
-----------------------------------
marcel jinca
19 Apr 2016 20:14


-----------------------------------
Stimatilor, sa revenim la tranzitul lui Mercur.
Cu permisiunea dv, atasez si eu cateva informatii spicuite din EFEMERIDE ASTRONOMICE 2016, despre acest fenomen.

Trecerea unei planete peste discul soarelui se numește tranzit. În timpul acestui fenomen, planeta poate fi văzută ca un mic disc negru ce se deplasează prin fața discului strălucitor al soarelui.
Față de Pământ, orbitele planetelor Mercur și Venus se află la interior în direcția spre Soare. Astfel, acestea sunt singurele planete care pot trece între Pământ și Soare pentru a produce un tranzit. De altfel, în cadrul sistemului solar, Mercur și Venus se numesc planete interioare.
Tranzitul este un fenomen destul de rar. În cazul lui Mercur acesta are în medie 13 tranzituri pe secol. Fiind planetă interioară tranzitul poate avea loc numai atunci când planeta se află în conjuncție inferioară (se află pe aceeași linie cu Pământul și Soarele) și totodată, atunci când traversează planul eclipticii, deci trece prin unul din nodurile orbitei sale.

La tranziturile din luna mai, diametrele aparente ale Soarelui și ale lui Mercur au valori de 1902" și respectiv 12", deci discul mercurian este de aproximativ 159 de ori mai mic decât cel al Soarelui. În schimb, la tranziturile care au loc în noiembrie diferența dintre discurile aparente este de aproape 200 de ori, cu 1937" pentru Soare și doar 10" pentru Mercur.

Tranzitul din 9 mai 2016 face parte din seria nr. 7 care a început în 1740 și conține 10 tranzituri care acoperă o perioadă de 414 ani.

Un tranzit are aceleași faze ca o eclipsă inelară de Soare, dar la care diferă mult duratele dintre contacte. Deci, fazele unui tranzit sunt:
- Contactul I (contactul exterior de început) - primul contact al discului planetei cu discul Soarelui, când acestea sunt tangente exterior undeva în estul discului solar. Este caracterizat prin unghiul de poziție (PA) măsurat pe limbul solar și altitudinea Soarelui față de orizont.
- Contactul II (contactul interior de început) - după contactul I, discul planetei se deplasează înspre interiorul discului solar până când se află în întregime pe suprafața acestuia. În acest moment cele două discuri sunt tangente interior. În cazul trecerii din 9 mai 2016 între contactul I și contactul II trec puțin peste 3 minute.
- Faza maximă - are loc când distanța dintre centrul discului planetei și centrul discului Soarelui este minimă. Această fază este caracterizată de unghiul de poziție (PA) și de altitudinea Soarelui.
- Contactul III (contactul interior de sfârșit) - discurile devin din nou tangente interior iar discul planetei începe să părăsească suprafața discului solar. Este caracterizat prin unghiul de poziție (PA).
- Contactul IV (contactul exterior de sfârșit) - discurile sunt tangente exterior, undeva în vestul discului solar și fenomenul ia sfârșit. Această fază este caracterizată de unghiul de poziție (PA) și altitudinea Soarelui.

Contactele III și IV se produc în oglindă față de primele două.

Fazele geocentrice

Durata fazelor geocentrice:
- durata generala a tranzitului : 7h 30m 07s,
- distanța unghilară minimă geocentrică : 5' 18,5"

   Contacte                      TLR         Mercur la zenit     PA
                                                    Long        Lat	
                                    h  m  s      °   '         °   '       °
Primul contact exterior  13 12 18    11 22E  +17 34   83,1
Primul contact interior   13 15 29    10 34E  +17 34   83,3
Faza maximă                16 57 39    45 09V +17 30    ---
Ultimul contact interior   20 39 12  100 50V +17 26  224,2
Ultimul contact exterior  20 42 24  101 38V +17 26  224,5

Am realizat doua reprezentari grafice ale acestui tranzit.
In fig. Ecuatorial - este reprezentarea asa cum se produce geometric tranzitul si este conforma pentru cei ce urmaresc si noteaza momentele orare, folosind montura ecuatoriala.
In fig. Azimutal - este reprezentarea asa cum o vede un observator care foloseste fie un binoclu, fie montura Alt-azimutala.
Lina curba din imagine, nu inseamna modificarea geometriei tranzitului, ci este rezultatul variatiei unghiului paralactic al Soarelui, asa cum este perceput de un observator oarecare.

La momentele orare din imagini si din efemerida, trebuie adaugata o ora (TLR + 1h), pentru a obtine ora oficiala de vara.

ATENȚIE! OBSERVAREA SOARELUI FĂRĂ FOLOSIREA UNUI FILTRU SOLAR, POATE DUCE LA DISTRUGEREA OCHILOR ȘI PIERDEREA DEFINITIVĂ A VEDERII.
ATAȘAȚI FILTRUL SOLAR ÎN FAȚA OBIECTIVULUI DE LA INSTRUMENTUL FOLOSIT. NICIODATĂ ÎN SPATELE OCULARULUI!

Cer senin tuturor!
Marcel Jinca
