-----------------------------------

jimao22

07 Oct 2013 10:42



-----------------------------------

Buna Emil,

Am mai avut odata discutia asta legata de dilatarile inegale datorate materialelor diferite ( http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=97299#97299 ) si am vrut sa mai postez ceva in completare atunci, dar daca ai redeschis discutia, iti spun si punctul meu de vedere (care nu e neaparat cel corect - probabil adevarul e pe la mijloc).
Asa cum spuneam si acolo, dilatara este o functie liniara in domeniul de temperaturi uzuale, adica este ceva de genul delta L = a x delta T , unde a este coeficientul de dilatare specific al materialelor respective. Chiar daca materialele au coeficienti de dilatare diferiti, dilatarea generala a instrumentului este o functie compusa (f o g adica f compus cu g, unde f si g sunt doua functii) din functii liniare si care este tot o functie liniara - asa cum am invatat la matematica de clasa a 9-a sau a 10-a daca nu gresesc.
Determinarea coeficientului nou generat din compunerea functiilor respective, oricat de multe ar fi ele, este o treaba care tine de experimentare, adica asa cum ai zis si tu, se fac teste si se stabileste cu cat se dilata/contracta trenul optic la o diferenta de temperatura data - de preferat cat mai mare aceasta diferenta, fiindca precizia este mai buna, tinand cont ca e o functie liniara.
Treaba cu partea expusa la vant nu cred ca e o problema cata vreme suprafetele sunt uscate. Ar apare diferente majore de temperatura (dar care s-ar amortiza repede totusi in timp din cauza conductivitatii termice mari ale metalelor) daca suprafetele ar fi umede, fiindca vaporizarea apei datorita evaporarii mai rapide induse de vant face ca temperatura sa scada mai mult pe o astefel de suprafata  (caldura latenta de vaporizare a apei e de vina).
Singura problema ce o vad este datorata dilatari/contractarii diferentiale in TIMP intre elemente din materiale complet diferite si de mase mari - adica tubul de metal de exemplu si oglinda din sticla. Numai ca oglinda este foarte mica in grosime (grosime care reprezinta lungimea in cazul acesta al calculului dilatarilor) si influenta o putem considera absolut neglijabila.
Parerea mea este ca un sistem de reglarea a focusului bazat pe senzori de temperatura trebuie sa mearga foarte bine. Nu e rau insa ca sa se faca focalizarea automat dupa fiecare expunere, mai ales ca FocusMax face asta foarte rapid odata stabilite curbele de autofocus (20...70 sec).
In fine, teoria ca teoria - practica ne omoara. Mai vedem ce e dupa ce o sa facem cu toti niste experiente practice si ne impartasim rezultatele.