
-----------------------------------
Alex Gaina
18 Oct 2007 13:30

Observatorul Astronomic Belgrad (1925-1941)
-----------------------------------
De mai mulţi ani beneficiez de bunăvoinţa astronomilor de la Belgrad, care î-mi trimit cu regularitate majoritatea ( sau cele mai importante) publicaţii, ce apar în Serbia. De această dată, am în faţă colecţia:
"Dokumenti astronomske Opservatorje Univerziteta u Beogradu. 1925-1941", alcătuită de Milorad Dokic (Publ. Astron. Obs. Belgrade, No.77, Belgrade, april 2007, 176 pp. ) (Engl: Documents of the Astronomical Observatory of the University of Belgrade in the 1925-1941 period), care conţine şi o istorie a acestei instituţii. 

 Vă prezint succint această istorie a observatorului, care este scrisă de bunul meu prieten Slobodan Ninkovic.

Observatorul Astronomic de la Belgrad a fost întemeiat oficial în anul 1887, deşi întruniri ale tinerilor astronomi sârbi aveau loc începînd din 1881.  Este resonabil să împărţim istoria Observatorului în câteva perioade, dintre care anii 1925-1941 sunt vizaţi aici. 
Observatorul a fost întemeiat de către Milan Nedelkovic (1857- 1950), care preda la Şcoala Mare (Superioară) din Belgrad în anul 1925. Iniţial Observatorul era preocupat de astronomie şi meteorologie, iar Institutul seismic î-şi are originea tot acolo. 

Ambele aceste evenimente au resultat în căutarea unui nou director. Vojislav Miskovic (1892-1976) , a consimţit să preia conducerea, astfel, că periada vizată coincide cu directoratul lui Miskovic, care a condus formal instituţia şi după 1941, însă din cauza războiului, în care Belgradul a fost bombardat de către germani, s-ar putea vorbi despre sfârşitul natural al unei perioade de existenţă a Observatorului.

Personalitatea lui Miskovic a marcat profund activitatea Observatorului,  atât şi în plan organizatoric, care a făcut, ca Observatorul să beneficieze de o clădire nouă. Acesta este situat şi astăzi în acelaşi loc, care este cel mai înalt loc în Belgrad  (252 m de  asupra nivelului mării), cu excepţia dealului Avala, şi ocupă o suprafaţă de 10 ha.   Iniţial suprafaţa Observatorului a fost mai mică, iar condiţiile de observaţii au fost mult mai bune, datorită gradului redus de poluare a atmosferei şi iluminării reduse a oraşului. 

În afară de aceasta Observatorul a beneficiat,  datorită lui Nedelkovic,  de o ameliorare substanţială a instrumentelor, care au fost obţinute ca reparaţii din Primul război mondial.  Echipa de observatori, care lucra la  instrumente a fost reciclată, ca să poată răspunde condiţiilor noi impuse de tehnică. 

 Evenimentele, ce vizeză perioada Observatorului (1925-41) sunt prezentate pe larg şi exhaustiv în colecţia de documente, alcătuită de Milorad Dokic. Datortă faptului, că documentele de arhivă se aflau într-o stare  proastă de păstrare, autorul a găsit de cuviinţă să le retipărescă , iar copiile acestora se găsesc în colecţia de faţă.  Autorul acestei lucrări, astronom la Observatorul din Belgrad în anii vizaţi,  a decedat la începutul lunii martie a anului 2006.