----------------------------------- adic 01 Noi 2011 23:09 Refractor Skywatcher 120/600 ----------------------------------- Scuze pentru postarea gresita. La un refractor Skywatcher 120/600 de la ce marire apar aberatii cromatice deranjante? ----------------------------------- horatius 02 Noi 2011 01:15 ----------------------------------- Cam 100-120X. Si la stele foarte stralucitoare si mai jos. De fapt aberatiile se vad la orice marire, dar haloul nu e exagerat de mare la mariri mici. La galaxii, nebuloase fara stele stralucitoare e ok, acceptabil. Daca esti fixat pe el si numai pe el mai gandeste-te inca o data si poate te fixezi pe altceva, ca sunt multe instrumente mai bune. Daca vrei un refractor scurt gen cautator gigant pentru explorare, plimbare printre stele merge. ----------------------------------- Teo 03 Noi 2011 13:55 ----------------------------------- Pana la urma, luneta de 120 mm/600 mm a ajuns la mine. Ii multumesc domnului Zoth pentru amabilitate. Intr-adevar, este o luneta buna pentru ceea ce a fost proiectata sa faca. Pana la 100 X poate mari fara ca aberatiile cromatice sa fie foarte deranjante. La 150 X deja nu se mai vede foarte clar si cresc si aberatiile cromatice. Evident, nu am de gand sa o fortez pana la 150 X. Asta poate doar experimental, la Luna. O voi folosi in deplasarile la tara in vacante si concedii, preponderent la deep-sky si roiuri de stele pana la 60 X si la planete pana la 100 X. Pentru a va face o idee, am facut cateva poze prin ea, terestru. Deoarece focuserul nu este proiectat sa iasa foarte mult in afara, nu pot face foto in prime focus. Va trebui sa ii construiesc un prelugitor de vreo 5-7 cm. Folosind o prisma zenitala, ma duc deja in extrafocus. Pana atunci va prezint fotografiile afocale executate prin oculare de 25 mm si 6 mm Super Plossl. Fotografiile le-am facut printre frunzele unui copac din fata blocului care intrau in campul vizual destul de mult, intunecandu-l putin si deranjand imaginea. Cu siguranta in camp deschis sau pe cer se vede mult mai bine. Atasandu-i un filtru neutru, la observatile terestre imaginea se imbunatateste si mai mult la contrast. Pentru observatiiel astronomice am de gand sa ii construiesc un capac cu diafragma la obiectiv , pentru planete. Capacul o va diafragma la 90 mm pentru observatii planetare, iar la deep-sky indepartez capacul si raman cu apertura intreaga de 120 mm. Dupa ce rezolv problema cu prime focus-ul ( adica, cu un prelungitor la focuser ), o sa fac poze probabil la deep-sky dar nu numai, si le voi posta la sectiunea " astrofoto-incepatori " . :D ----------------------------------- mircear 03 Noi 2011 14:17 ----------------------------------- Teo, tu parca aveai si un refractor 120/1000. Daca il mai ai ai putea face o comparatie cu imagini afocale, cu oculare care sa duca la mariri apropiate? Sau si cu aceleasi oculare, la maririile respective? :) ----------------------------------- Teo 03 Noi 2011 16:49 ----------------------------------- Sigur ! Chiar voi incerca sa fac aceasta comparatie. Este normal ca refractorul de 120/1000 mm sa mearga pana la puteri mai mari cu imagini mai clare, dar voi face aceasta comparatie fotografica de dragul experimentului . :D ----------------------------------- Teo 03 Noi 2011 18:44 ----------------------------------- Revin cu inca o serie de foto, facute terestru, la un izolator electric ce se afla pe peretele unei case situate cam la 35-40 de metri de ferestra mea. In Bucuresti, cerul este plin de nori de doua zile si inca nu da semne de inseninare. Cu prima ocazie voi incerca si cateva cadre la Luna. Maine sau poimaine voi reveni si cu fotografii in care sa compar cele doua lunete la grosismete cat decat apropiate. Probabil in jur de 100 X. ----------------------------------- Teo 04 Noi 2011 12:46 ----------------------------------- Dupa cum am promis, am facut astazi comparatia intre cele doua lunete Sky-Watcher. In plus am comparat imaginile si cu cele obtinute prin telescopul Newton de 150/750 mm tot de la Sky-Watcher. Pentru ca azi s-a inseninat si la Bucuresti si a iesit Soarele, am vizat o antena parabolica ce se gaseste la aproximativ 80-100 metri de locatia mea. Am considerat mai realist si mai simplu pentru mine sa filmez ceea ce se vedea la ocular decat sa fac poze. In felul acesta nu mai intervine procesarea. Filmarile arata exact ceea ce vedeam la ocular. Iata aici rezultatele : Luneta SW 120/600 mm ( Short tube ) : http://www.youtube.com/watch?v=_BsDDLioshM Luneta SW 120/1000 mm ( Cu tubul lung ) : http://www.youtube.com/watch?v=spA4ILB3VFE Telescopul Newton SW 150/750 mm : http://www.youtube.com/watch?v=p-vqGQj-MFY ----------------------------------- valy 04 Noi 2011 13:15 ----------------------------------- Iti dai seama ca aici masori obiectiv + ocular + lentile camera + frunze :lol: Frumoasa "linia" de instrumente: blue line. ----------------------------------- Stanescu Octavian 04 Noi 2011 13:17 ----------------------------------- Da , cum era de asteptat singura imagine buna fara aberatii cromatice este data de telescopul Newton . refractoarele ieftine fac viata mai colorata .. nu e rau :) ----------------------------------- eolloe 04 Noi 2011 13:29 ----------------------------------- Multumim Teo. Stateam cu inima stransa cand am vazut ca ai bagat si Newtonul in comparatie :) dar la sfarsit am rasuflat usurat :) ----------------------------------- Teo 04 Noi 2011 16:16 ----------------------------------- Si eu va multumesc si sper sa fie utila aceasta comparatie intre cele trei instrumente. :) N.B: Testate in aceleasi conditii, cu frunze. :D Voi reveni cand voi putea, si cu imagini ale Lunii luate prin luneta de 120 / 600 mm, tot afocal. Pana atunci va prezint niste imagini superbe luate de altii prin aceasta luneta short-tube : http://www.licha.de/astro_review_skywatcher120_600.php ----------------------------------- nobody 04 Noi 2011 20:40 ----------------------------------- Introduction Another reviewer came to the conclusion that this refractor is of no use at all because the f/5 Achromat must have too much chromatic aberration - by design. I cannot agree with that. This refractor is intended for low power wide-field views. With a good eyepiece this refractor is performing like a giant binocular. When it is used like that I could not find to much or troublesome chromatic aberration. It is true that the color becomes annoying in mid to high power views without filters. But that is exactly what you have to expect from an Achromat at f/5. It's simply trading a wide field against a color free high power view. So this refractor is simply not entended for planet watching. Conclusion The Skywatcher 120/600 is a very nice rich-field refractor for low-power views. It is not intended for high power visual work. This is by design and nobody should complain about that. On the other hand the Skywatcher is a fast and reasonable sharp deep sky objective for an unbeatable price. ----------------------------------- Erwin 04 Noi 2011 21:19 ----------------------------------- Înseamnă că punând un binoviewer și oculare wide ai avea cam aceeași senzație ca și cu un binoclu mare... :roll: ----------------------------------- Teo 04 Noi 2011 21:28 ----------------------------------- Este foarte corect ceea ce se spune mai sus. :) Acum sa vedem ce am reusit eu in aceasta seara. :D Am iesit cu luneta de 120/600 mm la Luna si la Jupiter. Sincer sa fiu, mi-a depasit asteptarile. Am putut mari Selena pana la 150 X si inca detaliile erau acceptabile, ca de altfel si cromatismul. In fine, cromatismul mai depinde si de gusturile si obisnuinta fiecaruia. Craterele se vedeau foarte frumos si sharp pana la 100 X. Deja la 150 X se simte un oarecare bluur dar imaginea este inca de vis . Am indreptat apoi scurtul refractor spre Jupiter gandindu-ma ca nu voi reusi mare lucru, dar mare mi-a fost uimirea cand am reusit sa vad la 100 X cele doua benzi cenusii de pe suprafata sa. Am pus ocularul de 4 mm Planetary si am marit pana la 150 X. In jurul lui Jupiter a aparut un usor halou albastru si imaginea nu mai era atat de sharp, dar benzile cenusii deja parca bateau uneori spre rosiatic si erau mai bine evidente. Am fotografiat cu doua aparate. Cu Canon EOS 400 D si cu Fuji Finepix A 900 , ambele tinute pe rand cu mana la ocular. A trebuit sa imi tin respiratia de cateva ori pentru a nu misca fotografia. Mai jos puteti vedea si voi ce a iesit. Concluzia mea, luneta poate mai mult decat deep-sky. Imi imaginez cat de frumos se vor vedea inelele lui Saturn la 100-150 X, chiar daca apare un fin halou albastru in jurul planetelor la mariri de peste 100 X. Cat despre nebuloase si roiuri de stele, inca nu i-am facut botezul. Urmeaza intr-o dimineata sa vad M 42, Pleiade si ce s-o mai gasi din Bucurestiul acesta poluat... Am si filmat Luna si Jupiter prin ocularul de 6 mm cu camera Fuji. Marirea era de 100 X. La ocular imaginile erau mult mai clare decat in filmare. Chiar sharp. Din pacate rezolutia camerei Fuji cu care am filmat, nu are mai mult de 320 X 240 pixeli . Iata si linkul cu filmuletul la Luna: http://www.youtube.com/watch?v=0I1GGKvHOzQ Iar aici aveti filmuletul facut la Jupiter : http://www.youtube.com/watch?v=wScvtqXSta8&feature=youtu.be ----------------------------------- Teo 05 Noi 2011 01:37 ----------------------------------- Aveti aici un review frumos realizat, despre aceasta luneta Sky-Watcher 120/600 mm : http://skywatcheruser.blogspot.com/2009/09/skywatcher-120600-short-tube-achromatic.html ----------------------------------- silviub 05 Noi 2011 13:19 ----------------------------------- Pai si ce ai postat tu este un review frumos realizat :) Off-topic, cred ca ar fi utila o rubrica "Review", in care sa se faca o prezentare a instrumentului detinut;am vazut ca mai este ceva similar, dar acesta sa fie mai la obiect si daca se poate intr-un format standard, incepand cu cateva cuvinte despre experienta utilizatorului si terminand cu "Pro" si "Contra" + o Concluzie, gen Dpreview.com. ----------------------------------- Teo 05 Noi 2011 13:29 ----------------------------------- Multumesc ! Voi posta acest review cu placere, dar pentru a-l putea executa corect, mai trebuie sa strang date observationale. Va trebui sa il scot si la deep-sky si sa fac observatii mai multe nopti la rand in diferite conditii si la diferiti astri. Eventual si la tara, unde cerul este negru si curat. As prefera ca review-ul sa il postez tot aici, sa aiba o continuitate cu ce am inceput. Nu cred ca ar fi potrivit sa mai deschid alt topic cu acelasi titlu in care sa scriu eventual un post sau doua de text. Cu placere voi reveni cu noi informatii, pe masura ce se vor acumula de la observatii. Pana atunci va prezint si o fotografie facuta la Soare, prin el astazi, postata tot pe forum la rubrica " Soarele azi ". Adica aici : http://www.astronomy.ro/forum/files/soarele_5_nov_2011_sw_120600_197.jpg Teo ----------------------------------- zoth 05 Noi 2011 13:33 ----------------------------------- Greu de evidentiat deosebiri certe intre cele doua instrumente (ma refer la lunete) pe baza celor doua filmulete. Cauzele ar fi prezenta artefactelor de difractie produse de frunzele "de pe traseu", prezenta vibratiilor prea mari (mie mi-au facut ochii prastie) si folosirea ocularelor care la raporturi focale diferite au comportament diferit ( mai ales in zona f5-f8 ). Am avut si eu ambele lunete si as da pentru cea scurta un grosisment maxim de 100x (cu indulgenta 120x) si pentru cea mare 160x (cu indulgenta 180x). Consider deasemenea ca luneta mare la f8 este tot un RFT dar un pic mai stilat/rasat fiind departe insa de un planetar. Pe luneta mica am facut un experiment suplimentar ca sa ma conving daca vocile care spun ca e limitata de cromatism graiesc adevarul sau ba. Am folosit pentru test un ortoscopic de 5mm si un filtru contrast booster (foarte agresiv in ce priveste cromatismul). Prima reactie pe care am avut-o cand m-am apropiat de ocular a fost mirarea ca imaginea este curatata in totalitate de cromatismul rezidual. Analizand cu mai multa atentie am observat ca definitia si contrastul la 120x erau identice cu cele pe care instrumentul le furniza si fara filtru, nicio imbunatatire sesizabila in afara de lipsa cromatismului rezidual. Concluzia mea a fost ca la acest grosisment instrumentul e limitat de sferocromatism. In lipsa filtrului raspunsul lunetei e limitat de combinatia celor doua abearatii (cromatism rezidual + sferocromatism). ----------------------------------- Teo 05 Noi 2011 13:38 ----------------------------------- Am avut si eu ambele lunete si as da pentru cea scurta un grosisment maxim de 100x (cu indulgenta 120x) si pentru cea mare 160x (cu indulgenta 180x). Consider deasemenea ca luneta mare la f8 este tot un RFT dar un pic mai stilat/rasat fiind departe insa de un planetar. Aveti perfecta dreptate ! Totusi la Luna, utilizand un ocular de 4 mm APO am reusit sa vad detalii multumitoare cu luneta scurta, pana la 150 X in ciuda sferocromatismului. La Jupiter detaliile au fost bune pana la 100 X si cat de cat acceptabile pana spre 150 X. In ceea ce priveste utilizarea filtrului meu modest, un filtru neutru, nu am observat mari diferente. Imi place parca mai mult sa privesc prin ea, fara filtru. ----------------------------------- adic 05 Noi 2011 19:09 ----------------------------------- Daca ati avea de ales intre luneta 120mm/1000mm SW si luneta 120mm/600mm SW, pe care ati alege-o? ----------------------------------- Teo 05 Noi 2011 20:18 ----------------------------------- Pai depinde pentru ce. Pentru a o cara cu mine in rucsac, deoarece nu am masina si merg cu trenul si apoi cu microbuzul, as alege varianta scurta de 120/600mm. Motiv pentru care am si achizitionat-o. Daca ar fi vorba de deep-sky si roiuri de stele, la fel, pe cea de 120/600 mm. Daca as avea masina sau as sta la curte ori la bloc dar sa am balconul spre Sud, si as dori un instrument cu care sa pot face observatii atat la planete in conditii bune cat si la deep-sky as alege varianta mai lunga, adica pe cea de 120/1000 mm. Asa ca sfat, pentru un prim instrument (refractor) iti recomand varianta lunga ( adica cea de 120/1000 mm). Te va tine ocupat mult timp de aici inainte si iti va oferi multe imagini frumoase la ocular. ----------------------------------- mircear 05 Noi 2011 22:45 ----------------------------------- Buna treaba Teo. Am facut si eu cateva filmulete cu SW 120/1000 pe o tinta terestra, cu un webcam direct in planul focal. http://www.youtube.com/watch?v=ITEvEAB5gJA http://www.youtube.com/watch?v=D5oVAYHCYnM Mai am si variantele cu un barlow 2x, doar ca mai dureaza pana le urc. ----------------------------------- Teo 06 Noi 2011 01:26 ----------------------------------- Se vede foarte frumos, asa cum era de asteptat ! Sa o stapaniti sanatos si sa faceti multe observatii cu ea ! Este o luneta all-purpose ce poate fi folosita cu scop universal. Este seria neagra sau cea albastra ? Nu ca ar conta culoarea tubului, dar intrebam doar din curiozitate. :) ----------------------------------- mircear 06 Noi 2011 01:43 ----------------------------------- Luneta e din seria neagra, fara posibilitate de colimare din pacate, insa se tine bine :) [url=http://www.youtube.com/watch?v=5m-FFfhRX78]Am mai urcat si un film la care am folosit si un teleextender Meade. Mai aveam unul in care si focusam, insa imaginea se zgaltaia mult prea tare, efectul de jeleu al imaginii (CMOS) era deja enervant, fisierul era mult prea mare si am renuntat. FYI, am facut si cateva poze prin refractor cu un D80. Mai jos sunt imaginile. Capture NX, softul pentru prelucrari RAW al Nikon are incepand cu v.2.2.* parametru de corectie al aberatiilor cromatice axiale, care functioneaza chiar foarte bine. La cateva imagini de 30s la roiul dublu ptin relescopul de 120/1000 a reusit sa elimine aproape complet haloul violet din jurul stelelor stralucitoare. N-am imaginea la indemana aici ca as fi urcat-o. Imaginea finala nu m-a incantat si n-am publicat-o pe nicaieri :) ----------------------------------- dragos.n 06 Noi 2011 11:28 ----------------------------------- Teo, pentru o buna comparatie ar fi ideale fotografii facute cu un DSLR in prime focus. Pentru ca si ocularele, si obiectivul unui aparat foto introduc aberatii. Si tot acest ansamblu, ocular-obiectiv foto, se poate comporta usor diferit in functie de ocular, si in functie de telescop. Asa ca se introduc prea multe variabile, pentru a trage o concluzie corecta. Despre filmare nu mai zic, fara un racord fix intre ocular si camera, imi pare in exercitiu aproape inutil. Mi-a fost foarte greu sa il urmaresc. Si sa trag concluzii pe seama lui, mai bine nu. In lipsa unor fotografii in prime focus, cred ca e mai buna propria impresie, mai ales ca poti face o comparatie intre doua sau mai multe instrumente. Evident , dupa ce il utilizezi suficient de mult pentru a -ti face o impresie corecta, nu dupa prima geana, care poate fi influentata de multi factori, incepand de la vreme pana la bucuria de a avea un nou instrument. ----------------------------------- Teo 06 Noi 2011 12:30 ----------------------------------- Asa este. Toti factorii pe care i-ati mentionat mai sus conteaza foarte mult. Pentru a va prezenta primele imagini in prime focus prin luneta scurta de 120/600 mm trebuie sa ii pun un "prelungitor" la focuser, caci nu are cursa suficienta in spate pentru a putea focusa direct cu aparatul conectat la luneta. La luneta lunga, adica cea de 120/1000 mm, focuserul are o cursa lunga si iese mult mai mult in afara. Acolo va pot prezenta fotografii in prime focus fara probleme, cum de altfel am mai si postat pe forum, la Luna de exemplu. Pentru o comparatie corecta trebuie sa astept sa rezolv aceasta problema cu "prelungitorul". Am incercat si cu o prisma zenitala, dar atunci imaginea se focusa prea inauntru. Cum o dau, nu nimeresc... :D Cand voi rezolva problema, voi posta cu placere comparatia foto intre cele doua lunete, in prime focus. Imaginile le voi lua cu Canon EOS 400 D care este intr-adevar DSLR. In ceea ce priveste concluziile personale pe care le voi obtine la ocular, aveti dreptate. Trebuie sa fac mai multe observatii, in mai multe zile si in diferite conditii. Evident, preponderent la astro, pentru ca aici as dori sa raportez calitatile celor doua lunete si mai putin la terestru. Teo ----------------------------------- Tavi F. 06 Noi 2011 14:57 ----------------------------------- In trecut, am mai subliniat importanta raportului F/D real si/sau echivalent fotografic. Tot atunci, am concluzionat ca, de fapt, simpletul meu D40mm, F/60 produce un halou cromatic mai mic (cel putin ca intindere) decit cel rezudual al unei lunete acromatice D120mm, F1000mm, precum cea a lui Teo... desi oamenii se aratau contrariati de aberatia cromatica a lunetei mele primitive ("Cremene", botezata ulterior)... doar pentru ca se vedeau halourile, amplificarea fiind foarte mare. Imi pare bine sa vad aceste teste prin lunete. Vreau sa fac niste observatii si sugestii referitoare la comparatii prin diverse refractoare acromate: 1. Incep prin a spune ca relevanta maxima posibila (excluzind simularile, acelea nici nu tin cont de tolerantele inerente realizarii produsului finit) o au fotografiile brute, utilizind cit mai putine componente optice intre obiectiv si senzorul foto. 2. Marimea efectiva a spotului cauzat de aberatia cromatica (pura), la o sticla data, depinde doar de valoarea pupilei de intrare. Asadar, e absurda impresia ca, in urma pozarii in "prime focus" (pt. cei care nu stiu termenii in romana), utilizind o singura camera foto setata pe o rezolutie unica, folosind lunete cu obiective de diametre egale si distante focale diferite, vom evidentia aberatia cromatica!!! Nu! Diferenta mica, constatata prin masurarea halourilor colorate (numararea pixelilor) existente in imaginile obtinute, nu e altceva decit sferocromatismul, acromatizari defectuoase si/sau focalizari diferite. Pentru scopul nostru principal de reliefare a efectului aberatiei cromatice asupra imaginilor (evident, la care se acumuleaza sferocromatismul), avem doua variante: a. Ajustam rezolutia imaginii captate prin luneta cu focala mai lunga, micsorind-o (marind dimendiunea pixelilor) astfel incit sa respectam egalitatea produsului F*R in cazul ambelor refractoare, unde: F-dist. focala (reala ori echivalenta); R-numarul de pixeli pe aceeasi unitate de lungime a senzorului. Apoi, din motive de estetica (sa manevram imagini egale care cuprind cimpuri egale), aplicam crop 100% pe fotografia captata prin luneta cu focala mai mica. b. Inaintea fotografierii recurgem la amplificarea focalei mai scurte, folosind o lentila Barlow (in general). Asa este si-n utilizarea vizuala concreta... pentru obtinerea grosismentelor mari, amplificam focala obiectivului sau inseram oculare mai puternice. LA OBIECTIVE DE DIAMETRE EGALE, AVEM NEVOIE DE FOCALE REZULTANTE EGALE ---> CONDITIA ESENTIALA! - In cazul diametrelor diferite, comparatia directa nu e echitabila, astfel incit ar trebui respectata valoarea unica a raportului focal. In sustinerea afirmatiei referitoare la cromatism, atasez o comparatie teoretica intre doua lentile convergente simple, avind focale lungi, deci aberatia de sfericitate pe fiecare lungime de unda se minimalizeaza, se exclude sferocromatismul. Reprezentarile sint la aceeasi scara. Ce se intimpla cu dimensiunea transversala a aberatiei cromatice (spotul) ? Ramine identica atit la F=2000mm, cit si la F=4000mm. Dar, la focala lunga, creste scara de redare a detaliilor si discul de difractie... iata cum astfel se reduce EFECTUL aberatiei cromatice asupra imaginii furnizate de obiectiv. ----------------------------------- mircear 06 Noi 2011 20:48 ----------------------------------- Teoretic toate sunt corecte. Practic insa e mai complicat. O camera foto/video are o rezolutie (corect este dimensiune a senzorului) unica. N-o poti modifica decat schimband camera. [Redimensionarea in postproductie/postcaptura e utila dar putin relevanta in privinta performantelor, daca vrem sa fim cat mai precisi.] Iar pentru un test corect dpdv teoretic, trebuie sa gasesti o camera cu parametri diferiti, conformi teoriei. Incercand sa fii cat mai corect in continuare, introducerea unui Barlow sau echivalent duce la modificari ale cromatismului si sfericitatii. Asta pe langa conditia de a gasi unul cu exact factorul de amplificare necesar. Cel mai bun lucru - pentru vizual - e testarea IRL, cu propriul ochi si propriile oculare, cu conditia sa le ai. La asta se adauga si toleranta individuala asupra calitatii imaginii, care nu e cuantificabila. Dupa cum spuneam, teoria e frumoasa si foarte utila. Insa practica te limiteaza. Si te obliga sa te multumesti - sau nu - cu resursele pe care le ai sau pe care ti le poti permite. Cei care nu au la indemana toate cele de mai sus se multumesc - banuiesc - sa aibe la indemana cat mai multe informatii posibile. Au un punct de plecare, de la care sa cerceteze mai departe. ----------------------------------- Mircea Pteancu 06 Noi 2011 21:18 ----------------------------------- Si lui Teo si lui mircear le urez sa-si foloseasca sanatosi lunetele scurte. In al doilea rand,mie observatiile lui TaviF imi par a fi de natura foarte practica,mai ales corelate cu comentariile de la topicul despre lunetele sale de focal lung. Mircea ----------------------------------- Tavi F. 07 Noi 2011 00:34 ----------------------------------- Teoretic toate sunt corecte. Practic insa e mai complicat. O camera foto/video are o rezolutie (corect este dimensiune a senzorului) unica. N-o poti modifica decat schimband camera. Camera mea foto, Canon A530, permite setarea rezolutiei la diverse valori, eu o folosesc pe cea mai fina. Dar ajustind-o la valoarea cea mai grosiera, am constatat ca, la aceeasi focala a obiectivului, poza imi cuprinde acelasi cimp in ambele situatii de fotografiere! Ce pot deduce pe cale logica (desi nu ma pricep la tainele senzorilor digitali)? Pai concluzionez ca cipul e format dintr-o structura primara de "celule" fotosensibile minuscule, intre care, pe cale electronica, se fac diverse conexiuni alcatuindu-se "pixelul" de marime "fizica" variabila in functie de rezolutia adoptata (ma rog, mai e problema asigurarii culorilor, dozarea RGB-ului, apropo de "celule"). Deci suprafata utila a senzorului se mentine constanta, insa pixelul variaza ca dimensiune. Nu e corecta deductia mea? Implementarea ideii ar avea acelasi efect ca redimensionarea postcaptura. De ce redimensionarea postcaptura e putin relevanta? Eu am constatat repezeala de evaluare a pozelor (nivelul cromatismului obiectivului) de catre unii privitori. Prin masura pe care o propuneam, cea a egalizarii scarii de redare*, dispare eroarea grava mentionata. Admit ca metoda e impractica deoarece pixelii devin prea mari raportati la discul Airy variabil direct proportional cu raportul focal. Pozele devin insensibile si ascund aberatiile, pastrind insa nivelul de acuratete al setup-ului fotografic bazat pe obiectivul "rapid". Solutii: 1. pixelii ar trebui sa fie mult mai mici decit cei intilniti la cipurile actuale, sau 2. marirea raportului F/D (prin amplificarea focalei)... evident ca doar a 2-a optiune e realizabila. *a se observa ca propusesem micsorarea imaginii mari obtinuta pe cale optica, nu invers (caci atunci am fi avut pierderi de claritate) Incercand sa fii cat mai corect in continuare, introducerea unui Barlow sau echivalent duce la modificari ale cromatismului si sfericitatii. Asta pe langa conditia de a gasi unul cu exact factorul de amplificare necesar. In definitiv, dorim aprecierea stricta a proprietatilor obiectivului? Sau era vorba despre reproducerea impresiilor vizuale (deci utilizarea de ansamblu a lunetei)? Asta spusesem... ca, la obiectivele cu focala scurta, sintem nevoiti sa folosim barlow-uri si oculare puternice (intre care cele cu "eye relief" mare au elementul Barlow incorporat in ele), daca dorim grosismente mari si comparatii juste cu acromatele mai "lente". Eu n-am lentila Barlow, dar sint curios cum s-ar comporta testata efectiv in mediul ei de functionare. Dupa cum spuneam, teoria e frumoasa si foarte utila. Insa practica te limiteaza. Nu inteleg o atitudine pe care am resimtit-o in mai multe discutii. De ce atunci cind eu vin cu sugestii practice de corectie a testelor, pentru ca acestea sa devina cit mai relevante cu putinta, incadrindu-ne in limitarile tehnice disponibile, mi se raspunde cu incercari de exploatare intensa a amanuntelor uneori insignifiante? Eu incerc sa prind esenta lucrurilor, prin mijloace accesibile, nu urmaresc teoretizarea excesiva. Adica mergem pe sistemul neglijentei totale (caci oricum ne lipsesc niste chestiuni minore pentru a putea construi un model teoretic perfect fidel realitatii)?! ----------------------------------- mircear 07 Noi 2011 02:30 ----------------------------------- Teoretic toate sunt corecte. Practic insa e mai complicat. O camera foto/video are o rezolutie (corect este dimensiune a senzorului) unica. N-o poti modifica decat schimband camera. Camera mea foto, Canon A530, permite setarea rezolutiei la diverse valori, eu o folosesc pe cea mai fina. Dar ajustind-o la valoarea cea mai grosiera, am constatat ca, la aceeasi focala a obiectivului, poza imi cuprinde acelasi cimp in ambele situatii de fotografiere! Ce pot deduce pe cale logica (desi nu ma pricep la tainele senzorilor digitali)? Pai concluzionez ca cipul e format dintr-o structura primara de "celule" fotosensibile minuscule, intre care, pe cale electronica, se fac diverse conexiuni alcatuindu-se "pixelul" de marime "fizica" variabila in functie de rezolutia adoptata (ma rog, mai e problema asigurarii culorilor, dozarea RGB-ului, apropo de "celule"). Deci suprafata utila a senzorului se mentine constanta, insa pixelul variaza ca dimensiune. Nu e corecta deductia mea? Implementarea ideii ar avea acelasi efect ca redimensionarea postcaptura. Eu ma pricep putin la tainele senzorilor, iar deductia nu este corecta. Pentru ~95% din camerele de pe piata, indiferent de format, captura este facuta la rezolutia/dimensiunea in mpixeli a senzorului iar reducerea 'postcaptura' este facuta soft/hard prin diversi algoritmi de reducere a acestei imagini, asa cum se intampla si in softurile de prelucrare foto. Cele mai bune aplicatii pentru asa ceva sunt cele care lucreaza direct cu fisiere RAW. De preferat cele realizate de producatorii de camere foto. Dar si acestea se supun problemelor de mai sus. Eu am constatat repezeala de evaluare a pozelor (nivelul cromatismului obiectivului) de catre unii privitori. Prin masura pe care o propuneam, cea a egalizarii scarii de redare*, dispare eroarea grava mentionata. Admit ca metoda e impractica deoarece pixelii devin prea mari raportati la discul Airy variabil direct proportional cu raportul focal. Pozele devin insensibile si ascund aberatiile, pastrind insa nivelul de acuratete al setup-ului fotografic bazat pe obiectivul "rapid". Solutii: 1. pixelii ar trebui sa fie mult mai mici decit cei intilniti la cipurile actuale, sau 2. marirea raportului F/D (prin amplificarea focalei)... evident ca doar a 2-a optiune e realizabila. *a se observa ca propusesem micsorarea imaginii mari obtinuta pe cale optica, nu invers (caci atunci am fi avut pierderi de claritate) Eu sunt unul din partizanii opririi cursei megapixelilor si o revenire la dimensiunile medii de acum 3-4 ani. Cel putin pentru camerele foto clasice, cresterea megapixelilor duce la reducerea sensibilitatii si latitudinii de expunere a unui 'pixel'. Mai bine zis sunt pentru dezvoltarea tehnologiei din spatele pixelilor si nu a cresterii numarului lor, care e ultrasuficient pentru obiectivele foto actuale. Cel putin pana acum Canon a fost singurul care a redus din numarul megapixelilor in modele mai nou aparute. Sper sa le revina mintea la cap si celorlalti. Pixelii unei camere foto sunt ficsi si imuabili. Lasam de-o parte back-urile digitale de format mediu :) In plus, fiecare dintre ei au parte de cel putin o microlentila si - pentru marea majoritate a senzorilor 'de consum' - un filtru de culoare, componenta a mastii Bayer. Sau de alt tip, desi nu exista multe alternative. Un eventual binning al pixelilor poate duce - in functie de prelucrare - la rezultate putin diferite de rezultatul obtinut cu un pixel (fotosit) echivalent si mai mare, mai putin in cazul unui senzor monocromatic. Iar aici vorbim de observarea cat mai precisa a unor aberatii optice, in special a cromatismului. In definitiv, dorim aprecierea stricta a proprietatilor obiectivului? Sau era vorba despre reproducerea impresiilor vizuale (deci utilizarea de ansamblu a lunetei)? Asta spusesem... ca, la obiectivele cu focala scurta, sintem nevoiti sa folosim barlow-uri si oculare puternice (intre care cele cu "eye relief" mare au elementul Barlow incorporat in ele), daca dorim grosismente mari si comparatii juste cu acromatele mai "lente". Eu n-am lentila Barlow, dar sint curios cum s-ar comporta testata efectiv in mediul ei de functionare. IMO cea mai edificatoare evaluare ar trebui sa inceapa cu aprecierea stricta a proprietatilor obiectivului si care, in conditiile date, ar trebui sa insemna instrument (obiectiv) + senzor (DSLR si/sau webcam). Plecand mai departe de la aceasta se pot construi si experimenta diverse configuratii de 'echivalare' a diverselor caracteristici. Folosind echipamentele si accesoriile la indemana. Nu inteleg o atitudine pe care am resimtit-o in mai multe discutii. De ce atunci cind eu vin cu sugestii practice de corectie a testelor, pentru ca acestea sa devina cit mai relevante cu putinta, incadrindu-ne in limitarile tehnice disponibile, mi se raspunde cu incercari de exploatare intensa a amanuntelor uneori insignifiante? Eu incerc sa prind esenta lucrurilor, prin mijloace accesibile, nu urmaresc teoretizarea excesiva. Adica mergem pe sistemul neglijentei totale (caci oricum ne lipsesc niste chestiuni minore pentru a putea construi un model teoretic perfect fidel realitatii)?! Sugestiile sunt laudabile, insa corectiile testarilor de care vorbesti sunt dificil de indeplinit inafara unui laborator dotat cu o gama larga de echipamente. De exemplu si in principal - mai multe camere digitale cu pixeli/fotositi de dimensiuni diferite. Cel mai facil model ese acela de a-i prezenta celui interesat informatii in diverse moduri, si de a-l invata cum sa le interpreteze. ----------------------------------- Tavi F. 08 Noi 2011 03:07 ----------------------------------- Revin cu o ultima pledoarie oarecum offtopic, dar legata de subiectul comparatiilor cromatismului. Imaginile vorbesc de la sine, iar ultima reprezinta o dovada incontestabila a relevantei metodei (a) propuse de mine in scopul egalizarii amplificarii (aducerea imaginilor la aceeasi scara). Dupa cum era de asteptat, la marirea digitala a imaginii ce fusese micsorata si salvata astfel, se atenueaza detaliile, dar nu asta ne intereseaza, in schimb, proportiile halourilor cromatice cit si intensitatile culorilor (naturale si false) ramin practic neschimbate. Daca ne gindim la "stacuiri" si prelucrari pentru evidentierea detaliilor latente captate, atunci devine mai important formatul si comprimarile imaginilor brute, insa pe primul loc sta focala rezultanta... La un raport F/D=5, in nici un caz nu ne vom astepta la stoarcerea celor mai fine detalii teoretic accesibile pupilei de intrare (vedem in astrofotografia planetara, se ajunge la ~F/30). P.S.: Repet, varianta sanatoasa si sensibila in demascarea aberatiilor (sau macar a tulburarilor produse de acestea), existente inaintea ocularului, e cresterea raportului F/D prin marirea distantei focale rezultante. ----------------------------------- Teo 08 Noi 2011 13:53 ----------------------------------- Am rezolvat si eu cu problema expunerii in prime focus la luneta mica. De aceasta data am putut face comparatia fotografica intre cele doua lunete, in prime focus. Luneta de 120 mm/600 mm si cea de 120 mm/1000mm ambele Sky-Watcher. Aparatul utilizat a fost Canon EOS 400 D. Umbrele difuze ce apar in imagini sunt data de crengile si frunsele copacului aflat in fata ferestrei mele. Pentru o mai buna calitate a pozelor, dati click pe ele pentru a face zoom. ----------------------------------- dragos.n 08 Noi 2011 15:49 ----------------------------------- Da, acum se vede clar diferenta intre cele doua lunete. Rezolutia e mai buna la cea de 1000mm, si aberatiile cromatice destul de evidente, mai ales in cea de-a doua serie de imagini la cea de 600mm Oricum, luneta 120/600 da o imagine destul de buna. Cel putin la aceasta marire, de 19,2x. ----------------------------------- Teo 08 Noi 2011 17:58 ----------------------------------- Asa este. :D Ambele lunete se comporta destul de bine pentru diametrul si focalele lor. Chiar daca au obiective acromate si nu APO. Oricum, pentru "all-purpose telescope" sunt destul de reusite. Varianta lunga, evident putin mai performanta dar si cea scurta, mai ales pentru travel. ----------------------------------- Teo 08 Noi 2011 19:54 ----------------------------------- Am gasit pe o pagina de net niste poze facute prin luneta de 120/600 la nebuloase. Scoate niste imagini reusite. Acum nu stiu daca toate de pe pagina sunt luate prin aceeasi luneta sau si prin alte instrumente. Imaginile se gasesc aici : http://astropic.heimat.eu/deep_sky_bilder5.htm Evident, e nevoie si de o camera buna si procesare de calitate, dar totusi imaginile arata foarte bine. ----------------------------------- Teo 13 Noi 2011 12:07 ----------------------------------- In urma cu cateva zile am construit provizoriu, o diafragma din carton pentru luneta de 120/600 mm. Aceasta diafragma ii micsoreaza apertura la 80 mm. Prin urmare vom obtine o luneta de 80/600 mm cu un raport f/d= 7.5 Vreau sa va spun ca la planete ( Jupiter ) si Luna , situatia s-a imbunatatit enorm. Am marit pana la 150 X cu un ocular Planetary de 4 mm focala si imaginile inca se pastrau clare iar cromatismul era aproape absent. Doar urme fine pe marginile craterelor. La 150 X se vedeau bine cele doua benzi noroase principale de pe Jupiter precum si cei 4 sateliti galileeni. In acest fel voi putea folosi luneta la planete si Luna iar pentru nebuloase si roiuri de stele o voi deschide la maxim, adica la 120 mm unde cu siguranta pe un cer negru va da niste imagini foarte bune. Astept sa ii fac un test si pe Saturn. Mai intai fara diafragma, apoi cu diafragma de 80 mm. Nu este greu ca aceasta diafragma sa o transform in una solida si sa o iau cu mine ca si accesoriu al lunetei in excursii. Practic va arata ca un capac de borcan, gaurit in centru. Am facut proba si cu capacul original al lunetei, ce are o deschidere in centru de aprox. 5 cm. Imaginile sunt lipsite de cromatism dar mult mai intunecoase de la 100 X. Nu se merita sa lucrez cu ea doar la 5 cm apertura. Oricum, consider experimentul cu diafragma de 8 cm unul reusit pentru planete si il recomand oricui are o astfel de luneta in dotare. :D ----------------------------------- Teo 13 Noi 2011 12:17 ----------------------------------- Aveti aici un blog al unui astronom amator spaniol, de la care mi-a venit ideea cu diafragma de 80 mm. El este posesorul unei lunete identice cu a mea, adica Sky-Watcher 120/600 mm seria albastra. A construit si el o astfel de diafragma de 80 mm si puteti citi la ce rezultate a ajuns. Traducerea se poate face cu Google Translate introducand linkul acelui site in translator. http://cosmosmysterium.blogspot.com/2009/09/refractor-acromatico-sky-watcher-120600.html Iar aici aveti linkul de la Google translator : http://translate.google.com/ ----------------------------------- Mircea Pteancu 13 Noi 2011 19:10 ----------------------------------- Teo este foarte bine ca te straduiesti sa optimizezi aceasta luneta si iti urez succes in continuare,eu cred ca esti pe calea cea buna. Mi se pare insa incorect sa discutam despre aberatia cromatica a unui dublet clasic deschis la F/5.Acea luneta a fost construita pentru observatii de camp mare la grosismente mici.Ar putea sa fie executata de Astro Physics sau Zeiss si tot ar prezenta cromatism. In schimb apertura de 5 cm prevazuta in capacul instrumentului este foarte corecta.Majoritatea lunetelor cu dublete clasice de 50mm au focal de 600mm deci F/12 si nu intamplator. Ar trebui poate sa acorzi atentie acestui amanunt.Daca obiectivul este bine proiectat si executat, atunci luneta ta,diafragmata la 50mm ar trebui sa rezolve Epsilon Bootis.Aceasta afirmatie ne-a parvenit de pe vremea lui Admiral Smyth,a fost repetata de reverendul Webb iar eu sunt convins ca reflecta performantele lentilelor de calitate realizate in vremea lor. Pe de alta parte ,diafragmarea la 80mm transforma luneta intr-un instrument de F/7.5. Inca mult prea deschisa.Daca o optimizezi asa cum a descris zoth optimizarea/tunarea dubletelor aici: http://blogs.fanbox.com/SinglePost.aspx?pbid=491176&post=1508050&mode=&link=-1&page=-1&dt=010108&mlid=-1&vet=-1&src=-1&bts=2&fs=-1&apid=-1&PageTimer_Request=1321199286520 Atunci cu un Barlow de calitate de 2x ai ajunge la un sistem de 80mm F/15 cu care ai ''defila cu mandrie'' si l-ai depasi net pe ''maurul'' spre care ne-ai dat linkul. Iar fara diafragma de 80mm si fara Barlow ai avea o excelenta luneta RFT. Dar pentru asta la apertura de 50mm trebuie rezolvata Epsilon Bootis,o performanta nu tocmai usor de obtinut. Dar acestea sunt doar niste opinii personale,niste aberatii de Duminica seara, deci nu trebuie luate prea in serios. Un instrument este bun daca este folosit. Iti urez sa-ti folosesti sanatos luneta la cat mai multe observatii interesante.Daca faci asta ,atunci luneta este foarte buna asa cum este. S-a constatat prin teste optice ca si oglinzile lui Herschel aveau aberatii ,erau bune dar nu perfecte.Cu toate acestea,nici pana la el si nici de la el incoace,omenirea inca nu a vazut nici un astronom ca Herschel. Mircea ----------------------------------- Teo 13 Noi 2011 23:01 ----------------------------------- Multumesc, domnule Mircea . Asa este. Un instrument este cu atat mai valoros cu cat il folosesti mai mult la observatii. Luneta este una foarte buna si nu am de zis, decat lucruri bune despre ea. :D Aceste diafragmari le fac doar de dragul experimentului. Voi incerca in viitor sa rezolv si cat mai multe stele duble, cu si fara diafragme atasate in fata obiectivului ei. La tara, pe un cer negru, cu siguranta imi va fi un tovaras de nadejde care ma va purta prin Calea Lactee si dincolo de ea... In ceea ce il priveste pe Herschel, in afara de flerul, ambitia si vazul deosebit, avea parte si de un cer mult mai curat decat avem noi in ziua de azi. :) ----------------------------------- Teo 19 Dec 2011 14:10 ----------------------------------- Deoarece am inceput o caracterizare sau o urmarire a rezultatelor acestui instrument, aici pe acest topic, consider potrivit sa scriu in continuare tot la aceasta rubrica. Nu stiu daca se poate incadra in rubrica nou infiintata de "review" datorita formatului divers pe care l-am abordat pana acum in acest topic. Oricum, voi continua prezentarile pe masura ce se vor acumula date in special vizuale. Daca pe parcurs, se considera ca acest topic merita sa fie mutat sau splitat in categoria " Review " , atunci nu am nimic impotriva. Azinoapte pe la ora 8:30 am iesit cu luneta de 120/600 mm sa fac ceva observatii in fata blocului. Montata pe un trepied usurel din lemn, cu montura azimutata ce a provenit din uzul fotografic, luneta este foarte usor de carat pe scari pana in vecinatatea blocului. Am cantarit-o din curiozitate si impreuna cu un cautator de 6 X 30 are 4.9 Kg. Daca mai adaug si un ocular ajunge fix la 5 Kg. Am indreptat-o spre Est, unde am putut observa nebuloasa M 42 din Orion foarte frumos si luminoasa, incepand de la 24 X. Pentru aceasta am folosit un ocular Super Plossl 25 mm ( gen cele cu care vin in dotare unele instrumente Sky-Watcher ). Imaginea nebuloasei s-a conturat clar, dar stelele se vedeau foarte bine, punctiforme ca varful de ac. Stelele din trapez de abia se conturau la aceasta marire. Am schimbat ocularul cu unul cu Zoom de la Sky- Watcher ( ED- APO ) si am variat focala lui de la 24 mm la 8 mm. Imaginile s-au pastrat in continuare foarte clare pana la 8 mm, adica pana la 75 X. De la 10 mm ( 60 X ) stelele din trapez s-au vazut foarte bine, departate frumos una de cealalta iar in centrul nebuloasei se observa materie mai intunecata pe un fond albicios. Am schimbat ocularul cu altul de 6 mm (Goldenline - tot Sky -Watcher ) cu pupila mare de iesire. La 100 x am vezut nebuloasa mult mai bine definita dar ceva mai intunecoasa. Stelele s-au pastrat punctiforme si clare si la aceasta marire. Peste acest grosisment nu am mers in acest caz. Vazand ca erau pe cer stelele Castor si Pollux, am indreptat luneta spre Castor, stiind ca e dubla. Am inceput sa intuiesc, dar foarte greu ca steaua ar fi dubla, de la 100 X, deci folosind ocularul de 6 mm. Ambele componente "fierbeau" tare in ocular datorita turbulentei, lucru care nu l-am constatat in trapezul din Orion. Pentru a incerca sa separ si mai mult Castorul am fortat luneta pana la 150 X, folosind un ocular de 4 mm Planetary. La aceasta putere, stelele pareau oarecum mai bine separate dar totul era foarte difuz, ca si cum ar fi fost doua pete de lumina care uneori se combinau, aruncau raza si fierbeau. Mi-am dat seama ca nu luneta era de vina ci turbulenta urata. Alta data am separat cele doua componente si le vedeam clare ca varful de ac ( prin alte instrumente ). Sunt sigur ca si cu aceasta luneta se vor vedea frumos, dar astept un cer mai bun si o voi testa si pe alte stele duble. Am indreptat apoi luneta spre Hyade, unde am vazut foarte frumos stelele Tau 1 si Tau 2, iar culorile se puteau percepe usor. Una era putin spre portocaliu iar cealalta batea in albastrui. Impreuna cu alte doua grupuri de stele formau o figura geometrica foarte frumoasa, ca o floare, sau ca baza unu tetraedru sectionat. Un fel de triunghi echilateral dar vara varfuri in ale carui "varfuri" se gasesc cate doua stele, si anume : Tau 1 cu Tau 2, apoi 81 Tau cu 80 Tau si in sfarsit de partea opusa stelele HIP 21029 cu HIP 21053. Le-am admirat de la 24 X pana la 60 X. Am trecut apoi la Pleiade, unde cea mai frumoasa imagine mi-a oferit-o ocularul Super Plossl de 25 mm . Campul era mare iar stelele luminoase si bine definite. Aveam impresia ca privesc undeva in Calea Lactee...campul ocularului era plin de stele. Nu am facut o evaluare corecta a magnitudinilor deoarece nu aveam cu mine un atlas dar vedeam stele extrem de slabe. Dupa aceste observatii am plecat in casa si am revenit mai taziu la Marte, dar de data aceasta cu telescopul Newton de 150 /750 mm si cu luneta lunga 120/1000 mm, care mi-au confirmat pe planeta Marte ce vazusem la Castor, si anume o turbulenta groaznica. Oricum voi reveni cu noi observatii asupra stelelor duble prin aceasta luneta si in mod special voi face comparatii vizuale pe aceleasi stele si prin reflectorul de 150 sau prin luneta mai lunga. Pana acum, aceasta nu m-a dezamagit si sunt foarte multumit de imaginile pe care le ofera. Revin cu noi detalii cand vremea imi va permite. Eventual poate o scot intr-o dimineata si la Saturn. Am mai iesit dar erau turbulente mari si Saturnul " fierbea" oribil. Teo. ----------------------------------- catalin dumitru 21 Dec 2011 00:23 ----------------------------------- Am parcurs cu mare interes acest topic, eu fiind posesorul unui RFT 102\500 de la skywatcher. Ce am constatat din capul locului , o curbura a campului destul de accentuata care iese in evidenta la grosismente mici, de 10-20x. Imagini grozave ale Lunii chiar si la puteri de 200x . La puteri mici , chiar daca nu e luna plina , stralucirea te chioraste de-a dreptul , iar prin curtile vecinilor se vede ca pe inserat. Pe Jupiter , am observat ceea ce mai tarziu mi sa spus ca era umbra Europei iar eu credeam ca e ROS. La Saturn si Marte inca nu am avut onoarea si nici nu am cautat DSO-uri pentru ca inca nu am iesit inca din buricul targului cu acest obiectiv. Chiar si asa , Marea Nebuloasa , cu trapezul ei cu tot , m-a lamurit pe deplin asupra destinatiei obiectivelor scurte. In modul terestru , la un grosisment corespunzator , am putut deosebi o musca de un paianjen , aflate pe o piatra luminata de soarele asfintitului , la vreo 800 de metri. Din cauza maririi exagerate , blurr-ul era destul de evident si reflexiile luminoase punctiforme aratau ca discul lui Airy. Inca nu stiu ce sa cred sigur despre RFT-uri. Luna se vede grozav chiar si la puteri mari . In schimb la planete , detalii kaput. Pentru imagini terestre , pare foarte bun la mariri intre 50 si 150 x. O fi redresorul de vina. Astept sfarsitul iernii ca sa-l observ pe Marte la o ora si o ascensie mai rezonabile. ----------------------------------- Teo 21 Dec 2011 00:55 ----------------------------------- Eu am incercat luneta la 24 X si campul nu e distorsionat pe margine. E chiar plan pe toata suprafata. La planete, evident, ca nu poti obtine multe detalii. Lunetele rich-field, acromate nu sunt facute pentru asa ceva. Totusi, la 100 X si 150 X am vazut frumos inelele lui Saturn si s-ar fi vazut si mai frumos daca nu ar fi fost turbulente intr-o dimineata cand acesta " fierbea" tare in ocular . Am tras atunci si o poza afocala cu aparatul tinut in mana la ocular. La Jupiter se vad destul de bine cele doua benzi SEB si NEB si cei 4 sateliti galileeni. La Marte...evident mai mult de un guguloi portocaliu, nu poti vedea cu ea ( poate doar la marile opozitii sa se vada si calota de gheata de la pol). Pe Venus inca nu am testat-o dar cu siguranta va arata frumos fazele lui, eventual prin martie sau aprilie anul care vine. Atasez poza cu Saturn din acea dimineata. E cam o luna de cand am facut-o. ----------------------------------- Teo 13 Sep 2012 19:55 ----------------------------------- Astazi am reusit sa fac o noua daptare ( mai solida ) a aparatului foto ( Canon EOS 400 D ) direct in prime focus la luneta "rich-field" Sky-Watcher de 120/600 mm. Am tras cateva cadre terestre iar imaginile sunt clare. Evident ca acel cromatism violet caracteristic lunetelor cu apertura mare si focala scurta exista, mai ales ca vorbim despre un refractor acromat cu raportul f/d = 5. Totusi, am dorit sa incerc si cum s-ar comporta la un f/12. Pentru aceasta, am diafragmat obiectivul de 120 mm la doar 50 mm. In aces caz a rezultat o luneta de 50 mm/600 mm . Am tras cateva cadre si le-am selectat pe cele mai bune. Postez mai jos o comparatie intre f/5 si f/12, poate va fi utila pentru iubitorii refractoarelor. Evident ca aceasta comparatie nu este 100% relevanta deoarece nu am avut un obiectiv tot de 120 mm cu focala 1440 mm, dar cu ce am avut la indemana am realizat testele la f/5 si la f/12. Una peste alta, luneta se comporta frumos si la f/d = 5 pentru ca este doar un rich-field si nu ii pot cere mai mult, dar da rezultate notabile si la f/ 12. Concluzia demult stiuta se poate vedea in imaginile de mai jos . Focalele lungi sunt cele mai bune la puteri mari sau la observati planetare, iar raportul de la f/12-f/13 in sus a devenit "o valoare de referinta pentru mine" mai ales la observatiile planetare ( cu exceptia telescoapelor "rich-field" unde sunt necesare instrumente cu focala scurta, fie ele doar acromate obisnuite, deoarece nu avem nevoie de puteri mari de marire ) . Iata mai jos imaginile comparative care vorbesc de la sine : Prima imagine este luata prin obiectivul de 120/600 mm iar a doua, prin obiectivul diafragmat la 50 mm/600 mm : ----------------------------------- neox 13 Sep 2012 20:56 ----------------------------------- Excelent! Ai prins cromatismul in flagrant :D ----------------------------------- ursamajor 13 Sep 2012 20:57 ----------------------------------- ... delict. ----------------------------------- Teo 13 Sep 2012 20:57 ----------------------------------- Excelent! Ai prins cromatismul in flagrant :D Asa este :D . Sper pe viitor sa postez si cateva poze astro' luate prin ea, in prime focus . ----------------------------------- nobody 13 Sep 2012 23:55 ----------------------------------- Teo, testul facut de tine este cat se poate de relevant. Felicitari ! ----------------------------------- Teo 14 Sep 2012 00:01 ----------------------------------- Mersi ! Sper sa mai urmeze si altele ( facute pe cerul nocturn ) . ----------------------------------- plop9000 06 Ian 2013 09:14 ----------------------------------- daca s-ar pune un filtru la ocular semi apo de la baader, nu s-ar atenua suficient haloul ala albastru? adica luneta acromata + filtru semi apo = luneta (semi) apocromata ceva aproximativ ca si lunetele cu obiectiv ED (plus ca filtru ala pe langa ca e fringe killer, mai taie si lumina galbena de la becurile de iluminat public) sau macar 120/600 + filtru semi apo = 120/1000 (din punct de vedere al aberatiilor cromatice) ca cea de 1 m e lunga... lunga..... ----------------------------------- zoth 06 Ian 2013 12:02 ----------------------------------- Pentru un obiectiv acromat nu exista substitut care sa-i rezolve problemele la fel cum o face focala lui nativa. Cineva care a inteles bine acest lucru este si Jack Eastman pe care il puteti vedea in imaginea de mai jos alaturi de acromatul lui de 6" cu obiectiv Clark. ... Daca luneta 120/1000 e lunga ... lunga..., atunci luneta lui Jack cum mai e??? ----------------------------------- plop9000 06 Ian 2013 12:12 ----------------------------------- Pentru un obiectiv acromat nu exista substitut care sa-i rezolve problemele la fel cum o face focala lui nativa. Cineva care a inteles bine acest lucru este si Jack Eastman pe care il puteti vedea in imaginea de mai jos alaturi de acromatul lui de 6" cu obiectiv Clark. Un filtru semi-apo montat pe un acromat RFT (120 f5) nu va da un rezultat imbunatatit nici vizual nici foto deoarece un astfel de obiectiv nu sufera doar de un cromatism mare raportat la discul principal de difractie ci si de un sferocromatism pe masura, iar "boala" asta nu se trateaza cu filtre. dar pe un skywatcher de 80/400 care il detin, un filtru semi apo, are efect...? ca diametrul e mai mic, si din formula aia cu aberatiile, ca=(f/d)x(25.4/d)= 1.59 in acest caz, e mai mare ca 1.5, reduce suficient aberatiile? (filtrul semi apo) la marire mica, (27x) doar ma intereseaza, vreau sa fac combinatia: ocular luminos 15mm celestron, filtru semi apo, si skywatcher refractor 80/400 multumesc mult de raspuns ----------------------------------- Stanescu Octavian 06 Ian 2013 12:35 ----------------------------------- Si ce vede Jack cu prajina de 4m?? Vede micro craterele (impunsaturile ) de pe Plato cate vad eu cu un Cass 250mm de 1m lungime . Nu cred si atunci la ce folos asemenea extravaganta ? doar obsesia fetisizari unui tip de instrument (refractor ) + lung ----------------------------------- Teo 06 Ian 2013 14:35 ----------------------------------- Sa nu uitam ca exista si sortimente de sticla mai buna, care pot reduce mult din aceste aberatii, chiar la focale ceva mai scurte ( f/7;f/10). Si aici ma refer la sticla Schott si la cristalul de fluorit. Sunt sigur ca exista pe lumea asta lunete apocromate ED de 6 inch ( triplet ) care se pot duela lejer cu reflectoare de 200-250 mm diametru . Takahashi sund doar unele dintre ele . A se vedea aici : http://www.takahashi-europe.com/en/TOA-130.optics.php apoi aici : http://www.takahashi-europe.com/en/TOA-150.php si aici : http://www.takahashi-europe.com/en/TSA-120.php @Plop Acum depinde ce vrei sa faci cu luneta de 120/600mm. La vizual merge foarte frumos pana la 100-120 X. Daca vrei sa faci astro-foto, atunci te vei lovi de ceva halouri albastre iar stelele e posibil la expuneri indelungate sa iti iasa niste guguloaie. Pentru vizual insa, este excelenta din ce am probat eu. Stelele se vad punctiforme si stralucitoare. Nu trebuie desconsiderat acest RFT pentru ca atata poate si nu ar avea rost sa ii cerem mai mult. Daca ar avea lentile din fluorit sau daca ar fi triplet, cu siguranta ar merge bine si la puteri mai mari, inclusiv la astro-foto. ----------------------------------- Teo 06 Ian 2013 14:58 ----------------------------------- Daca doresti sa fotografiezi sau sa observi Luna prin ea, va trebui sa te obisnuiesti cu ceva cromatism, si putina "sfericitate" (la puteri mai mari) . :) Pe mine insa nu ma deranjeaza pentru ca stiu ca atata poate iar imaginile le consider OK in contextul dat. Iata mai jos cum vad eu Luna prin aceasta luneta acromata de 120/600 mm : ----------------------------------- Stanescu Octavian 06 Ian 2013 15:09 ----------------------------------- Teo: nu are sens duel intre instrumente si impartire Lunete refractoare - reflectoare. iubitorii de astre trebuie sa aibe instrumente adaptate la: buzunar , spatiu ocupat detalii cat mai fine - lumina (imagine buna) . Instrumentul ce ai cu pozele afisate mie mi se pare inutil eventual pt copii la scoala. sau cautator - luneta autoghidare. ----------------------------------- Teo 06 Ian 2013 15:19 ----------------------------------- Instrumentul ce ai cu pozele afisate mie mi se pare inutil eventual pt copii la scoala. sau cautator - luneta autoghidare. Nu stiu daca ati privit cateva nebuloase sau roiuri de stele printr-o astfel de "jucarie" pe un cer negru, dar va asigur ca da niste imagini de-a dreptul incantatoare. El este un RFT acromat f/5 si e normal sa nu dea rezultate superioare la Luna si planete. Tocmai acesta a si fost motivul pentru care am postat pozele luate prin el la Luna, fara a le corecta de cromatism, spre a se vedea realitatea netrunchiata si nu altceva. Cand veti avea ocazia, sfatuiesc pe oricine sa priveasca cerul noptii prin asa ceva, dar sa fie undeva la tara pe un cer negru de vara . Pur si simplu e de vis. Daca il considerati o jucarie pentru elevi, atunci e bine si asa. Eu inca ma consider un elev care vrea sa invete toata viata, atat cat va putea. Si chiar spuneati mai demult ca " lunetele ne fac viata mai colorata " . ----------------------------------- plop9000 06 Ian 2013 20:23 ----------------------------------- Nu stiu daca ati privit cateva nebuloase sau roiuri de stele printr-o astfel de "jucarie" pe un cer negru, dar va asigur ca da niste imagini de-a dreptul incantatoare. El este un RFT acromat f/5 si e normal sa nu dea rezultate superioare la Luna si planete. Tocmai acesta a si fost motivul pentru care am postat pozele luate prin el la Luna, fara a le corecta de cromatism, spre a se vedea realitatea netrunchiata si nu altceva. " . eu am pt luna si planete un sct celestron C5 cu ocular de 12mm ( X-CEL LX) , si am o marire 100x, mai mare nu da rezultate bune am incercat la C5 cel putin, si is multumit cum vad luna jupiter... mai bine decat in pozele de mai sus... deasemenea am pus un filtru de poluare luminoasa- am bec galben la stalpul din strada, si imbunatateste mult, in spatele lunii e negru cerul, nu are halou galben. dar am un skywatcher de 80/400 si vreau sa ii pun un ocular celestron luminos de 15mm 82 grade cu un filtru semi apo baader, astea 2 trebuie sa le cumpar, ( acesta e singurul ce am gasit la 82 grade pe 1.25", cu relief ocular de cel putin 15mm-are 17mm, necesar daca porti ochelari) ocularele pe 100 grade sau pe 120 grade toate sunt pe 2 " si au 1kg. as vrea sa stiu daca e buna combinatia sw 80/400+luminos 15mm+filtru semiapo. ----------------------------------- Teo 06 Ian 2013 20:36 ----------------------------------- @ Domnul Zoth Pentru un obiectiv acromat nu exista substitut care sa-i rezolve problemele la fel cum o face focala lui nativa. Cineva care a inteles bine acest lucru este si Jack Eastman pe care il puteti vedea in imaginea de mai jos alaturi de acromatul lui de 6" cu obiectiv Clark. ... Daca luneta 120/1000 e lunga ... lunga..., atunci luneta lui Jack cum mai e??? Eee...eu mai stiu pe cineva care a inteles acest lucru de mult timp. :D Iata in poza de mai jos despre cine este vorba : @Plop : Lunetele acromate cu focala scurta f/5--f/7 nu vor excela niciodata la planete si Luna in schimb la nebuloase, comete si roiuri de stele iti pot aduce o mare satisfactie vizuala daca ai parte de un cer negru si senin cum se intalneste in Baragan sau uneori la munte. Vorbesc aici de lunete cu apertura de minim 90-100 mm. ----------------------------------- valy 07 Ian 2013 00:04 ----------------------------------- Sunt sigur ca exista pe lumea asta lunete apocromate ED de 6 inch ( triplet ) care se pot duela lejer cu reflectoare de 200-250 mm diametru . Mai pune cativa inchi la APO, la pret mai pune cateva zerouri la sfarsit, compara cu un reflector cu apertura similara si apoi trage linie: 10" apo vs. 10" mak cass, 40k $ vs. 10k $, imagine vs. imagine http://www.cloudynights.com/ubbthreads/showflat.php/Cat/0/Number/5484017/page/28/view/collapsed/sb/5/o/all/fpart/1 http://www.cloudynights.com/ubbthreads/showflat.php/Cat/0/Number/5481678/page/29/view/collapsed/sb/5/o/all/fpart/1 Intr-adevar se pot duela. Lejer? Depinde. Daca faci abstractie de lungime si de pret, da, se pot duela lejer :lol: ----------------------------------- Laurentiu 07 Ian 2013 00:29 ----------------------------------- Eu nu am avut ocazia sa arunc un ochi prin apocromate de 15-20 cm diametru ca sa imi fac o idee despre cat sunt de capabile. Si nu stiu cati oameni de pe acest forum au avut o astfel de sansa. In schimb, prin reflectoare (apocromate de la mama lor :) ) ne-am cam uitat cu totii. Ceea ce vreau sa spun este ca eu cred ca nu merita sa facem comparatii fara experienta proprie (iar de exemple din auzite sunt satul). Un refractor de 4 metri nu incape la mine in casa decat cu greu (si va rog sa ma credeti ca nu sunt un... hobbit :mrgreen: ). ----------------------------------- Erwin 07 Ian 2013 00:35 ----------------------------------- Am aruncat o privire scurtă, ca să nu mă îmbolnăvesc, prin apocromatul de 160mm a lui Cătălin Fus. Contrast puternic, stele punctiforme pe tot câmpul, câmp larg (ocular Nagler)... am avut o senzație similară cu cea pe care am avut-o prima dată când m-am uitat la Calea Lactee printr-un binoclu pe un cer negru ca smoala (în armată)... WOW! ----------------------------------- Teo 07 Ian 2013 00:47 ----------------------------------- Laurentiu, eu am prezentat o realitate deoarece de peste un an sunt posesorul acestei lunete acromate de 120/600 mm. Este normal sa ofer o informatie corecta asupra a ceea ce vad prin ea. Am avut suficient timp sa ii probez atat partile bune cat si limitele. Am privit prin multe instrumente optice pana acum si am si construit destule, asta fara sa apelez la ajutorul cuiva de aici de pe forum. Pe timpul cand mi-am construit prima oglinda de telescop si prima luneta nici nu exista acest forum si nu erau nici magazine de unde sa cumperi optica la noi in tara ( in afara probabil de IOR cu care nu am avut tangente ). Nimeni nu ma poate convinge de un lucru pe care l-am constatat fizic, prin propriile simturi avand acest instrument cu mine la tara pe un cer bun. Nu am exagerat si nu am supraapreciat calitatile niciunui instrument pe care l-am detinut sau prin care am privit. Imi place sa fiu realist. Este corect sa relatam tot ce stim despre un instrument daca il avem si/sau daca am privit suficient de mult prin el, in diferite conditii. Nu stiu de ce nu vin cu cate un review ( despre divrese refractoare ) si alti "lunetisti" de pe forum...caci avem destui si sa ne traiasca ! Eu cred ca nu doresc polemici si atunci mai bine se abtin, ceea ce voi face si eu de acum incolo. Am construit inca doua instrumente si am in lucru un nou proiect cu mult mai mare decat cele anterioare dar vad ca nu are rost sa mai prezint nimic pe forum, deoarece intotdeauna se gasesc oameni care sa prezinte contraargumente nefondate din dragul de a se contrazice. Oameni care nu au privit prin aceste instrumente si doar au impresia ca din teorie le stiu pe toate si pot calcula tot. Nu are rost sa continui. Eu am spus ce am avut de spus si ma voi opri aici. Cine doreste sa creada bine, cine nu poate sa experimenteze si bine ar face deoarece aceasta este cea mai corecta cale prin care poti afla limitele sau performantele unui instrument. Inca ceva. Sa ne aducem aminte cu nostalgie ce se discuta prin 2008 pe forum despre RFT fara a le critica cineva : http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=2294&postdays=0&postorder=asc&start=0 Numai bine ! PS. Erwin, te cred pe cuvant desi nu am privit niciodata prin asa ceva, dar trebuie sa fie o minunatie de instrument. ----------------------------------- valy 07 Ian 2013 01:08 ----------------------------------- Daca va referiti la interventia mea, sa ma explic: - e vorba de niste rezultate palpabile (aparent destul de obiective) obtinute de unii cu ceva mai multa experienta decat mine, doar le-am prezentat, asta legat de citatul lui Teo mentionat in postul meu - e vorba de doua instrumente de aceeasi apertura, prelucrare de cineva care cred ca se pricepe, obtinute in conditii aproape identice (locatie, seeing) - e vorba de instrumente destul de mari, n-am mai vazut o astfel de comparatie pana acum, or fi - nu vreau sa contrazic sau sa invalidez experienta nimanui, erau doar un exemplu - nu cred ca exista cineva 100% obiectiv avand 100% experienta intr-un domeniu, mai ales aici pe un forum de amatori (sper totusi sa nu jignesc pe cineva :) ) - mi se pare utila prezentarea oricaror pareri, informatii, linkuri, rezultate, experiente, oricat de bune sau rele sunt, asta e scopul unui forum, din multe s-o alege ceva - n-am experienta lui Teo cu instrumentele, dar niste poze sunt niste poze, indiferent cine le observa (ma refer la pozele lui nea piersica din linkuri) PS: Erwin sunt curios ce parere ti-ai face comparand apo-ul cu cassul tau dar tot asa cu un nagler (adica ocular similar, magnificatie similara). ----------------------------------- Laurentiu 07 Ian 2013 01:28 ----------------------------------- @Teo: eu m-am referit strict la apocromate si la refractoare lungi (in contextul in care nu am experienta cu niciunele din ele iar ultimele imi par nepractice in ceea ce ma priveste). Nu am vrut sa contrazic pe nimeni ci sa atrag atentia ca mai utila este, in acest context, experienta personala decat preluarea unor opinii din alte parti. ----------------------------------- mircear 07 Ian 2013 03:17 ----------------------------------- daca s-ar pune un filtru la ocular semi apo de la baader, nu s-ar atenua suficient haloul ala albastru? Se atenueaza. Nu dispare. In nici un caz nu rezulta ecuatia de mai jos. adica luneta acromata + filtru semi apo = luneta (semi) apocromata ceva aproximativ ca si lunetele cu obiectiv ED Am incercat combinatia de Fringe Killer + Contrast Booster (care e un fel de Moon&Skyglow, si a caror suma echivaleaza cu un SemiApo) pe un acromat 120/1000, e dragut, e interesant dar NU se compara cu imaginea obtinuta printr-un (semi)apo. Si-n plus scade (putin) vizibil si luminozitatea. Asta venind din partea cuiva care a privit si facut observatii, poate nu atat cat ar fi vrut, prin acromate - scurte, lungi si foarte lungi(yummy) :) si semi/apo-uri, de la 80 pana la 160mm. Dupa cum zic anglo-saxonii, there is no free lunch. Lucru care se aplica si la instrumentele 'noastre'. sau macar 120/600 + filtru semi apo = 120/1000 (din punct de vedere al aberatiilor cromatice) Poate. Nu le-am avut alaturi sau sa fi facut observatii suficient de apropiate in timp prin ambele a.i. sa fi putut face o comparatie directa. ca cea de 1 m e lunga... lunga..... Aici cred ca e o problema de perceptie si... proportii. Eu bat spre 1.90m si 120/1000 IMO dpdv ergonomic are dimensiunile ideale pentru o luneta. Eu unul visez la un acromat bun (a la DG) de 5 toli si f/12. Sigur, visez si la apo-uri de 6 toli si f/8 sau mai jos, dar asta dupa ce-oi castiga la loto sau cand mi-oi deschide afacerea de succes ;) ----------------------------------- Teo 07 Ian 2013 03:18 ----------------------------------- @ Laurentiu OK :) Acum sa va prezint ceva poate mai putin cunoscut . Nu stiu cati dintre noi si-au imaginat ca putem observa numeroase obiecte deep-sky din catalogul NGC cu lunete rich-field de numai 10 -11 cm apertura ! Pare o utopie, nu ? Si cu toate acestea este adevarat ! La un f/d = 7 consider o luneta foarte apropiata de cele f/5. Sigur ca diferente exista dar la vizual, la deep-sky aceste diferente ar fi greu de decelat cand privim prin ocular . Iata ca o luneta de numai 10-11 cm diametru poate oferi imagini foarte frumoase pe un cer negru si poate dezvalui multe obiecte NGC ! Ce sa mai zicem de una de 120 mm f/5 ! Nu am avut ocazia sa le compar dar cu prima ocazie voi viza toata lista lui Adi Sonka si o voi scruta cu luneta mea RFT 120/600 mm catalogata mai devreme (in mod nedrept) ca fiind o "jucarie pentru elevi" sau un "cautator" ori un instrument practic nefolositor. Sa vedem asadar ce a observat colegul nostru de pasiune Adi Sonka cu o astfel de luneta de 100-110 mm cu f/7. Pastrez cu placere aceste liste in calculator si le revad cu pofta ori de cate ori imi vine dorul de observatii, dar impiedicat de cerul poluat din Capitala ma resemnez si visez la vacantele de vara petrecute in Baragan. Sa rasfoim asadar cateva pagini din observatiile lui Adi, care sper sa nu se supere pe mine ca ii postez aici rapoartele de observatii . :) Daca din intamplare va citi aceasta postare, cu aceasta ocazie il si salut. ----------------------------------- Catalin Paduraru 07 Ian 2013 10:06 ----------------------------------- Teo, probabil ca Octavian Stanescu se referea la poza cu luneta de 4m cand a zis ca nu ai ce face cu ea. Acum o mica paranteza. Eu am reusit sa vad cam 80% din catalogul Messier cu un telescop 4.5" F=900 fiindca intre timp l-am schimbat cu unul mai mare. Cel mai probabil, pe un cer foarte bun as fi reusit sa observ tot catalogul. Referirile pe care le faci la catalogul NGC nu sunt atat de SF. plop900, nu exista sustituent pentru optica buna. In mare, luneta de 120/600 o sa fie cam ca cea de 80/400 din punct de vedere al aberatiilor. Daca poti sa le suporti atunci cumpar-o, daca nu atunci trebuie sa iti cumperi o luneta mai buna sau un telescop. Spor! ----------------------------------- plop9000 07 Ian 2013 10:11 ----------------------------------- plop900, nu exista sustituent pentru optica buna. In mare, luneta de 120/600 o sa fie cam ca cea de 80/400 din punct de vedere al aberatiilor. Daca poti sa le suporti atunci cumpar-o, daca nu atunci trebuie sa iti cumperi o luneta mai buna sau un telescop. Spor! eu nu vreau sa cumpar 120/600. eu am 80/400 skywatcher, si as vrea sa stiu cum se comporta daca cumpar ocular celestron luminos de 15mm (82grade) la care sa ii pun un filtru semiapo de la baader marirea fiind in acest caz de 27x.... si FARA sa folosesc alte oculare multumesc mult de raspuns ----------------------------------- Stanescu Octavian 07 Ian 2013 10:16 ----------------------------------- Pai nici la vizual nu prea vad cum se foloseste luneta lui Jack( asa cum e firav facuta fara montura solida de 1 tona si tub pe masura ) la 4m lungime ... cand se va opri din oscilatie? eventual daca vantul are viteza zero. si nu se atinge nimeni 1min de tub. revenind la refractorul 120/600 desigur ca la marire mica 20-60x cu ocular de 82 grade va da ceva spectaculos la deep sky dar e comparabil similar cu un binoclu 80-100 . am si eu luneta extrem de proasta no name mostenita si la marire minima pare ca se vede bine. chiar cu srehl 0.2. ----------------------------------- Catalin Paduraru 07 Ian 2013 10:17 ----------------------------------- Daca te iei dupa recomandarile colegilor, mai bine pastrezi banii pe care ai fi vrut sa ii dai pe filtre, mai stangi putin si iti cumperi un ED 80/600 care am vazut ca la mana a doua s-au vandut si la 1200 lei. Dupa o astfel de achizitie probabil o sa folosesti mai des luneta decat telescopul :) Spor! ----------------------------------- Laurentiu 08 Ian 2013 01:45 ----------------------------------- Ca sa folosesti, pentru observatii vizuale, orice instrument, ar fi de preferat sa aiba si o montura usor de instalat si manevrat. Solida, ca sa nu vibreze atunci cand bate vantul sau cand focalizezi, dar totusi usor de indreptat catre orice "tinta" de pe bolta cereasca. Nu ar strica sa fie si ieftina si, pentru cei indemanatici, usor de construit. Pana acum singura montura vazuta de mine care are calitatile de mai sus este cea inventata de John Dobson. Si instrumentul care sade bine pe aceasta montura este telescopul de tip newtonian. Restul sunt povesti si teorii... daca esti incepator eu zic sa nu incepi cu o mare frustrare si cel mai bine, pentru sufletul si satisfactia ta (100% garantata) renunta la luneta si alege cu incredere un telescop dobsonian. Eu am unul facut de mine, acum 10 ani (optica e cumparata), si desi a suferit unele modificari intre timp nu cred ca ma voi desparti de el vreodata. Macar pentru comoditatea de utilizare si tot pot spune ca este cel mai bun instrument astronomic pe care il poate avea un astronom amator. ----------------------------------- Teo 08 Ian 2013 02:02 ----------------------------------- Dobsonianul sau reflectorul maricel este bun daca locuiesti la curte sau daca nu e nevoie sa il transporti pe distante mari. Pentru travel e mult mai potrivita o luneta sau cel mult un Schmidt-Cassegrain ori MAK' pana in 5 inch. Imi aduc aminte cu placere de niste desene : ----------------------------------- Laurentiu 08 Ian 2013 02:08 ----------------------------------- Teo, un Dobsonian de 15-20 cm diametru incape in orice masina. Ba poti sa-l duci si in spatele blocului. Insa cred ca stii prea bine lucrurile astea (dar ai tu acum o fixatie pe lunete pentru look-ul lor mai... sexy :)). PS in caricaturile alea nu vad dobsoniene, sa avem pardon. ----------------------------------- Teo 08 Ian 2013 02:12 ----------------------------------- Nu uita ca am si un "cazan" sau "butoi cu picioare" de 305 mm de care nu ma voi desparti prea repede, si evident ca am avut motive intemeiate sa il cumpar. Totusi lunetele ocupa un loc aparte in inima mea, fie ca sunt mai mult sau mai putin "sexy". :D ----------------------------------- plop9000 08 Ian 2013 02:13 ----------------------------------- Teo, un Dobsonian de 15-20 cm diametru incape in orice masina. Ba poti sa-l duci si in spatele blocului. Insa cred ca stii prea bine lucrurile astea (dar ai tu acum o fixatie pe lunete pentru look-ul lor mai... sexy :)). PS in caricaturile alea nu vad dobsoniene, sa avem pardon. dar intra prafu in el , macar daca i-ar fi pus ceva sticla optica in fata , sa semene oarecum cu un Reflector maksutov-newtonian , ca sa nu speli lunar oglinda, si sa il aluminizezi la 2 ani ----------------------------------- Teo 08 Ian 2013 02:15 ----------------------------------- dar intra prafu in el , macar daca i-ar fi pus ceva sticla optica in fata , sa semene oarecum cu un Reflector maksutov-newtonian , ca sa nu speli lunar oglinda, si sa il aluminizezi la 2 ani Stai linistit ca o oglinda protejata cu SIO2 te tine si 10 ani daca ai grija de ea ! ----------------------------------- Laurentiu 08 Ian 2013 02:16 ----------------------------------- "Cazanul" acela cred ca e prea mare pentru tine (ar fi la fel si pentru mine). Si atunci ai trecut in extrema cealalta (lunetici :)) in loc sa alegi calea de mijloc... cred ca ai gresit dar alegerea iti apartine :) ----------------------------------- Laurentiu 08 Ian 2013 02:20 ----------------------------------- Teo, un Dobsonian de 15-20 cm diametru incape in orice masina. Ba poti sa-l duci si in spatele blocului. Insa cred ca stii prea bine lucrurile astea (dar ai tu acum o fixatie pe lunete pentru look-ul lor mai... sexy :)). PS in caricaturile alea nu vad dobsoniene, sa avem pardon. dar intra prafu in el , macar daca i-ar fi pus ceva sticla optica in fata , sa semene oarecum cu un Reflector maksutov-newtonian , ca sa nu speli lunar oglinda, si sa il aluminizezi la 2 ani Nu am spalat oglinga telescopului decat de 3-4 ori in zece ani. Si nu praful e cea mai mare problema ci efectul coroziv al umezelii (iar dupa vreo zece ani incepe sa se vada incet incet). Pentru asta exista oameni care fac realuminizare (adica, de fapt, unul singur: Tavi Stanescu - care trebuie sa se pregateasca cat de curand pentru o vizita din partea mea 8)). PS si stai linistit, praful se pune in mod egal pe lentilele lunetelor sau corectoarele SCT-urilor si Mak-urilor. ----------------------------------- Teo 08 Ian 2013 02:23 ----------------------------------- Am stiut de la inceput ca va fi prea mare pentru a-l scoate frecvent la observatii, dar macar factorul psihologic de a dormi cu asa ceva in casa conteaza. Crede-ma ! :lol: Daca il scot macar de cateva ori pe an si tot raman cu amintiri placute. Eu l-am luat in proportie de 90 % pentru observatii vizuale la planete (marea mea pasiune). Partea de deepsky nu m-a atras niciodata prea mult. O agreez si imi place sa privesc din cand in cand si obiecte nebulare ori roiuri de stele, dar asta in scurtele escapade facute la tara in concedii/vacante. De altfel, cerul Bucurestiului nici nu este propice observatiilor de cer profund. Oricum pasiunea pentru lunete se imbina ( cel putin teoretic ) foarte bine cu pasiunea pentru observarea planetelor. Este posibil pe viitor (asta in viitorii 2-3 ani) sa imi adaug la arsenal si un Mak de 180 mm apertura, si asta tot pentru planete. ----------------------------------- plop9000 08 Ian 2013 02:23 ----------------------------------- am mai citit pe forum ca dupa ce il iei de nou trebuie sa il duci la domnul Stanescu sa il slefuiasca, mai precis, decat o fac chinezii, ca sa poti scoate optimul din el.... ----------------------------------- Laurentiu 08 Ian 2013 02:28 ----------------------------------- Teo, stai ca nu mai inteleg: faci observatii planetare cu 305 mm sau cu luneta ? tare nehotarat mai esti :) Daca ar fi sa vorbesti sincer ce ai prefera, totusi, sa folosesti ? ----------------------------------- Laurentiu 08 Ian 2013 02:31 ----------------------------------- am mai citit pe forum ca dupa ce il iei de nou trebuie sa il duci la domnul Stanescu sa il slefuiasca, mai precis, decat o fac chinezii, ca sa poti scoate optimul din el.... Mai intai ia-ti (sau construieste) unul, continuarea are sens doar daca ai avut ghinion sa dai peste o "lamaie". ----------------------------------- Teo 08 Ian 2013 02:33 ----------------------------------- Teo, stai ca nu mai inteleg: faci observatii planetare cu 305 mm sau cu luneta ? tare nehotarat mai esti :) Daca ar fi sa vorbesti sincer ce ai prefera, totusi, sa folosesti ? Foarte sincer, iti spun ca as prefera o luneta care sa ofere imagini planetare similare cu cele obtinute printr-un telescop reflector de 250-305 mm, dar nu imi permit financiar asa ceva. Atunci prefer sa fac observatii prin ambele, adica prin Dobsonul de 305 mm cand se poate si prin lunetele pe care le am atunci cand nu pot deplasa magaoaia :) . Acesta este si motivul pentru care am cumparat magaoaia, pentru ca nu am avut bani sa imi iau o luneta APO ED de 130-150 mm apertura. ----------------------------------- valy 08 Ian 2013 11:38 ----------------------------------- ..magaoaia :) ... De curiozitate m-am uitat la greutati, un APO 140 f/7 are cam 9kg, cat un tub de 200, un APO de 160 f/8 are 12 kg cat un tub de 250. E drept ca daca pui in balanta APO 130 cu newtonul de 300, newtonul pierde. Ca lungime sunt comparabile. ----------------------------------- auriga 08 Ian 2013 12:51 ----------------------------------- ..magaoaia :) ... E drept ca daca pui in balanta APO 130 cu newtonul de 300, newtonul pierde. newtonul inclina balanta spre el, asta de obicei se considera castig, nu pierdere :) scuze de off-topic. felicitari teo pt refractor. tare ma tem insa ca tubul acela de canalizare va flexa. ----------------------------------- Teo 08 Ian 2013 13:49 ----------------------------------- Felicitari Teo pt. refractor. Tare ma tem insa ca tubul acela de canalizare va flexa. Multumesc mult ! Eu sper ca nu va flexa. Are peretii grosi si pare material rezistent. Daca voi avea probleme de colimare si singura vinovata va ramane flexarea, nu voi ezita sa schimb tubul . Scuze de off-topic. Mai multe voi prezenta la vremea respectiva pe topicul de ATM. ----------------------------------- sternchen 10 Ian 2013 12:37 ----------------------------------- Este corect sa relatam tot ce stim despre un instrument daca il avem si/sau daca am privit suficient de mult prin el, in diferite conditii. Cine doreste sa creada bine, cine nu poate sa experimenteze si bine ar face deoarece aceasta este cea mai corecta cale prin care poti afla limitele sau performantele unui instrument. Fiecare telescop are particularitati proprii ce depind de tolerantele din fabrica ,desi ca si tip de instrument poate fi identic cu altul.Adica doua lunete teoretic identice,ar putea vedea putin diferit referitor la detaliul fin ,care pana la urma face deliciul amatorului.cu atat mai mult intre telescoape de diferiti parametrii.. ----------------------------------- Teo 10 Ian 2013 16:06 ----------------------------------- Fiecare telescop are particularitati proprii ce depind de tolerantele din fabrica ,desi ca si tip de instrument poate fi identic cu altul.Adica doua lunete teoretic identice,ar putea vedea putin diferit referitor la detaliul fin ,care pana la urma face deliciul amatorului.cu atat mai mult intre telescoape de diferiti parametrii.. Este foarte corect.