----------------------------------- Rahool 31 Aug 2012 12:32 Aparat foto ----------------------------------- De ceva vreme ma framanta gandul de a cumpara un aparat foto. Ma gandesc la unul compact deoarece nu am bani de un DSLR. As vrea sa-l folosesc mai incolo si la astrofoto. Ok, intrebarea mea este urmatoarea: care sunt criteriile esentiale in alegerea unui aparat foto? Megapixeli, zoom optic/digital, etc? ----------------------------------- valy 31 Aug 2012 12:44 ----------------------------------- Daca vrei sa-l folosesti si la astrofoto sa ne zici si ce anume astrofoto te gandesti sa faci. In functie de asta un P&S s-ar putea sa fie sau nu de folos. Cati bani vrei sa dai pe un aparat? La varianta second hand te-ai gandit? ----------------------------------- ursamajor 31 Aug 2012 14:04 ----------------------------------- Dacă vrei minimum minimorum pentru astrofoto, musai să-ți iei (măcar un body de) dSLR, nou sau SH. Singurele aplicații astro mai serioase cu săpuniera pot fi la Lună. Atât. Dacă dispui de 12-14 mil. îți recomand din toți rărunchii Canon 550D. Are funcții de filmare, care o fac și o foarte bună cameră planetară. ----------------------------------- saiph 31 Aug 2012 14:11 Re: ----------------------------------- Ca si Valy, si eu am un Canon Powershot A590is si il folosesc mai des la luna/soare/planete, cand nu am posibilitatea sa folosesc webcamul (sau dSLR-ul, depinde) in diverse configuratii, in functie de instrumentul ales pentru achizitia imaginilor/filmelor. Acum sunt in cautarea unui 650IS, dar nu prea se mai gaseste...... Nu prea suporta comparatie cu un dSLR, dar in lipsa de unul, poti folosi si compactul, doar sa nu ai asteptari prea mari de la el. Criteriile pe care le-am avut eu in vedere cand l-am ales au fost (nu neaparat in ordinea prioritatii sau alfabetica sau.. whatever): - calitatea lentilelor, - calitatea senzorului, - sa permita dezactivarea zoomului digital, a power-saving-ului (retragerea lentilei dupa un anumit timp), a zgomotului enervant de cliseu inregistrat, - programarea de rafale temporizate, - pretul, - functiile manuale (expunere, ISO, diafragma, focus etc), - stabilizare optica a imaginii (pt fotografie de ocazie doar), - masa aparatului, - posibilitatile de conectare usoara la ocular, - numarul de megapixeli (nu am vrut sa aiba prea multi - ba chiar din contra; bine, nici 3 sa aiba, ca atunci pot folosi si telefonul :D), - "zoom" optic relativ restrans - undeva pana in 6x (aparatele care ofera o plaja de focale prea extinsa clar nu au cum sa dea imagine buna pt astro peste tot) Avantajele sunt cateva: - permit inregistrarea de filme/poze la obiecte relativ stralucitoare, in conditi decente si fara efort prea mare (scapi de necesitatea de a cara laptopul pe langa camera de achizitie fara display); - ceea ce vezi in ocular stii ca va fi si pe senzor (mai mult sau mai putin); - poti sa surprinzi cateva imagini dragute si la 2-3 DSO-uri mai stralucitoare (mi-au iesit M45, M42, M13, M31 s.a.) Dezavantajele compactelor sunt destule: - imaginea e conditionata puternic de calitatea lentilelor (si de calitatea ocularului) + campul va avea forme din cele mai diverse; - la zoom maxim si putere mare la telescop, chiar si cu sensibilitatea setata la maxim, abia vezi ceva - gainul e o chestiune destul de relativa; trebuie sa mentii un echilibru intre "zoom" si putere; - senzorul este de cele mai multe ori zgomotos; - dimensiunea senzorului rareori depaseste 1/4" (sunt aparate aparute recent care au senzori de generatie noua de 1/3", 1/2.5" si chiar mai mari si mai sensibili si mai curati etc.. dar si costa); - rareori gasesti compact care sa expuna peste 15"; sunt camere care expun si 30", dar nu exceleaza la alte functii; ba chiar am auzit ca un aparat permite mai nou si 60" expunere - n-am retinut marca/modelul, dar se poate afla usor intreband-u pe Goagal; - compensarea expunerii in modul video nu merge setata la o valoare fixa si te trezesti cu planete "arse", bucati de Luna "arse" si alte efecte dezastruoase in anumite conditii; - papa bateriile ca pe floricele: un set intr-o ora de expuneri in rafala la timpul maxim permis. Una peste alta, sper ca ti-ai facut o idee cat de cat, pe baza celor povestite, din experienta mea cu compactul pe care-l am. Sunt la fel de curios ca si tine, sa aflu si parerea altor utilizatori de compacte, in ideea de a face in viitorul apropiat un upgrade. Cer senin! :) ----------------------------------- Rahool 31 Aug 2012 15:30 ----------------------------------- Va multumesc tuturor pentru informatii. Se pare ca voi amana putin acest moft. Mai bine asa decat sa fiu dezamagit dupa :mrgreen: ----------------------------------- valy 31 Aug 2012 15:43 ----------------------------------- Cand am ales Canon A590 singurul criteriu a fost sa aibe setari manuale, in rest toate sunt lafel. Si are, inclusiv la focus manual. De asemenea un plus este ca poate functiona cu http://chdk.wikia.com/wiki/CHDK iti deschide multe posibilitati. Nu e chiar asa rau la planete un P&S, in ciuda numarului mare de lentile totusi imaginea e foarte buna, spre surprinderea mea. Ai aici un film http://www.youtube.com/watch?v=ZA9AeQnJz2c iar stackingul arata chiar bine. Insa nu mai gasesti decat second hand. Dar daca vrei sa impusti mai multi iepuri (foto, filmare, planete, dso, etc) iei ce zice ursa, adica canon 550. ----------------------------------- Erwin 31 Aug 2012 16:45 ----------------------------------- Eu aș mai aștepta un pic să scoată și Canon un mirrorless în gen Nikon 1. E un compact cu calitățile DSLR-ului și poți să-l pui direct la telescop printr-un adaptor pentru că obiectivul este demontabil. ----------------------------------- valy 31 Aug 2012 16:50 ----------------------------------- Daca l-ar scoate pana in 1000 lei as lua si eu unul. ----------------------------------- ursamajor 31 Aug 2012 17:12 ----------------------------------- http://www.dpreview.com/news/2012/07/23/Canon-announces-EOS-M-mirrorless-system-camera-hands-on-preview Mira-m-aș să coste sub 2000-2500 lei. Păi, un bridge mai acătării costă peste 1500... ----------------------------------- mflorian 31 Aug 2012 18:05 ----------------------------------- Se pot găsi DSLR-uri second hand la 1000 lei. ----------------------------------- Rahool 31 Aug 2012 18:44 ----------------------------------- E diferenta mare intre Canon 350D si 550D? 500 lei merita (350D-ul second hand)? ----------------------------------- valy 31 Aug 2012 19:03 ----------------------------------- Daca nu filmeaza si n-are live view te cam limiteaza. In plus are senzorul cam vechi. ----------------------------------- Erwin 31 Aug 2012 23:31 ----------------------------------- Nikon 1 a apărut de ceva timp, se poate lua sub 2500 dar n-am întrebat dacă prețul include adaptorul la obiectivele normale. Văd că și Canon a procedat la fel livrând camera EOS-M cu obiective special concepute iar adaptorul EF-EOS M se vinde opțional. Cred că pentru astro nu ne interesează adaptorul la obiectivele EF ci un adaptor EOS-M la T2. Faptul că are tehnologia de la EOS 650D spune ceva! Bătălia abia a început, când vor ieși pe piață toți producătorii cu o ofertă în acest segment probabil prețurile vor mai scădea. ----------------------------------- cristirimer 01 Sep 2012 00:24 ----------------------------------- Din multitudinea aparatelor foto utilizabile in astrofotografie SLR-urile raman cele mai potrivite acestui scop. De curand producatorul japonez Canon (supranumit si "Mercedesul fotografiei") a inceput sa produca modelul EOS60Da, un aparat derivat din modelul EOS60D, caruia i s-a modificat filtrul low-cut, asezat in fata senzorului, pentru a permite trecerea radiatiilor infrarosii, in care se gaseste si linia H alpha a hidrogenului, ceea ce face ca imaginile nebuloaselor de hidrogen sa fie mult mai bogate in culoare rosie. Transparenta in linia H alpha a noului filtru este de cca. 3 ori mai mare decat aceea a filtrului de pe EOS60D. Modelul este de fapt o "reactualizare" a lui EOS20Da, primul DSLR destinat special astrofotografiei, care a facut furori la vremea aparitiei sale, in februarie 2005, iar rezolutia de 8,2 Mpix era "varful tehnologiei" pentru senzorii APS-C de atunci. Noul model are un senzor C-MOS imbunatatit de 18 Mpix, ecran LCD-TFT de inalta rezolutie rabatabil, Live-View si posibilitate de filmare Full HD. In plus, sensibilitatea crescuta in IR il face utilizabil si in fotografia artistica in infrarosu. Chiar daca are oglinda, aceasta nu deranjeaza in modul Live-View, cand este in permanenta ridicata, deci nu poate produce vibratii ale aparatului ca urmare a miscarii. In rest, functiile si dotarea body-ului sunt aceleasi cu ale modelului EOS60D. Singurul magazin din Romania care il are in oferta este magazinul "F64" din Bucuresti: http://www.f64.ro/canon-eos-60da-body-aparat-foto-pentru-astrofotografie.html Un "punct slab" al acestuia este pretul cam piperat, mai mare cu aproape 50% fata de modelul EOS60D - asemeni oricarui produs de nisa, cu utilizare ultraspecializata. Cat privesc obiectivele, pentru aceia care nu au un telescop la care sa adapteze SLR-ul exista unele modele de obiective catadioptrice, similare telescoapelor Maksutov, foarte scurte fata de distanta focala, la preturi convenabile, mult mai mici decat ale obiectivelor dioptrice (realizate exclusiv din lentile) si la o calitate multumitoare. Un asemenea model este urmatorul: http://www.f64.ro/products/description/Samyang_800mm_F_8-Catadioptru-MC_IF_focalizare_manuala-pentru_montura_T2/index.html Pe viitor sa speram ca inginerii de la Canon se vor gandi sa imbunatateasca si mai mult calitatea DSLR-urilor destinate astrofotografiei, prin realizarea unor modele care sa dispuna de senzor racit (cu un element, daca nu chiar cu o baterie de elemente Peltier!), asemeni camerelor astrofotografice profesionale. ----------------------------------- starbuck 01 Sep 2012 16:54 ----------------------------------- Ar mai fi o solutie pe care unii o considera de domeniul istoriei dar care poate substitui onorabil o camera CCD astro dedicata sau un DSLR la o fractiune din costul acestora: aparatele pe film in combinatie cu un film profesional de sensibilitate inalta. Marele avantaj al acestei solutii este reprezentat de posibilitatea unor expuneri individuale de ordinul orelor, desigur in cazul unui autoguding corespunzator cat si un potential de rezolutie imens limitat doar de scannerele foto disponibile. Dezavantajul il reprezinta costul totusi semnificativ al acestor filme si developarea profesionista necesara. Dar rezultatele vorbesc de la sine: http://www.mistisoftware.com/astronomy/FilmComparison.htm De remarcat comparatia de la finalul paginii dintre imaginea luata pe un film Fuji Provia 400 si cea luata cu o camera CCD astro dedicata, SBIG STL-11000m (care costa: http://www.optcorp.com/product.aspx?pid=8614 ) la galaxia M51. Iar aici este prezentata o singura expunere de aproape 3 ore si jumatate cu un Nikon si un film KODAK Ektachrome ASA 400 pentru star trails: http://users.soe.ucsc.edu/~hiram/moh/astro/stars/spole.html In fine, m-am gandit ca varianta merita totusi mentionata pentru posesorii (inca) pasionati de aparatele pe film si care poate dispun deja de logistica de developare necesara. ----------------------------------- cristirimer 01 Sep 2012 18:42 ----------------------------------- Ar mai fi o solutie pe care unii o considera de domeniul istoriei dar care poate substitui onorabil o camera CCD astro dedicata sau un DSLR la o fractiune din costul acestora: aparatele pe film in combinatie cu un film profesional de sensibilitate inalta. Marele avantaj al acestei solutii este reprezentat de posibilitatea unor expuneri individuale de ordinul orelor, desigur in cazul unui autoguding corespunzator cat si un potential de rezolutie imens limitat doar de scannerele foto disponibile. Dezavantajul il reprezinta costul totusi semnificativ al acestor filme si developarea profesionista necesara. Evident, solutia "de moda veche" a fotografiei pe film este inca viabila si poate fi folosita de amatori, numai ca aceasta ridica unele probleme cum ar fi: - costul foarte ridicat al filmelor de calitate (acuratete inalta a culorilor) si sensibilitate ridicata (ISO 1600 - 3200); - cost de asemeni ridicat al prelucrarii filmului, procurarea seturilor de chimicale necesare si procesarea cazand in sarcina amatorului, laboratoarele comerciale lucrand cu alte seturi de substante (in special cu acelea care alcatuiesc asa-numitul "proces C-41", dezvoltat de KODAK), destinate filmelor pentru amatori distribuite in comert; filmele profesionale folosesc de regula alte retete de prelucrare, asa cum filmele KODAK sau AGFA aparute la noi dupa 1990 nu se puteau prelucra corect cu substantele destinate filmelor ORWO, existente la noi inainte de 1989! - consum ridicat de materiale foto la fiecare sedinta, trebuind realizate mai multe expuneri pentru acelasi obiect fotografiat, din care se va alege ulterior imaginea cea mai reusita; - lipsa controlului imaginii inregistrate imediat dupa expunere, avantaj oferit numai de fotografia digitala; - erorile de la expunere compromit definitiv portiunea de film (cliseul) de la imaginea respectiva, fara a putea beneficia de avantajul stergerii imaginii de la fotografia cu mijloace electronice (inclusiv fotografia digitala); - imaginea obtinuta pe film este supusa fenomenului de "granulatie", similara intrucatva zgomotului de imagine din cazul fotografiei electronice, care reduce considerabil nivelul de detaliere (similar rezolutiei senzorului CCD sau C-MOS). Granulatia este cu atat mai mare cu cat sensibilitatea filmului este mai mare, de aceea pentru a obtine imagini de inalta calitate pe filme de mare sensibilitate este necesar sa se lucreze cu formate de film mai mari decat clasicul "format 135" (filmul de 35 mm latime, pe care se obtin imagini de 24 X 36 mm), fiind necesare formate de pana la 6 X 9 cm (filmul format 120) sau chiar mai mari (in fotografia profesionala se folosesc planfilme cu dimensiuni de 9 X 14, 18 X 24 sau chiar 24 X 36 cm!). Totusi, fotografia pe film are si un avantaj fata de aceea electronica, anume lipsa fenomenului de crestere a zgomotului in cazul expunerilor de lunga durata. Esential este sa se foloseasca un aparat de tip SLR, caruia sa i se poata detasa obiectivul original si sa se poata adapta la telescop sau un teleobiectiv performant, sa permita un control vizual al focalizarii ("punere la punct") foarte precis si sa aiba modul de expunere "bulb" - B. In cazul fotografiei digitale, cel mai important aspect care trebuie luat in calcul nu este rezolutia senzorului, nu trebuie sa se cada in plasa "goanei dupa megapixeli", ci zgomotul de imagine, care este invers proportional cu marimea fizica a pixelilor. De aceea pentru a obtine imagini de inalta calitate trebuie sa se foloseasca aparate cu rezolutii nu foarte mari (cca. 12 Mpix sunt suficienti, obtinand un nivel de detaliere chiar superior filmului format 135), dar pixelii trebuie sa fie cat mai mari, deci marimea fizica a senzorului sa fie mai mare. Senzorii format Full-Frame au laturile de 24 si 36 mm (aceleasi cu un cliseu pe filmul de 35 mm), dar aparatele acestea au si preturi mari, de peste 2500 Euro. De aceea s-au creat senzori mai mici, in asa-zisul format APS-C, asa cum au majoritatea DSLR-urilor pentru amatori (incepatori sau avansati), la care laturile au dimensiuni reduse fata de cele de la FF cu un raport, numit si "crop-factor" ("raport de decupare") de 1,5x (la aparatele fabricate de Nikon, Sony, Samsung si Pentax), 1,6x (la Canon) si de 2x (la Olympus). Mai exista si aparate de "format mediu", cu senzori care ajung la dimensiuni de 36 X 48 mm, exclusiv pentru uzul profesional, la preturi exorbitante (spre exemplu aparatul Hasselblad H3d2 de 50 Mpix costa 30.000 de Euro fara obiectiv!) :shock: ----------------------------------- starbuck 01 Sep 2012 20:02 ----------------------------------- Totusi, fotografia pe film are si un avantaj fata de aceea electronica, anume lipsa fenomenului de crestere a zgomotului in cazul expunerilor de lunga durata. In cazul filmului la expuneri de lunga durata zgomotul nu creste din doua motive: - sensibilitatea filmului nu este liniara in timp ci chiar scade odata cu acesta; - expunerea pe film nu este afectata de factori externi cum ar fi zgomotul termic sau electric in cazul digitalului ci doar de granulatia (nivelul de detaliu) mentionata de cristirimer. Suprasaturatia mai este o problema in cazul expunerilor lungi, aceasta fiind uneori un factor decisiv in alegerea filmului. In rest desi avantajele fotografiei digitale sunt clare spuneam ca cine are deja logistica necesara pentru film ar merita sa incerce. Macar o data. Parerea mea... ----------------------------------- Rahool 11 Sep 2012 11:22 ----------------------------------- S-ar putea sa primesc zilele ce urmeaza un [url=http://gopro.com/cameras/hd-hero2-outdoor-edition/]Gopro, a incercat cineva sa foloseasca asa ceva in astrofoto? ----------------------------------- valy 11 Sep 2012 11:38 ----------------------------------- S-ar putea sa primesc zilele ce urmeaza un E waterproof ceea ce e bine :). Se scoate obiectivul? In rest desi avantajele fotografiei digitale sunt clare spuneam ca cine are deja logistica necesara pentru film ar merita sa incerce. Macar o data. Parerea mea... Sunt hotarat, acum discutam ce film ar fi mai potrivit si am ajuns la niste concluzii: http://forum.softpedia.com/topic/887109-film-foto-pozitiv-vs-negativ/ In voiitorul foarte apropiat o sa incerc niste expuneri sa vad ce iese. ----------------------------------- mflorian 11 Sep 2012 11:58 ----------------------------------- Cum se schimbă, dpdv astrofoto, parametrii unui DSLR căruia i se înlătură filtrul IR-cut, fără a se pune altceva în loc? Știu că aparatele modificate în acest fel se folosesc în fotografia clasică, pentru peisaje IR și că, prin acestă modificare nu mai funcționează focalizarea automată, balansul de alb și controlul focalizării imaginii prin viewfinder. Aceste impedimente sînt neesențiale în astrofoto. Mă tenetează ideea de a masacra un body ieftin, second hand, căruia să-i înlătur filtrul IR. Nu îmi dau seama dacă spectrul mult lărgit încurcă fotografierea. S-ar putea să apară efecte nedorite datorită părții IR din spectru, care impresionează senzorul, dar care produce imagine defocalizată. Dar mă gîndesc la faptul că există o mulțime de filtre astro care se pot intercala între aparatul foto și telescop. A folosit cineva un aparat foto fără filtrul IR-cut, pentru astrofoto? ----------------------------------- valy 11 Sep 2012 12:27 ----------------------------------- Din cate stiu, si aici imi dau cu parerea, senzorii AF n-au legatura cu senzorul, si nici expunerea (prea mult) dar aici totusi intrand mai multa lumina (spectrul IR) e posibil sa iasa putin supraexpuse, dar compensezi. Daca scoti filtrul imaginea va contine si IR sub forma de rosu banui, deci imaginile vor fi mai rosiatice, ca si cum ai schimba WB-ul. Oricum WB-ul va fi afectat. Dar focusezi manual ma indoiesc ca in vizor vei vedea ceva modificat avand in vedere ca imaginea e data de oglinda si de viewfinder care nu sunt afectate de senzor sau de filtrul de pe senzor. De asemenea daca ai live view nu vad cum ar afecta lipsa filtrului. ----------------------------------- cmatei 11 Sep 2012 12:55 ----------------------------------- @valy: daca scoti o sticla din fata senzorului, se modifica drumul optic si senzorii de AF si vizorul nu vor mai fi la distanta corecta (relativ la CCD), deci pierzi si AF si focus manual. @mflorian: se gasesc filtre IR-cut de pus in locul celui original. Nu costa o avere, daca tot te chinui sa desfaci (sunt multe piese mici...) poti sa pui unul in loc, se pastreaza si focusul si nu ai probleme cu IR. http://www.baader-planetarium.de/sektion/s45/canon_astroupgrade-english.htm ----------------------------------- valy 11 Sep 2012 13:03 ----------------------------------- Din cate stiu senzorul de focus (ma refer la phase detection) nu are legatura cu senzorul de imagine, e un senzor separat. La fel si vizorul nu e afectat de senzor sau de ce are el in fata, drumul luminii nu trece prin senzor pe vizor. Sau ceva imi scapa mie. ----------------------------------- mflorian 11 Sep 2012 13:05 ----------------------------------- @mflorian: se gasesc filtre IR-cut de pus in locul celui original. Nu costa o avere, daca tot te chinui sa desfaci (sunt multe piese mici...) poti sa pui unul in loc, se pastreaza si focusul si nu ai probleme cu IR. Filtrele sînt doar pentru Canon și din cîte am înțeles, se pun pentru a putea folosi aparatul și pentru fotgrafii normale, cu un balans de alb custom, autofocus etc. Eu mă gîndesc la un aparat dedicat 100% astrofoto, așa că nu m-ar interesa auto-focusul și alte funcții pierdute prin înlăturarea filtrului. Iar dacă nu sînt legat exclusiv de o marcă, respectiv Canon, am libertatea să aleg orice aparat, funcție de preț, calitatea senzorului etc. Nedumerirea mea rămîne: spectrul IR suplimentar încurcă la astrofoto? ----------------------------------- cmatei 11 Sep 2012 13:42 ----------------------------------- @valy: iti scapa ceva foarte simplu :) Senzorul AF si vizorul sunt reglate pentru o anumita distanta flansa-CCD, in asa fel incat atunci cand ele sunt in focus, sa fie si CCD-ul in focus. Ori, prin eliminarea filtrului tu modifici acea distanta - vei face clarul in vizor, vei avea confirmare de la AF, dar planul de focus nu va mai coincide cu CCD-ul. ----------------------------------- valy 11 Sep 2012 13:48 ----------------------------------- Asa o fi. Atunci live view ramane singura solutie sau recalibrearea AF si a vizorului, sau pui un geam transparent ca sa refaci calea optica. Iar legat de intrebarea lui mflorian, cred ca spectrul suplimentar nu strica, probabil multe obiecte emit (si) in IR deci ar trebui sa ajute la astrofoto. ----------------------------------- ursamajor 11 Sep 2012 14:02 ----------------------------------- La Canon se face ușor, băieții. :wink: Trebe doar un imbus de 1,3. Se pilește unul de 1,5 și iese. Poate și pe la ăilalți să fie la fel. http://www.astrosurf.com/buil/autofocus/adjust.htm ----------------------------------- mflorian 11 Sep 2012 14:55 ----------------------------------- Iar legat de intrebarea lui mflorian, cred ca spectrul suplimentar nu strica, probabil multe obiecte emit (si) in IR deci ar trebui sa ajute la astrofoto.Există riscul ca focusul în IR să fie în altă parte decît cel în spectrul vizibil, de exemplu și atunci s-ar putea să obțin imagini cu halou. De-aia m-ar interesa experiența PRACTICĂ, dacă o are cineva. Poate și pe la ăilalți să fie la fel. [url=http://www.howtoshot.com/82/how-to-fix-front-focus-nikon-d90-d80-back-focus-problem/]la Nikon e cam la fel, dar nu asta e esențial, ci dacă se obține vreo îmbunătățire notabilă în imagine. ----------------------------------- ursamajor 11 Sep 2012 15:02 ----------------------------------- Păi, pe voi vă mănâncă de scos filtrele... nu pe mine și nu cred să fie mulți. Eu doar am arătat ce trebuie făcut. Ce iese vezi singurel, că doar e vorba de un body SH ieftin, deci afli după ce scoți filtrul. ----------------------------------- valy 11 Sep 2012 15:18 ----------------------------------- Există riscul ca focusul în IR să fie în altă parte decît cel în spectrul vizibil, de exemplu și atunci s-ar putea să obțin imagini cu halou. De-aia m-ar interesa experiența PRACTICĂ, dacă o are cineva. Adica vrei sa zici ca obiectivele/refractoarele sunt corectate sa focuseze in acelasi punt toate culorile pana in 650nm dupa care brusc IR-ul (>650nm) focuseaza pe langa? Oricum sensibilitatea senzorilor cam scade destul de mult spre 1000nm si chiar daca sistemul optic n-ar face fata oricum n-ar conta. Dar cauta si tu pe net poze facute cu aparate modificate. ----------------------------------- cristirimer 11 Sep 2012 22:07 ----------------------------------- SLR-urile mai vechi (pe film, evident) aveau la obiectiv, la stanga reperului "linie" pt. distanta la care este realizata focalizarea, un reper de culoare rosie (de obicei sub forma unui punct) pentru focalizarea in domeniul IR. Acesta era necesar deoarece in IR distanta focala a obiectivelor este diferita de aceea in spectrul vizibil. Ca sa fim mai rigurosi, nici in vizibil un obiectiv simplu, cu o singura lentila, nu are aceeasi distanta focala la toate culorile, deoarece indicele de refractie este diferit, in functie de lungimea de unda a radiatiei incidente. La rosu DF este mai lunga, iar la violet este mai scurta, astfel se explica aberatia cromatica a acestora. Fenomenul este acelasi ca in cazul dispersiei luminii intr-o prisma optica, asa cum se intampla la spectroscoape. Prin alipirea mai multor lentile fabricate din sorturi de sticla diferite, cu indici de refractie diferiti si alegerea corecta a distantelor focale individuale, care trebuie sa fie diferite la"perechile" de lentilele convergente / divergente alaturate, se obtine o "ingustare" a "gamei de distante focale" a obiectivului respectiv intr-o gama mai larga de culori (practic lungimi de unda ale luminii incidente). Asa se realizeaza corectarea aberatiei cromatice a obiectivelor. In cazul obiectivelor aparatelor SLR reperul pt. focus in IR era valabil pentru lungimea de unda de 1100 - 1200 nm la care era sensibilitatea maxima a filmelor "alb/negru" pentru IR de la vremea respectiva. Daca luam in calcul tot spectrul IR, putem vorbi si aici de o "deplasare" a focarului obiectivului in functie de lungimea de unda, domeniul util al spectrului IR fiind determinat (spre lungimile de unda mari) de sensibilitatea senzorilor cu siliciu, care scade drastic la lungimi de unda mai mari de 1000 nm. Prin urmare o focalizare corecta in IR se obtine numai pe un domeniu relativ ingust de "culori" (lungimi de unda) si cel mai bine in modul "live-view", unde avem pe monitor imaginea formata efectiv pe senzorul de imagine (indiferent daca este de tip CCD sau C-MOS) si nu pe senzorii auxiliari (cum este cel pt. autofocus), ale caror indicatii trebuiesc ignorate. N.B. Aparatele fotografice mai noi, in special acelea din clasa DSLR, au renuntat la senzorii tip CCD, care aveau un consum de energie mai ridicat, trecand la senzorii de tip C-MOS, care, avand un consum mai redus, se incalzesc mai putin in timpul functionarii si prin urmare genereaza un zgomot de imagine mai redus. Oricum, in astrofotografie este bine ca dupa realizarea focalizarii in modul "live-view", daca aceasta operatie a durat mai mult, sa se pastreze un interval de timp suficient pana la expunerea efectiva, in care senzorul sa fie inactiv, pentru ca temperatura senzorului sa scada, minimizand astfel zgomotul de imagine.