----------------------------------- Teo 21 Feb 2011 21:55 Imagine calda sau rece ? Mit sau realitate ? ----------------------------------- Imagine calda sau rece ? Mit sau realitate ? Privind prin diferite instrumente astronomice, noaptea la Luna sau planete, nu de putine ori mi s-a intamplat sa spun ca prin cutare instrument se vede imaginea mai calda, mai placuta iar prin altul mai rece si mai stranie. Sa fie asta ceva legat de inchipuirile fiecaruia ? Legata de subiectivism ? De starea spirituala sau de cat de mult ne-am atasat sufleteste de un anumit instrument ? Sau este o realitate bazata pe legile opticii ? Am constatat de exemplu, ca prin luneta mea homemade de 80 mm/ 900 mm, imaginea Lunii si a lui Saturn apare cu o tenta spre galben, dar o tenta calda si frumoasa. Am facut aceleasi observatii cu o luneta de 70 mm / 500 mm Sky-Watcher si imaginile mi s-au parut mult mai reci, mai albe, chiar cu tenta de albastrui. Erau mai sharp, parca taiate cu lama, dar cu acea tenta rece ca de gheata. La fel, cu telescopul Dobson de 200 mm / 1200 mm. Imaginile imi par ceva mai reci. Luminoase, datorita aperturii mari, dar reci. Am mai auzit si in alte parti, ca lunetele Zeiss ar da o imagine alb/ albastruie in timp ce altele dau o imagine calda. Chiar as dori sa aflu daca si voi ati constatat asa ceva la instrumentele prin care ati privit. Inca ceva. Cand am privit prin luneta veche a lui Vasile Urseanu, am constatat o imagine foarte calda si primitoare. Sa fie de vina faptul ca iubesc refractoarele lungi, cu aperturi mari si vechi, si trezesc in mine niste sentimente nostalgice ale unor vremuri demult apuse ? Sau este o realitate ? Poate sticla sa conteze, sau raportul F/D. Sunt constient ca un instrument scurt cu F/D mic are luminozitate mare, dar imaginea trebuie sa fie si rece ? Sa genereze oare imagini cu o temperatura de culoare diferita aceste instrumente ? Astept si experientele voastre si eventual pareri de la opticienii cu experienta, de pe forum. Multumesc . :) ----------------------------------- neox 21 Feb 2011 22:46 ----------------------------------- Cred ca e un aspect cat se poate de real nu doar inchipuire sau ceva subconstient. Bine, mai intervine si subiectivismul dar baza reala exista. Din ce am citit plus din experienta proprie chestiunea legata de tenta mai calda sau mai rece a imaginii (in limbaj fotografic: temperatura de culoare e mai mica sau mai mare) e pusa mai mult pe seama ocularelor folosite decat pe obiectiv dar cred ca e mai degraba o insumare a factorilor atat de la obiectiv cat si la ocular. Legat de oculare, la Plossl de exemplu am constatat (si eu pe langa alti multi observatori) ca la SuperPlossl-urile Meade temperatura de culoare e mai mare decat la Televue. Personal imi place asa, da senzatia (cel putin) de imagine "sharp", foarte bine definita. Asta pana la urma e o chestiune personala asa cum unora le place sa-si seteze monitorul pe un alb mai 'cald'. Tehnic vorbind efectul respectiv cred ca e dat de felul acoperirlor antireflex si de sorturile de sticla folosite, asta fiind valabil si pentru obiective. Mi se pare normal ca o oglinda sa dea o imagine mai "rece" pentru ca toate lungimile de unda sunt reflectate la fel (cel putin in spectrul vizibil), desi citisem undeva ca reflectoarele de la Tal ar da o imagine galbuie. Imagine galbuie am observat si la unele binocluri rusesti (desi in cazul asta cred ca coloratia imaginii a fost facuta intentionat pentru marirea contrastului in anumite conditii de utilizare, pe vreme cetoasa cred). Mai intervine si acuitatea vizuala a fiecaruia, sensibilitatea la culori putand varia de la persoana la persoana. ----------------------------------- mircear 21 Feb 2011 23:50 ----------------------------------- Asta am observat si eu, unele lunete - mai ales cele mai vechi, cum ar fi si cele 2 de la obs. Urseanu, care au obiective >60 de ani au o tenta vag galbuie, in comparatie cu cele mai noi. Dupa cum a spus si neox, tendinta e data mai mult ca sigur de compozitia sticlei, si in mod sigur si de eventualele acoperiri antireflex - care de pe lunetele de mai sus lipsesc cu desavarsire. IMO eu prefer tenta mai albastruie/rece a refractoarelor mai noi. Cele 2 refractoare de mai sus, cu f/18 si f/15 au un contrast bun spre foarte bun, insa am comparat cel de 90mm f/15 cu un Meade 90 f/9 si inafara aberatiilor cromatice mai pronuntate putin pentru obiectele foarte stralucitoare, imaginea e la fel de buna la mariri ~ identice - sigur ca si ocularele isi au contributia lor. Cei de la observator spun ca in Meade imaginea ar fi chiar mai buna. Eu zic ca e la fel :) ----------------------------------- Teo 21 Feb 2011 23:55 ----------------------------------- Exact ! Asta am observat si eu la lunetele vechi de la observatorul lui Vasile Urseanu. Acea tenta galbuie dar placuta ochiului. Nu stiu in ce masura conteaza ocularele. Eu am facut proba cu aceleasi doua oculare pe lunete diferite. Ocularul Super Kellner 10 mm si ocularul Super Plossl 10 mm. Rezultatele erau diferite cand treceam de la o luneta la alta , nu de la un oclular la celalalt in ceea ce priveste temperatura de culoare. Poate intr-adevar conteaza si nuanta stratului antireflex desi ma indoiesc ca are importanta foarte mare, pentru ca privind perpendicular prin lentile, acesta dispare complet. El este evident doar daca privim din lateral. Ce n-as da sa am o luneta din aceea de 150 mm cu focala lunga, cu f/d peste 12 si veche de peste 70-100 de ani ( sau macar echivalentul produs astazi, dar tot refractor ) ....nici nu vreau sa ma gandesc.... imagini calde si frumoase la planete la grosismente de 300-400 X....deocamdata vise... Ca sa exemplific despre ce este vorba, aveti aici un link...la asa ceva visez eu... : http://www.youtube.com/watch?v=Q6GWk8k3q3Y ----------------------------------- auriga 22 Feb 2011 00:12 ----------------------------------- videoclipul e un fragment din filmul "Seeing in the dark" ----------------------------------- neox 22 Feb 2011 00:57 ----------------------------------- Nu stiu in ce masura conteaza ocularele. Eu am facut proba cu aceleasi doua oculare pe lunete diferite. Ocularul Super Kellner 10 mm si ocularul Super Plossl 10 mm. Rezultatele erau diferite cand treceam de la o luneta la alta , nu de la un oclular la celalalt in ceea ce priveste temperatura de culoare. Cred ca ai norocul sa aiba ambele aceeasi temperatura de culoare :) . Eu am testat pe acelasi obiectiv un SuperPlossl Televue si unul Meade japonez si cel Meade avea o tenta mai 'rece'. Probabil aici e loc de foarte multe variatii, fiind multi producatori de oculare in ziua de azi. Inclin sa cred ca si acoperirile antireflex au un rol important in toata povestea. Mai ales cat de bine sunt optimizate. Vad foarte posibil ca la anumite "optimizari" unele lungimi de unda sa "treaca" mai usor decat altele, de aici tenta spre o culoare mai calda (optimizata partea dinspre rosu a spectrului) sau mai rece . Ce n-as da sa am o luneta din aceea de 150 mm cu focala lunga, cu f/d peste 12 si veche de peste 70-100 de ani ( sau macar echivalentul produs astazi, dar tot refractor ) ....nici nu vreau sa ma gandesc.... imagini calde si frumoase la planete la grosismente de 300-400 X....deocamdata vise... ...da dar cu obiectivul putin retusat si testat cu mijloacele moderne :wink: ..atunci sa vezi :) ----------------------------------- Teo 22 Feb 2011 02:10 ----------------------------------- videoclipul e un fragment din filmul "Seeing in the dark" Corect ! :) " Seeing in the dark ". De acolo l-am scos. Am tot documentarul si e foarte reusit. Il recomand tuturor sa il vizioneze. Nu trebuie ratat. @ Neox ...da dar cu obiectivul putin retusat si testat cu mijloacele moderne :wink: ..atunci sa vezi :) Asa este. Totusi si in urma cu 70-80 de ani se faceau refractoare bune. Mai ales cele Carl Zeiss, Bertha, Goertz dar si altele. ----------------------------------- Mircea Pteancu 22 Feb 2011 02:19 ----------------------------------- Off-topic,te rog sa nu te superi Teo. Regret,si nu prea,sa spulber mitul super-modernismului la acest capitol. :D ''Grosse Bertha'' (care are sau se apropie de suta de ani) nu are nevoie de acoperiri anti-reflex,deoarece...are. Datorita lunetelor vechi au fost descoperite acoperirile anti-reflex. Posesorii de lunete vechi,bine intretinute,au raportat spre sfarsitul secolului XIX ca instrumentele lor,odata cu trecerea anilor,mai exact a deceniilor,vad stele variabile semnificativ mai slabe ca luminozitate, decat ''in tinerete''.Tot de la sfarsitul secolului XIX s-a extins si folosirea fotometrelor,asadar asemenea rapoarte au fost documentate prin masuratori obiective,constatandu-se o stranie marire a transparentei de 15-20%.Pana prin al treilea deceniu al secolului XX ,fenomenul a fost studiat de opticieni iar cauza a fost gasita in formarea unei pelicule la suprafata lentilelor vechi datorita fenomenului de imbatranire a sticlei. Primele acoperiri anti-reflex de fapt au constat in imbatranirea artificiala a sticlei,fiind inlocuita apoi de depunerea chimica a straturilor AR,iar mult mai tarziu prin depunerea AR in vid. La subiect: Intrebarea lui Teo cere mai multe raspunsuri,este o intrebare grea. Eu cred ca imaginea finala ca si tenta calda sau rece (o denumire poetica a sub sau supra-corectiei cromatice) depinde atat de la un obiectiv la altul ,adica intre tipuri diferite,intre producatori diferiti si chiar la acelasi producator si tip de la un obiectiv real la alt obiectiv real.Cat si la acelasi obiectiv real de la un tip/producator de ocular la alt tip/producator de ocular. Eu personal,pe reflectoare constat diferente de temperatura de culoare intre oculare:Plossl Celestron si Huyghens Acromatic TAL dau imagini ''mai caldute''.Huyghens Acromatic Zeiss si ortoscopicele Vixen dau imagini ''mai racoroase''.Ocularele Kellner se impart in ambele tabere.Ocularele Erfle sunt ''calde'' toate.Iar ocularele Galilei sunt ''reci''.Pe luneta inca sunt ucenic,inca nu am decelat influenta obiectivului de cea a ocularului,nu ma pot pronunta. Mircea ----------------------------------- mak 22 Feb 2011 09:42 ----------------------------------- Citisem pe undeva (cred ca prin link-urile date de zoth pentru lunetisti) ca refractoarele mai vechi sunt corectate pentru alte lungimi de unda decat cele noi, care focalizeaza liniile F si C impreuna. Nu mai stiu care lungimi de unda considerau constructorii vremii ca trebuie aduse impreuna, dar ma gandesc ca lucrul asta ar putea avea o influenta mai mare decat sticla sau antireflexul (prezent sau nu) pe obiective. ----------------------------------- dragos.n 22 Feb 2011 17:15 ----------------------------------- Reflexia luminii pe o oglinda nu este liniara, existand diferente de circa -10% spre capetele spectrului vizibil. Si exista si diferente in functie de tipul acoperirilor, standard, enhanced, dielectric etc. Astfel, oglinzile cu acoperire XLT de la Meade au un grafic al reflexiilor mai ''curbat'' decat la acoperirea standard. Cifrele pe care le dau fabricantii pentru reflexie sunt cele maxime, situate de obicei pe partea verde sau galben a spectrului. Si un fenomen asemanator, mai mult sau mai putin pronuntat se intampla si in cazul diverselor tipuri de sticla, si acoperiri antireflex. Evident, fenomenul este complex, datorita numarului mare de elemente optice, dar este in acelasi timp si subiectiv. Se poate face un experiment, punand un filtru galben sau portocaliu, si imaginea va parea ceva mai sharp pentru unii, dar deranjanta pentru altii. ----------------------------------- horatius 22 Feb 2011 17:55 ----------------------------------- Meade nu are acoperiri XLT. Acoperirile XLT sunt specifice Celestron. Meade are UHTC, care e altceva, alta compozitie, alt metal depus. In final XLT sunt mai transmisive decat UHTC. ----------------------------------- dragos.n 22 Feb 2011 18:06 ----------------------------------- Da, le-am confundat. Oricum, ideea ramane. Imaginea calda sau rece depinde in final de gradul de transmisie diferit al lungimilor de unda. Si evident ca Celestron are cele mai tari instrumente din lume :lol: Asta in cazul in care nu suntem cumva saturati de atata propaganda ostentativa. ----------------------------------- neox 22 Feb 2011 18:31 ----------------------------------- Si evident ca Celestron are cele mai tari instrumente din lume :lol: Asta in cazul in care nu suntem cumva saturati de atata propaganda ostentativa. Cum sa nu :lol: 8) ....inseamna ca Astro-pysics si Takahashi (si inca cateva) au fost lasate de extraterestrii si sunt peste capacitatea de intelegere a pamantenilor (de la Celestron) :wink: . ----------------------------------- Stanescu Octavian 22 Feb 2011 18:34 ----------------------------------- As fi mai sigur daca masuratori spectroscopice si grafice ar vorbi despre transmisia culorilor prin instrument. cred ca orice persoana cu cunostinte minime de fizica isi da seama ca daca exista in reflexia unei lentile culoarea verde de exemplu , acel chiar palid verde va lipsi din spectrul transmis. acoperie antireflex perfecta neutra nu se face din motive de 1: aspect (oameni cei mai multi ar fi dezamagiti ca nu se vede lentila cu reflexie colorata ) 2: e greu de obtinut la serie mare si pe toate lentilele din sarja aceiasi grosime la straturile depuse. acoperirea perfecta nu reflecta nimic (sau extrem de putin) nici o culoare si da senzatia ca tubul e gol . ati vazut asta ? ----------------------------------- neox 22 Feb 2011 18:46 ----------------------------------- ...da senzatia ca tubul e gol . ati vazut asta ? Da, la Astro-pysics (erau si niste articole ale lui nenea Roland, parca), era un Mak cred, si secundara parca plutea in mijlocul tubului. Bine, sub anumite unghiri se mai vedea o urma palida de acoperire dar oricum mult mai slaba decat la alte instrumente. ----------------------------------- horatius 22 Feb 2011 19:45 ----------------------------------- Datele "oficiale" despre transmisia diferitelor formule se gasesc pe siturile celor 2 producatori. Cititi cu atentie, comparati si vedeti, daca nu e prea prea complicat. Nimeni nu a pomenit de AP, TEC, TAK. Nu stiu daca pe forumul acesta este vreo persoana care a vazut in realitate sau utilizat macar pentru 5 minute unul din instrumentele facute de cei 3. ----------------------------------- danto1313 22 Feb 2011 19:51 ----------------------------------- Nu ne subestima! :wink: ----------------------------------- dragos.n 22 Feb 2011 19:51 ----------------------------------- Acum cateva luni am spalat o oglinda de la o diagonala dielectrica, si de la una normala. Dupa ce s-au uscat le-am privit dintr-un unghi destul de inclinat, pentru a vedea eventualele inperfectiuni ale operatiei de spalare. Am vazut o diferenta in transmisia culorilor intre cele doua. Nu imi reamintesc exact care ar fi fost culorile accentuate de oglinda dielectrica, ce parea a fi in avantaj din punct de vedere al claritatii imaginii, si oricum asta ar fi o interpretare subiectiva, dar diferente erau. De aceea, va invit sa faceti un alt experiment simplu. Luati o diagonala, si priviti monitorul computerului prin ea. Daca aveti o dielectrica si una normala, priviti in paralel. P.S. Daca faceti experimentul cu un monitor de laptop, nu priviti prin diagonala ca prin telescop, adica punand diagonala sub ochi, ci in lateral. ----------------------------------- neox 22 Feb 2011 21:00 ----------------------------------- Nu ne subestima! :wink: Me too 8) Cum spunea si dl Tavi, o masuratoare precisa spectroscopica sau poate fotometrica care se traduce in cifre ar fi cel mai obiectiv test, altfel mai mult dam cu presupusul. Chiar sunt curios daca s-a testat pe undeva in conditii de laborator chestia asta, macar asa de-o statistica subtire. ----------------------------------- Stanescu Octavian 22 Feb 2011 21:22 ----------------------------------- sunt si ceva grafice aici http://www.celestron.com/c3/page.php?PageID=366#idTab1 ajung cu transmisia la lama corectoare bine, oglinda la 95% . dar sa nu uitam ca ocularele au la sticla si nr de lentile ... ----------------------------------- horatius 22 Feb 2011 21:32 ----------------------------------- Pana nu face cineva o asemenea analiza fotometrica in conditii identice tot ce exista este formula straturilor, date teoretice si experienta practica. Datele oficiale arata valori asemanatoare, cu diferente de 2%. Celestron prezinta si o analiza spectrofotometrica si modalitatea de testare. Meade nu prezinta metoda, astfel ca datele nu putem spune ca sunt comparabile. Trebuie sa tinem cont si de rivalitatea de decenii dintre cei doi. Din experienta practica intre XLT si UHTC exista o mica diferenta in favoarea XLT, diferenta observata de multi detinatori de SCT-uri. CN e plin de astfel de pareri, unele de la observatori a caror experienta e greu sa fie pusa sub semnul intrebarii. Din experienta mea cu un C8 Celestron si un Meade 8" la limita pot spune ca exista diferente in favoarea C8 Celestron, observabile la stele aflate la limita vizibilitatii. In final, diferentele sunt atat de mici incat nu au relevanta in 99% din cazuri, ochiul uman nefiind sensibil la diferente de +-5%. Straturile antireflex bune nu au culoare pregnanta. Chiar si TEC, AP, TAK, Zeiss au straturi care prezinta culori in functie de unghiul la care te uiti. Perpendicular pe obiectiv antireflexul dispare. Cel mai accesibil obiect astro cu straturi antireflex bune sunt ocularele Hyperion, la care se vede lipsa culorii din anumite unghiuri. ----------------------------------- Mircea Pteancu 22 Feb 2011 21:45 ----------------------------------- Din pura coincidenta,chiar azi,pe forumul ATS ,John Augustine a pus o intrebare despre ''patina'' lentilelor vechi,despre care am pomenit in legatura cu ''Grosse Bertha''.Iata un raspuns de la Ken Launie care,restaurand o luneta Bardou, a fost prea harnic,a indepartat patina de pe obiectiv si- desi a facut semne si a remontat corect lentilele curatate care arata ca noi- a deteriorat sensibil contrastul imaginii. Chiar ma gandesc ce va pati Bertha daca intra in restaurare si pun mana pe ea ''oamenii harnici''. Asta imi aminteste de unii dintre vecinii mei care vara starpesc orice fir de iarba din fata casei.Astfel pe vreme buna au parte de praf pe saturate iar cand ploua de noroi. Mircea Citat de pe ATS Forum: .......................................................................... Hi John, Many years ago I restored a tabletop Bardou for a friend’s grandmother that had spent most of the previous century on a porch overlooking the Atlantic Ocean. It was frozen in position and looked like an old statue of a telescope, crusted in green verdigris. Naturally enough I carefully cleaned the lens, which did have the patina you mention, and was appalled to realize that the image had lost noticeable contrast after I reassembled it, the elements now looking like new. I had been very careful to mark the edges of the elements and not change their spacing, so it wasn’t a case of reversing one of them. They appear to have been uncoated from the start, and I don’t recall if the patina extended to the internal surfaces. The scope went back out on the porch, by the way, as it could now focus on the birds on a nearby island. Perhaps now, 25+ years later, it once again has better contrast(!). --Ken Launie ............................................................................... ----------------------------------- mak 23 Feb 2011 06:58 ----------------------------------- Asta nu cumva o fi treaba aia cu reflexiile parazite intre razele interne ale obiectivului (R2 si R3) care strica contrastul? Se rezolva cu antireflex sau cu o "impachetare cu... ulei". :lol: ----------------------------------- Teo 23 Feb 2011 14:02 ----------------------------------- E foarte tare treaba asta cu imbatranirea lentilelor. Pai inseamna ca lunetele sunt ca si vinul. Cu cat se invechesc, cu atat sunt mai bune si mai scumpe. :D Lasand gluma la o parte, este un proces fizic foarte interesant si util. Nu stiam de el. Banuiesc, ca daca s-ar pune la punct un astfel de proces de imbatranire artificiala a lentilelor, ar fi poate chiar mai bun decat cel al acoperililor moderne. ----------------------------------- mircear 23 Feb 2011 14:26 ----------------------------------- daca s-ar pune la punct un astfel de proces de imbatranire artificiala a lentilelor, ar fi poate chiar mai bun decat cel al acoperililor moderne. Asta s-a si incercat la inceputuri. Nu inseamna ca e un panaceu optic :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 23 Feb 2011 15:47 ----------------------------------- mak Nu cred ca are vreo legatura,contrastul s-a deteriorat dupa ''criza de harnicie''.Ken spune: I had been very careful to mark the edges of the elements and not change their spacing, so it wasn’t a case of reversing one of them. Teo Asa s-a inceput,intai s-a incercat ''copierea industriala'' a fenomenului.Cu siguranta ca a fost un proces dificil si indelungat,s-au cautat si folosit alternative. ''Primele acoperiri anti-reflex de fapt au constat in imbatranirea artificiala a sticlei,fiind inlocuita apoi de depunerea chimica a straturilor AR,iar mult mai tarziu prin depunerea AR in vid.'' Comparatia obiectivelor vechi cu vinul este buna,dar daca lentilele sunt lipite s-ar putea ca vinul sa se fi acrit.Oricum,daca aveti norocul sa intalniti lentile si lunete vechi,nu va lasati coplesiti de vreo ''criza de harnicie''. Mircea ----------------------------------- mak 23 Feb 2011 18:02 ----------------------------------- Eu ma refeream la faptul ca, datorita lipsei antireflexului de pe suprafetele obiectivului, apar reflexii parazite intre suprafetele R2 si R3. Era un articol pe tema asta in care cineva constatase teeaba asta la refractoarele vechi fara antireflex si rezolvase problema acoperind cele doua suprafete interioare cu antireflex. ----------------------------------- zoth 26 Feb 2011 12:18 ----------------------------------- Foarte interesant si in acelasi timp vast, subiectul propus de Teo. Ceea ce mi-as dori eu ar fi sa axam discutia mai mult pe experienta si practica noastra observationala si mai putin pe clisee (multe dintre ele neadevarate) preluate de pe net. Antireflexul, mai ales acela care isi respecta numele are principalul rol de a mari transmisia de lumina a unui obiectiv si nicidecum de a modifica raspunsul lui spectral. Diferentele de transmisie(+/- 5%) care apar la capetele benzii vizuale sunt mult prea mici pentru a fi percepute vizual asa cum bine zicea Horatius mai sus. Sigur ca exista si depuneri speciale care stau la baza fabricarii filtrelor sau a oglinzilor reci/calde/dicroice dar asta e un subiect strain pentru discutia de fata. Nici folosirea unor sorturi mai deosebite de sticle nu sunt convins ca duc la modificarea semnificativa a raspunsului spectral. Este adevarat ca multe flinturi dense au o transparenta galbuie dar raspunsul final al unui obiectiv sau ocular care folosesc o astfel de sticla va depinde esential de modul in care acestea au fost acromatizate. Un pasaj foarte interesant legat de subiectul in dezbatere am gasit in cartea reverendului Ellison, The Amateur's Telescope (1920) in care se refera tocmai la raspunsul spectral al combinatiei dintre un ocular neacromatizat si un obiectiv de refractor acromat: ... its slight departure from achromatism helps to correct the secondary spectrum of the refractor, especially if the objective be, as very many are, a little over-corrected for colour. Mai gasim in afirmatia de mai sus inca o subliniere interesanta, multe din obiectivele vremii erau supracorectate pe culoare, asta insemnand in limbajul zilei de azi ca aveau un focal mai lung pe culoarea albastra si deci o contribuite mai mica pe imaginea finala a culorilor reci. Experimentele puse in practica de mine cu diverse obiective proiectate cu acromatizari diferite mi-au aratat ca aici se ascunde cheia nuantei pe care o are imaginea finala data de un acromat. ----------------------------------- Andrei Ion 22 Dec 2013 17:13 ----------------------------------- Foarte interesant si in acelasi timp vast, subiectul propus de Teo. Ceea ce mi-as dori eu ar fi sa axam discutia mai mult pe experienta si practica noastra observationala si mai putin pe clisee (multe dintre ele neadevarate) preluate de pe net. Antireflexul, mai ales acela care isi respecta numele are principalul rol de a mari transmisia de lumina a unui obiectiv si nicidecum de a modifica raspunsul lui spectral. Diferentele de transmisie(+/- 5%) care apar la capetele benzii vizuale sunt mult prea mici pentru a fi percepute vizual asa cum bine zicea Horatius mai sus. Sigur ca exista si depuneri speciale care stau la baza fabricarii filtrelor sau a oglinzilor reci/calde/dicroice dar asta e un subiect strain pentru discutia de fata. Nici folosirea unor sorturi mai deosebite de sticle nu sunt convins ca duc la modificarea semnificativa a raspunsului spectral. Este adevarat ca multe flinturi dense au o transparenta galbuie dar raspunsul final al unui obiectiv sau ocular care folosesc o astfel de sticla va depinde esential de modul in care acestea au fost acromatizate. Un pasaj foarte interesant legat de subiectul in dezbatere am gasit in cartea reverendului Ellison, The Amateur's Telescope (1920) in care se refera tocmai la raspunsul spectral al combinatiei dintre un ocular neacromatizat si un obiectiv de refractor acromat: ... its slight departure from achromatism helps to correct the secondary spectrum of the refractor, especially if the objective be, as very many are, a little over-corrected for colour. Mai gasim in afirmatia de mai sus inca o subliniere interesanta, multe din obiectivele vremii erau supracorectate pe culoare, asta insemnand in limbajul zilei de azi ca aveau un focal mai lung pe culoarea albastra si deci o contribuite mai mica pe imaginea finala a culorilor reci. Experimentele puse in practica de mine cu diverse obiective proiectate cu acromatizari diferite mi-au aratat ca aici se ascunde cheia nuantei pe care o are imaginea finala data de un acromat.STRATUL ANTIREFLEX DEPUS PE SUPRAFETE OPTICE EXTERIOARE,IN CONTACT CU AERUL,ARE ROLUL DE A MICSORA REFLEXIA UNEI RAZE LUMINOASE CARE CADE PE SUPRAFATA RESPECTIVA.RASPUNSUL SPECTRAL VARIAZA IN FUNCTIE DE TIPUL DE STICLA,GROSIMEA STRATULUI DEPUS SI CEL MAI IMPOPTANT,UNDE VREM SA AVEM UN MAXIM DE TRANSMISIE,ADICA LA CE LUNGIME DE UNDA DIN SPECTRUL VIZIBIL.PELICULA ANTIREFLEX CU UN STRAT,DIN MGF2(FLUORURA DE MAGNEZIU ) ARE MAXIMUL DE TRANSMISIE IN FUNCTIE DE FILTRUL MONOCROMATIC FOLOSIT LA MASURAREA DEPUNERII PELICULEI IN VID.CURBA ARATA CA O CURBA GAUSS.LA DEPUNERI MULTISTRAT,CURBA ESTE FOARTE APROAPA DE MAXIM PE TOT SPECTRUL VIZIBIL.CAND SE CALCULEAZA UN SISTEM OPTIC,CALCULUL SE FACE IN ASA ZISA OPTICA ALBASTRA , ADICA SE IA IN CALCUL RADIATIA CU LUNGIMEA DE UNDA 550 NM,CARE ARE CULOAREA ALBASTRA IN SPECTRUL VIZIBIL.LA DEPUNERI MONOSTRAT ANTIREFLEX,LA 550 NM ESTE TRANSMISIA MAXIMA,SPRE AMBELE CAPETE ALE SPECTRULUI SCADE. ----------------------------------- MariusP 22 Dec 2013 17:29 ----------------------------------- 550 nm = VERDE (ca sa scriu si eu cu majuscule) :wink: PS: O rugaminte ca moderator: scrie normal, nu cu majuscule. E greu de citit un text ca al tau. ----------------------------------- Andrei Ion 22 Dec 2013 17:31 ----------------------------------- Foarte interesant si in acelasi timp vast, subiectul propus de Teo. Ceea ce mi-as dori eu ar fi sa axam discutia mai mult pe experienta si practica noastra observationala si mai putin pe clisee (multe dintre ele neadevarate) preluate de pe net. Antireflexul, mai ales acela care isi respecta numele are principalul rol de a mari transmisia de lumina a unui obiectiv si nicidecum de a modifica raspunsul lui spectral. Diferentele de transmisie(+/- 5%) care apar la capetele benzii vizuale sunt mult prea mici pentru a fi percepute vizual asa cum bine zicea Horatius mai sus. Sigur ca exista si depuneri speciale care stau la baza fabricarii filtrelor sau a oglinzilor reci/calde/dicroice dar asta e un subiect strain pentru discutia de fata. Nici folosirea unor sorturi mai deosebite de sticle nu sunt convins ca duc la modificarea semnificativa a raspunsului spectral. Este adevarat ca multe flinturi dense au o transparenta galbuie dar raspunsul final al unui obiectiv sau ocular care folosesc o astfel de sticla va depinde esential de modul in care acestea au fost acromatizate. Un pasaj foarte interesant legat de subiectul in dezbatere am gasit in cartea reverendului Ellison, The Amateur's Telescope (1920) in care se refera tocmai la raspunsul spectral al combinatiei dintre un ocular neacromatizat si un obiectiv de refractor acromat: ... its slight departure from achromatism helps to correct the secondary spectrum of the refractor, especially if the objective be, as very many are, a little over-corrected for colour. Mai gasim in afirmatia de mai sus inca o subliniere interesanta, multe din obiectivele vremii erau supracorectate pe culoare, asta insemnand in limbajul zilei de azi ca aveau un focal mai lung pe culoarea albastra si deci o contribuite mai mica pe imaginea finala a culorilor reci. Experimentele puse in practica de mine cu diverse obiective proiectate cu acromatizari diferite mi-au aratat ca aici se ascunde cheia nuantei pe care o are imaginea finala data de un acromat. REFERITOR LA IMAGINE CALDA SAU RECE,NOTIUNEA SE REFERA LA IMAGINEA PROIECTATA LA CINEMA LA FILM.TEHNICA CONSTA IN UTILIZAREA IN APARATUL DE PROIECTIE A UNEI OGLINZI CALDE SAU A UNEIA RECI.(OGLINDA DE TELESCOP ESTE CALDA ).DIFERENTA ESTE DATA DE STRATUL REFLECTANT DEPUS PE OGLINDA.CEA RECE REFLECTA RADIATIA LUMINOASA DIN ZONA VERDE NEGRU A SPECTRULUI( 390-550 NM )IAR CEA CALDA REFLECTA TOT SPECTRUL.RADIATIILE DIN ZONA ROSU ORANGE INCALZESC (BECURI CU INFRAROSU,CA IDEIE ).PRACTIC,SATA SE VEDE LA CINEMA,LA FILM.CAND SE FOLOSESTE OGLINDA RECE ALBUL DIN IMAGIEN ESTE CLAR ALB,CAND SE FOLOSESTE OGLINDA NORMALA,CALDA,ALBUL DIN FILM ESTE ESTOMPAT,SPRE O TENTA DE GALBEL SAU ALB MURDAR.SURSA ESTE DATA DE FAPTUL CA PELICULA DE FILM INCALZITA LA PROIECTIE ISI MODIFICA CULOAREA SI ALBUL SE DISTINGE CEL MAI BINE IN FENOMEN.PERSONAL AM CONSTATAT ACEST FAPT IN ANII 70 LA CINEMA "GLORIA "DIN BUCURESTI,VECIN CU Ï.O.R."ACOLO SE EXPERIMENTAU ACESTE OGLINZI RECI. ----------------------------------- theogon 22 Dec 2013 20:36 ----------------------------------- Te-a rugat omul frumos să scrii normal. majusculele pe net însemnă țipăt. Noi folosim un ton de interior pe aici. Nimeni nu s-a referit la imagini cinematografice calde sau reci.Am discutat de imaginile calde sau reci percepute la ocular furnizate de un instrument astronomic. Am încercat să lămurim dacă imaginea caldă sau rece este dată de întreg ansamblul optic, sau numai de oculare.Eu personal prefer ușoara tentă gălbuie, crește contrastul. fenomenul se observă mai bine ziua. Unele instrumente (binocluri) au această tentă din fabricație. Instrumentelor TAL li s-a adus reproșul că ar furniza tente gălbui, deși amicul nostru Robert, într-o intervenție veche a scris că el nu vede nici o ''gălbeneală'' la instrumentul pomenit. Eu cred că în toată povestea asta, ocularele sunt răspunzătoare în măsură mare pentru tenta caldă sau rece a imaginii. ----------------------------------- Andrei Ion 24 Dec 2013 21:16 ----------------------------------- 550 nm = VERDE (ca sa scriu si eu cu majuscule) :wink: PS: O rugaminte ca moderator: scrie normal, nu cu majuscule. E greu de citit un text ca al tau. rogvaiv,va spune cava aceasta abreviere?ati vazut vreodata un filtru interferential cu banda de transmisie de cativa nm? ----------------------------------- MariusP 24 Dec 2013 21:38 ----------------------------------- rogvaiv, va spune ceva aceasta abreviere?Pai cred ca ne spune doua chestii: 1. Rosu Oranj Galben Verde Albastru Indigo Violet sau 2. ROmanii )... :wink: ati vazut vreodata un filtru interferential cu banda de transmisie de cativa nm?Nu, pacatele mele, n-am avut onoarea asta. Dar albastrul are lungimile de unda intre 450–495 nm, iar verdele intre 495–570 nm... :roll: ----------------------------------- catalin dumitru 25 Dec 2013 20:35 ----------------------------------- ...RADIATIA LUMINOASA DIN ZONA VERDE NEGRU A SPECTRULUI... Cum adica ''verde negru'' ? ----------------------------------- nobody 25 Dec 2013 21:31 ----------------------------------- Adica o luam cu pluta pe aratura ca sa-i vindem crastaveti gradinarului. ----------------------------------- sternchen 25 Dec 2013 23:10 ----------------------------------- Va mai amintiti de "refractoare dobson pe montura ecuatoriala si binoculare cu un singur ocular?. Poate din lipsa de ocupatie ..Cred ca mersul la biserica ar fi de avantaj,macar de sarbatori :)