-----------------------------------

lucia lucia

11 Iul 2007 09:59



-----------------------------------

Astigmatismul

Ciudată denumire pentru o aberație. Din câte se spune, imagine stigmatică înseamnă că fiecărui punct (oricât de mic) de pe sursă îi corespunde un punct pe imagine.
De fapt, orice imagine este astigmatică, adică satisface doar un stigmatism aproximativ, adică unui punct de pe sursă îi corespunde o pată, mai mare sau mai mică, pe imagine. Nici o problemă, ochiul uman – mai rar așa instrument optic – acceptă stigmatismul aproximativ.
Aș mai comenta nițel termenul „aberație” prin două propoziții scurte: 
- Natura nu aberează. 
- Termenul respectiv trebuie înțeles ca „abatere de la simetrie” (știu pe cineva care e fericit  :lol: ).

Revenind la subiect, astigmatismul apare ca abatere de la simetria rotațională pentru că raze aflate în plane diferite focalizează în puncte diferite (fig. 1-si singura), mai ales dacă sursa este extinsă sau aflată în afara axei optice.

Se manifestă prin neclaritatea imaginii. Conform figurii 1, funcție de planul in care e observata imaginea, vor fi mai clare pentru observator :
a.	liniile orizontale (aflate în planul sagital);
b.	liniile verticale (aflate în plan tangențial).
Pe o sursă nepunctiformă, să spunem o planetă, nici o linie nu e sagitală sau tangențială. De aici, încețoșarea imaginii.

Refracția diferită face ca imaginea unui cerc să arate ca o elipsă. Există totuși un punct, așa-numit „ al minimei confuzii”, în care imaginea reproduce cel mai bine obiectul pe toate direcțiile.

Păcătoșenia e că astigmatismul e prezent atât la sistemele de lentile cât și la oglinzi, fie ele si parabolice.
O soluție e reducerea unghiului de incidență (vedeți relația Sidel) și altă soluție e reducerea aperturii (se pierde din lumină).