
-----------------------------------
Herr_Alien
03 Noi 2012 13:22

Metode de estimare a magnitudinii
-----------------------------------
Mai toate metodele folosite pentru estimarea magnitudinii stelelor variabile compara stralucirea variabilei cu stralucirea unor stele de magnitudine cunoscuta - stele de comparatie.

Pentru a se putea standardiza (cat de cat) valorile obtinute in urma estimarilor, e bine sa folosim ca stele de comparatie cele indicate pe hartile specializate pentru steaua respectiva. Asemenea harti se pot genera gratuit pe pagina AAVSO:

http://www.aavso.org/vsp

O varianta a metodei interpolarii/fractionara/Pickering

In aceasta metoda se aleg doua stele de comparatie, una mai stralucitoare si una mai slaba decat variabila de studiat. De preferabil diferenta de stralucire intre cele doua stele de comparatie nu trebuie sa depaseasca o magnitudine. Notand steaua variabila cu "v" si stelele de comparatie cu "a" (steua de comparative mai stralucitoare) respectiv cu "b" (steaua mai slaba), incercam sa apreciem cam unde se plaseaza (ca stralucire) variabila fata de cele doua stele de comparatie. 

Vom acorda deci note, de la 0 la 10, unde 10 ar insemna la fel de stralucitoare ca steaua "a" si 0 ar insemna la fel de stralucitoare ca steaua mai slaba, "b".
Nota va indica in ce interval de stralucire se plaseaza variabila, intre cele doua stele "a" si "b"

Magnitudinea variabilei devine deci:

 mv =  mb - n * (mb - ma)/10 

unde mv este magnitudinea variabilei, ma si mb sunt magntudinile cunoscute ale stelelor de comparatie "a" si "b" si n este nota acordata.

De exemplu, la data de 10 iunie 2012, pentru steaua beta Lyrae am acordat nota 6 (a trecut Bacu' ...), "a" fiind o stea de magnitudine 3.2 si "b" de magnitudine 4.3.

Avem deci:
	 
 mv = 4.3 - 6 * (4.3 - 3.2)/10 = 4.3 - 6 * 0.11 = 4.3 - 0.66 = 3,64 ~ 3.6

Mie imi este mai convenabil sa aplic aceasta metoda pentru situatiile in care atat stelele de comparatie cat si steaua variabila apar destul de stralucitoare, si diferenta de magnitudine intre stelele de comparatie este destul de mare (1.1 magnitudini in cazul beta Lyrae).

Metoda Argelander
Si in cazul acestei metode se face o interpolare intre doua stele de comparatie, "a" si "b"; diferenta consta in modul de a face estimarea de stralucire, folosind asa numitele grade de stralucire.
Practic, se compara steaua variabila cu fiecare stea de comparatie si se noteaza gradul de stralucire astfel:

0 - Daca indifferent de numarul de comparari cele doua stele apar la fel de stralucitoare, sau cand in jumatate din cazuri prima stea pare mai stralucitoare decat a doua si in in celalra jumatate din cazur a doua pare mai stralucitoare decat prima.

1 - Daca desi stelele par la fel de stralucitoare dupa un numar de comparatii, dar exista totusi un dubiu, sau cand privind succesiv o stea apoi cealalta, una din ele pare mai stralucitoare

2 - Daca se detecteaza destul de repede o diferenta de stralucire, totusi destul de mica

3 - Cand diferenta de stralucire este evidenta de la prima comparare

O notatie de tipul a (1) v (2) b indica o diferenta de stralucire de doar un grad, intre variabila si steaua mai stralucitoare, si de doua grade intre variabila si steaua de comparatie mai slaba "b".

Valoarea magnitudinii se obtine tot prin interpolare; notand observatia in felul a (x) v (y) b, avem:

mv = ma + x * (mb - ma)/(x + y)

sau

mv = mb - y * (mb - ma)/(x + y)

unde mv este magnitudinea variabilei, ma si mb sunt magntudinile cunoscute ale stelelor de comparatie "a" si "b" iar x si y sunt gradele de stralucire estimate.

M-am surprins folosind mai mult metoda lui Argelander in cazul in care stelele estimate (si si stelele de comparatie) erau destul de slab stralucitoare, sau cand diferentele de stralucire intre stelele de comparatie erau mici (corespunzand la diferente de magnitudine de 0.7m sau mai mici).

Se poate merge pe o tratare mai complexa a gradelor de stralucire, care este indispensabila cand se folosesc stele de comparatie cu magitudine necunoscuta (un avantaj al metodei Argelander), dar aceasta abordare depaseste scopul acestui mesaj ...

Cateva resurse pentru 'variabilisti':

http://www.aavso.org
http://astroclubul.tripod.com/romanian/variabile.html
