deprimant ... Cum zice proverbul: ''mi-am facut-o cu surubelnita mea '' ! :cry: :cry: :cry: Marti 1 Februarie, dupa-amiaza, am folosit capacelele de centrare printate de Armand pe mini-reflectorul D=72mm F=810mm, pentru centrarea si colimarea telescopului. Oglinjoara a fost slefuita de catre Csillag Attila in vremuri devenite preistorice iar secundara este o prisma de binoclu, deoarece nu am oglinda plana atat de mica. Dupa lasarea intunericului, am facut observatii ca sa-mi testez abilitatile ''colimatoristice''. Observatii: -Primul obiect a fost M45 in care se vedeau binisor, clar cei trei companioni ai lui Alcyone. Dar Plossl 25mm, folosit pentru 32x, nu este potrivit pentru acest telescop deoarece imaginea este vignetata de prisma. -Dupa o privire spre Hyade unde s-a vazut bine diferenta de culoare - deci de clasa spectrala- a stelelor Theta Tau, m-am indreptat spre Orion. -M42 s-a vazut surprinzator de bine. -Se vedea slab si M43 cu ''steaua lui Huyghens'' scufundata in ea, abia vizibila. -In Trapez , atat la 32x/ Sirius Plossl 25mm cat si la 81x/ Sirius Plossl 10mm, se vedeau doar trei stele. Numai la 136x/ BCO 6mm se vedea si steaua B din Trapez dar foarte slab luminoasa. -Am reusit sa rezolv doar Mintaka/ Delta Ori, STF 747, Sigma Ori ca tripla si Lambda Ori. -Iota Ori, Alnitak/ Zeta Ori si Rigel/ Beta Ori au ramas nerezolvate. -NGC 1981 s-a vazut neasteptat de bine. -In Auriga am putut sa observ M37 ca un roi slab dar cu cel putin o duzina de stele rezolvate -M36 a fost mult mai usor de observat dar M38 a ramas invizibila -Roiurile M35 in Gemenii, M103 si M663 in Cassiopeia au fost vizibile ca obiecte palide, cu putine stele rezolvate - STF 742 este dubla care se vede in acelasi camp cu M1. La 136x/BCO 6mm se zarea caracterul ei binar dar numai cu privire indirecta, este o dubla slab luminoasa cu stele de 7mv si 7.5mv , separate prin 4''. M1 nu s-a vazut. - Alfa Cas si Eta Cas au fost rezolvate deja la 32x si , mult mai bine, la 81x. -Iota Cas a fost rezolvata ca dubla AB cu separatia de 3''. Uneori, parca se vedea si AC cu companionul spre Est dar numai aleator si cu privire periferica. Ceva nu era in regula. Luneta 60x828mm ''fumeaza'' tripla Iota Cas fara dificultate ... -Am indreptat mini-reflectorul spre Polaris unde nici pomeneala de companion. Ceeee ...e ? :evil: :evil: :evil: Atunci am inceput aseara sa aplic recomandarea lui Erwin de a rafina colimarea pe imaginea de difractie a stelelor. Polaris e numai potrivita ... cu ''urmarirea'' ei se descurca pana si montura mea azimutala Penelopa ! Da, si asa este cum ne tot spune de un amar de vreme Erwin ... telescoapele se pot colima folosind stelele. Nu am ajuns taman la perfectiune dar companionul a inceput sa se vada bine la 81x. Revenind la cateva stele precum Alfa si Eta Cas, am vazut mult mai bine companionii lor. -Dar era tot mai frig. M-am delectat cu imaginea superba a lui Algieba/ Gama Leo, a sistemului multiplu Alcor-Mizar si a roiului Messier 44, ultimul numai la 32x si ... ''stop cadru''. Si in seara aceasta, Astronomia s-a tinut bine de tot pe temeliile ei, nu am reusit sa o zdruncin deloc cu observatiile mele, efectuate cu mini-reflectorul de 72mm dar iata ca am invatat ceva nou, colimarea de precizie pe stele. Atasez o poza cu mini-reflectorul, din alt anotimp, de Soare plin. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 19 Mar 2022 20:01 ----------------------------------- ''Toleascopul'' de 200mm a inceput sa aiba comportament tiranic si ''imi mananca'' tot timpul de observatii. Aseara insa cerul a fost paclos, lumina Lunii (aproape) Pline foarte puternica, turbulenta a ajuns la valori de-a dreptul istorice asa ca am lasat ''tyranozaurul'' personal sa doarma mai departe linistit in dormitorul telescoapelor. Am efectuat observatii cu luneta 45x300mm folosind ocularele Pl 25mm/ 12x , Plossl 9mm / 33x, BCO 6mm/ 50x si Celestron RK 4mm / 75x. Obiecte observate: - Alcor-Mizar sau STF 1744 care la 12x era doar o dubla foarte larga. La 33x era bine rezolvata iar la 75x o imagine de vis, cu stele cu discuri Airy cat pumnul, ca niste sfere de sidef. Numai lunetele mici, din cauza aperturii mici ofera aceasta priveliste. Imaginea de difractie nu are nimic a face cu aspectul ''real'' al stelei dar lunetele mici iti ofera aceasta iluzie, parca ai vedea cu adevarat steaua. O iluzie dar una placuta ! - Castor sau STF 1110 AB de 5.4'' separatie, a fost rezolvata neclar la 33x dar separarea s-a produs la 50x. Companionul C nu s-a vazut. - Alghieba sau STF 1424 de 4.7'' separatie, a fost rezolvata numai de la 50x in sus, o dubla cu primara colorata in galben intens, foarte frumoasa. - Pentru a gasi 54 Leo sau STF 1487 de 6.6'' separatie, a cam trebuit sa tatonez zona cu cautatorul RDF. La 33x se zarea nesigur companionul , mult mai slab luminos decat steaua primara. La 50x rezolvarea si separarea au fost ''ca la carte''. Dupa separatie pare o stea dubla mai usor de rezolvat dar vine diferenta de magnitudine 1.8mv , specialista in incurcarea borcanelor ... scuzati, a ocularelor si anuleaza promisiunea de lejeritate. - Cor Caroli alias STF 1692 AB a fost anume creata pentru mini-lunete ca a mea. Foarte frumoasa ! Luneta de 43mm a fost instrument de baza a amatorului incepator pe vremea lui Flammarion. Discipolul sau Victor Anestin cu asa ceva si-a inceput ''cariera'' de lunetist, vezi ''Cum sa inveti stelele'', editia Astromix, pag. 3. La pagina 5 vedem tot acolo o luneta Trambouze de 43mm adaptata pentru observatii foto solare. - Multumita cartii '' Turn Left At Orion'' a parintelui Guy Consolmagno, de multa vreme observ steaua giganta rosie ''La Superba'' sau Y Canis Venaticorum. Aceasta era preferata marelui astronom Angelo Sechi. Pe deasupra, este atat de usor de gasit si suficient de luminoasa ca sa fie accesibila si lunetelor clasa ''Junior''. Am gasit-o ''din prima'' cu RDF-ul care , ma rog, este mai rosu decat La Superba dar dupa cum tin minte, culoarea ei rosiatica se vede suficient de clar deja in cautatorul RACI 8x50mm al dobsonianului de 200mm. - In M44 am numarat vreo 30 de stele la 33x si am vazut in acest roi steaua multipla ADS 6921 ca dubla iar steaua ADS 6915 s-a vazut in toata splendoarea ei de stea tripla. ADS 6915 este in varful asterismului in ''V'' din centrul roiului iar ADS 6921 se afla pe bratul nordic al ''veului'' - sugestii insusite de mine de la admirabila observatoare a cerului Sue French. - Orientat de ''cei doi magarusi'' (adica Delta Cnc si Gama Cnc), la doar doua campuri ''de 12x'' distanta, a fost usor de gasit Iota Cnc cu separatie de 31'' dar cu contrast de culoare (galben- gri albastrui) si cu Delta de aproape doua magnitudini. - In Bootis am rezolvat Delta Boo cu separatie imensa de 105'' dar cu Delta mag= 4 mv si Miu Boo ca dubla cu separatia inca si mai mare de 109''. - ''Cireasa de pe tort'' a acestei seri de observatii a sosit spre final cand am reusit sa observ Porrima sau STF 167 cu separatia de 3''. La 50x se vedea o stea cu aspect de cifra ''8'' iar la 75x se vedeau clar discurile Airy tangente. Porrima semana cu un om de zapada sau cu cifra ''8'' inversata deoarece companionul se afla taman la Sud adica sub primara. Am folosit mereu prisma diagonala. - Roiul sferic M3 mi-a dat batai de cap pana cand l-am gasit. Probabil ca din cauza luminii selenare puternice, am trecut de mai multe ori ''peste'', fara sa-l observ. La 33x, nu se vedea mai nimic, decat doua stele. Cea mai luminoasa este HIP 66725, in varful orientat spre N-E al unui triunghi isoscel foarte ascutit. Steaua mai slaba este HIP 66890 si formeaza baza triunghiului cu M3 aflat in coltul vestic al bazei. La 50x, M3 se vedea cu privirea periferica iar la 75x se vedea cu privire directa ca o pata cetoasa circulara, dar foarte slab luminoasa. Daaar ... s-a vazut ! - In roiul deschis Mel 111 am numarat vreo 30 de stele. Dubla 17 Com alias STFA 21 era foarte vizibila, nu am reusit sa rezolv alte duble. - Luna a fost observata la inceputul si la sfarsitul sesiunii. Luneta 45x300mm nu este potrivita pentru observarea Lunii deoarece , de la 33x la 75x, se vedea intregul disc selenar. Volens-nolens, partile aflate spre marginea campului vizual, erau afectate de aberatii. Chiar daca cele centrale se vedeau bine ... ceva nu era kosher. Imaginea cea mai frumoasa a Lunii se vedea la 12x cand Luna ocupa doar centrul imaginii si se vedea cu claritate. Nu-i de mirare: daca intradevar obiectivul provine din Richtfernrohr 10x45mm, la 12x luneta functioneaza in conditiile pentru care a fost proiectata. Si apoi testata si produsa. Pe limbul lunar estic se vedeau cateva zeci de cratere iar Tycho domina cu razele sale intreg discul selenar. Marile selenare se vedeau cu un contast excelent si multe alte detalii. Bilantul observatiei : 11 stele duble/multiple + o stea giganta rosie + un roi sferic + doua roiuri deschise + Luna. In total 16 obiecte. Poate daca as fi insistat, as fi vazut mai mult de trei obiecte Deep Sky dar luneta mea vrea sa fie ''fair play'', fara sa-i faca concurenta neloiala noului frate mai mare Gargantua... :wink: :lol: Atasez o imagine cu mini-luneta 45x300mm in configuratia in care a lucrat aseara si alta, cu luneta propriu-zisa. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Armand Popa 26 Mar 2022 09:39 ----------------------------------- Nu am mai facut demult observatii cu luneta Bresser 70/700 si mi sa facut dor. Asa ca am iesit in curte sa observ ce stie luneta mai bine, stele duble. Imaginea dublelor din lunet nu se compara cu nimic. Cred c e cea mai frumoasa imagine pe care o pot obtine, chiar daca nu pot ataca dublele acelea fioroase. Luneta Bresser, practic e din Lidl :), iar dupa aruncarea la gunoi a monturii cu care vine, pus pe orice mai stabil, devine un instrument destul de ok! Azi seara am observat cu lentica: Castor gem 5.2" Algieba leo 4.8" 41Aur 7.5" Theta Aur 3.8" 2.7 si 7.2 mag. Foarte frumos rezolvat in ocularul planetar de 4mm. Este o dubla deosebit de frumoasa 1cam 10.5" Zeta Cnc 6" Phi 2 Cnc 5.2" Iota Cnc 31" Regulus leo 175" Xi Uma 2.4" rezolvat deja la 87X, se vede frumos in ocularul planetar de 4mm la 175X Delta Gem 5.4" foarte slab companionul, abia se vede M40 uma astect cetos fiind foarte slab. Cu atentie se vad ambele stele de mag 10. Delta Ori 33" Lambda Ori 4.5" Cor Caroli cvn 19.6" Zeta Uma 14.4" Gamma Vir 3.2" Prorrima Epsilon Bootis 2.9" Pi1 Bootis 5.5" Pana la urma, chiar si o luneta din Lidl, poate oferi distractie pe cinste! :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 10 Apr 2022 00:17 ----------------------------------- Armand Subscriu si sustin cele spuse de tine cu privire la estetica imaginii unei lunete bune. Fara discutie, cand vine vorba de obiecte slab luminoase sau de duble stranse, luneta mea ''zoth'' 60x828mm ramane ''fara aburi''. Dar la obiectele care-i intra in domeniul accesibil, nu exista telescop care sa o intreaca in frumusetea imaginii. Avand in vedere avalansa de conjunctii planetare care se aproprie, m-am gandit sa pregatesc un telescop usor si maniabil pentru observarea lor. S-ar putea ca acela sa fie newtonianul ''Optus'' de 76mm F/9. Lunetele 60x828mm sau 90x600mm ar fi mai bune dar montura pipe Penelopa e grea si musai trebuie sa folosesc scaunul de observatii. Greu si acela. Monturica lui ''Optus'' este insa usoara, inalta si pot observa din picioare. Tin cont de toate acestea deoarece poate va trebui sa parasesc Hobbiton pentru a vedea conjunctiile care ''se joaca'' la joasa altitudine. Vineri, 1 Aprilie am observat cu newtonianul ''Optus'': Mintaka/ Delta Ori Lambda Ori ca tripla Sigma Ori ca tripla + STF 781 ca tripla Trapezium/ Theta 1 Ori cu patru stele la 77x/ Kellner ''Circle T'' 9mm M42 - in M43 se vedea slab luminoasa ''steaua lui Huyghens'' NGC 1981 Iota Ori AB + STF 747 Castor ca tripla M35 Eskimo Nebula ca obiect cetos circular la 117x/ Celestron Plossl 6mm M44 M45 cu dubla ADS .... si Merope cu trei companioni Hyadele, mai ales zona dublei Theta Tau, contrast de culoare Algieba AB - stea dubla descoperita de taica Herschel Alcor-Mizar, cu steluta Sidera Ludovica Cor Caroli La Superba, giganta rosie M94, foarte clar vizibila ca obiect cetos, oval Beta Mon ca tripla deja la 77x si separata superb la 117x - preferata lui Herschel tatal Porrima, steaua profetilor si clarvazatorilor in Roma antica - alta descoperire a lui William Herschel M3 si asterismul stelar triunghiular invecinat Polaris, rezolvata la 77x Apoi au venit norii... Am notata sub observatii: '' de montat bracket si de folosit cautator 6x30mm sau RDF''. Mircea ----------------------------------- tudor 11 Apr 2022 11:59 ----------------------------------- Mircea, multumim pentru raport! ----------------------------------- Mircea Pteancu 15 Apr 2022 01:01 ----------------------------------- Multumesc Tudor, cu mare drag ! Intreb acum asa, ''la modul general'', pe dragii astronomi amatori romani care de-a lungul timpului s-au opus prin toate mijloacele formarii unei societati astronomice romanesti: stim ca urmeaza o intreaga serie de conjunctii planetare ? Ca urmeaza o eclipsa totala de Luna ? Cum ne pregatim pentru ele ? Raspuns probabil : nu ne pregatim pentru ca habar nu avem de ele. Avertizat telefonic de Armand care este membru MCsE, m-am pregatit si Marti, 5 Aprilie, am observat pe cerul de dimineata conjunctia dintre planetele Saturn si Marte. Instrumentul folosit a fost reflectorul Optus 76mmx700mm la G= 77x/ Circle T Kellner 9mm si G=117x/ Celestron Plossl 6mm. Marte s-a vazut ca o mica bila de culoare ocru, fara detalii. La Saturn a fost vizibil inelul, deci s-au zarit ansele (''toartele'' adica) ... si cam atat. Satelitul Titan nu a fost vizibil si nici detalii in inel sau pe suprafata planetei. Cuplul Saturn-Marte, distantat la 18' si aflat la o altitudine de aprox. 20 grade, se vedea in acelasi camp vizual chiar si la 117x. Perechea de planete era vizibila si cu ochiul liber si foarte bine vizibila in cautatorul 6x30mm, in ciuda cerului tot mai luminos. Mai spre Nord de cuplul Saturn-Marte si cam la aceeasi altitudine, se vedea planeta Venus. Discul era in faza, pe care am apreciat-o ca fiind intre 55% si 60%. Am aflat apoi prin Stellarium ca, la momentul observatiei, Venus era in faza de 57%. Cand Venus era spre marginea campului vizual,inca se mai vedeau pe cewrul de dimineata, doua stelute in acelasi camp cu planeta, spre Nord de ea. Cu ajutorul lui Stellarium am stabilit steaua KN Aquarii ca posibila candidata pentru una dintre ele si HIP 109460 pentru cealalta.Ambele stele sunt intre 6.5mv si 7mv. In jurul lui Venus se vedea imaginea de difractie produsa de paianjenul cu trei brate. Mircea ----------------------------------- iulian90 15 Apr 2022 20:03 ----------------------------------- Felicitari domnu Pteancu pentru observatiile la conjunctia Saturn-Marte din 5 aprilie. :) La mine din pacate vremea a fost nepotrivita si nu am putut observa conjuntia. Sper sa avem parte de vreme buna macar la eclipsa totala de Luna din noaptea de 15/16 mai, care se anunta a fi spectaculoasa. Deasemena tot anul acesta va fi si o eclipsa partiala de Soare vizibila din Romania pe 25 octombrie. Va fi mai spectaculoasa decat eclipsa din 2020, Luna acoperind cam jumatate din diametrul Soarelui de la latitudinea de 45 grade, iar mai la nord poate si mai mult, discul Lunii acoperind Soarele disnpre nord. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 25 Apr 2022 21:36 ----------------------------------- Multumesc draga Iulian ! Cer senin si seeing bun iti doresc la observatii ! In seara de Duminca Pastilor 24 Aprilie a.c., am iesit sa ma plimb oleaca pe nano-mosia mea, sa-mi dezmortesc ciolanele. Cerul parea complet acoperit de nori ... daaar ... prin care nori, daca priveam spre Vest, iaca, se vedeau Castor si Pollux. M-am intors spre Est, se vedeau Arcturus si Izar. Privesc spre Sud, se vedea Leul cu Algieba. Asemenea provocari nu se trec cu vederea ... en garde ! In cateva secunde au iesit la iveala newtonelu' de 76x700mm si cutia de oculare Plossl. Grosismentele folosite au fost: 28x/ Sirius Plossl 25mm ; 70x/ Sky Watcher Super Plossl 10mm ; 117x/ Celestron Plossl 6mm. A urmat o mica (dar strasnica) sesiune de observatii pascale dupa cum urmeaza: -Castor AB, companionul C nu s-a vazut decat in a doua jumatate a sesiunii -Alcor-Mizar s-a rezolvat splendid la 28x si, inca de la inceputul observatiei, s-a vazut bine si Sidera Ludovicea -Cor Caroli -Algieba/ Gama Leo/ STF 1424 AB este o stea dubla din a carei admirare nu ma pot opri datorita culorii galben-aurii, extraordinar de frumoase. Dar trebuie sa stim ca STF 1424 este o stea multipla. Cu dobul de 250mm cred ca am identificat noptile trecute AC si AD, cu companioni de 9.6mv, respectiv 10.6mv. Mai sunt doi identificabili ... meibi poate altadata ! Cam de aici, cerul a inceput sa se insenineze. -M44, roi foarte frumusel -M67 s-a vazut ca un roi slab luminos dar cu vreo 12-15 stelute rezolvate -Iota Cnc cu contrast de culoare alb/galben -Zeta Cnc doar ca o dubla cu separatia de 6.3'' -Delta Boo, se separa si cu binoclul stabilizat -Miu Boo ca dubla larga de 109''. Se separa si cu binoclul. -De la Vindemiatrix am cedat ispitei si am luat-o pe ''Calea Zen'' care duce la Lantul Markarian si am rezolvat la 70x dubla STF 1689. -De la STF 1689 a fost o joaca sa gasesc steaua-portal 34 Vir si ... de aici incolo au inceput emotiile. Pe scurt, dupa multiple tatonari, refocalizari si verificari, sunt sigur ca am vazut pentru prima data galaxia M60 cu un '' telescopium minusculum nano piticarium = TMNP''. Dupa adaptare a ochiului de cel putin cinci minute, M60 se vedea (mai exact ''se zarea'') ca o mica pata fantomatica in unghiul drept al unui triunghi format cu doua stele slabe. M59 nu am vazut-o dar M60= BINGO !!! -M 13 s-a vazut mare si luminos -M92 (gasit cu ''metoda pipei'') mai mic si mai intunecat ca M13 dar mult mai mare si mai luminos decat m-am asteptat pentru TMNP -Rho Her rezolvat la 70x. -Alpha Her/ Rasalgheti, cu primara sora buna (doar mai mica) a lui Antares, rosie sau oranj intens si companionul aruncand uneori straluciri verzi. Poate-i o iluzie dar una foarte frumoasa ! -IC 4665, roi deschis, rasfirat -Niu Dra, rezolvata in cautatorul 6x30mm -Miu Dra, rezolvata si clar separata la 117x -16-17 Dra/ STF 2078 a fost rezolvata la 117x ca tripla dar fara separarea lui AB -Epsilon 1-2 Lyrae, rezolvat/separat la 117x -Beta Lyr, rezolvabila chiar si cu un binoclu 10x daca e stabilizat -M57, o mica si foarte slab luminoasa pata circulara, fara detalii -93 Leo, rezolvata usor la separatia sa de 77'' -90 Leo, rezolvata ca tripla, s-au vazut companionii B si C. Dar AB cu separatia de 3.1'' a fost doar rezolvata. A fost cea mai dificila dubla a sesiunii. -Nici 88 Leo n-a fost usoara datorita diferentei de 2.8mv dintre primara si companion dar am reusit sa o rezolv, m-a salvat separatia mare de 15.3''. Uffff !!! -Am incheiat cu perechea de duble STF 2470-STF 2474 cunoscuta mai degraba ca ''cealalta dubla-dubla din Lyra'', rezolvata la 28x dar mult mai bine separata la 70x. Pana s-au intamplat toate acestea, ceasul catedralei batuse de mult ora unu din noapte. Asa ca am rechemat acasa pe TMNP care si-a adjudecat si titlul de ''Millenium Mini-Hawk'' si l-am parcat sub sacul de plastic in care obisnuieste sa doarma pana la noi misiuni galactice. Corectie: de cand a vazut M94 si M60, unele din misiunile sale au devenit chiar intergalactice ! Cer senin, Mircea PS: daca nu trandaviti pe acasa, haideti sa dam o raita prin Lantul lui Markarian in aceasta seara ! ----------------------------------- Mircea Pteancu 22 Iul 2022 23:21 ----------------------------------- Salutare natiune astronomica ! Sunt constrans sa fiu foarte expeditiv. Am intalnire in curte, peste cateva minute, cu un dobsonian de 250mm. Dar am vrut sa impartasesc cu voi faptul ca aseara, Joi 21 Iulie, am terminat pe inserate montajul de proba al unei ''noi'' lunete RFT D=60mm F=380mm. Am scris luneta ''noua'' deoarece obiectivul si tubul le-am primit de la prietenul meu Erwin care , la randul lui, le-a primit de la colegul nostru de forum ''lentilozaur'' si se pare ca provin de la o luneta terestra britanica. Aseara am folosit pe luneta RFT 60mm F/6,3 ocularele X Cel 25mm, Plossl Sirius 10mm, BCO 6mm si Lacerta UWA 4mm. Luneta asigura un camp de aprox. 4 grade la marirea minima. Am observat cu ea aseara 24 de obiecte DSO si 14 stele duble/ multiple. Singurul impediment care m-a impiedicat sa vad mai multe obiecte a fost absenta unui cautator. E un instrument strasnic. Ceasul era mai apropiat de ora 3 decat de ora 2 cand m-a lasat luneta RFT sa trec la nani ... Mircea ----------------------------------- valy 03 Aug 2022 02:13 ----------------------------------- Jucandu-ma cu un ocular Skywatcher Planetary 25mm am constatat ca ajung la aceeasi magnificatie ca si binoclul 10x50 Lacerta Nature. Desi ocularul Planetary are un camp aparent mai mic, 58', fata de cele din binoclu, 65', vizual pare mai larg. Insa ce m-a surprins a fost nivelul detaliilor vizibil mai bune chiar si pentru ochii mei neantrenati. Astfel m-am pregatit si am asteptat ocazia sa testez luneta, zisa si [url=https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=215501#215484]Sandybel, la magnificatii mai mari, acolo unde in mod evident binoclul nu poate ajunge. Am pus in sacosa tot ce aveam prin casa, SW 25mm, TV Plossl 20, BCO 18mm, Hyperion 17mm, TV Plossl 10.5, TV PM 5x, luneta si trepiedul foto si am observat trei tinte: 1. Luna, desi cam jos, inca era luminat cerul si mici norisori se plimbau peste tot, insa vizual mi-a placut ce am vazut, se vedeau detalii de la magnificatia minima, 10x, si rapid am trecut la focale din ce in ce mai mici, detaliile continuau sa apara. Neavand alta varianta am pus 5x-ul si impreuna cu ocularul Plossl 10.5 am ajuns la aprox. 115x. Spre surprinderea mea imaginea era inca vie, deloc intunecata. M-am concentrat pe un detaliu specific, am ales craterul Piccolomini, era cel care mi-a sarit in ochi, avea si un munte destul de proeminent in centru, ulterior am constatat ca defapt erau doua varfuri separate printr-o vale/crapatura vizibila destul de clar, mai ales la magnificatii mari. Inca n-am aflat ce dimensiune are crapatura insa se vedea destul de bine. 2. Saturn, am asteptat sa iasa dintre case, si a iesit dupa o scurta asteptare, eram curios daca vad separatia dintre inel si disc, si s-a vazut cred din prima, la 12x. Increzator in fortele opticii am sarit rapid la 115x, surpriza a continuat si planeta s-a vazut "curat", separatia clara, inelul subtire, taios, imaginea luminoasa. Se vedea un punct alb la o distanta si pozitie ce ar corespunde lui Titan (conformm Stellarium). N-as putea spune ca am vazut diviziunea Cassini, mi-ar fi placut, poate ca se poate insa ochii imi jucau feste, becurile iluminatului public/privat imi enervau ochii si creierul, neavand motorizare planeta iesea repede din campul vizual, asa ca am renuntat. 3. Oscilez indecis intre camp aparent mic si mare, acum dupa cateva teste as cam avea o concluzie: la planete/Luna nu conteaza deloc campul aparent, detaliile planetare pareau la fel de bune si in 40' si in 68', campul aparent devine irelevant, defapt imi pare ca toate ocluarele au acelasi camp. Insa plimband aiurea luneta prin puzderia de stele am sesizat destul de clar ca senzatia este mult mai placuta cu un camp aparent mare, deja 50' semanau cu privitul prin gaura cheii. Concluzia trista e ca ar fi utile si oculare de camp mic si oculare de camp mare, si oculare de focala mica si oculare de focala mare, vorba lui catalin dumitru: sigur producatorii de oculare jubileaza in aceste zile. ----------------------------------- Teo B01 17 Aug 2022 20:45 ----------------------------------- La planete cu luneta 80 /330 Ieri noapte am avut ocazia sa observ planetele (Saturn si Jupiter ) cu https://astrovest.ro/site/index.php/skywatcher/tuburi-optice/tub-optic-btc-refractor-80-330mm-detail prin ocularul de 25 saturn aparea ca o stea, prin 6 LE Planetary a desvaluit adevarata fata si a aratat inelele (vazut dor unu ) si un satelit bonus Titan, 2.5 SW ceata totala alta dat a avut rezultate ----------------------------------- Mircea Pteancu 17 Aug 2022 22:27 ----------------------------------- Valy Mi-a placut tot ce ai scris. Numai la concluzia ta privitoare la oculare si pe care o numesti ''trista'', nu. Mie imi pare a fi una vesela. Asta e adevarata distractie: sa ai si telescoape cat poti de mari dar si mici, de tipuri optice cat mai diverse, sa folosesti si oculare de camp cat mai larg dar si de grosismente cat mai mari, sa ai si instrumente mono dar si binoculare ... si niscaiva filtre ... si ++++ Daca ai din toate cate ceva, combinatiile si permutarile sunt atat de numeroase ca nu te mai saturi de acest hobby in veci. Ceea ce este foarte bine ! Succes la noile observatii cu Sandybel, este un instrument strasnic ! TeoB01 Foarte interesant instrument ! Daca da rezultate la planete la F/4 atunci acea luneta trebuie salutata cu palaria in mana. M-ai facut foarte curios ce rezultate va da pe un cer curat, astept cu interes noutati. Stiu ca Neil English pregateste un ghid de observatii cu luneta 80x400mm. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 13 Dec 2022 20:22 ----------------------------------- Aseara, Luni 12 Decembrie a.c. am facut observatii desi vremea a fost mai degraba potrivnica. Cerul era strabatut de mase mari de nori cirrus, aerul fiind paclos. Dar folosind mariri de pana la 156x, am constatat ca seeingul era in jur de Pickering 8, deci foarte bun. Instrumentele folosite au fost luneta cu obiectiv Swift 818 D=60mm F=500mm si telescopul Maksutov ETX 90X1250mm. Cu luneta 60x500mm am apucat sa verific buna functionare a unor mici modificari pe care le-am facut: -La 20x/ Plossl Sirius 25mm campul a fost mult mai generos decat era necesar pentru cuprinderea Pleiadelor. -Iar la Hyade asteptarile mele au fost chiar depasite. Calculul arata ca luneta ar trebui sa aiba un camp efectiv de 156 minute. Ori aseara am ''prins'' in acelasi camp vizual atat perechea de stele Theta 1-2 Tau cat si Sigma 1-2, cu Aldebaran si oastea stelara din preajma lui. Ceea ce, dupa Stellarium inseamna cu cinci minute de arc mai mult, adica 161 minute. Nu ma deranjeaza ! :P -La Theta 1 / Trapezul lui Orion am vazut trei stele la 20x. -La NGC 1981 s-a vazut ''scheletul crocodilului''. -La M42 se zarea nebulozitate. -Am rezolvat Mintaka si STF 747 si cam atat. Deoarece am fost lenes si nu am confectionat parasolar, obiectivul s-a aburit la scurta vreme. ETX 90mm a rezistat mult mai bine la aburire deoarece purta parasolarul Makului TS 100mm. Am folosit ocularul Plossl Sirius 25mm/ 50x si ocularul zoom Seben 8-24mm pentru mariri de la 52x pana la 156x: -Am incercat, sa rezolv Lista lui Lockyer, fara mare speranta de a o finaliza. Mintaka a fost separata foarte larg. Companionul lui Rigel s-a zarit uneori daca zona era acoperita de norii subtiri care actionau ca un filtru. Zeta Ori a fost rezolvata, AB cu dificultate. In peticele de cer senin se vedea si AC. Sigma Ori/ STF 762 a fost una dintre marile suprize ale serii. Se vedea tot timpul ca tripla deci se vedeau AB-D si AB-E spre Est. Dar cand priveam la 156x spre D, aflat la 13'' spre Est, se vedea si AB-C ,cu companionul 8.8mv la 11'' spre Vest. stop cadru cu raportu' ca iar e senin, merg la observatii, revin noa, gata ... ''veni, vidi, observati'' si motor Lambda Ori, rezolvata-separata ca tripla Si cam atat din Lista lui Lockyer. Cu un Mak de 90mm n-are nici un rost sa incerc sa rezolv 52 Ori. Este fizic imposibil. Dar, una peste alta, hobbitul acesta Mak 90mm s-a descurcat mai mult decat onorabil cu acele stele din Lista lui Lockyer ... care sunt de nasul sau ... mai exact ... de corectorul sau ! -Exista insa in Orion stele duble si multiple pentru toate gusturile si aperturile. Am tintit ETX spre Eta Ori/ DA 5 AB pe care a rezolvat-o si separat-o cu brio la 156x/ zoom Seben 8mm si cu atat mai mult la 178x / Ortoscopic Vixen 7mm Circle V. -La asa rezultate ... mi s-a urcat democratia astronomica la cap si m-am aventurat sa incerc rezolvarea dublei 32 Ori/ STF 728 de la Est de Bellatrix/ Gamma Ori si care are acum o separatie de 1.3''. Ceea ce am vazut a fost primara alba avand lipita de ea, in cadranul I, discul Airy gri-galbui al companionului mai slab luminos, aflat la 178x intre aceasta si primul inel de difractie. Deci separare -nici vorba dar rezolvare = da ! Seeingul a fost bun, la Pickering 8. Marirea a fost generoasa la 178x, deci undeva spre maximul util. Este probabil prematur sa ma pronunt dar convingerea mea este ca ETX atat poate. Nu cred ca voi obtine in viitor rezultate mai bune. Alte observatii: -La Alcyone/ STFA 8 in Pleiade se vedeau cei trei companioni , formand un triunghi. M45 este deja prea extinsa, nu incape in campul ocularului Plossl 25mm dar nu-i nici departe de asta. -In Trapezul lui Orion se vedeau patru stele -In roiul NGC 1981 se vedeau mai multe stele decat in luneta Swift 818. -Iota Ori a fost rezolvata si separata ca tripla, in acelasi camp cu STF 747 - Nebuloasa M42 se vedea mult mai extinsa ca in luneta de 60mm si se zarea slab si M43. -M35 -Castor ca tripla - Delta Gem-negativ - NGC 2169/ rOIUL ''37'' cu dubla din coltul cifrei ''3'' rezolvata -Alfa Cas si Eta Cas ca tripla -M103, slab luminoasa cu 13/14 stele, inclusiv dubla ''din varf'' rezolvata -Roiul Dublu din Perseu si ET Cluster din Cassiopeia, slab luminoase, vazute prin nori subtiri -Iota Cas ca tripla, am facut schita -Theta Aur ca tripla. A fost o buna sesiune de observatii. Stop, ca nu mai rezistam la frig. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 03 Feb 2023 23:44 ----------------------------------- Joi 2 Februarie a.c., am efectuat observatii cu luneta 45x300mm. Am folosit grosismentele, respectiv ocularele: 12x/ Plossl Sirius 25mm 13x/ Celestron asferic 23mm 30x/ Plossl Sirius 10mm 50x/ Plossl Celestron 6mm 60x/ ortoscopic Vixen 5mm. Observatii : - In Pleiade am numarat aprox. 30 de stele cu ocularul de 25mm cat si cu cel de 23mm. In lantul de stele de la Est de Alcyone se vedeau cinci stele cu privire directa si o a sasea stea de 8,88 mv, foarte slaba, mai mult cu privirea periferica. Dar aflam din interogarea CDS a lui Aladin Lite ca aceasta stea HD 23665 este variabila. Steaua dubla ADS 2755 (sau S 437) din M45, cu separatia de 39'', se vedea si ea slab luminoasa, marunta dar rezolvata, cu companionul de 8,13mv dupa StelleDoppie. La 12x si 13x, se vedeau cu efort toti cei trei companioni ai lui Alcyone. Cei doi companioni de la NV erau slab luminosi, cel mai slab fiind E de 8,73mv. Din toate acestea, am dedus azi ca azi-noapte am atins o magnitudine limita de 9mv cu luneta de 45mm. Adica magnitudinea limita pentru o apertura de 25-30mm pe un cer negru, fara Luna si fara poluare luminoasa. Asa de bine stam ... - Hyadele sau Cr 50 - roi foarte estetic intr-un instrument atat de mic - mi-au permis sa compar campurile vizuale efective ale ocularelor Sirius 25mm si Celestron 23mm. Campul ocularului asferic a rezultat a fi cu cateva procente mai mare. Dar nu regasesc asterismele vazute pe cer cu ceea ce vad in Stellarium si Aladin Lite, nu pot exprima numeric diferenta. - In roiul Cr 69 am numarat noua stele. - In roiul deschis NGC 1981 am vazut opt stele la 13x/ asferic 23mm si zece stele la 30x/ Plossl 10mm. - In Trapezium Ori am vazut trei stele la 30x/ Plossl 10mm si patru stele la 50x/ Plossl 6mm. Steaua B era era cea mai slab luminoasa. Sa retinem ca aceasta stea, numita si BM Ori este variabila intre 7,9mv si 8,7mv intr-o perioada de 6,5 zile (ne spune Bob King). Cine stie in ce toane am prins-o acum !? - La 30x, M42 se vedea binisor, tinand cont ca eram inevitabil in rafalele de lumina selenara. Privind cu atentie se zarea chiar si steaua GVT 3 si M43, foarte slab luminoasa si mica. - STF 767, larg rezolvata si separata. Chix total insa la Iota Ori ... - Cr 70 a prezentat aprox. 30 de stele, inclusiv asterismul S. - Sigma Ori s-a vazut ca dubla la 13x si tripla la 30x. STF 761 s-a vazut numai ca dubla larga. B si C nu au fost rezolvate. - Cr 65 a fost observata in doua campuri, este prea mare pentru campurile efective de ''doar'' 4 grade si ceva ale lunetei de 45mm. Steaua 119 Tau iese in evidenta din cauza culorii rosu-oranj intense. Am rezolvat la 30x dubla STF 730, cu separatia de 9,7'', aflata in ''inima'' roiului Cr 65. - Roiul Praesepe adica M44, cunoscut inca din Antichitate, este un obiect foarte estetic in luneta mea ''scolara''. In varful asterismului in V din acest roi, se vede steaua tripla ADS 6915 sau S 571 in care am vazut companionii D si G. Pentru a o vedea ca dubla subarc BU 584 cu separatia de 0,9'' ... va trebui sa revin cu telescoape ceva mai mari. :P - Iota Cnc a fost rezolvata si separata la 13x si a prezentat un contrast de culoare bland. Primara este galben aurie iar companionul, de la 31'' distanta, s-a vazut alb. Deoarece obiectivul de 45mm a fost conceput pentru observatii terestre - pentru identificarea spre doborare a unor tinte aeriene mai exact, prezinta franja rosie in anumite conditii. Raspunsul cromatic este deci afectat si, probabil de aceea, nu am zarit nuanta usor albastruie a companionului lui Iota Cnc. Un pic de off-topic ... Cat de eficiente au fost mijloacele precum Richtfernrohr 10x45mm, si toate celelalte din acea epoca ? Aici vedem lunete ca cea din care am motive sa cred ca provine obiectivul lunetei mele: https://www.historicacollectibles.com/it/binoculars-amp-telescopes/richtfernrohr-10x45-carl-zeiss-flak-kommandohilfsgert-35-kommandogert-3638 Iar aici aflam povestea neromantata a ''Operatiunii Tidal Wave'' de bombardare a campurilor petroliere de la Ploiesti la 1 August 1943. Dintre cele 178 de bombardiere care au pornit in misiune, au reusit sa se intoarca la baza din Libia doar 88, dintre care peste 50 grav avariate. 500 de aviatori americani au pierit sau disparut in misiune. Germanii si romanii au pierdut un avion si vreo 40 de soldati. De aceea numele neoficial al operatiunii a ramas ''Black Sunday''. https://www.youtube.com/watch?v=-rWX6-PaEYk&t=6s ( Cam pentru asa ceva a fost conceputa lentila de 45mm. Spun toate acestea doar pentru a va informa cu cine aveti a face si a va sfatui sa aratati respect micii lentile. :twisted: ) Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 25 Oct 2023 23:29 ----------------------------------- Luna Octombrie 2023 este o luna record pentru mine. Un record nu prea laudabil deoarece consta in cele mai multe observatii neconsemnate in rapoarte. In aceasta luna mi s-a imbogatiti dotarea cu un vizor binocular Nikon de foarte buna calitate si pe care l-am testat pe trei telescoape. Multumesc Tudor ! Am intrat apoi in posesia unui ocular Tele Vue Radian 3mm pe care l-am testat pe doua telescoape iar un ocular Q70 pe standard de 2'' este la mine pentru familiarizare. Pentru ultimele doua, multumesc Armand ! Am avut placerea sa fiu vizitat de catre Sorin aka ''sorini'' impreuna cu binoscopul sau de 70mm si cu care am facut observatii o seara intreaga si ne-am distrat foarte bine,vazand zeci de obiecte. Multumesc Sorin ! Toate aceste observatii au fost ca un fel de febra, luat de val am omis sa notez ce obiecte am vazut si cum s-au vazut. Dar de acum revin la normal. In aceasta seara de Miercuri 25 Octombrie a.c. am efectuat observatii cu telescopul Maksutov ETX 90mm F/14 cu ocularele Sirius Plossl 25mm/ 50x + Sirius Plossl 10mm/ 125x + ocular zoom Seben 8-24mm/ 52x - 156x. - Am centrat cautatorul 6x30mm pe Luna. A trebuit sa refac acest reglaj deoarece cautatorul a ramas asa cum l-am folosit pe ''Ratusca cea urata'' la observatiile din ''Noaptea cercetatorilor''. Cerul era strabatut de nori subtiri iar prognoza nu era buna. Detaliile selenare se vedeau excelent in pauzele dintre nori si estompate cand erau acoperite de norii subtiri. - La Saturn sevedea bine globul si inelul, slab o banda iar cu vederea periferica se zarea Titan spre NV - Epsilon 1-2 a prezentat cinci stele : A,B,C,D si I la 125x,cu inele de difractie frumos desenate - Rasalgheti/ Alfa Her avea sa devina Regina Balului, rezolvata si separata larg, cu primara de un oranj intens si companionul cu focuri verzui, fiecare disc Airy vazandu-se pe inelul de difractie al celeilalte stele iar inelele de difractie erau imbratisate. Imagine feerica ! - IC 4665 in Ophiuchus s-a vazut cu 15 stele rezolvate - Pi Aql a necesitat marirea de 156x pentru a fi bine rezolvata dar si atunci, doar intermitent, dupa capriciile norilor. - Zeta Lyr, larg separata si Beta Lyr cu trei companioni in forma de litera Y - M57 s-a vazut ca un covrig cetos, foarte intunecat iar din roiul Steph 1 s-au vazut doar componentele AB ale stelei duble H 6 3 - descoperita deci de Herschel, tatal - Prognoza meteo adversa se confirma, nu mai era cer cat de cat liber decat spre Est. Am rezolvat Almach/Gamma And cu contrast de culoare uimitor de viu pentru atmosfera atat de cetoasa. - NGC 457 incape la fix in campul ocularului Plossl 10mm la 125x. - Am incheiat cu Jupiter la care se vedeau doua benzi, Europa si Io la mica distanta spre Vest si Ganymede si Callisto la distanta mare spre Est. Norii au acoperit intreg cerul. M-am bucurat ca am profitat de cerul senin ... asa cum a fost si cat a fost. Seara aceasta de 25 Octombrie 2023 nu se va mai intoarce. Stop. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 09 Iun 2024 14:15 ----------------------------------- Sambata 9 Iunie a.c. am facut observatii cu luneta RFT 60x380mm, cu obiectiv si tub primite de la Erwin care, la randul sau, le-a primit de la Lentilozaur. Am folosit grosismentele, respectiv ocularele urmatoare : XCel 25mm / 15x + Sirius Plossl 25mm / 15x + Celestron SPlossl 10mm/ 38X + BCO 6mm / 63x si ocularul zoom Svbony 170 10-30mm pentru mariri de la 13x la 38x. Am folosit o prisma diagonala Porro dar si una Amici. Cerul a fost de foarte paclos, cu nori razleti de medie si mare altitudine si a avut tot timpul observatiei o culoare argintie. Observatii : * Luna, in crepuscul, foarte frumos vizibila ca o secera subtire, langa hornul casei vecine, cu numeroase detalii de relief vizibile la 38x. Imaginea aceea mi-a dat un puternic imbold sa continui testul. A fost o imagine foarte pitoreasca. * Am rezolvat si separat stele duble sau multiple : - Eps 1-2 Lyr ca dubla STF 37 - Zeta Lyr / STFA 38 al carei companion abia se zarea in ocularele de 25mm si in SP 10mm. In ocularul zoom, companionul lui Zeta Lyr s-a vazut deja foarte bine la 13x. - STT 525 doar ca dubla AC - Beta Lyr s-a vazut doar ca dubla STFA 39 AB - ''cealalta dubla-dubla'' formata din STF 2740 + STF 2744 a fost bine vizibila la 38x - Niu Dra / STFA 35 a fost rezolvata deja la 13x. Nu-i de mirare, imi amintesc ca am rezolvat aceasta dubla cu lunete simplet cu aperturi minuscule ( 15mm !) si cu binocluri galileene. - Mu Dra / Alrakis / STF 2130 a fost doar rezolvata la 63x. Sa nu confundam insa steaua Alrakis cu planeta cu acelasi nume din ''Dune'' a lui Frank Herbert. - 16+17 Dra , rezolvata si separata ca tripla. - Omicron 1 Cyg , separata ca tripla, dar nu cu contrast tricolor ci bicolor in ocularul zoom deoarece companionul C abia se vedea din cauza paclei. - Albireo, separata fara dificultate dar cu contrastul de culoare puternic afectat de pacla. - 16 Cyg, larg separata. - Cor Caroli, separata la 15x. - Algieba/ Gamma Leo , separata la 63x. - La Polaris a trebuit sa vanez un sfert de ceas imaginea companionului ascuns in ceata atmosferica. L-am vazut apoi in repetate randuri dar foarte , foarte slab luminos. - Gamma din Delfinul a fost ultima dubla a serii dar si ultimul obiect observat. Tot cerul fusese deja acoperit de nori albiciosi. - Marea surpriza a serii a fost ''dubla-dubla'' Eps 1-2 Lyr/ STF 2382 AB + STF 2383 CD. Eps 2, dubla mai luminoasa, a fost rezolvata si separata iar Eps 1 doar rezolvata dar cu D bine vizbil, lipit ''deasupra'' lui C. Asta contrazice toata experienta mea de pana acum. Eram convins ca am nevoie de minim 70x pentru rezolvarea ''dublei-duble''. Si, in nici un caz, nu ma asteptam la acest rezultat de la aceasta lentila de 60mm in care, la 63x, stelele apar inconjurate de un halou, o ''atmosfera'' rosiatica. Dar asa e realitatea, uneori ignora parerile si prejudecatile noastre cele mai ''bine stabilite''. * Am observat si obiecte DSO, dupa caz, desi nu speram sa reusesc, vazand aspectul cerului : - Mel 111 a incaput in campul de 3,9 grade al ocularului XCel 25mm pe diametrul de la dubla 17 Com pana la dubla STT 245. Doua stele duble din roi se vedeau rezolvate la 15,2x si anume 17 Com / STFA 21 AB si 12 Com/ SHJ 143 dar numai AC. Banuiesc insa ca roiul deschis Mel 111 lipseste din meniurile de observatii ale telescopistilor din cauza diametrului imens de patru grade si jumatate. Este mentionat mult mai frecvent de binoclistii care pot sa vada, daca privesc cu atentie, dubla 17 Com rezolvata. Dar eu indemn telescopistii sa cerceteze indeaproape roiul Mel 111 deoarece pot observa ''acolo'' multe stele duble foarte interesante precum si un numar uimitor de galaxii. - M56 a fost zarit cu foarte mare greutate si numai cu ''vederea lui TREX'' dar un dram mai bine ca M71. - M 71 a fost de asemenea zarit numai cu ''vederea lui TREX''. - M57 a fost bine vizibila. - M27, desi slab luminoasa, a fost bine vizibila si ''foarte mare''. - ''Blinking Nebula'' / NGC 6826 a fost detectata la 38x tocmai datorita efectului de ''blinking''. Cand o vedeam cu vederea periferica, arata ca o stea dubla. Cand o priveam direct, nebuloasa disparea. S-a vazut ceva mai bine la 63x dar inca era foarte mica. Concluzii : 1) Luneta 60x380mm este functionala. Trebuie sa o estetizez si , eventual, sa-i pun diafragma in tub. Toate ocularele testate se incadreaza in plaja de focalizare a focuserului. 2) Am testat cu ocazia de mai sus prisma diagonala Amici. Din fericire, nu introduce aberatii observabile in gama de grosismente 13x - 38x. Voi putea folosi asadar aceasta luneta si la observatii de stele variabile, folosind hartile AAVSO ''normale'', destinate binoclurilor. 3) Ocularul zoom Svbony model 170 : 10 -30mm a functionat foarte bine si il voi folosi mereu cu aceasta luneta. Imaginile stelelor la 13x sunt ''punctiforme'' pe intreg campul vizual, stelele sunt mai luminoase ca in ocularele Plossl iar saturatia de culoare este intensa. Aritmetica, ce sa vezi, a functionat ! Campul aparent aL acestui ocular,la focala de 30mm, este foarte mic , de doar 33 grade. Dar 33 / 12,67 = 2,6 grade adica 156 minute = un RFT ''foarte RFT'' ! Ce bun ar fi un asemenea camp pe doburile mele de 200mm si 250mm ... Cer senin, Mircea ----------------------------------- zoth 18 Iun 2024 17:08 ----------------------------------- Aseara 17 iun ac, am urmarit ocultatia stelei SAO 158401 mag 5,1 de catre Luna. Fenomenul a avut loc la cateva minute dupa apusul soarelui (ora 21.02) deci afara era aproape zi. Am folosit mica luneta Tecnosky 70ED la magnificatiile de 16x, 47x si 105x. La magnificatia de 16x nu am vazut steaua probabil din cauza luminii de afara insa la celelalte magnificatii am putut urmari faza de imersie care la mine a avut loc la ora 21.19. Inainte de emersie au inceput sa se adune norii iar la ora la care SAO 158401 trebuia sa scoata nasul de dupa luna era deja bloc compact intins pe o zona considerabila. Am fost nevoit sa ma multumesc doar cu prima jumatate a fenomenului. ----------------------------------- iulian90 18 Iun 2024 22:48 ----------------------------------- Aseara am observat si eu ocultatia stelei SAO 158401, care mai are si denumirea ET Virginis, fiind variabila. Am observat-o prin reflectorul Sky Watcher de 130/900mm dar am si fotografiat-o cu camera foto Canon 450D montata pe reflectorul de 130mm (am observat vizual ocultatia prin vizorul optic al camerei) si la mine faza de imersie s-a petrecut la ora 21:20 TLR iar faza de emersie la ora 22:22 TLR. Am reusit sa fotografiez steaua atat inainte de imersie cat si dupa emersie, desi se vede greu pe imagini. Vizual steaua era mai usor vizibila. ----------------------------------- Mircea Pteancu 23 Aug 2024 16:23 ----------------------------------- zoth si Iulian Va multumesc pentru postari chiar daca nici eu nu am mai bantuit pe aici de doua luni. ''Cine stie ... cunoaste'' deci apreciaza (si) observatiile prin instrumente mici. Eu am sa fac o confesiune ca sa fiu inteles de ce ma incapatanez sa fac observatii si cu intrumente mici. In 2011 am primit de la Alin Tolea dobsonianul care-i poarta numele, ''Toleascop'' D =200mm F = 1232mm. Nu-i un instrument mare dar nici mic nu este. Telescopul cantareste 18 kg din care tubul optic participa cu 12 kg. Mai ales dupa ce l-am vaccinat impotriva luminilor parazite, ba mai mult, as putea zice, dupa idioteniile globaliste in mare voga, ca i-am facut operatie de schimbare de sex. Deci mai ales dupa ce telescopul a fost modificat cu tub inchis, am facut vreun an si jumatate observatii, de preferinta, prin el. Mi-am amintit apoi ca am si dobul de 125mm ba chiar si lunete de 60mm sau chiar mai mici. Am incercat sa fac observatii prin acestea. Nu mai mergea ... Inainte de a face observatii cu apertura de 200mm, vedeam detalii pe planete si rezolvam stelele duble permise de apertura si cu dobul de 125mm si cu lunetele. Nu am inteles o vreme ce s-a intamplat. Dupa mai multe teste am realizat: am patit o atrofiere, un fel de orbire functionala. Ochiul si rutinele complexe din organism, din sistemul nervos care il asista, si-au pierdut sensibilitatea, capacitatea de a vedea detalii in conditiile de lumina mult mai putina si de abundenta redusa de detalii, aduse de aperturile mici. Ori procesul vederii este din acest ppunct de vedere aditiv si ierarhizat. Datorita folosirii preponderente a unei aperturi mai mari, mi-a scazut per ansamblu abilitatea ''de a vedea''. Atunci am decis ca voi face o rotatie a instrumentelor, ca voi face in mod regulat observatii si cu aperturi mici. Diferentele, socurile la care este supus ochiul observatorului care procedeaza asa , nu pot sa fie decat benefice. Acum sunt absolut convins ca daca l-ai lua pe Mel Bartels, care de decenii foloseste doar aperturi kilometrice si l-ai pune sa faca observatii cu o luneta de 60mm, nu ar vedea nimic. Nu din vanitate si din ''cine nu-s eu'' ci pentru ca efectiv nu mai vede aproape nimic printr-on apertura mica. Are loc acel fenomen de orbire functionala. Care nu este benefica ci dimpotriva, afecteaza capacitatea observationala a persoanei in intregul ei. Sfarsitul confesiunii. Mircea ----------------------------------- tudor 23 Aug 2024 17:14 ----------------------------------- Foarte interesanta observația cu folosirea prin rotite a instrumentelor mici cu mari. Și eu am observat că folosirea binoclurilor de mână, gen 10x42, mă țin într-un fel de formă observationala. E un fel de anti anchilozare a capacității de observare la ocular. ----------------------------------- Mircea Pteancu 22 Dec 2024 00:30 ----------------------------------- Dupa primele doua saptamani bacoviene din Decembrie, intrasem in sevraj si ma temeam ca-mi pierd ''cinstea si onoarea'' de observator. Ei bine, pot sa rasuflu usurat, am reusit pana acum sa tezaurizez cinci observatii pentru luna curenta. A cincea observatie - sper sa nu fie ultima pe aceasta luna - a avut loc in seara acestei zile de Sambata 21 Decembrie a.c.. Instrumentul folosit a fost telescopul Maksutov ETX 90mm F/ 13.9 cu maririle de 50x/ Plossl Sirius 25mm + 42x - 125x/ ocularul zoom Svbony model 170: 30mm - 10mm. Am inceput seara de observatii cu o chermeza planetara. Era inca crepuscul dar pe cer se vedeau, la mica inaltime, Venus la Vest si Jupiter la Est. Cerul a ramas partial acoperit de nori pe toata durata observatiei. Venus: a prezentat un terminator usor convex. Am apreciat o faza de 56% - 58% pentru ora 16:20 UTC. Am apreciat in felul urmator: 50% pentru jumatatea iluminata + 1/8 din raza discului venusian pentru sageata convexitatii, adica 50/8. De aici a rezultat faza estimata la 56% - 58%. Daaar ce dezamagire pe capul meu, Stellarium asta ma troleaza tot timpul si indica valori diferite de ale mele. In acest caz , de pilda, indica o faza de 60% ... :oops: Observarea lui Venus a avut loc in modul direct, cu ocularul in portocularului telescopului, fara diagonala. Saturn: se vedea deja cu ochiul liber la Vest de meridian, cand am terminat cu ochiadele spre Afrodita. Am vazut, la 125x si prin diagonala, discul aplatizat, inelul de forma aproape filiforma, umbra inelului in jumatatea superioara a emisferei nordice si Titan la Est, la aproximativ 1,5x diametrul inelului. Jupiter: a prezentat, in ordinea descrescatoare a intensitatii, NEB, SEB, NTB si intunecarea spre Polul Sud. Spre Vest de planeta se vedeau trei sateliti galileeni si unul spre Est. Din Stellarium am aflat ca solitarul de la Est era Ganymede iar cei trei muschetari de la Vest, in ordinea departarii de planeta erau Io, Europa si Callisto. Am dat note luminozitilor satelitilor si anume, de la Est spre Vest, i-am notat 1-2-3-4. Satelitul de la Est fiind 1, adica cel mai luminos iar cei de la Vest, aliniati in sir magaresc, tot mai slab luminosi, adica 2-3-4. Ei bine, vad ca totusi Stellarium imi mai si da dreptate, uneori. Am schitat cele trei planete, ca nu au fost multe de desenat. Alte observatii: - In Auriga am rezolvat 14 Aur ( care-i inclus si in ISWATIT ) dar numai AC, deci ca dubla cu separatia de 14,3''. B, cu separatia de 9'' nu a fost vizibil. - La fel am patit si cu Theta Aur care a fost rezolvata ca dubla AB cu separatia de 4,2''. C nu a fost vizibil. - La ETX nu am si RDF si cautator optic si de aceea ma descurc mai greu cu acest instrument. Am avut indoieli dar mi-am incercat norocul, daca tot incepusem sa observ in Auriga. Si bine am facut ! Am reusit sa observ cele trei roiuri aurigane. Cel mai slab vizibil a fost M37 dar acesta a fost, in mod paradoxal si cel mai bogat in stele. Am numarat in acest roi cel putin 25 -28 de stele. M37 este un roi fascinant. Urmatorul a fost M38 unde s-a vazut foarte bine forma de X , sau de fluture si unde am numarat vreo 20 de stele. M36 a fost cel mai luminos dar si cel mai rarefiat, am numarat 15 stele iar dubla STF 737 din centru, cu separatie de 11'' a fost rezolvata. - STF 742 cu separatie de 4,1'' a fost bine rezolvata dar M1 nu a fost vizibila. Noa, doar am incercat ... - M42 si M43 au fost vizibile dar foarte decolorate fata de imaginile cu care sunt rasfatat de dobsoniene. - In Trapezium am vazut patru stele, B fiind slab luminoasa. - Am rezolvat apoi ca duble doua stele care sunt de fapt triple: Lamba Ori si Zeta Ori. Constelatia Orion era inca la joasa inaltime si de aceea la Zeta Ori am vazut companionul B asa de parca cineva se antrena cu el la ping-pong, intre steaua primara si inelul de difractie natal. - Sigma Ori s-a vazut ca tripla si la fel si STF 761 din acelasi camp vizual. - ETX a reusit la numai 125x sa rezolve si sa separe Eta Ori / DA 5, separatie 1,8'' si numai sa rezolve cu discuri tangente, splendid vizibile pe 32 Ori cu separatie de 1,3''. Ce sa-si mai doreasca fericitul posesor de telescop mic ?! - Pai, ce altceva decat sa revada M35, bogat in stele, Castor ca tripla si NGC 2169/ Roiul ''37'' in care STF 848 cu separatie de 2,6'' a fost rezolvata la 125x. - Picioarele au inceput sa-mi inghete asa ca m-am lasat dezamagit de M45 care, asa cum m-am asteptat, nu a incaput in campul vizual. Un lucru e sigur ... ''nu le poti avea pe toate''. Dar lucrurile nu s-au terminat aici. Astronomia asta in multe belele te poate baga ! Am confectionat parasolarul lui ETX dintr-o bucata de teava PVC de 110mm. Care, din intamplare, se potriveste pe diametrul exterior al tubului ca o manusa. Ba chiar, se potriveste prea bine. Din cauza frigului, parasolarul s-a gripat pe tub. Am zis ca rezolv inauntru, la caldurica. Si am rezolvat. Dar a trebuit sa sprijin telescopul cumva si l-am pus pe masa de bucatarie. Pe scurt, am gaurit fata de masa acum, inainte de Craciun. Astept furtuna ! Daca vedeti ca nu va urez ''sarbatori fericite'' inseamna ca nu am putut sa iau cu mine PC-ul pe covorasul de la intrare. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 08 Feb 2025 02:01 ----------------------------------- Fratilor ! Daca cineva va mai spune ca nu se pot face observatii astronomice faine cu o apertura de 90mm, apoi trimiteti-l linistiti pe acela la shrink ! In aceasta seara de Vineri 7 Februarie 2025 am iesit la observatii cam fara tragere de inima. Pe cerul paclos se vedeau Luna, Jupiter, Marte si cateva stele luminoase. Si atat. Nu, nici vorba sa-i dau drumul din lesa vreunuia dintre doburi ... n-avea rost. Oare ? Am luat din panoplie makul ETX 90x1250mm cu doua oculare: Plossl Sirius 25mm si Svbony 10-30mm zoom model 170. Arunc doua, trei ocheade spre Luna si Jupiter si ma voi retrage iar in hibernare, socoteam eu. Nici nu am apucat sa instalez telescopul ca iata prima surpriza care mi-a deschis pofta de joaca. Pe cer se vedea slab un halou lunar care cuprindea cerul de la Betelgeus in Sud pana la Capella in Nord; de dincolo de Aldebaran in Vest pana aproape de Marte, la Est. Camera Nikon S3300 se pare ca si-a dat duhul iar telefonul Allview, desi permite reglari ISO etc este orb in lumina slaba. Asa ca am facut o schita. Apoi am pus in statie telescopul, pe montura pipe Penelopa. Observatii: - Detaliile fine de pe Luna erau afectate de pacla - La Jupiter se vedeau NEB-SEB-STB, ultima slab luminoasa. NTB se zarea numai cu vederea periferica. Ganimede tocmai fusese eclipsat si era la distanta de o raza spre Est, la altitudinea Polului Nord, cu Europa si Callisto mai departati, spre Est. Io facea opinie separata la Vest. - Pleiadele nu incap in acest instrument, nici macar in campul ocularului Plossl 25mm. Care, cica, ofera o marire de 50x. Hm ... ''e ceva putred in Danemarca'' a zis marele dramaturg ''Scuturasulita'' si are dreptate. Cum se face ca in doburile de 200mm si de 250mm, aceleasi Pleiade incap, nu complet dar in mare parte in campul aceluiasi ocular ? Raspuns: pentru ca in catadioptrice, datorita utilizarii diagonalei, se lucreaza la focala mai lunga decat cea nominala. Deci marirea cu ocularul de 25mm nu este de 50x ci , probabil, mai apropiata de 60x. Alcyone, cu cei trei companioni, a fost larg rezolvata. - In Orion am rezolvat Lambda Ori ca tripla si Delta Ori, cu separatie uriasa. - La Zeta Ori am dat kix in mai multe tentative. In a doua jumatate a sesiunii am revenit, seeingul s-a imbunatatit si am rezolvat si separat clar Zeta Ori AB. Nici urma insa de C. - Iota Ori a fost rezolvata si separata din prima dar si aici, nici urma de companionul slab luminos C. - Sigma Ori a fost rezolvata ca tripla si la fel si STF 761 invecinata. - Pentru conditiile date, M42 se vedea cu nebulozitate extinsa. - GVT3 insa era cam tot ce se vedea din M43, foarte slab luminoasa. - In M41 am putut numara 20 de stele la ''50x'' :wink: . Culoarea oranj a stelei HIP 32406 se vedea binisor. - M-a bucurat mult rezolvarea lui Rigel la care companionul de vedea undeva la Sud, bine separat la 125x. - Inca si mai mult m-a bucurat rezolvarea lui Eta Ori/ DA 5 la care companionul se vedea dincolo de ora 1:30. Vestul l-am apreciat la ora 8:00, deci Estul era la ora 2:00. Ora 1:30, cat am estimat eu PA ar fi 75*. StelleDoppie indica PA= 79*. Bingo ! Am facut schita. - Urmatorul obiect a fost Marte unde am vazut, la 125x, calota polara nordica si doua grupuri de pete. O pata singulara in zona temperata nordica si un grup alungit, format parca din doua pete, in zona temperata sudica, ambele in ''emisferul vestic'' ( ca sa folosesc un termen de-al lui Anestin, dragul de el). Am consultat ''Mars Profiler'' de la Sky and Telescope si am aflat ca pata nordica era Mare Acidalium iar ''grupul sudic'' este format din mai multe formatiuni barsoomiene. Ceea ce am putut eu zari au fost , cel mai probabil, Sinus Meridiani - pata vestica si Mare Erythraeum - pata estica a grupului. Ei bine, incepe sa-mi fie frica de piticul acesta ETX ! - Castor a fost rezolvata glorios ca tripla. - In M44 am vazut cele doua stele multiple din asterismul ''V'' ca triple. - Am incheiat cu Zeta Cnc la care, cu mare greutate, am zarit AB sub forma cifrei ''8'' cu companionul ''inainte'' de Nord. StelleDoppie indica PA = 347* si o separatie de 1,1''. Sub puterea de rezolutie a lui ETX. C se vedea bine,''dupa'' Nord. Dar nu la 64* cat zic dumnealor, ci mai degraba 50* - 55*. Asa am vazut si am schitat, maine incarc schitele facute azi. In concluzie, conditii foarte proaste dar sesiunea de observatii a fost fantastic de buna ! Cer senin, Mircea ----------------------------------- David Marica 08 Feb 2025 15:45 ----------------------------------- Felicitari dle. Mircea pentru acest raport frumos de observatii! Ma bucur sa vad un asemenea raport complex si interesant, realizat cu ajutorul aperturilor mai mici, mai ales observarea a atator obiecte frumoase, dar ma gandesc ca grele cu aceste instrumente mai mici ca dob-urile. :) Mi-am adus aminte ca n-am facut de mult observatii cu luneta de 70mm si cu binoclul. Va trebuie sa incerc si eu sa observ astfel de stele duble si triple, precum Iota Ori, Zeta Ori etc., macar cu dobsonianul. - Confirm si eu observarea haloului lunar, dar si cel solar de 22° de ieri dupa-masa. In haloul lunar s-a vazut foarte frumos Jupiter, Pleiadele, Hyadele si Capella, iar in exterior: Marte, Pollux si Castor. N-am stat mult afara ca era frig si am facut si baie. - Pentru Marte folosesc si eu "Mars Profiler" de la Sky and Telescope, mi se pare mai bun si precis fata de aplicatia Stellarium de pe telefon, l-am testat in Ianuarie si este corect. (P.S. Acum cand scriu aceste randuri, se pare ca a rasarit Luna de dupa deal si se vede frumos de la geam, imi doresc sa admir detalii de data aceasta la ea, n-am mai facut asa ceva cu o harta si planuiesc sa observ majoritatea craterelor mai importante, precum: Theophilus, Copernicus, Tycho, Plato, Vallis Alpes etc.). Cer senin! David ----------------------------------- David Marica 08 Feb 2025 21:35 ----------------------------------- Actualizare: Am ieșit în seara aceasta, între ora 18:00 și 18:30, cu luneta de 70/700 și ocularele zoom 8-24 mm și plossl 4mm. Am observat: - Luna, cu craterele: Tycho (și multe cratere la Sud și la linia terminatorului), Copernicus, Reinhold, Erathostenes, Archimedes, Aristillus, Autolycus, craterul Plato, Aristoteles și mi-a mai atras atenția Langrenus și Proclus (între mări). Am mai observat câteva mări ale lunii: Mare Crisium, Mare Fecunditatis, Mare Tranquillitatis, Mare Serenitatis, Mare Imbrium și un lanț muntos, adică Montes Caucasus și Montes Apenninus. - Marte, disc portocaliu cu aberație cromatică; cu ocularul de 4mm, la 175x, se vedea slăbuț Calota Galciara Nordică, câteva regiuni mai întunecate, tot complicat, trebuia să mă concentrez mult să le observ, iar conform "Mars Profiler" erau: Syrtis Major și Mare Acidalium. - Jupiter, cu două benzi ecuatoriale frumoase și 4 sateliți galileeni, Callisto chiar la Sudul planetei. - Venus, ca o mică semilună, cu aberație cromatică evidentă, de la refractorul acromat. De la 18:30 la 19:20 am făcut observații mai detaliate cu dobsonianul și evident, s-au văzut toate aceste obiecte mult mai clar și mai frumoase, mai ales craterele lunare. La planete, din ceva cauză vedeam dublu, triplu etc. până focusam corect. Poate a fost de la aburirea ocularului sau decolimare. Primara părea în regulă. Oricum, cu ochiul drept nu mai vedeam așa bine din cauza lunii. Cer senin! ----------------------------------- Mircea Pteancu 08 Feb 2025 23:20 ----------------------------------- David Felicitari pentru observatiile reusite. Faci foarte bine ca folosesti mai multe intrumente, prin rotatie. Contribuie la antrenarea ochiului, altminteri se instaleaza un fel de rutina. Ocularul de 4mm mi se pare cam tare pentru o luneta de 70mm. Eu atat cu luneta de 60mm, cu newtonianul de 76mm cat si cu ETX trec rareori de aprox. 120x - 130x. La doburile de 200mm si 250mm, cu marirea de 240x ma simt cel mai in largul meu. Important este insa sa facem observatii, chiar si numai cu ochiul liber. La noi, si in aceasta seara, s-a vazut halou lunar. A semanat mult cu cel de aseara. Este un fenomen frumos si spectaculos. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 21 Aug 2025 21:59 ----------------------------------- TEANO este acronimul pentru Telescop Extra Axial Non Obstructionat. Am povestit in alta parte despre observatii cu asemenea instrumente. La ora actuala, cred ca Romania este plina de TEANO nefolosite. De aceea am considerat ca-i bine sa vorbim despre ele aici. Un TEANO se obtine observand cu reflectoarele Newton cu capacul mare pus pe tub si lasand libera doar apertura extra-axiala de mic diametru, existenta la majoritatea instrumentelor comerciale. Aseara, Miercuri 20 August, folosind TEANO 45x750mm am observat Saturn cu Titan si am rezolvat stele duble si multiple: Eps 1-2 Lyr, Zet Lyr, Del Lyr, miu Dra, niu Dra, 16-17 Dra, Albireo, Almach. Au fost si cateva DSO: M13, M92, M57, M27. La acest link puteti citi mai multe pe blogul meu. https://observoergosum.blogspot.com/ Va incurajez sa incercati TEANO pentru a vedea imagini de calitate apocromatica. Cer senin, Mircea ----------------------------------- zoth 22 Aug 2025 08:50 ----------------------------------- Prin anii 2006-2008 (sper sa nu ma insel prea tare in privinta datarii), firma americana Orion Telescopes comercializa pe piata lor un newtonian cu oglinda secundara montata extra axial, deci fara obstructie. Clamau la fel, imagini apocromatice. Dupa analizele pe care le-am facut in acea perioada se pare ca instrumentul functiona dupa principiul amintit de Mircea mai sus, ca si cand oglinda principala ar fi fost un segment circular extra axial taiat dintr-o oglinda mult mai mare. Se pare totusi ca nu a avut priza mare la public, caci dupa o vreme nu s-a mai auzit nimic despre el. Sigur un TEANO poate da o imagine de calitate incontestabila dar are si un mare dezavantaj, este un instrument mic impachetat intr-un volum foarte mare. Pentru experimente insa este o solutie cat se poate de buna. Cer senin si spor la observatii! ----------------------------------- Mircea Pteancu 22 Aug 2025 10:51 ----------------------------------- Silviu Multumesc pentru comentariu si completari. Si eu imi amintesc de existenta unui asemenea instrument comercial, cu mult timp in urma. Am exagerat un pic vorbind de calitate ca la apocromat deoarece coma inerenta paraboloizilor ramane prezenta. Dar toate aberatiile trebuie sa fie reduse sau eliminate, altfel nu imi explic ''frumusetea'' imaginii din TEANO. Asa il vad si eu, ca un experiment, ca o ciudatenie dar foarte interesanta. Iar daca amatorul oricum are reflectorul pus in statie, trebuie doar sa puna capacul cu apertura extra-axiala lasata libera. In nici un caz nu propun TEANO ''in loc de'' reflectorul original. Mircea ----------------------------------- zoth 22 Aug 2025 15:44 ----------------------------------- L-am gasit :) Il puteti vedea in imaginea de mai jos. Principiul de functionare e analizat la urmatorul link: https://www.telescope-optics.net/tilted3.htm ----------------------------------- Mircea Pteancu 22 Aug 2025 20:14 ----------------------------------- Ce frumusel ! Multumesc zoth, informatie de colectie ! Analiza pomeneste la sfarsit despre TEANO si arata ca diferenta de principiu dintre acesta si telescopul Orion este neglijabila. Matematica din analiza e cam grea pentru moshu dar termenul ''diffraction limited'' este des repetat. Si asta, de obicei, e de bine. Mircea ----------------------------------- mmarin 22 Aug 2025 22:58 ----------------------------------- Cu vreo doi ani în urmă am testat și eu TEANO - involuntar; am scos căpăcelul ca să aclimatizez dobul dar am uitat să scot capacul cel mare înainte să pun ocularul în focuser. A fost o experiență extrem de ciudată, imaginea văzută prin ocular era în același timp foarte satisfăcătoare și dezamăgitoare - era Luna în primul pătrar. În timp ce admiram contrastul și stabilitatea imaginii, nu puteam să înțeleg ce lipsește. După ceva timp am remarcat că 1: o mulțime de detalii fine ar fi trebuit să fie vizibile ținând cont de faptul că imaginea nu „fierbea” prea mult și 2: imaginea în ocular nu era excesiv de luminoasă, ba chiar dimpotrivă. După ce am scos capacu' și am reluat observația lucrurile au reintrat în normal: imaginea fierbea cu entuziasm, luminozitatea lunii îmi ardea retina, contrastul imaginii era la pământ dar detaliile fine erau acolo - tot ce aveam de făcut era să mă uit spre ele atunci când intrau în focus. Cred că ăla a fost momentul în care am decis în forul meu interior că nu mai dau o ceapă degerată pe ESTETICA imaginii. ----------------------------------- Erwin 23 Aug 2025 07:37 ----------------------------------- Am folosit recent TEANO cu Hubble Ground Telescope când ne uitam la Lună și nu aveam la mine niciun filtru neutru. A fost foarte interesant, Luna era destul de mare și destul de jos așa că metoda a funcționat. HGT are 200 mm apertura iar capăcelul are 48mm (nu este standard, nu avea gaura în capac, este făcută de fostul proprietar). Acum mă gândesc că aș putea s-o fac puțin mai mare și să o folosesc mai des. ----------------------------------- Mircea Pteancu 23 Aug 2025 11:27 ----------------------------------- mmarin Cum a subliniat zoth, si suntem de acord cu totii, TEANO sunt minuscule. Pentru detalii e nevoie de apertura, asta e. Iar pentru domolirea luminozitatii prea mari avem filtre si alte mijloace. De aceea am si abordat subiectul aici, la observatii cu instrumente mici. Erwin Ar fi interesant sa experimentam telescoape cu aperturi extra-axiale multiple. Asa se mai castiga si la luminozitate si la rezolutie. Dar am o presimtire ca ar putea sa apara alte probleme. Un prim pas ar fi o singura apertura dar mai mare, sa ne spui cum iti place, daca incerci solutia. Mircea ----------------------------------- Erwin 27 Aug 2025 07:39 ----------------------------------- 4 găuri printre spidere ar acționa cumva ca o mască Bahtinov mai simplă, posibil să apară interferență, trebuie testat, e chiar simplu de făcut o mască din carton.