----------------------------------- zoth 26 Feb 2012 13:33 Construiti un Helioscop Herschel ----------------------------------- Este vorba despre un proiect mai vechi de-al meu, terminat cu aproximativ doi ani in urma, nu stiu sa va spun mai exact pentru ca am omis la vremea respectiva sa-l notez in agenda de lucru. Am evitat o vreme sa pun pe forum acest proiect din cauza disputelor legate de siguranta lui in exploatare. Ma risc totusi avand in vedere ca interesul pentru observatii solare pare sa fi crescut in ultimul timp si cred ca un stimul in plus nu are ce strica. Trebuie sa spun de la inceput ca ideea construirii acestui helioscop s-a nascut in urma parcurgerii unor materiale si schite semnate de Jean Dragesco. Ca model constructiv mai apropiat de disponibilitatile astronomului amator am ales sa ma inspir dupa constructia prismei solare comercializata de firma Baader. Iata mai jos imaginea de la care am plecat: Din pacate, materialele semnate de Dragesco le-am ratacit intre timp. ----------------------------------- UFO 26 Feb 2012 14:52 ----------------------------------- arata frumos dispozitivul, insa, precum ati mentionat, sunt destule argumente contra acestei metode de observatie ce se adreseaza strict avansatilor (parerea mea) Ati privit prin el Soarele ? Sau poate observatii fotografice ? p.s. am vazut ca si celebra firma baader comercializeaza asa ceva, si nu e tocmai ieftin http://www.optcorp.com/product.aspx?pid=8935 ----------------------------------- horatius 26 Feb 2012 16:34 ----------------------------------- Sunt tot felul de preconceptii false raspandite pe net cu privire la aceste prisme herschel, si care sunt reproduse si aici, nu pentru prima data. Prisma herschel nu are contraindicatii, nu se adreseaza 'avansatilor', ci se este pentru cei care vor doar cele mai bune imagini posibile in lumina alba. Folosita corect, conform instructiunilor, produce cele mai bune imagini. Am facut si eu teste cu ED80 si ED120 si prisma herschel produce constant detalii mai bune, mai multe, mai bine vizibile decat folia Baader si decat filtrele solare de sticla de geam. Doar cu o prisma Herschel am putut vedea detalii clare in petele solare pana acum. Trebuie vazut cu ochiul pentru a realiza ce poate arata o asemenea prisma. Pe de alta parte, nu pot decat sa transmit felicitari celor isi construiesc dispozitivul, in siguranta! Astept(am) cu interes imagini detaliate. ----------------------------------- zoth 26 Feb 2012 17:06 ----------------------------------- Dispozitivul de mai sus apartine firmei Baader dupa cum indica si titlul pozei si este destinat observatiilor solare pentru toti cei interesati de acest subiect, nu doar avansatilor. Da, este un accesoriu scump iar ideea construirii lui este tocmai aceea de a-l obtine la un pret mai accesibil fara a face insa niciun rabat de la calitate. Componenta centrala a helioscopului este o lama wedge (numita si prisma Herschel) care este in esenta o prisma cu fete active neparalele. Pusa in lumina sub un unghi de 45 grade aceasta prisma reflecta cam 4% din spotul incident iar restul de 96% este refractat si apoi evacuat din sistem. In linii mari functionarea acestei prisme se poate vedea in imaginea de mai jos: De retinut ca helioscopul sau prisma Herschel este un accesoriu care se foloseste montat doar pe lunete (refractoare). ----------------------------------- mflorian 26 Feb 2012 17:11 ----------------------------------- De retinut ca helioscopul sau prisma Herschel este un accesoriu care se foloseste montat doar pe lunete (refractoare).Întrebări de începător: se poate folosi orice lunetă? Nu se încinge interiorul lunetei în timpul observațiilor? ----------------------------------- MariusP 26 Feb 2012 17:25 ----------------------------------- 4% din lumina initiala e inca mult prea mult. Un filtru ND5 reduce lumina pana la 0.001%, daca am calculat corect. Cu ce atenuezi in continuare pana la ocular? ----------------------------------- zoth 26 Feb 2012 17:42 ----------------------------------- Da, in principiu se poate folosi orice luneta, insa e bine ca cele care au in constructie componente de plastic sa nu fie tinute mult timp in lumina soarelui deoarece se pot deforma. Nu toate plasticurile folosite in constructia lunetelor sunt termoreactive. Marius, asa este, 4% din lumina incidenta este inca mult (prea mult). Daca ai putina rabdare o sa ajungem si acolo dar pana atunci mai avem cateva aspecte de clarificat. ----------------------------------- cmatei 26 Feb 2012 17:55 ----------------------------------- De retinut ca helioscopul sau prisma Herschel este un accesoriu care se foloseste montat doar pe lunete (refractoare). Cantitativ, cat de mult sunt atenuate UV si IR de obiectivul unui refractor ? Ceva resurse in acest sens ? Un mak sau sct (cu corector de sticla) sunt utilizabile ? Intreb pentru ca nu am gasit pana acum decat aprecieri calitative, de genul "nu e suficient de sigur", referitoare la orice care include o oglinda. ----------------------------------- zoth 26 Feb 2012 19:58 ----------------------------------- Matei, o evaluare cantitativa este greu de facut deoarece fiecare sticla optica are un raspuns propriu. Este bine de stiut insa ca radiatiile UV sunt mult atenuate la trecerea printr-un obiectiv refractiv, majoritatea materialelor optice au o cadere brusca a transmitantei pentru lungimi de unda mai mici de 400 nm. Exista chiar unele sorturi de flint din cele cu densitate mare care atenueaza lumina incepand de la radiatia albastra in sus, imprimand imaginii o tenta usor galbuie. In principiu atenuarea in UV depinde de compozitia sticlei (prezenta elementelor grele) precum si de grosimea ei, o sticla cu grosimea mai mare muta automat graficul transmitantei spre lungimi de unda mai mari. Pentru edificare pun mai jos graficul transmitantei pentru sticla BK7 cu grosime specificata. Din acest punct de vedere ar fi avantajate lunetele mai mari care au si lentile proportional mai groase decat cele mici. Ceea ce ar mai ramane pe domeniul UV care sa treaca de obiectiv ar urma sa fie atenuat suplimentar de grupul filtrant din componenta helioscopului iar in final de lentilele ocularului. Practic nu se poate demonstra ca la nivelul ochiului mai ajunge un nivel detectabil de radiatie UV. Cu radiatia din domeniul IR apropiat fenomenele sunt asemanatoare cu cele din domeniul vizibil. IR apropiat trece prin obiectiv ca prin branza dar este refractat tot in proportie de 96% de lama wedge si in final evacuat din sistem. Rezidualul ramas este atenuat de grupul filtrant al helioscopului si ajunge la un nivel nesemnificativ la ochi. Domeniul IR indepartat (termal) deja nu mai intra in sistem fiind reflectat aproape in totalitate de catre obiectivul refractiv. In concluzie nu stiu de unde s-au nascut aceste temeri ... ----------------------------------- zoth 26 Feb 2012 20:20 ----------------------------------- O imagine de completare la ceea ce spuneam mai sus: ----------------------------------- cmatei 27 Feb 2012 04:04 ----------------------------------- Multumesc pentru explicatii. ----------------------------------- zoth 27 Feb 2012 11:40 ----------------------------------- Ai intrebat si despre comportamentul telescoapelor cu oglinzi. Cele deschise in fata de genul newtonienelor, cassurilor clasice sau DK nu au mijloace de atenuare a radiatiilor UV, IR indepartat si in consecinta acestea vor fi concentrate pe grupul filtrant al helioscopului. Nu stiu daca acesta din urma are resurse suficiente pentru atenuarea acestor radiatii si in concluzie riscul este mare, eu unul nu as incerca asa ceva. Telescoapele de tip MN, SC, Mak, ar trebui sa se comporte oarecum similar cu refractoarele din cauza meniscului sau a placii corectoare care pot filtra suplimentar radiatiile nedorite, numai ca la telescoapele cu oglinzi, fie ele deschise in fata sau nu, apare o problema suplimentara, toata radiatia captata de primara este concentrata pe oglinda secundara si duce la incalzirea acesteia. Mai departe rationamentul este simplu, o oglinda incalzita se deformeaza necontrolat si duce la deteriorarea frontului de unda. La telescoapele de tip cass, DK, Mak ori SC fenomenul deteriorarii frontului de unda este mult accentuat deoarece oglinzile secundare ale acestor instrumente au amplificare proprie comportandu-se ca adevarate barlowuri. Dupa parerea mea, aspectele aratate mai sus nu fac compatibila combinatia dintre un telescop cu oglinzi si un helioscop Herschel. ----------------------------------- Stanescu Octavian 27 Feb 2012 13:22 ----------------------------------- Nu cred ca sunt probleme de siguranta (radiatii nocive) cu lumina reflectata de sticla cei aprox 4% indiferent ca primeste de la refractor sau reflector . problema e ca la sisteme Cass- schmidt-mak daca privesti pe marginea soarelui va fi iluminata caloric din plin palaria apartoare din jurul secundarei. Daca se face un calcul energetic oglinda de 250 mm nu capteaza mai mult de 30-40W de energie . secundara cu 90% reflexie absoarbe 10% deci 3-4W. ramane de vazut influenta acestor 3-4W pe sticla secundarei dar cei 30w pe palaria inegrita :?: a gasit cineva o diagrama spectro cu refexia de pe sticla functie de unghi?? ----------------------------------- zoth 27 Feb 2012 14:40 ----------------------------------- E posibil sa nu fie probleme cu cei 4% din lumina reflectata, pentru siguranta insa ar trebui gasita diagrama de care spui, altfel e prea riscant. Pe partea cealalta 3-4W pe secundara mi se pare foarte mult, e deformare sigura si mai rau ca acei wati nu se disipa usor si nici repede. ----------------------------------- zoth 27 Feb 2012 20:18 ----------------------------------- Sa revin insa la constructia helioscopului: la vremea cand eram hotarat sa-l construiesc aveam un acces foarte limitat la servicii de prelucrari mecanice asa incat am hotarat sa ma descurc pe cat posibil cu ce am la indemana si numai in caz de forta majora sa apelez la prelucrari. Zis si facut, am decis sa folosesc pentru helioscop corpul unei oglinzi diagonale pe 2". Pentru ca aveam doua diagonale, am sacrificat una si am scos de pe ea capacul din spate, oglinda, barelul si portocularul. Pe cele doua din urma componente le-am pus de o parte pentru a analiza mai tarziu daca mai au nevoie de ceva prelucrari sau le pot folosi asa cum sunt. In imaginea de mai jos vedeti corpul diagonalei ce va adaposti aceasta constructie. Sub imagine, un desen sumar in care se poate vedea asezarea viitoare a lamei wedge (figurata in desen cu rosu). ----------------------------------- Laurentiu 27 Feb 2012 21:44 ----------------------------------- Un proiect excelent. Astept cu nerabdare continuarea ! :) ----------------------------------- zoth 27 Feb 2012 22:14 ----------------------------------- Multumesc :) Ei bine, ca sa raman pe investitie minima (asa cum o cer vremurile actuale), am vandut oglinda fostei diagonale si cu banii recuperati mi-am comandat o lama wedge cu dimensiuni apropiate locasului in care urma sa intre: lungime=75mm, latime=55mm si un unghi intre fetele active de 12 grade. Fata activa anterioara polisata pana aproape de l/8 si fara antireflex (pentru a putea reflecta 4%) iar fata activa posterioara fara pretentii mari, doar l/4 dar cu antireflex (vom vedea mai tarziu de ce). In imaginea de mai jos se poate vedea lama wedge: ----------------------------------- valy 28 Feb 2012 18:09 ----------------------------------- Multumesc :) Fata activa anterioara fara antireflex (pentru a putea reflecta 4%) Daca avea antireflex nu ar fi reflectat mai putin, ceea ce este de dorit? ----------------------------------- zoth 28 Feb 2012 20:40 ----------------------------------- Valy, ai picat la fix cu intrebarea asta, tocmai voiam sa pun bilantul energetic pe lama wedge. Sigur, ar fi de dorit sa avem un spot reflectat cu energie mai mica dar ... la o privire mai atenta apar si alte cerinte care cer o rezolvare, si iata care sunt ele: Reflexia si refractia luminii pe o lama (prisma) wedge se poate reprezenta doar principial ca in a doua imagine postata pe acest topic, in realitate lumina sufera mai multe reflexii si mai multe refractii pe o astfel de prisma deoarece si suprafata posterioara este tot una de separatie intre doua medii diferite. Iata in figura de mai jos cam ce se intampla pe lama folosita de mine: avem un spot incident pe care l-am considerat de valoare energetica 1 din care 0,04 se reflecta in spotul util iar restul este refractat in interiorul ei. Cand acest rest atinge suprafata posterioara a prismei lucrurile se repeta rezultand in final mai multe spoturi refractate (pe care le-am numit spoturi evacuate) numerotate de la 1 la 4. Se observa lesne ca spoturile evacuat 1 si 3 au directii in afara traseului optic si vor putea fi scoase usor din sistem. Mai dificil de rezolvat problema (dar nu imposibil) in cazul spoturilor evacuat 2 si 4. Voi reveni in postul viitor la aceasta problema dar acum sa raspund la intrebarea ta: lipsa antireflexului pe suprafata anterioara duce la cresterea raportului intre spotul util si cel evacuat 2 la o valoare aproximativ egala cu 3 si mai are rostul de a mari raportul intre energiile spoturilor evacuate in spate si cele evacuate in fata. Cu antireflex pe ambele fete raportul dintre spotul util si evacuat 2 ar fi aproximativ 1. ----------------------------------- nobody 28 Feb 2012 20:58 ----------------------------------- Cred ca trebuie sa iei in calcul si polarizarea luminii. ----------------------------------- zoth 28 Feb 2012 22:12 ----------------------------------- Efecte notabile in polarizarea luminii apar pentru unghiuri mai mari de reflexie. Rezultatele practice au demonstrat ca abordarea de fata e suficienta. ----------------------------------- zoth 29 Feb 2012 11:00 ----------------------------------- Dupa cum spuneam mai sus, va trebui sa acordam o atentie deosebita spoturilor evacuat 2 si 4 (ale caror directii de propagare nu ne avantajeaza) si sa gasim solutii pentru stingerea lor. Cel din urma, spotul evacuat 4 cu energie destul de mica, va intra in tubul portocular al lunetei si se va stinge pe diafragmele acestuia sau in cel mai rau caz pe diafragmele tubului principal al lunetei. Spotul evacuat 2, cu energie ceva mai consistenta poate fi stins prin doua metode diferite: - ori marim incinta ce adaposteste lama wedge astfel incat spotul sa se stinga prin reflexii pe peretii acesteia (solutie adoptata de firma Baader), - ori adaugam pe traseul de iesire o capcana de lumina de genul unui corp de diafragme care sa stinga acest spot (solutie adoptata de mine). In imaginile de mai jos avem desenul de executie al corpului de diafragme si rezultatul final iesit de pe strung: ----------------------------------- valy 29 Feb 2012 11:23 ----------------------------------- Hmm, ma intreb: dar daca faci suprafata posterioara a prismei cu neregularitati, eventual un fel de zigzag care sa reflecte in directie opusa spotului 1, adica undeva in jos cum privim la desenul anterior? Cam cum sunt pilele (uneltele de pilit). Unghiul de 12 grade cum il alegi? Nu poate fi mai mare? ----------------------------------- zoth 29 Feb 2012 12:42 ----------------------------------- Valy, recunosc ca nu mi-a venit o asemenea idee in timp util, poate ar fi interesanta dar nu stiu cine ar putea sapa in sticla un profil zigzag si mai ales cat ar costa. Unghiul de 12 grade dintre fetele active ale lamei l-am ales preponderent din motive constructive, este adevarat ca un unghi mai mare ar fi permis si o separatie (tot unghiulara) mai mare intre spotul util si cel evacuat 2 dar oricum si acesta ar fi trebuit stins cumva. Acum ca am stabilit modurile de stingere ale spoturilor cu probleme putem inchega imaginea de ansamblu a viitoarei constructii: la intrarea in corpul prismei voi remonta barelul de 2" iar la iesire capcana de lumina urmata de fostul tub portocular al diagonalei. Adaptorul de la 2" la 1,25" va juca rol de suport pentru grupul filtrant al helioscopului. Iata in imaginea de mai jos schita completa a constructiei: ----------------------------------- Stanescu Octavian 29 Feb 2012 13:13 ----------------------------------- Spoturile nefolositoare au daunat la imagine (reflexii contrast) ? polarizare exista si la 45 grade partiala . eu am folosit la reglajul iluminarii unei camere video prin rotirea unui filtru analizor la un Newton cu primara si secundara secundara nealuminizata . ----------------------------------- zoth 29 Feb 2012 13:44 ----------------------------------- Da, exista polarizare partiala si la 45 grade insa in cazul de fata dupa prima reflexie spotul util intra perpendicular in ocular si eventuala polarizare a lui nu are relevanta. Daca spotul util ar mai suferi si alte devieri pana la punctul final unde s-ar face analiza lui atunci polarizarea ar putea fi luata in calcul. Daca sunt stinse corespunzator spoturile inutile nu deranjeaza imaginea. In cazul concret al acestui helioscop nu am detectat la ocular probleme deranjante (reflexii ori contrast afectat) dar imi aduc aminte ca pe vremea cand calculam prisma am gasit o valoare a unghiului dintre fete pentru care spotul evacuat 4 devenea paralel cu axa optica a obiectivului si cred ca ar fi putut apare probleme nedorite (in special reflexii). ----------------------------------- Stanescu Octavian 29 Feb 2012 13:58 ----------------------------------- Daca in paralel cu filtru din fata ocularului pui un analizor ....chiar folie de la ochelari 3d cinema prin rotirea ocularului cu tot cu filtru obti o variatie a luminii . ----------------------------------- zoth 29 Feb 2012 15:28 ----------------------------------- Poate ar fi interesant de facut si acest experiment, cine are o asemenea folie poate incerca :) Si pentru ca tot am pus desenul de ansamblu al helioscopului sa recapitulam pe scurt functionarea lui: fascicolul provenit de la obiectivul lunetei ataca direct lama wedge si este divizat intr-un spot reflectat util cu energie de 4% si mai multe spoturi refractate din care o parte vor fi scoase din sistem iar alta parte stinse. Dupa cum am mai spus, spoturile evacuat 1 si 3 vor fi indepartate din sistem de o oglinda deflectoare, spotul evacuat 2 va fi stins de o capcana de lumina situata la iesirea prismei iar cel evacuat 4 va fi stins pe diafragmele tubului portocular ale focuserului lunetei. Spotul reflectat util va intra in grupul filtrant al helioscopului care are menirea sa-i atenueze energia pana la o valoare acceptabila ochiului. Acest grup filtrant contine un filtru Baader neutru ND3 (care se va folosi obligatoriu permanent si care atenueaza de 1000x spotul util venit de la prisma) si inca un filtru la alegere/preferinta care poate fi tot un filtru neutru (ND0,6 ; ND0,9 ; ND1,8 ) sau solar continuu, contrast booster sau chiar un filtru colorat obisnuit galben, oranj sau verde. Interesant de remarcat ca prin folosirea helioscopului cu o combinatie de filtre ND3 + ND0,6 ajungem la o atenuare globala cu cea a foliei Baader ND5 insa calitatea imaginii va fi cu totul alta. ----------------------------------- nobody 29 Feb 2012 23:06 ----------------------------------- Am pomenit de polarizare in sensul ca reflexiile parazite pot fi mai mici decat cele estimate. Ca filtru neutru nu ai putea folosi un filtru de polarizare reglabil ? ----------------------------------- zoth 01 Mar 2012 10:44 ----------------------------------- Inteleg, este o idee excelenta care merita incercata :D Uite de asta imi place mie sa dialoghez pe forum, mai vin uneori idei bune care nu au fost luate in calcul ... La filtrul ND3 nu pot renunta fiind prea riscant dar filtrul suplimentar ar merge inlocuit cu unul de polarizare. Si ca sa fie treaba terminata pun mai jos si desenul pentru mantaua deflectorului pe care eu l-am realizat din tabla tare de aluminiu cu grosimea de 1mm. Pe spatele lui este prinsa sau lipita si oglinda care evacueaza lumina suplimentara din sistem si care este una fara pretentii de planietate, am folosit pentru ea un dreptunghi de 60/80mm de oglinda de baie. Spor la construit! ----------------------------------- zoth 17 Aug 2016 20:30 ----------------------------------- Acum o intrebare de curiozitate: Baader sunt cam 500E, insa mai ieftin, pe la 160E sunt de la Lunt sau Lacerta, aici de ex.: http://www.teleskop-express.de/shop/index.php/language/en/cat/c61_Solar-Filters-for-white-light.html/page/2 , au vreun dezavantaj notabil? Nu am folosit nici Lunt nici Lacerta insa prisma ce se vede in link la 169 euro este fara filtrul ND3 si fara conexiunile de intrare/iesire. Indiferent de principiul folosit (Brewster, reflexie normala) orice prisma solara are nevoie obligatoriu de un filtru ND3 care atenueaza suplimentar lumina de 1000x si un filtru auxiliar la alegere intre contrast booster, polarizare ori solar continuum ... si pana la urma pretul devine marisor in toate variantele. Varianta suportabila dupa parerea mea este cea a manufacturarii acasa a helioscopului. Nu stiu de ce dar acuma constat ca preturile filtrelor au crescut enorm in ultimii ani. Nu-mi aduc aminte sa fi dat mai mult de 100 euro pe solarul continuum pe format 2" pe vremea cand l-am luat ... ----------------------------------- valy 18 Aug 2016 11:26 ----------------------------------- Exista si cu ND inclus, la 160E, e drept pe 1.25": http://www.teleskop-express.de/shop/product_info.php/info/p8732_Lacerta-1-25--Herschel-Prism-Set-with-ND3-Filter-and-Adapters.html ----------------------------------- zoth 18 Aug 2016 13:46 ----------------------------------- Helioscop pe format 1,25" cred ca este ok montat pe lunete de 60-70mm. La cele mai marisoare (80, 100, 120mm, etc) energia care intra in helioscop si care trebuie gestionata creste considerabil si unul mic ar incepe sa fiarba dupa putina vreme. Formatul pe 2" cu lama wedge cat mai mare, filtre pe 2" si capcana de lumina il consider mai potrivit pentru cazul general (lunete cu deschiderea intre 80 si 150mm). Caracteristicile finale si imagini cu cel construit de mine: - masa neta cu filtre integrate (fara ocular) - 900 grame - drum optic - 140mm ----------------------------------- valy 18 Aug 2016 13:56 ----------------------------------- Te referi la capacitatea de disipare a caldurii? Daca e totul metal/sticla chiar e o problema? Fiind mai mica intra mai putina caldura decat intr-o prisma mai mare, nu? Helioscop pe format 1,25" cred ca este ok montat pe lunete de 60-70mm.Norocul meu ca tocmai am un 60mm, ma scot ieftin cu o prisma de 1,25" :D ----------------------------------- zoth 18 Aug 2016 14:48 ----------------------------------- Fiind mai mica intra mai putina caldura decat intr-o prisma mai mare, nu? Apreciez gluma :lol: :lol: , nu ma deranjeaza nici caterinca insa intr-o buna zi poate intra pe aici de-al de 'benoclu' si sa creada ce spui ... atunci nu va mai fi asa distractiv ... Pentru ca are un anume grad de risc subiectul trebuie tratat si cu ceva seriozitate ... ----------------------------------- valy 18 Aug 2016 16:02 ----------------------------------- De acord cu tine, insa viata insasi e riscanta, numai pericole la tot pasul. Personal nu prea pun ochiul la ocular cand e vorba de soare, prefer camera. Riscurile care ar fi, sa se sparga? Daca se sparge ce se poate intampla? Sa se incinga metalul? Poti pune radiatoare suplimentare. Deflectorul din spate care primeste 95% din energie nu se incinge? ----------------------------------- zoth 18 Aug 2016 19:08 ----------------------------------- Personal nu prea pun ochiul la ocular cand e vorba de soare, prefer camera. Daca vrei sa traiesti experienta cu adevarat, pune ochiul la ocular! ... ca vorba lui DD, nici nu stii ce pierzi! ... sa vedem dupa aia daca-ti mai arde de glume ... Si lasa-ma pe mine cu abureli de genul camera, chip, etc ... ce farmec, ce traire e aia cand faci astronomie pe ecranul monitorului??? ... ma lasi??? :lol: :lol: ----------------------------------- valy 18 Aug 2016 19:18 ----------------------------------- ... ma lasi??? :lol: :lol:Deci te las, dar acum ca mi-ai zis ca prisma nici nu se compara cu folia baader deja nu mai am liniste, simt ca trebuie sa fac ceva. ----------------------------------- saiph 19 Aug 2016 00:52 ----------------------------------- Ma, care mi-ai shutit prisma?? :lol: Nu stiam ca are o surioara.. Adevarul e ca e diferenta intre felul cum arata Soarele prin folie si prin prisma. Trebuie sa vezi, ca sa intelegi la ce ma refer. Dar daca "nu ma uit la soare, ca ma papa"... ce mai pot eu sa fac? :D Si apropo - puneti, fratilor, ochiul la ocularele instrumentelor solare! Ce atata panica? Inteleg, exista un foarte mic risc, dar atata timp cat folosesti cu cap sculele, nu se concretizeaza riscul ala intr-o situatie periculoasa (diferenta o gasiti in legislatia de SSM) :) Mare om, Herschel asta, dar cred ca meritele ar trebui sa ajunga mai intai la dl. Brewster. Voi reveni in curand pe tema asta, cu o jucarioara ce se va baza pe descoperirea individului mai sus mentionat. Va fi de fapt o re-editare, la alta scara, a unui design cunoscut de ceva vreme si pus in practica in urma cu vreo 4 ani, sau mai bine. ----------------------------------- zoth 19 Aug 2016 09:12 ----------------------------------- Hopa!! Foarte fain!! Felicitari Mihai. Cu siguranta lucrurile se misca intr-o directie buna! Sunt foarte curios sa aflu detalii despre noul instrument sau accesoriu solar, daca am inteles bine ... ----------------------------------- Erwin 28 Ian 2017 08:39 ----------------------------------- Mihai, faci poze la Soare? Silviu, sunt curios cum se vede prin prisma ta! ----------------------------------- saiph 28 Ian 2017 13:57 ----------------------------------- Momentan nu prin "Herschel", ca a ramas acasa, in tara. Ma "joc" clasic, cu "Baader", iar ocazional visual cu "Brewster"-ul pe care mi l-am facut - il voi prezenta intr-un post dedicat, poate chiar in cursul zilei de azi :) Am facut numai doar doua-trei expuneri, de proba, cu wedge-ul, prin vara. Mai devreme de Pasti nu am drum prin Bucuresti, insa cum ajung, primul lucru pe care vreau sa-l fac e sa ies la pozat - Soare, apoi la stele si ce mai apuc, pana plec. ----------------------------------- zoth 28 Ian 2017 14:04 ----------------------------------- Tavi, mi se pare ca am mai scris pe undeva despre diferentele dintre imaginea vazuta prin folia Baader si cea prin helioscopul Herschel ... da nu mai stiu pe unde asa ca reiau: claritatea imaginii creste vizibil iar contrastul devine mai ferm. Diferenta e semnificativa. Senzatia avuta atunci cand am privit prin helioscop era ca indepartez o folie semitransparenta de pe obiectiv ... iar reactia ... Uauu!! :shock: ----------------------------------- Mircea Pteancu 28 Ian 2017 15:40 ----------------------------------- saiph a scris : ''Mare om, Herschel asta...'' Iata ceva ce nu am de gand sa contest. Dar unde-i multa minte este si multa prostie zice un proverb romanesc. (Eu personal nu pot sa confirm adevarul acestei zicale deoarece am vaga impresie ca am un excedent numai din una dintre ele ...da' nu spun care... :shock: ) Saptamana aceasta am terminat de citit cartile lui Kitchiner ,apoi am citit un pic din Proctor ca pana la urma sa ma asez in lecturarea cartii lui Capitain Noble ''Hours with a Three Inch Telescope''. Efectiv nu mai tin minte care dintre autori sustine ca Herschel si-a pierdut vederea unui ochi din cauza neglijentei in observatiile solare. Aceasta este pentru mine ''o noutate''. Stie cineva ceva in aceasta privinta ? Stiu ca Galilei a fost la batranete aproape orb din cauza observatiilor solare cu mijloace necorespunzatoare. Cu mijloace adecvate insa se pot face observatii foarte frumoase si interesante si fara expunerea la pericolul orbirii. In privinta aceasta lucrurile au alunecat clar pe panta exagerarilor , apar deja intrebari daca observarea Lunii prin telescop poate dauna.:twisted: Eu am neglijat Soarele prea mult timp , poate anul acesta reusesc sa fac ceva in aceasta privinta, sa ma dotez macar cu un filtru solar sau poate chiar sa dedic un telescop observarii Soarelui. Mircea ----------------------------------- Erwin 28 Ian 2017 15:59 ----------------------------------- Silviu, n-am avut ocazia să fac comparație, m-am uitat doar prin LUNT ceea ce e cu totul altceva, de asta ziceam că sunt curios. Mircea, merge și prin proiecție dacă nu ai filtru. Dar nu se vede mare lucru, activitatea este redusă acum. ----------------------------------- Mircea Pteancu 28 Ian 2017 16:14 ----------------------------------- Proiectia nu ma incanta , nu stiu de ce dar asta e...ori observatii prin ocular ori ''niente''. Mircea ----------------------------------- zoth 28 Ian 2017 19:38 ----------------------------------- Stie cineva ceva in aceasta privinta ? Am intalnit si eu informatia asta, ma caznesc sa-mi aduc aminte unde ... prin Brewster cred, insa trebuie sa verific. Daca dau de ea revin cu detalii. Pentru observatii solare am ramasa o fasie de folie Baader ND5 de 85/230mm. Daca iti e de vreun folos te rog sa-mi spui. ----------------------------------- Mircea Pteancu 28 Ian 2017 19:56 ----------------------------------- Multumesc pentru informatia despre Herschel. Daca se confirma , atunci inca odata vedem ce om deosebit a fost Herschel. Inseamna ca bietul om a obtinut rezultatele sale extraordinare nu numai prin inteligenta , munca si sarguinta dar si prin suferinta. In plus ,daca s-ar fi plans pe toate drumurile ar fi obtinut inca si mai mare recunoastere si empatie dar el a tinut acest handicap pentru el. Multumesc si pentru oferta , mi-ar prinde foarte bine acel mylar. Ar fi suficient sa fac filtru pentru obiectivul de 60x828mm pe care l-ai creat , sunt sigur ca va da (si) imagini solare superbe. Mircea ----------------------------------- zoth 28 Ian 2017 23:50 ----------------------------------- Foarte succint cateva date despre munca lui Herschel si despre vestitul lui telescop: Am notat, folia Baader va pleca spre Arad. ----------------------------------- Mircea Pteancu 29 Ian 2017 00:35 ----------------------------------- zoth Deci voi putea face observatii solare , multumesc pentru vestea buna. La acest topic suntem sub patronajul spiritual al lui Herschel ,sper ca nu va fi prea off-topic sa adaug si eu ceva citit in partea II-a a cartii ''Economy of the Eye'' de Kitchiner. Pentru mine a fost ceva inedit sa aflu ca renumitul catalog de stele duble a lui William Herschel a fost intocmit cu telescoape de 7 picioare. Un asemenea telescop de 7 picioare/2 metri focal si 16 cm diametru a folosit Herschel cand a descoperit planeta Uranus. Supriza mea a fost si mai mare cand am aflat ca telescopul de 7 picioare /doi metri focal / folosit la prima parte a acestui catalog ,continand peste 200 de stele duble , a avut un diametru de 5 inch adica 127mm ! Restul catalogului contine stele descoperite si observate cu telescoape de 7 picioare de 16 cm diametru. Imensa majoritate a stelelor din catalog au fost descoperite de Herschel . Am cartile pomenite in format PDF , sunt in domeniul public , daca zoth sau oricare alt coleg este interesat ,pot sa vi le trimit. Revenind la solaristica , dispozitivul Herschel pentru observarea Soarelui este foarte apreciat . Dar teoriile lui cu privire la structura Soarelui au fost dintre cele mai fanteziste. Mircea ----------------------------------- Erwin 29 Ian 2017 09:16 ----------------------------------- O să continui și eu offtopicul un pic: Totuși sir W. Herschel a fost cel care a descoperit radiația infraroșie testând filtre pentru observarea mai bună a petelor solare, a folosit o prismă pentru descompunerea luminii albe și accidental un termometru plasat alături pentru a înregistra temperatura aerului ambiant a arătat o creștere semnificativă așadar a tras concluzia că există o formă de lumină invizibilă care transmite căldură, chiar mai multă decât lumina vizibilă. Una din teoriile lui considerate fanteziste de contemporani a fost corelația pe care a încercat s-o găsească între ciclul solar și creșterile și descreșterile economiei înregistrând ca indicator prețul făinii. Din păcate în vremea lui a fost minimul Dalton și puține pete așadar nu a putut trasa exact ciclul de 11 ani. Tot el a descoperit și granulele solare pe care le-a asimilat cu orezul. ----------------------------------- iulian90 19 Aug 2017 17:59 ----------------------------------- Bună ziua tuturor. Ieri citind acest topic, m-am gândit să construiesc și eu o prismă asemănătoare ca principiu cu prisma Herschel dar cu prismă porro de binoclu ,în locul lamei wedge. Aveam deja o oglindă zenitală,mai de proastă calitate (ce a venit la pachet cu luneta de 60mm) si niște prisme de la binocluri chinezești,așa că m-am și apucat de construit prisma . Am înlăturat mai întâi,capacul și oglinda din interior,apoi dintr-o placă de cablaj din textolit,fără găuri,dublu placată pe ambele părți am confecționat suportul în care vine prisma de binoclu fixată și care la rândul său vine fixat în locul capacului original (prins în aceleași șuruburi). Apoi în acel suport am practicat o deschidere dreptughiulară în care apoi am introdus prisma,fixând-o prin forțare ușoară în deschiderea practicată în suport. Ca filtru pentru reducerea suplimentară ,neavând filtru ND3 ,am folosit filtru de sudură,din care am tăiat cu diamantul o bucată de 32x34mm și pe care am fixat-o in interiorul carcasei fostei oglinzi zenitale,pe partea dinspre ocular,deci după prismă din punct de vedere al traseului optic,astfel că pe acest filtru ajunge doar 4% din lumina colectată de lunetă,restul de 96% fiind refractată de prismă și evacuată afară și deci filtrul de sudură nu cred că s-ar încinge de la cei doar 4% de lumină ce cade pe acesta. Când voi face rost de filtru astronomic ND3,voi înlătura acest fitru de sudură,decamdată este foarte bun și acest filtru,nealterând deloc calitatea imaginii,deși credeam contrariul ,iar culoarea verde,specifică acestor filtre de sudură,nu mă deranjează,detaliile imaginii fiind prioritare. Testul l-a trecut cu brio această prismă. Am montat-o pe luneta Bresser de 60/800mm și m-am uitat la grupul de pete AR 2671 și imaginea este clară,contrastul foarte bun ,petele văzându-se clare. Lumina filtrată prin acest ansamblu de prismă si filtru de sudură este suficient de slabă (încă puțin prea slabă :lol: ) așa că se poate observa Soarele în deplină securitate. ----------------------------------- iulian90 19 Aug 2017 18:24 ----------------------------------- Uitați mai jos și o imagine cu schema de construcție a acestei prisme. ----------------------------------- Erwin 19 Aug 2017 19:10 ----------------------------------- Ești sigur că prisma de binoclu reflectă doar 4% din radiația incidentă? Nu mai sunt alte reflexii pe catete? ----------------------------------- zoth 20 Aug 2017 11:20 ----------------------------------- Bravo Iulian :) ai rezolvat o problema oarecum complexa doar cu materiale simple aflate la indemana. Fiind totusi vorba de un subiect cu oarecare grad de risc pentru sanatatea ochilor as vrea sa fac cateva observatii: - gandeste un sistem mai sigur de prindere a prismei astfel incat sa nu existe posibilitatea ca aceasta sa-si schimbe unghiul - foloseste doar materiale care nu-si schimba proprietatile cu temperatura, acea folie neagra nu-mi inspira incredere - daca nu folosesti oglinda deflectoare si nici sita sau ecran cu transmisie difuza, atentie la pantaloni! - e bine pentru definitia si claritatea imaginii ca filtrul de atenuare de dupa prisma sa aiba fetele plane optic si omogenitate buna, deci un ND3 s-ar cere Spor! ----------------------------------- dragos.n 20 Aug 2017 14:21 ----------------------------------- Citind topicul asta, mi-am adus aminte ca am, nu stiu de unde, o pentaprisma, ca de aparat foto, dar neagra. Nu stiu ce e, ca nu pot vedea nimic prin ea, in nici o directie. Doar reflexii palide pe unele suprafete. Prima idee a fost sa o folosesc la o prisma gen Herschell. A doua idee a fost ca voi obtine o prisma prajita de caldura acumulata. A mai intalnit cineva o astfel de prisma? ----------------------------------- iulian90 20 Aug 2017 15:04 ----------------------------------- Desigur ,prisma pentru observații solare ce am construit-o curând nu va rămâne așa. :) O să fac un alt sistem de prindere al prismei mai bun , acea acoperire cu bandă de izoler de pe spatele prismei o s-o dau jos și o să confectionez o apărătoare din tablă,de genul celor de la prismele Herschel originale,înăuntrul căruia o să montez și o oglindă care să devieze in jos fascicolul evacuat de prismă. Când o să am posibilitate,o să achiziționez și un filtru ND3,deocamdată este bun si filtrul de sudură care il l-am montat. Am nimerit un exemplar de filtru de sudură care nu afectează deloc calitatea imaginii,dar intunecă cam mult imaginea. E drept ,puține filtre de sudură sunt de calitate,multe dintre ele au deformații pe ambele fețe,depinde și de noroc. :) În privința reflexiilor secundare într-o prismă porro de binoclu,am făcut un test cu o altă prismă , un laser și două ecrane de hârtie,așezate în unghi de 90 grade ,una față de cealaltă și am descoperit că există într-adevăr o reflexie secundară slabă care iese din prismă aproximativ în direcția în care se reflectă raza de lumină utilă,dar nu chiar pe axa optică,ci sub un unghi de aprox. 20-25 grade față de axa optică,astfel că până la planul focal al ocularului,reflexia secundară ar putea ieși din câmpul ocularului. Eu cel puțin,nu am observat în ocular,vreo imagine dublată a discului solar. :) ----------------------------------- zoth 20 Aug 2017 15:30 ----------------------------------- Daca pentaprisma seamana la coloristica cu filtrul IR din imaginea de mai jos, poate fi o prisma filtranta. Nu se va praji la lumina solara dar va praji ce se afla in spatele ei. ----------------------------------- Remus Boldis 04 Ian 2019 13:42 ----------------------------------- Pentru cei care vor un acces mai facil la observatii solare, le sugerez posibilitatea de a folosi filtre ND1000, filtre care se gasesc de vanzare la poporul prieten chinez. Eu am insurubat doua filtre in fata unui obiectiv cu filet de 62mm (se gasesc filtre si pe alte diametre). Se obtine rapid o luneta solara buna. Mentionez ca eu am folosit si un filtru rosu insurubat in ocular (nu este neaparat necesar). Pentru a inbunatatii protectia am sa adaug si un filtru IR/UV Cut in spatele filtrelor ND. ----------------------------------- zoth 05 Ian 2019 18:54 ----------------------------------- Frumos si ingenios :) Felicitari! Functie de luminozitatea imaginii poti schimba filtrul rosu de la ocular cu unul oranj sau galben/verde. Pe rosu ochiul percepe foarte slab contrastul si implicit detaliile imaginii. Cer senin la observatii! ----------------------------------- Remus Boldis 05 Ian 2019 19:35 ----------------------------------- Asa este, de acea am renuntat la rosu, am pregatit unele portocalii si galbene. Astept sa iasa soarele si sa fac niste poze. ----------------------------------- Erwin 07 Ian 2019 19:55 ----------------------------------- Iulian, filtrele de sudură nu sunt bune! Riști să-ți prăjești retina cu radiații invizibile. ----------------------------------- iulian90 08 Ian 2019 17:42 ----------------------------------- Da, cred ca ai dreptate Erwin, in privinta filtrelor de sudura. Ele sunt concepute sa reduca radiatiile vizibile si UV puternice ale arcului produs de aparatul de sudura, dar radiatiile IR s-ar putea sa nu le reduca suficient. Oricum, eu foloseam mai mult camera video pe acea prisma Herschel construita de mine, pe lunetele de 60/900mm si 45/550mm, mai rar faceam observatii vizuale. Nu am mai facut observatii solare de mai bine de un an, de cand Soarele a incetat activitatea , iar prisma Herschel nu o mai am acum, am demontat-o ca mi-a trebuit corpul diagonalei din care era construita prisma, la spectroscopul cu prisme de binoclu. Bine ca n-am patit nimic pana acum, multumesc pentru informare. :) Poate o sa fac rost de folie solara Baader ND5 pentru telescopul de 114mm, dar numai daca Soarele se mai "trezeste" la viata si mai produce pete solare mai mari, ca in vremurile mai bune. :) ----------------------------------- Erwin 12 Ian 2019 00:09 ----------------------------------- OK. Activitatea ciclului 25 a început deja, acum vreo lună sau mai bine a apărut o primă regiune activă cu polaritate inversată și la latitudine mare. Însă s-ar putea să ne aflăm la un minim al unui presupus ciclu secular, similar cu Maunder sau Dalton care au fost înregistrate în trecut. Așadar unii cercetători au emis ipoteza că ciclul 25 va fi mai slab decât ciclul 24. Soarele este imprevizibil de fapt și ne putem aștepta la orice surprize. Eu abia aștept să se reia activitatea! Până atunci pregătesc instrumente noi. :) ----------------------------------- Remus Boldis 15 Ian 2019 12:20 ----------------------------------- Iata o poza facuta cu doua filtre ND 1000. Am folosit un obiectiv de 300mm. Fotgrafia e un crop din cea initiala. Dupa cum se vede mai e loc de un filtru colorat si un barlow. ----------------------------------- valy 15 Ian 2019 12:24 ----------------------------------- Cu ce aparat este facuta poza? Nu mai poti scadea iso/timpul de expunere? ----------------------------------- Remus Boldis 15 Ian 2019 12:52 ----------------------------------- Cu un Canon 1100. Am mai facut un set cu diafragma redusa cu o treapta si teleconvetor 2x. Se mai poate pune un filtru colorat si eventual reduce inca o treapta. Postez tot un crop. ----------------------------------- Remus Boldis 15 Ian 2019 13:21 ----------------------------------- Si mai adaug una la care am lasat ISO pe auto (la celelalte ISO era setat din greseala pe 6400). De data asta am folosit si o telecomanda pt. aclansare. Urmeaza ca pe viitor sa merg la magnificatii mai mari si sa folosesc filtre colorate. ----------------------------------- valy 15 Ian 2019 16:06 ----------------------------------- Din pacate nu avem detalii pe suprafata Soarelui (pete) ca sa ne dam seama de performanta sistemului. ----------------------------------- nobody 15 Ian 2019 20:55 ----------------------------------- Pozele sunt supraexpuse. Penultima e la 1/640 s, ISO 6400 Ultima e la 1/60 s, ISO 1250 Adica mai expusa. Incearca pe manual sau metering pe mijloc cu compensare EV. ----------------------------------- Remus Boldis 15 Ian 2019 21:02 ----------------------------------- Da, urmatoarele le fac pe manual, dar vreau si o magnificatie mai mare. Momemtam incerc cu doua barlow. ----------------------------------- valy 15 Ian 2019 21:08 ----------------------------------- La Soare iso minim si expunerea la limita (1/8000 sau pe acolo). Incearca la ceva detalii terestre cu doua barlow-uri ca sa vezi daca merita combinatia. Cum conectezi barlow la obiectiv? ----------------------------------- Remus Boldis 15 Ian 2019 21:11 ----------------------------------- Ma refer la teleconvertoare 2X (tot barlow) pe filet 42. Avand in vedere atenuarea enorma a filtrelor ND1000 (de 1000 de ori fiecare), nu este nevoie de un timp extraordinar de scurt. ----------------------------------- nobody 15 Ian 2019 23:39 ----------------------------------- Totusi, timpul de expunere trebie limitat astfel incat sa nu se satureze senzorul ("full well"), altfel nu te mai ajuta nicio compensare din ISO. Ce rapoarte focale ai folosit ? ----------------------------------- Remus Boldis 15 Ian 2019 23:45 ----------------------------------- 1:5,6 + teleconvertor 2x, diafragma 11 Problema la cel de al doilea set de poze e ca am lasat ISO pe auto si cum soarele era relativ mic in camp, aparatul a marit ISO si a pus un timp de expunere prea lung. ----------------------------------- valy 15 Ian 2019 23:56 ----------------------------------- Cred ca merge si cu un singur filtru. ----------------------------------- Remus Boldis 16 Ian 2019 00:01 ----------------------------------- Merge, am incercat prin vara, dar am pozat din mana. ----------------------------------- Remus Boldis 18 Apr 2019 11:01 ----------------------------------- Cu un filtru ND1000 si un filtru portocaliu treaba merge bine. Ar merita incercat cu un obiectiv cu focala mai lunga. Acum am folosit un obiectiv de 400mm (la care am demontat grupul de lentile dinspre aparat - nu am fost multumit de aspectul lor) si un teleconverter 3X. In afara de pata curba care e ceva de pe lentila frontala, se vede o pata solara. Am facut un crop. ----------------------------------- valy 18 Apr 2019 13:28 ----------------------------------- Compara si cu folia baader daca ai. ----------------------------------- Remus Boldis 18 Apr 2019 14:02 ----------------------------------- Cu folia vezi numai niste pete negre, fara detalii. Asa, s-ar putea sa vezi ceva mai mult, daca ai o magnificatie mai mare. Ar trebui ceva cu focala de cel putin 1m si un barlow 2X. ----------------------------------- saiph 18 Apr 2019 14:07 ----------------------------------- (...)In afara de pata curba care e ceva de pe lentila frontala, se vede o pata solara. E de la o scama de pe senzor, mai :) cum de pe lentila frontala.. nici nu ai vedea-o daca ar fi, lumina ar trece fara probleme de ea, cred ca nici nu s-ar sinchisi sa dea difractie. Nu am inteles exact cum ai construit tu instrumentul solar, dar esti sigur ca se-ncadreaza la aceeasi "reteta"? Adica, obtinerea imaginii se datoreaza aceluiasi principiu, sau e doar filtrata de stiva de filtre din fata obiectivului? ----------------------------------- Remus Boldis 18 Apr 2019 14:16 ----------------------------------- Sunt doar 2 filtre in fata, un ND1000 si un filtru portocaliu. Am folosit un obiectiv de 400mm, adaptat la Canon. Am scos grupul de 2 lentile din spate pentru ca una din ele avea ceva pete. Daca le pot curata, o sa-ncerc sa le pun inapoi. ----------------------------------- valy 18 Apr 2019 15:04 ----------------------------------- Cu folia vezi numai niste pete negre, fara detalii. Asa, s-ar putea sa vezi ceva mai mult La ce detalii te astepti? S-au putea sa ai niste reflexii nedorite cam mari pe acolo. Incerca si folia totusi, dar compara rezultatele. ----------------------------------- saiph 18 Apr 2019 15:06 ----------------------------------- A, deci n-are treaba cu prisme, cu unghiul Brewster, cu polarizare prin reflexie partiala pe suprafete de ord.2, cu evacuarea fascicolului rezidual.. :) Ok, acum am inteles. Totusi, e un pic riscant cu filtre pentru care nu cunosti curba de transmisie pe intreg spectrul (nu doar pe vizibil). E posibil ca pe IR sa aiba transmisie mult mai mare decat in vizibil si sa nu simti /vezi cand te prajeste. Pe cand la un Herschel stii sigur ca ~95% din tot ce vine de la soare e aruncat prin evacuarea din spatele prismei + deflector, iar restul de 5% ce se reflecta in sus la ocular ii filtrezi cu un simplu polarizor - rotindu-l in jurul axei optice. Pt foto e de preferat sa lasi sa treaca lumina fara polarizor, ca sa obtii timpi f.f.f. scurti de expunere. ----------------------------------- Remus Boldis 18 Apr 2019 15:10 ----------------------------------- Am si filtru UV-IR cut, dar in cazul de fata nu l-am mai pus. E mai greu cu focusu, nu am pentaprisme, dar la unele cadre se vede ceva structura la pata solara. Timpul de expunere e foarte scurt, 1/4000. ----------------------------------- saiph 18 Apr 2019 15:45 ----------------------------------- (...) nu am pentaprisme (...) Pai, dar nu iti trebuie neaparat pentaprisma :) al meu are o prisma pana, simpla. Conteaza sa fie o prisma, suficient de lata cat sa nu-ti muste din fascicol, sa aiba suprafata reflectanta bine prelucrata si sa poti sa-i faci deflectorul in spatele carcasei. De restul se ocupa nenea Brewster. Polarizorul pe care-l facusem acum ceva timp in urma, pe principiul asta se baza, mai exact pe doua reflexii partiale (deci 5% din 5% de la lumina incidenta mai ajunge la ocular) si luminozitatea imaginii e inca destul de maricica, i-am mai pus un filtru la ocular; iar pentru constructia ansamblului am folosit doua prisme maricele la 90 de grade orientate in asa fel incat sa faca ce trebuie si sa iasa cat de cat compact. ----------------------------------- valy 18 Apr 2019 15:49 ----------------------------------- Cred ca se referea la pentaprisma in vizorul aparatului foto. ----------------------------------- Remus Boldis 18 Apr 2019 15:54 ----------------------------------- Da, pentaprismele se folosesc ca sistem de focusare. ----------------------------------- saiph 18 Apr 2019 16:08 ----------------------------------- Cred ca se referea la pentaprisma in vizorul aparatului foto. Pai... zi cu scrisul sus :lol: subiectul central parca nu era camera foto.. sau..? Ma rog.. face fiecare ce poate mai bine cu ceea ce are la-ndemana. Eu am zis ce aveam de zis. Spor! ;) ----------------------------------- iulian90 21 Ian 2023 22:34 ----------------------------------- Buna seara tuturor. Prezint o noua versiune de helioscop Herschel cu prisma de binoclu, finalizata astazi, dupa mai bine de o saptamana de lucru si calcule. :) Este bazat pe o idee mai veche, din 2017, cand am imaginat o varianta de helioscop Herschel in care prisma Wedge sa fie inlocuita de o prisma de binoclu sau de diagonala. Tot atunci in 2017 am si construit prima varianta de helioscop Herschel , insa mai mediocra si care nu a dat rezultate prea bune din cauza filtrului de sudura folosit in locul unui filtru ND3. Insa de data asta ,m-am documentat mai mult, de pe acest topic, am cumparat o diagonala de 1,25" anul trecut de pe forum, mai buna decat cea care o folosisem la prima varianta, apoi de curand am cumparat tot de pe forum un set de 4 filtre neutre, printre care si ND3, ce urma sa intre in constructia noului helioscop, am ales o prisma de binoclu cat mai buna, am demontat-o de pe o jumatate de binoclu dezafectat, am studiat apoi cu un laser rosu traseul luminii prin prisma de binoclu, remarcand faptul ca pe langa spotul util mai apare un spot secundar ,cam suparator, caci dedubla imaginea reflectata, desi dublura se vedea mai slab luminoasa. Am descoperit ca de "vina" este una din catetele prismei, anume cea care nu participa la evacuarea fasciculului principal refractat, pe ea reflectandu-se spotul secundar ce pornea din cateta pe unde iese fascicolul principal , se reflecta pe fata interioara a ipotenuzei, apoi pe cateta respectiva de jos si pornea in sus trecand prin ipotenuza ,suferind si o refractie care-i schimba traseul in asa fel incat devenea aproape paralel cu traseul spotului util. Asa ca mi-a venit ideea sa matuiesc acea cateta inferioara, cu smirghel cat mai fin (1000) udat cu apa. Dupa matuirea catetei prismei am facut un nou test si spre norocul meu, spotul secundar a disparut, reflectandu-se numai spotul util pe fata exterioara a ipotenuzei prismei, spotul secundar, chiar daca mai circula prin interiorul prismei ,este stins in cateta matuita , fiind dispersat. :) Spre deosebire de prima varianta de helioscop din 2017, la noul helioscop am avut grija sa fac o constructie cat mai corecta din punct de vedere a gestionarii fascicolului foarte luminos, in sensul ca am folosit numai materiale stabile la temperaturi inalte. Pentru suportul prismei am folosit textolit cu grosime de 5mm, rezistent la temperaturi mari. Filtrul ND3 l-am fixat in interiorul tubului portocular, din punct de vedere optic vine la iesire ,dupa reflexia pe prisma care duce la o atenuare a luminii de 25x, reducand intensitatea luminii la doar 4% din cea a fasciculului incident. La randul lui filtrul ND3 mai reduce inca de 1000 de ori intensitatea luminii, iar atenuarea globala a intregului ansamblu este de circa 25000 de ori. Totusi chiar si asa , luminozitatea Soarelui e inca cam mare pentru vizual, asa ca prin adaugarea a inca un filtru suplimentar, montat de regula pe ocular, de ex. ND 0,9-1,2, se reduce luminozitatea Soarelui la un nivel placut si mai sigur pentru observatiile vizuale. Pentru astrofoto se poate renunta la filtrul suplimentar, fiind de ajuns numai filtrul ND3 incorporat in helioscop, pentru expunere si castig cat mai reduse la camera. Am montat si o aparatoare din tabla vopsita si pe interior am lipit o mica oglinda deflectoare, decupata dintr-un disc de HDD, care desi e metalic se comporta ca o oglinda destul de buna si deviaza fasciculul refractat de prisma in jos spre sol. Azi am avut o ocazie buna de a testa noul helioscop Herschel pe luneta de 80/900mm la Soare. Dupa ce am orientat luneta spre Soare am remarcat ca discul solar pare cam luminos numai cu filtrul ND3, privind de la distanta mare fata de ocular, asa ca am pus un filtru suplimentar din setul de 4 filtre, anume ND 1,2 ,infiletat pe ocular si abia apoi am apropiat ochiul de ocular ,cu prudenta si am constatat ca nivelul de luminozitate era mai redus si mai sigur. Cand insa am privit mai clar prin ocular am ramas uimit de contrastul deosebit de mare care il prezenta imaginea discului solar , cu pata gigantica din regiunea AR 13190 iesind in evidenta, foarte contrastanta, in comparatie de cum se vedea prin reflectorul de 114mm cu filtrul solar din folie Baader. Si claritatea este mai buna, in ciuda seeing-ului mediocru de astazi, se vedeau usor si cele mai mici pete si pori izolati de pe discul solar prin helioscopul Herschel, spre deosebire de filtrul din folie Baader, la care cu greutate zaream porii izolati din afara regiunilor active din cauza contrastului mai scazut care il prezinta. Incurajat de succesul obtinut cu acest helioscop Herchel, nu m-am putut abtine sa fac si niste capturi astrofoto, in ciuda seeing-ului cam prost, cu camera Point Grey Chameleon, montata pe helioscop, in locul ocularului si folosind ca filtru suplimentar filtrul UHC, care mareste si mai mult contrastul, in special la granulatia solara. Rezultatele le puteti vedea la sectiunea [url=https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=220845#220845]Observatii solare / Soarele azi (II) . :) Deci concluzia mea este ca un helioscop Herschel este mult mai bun decat filtrele solare de apertura tip folie, cel putin (nu stiu cat de calitative sunt filtrele solare din sticla in comparatie cu cele tip folie sau cu helioscopul Herschel). Ofera un contrast mult mai bun si chiar si o claritate mai buna decat filtrul solar tip folie care il am pentru telescopul de 114mm. Helioscopul Herschel se utilizeaza insa numai cu lunete, deci il voi folosi pe luneta de 80/900mm si cea de 45/550mm. :) Mai jos am atasat poze cu helioscopul Herschel si cu etapele de constructie, precum si un desen cu sectiune transversala prin helioscopul Herschel cu prisma de binoclu. In ultima poza ,in care apar si filtrele ND, intr-una din cutii, cea pentru filtrul ND3, apare filtrul Castell UHC pus in locul lui. ;) ----------------------------------- dragos.n 22 Ian 2023 00:21 ----------------------------------- Felicitari pentru constructie. Simplu si elegant. ----------------------------------- Erwin 05 Feb 2023 17:20 ----------------------------------- Am mutat discuția într-un topic nou "[url=https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=22470]Prisma Herschel vs filtru apertura". ----------------------------------- zoth 11 Apr 2023 17:40 ----------------------------------- Ultimele observatii solare facute cu RFT-ul Istar mi-au confirmat o problema mai veche ... drumul optic prea lung prin helioscop, lucru care ma determina sa lucrez cu focuserul chiar aproape de limita de cursa. Am hotarat in consecinta sa renunt la capcana de lumina si in locul ei am facut o diafragma din tabla de alpaca de 0,2mm pe care am inegrit-o corespunzator si pe care am montat-o la baza barelului de iesire de 2". La distanta de 50mm fata de planul focal, proiectul imi dadea o deschidere de 35mm, deci iata si valoarea diafragmei. Tot cu aceasta ocazie am frezat si apoi inegrit barelul de intrare care avea initial muchia cromata si imi forma un inel luminos de toata frumusetea. Si daca tot am demontat-o complet, i-am dat si o vopsea noua, in ton cu RFT-ul :wink: Acum mai am nevoie doar de Soare! ----------------------------------- Erwin 12 Apr 2023 10:38 ----------------------------------- Arată profesional, ca toate construcțiile tale! Să o folosești sănătos și cu folos! ----------------------------------- zoth 13 Apr 2023 12:58 ----------------------------------- Multumesc Tavi :) ... e o lucrare veche, m-am uitat de curiozitate la inceputul topicului si am vazut ca am prezentat helioscopul pentru prima data in 2012... Acum doar l-am reconfigurat la noile conditii de lucru. Azi a primit si un test pentru ca a aparut sorelul si pare ca totul este in regula, acum lucrez si eu ca omu' la 25mm de capatul de cursa al focuserului :) Mai jos o imagine de la teste. Lumina ejectata din helioscop se vede la baza piciorului monturii.