-----------------------------------

Andrei Ion

22 Dec 2013 17:31



-----------------------------------

Foarte interesant si in acelasi timp vast, subiectul propus de Teo.
Ceea ce mi-as dori eu ar fi sa axam discutia mai mult pe experienta si practica noastra observationala si mai putin pe clisee (multe dintre ele neadevarate) preluate de pe net.
Antireflexul, mai ales acela care isi respecta numele are principalul rol de a mari transmisia de lumina a unui obiectiv si nicidecum de a modifica raspunsul lui spectral.
Diferentele de transmisie(+/- 5%) care apar la capetele benzii vizuale sunt mult prea mici pentru a fi percepute vizual asa cum bine zicea Horatius mai sus.
Sigur ca exista si depuneri speciale care stau la baza fabricarii filtrelor sau a oglinzilor reci/calde/dicroice dar asta e un subiect strain pentru discutia de fata.
Nici folosirea unor sorturi mai deosebite de sticle nu sunt convins ca duc la modificarea semnificativa a raspunsului spectral.
Este adevarat ca multe flinturi dense au o transparenta galbuie dar raspunsul final al unui obiectiv sau ocular care folosesc o astfel de sticla va depinde esential de modul in care acestea au fost acromatizate.
Un pasaj foarte interesant legat de subiectul in dezbatere am gasit in cartea reverendului Ellison, The Amateur's Telescope (1920) in care se refera tocmai la raspunsul spectral al combinatiei dintre un ocular neacromatizat si un obiectiv de refractor acromat:

 ... its slight departure from achromatism helps to correct the secondary spectrum of the refractor, especially if the objective be, as very many are, a little over-corrected for colour.

Mai gasim in afirmatia de mai sus inca o subliniere interesanta, multe din obiectivele vremii erau supracorectate pe culoare, asta insemnand in limbajul zilei de azi ca aveau un focal mai lung pe culoarea albastra si deci o contribuite mai mica pe imaginea finala a culorilor reci.
Experimentele puse in practica de mine cu diverse obiective proiectate cu acromatizari diferite mi-au aratat ca aici se ascunde cheia nuantei pe care o are imaginea finala data de un acromat.  REFERITOR LA IMAGINE CALDA SAU RECE,NOTIUNEA SE REFERA LA IMAGINEA PROIECTATA LA CINEMA LA FILM.TEHNICA CONSTA IN UTILIZAREA IN APARATUL DE PROIECTIE A UNEI OGLINZI CALDE SAU A UNEIA RECI.(OGLINDA DE  TELESCOP ESTE CALDA ).DIFERENTA ESTE DATA DE STRATUL REFLECTANT DEPUS PE OGLINDA.CEA RECE REFLECTA RADIATIA LUMINOASA DIN  ZONA VERDE NEGRU  A SPECTRULUI( 390-550 NM )IAR CEA CALDA REFLECTA TOT  SPECTRUL.RADIATIILE DIN ZONA ROSU ORANGE  INCALZESC (BECURI CU INFRAROSU,CA IDEIE ).PRACTIC,SATA SE VEDE LA CINEMA,LA FILM.CAND SE FOLOSESTE OGLINDA RECE ALBUL DIN IMAGIEN ESTE CLAR ALB,CAND SE FOLOSESTE OGLINDA NORMALA,CALDA,ALBUL DIN FILM ESTE ESTOMPAT,SPRE O TENTA DE GALBEL SAU ALB MURDAR.SURSA ESTE DATA DE FAPTUL CA PELICULA DE FILM INCALZITA LA PROIECTIE ISI MODIFICA CULOAREA SI ALBUL SE DISTINGE CEL MAI BINE IN FENOMEN.PERSONAL AM CONSTATAT ACEST FAPT IN ANII 70 LA CINEMA "GLORIA "DIN BUCURESTI,VECIN CU Ï.O.R."ACOLO SE EXPERIMENTAU ACESTE OGLINZI RECI.