----------------------------------- horatius 02 Iun 2011 13:59 Revista Pagini Astronomice - a aparut numarul 5 pe mai-iunie ----------------------------------- Dupa munci seculare, care au durat 4 luni, am reusit sa scoatem un nou numar al revistei Pagini Astronomice. Din cuprins: - Astronomie geodezica - determinarea latitudinii si longitudinii prin observatii astronomice; - Astrofotografie - camere ccd; - Iesiri la observatii; - Observatii astronomice urbane - Istorisiri personale din mijlocul Bucurestiului; - Calendar astronomic Revista poate fi descarcata de la adresele urmatoare: - pagina principala STARMAX: www.skywatcher.ro - pagina Societatii Astronomice Andromeda: www.astrocluj.ro - sau direct accesand linkul http://www.astrocluj.ro/Revista/Pagini_astro_mai2011.pdf (atentie, fisierul are aproape 5 Mb) Revista Pagini Astronomice este rodul colaborarii dintre membrii Societatii Astronomice Andromeda, sustinut de STARMAX si colaboratori care contribuie la popularizarea astronomiei prin articolele si imaginile trimise. Cu ocazia aceasta invit si pe alti amatori care doresc sa isi exprime ideile sau sau isi publice pozele sa ne trimita articole, idei, imagini realizate etc. ----------------------------------- MariusP 02 Iun 2011 14:37 ----------------------------------- Descarcata, citita, interesanta! Mi-a placut articolul lui de la paginile 17-20... :wink: ----------------------------------- Andi 02 Iun 2011 15:40 ----------------------------------- Articolul de astronomie geodezică este interesant; are însă greșeli nu numai gramaticale! ----------------------------------- horatius 02 Iun 2011 18:39 ----------------------------------- Greselile gramaticale minore le-am observat acum dupa a n-a citire. Dar cele stiintifice care sunt? ----------------------------------- Teo 02 Iun 2011 18:53 ----------------------------------- Foarte interesanta revista ! Multumesc pentru publicarea articolului meu. Voi scrie ori de cate ori va fi posibil si bineinteles daca ma voi pricepe in domeniul respectiv. Este o reala placere sa pot impartasi si altora din experienta mea si din tainele acestei frumoase pasiuni care ne leaga pe toti cei prezenti aici pe forum si nu numai. Ori de cate ori veti dori, va rog sa imi propuneti cate o tema pentru un articol. Succes in continuare ! Cu stima, Teo. ----------------------------------- Andi 02 Iun 2011 19:31 ----------------------------------- Greselile gramaticale minore le-am observat acum dupa a n-a citire. Dar cele stiintifice care sunt? Pe cercul azimutal 30 (almucantaratul 30) nu se pot face observații cu astrolabul cu prismă echilaterală. Explicațiile pentru figura 1 conțin greșeli de notații. To be continued ----------------------------------- theogon 02 Iun 2011 20:22 ----------------------------------- Da Andi, ai dreptate, razele luminoase cad pe fața AB a prismei și nu SB (o eroare de redactare care îmi aparține). Pe de altă parte din condițiile ce se cer ca instrumentul (astrolabului) perfect reglat să măsoare distanțe zenitale aparente de 30 de grade, este necesar: 1. ca prisma să aibă unghiuri egale, fețe plane, deci muchiile paralele și să fie perfect omogenă. 2. muchia A a prismei să fie perpendiculară pe planul de vizare al astrului, în momentul coincidenței celor două imagini. Pentru acesta este suficient ca axul optic al lunetei să fie perpendicular pe muchiile prismei și coincidența celor două imagini să se facă în planul axului normal la muchii. 3. Egalitatea unghiurilor se poate asigura (potrivit cursurilor de prin anii '70) cu precizia de 1' ceea ce, după cum s-a dovedit teoretic este suficient pentru o precizie de +-0'',1. Poate că era bine ca editorul să fi păstrat notațiile consacrate notate cu literele alfabetului grecesc pentru latitudine și longitudine, dar cred că esența problemei s-a putut discerne: cunoașterea cu o precizie suficientă a unor elemente privind poziția pe suprafața terestră, incumbă o abordare observațională cât și matematică nu tocmai simpla, pe care am încercat să v-o prezint succint.[/u] ----------------------------------- Andi 03 Iun 2011 23:47 ----------------------------------- Pentru mai multă claritate, un desen și o formulă calculabilă cu Excel sau un mic program. O să revin cu formula dezvoltată în serie de puteri și calculabilă cu tabele. ----------------------------------- theogon 04 Iun 2011 14:22 ----------------------------------- Complectările sunt bine venite, iar desenul explicitează originea triunghiului de poziție al stelei. cum, cos z = sin h -vezi formula (1), în final se obține același rezultat. ----------------------------------- Andi 04 Iun 2011 23:11 ----------------------------------- Este nevoie de corecție de altitudine (Df2 = - 0",171 H sin 2f)? ----------------------------------- theogon 06 Iun 2011 20:00 ----------------------------------- Este necesară introducerea corecției de altitudine deoarece observațiile se fac pe suprafața fizică, ce trebuuiesc reduse la elipsoid. Vom avea o verticală la geiod și o normală la elipsoid. Punctele determinate se raportează pe suprafața matematică a elipsoidului, deoarece geoidul nu poate fi descris matematic. Așadar nu există identitate între verticală și normală decât în punctul fundamental (unde elipsoidul este tangent la geiod). Cum gravitația determină verticala, și cum gravitația variază în funcție de latitudine, cât și de înălțimea punctului, principiul aplicării aceste formule a fost pus în evidență. Deci Df2 (sau mă rog fi grecesc) = - 0'',171 H x sin 2f, unde Df2 este corecția, f este latitudinea, iar H este înălțimea (cota) punctului dată în km. ----------------------------------- Andi 07 Iun 2011 08:35 ----------------------------------- Nu e mai bine altitudinea ortometrică? Câmpul gravitațional terestru influențează direct planul orizontal al băii cu mercur. Oricum, în articol trebuia precizat că nu este vorba de altitudinea față de nivelul mării. ----------------------------------- theogon 07 Iun 2011 18:27 ----------------------------------- 1.Definim altitudinea ortometrică ca fiind distanța dintre punctul de pe suprafața terestră și geoid de-a lungul liniilor de forță. Cum geoidul este definit ca suprafața echipotențială - suprafața medie a mărilor și oceanelor prelungită sub contimnente, altitudinea ortometrică diferă puțin de altitudinea față de nivelul mării. La noi în țară pentru zonele muntoase (unde există o aglomerare de mase mai mare decât pentru zonele de câmpie) această diferență este de caa 1 m. Cum ordinul de mărime pentru H este km, diferența dintre altitudinea ortometrică și cea față de nivelul măriieste neglijabilă și de aceea nu am mai precizat-o. 2. Evident că și baia de mercur este influențată de gravitația terestră. Este motivul pentru care se aplică corecți de altitudine pe care am descris-o la postul anterior. În cazul concret al țării noastre cu f(fi) = 45 grade și H=1 km (altitudinea față de nivelul mării) și H ortometric = 0,999 m avem df = -0'',171 x 1 = - 0'', 171 cazul 1 df = -0'',171 x 0,999 = -0'',1708 cazul 2 În practică, pentru determinările astronomo geodezice, precizia unghiului este dată până la sutimea de secundă de arc. ----------------------------------- Andi 08 Iun 2011 00:05 ----------------------------------- Așa se explică lipsa corecției de altitudine din anuare (nu numai cele românești) și a corecției datorate mișcării polare. Sunt totuși sesizabile cu aparatură adecvată.