----------------------------------- zoth 08 Noi 2012 20:06 Ocularul Huygens ----------------------------------- De la bun inceput atrag atentia ca topicul de fata se adreseaza exclusiv pasionatilor de Optica si Istoria instrumentelor astronomice, restul populatiei putand sa-l ignore linistita. As aprecia mult ca interventiile pe topic, in caz ca vor exista, sa fie axate pe subiect. Orice crestin care vorbeste despre ocularul Huygens il asociaza mental (cum poate parea firesc) cu primul ocular compus cunoscut in istoria umanitatii. Personal nu as putea sa confirm dar nici sa infirm presupunerea de mai sus. Din lecturile de pana acum am observat ca cei care s-au incumetat sa traseze biografia lui Christian Huygens se impart in mare in trei categorii: - cei care nu dateaza aparitia ocularului la un an anume, - cei care dateaza aparitia pe la 1662 (oare de ce tocmai atunci? ) - cei care dateaza aparitia acestui ocular dupa retragerea lui Christian in Olanda, deci dupa anul 1681. Daca ocularul a aparut in 1662 atunci putem spune cu destula siguranta ca este primul ocular compus cunoscut in istoria umanitatii. Daca a aparut mai tarziu, atunci un alt ocular compus ii va lua locul, si anume cel construit in 1663-1664 de Giuseppe Campani compus din trei lentile pozitive. Pana la urma acest aspect nu este atat de important pentru discutia noastra dar poate ca "sapatori" mai asidui prin istoria descoperirilor optice ne pot clarifica mai bine si acest lucru. Am sa-l rog pe Mircea sa ne dea o mana de ajutor ... ----------------------------------- Mircea Pteancu 08 Noi 2012 22:37 ----------------------------------- zoth foarte interesant subiectul. In lecturile mele,eu am aflat ca ocularul numit de catre cei mai multi drept ocular Huygens are de drept doi inventatori,unul fiind intradevar Huygens iar celalalt fiind Campani. Christian Huygens a aplicat ocularul sau compus la studiul telescopic al astrilor ,fapt de la care provine denumirea generica de ocular Huygens ,folosita de secole. Iar Giuseppe Campani a aplicat acelasi ocular la microscop ,fapt datorita caruia cunoscatorii il mai numesc si astazi,uneori,drept ocular Campani. Se mai cunoaste faptul ca singurul telescop construit de catre Huygens, si pastrat complet pana in zilele noastre,are un ocular din trei lentile,ocular numit de el ,,campanian''. Dar povestea ocularelor compuse este un pic mai complicata. Adversarul lui Galileo Galilei in ceea ce priveste descoperirea petelor solare,parintele iezuit Christoph Scheiner a creat de fapt in 1630 primul ocular compus,format din doua lentile convergente,amplasate la o distanta reciproca egala cu suma distantelor lor focale.Acest ocular oferea o imagine dreapta,nerasturnata,proprice observatiilor terestre dar prezenta in acelasi timp si o aberatie cromatica puternica. In 1645,parintele capucin Anton Maria Schyrle de Rheita a publicat cartea ''Oculus Enoch et Eliae'' ,in care descrie primul ocular terestru format din trei lentile ,asezate la distante reciproce egale cu suma distantelor lor focale.Acest ocular ofera imagini mult mai bine corectate si care a avut un mare succes.Inca si in secolul XIX ,se mai construiau asemenea oculare ,John Herschel denumindu-l ,,ocularul lui Rheita''. Renumitul optician,constructor de telescoape si microscoape,Giuseppe Campani a dotat telescoapele sale aproape in exclusivitate cu oculare compuse din trei lentile,de tip Rheita. Huygens a dotat telescopul sau ,care a ajuns pana in zilele noastre ,cu un asemenea ocular din trei lentile,numindu-l ocular ''campanian'',deoarece fiindca aflase despre acest tip de ocular de la Campani. Campani insa a construit doar microscoape cu oculare negative ,avand diafragma asezata intre lentile,de aici provenind denumirea de circulatie restransa de oculare Campani. As mai adauga la mica noastra istorioara si faptul ca Ruder Boscovitch ,un parinte iezuit originar din Croatia (Ragusa de odinioara) ,a inventat o varianta a aceluiasi ocular ,format din doua lentile plan-convexe ,cu fata plana orientata spre ochiul observatorului si in care diafragma se confunda cu montura lentilei de camp (lucru despre care stim ce efecte are ). Mircea ----------------------------------- Erwin 08 Noi 2012 23:49 ----------------------------------- Christiaan Huygens (1629-1695) este autorul "Traité de la Lumière" (1690), care sintetizează teoriile optice pe care a început să le dezvolte în 1650 și a fost primul tratat despre optică care a aplicat legea refracției la lentile cu suprafața sferică și la proiectarea telescoapelor. În 1662 Huygens a dezvoltat ocularul care îi poartă numele: constă din două lentile crown plano-convexe cu ambele suprafețe curbate orientate spre obiectiv, montate cu un spațiu dintre ele egal cu jumătate din suma focalelor lentilelor, ceea ce minimizează aberația cromatică, și cu două focale diferite în raport 3:1 (câmp:ochi), ceea ce minimizează aberația sferică; oricum cele două tipuri de oculare timpurii utilizau raportul 3:2 (pentru magnificații mari) și 4:1 (pentru magnificații mici). Ocularul Huygens este negativ, însemnând că nu poate fi utilizat ca o simplă lupă (de exemplu pentru a examina obiecte mici, timbre, insecte). El plasează planul imaginii obiectivului în interiorul ocularului între cele două lentile unde este transmis ochiului fără aberația cromatică a lentilei de ochi; drept rezultat, folosirea unui reticul devine ineficientă deoarece imaginea lui va fi blurată și afectată de culori refractate. Ocularul huygenian are aberații sferice semnificative, curbura de câmp și ceva distorsiuni tip pernă și coma, un ușor astigmatism negativ, care poate fi utilizat pentru contracararea astigmatismului negativ al unui obiectiv de focală lungă (> ƒ/12). Lucrează bine cu telescoape refractoare. Design-ul original avea 25°-30° câmpul aparent și garda la ochi foarte scurtă — mai puțin de 8mm la ƒe = 28mm. Astronomul englez George Airy a redus aberația sferică și curbura câmpului utilizând un menisc pozitiv ca lentilă de câmp și una biconvexă ca lentilă de ochi; opticianul german Moritz Mittenzwey a lărgit câmpul la 50° utilizând un menisc pozitiv la lentila de câmp și una plano-convexă la lentila de ochi. În ciuda design-ului vechi, ocularul huygenian este utilizat încă uneori în refractoare profesionale cu focală lungă care reduce influența aberațiilor optice. Am tradus acest text de aici http://www.handprint.com/ASTRO/ae5.html ----------------------------------- zoth 09 Noi 2012 12:11 ----------------------------------- Oho ... deja s-au adunat cateva date interesante, multumesc lui Mircea si Tavi pentru interventii. Se pare ca intradevar istoria primului ocular compus este mai complicata decat pare la prima vedere. Am notat anul 1630 cu aparitia ocularului Scheiner (prima varianta de ocular erector din 2 lentile convergente) si anul 1645 cu varianta corectata mai bine a lui Rheita, tot ocular erector format de data asta din 3 lentile convergente. Din ceea ce am citit pana acum, cu siguranta acest ocular (a lui Rheita) a fost preluat de Giuseppe Campani si montat pe lunetele de focala lunga, ocular ce va adopta in timp si noul nume de ocular Campani. In ce priveste ocularul Huygens aici cred ca apar oarece confuzii: Exista pe de o parte surse biografice care specifica destul de clar ca ocularul "campanian" este unul de tip erector format din 3 lentile convergente, precum exista si surse care spun ca maestrul Giuseppe monta pe microscoapele construite de el oculare alcatuite din doua lentile convergente, oculare pe care unii le denumesc tot campaniene. Eu unul nu vad o probabilitate mare ca acelasi ocular (in speta cel huygenian) sa fi fost descoperit de doua persoane diferite in momente de timp diferite. Aceasta supozitie se bazeaza pe faptul ca la ocularul negativ Huygens apare o particularitate extrem de interesanta care il deosebeste de toate celelalte oculare aparute pana in ziua de azi cu exceptia ocularului Tolles care este in fapt tot un Huygens dar in varianta solida. De aici s-a nascut de fapt nedumerirea mea legata de anul de aparitie al ocularului negativ Huygens. Exista si pasaje nostime legate de anul de aparitie al acestui ocular: un personaj pe care il stimez in mod deosebit, Chris Lord da ca an de aparitie al acestui ocular 1703, omitand faptul ca Huygens a murit in 1695. ----------------------------------- catalin dumitru 09 Noi 2012 20:14 ----------------------------------- http://digitalcommons.unl.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=1067&context=physicsrudd Putin cam lung dar foarte interesant. Spre sfarsit e un tabel care ar putea fi util pasionatilor in construirea de oculare 'vintage' catalin. ----------------------------------- Mircea Pteancu 09 Noi 2012 23:38 ----------------------------------- Nitel off-topic,dar nu intrutotul,am sa spun ca avand trei lentile identice de 17 mm diametru si 25mm focal ,ma bate gandul sa construiesc candva un ocular terestru Rheita . Shema va fi: diafragma de camp ' -25mm-L1-50mm-L2-50mm-L3-15mm -pupila de iesire. La jumatatea distantei dintre L2 si L3 ,va fi asezata diafragma de camp'' a ''ocularului''. Lungime totala 140mm,putere optica 10x. Mircea ----------------------------------- Erwin 10 Noi 2012 12:05 ----------------------------------- Mulțumesc, Mircea de idee! Am și eu o lentilă plan-convexă de focală prea lungă pentru un ocular ramsden dar poate îi găsesc perechea pentru un Huygens clasic. Pe cassegrain aș putea merge cu oculare de focală lungă până la 90mm. Sunt foarte curios ce imagine se poate obține, mai ales după ce am văzut ocularele tale "vintage". :) ----------------------------------- zoth 10 Noi 2012 18:50 ----------------------------------- Mircea si Erwin, va rog pe amandoi sa ne tineti la curent cu evolutia constructiilor anuntate si in mod special cu rezultatele si impresiile obtinute in urma testelor "pe viu". Eu am sa incerc intre timp ceva simulari in OSLO. Cum obtin un rezultat am sa-l pun aici. Catalin, multumesc pentru articol. Personal nu agreez toate concluziile pe care le trage autorul acolo dar este oricum un material interesant si util de citit. ----------------------------------- valy 13 Noi 2012 12:59 ----------------------------------- Am o curiozitate, nu neaparat legata de ocularul din titlu: ce sticla se folosea in vremurile acelea pentru confectionat oculare (si obiective)? ----------------------------------- zoth 17 Noi 2012 17:28 ----------------------------------- Buna intrebarea valy :!: Pentru perioada anilor 1600 nu am un raspuns exact, o sa continui sapaturile, insa pentru inceputul anilor 1900 aflam din cartea reverendului Ellison, "The Amateur's Telescope", ca unul din sorturile foarte folosite era un tip de sticla crown denumit pe atunci "optical plate" care avea urmatoarele caracteristici: n=1,5195 dispersia medie=0,00906 si V=57,33 Acest sort de sticla evident ca nu se mai regaseste intre cele folosite azi, insa dupa caracteristici este oarecum similar cu sticlele din seria K produse de Schott. Tot de la reverendul Ellison aflam si de manufactura Chance Bros din Birmingham care in acea perioada producea mai multe sorturi de sticle optice dintre care putem aminti cateva: A605 (hard crown) n=1,5175 dm=0,00856 V=60,5 A569 (soft crown) n=1,5152 dm=0,00906 V=56,9 A458 (light flint) n=1,5472 dm=0,01196 v=45,8 A370 (dense flint) n=1,6124 dm=0,01650 V=37,0 A337 (extra dense flint) n=1,6469 dm=0,01917 V=33,7 La vremea cand lecturam aceasta carte mi s-a parut curios apetitul deosebit al opticienilor din acele vremuri de a combina "optical plate" cu un flint dens pentru realizarea obiectivelor acromate. Dupa mai multe simulari facute pe softurile specializate am realizat faptul ca aveau mare dreptate: - o combinatie K10/SF4 (sau K7/SF4) da rezultatele unui mariaj perfect pentru un obiectiv acromat pe cand o combinatie BK7/SF4 aduce mai mult cu un concubinaj dificil ... :lol: ----------------------------------- zoth 18 Noi 2012 13:19 ----------------------------------- Sa ne intoarcem la tema principala a topicului nostru nu inainte de a arunca o privire asupra materialului prezentat de Catalin in linkul de mai sus: Ca parere personala il consider bun si cu un continut foarte interesant. Singurul aspect care ma nemultumeste este acela ca trateaza cromatismul ocularelor aproape exclusiv din punct de vedere teoretic. Nu trebuie sa va mai spun ca in practica lucrurile sunt mai nuantate. Astfel trebuie sa avem permanent constientizat un aspect esential: niciodata cromatismul longitudinal dezvoltat de un ocular nu va ajunge la nivelul celui dat de obiectiv (chiar daca acesta este foarte bun si are un cromatism rezidual mic). Asadar cromatismul longitudinal care este vizibil la ocular (in special la grosismente mari) este datorat in cea mai mare masura obiectivului. Multi dintre proiectantii de oculare nici nu se chinuie sa minimizeze cromatismul longitudinal al ocularelor, multumindu-se cu o acromatizare partiala ce va duce in final la o subcorectie sau supracorectie cromatica, vizibila tot la grosismente mari. Probabil unii dintre voi ati remarcat schimbarea tonului imaginii date de telescop atunci cand lucrati la astfel de grosismente. Unele imagini capata o tenta caramizie-rosiatica, altele una rece verzui-albastrie. In privinta cromatismului transversal lucrurile se schimba radical, ocularul fiind acela care introduce in sistem un cromatism considerabil mai mare decat cel al obiectivului. Acesta este deranjant in special la grosismente mici si medii unde trecerile de contrast mare pe imagine apar manjite in violet pe o parte si verde-galbui pe cealalta sau invers, functie si de pozitia ochiului fata de ocular. Ei bine, pentru aceasta aberatie se duce batalia de catre proiectantii de oculare. Ocularul Huygens are marele merit de a anula cromatismul transversal intr-un mod miraculos de simplu folosind doar doua lentile plan-convexe. Cea mai frumoasa descriere a acestui mecanism am gasit-o in Tratatul de Optica al lui David Brewster pe care o redau in imaginea de mai jos: (PS. Am schimbat pe desen o parte din notatii pentru a deveni mai usor vizibile) ----------------------------------- catalin dumitru 18 Noi 2012 16:37 ----------------------------------- Mai jos o poza extrasa dintr-o carte de optica , cu ceea ce autorii definesc ca fiind conditia de acromatism aparent . Imaginea vine in completare la cea postata mai sus de Zoth. Dupa mersul razelor C si F , se poate intelege (cel putin din punctul de vedere al autorilor :) ) rolul sistemului optic al ochiului in desavarsirea acromatismului ocularului Huygens. Daca asa stau lucrurile , inseamna ca cel care l-a creat a fost intr-adevar genial. catalin. ----------------------------------- zoth 18 Noi 2012 20:21 ----------------------------------- Aseara pe un topic de-al tau aminteam ca un fascicul colimat ce trece prin pupila ochiului va naste pe retina imaginea unui punct. Atat desenul lui Brewster cat si cel postat de tine trebuie interpretate intr-un sens mai larg, adica in ideea in care intre dreptele m-r' si n-v' (pe desenul lui Brewster) sau intre dreptele I'c-F'c si I'f-F'f (pe desenul postat de tine) se afla toate celelalte radiatii (culori) din spectrul vizibil. Se formeaza in acest fel (si in ambele cazuri) fascicule colimate de radiatii ce se vor uni pe retina intr-un punct alb sau de culoarea radiatiei dominante. Iata o analogie frumoasa cu ceea ce spuneam aseara! Daca asa stau lucrurile , inseamna ca cel care l-a creat a fost intr-adevar genial. Iata deci ca asa stau lucrurile :!: ... concluziile se trag singure. Pentru confirmare pun mai jos proiectul unui ocular Huygens (raportul focalelor lentilelor de 3/1) in care se poate vedea ca nivelul de corectie al cromatismului transversal la marginea campului de 35 grade este acelasi cu cel de pe axa optica: ----------------------------------- Erwin 18 Noi 2012 23:05 ----------------------------------- O confirmare practică a celor de mai sus: privind printr-o lunetă a dl.Mircea Pteancu am fost frapat efectiv de lipsa aberațiilor cromatice la care mă așteptam fiind vorba de o construcție simplă - una dintre lunetele istorice construite de Mircea din lentile de ochelari. Cred că efectul apare nu numai la ocularele Huygens ci și la astfel de lunete cu lentile simple printr-o alegere potrivită a distanțelor focale și a diafragmelor corespunzătoare. ----------------------------------- zoth 24 Noi 2012 17:36 ----------------------------------- Interesant mi se pare faptul ca mai sunt si in ziua de azi voci care spun ca ocularul Huygens este cel mai potrivit ocular ce se poate folosi in combinatie cu un acromat de focala lunga :!: Va trebui sa verificam atat teoretic cat si practic aceasta afirmatie si sa vedem daca in spatele ei se ascunde sau nu, adevarul. Iata o tema de casa pentru amatorii de experimente. Pana atunci sa aruncam o privire asupra materialului tradus de Erwin: In mare parte afirmatiile prezente acolo se regasesc aproape in toate scrierile contemporane despre ocularul Huygens fiind in general corecte. Cateva mici corectii as vrea sa fac la materialul tradus: - variatia raportului intre focalele celor doua lentile ale ocularului Huygens nu conduce la o minimizare a aberatiei de sfericitate policromatica, in schimb permite minimizarea distorsiilor, raportul de 2/1 conferind ocularului o ortoscopicitate excelenta. Simularea facuta in OSLO pentru un ocular cu raportul intre focalele lentilelor de 3/1 si un altul cu raportul de 2/1 ne arata o minimizare a distorsiilor cu un ordin de marime in favoarea ultimului: Aceeasi confirmare o gasim scrisa si in cartea lui Dodoc la pagina 473: Pentru o mai buna corectie a distorsiunii, astazi se folosesc oculare Huygens cu urmatorii parametri: f'1=3f'/2=2f'2 - astigmatismul ocularului Huygens este usor pozitiv ducand catre echilibru astigmatismul usor negativ al unui obiectiv refractiv. - azi campul ocularelor Huygens este centrat de obicei pe o valoare cuprinsa intre 30 si 35 grade. ----------------------------------- zoth 01 Dec 2012 12:45 ----------------------------------- In marea lor majoritate astronomii amatori (atat cei de la noi cat si cei de afara) dispretuiesc ocularul Huygens considerandu-l pe de o parte un design prea invechit iar pe de alta un ocular in care aberatiile de sfericitate axiala, coma, astigmatism, distorsii, iau valori prea mari si degradeaza nepermis de mult imaginea rezultata. Cam aceeasi atitudine am avut-o si eu fata de acest ocular pana in momentul in care m-am decis sa-l analizez mai in amanunt. Dupa multe teste practice si simulari in softuri specializate am ajuns la concluzia ca problemele ocularului Huygens sunt altele decat cele clamate de amatori: - prima problema ar fi calitatea foarte slaba de fabricatie a lentilelor componente in special pentru ocularele chinezesti. Acestea trebuie intradevar evitate. Avem insa o alternativa buna in ocularele Huygens romanesti, nemtesti si japoneze folosite in microscopie. - a doua problema (si cea mai importanta) este folosirea neadecvata a acestor oculare pe instrumentele comerciale caracterizate in special prin raporturi focale cuprinse intre f/5 si f/15. In situatia asta rezultatele vor fi intradevar dintre cele mai slabe. Cu totul altfel arata insa rezultatele obtinute atunci cand aceste oculare se folosesc pe instrumente (in special de constructie proprie: lunete acromate, neacromate, cassegrin-uri) cu raporturi focale mari si foarte mari, de preferat peste f/20. Pentru a intelege mai usor diferentele ce apar intre comportamentul ocularului Huygens montat pe un instrument comercial si altul montat pe un instrument cu raport focal mare, am facut o simulare in care pe randul de sus ocularul este pus pe un instrument cu raportul focal f/10 iar pe randul de jos acelasi ocular lucreaza pe un instrument cu raportul focal f/40. Puteti concluziona singuri care sunt diferentele ce apar intre nivelele de coma, astigmatism si sfericitate pentru cele doua situatii (graficele avand aceeasi scala): ----------------------------------- Mircea Pteancu 01 Dec 2012 16:57 ----------------------------------- In urma cu cinci ani,in ograda unui ATM-ist pe nume John Pons,a avut loc o intalnire a unor lunetisti ,descrisa pe larg si comentata la topicul ''The Great Full Moon Star Party'' de pe Cloudy Nights. VIP-urile intalnirii au fost o luneta Goto Kogaku de 153mm (construita in 1954 si deci de aceeasi varsta venerabila cu subsemnatul) si o luneta ceva mai maricica si care accepta fie un obiectiv din trei elemente de 203mm diametru F/19, realizat de George Caroll ,fie un apocromat Zeiss de 254mm F/16. Dar,desi pentru aspect,impresie si steroizi ,toti laurii au fost dusi de catre lunetele mari,aflam de la unul dintre participanti,Lew Chilton, ca mica vedeta a serii a fost luneta Nippon Kogaku ,mult mai umila,de doar 50mm diametru : ,,But first, the little star of the show was Caveman's circa 1953 Nippon Kogaku 50mm refractor on its original mount. Its performance amazed everybody! It provided color-free, ultra-sharp views of Venus. It also provided comparatively better views of Jupiter than its larger brethren because it was less sensitive to seeing conditions. The "Little Scope that Could" is a definite keeper - I wish it were mine.'' Dupa care,acelasi Chew adauga poza extremitatii oculare a mini-lunetei Nippon Kogaku ,spunand: ,,And that 18mm Nippon Kogaku eyepiece performed exceptionally well, as you'd expect.'' Nu trebuie sa studiezi prea mult poza pentru a-ti da seama ca vorbeste despre un ocular Nippon Kogaku de 18 mm focal si de tip Huygens. Am convingerea ca intr-un mediu intesat cu lunete care mai de care mai fitzoase,cineva care afirma ca un ocular s-a comportat ''exceptional de bine'',stie ce vorbeste. Mircea PS:nu vreau sa fiu antipatic dar trebuie sa fac o mica atentionare pentru cei care cred ca Tokio este numele unui cartier din capitala Chinei-a nu se confunda numele producatorului japonez Goto cu tipul de monturi GoTo. ----------------------------------- zoth 01 Dec 2012 19:14 ----------------------------------- Multumesc pentru interventie Mircea :) Ce pacat ca productia de instrumente a ultimilor ani a fost deturnata de la performanta catre interesul pur comercial :( Firma nipona Goto a fost o reprezentanta de seama a primei tendinte (amintite mai sus) ducand performanta in optica destinata amatorilor catre limite greu sau aproape imposibil de imaginat in ziua de azi. Un exemplu in imaginea de mai jos unde putem vedea un obiectiv triplet super-apocromat destinat ATM-istilor anilor 60 cu deschiderea de 80mm si raport focal 15. Va puteti imagina ce fidelitate a imaginii poate furniza un instrument cu asemenea obiectiv in conditiile in care un acromat obisnuit cu caracteristicile de mai sus genereaza deja o imagine impecabila? ----------------------------------- mflorian 01 Dec 2012 20:09 ----------------------------------- ...Nippon Kogaku ...Mai exact, Nippon Kōgaku Kōgyō Kabushikigaisha, care apoi și-a schimbat numele în Nikon. ----------------------------------- catalin dumitru 01 Dec 2012 22:51 ----------------------------------- Dupa multe teste practice si simulari in softuri specializate am ajuns la concluzia ca problemele ocularului Huygens sunt altele decat cele clamate de amatori: - prima problema ar fi calitatea foarte slaba de fabricatie a lentilelor componente in special pentru ocularele chinezesti. Acestea trebuie intradevar evitate. Avem insa o alternativa buna in ocularele Huygens romanesti, nemtesti si japoneze folosite in microscopie. - a doua problema (si cea mai importanta) este folosirea neadecvata a acestor oculare pe instrumentele comerciale caracterizate in special prin raporturi focale cuprinse intre f/5 si f/15. In situatia asta rezultatele vor fi intradevar dintre cele mai slabe. Tin sa precizez , din experienta proprie , ca ocularele Huygens romanesti , de putere redusa , 5x si 7x , dau rezultate destul de bune pe lunete de la f/8-f/9 in sus. 10X-ul scoate imagini ceva mai bune cu lentila de camp inversata , dar un pic 'fortate' . :) Restul , de focale mai mici de 25 mm , le gasesc inutile pentru astro sau diurne. catalin. ----------------------------------- Mircea Pteancu 02 Dec 2012 16:11 ----------------------------------- Eu am ocularele de 5x /Zeiss,6x/Reichert,7x/IOR,10X/IOR si 15x/IOR. 5X/Zeiss f=50mm ,da imagini foarte faine pe luneta 60x700mm la 14x,camp de aprox.90'. Perechi de oculare 7x/36mm si 10 x/25mm ,ambele IOR ,folosesc cu vizoarele binoculare. 15x/IOR a fost o surpriza pentru mine.Singurele lucruri pe care le regret in legatura cu acest ocular sunt: -era bine daca lentilele erau cu acoperire AR -era bine daca aveam o lentila Barlow mai puternica de 2x ,deoarece pe dobsonianul de 125mm obtin doar 108x cu ocularul H15x +Barlow 2x.Dar la stelele duble putine combinatii pot concura cu acest duet. Ma gandesc sa fac un prelungitor pentru a mari ,dupa vointa,amplificarea lentilei Barlow la 3x. Mircea ----------------------------------- zoth 03 Dec 2012 17:04 ----------------------------------- Catalin, Mircea, ati punctat amandoi aceeasi problema: Sigur, exista combinatii gen obiectiv+accesorii (prin accesorii intelegand oculare, barlow-uri, reductoare de focala, etc) care se "impaca" mai bine si dau rezultate mai bune, la fel cum exista astfel de combinatii mai putin "reusite" si care dau rezultate semnificativ mai modeste. Nivelul general de corectie al unui telescop (obiectiv+accesorii) este o suma algebrica in care intra nivelul de corectie al fiecarui element din lantul optic respectiv. Este posibil asadar ca un obiectiv bun (bine corectat) sa dea rezultate mai slabe atunci cand este combinat cu un ocular dominat de subcorectie nativa mai mare, decat atunci cand acest ocular se combina cu un obiectiv usor supracorectat, deci mai slab. Analiza mea anterioara a luat in calcul comportamentul ocularului Huygens functie de raportul focal pe care lucreaza considerand ca obiectivul are o corectie neutra. ----------------------------------- zoth 13 Ian 2013 13:40 ----------------------------------- Am gasit mai demult in cartea lui Dodoc un proiect de ocular Huygens care continea un element inedit: Chiar daca raportul intre focalele celor doua lentile era de 2/1 si distanta intre ele 3f/2, sticla optica utilizata la construirea lentilelor era un crown de densitate mare, mai exact SK2. Am pus datele in soft si dupa operatia de rescalare si "gadilare usoara" la capitolul distante axiale am obtinut un proiect ce pastreza in mare caracterul acestui ocular dar care prezinta doua aspecte noi: 1 - coma ocularului isi schimba semnul, devine pozitiva. Faptul asta ma conduce involuntar la o intrebare semi-retorica: putem cauta si eventual gasi o sticla pentru care ocularul Huygens nu mai dezvolta coma (in conditiile in care celelalte aberatii sunt tinute in frau)? Cine are mancarimi la limba se poate exprima ... 2 - astigmatismul se duce catre un minim si la fel ca in cazul ocularului Tolles Hibrid, avem de-a face cu o suprapunere aproape perfecta intre planul sagital si cel tangential (dispare asimetria dezvoltata de obicei de astigmatism dintre pozitiile intra si extrafocale). Un astfel de comportament era previzibil pana la urma pentru un ocular Huygens deoarece un Tolles fie el original sau hibrid este in sine un Huygens solid :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 13 Ian 2013 18:12 ----------------------------------- Pai,am eu o mancarime de limba... :D Exista vreo legatura intre tipul de aberatie predominant si sticla necesara pentru corectarea acestuia,pentru a sparge ,,frontul'' si a avansa substantial pe teritoriul inamic? Ma gandesc aici la faptul ca al nostru Chris Lord a imbunatatit ocularul Ramsden si i-a marit campul aparent la 60 grade prin folosirea lentilelor din flint. Iar la ocularele Huygens inseamna oare ca trebuie sticle extra-grele ? In serile in care ,recent, am observat companionul lui Sigma Ori cu ajutorul ocularelor Galilei,cand rudele mult mai bogate in lentile dadusera ,,chix'',mi-am amintit de impresia pe care i-am descris-o lui Catalin despre ocularul H 15x IOR.Am incercat combinatia H15X f=16.7 mm +Barlow 2x pe dublele 52 Ori si 32 Ori folosind micul meu dobsonian de 125mm F/7. La 52 Ori am vazut doar o alungire stigmatica a imaginii stelei care la 108x arata ca un mic segment.In schimb 32 Ori a prezentat clar doua discuri Airy de straluciri diferite si tangente,adica ,,optul'' traditional care da startul aventurii ,,dublistilor''! Deci ocularul Huygens 15x poate fi interesant pentru observatii de grosisment mai mare. Mircea ----------------------------------- zoth 19 Ian 2013 19:38 ----------------------------------- Exista vreo legatura intre tipul de aberatie predominant si sticla necesara pentru corectarea acestuia,pentru a sparge ,,frontul'' si a avansa substantial pe teritoriul inamic? M-ai spart in mii de bucati ... :roll: Nu pot (si nu stiu) sa dau un raspuns care sa fie in acelasi timp concret si universal valabil. Ca opinie personala pe baza experientei pe care am acumulat-o pana acum as zice in felul urmator: Exista aberatii care raspund "bine" la sortul de sticla folosit precum exista si aberatii care raspund bine la factorul de forma folosit, etc. Din categoria aberatiilor care raspund bine la sortul de sticla folosit putem aminti cromatismul longitudinal, transversal. Este firesc ca atunci cand folosim sticle exotice cu dispersie mica sau cristal de fluorita si cromatismul remanent sa fie mic. Pe baza acestui fapt s-au construit de catre opticieni vestitele si controversatele apocromate. Dar folosirea sticlelor exotice in constructiile optice este departe de a reprezenta "reteta ideala" in optica. Mult mai valoroasa in opinia mea este "formula optica" folosita intr-o constructie, iar aici intervine factorul uman, sclipirea de geniu. Ca argument nu pot aduce altul pentru cromatismul transversal decat formula ocularului Huygens sau pentru cromatismul longitudinal formula brachymedialului Schupmann. Ambele sunt constructii extrem de simple (2 lentile) si folosesc un singur sort obisnuit de sticla. Cu toate astea Huygenianul rezolva cromatismul transversal mai bine decat oricare alt ocular la fel cum Brachymedialul ajunge la un nivel de acromatizare care nu va fi atins niciodata de un apocromat indiferent din cate sticle exotice sau cristaluri ar fi construit. ----------------------------------- tavi 84 31 Mar 2014 11:15 ----------------------------------- Cum se incadreaza din punct de vedere al numarului de reflexii fantoma posibil de aparut?In clasa ocularelor cu numai doua treceri aer-sticla(gen Tolles)?Intreb asta deoarece lentila de camp este situata inaintea planului focal,si nu stiu daca mai contribuie in acelasi fel cu cea din componenta ocularelor cu doua lentile si patru treceri aer-sticla(derivate din Ramsden). ----------------------------------- catalin dumitru 31 Mar 2014 12:07 ----------------------------------- Cum se incadreaza din punct de vedere al numarului de reflexii fantoma posibil de aparut?In clasa ocularelor cu numai doua treceri aer-sticla(gen Tolles)?Intreb asta deoarece lentila de camp este situata inaintea planului focal,si nu stiu daca mai contribuie in acelasi fel cu cea din componenta ocularelor cu doua lentile si patru treceri aer-sticla(derivate din Ramsden). Eu unul , nu tin minte sa fi avut de a face cu reflexii aiurea la ocularele Huygens pe care le-am tot incercat. Probabil ca are legatura cu distanta mare dintre cele doua lentile in special si cu afov-ul mic sau foarte mic , in particular. Nici la cele total lipsite de antireflex , nu am observat ceva deranjant . La cele cu lentila de ochi ceva mai maricica , ar putea aparea reflexie venita din spate lateral , pe fatza plana a acesteia , in conditii de observatie din mediul urban sau ma rog , ceva iluminat stradal aiurea . Dar asta nu e o reflexie interna si se poate rezolva cu boneta de plastic sau cauciuc . Ortoscopicele 10X de la IOR au de exemplu aceasta boneta direct din constructia corpului ce tine lentilele. Fara ea , e nasol rau , fatza plana a lentilei de ochi avand vreo 16-17 mm diametru util. ----------------------------------- lentilozaur 31 Mar 2014 15:21 ----------------------------------- In marea lor majoritate astronomii amatori (atat cei de la noi cat si cei de afara) dispretuiesc ocularul Huygens considerandu-l pe de o parte un design prea invechit iar pe de alta un ocular in care aberatiile de sfericitate axiala, coma, astigmatism, distorsii, iau valori prea mari si degradeaza nepermis de mult imaginea rezultata. Exista si exceptii si aici trebuie facuta o referire la setul de oculare H de la Carl Zeiss pe 0.965" care au echipat printre altele Telementorul. Se gasesc in set de patru focale cu 63mm, 40mm, 25mm si 16mm. Vedeta ramane 40-H care este un ocular destul de cautat si care se vinde la preturi "astronomice" raportat la design, motivatia fiind pe de o parte valoarea de colectie pe de alta transmisia de lumina foarte buna. Am comparat 40-H cu oculare moderne de aceeasi focala si am inteles oarecum de ce sunt cautate de cei care nu le au si pastrate de cei care le au. Chiar fiind ceea ce s-ar putea numi un varf de calitate al acestui design, totusi trebuie sa pui mult subiectivism si spirit de colectionar in a da sute de euro pe un astfel de design, dar da un feeling aparte ca si accesoriu iar imaginile sunt bune mai ales la raporturi focale mari. ----------------------------------- catalin dumitru 31 Mar 2014 16:19 ----------------------------------- Asta e cel mai 'tare' Huygens ce l-am intalnit pana acum , cu toate ca foloseste lentile cu focale mai mici decat celelalte 10X-uri intalnite. AFOV-ul e tot de vreo 30 grade si lentila de camp are antireflex pe ambele parti. Lentila de ochi nu e acoperita dar e prinsa tot cu inel filetat. Initial am crezut ca e un Zeiss din cauza siglei asemanatoare dar chior cum sunt mi-am dat seama ca e un Kyowa foarte tarziu :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 03 Mar 2018 21:59 ----------------------------------- Cam de vreo zece zile , pe forumul lui Antique Telescope Society se desfasoara o foarte interesanta discutie despre telescoapele RFT. Unul dintre participantii la discutii este Chris Lord. Concluzia lui personala este ca unul din precursorii telescoapelor RFT este asa-numitul ''Night Telescope'' adica ''telescopul de noapte'' care a dotat marina militara engleza in secolul XVIII si XIX. ''Telescopul de noapte'' a fost o luneta destinata detectarii vaselor inamice in timpul noptii si in crepuscul. O asemenea luneta avea ca obiectiv o lentila simplet iar ca ocular folosea de obicei un ocular Huygens de diametru cat mai mare. La linkul de mai jos puteti citi descrierea unui ''telescop de noapte'' purtand semnatura firmei ''Watkins'', produs undeva intre anii 1784 si 1798. Luneta aceasta are o apertura libera de 72mm dar este declarata a fi de trei inch iar distanta focala este de 570mm. Obiectivul este o lentila simplet , tip menisc pozitiv , cu fata convexa spre obiectul de observat. Avand un grosisment de 7x , inseamna ca ocularul Huygens are o distanta focala de 81.3mm. Campul vizual real este de 4 grade si 45 minute deci campul vizual aparent este de 33 grade. Pupila de iesire este imensa , avand 10mm diametru. http://www.webring.org/l/rd?ring=telescopemaking;id=48;url=http%3A%2F%2Fwww%2Ebrayebrookobservatory%2Eorg%2F Tot de la Chris Lord putem citi la acest link un articol despre proiectarea si construirea unui ocular Huygens corectat de aberatia de coma care la grosismentul de 18x si focala de 67mm sa ofere un camp vizual efectiv de doua grade pe luneta sa de 3 inch F/16: http://www.webring.org/l/rd?ring=telescopemaking;id=48;url=http%3A%2F%2Fwww%2Ebrayebrookobservatory%2Eorg%2F Ocularul proiectat de Chris are lentila de camp in forma de menisc pozitiv iar lentila de ochi este un dublet acromat. Lectura si meditatie placuta ,Mircea ----------------------------------- Erwin 03 Mar 2018 22:25 ----------------------------------- Foarte interesantă această "lunetă de noapte". Dacă ocularul lui Chris Lord are o lentilă simplă și un dublet atunci nu mai este Huygens ci Kelner. Nu am putut ajunge la articol urmărind link-ul de mai sus. ----------------------------------- Mircea Pteancu 04 Mar 2018 01:21 ----------------------------------- Ce pot sa spun este ca eu am un ocular TAL si doua de microscop, toate trei sunt HA. Diafragma de camp este intre lentile nu in fata lentilei de camp ca la Kellner. Si mie imi pare interesanta luneta de noapte. Se pare ca ea a fost imaginata independent si de catre Lomonosov , dupa cum zice Landsberg. Mircea ----------------------------------- Erwin 04 Mar 2018 12:31 ----------------------------------- Totuși, care este link-ul corect către discuție? Mie îmi apare o pagină principală. Unele link-uri de acolo dau eroare, nu sunt actualizate. ----------------------------------- Mircea Pteancu 05 Mar 2018 00:46 ----------------------------------- Discutia despre ''Night Telescope'' tu o poti citi pentru ca esti membru pe forumul ATS si poarta acest titlu. Analiza lunetei de noapte Watkins si despre construirea ocularului Hugens , sunt articole de pe situl lui Chris Lord ''braybrook observatory''. Dar iti intra prin Telescope Making Web Ring , deci nu vezi direct adresa. Pe pagina care intra la linkul dat , in partea de jos este un articol in format pps ''Low Power Huygenian''. Si daca tot ''sunt la moda'' ocularele Hugens la acest topic , azi am vazut pe CN de vanzare pentru 150$ ocularul Hugens de 40mm de la Zeiss impreuna cu un ocular ortoscopic CZJ de 6mm. Asa arata ocularul H-40,ca in atasament. La mine ar fi bun - cu adaptor - la luneta ''zoth'' de 60mm deoarece este F/14. Mircea ----------------------------------- Erwin 05 Mar 2018 08:22 ----------------------------------- Am găsit, mulțumesc, Mircea. Pentru cei care nu sunt membri pe grupul Yahoo Antique Telescope Society, articolul lui Chris Lord se găsește urmând link-ul de pe pagina lui (dat de Mircea mai sus): se face click pe Logbook în meniul din josul paginii apoi pe "WATKINS NIGHT TELESCOPE c1790" aflat mai jos pe listă. Din păcate pagina este scrisă într-un vechi HTML și nu se poate da link-ul direct la articol. L-am descărcat și dacă cineva îl dorește îl pot trimite pe mail. ----------------------------------- zoth 11 Mar 2018 17:25 ----------------------------------- Am parcurs si eu materialul lui Chris Lord despre luneta de noapte a lui Watkins. Multumesc Tavi pentru cheia de citire a paginii :) Cateva comentarii legate de aceasta luneta as face: instrumentul dupa parerea mea este unul cu o fereastra foarte ingusta de folosinta in ideea in care el a fost creat pentru a permite doar detectia vizuala a unui obiect intunecat pe un fundal aproape la fel de intunecat. Ar fi daca vreti mai degraba un amplificator de lumina. La altceva nu cred ca ar fi bun. In domeniul astro s-ar putea folosi doar la detectia obiectelor extinse si slab luminoase de cer profund. Aparitia unei stele de magnitudine mica in campul vizual ar da o imagine de-a dreptul dizgratioasa ... Dupa mine nu as considera aceasta luneta precursoarea RFT-ului ci mai degraba a intensificatoarelor de lumina, sau mai bine zis precursoarea instrumentelor de vedere pe timp de noapte. Faptul ca foloseste o lentila simplet la obiectiv este justificat de domeniul ei de aplicatie (in vederea scotopica doar verdele si albastru se discern cel mai usor). Popular spus, functionarea ei se bazeaza pe principiul care spune ca noaptea toate pisicile sunt negre :) Forma de menisc a obiectivului ma mira cumva, acesta avand o aberatie sferica foarte pronuntata. Poate ca doar la 7x influenta sfericitatii sa nu fie vizibila sau deranjanta ... Una peste alta, un material interesant si util de cunoscut. Multumim, Mircea! ----------------------------------- Mircea Pteancu 11 Mar 2018 19:39 ----------------------------------- Ma bucur ca analiza lui Chris Lord va captat atentia. Acesta a precizat scopul la care erau folosite ''lunetele de noapte''. Asa inteleg si eu lucrurile dupa cum a spus ''zoth''. Daca din intamplare ofiterul de marina ridica luneta si prindea in imagine o stea mai luminoasa , precis ca se speria. Lunetele de noapte serveau strict la detectarea prezentei unei nave sau a unui tarm sau stanci , sau recif etc.Nu cred nici eu ca permiteau vederea detaliilor. Un indiciu in aceasta privinta este si faptul ca ,aparent straniu, se accepta imaginea inversata in ''luneta de noapte'' ,ca de altfel in orice luneta Kepler. Daca nava era in stare de alarma din pricina vreunui conflict armat , ofiterul de cart avea obligatia ca imediat ce detecta o posibila nava inamica sa raporteze comandantului sau ce anume credea ca a vazut , la ce distanta estimata ,la ce coordonate relative la nava lor si urma la fel de repede decizia de a incarca si pregati tunurile de tragere...sau nu. Din cauza umiditatii permanente , tunurile nu puteau fi tinute incarcate. Comanda de a arma tunurile punea in miscare zeci de oameni chiar si pe cele mai mici nave de razboi. Daca alarma se dovedea falsa , tot nu era bine de tine. Iar daca greseai si nu dadeai alarma si te trezeai apoi nepregatit cu inamicul aflat la distanta de tragere , se termina rau de tot. Asemenea greseli nu erau iertate. Asadar , de multe ori , cariera ta sau chiar viata ta de ofiter de marina depindea de indemanarea de a manui ''teava'' aceea cu doua-trei lentilute si de calitatea acesteia... Mircea ----------------------------------- iulian90 15 Apr 2018 16:40 ----------------------------------- Buna ziua tuturor. Azi m-am ales si eu cu un ocular de tip Huygens de calitate, cu constructie integral metalica, de la talcioc l-am cumparat. :) Este de 6x, adica cu distanta focala de 41,6mm, are un camp aparent redus,dar clar pana la margine, mai ales folosit cu instrumente cu raport F/D mare si, intr-adevar, aproape fara cromatism traversal, deci ofera o imagine decenta, dar mai mult pe instrumente cu raport focal mare. Are diametrul barelului de 23,2mm ,posibil sa fie pentru microscop si nu mai are nicio inscriptie pe el in afara de cea cu "6 x", nu stiu daca e romanesc (IOR) sau nemtesc. Ambele lentile ale ocularului sunt incastrate in celule din bronz vopsit in negru ,ce au fiecare cate un filet exterior si se infileteaza pe capetele barelului,care au filet interior. Ce am remarcat la acest tip de ocular este amplasarea diafragmei de camp intre lentilele ocularului si nu inaintea lentilei de camp, practic acolo,intre lentile se afla planul focal al ocularului. I-am facut o adaptare temporara pe standardul de 1,25" si l-am testat deocamdata pe luneta de 45mm cu raport F/D de 12, pe obiecte indepartate la lumina zilei. :) Diseara o sa-i fac testul pe cerul instelat, sa vad cat de bun este un astfel de ocular. ----------------------------------- Mircea Pteancu 15 Apr 2018 18:22 ----------------------------------- Este cu siguranta un ocular de microscop , sa-l folosesti sanatos ! Diafragma acolo trebuie sa fie la ocularul Huygens ,intre lentile. Ca sa reglezi pozitia diafragmei ,desurubeaza lentila de camp dar pastrezi lentila de ochi la locul ei. Deplasezi diafragma prin apasare , pana ce muchia ei iti apare cat se poate de clara privind prin lentila de ochi , asa cum ai face la o observatie normala. Apoi insurubezi la loc lentila de camp. Sunt curios ce parere iti va face pe luneta de 45mm. Poti sa o incerci si pe reflector dar cu ocularul pus in lentila Barlow. Cand mai mergi la talcioc... Eu iti recomand din experienta proprie ocularul Huygens de microscop 15x IOR , are inscriptionat pe capacul plat al lentilei de ochi ''15x IOR'' , seamana ca aspect cu cel cumparat de tine. Acela e un ocular de-a dreptul ''fioros''. Daca ai lentila Barlow cu care sa pompezi in sus marirea suficient de mult , concureaza la ''spartul dublelor'' cu ocularele Plossl si chiar si orto. Si are si camp in jurul a 45 grade. Acest ocular de 6x despre care discutam cred ca va avea un camp in jurul a 25 grade. In trecut , microscopistii nu dadeau nici o ceapa degerata pe marimea campului vizual aparent. Adica erau in cealalta extrema fata de multi astronomi actuali care se doteaza cu oculare tinand cont numai de marimea campului vizual aparent. Mircea ----------------------------------- catalin dumitru 15 Apr 2018 18:24 ----------------------------------- E ocular de microscop dar nu pare a fi românesc .La astea autohtone lentila de câmp are 21 mm diametru și e prinsă direct în tub cu un inel filetat de 22 cu pas de 0,5 . ----------------------------------- Erwin 15 Apr 2018 21:13 ----------------------------------- E un ocular bun. IOR a fabricat oculare Huygens 5X și 7X din care am și eu câte un exemplar. Nu știu dacă a fabricat și de 6X. Într-adevăr câmpul este mic dar la microscop nu mă deranjează, oricum obiectul de studiat este... microscopic. Nu le-am folosit pentru astronomie. Să-l folosești sănătos! ----------------------------------- Mircea Pteancu 15 Apr 2018 23:38 ----------------------------------- Inclin sa votez cu Catalin , ocularul meu Huygens de 6x nu-i romanesc , e inscriptionat ''6x Reichert''. Partea mecanica seamana cu a ocularului lui Iulian . Mircea ----------------------------------- iulian90 16 Apr 2018 16:27 ----------------------------------- Azi m-am mai uitat cu ocularul Huygens 6x ,atat prin luneta de 45mm f/12,cat si print reflectorul de 114mm f/8 si combinat cu Barlow-ul de 2,6x, ocularul ofera imagini de vis pe ambele instrumente ,mai ales pe reflector,unde aberatia cromatica este inexistenta. :D Din pacate, aseara nu m-am putut uita la stele cu acest ocular ,deoarece s-a innorat de tot, chiar si azi inca mai e innorat, tot la obiecte terestre m-am uitat. Diafragma ocularului este reglata bine din ce am vazut, se vede clara pe margine prin lentila dinspre ochi a ocularului. Nu cred ca ar mai fi nevoie de un alt reglaj la diafragma acestui ocular. Am masurat distantele focale la lentilele ocularului Huygens 6x si lentila de camp are distanta focala de 50mm iar lentila dinspre ochi are o distanta focala de 25mm. Am masurat si distanta dintre lentile si este de 45mm. Am facut calculul focalei rezultante la ocular,cu aceste masuratori si mi-a dat o valoare tot de 41,6mm ,exact cat are ocularul, deci are schema optica de 2-1 ,adica lentila de camp are distanta focala dubla fata de cea dinspre ochi. E posibil sa nu fie romanesc ocularul meu de 6x,caci m-am uitat pe internet ,la oculare IOR de microscop si difera fata de al meu,atat ca constructie mecanica,cat si inscriptia de pe partea superioara a ocularelor,care la cele de la IOR este scrisa sau imprimata cu vopsea alba,pe cand la ocularul meu este gravata in metal.