-----------------------------------

catalin dumitru

14 Mar 2013 22:12



-----------------------------------

Eu obisnuiesc sa privesc Luna printr-un ocular Konig cu distanta pupilara foarte mare.

Unul dintre motive este claritatea de neegalat , cel putin obtinuta pana acum. 

Alt motiv este acela ca nefolosind vreun filtru , ca sa nu chiorasc temporar , obisnuiesc sa plasez ochiul inainte sau dupa planul pupilei de iesire.
Astfel observ doar o mica parte din camp si retina nu are de suferit.

Oi fi eu tampit dar nenorocita de rezolutie se incapataneaza sa ramana mereu aceeasi , indiferent daca sunt plasat inainte , in sau dupa planul pupilei de iesire .
Nici stralucirea portiunii din camp observate astfel , nu pare sa aiba de suferit (imaginea nu se micsoreaza sau se mareste daca privesc intra- sau extra-pupilar , daca cristalinul isi face cat de cat treaba)

Nici nu ma mir, avand in vedere ca razele care formeaza imaginea sau doar o portiune a acelui camp , sunt paralele .

Tine-ti cont ca aici nu e vorba despre proiectia afocala pe vreun ecran , situatie in care treaba se schimba putin , fiind nevoie de refocalizare la fiecare modificare a distantei de la ocular la ecran.

Scepticilor le fac invitatia sa experimenteze cele afirmate de mine mai sus si mai vorbim dupa .

catalin.