----------------------------------- saiph 02 Iul 2020 16:16 Homemade tracker ----------------------------------- A trecut ceva timp de cand am dat primele piese la strunjit pt aceste jucarii :) Nu mai zic cat m-au costat toate, adunate. Sa zicem "placerea de a construi cu mana ta un ansamblu care sa-ti permita sa pozezi cerul - priceless" :D Am sa incerc sa fiu cat mai concis, sa nu lungesc mai mult decat trebuie descrierea. Desi, pentru cei curiosi sa afle mai multe detalii, le stau oricand la dispozitie, fie aici, pe topic, fie in privat. Asadar, este vorba despre o idee ce a incoltit - trebuie sa recunosc - la umbra Astrotracului Mioritic :) Initial plecasem la drum (dupa esecul lamentabil al barndoor trackerului..) cu intentia de a confectiona un sector dintat, facut din placaj pe care sa lipesc o curea dintata, antrenata de un ax pe care ar fi urmat sa prind o roata de curea. Calculasem tot, lungimi, raze, circumferinte, viteze, incepusem chiar sa debitez piese. Cand, m-am lovit iar de niste "NU"-uri. Moment in care mi-am propus sa nu mai raman cu capu-n gard si sa ocolesc obstacolul, modificand designul din mers. Asa am ajuns la o solutie ce-si aduce mai mult cu modele comerciale de genul SW Star Adventurer, sau Vixen AP star tracker. Bine, "seamana" e asa, un pic cam mult spus :D poate doar la conceptul de baza.. lol. Si nici nu mi-am propus sa semene, doar ca, asa s-a nimerit. Prima data am inceput lucrul la modelul din lemn, asa cum ziceam, pe care l-am dus pana la un punct, moment in care mi-am dat seama ca solutia pe care am mers ma obliga sa tin fixa latitudinea - folosisem un bloc din placi debitate la unghiul corespunzator locului de observare. Bine, facusem doua blocuri, si pt varianta in care ajung cu el prin tara, dar... nu era cea mai eleganta solutie. Asta era pana sa puna Jimao anuntul cu wedgeul :lol: - pt care-i multumesc tare mult. Asa ca, avand deja unele piese, am zis "de ce n-as face inca unul, metalic de data asta, iar pe asta il voi putea face cu bloc de latitudine reglabil". Zis si facut. Sau mai bine spus "zis, asteptat, asteptat, facut ceva, iar asteptat, iar facut un pic..", pt ca de ce-ar merge totul struna.. ar fi prea plictisitor. :D Unele piese/placi le-am debitat si prelucrat manual, altele le-am dat la laser, altele la CNC, altele au fost printate 3D, iar unele piese sau subansambluri au fost cumparate de-a gata. Sa le luam pe rand: Trackerul din lemn, sau TRK1-MK1: Are corpul principal confectionat din placaj stratificat de 18mm, debitat si frezat pe CNC, protejat cu ulei de in la interior (la contactul cu rulmentul) si vopsit cu spray la exterior. Are in interior un rulment radial cu bile (25x62x17), cateva bucse din otel strunjite care se sprijina pe niste discuri de teflon de 2mm taiate laser, iar intre toate elementele aflate in miscare plan-paralela am pus garnituri de plastic de 0.3-0.4mm si unsoare pt a diminua cat mai mult frecarea. Ca element de miscare foloseste o roata dintata din aluminiu de 90mm diametru, cu dinti drepti si un melc din bronz, ambele cu modul 0.5, fiecare provenind de la cate un ansamblu - luate de pe Ali Express, acum cativa ani, "just in case".. Miscarea e data de un motoras pas cu pas provenit de la o montura Vixen GP, careia i-am adaptat un controller de la un motofocuser (la care am schimbat variatorul liniar de turatie cu un slider logaritmic - fara un scop anume, asa s-a nimerit, voiam sa fie cu slider). Rotile de transfer le-am luat tot de pe Ali anul trecut (cu un pic de chinuiala, ca era Anul Nou Chinezesc si mi-au ratacit de doua ori comanda....) si sunt gandite in asa fel incat sa mearga utilizat un motoras clasic de EQ5, desi turatia la melc este alta, avand 180 dinti roata dintata, nu 144. Acum ca are wedge reglabil (conectat la hubul trepiedului printr-un puc printat 3D, in spatele caruia am fixat o piulita M10), pot sa aliniez mai usor in pol, folosind pt confirmare fie tubul de vizare printat 3D, fie pole-masterul emulat cu o camera web si un obiectiv din dublete recuperate de la binocluri ieftine dezafectate, fie chiar luneta polara (instalata momentan pe MK2). Melcul e sustinut de niste suporti tip L printati 3D cu carbon, precum si de niste urechi din textolit pe care le-am prelucrat manual (cu bomfaier, pila, bormasina, freza, smirghel). Camera foto + obiectivul (un Takumar 135/2.5) stau pe un cap cu bila sustinut de un mic subansamblu format din talpica Vixen facuta din textolit, L-uri pt mobila, surub M12 si piulite M12, M16, M20 pt contragreutate. Papucul vixen e si el tot homemade. Cu totul are cam 4 kg. Stiu, cam greu, pt un tracker care se vrea portabil, dar.. hei, macar a iesit :lol: Trackerul metalic, sau TRK1-MK2: Urmeaza in linii mari reteta lui MK1, doar ca sunt alte materiale, in special la partea de "body" - am folosit placi de aluminiu (15mm si 10mm grosime), debitate laser si CNC, apoi frezate - acolo unde a fost nevoie, mai exact la rulmenti. Foloseste doi rulmenti: unul radial-axial (conic) cu role cilindrice pe un rand, pt partea de jos, dar si unul radial cu bile, pt partea de sus (in dreptul melcului), tot 25x62x17. Toate piesele ce (teoretic) intra in contact sunt distantate prin seibi late de plastic sau teflon, si unse. La partea de jos, conexiunea cu trepiedul e asigurata de o piesa din textolit, prelucrata manual, in spatele careia am montat un puc din duramid in care am prins o piulita M10 (cu poxipol si suruburi radiale). Blocul de latitudine este reglabil, e prevazut cu bula de nivel si scara gradata pt citirea latitudinii (nu are cifre clare printate, doar gradatii din 5 in 5 grade - la 90 grade corespunde practic latitudinea de 45; apropo, scara e pe partea opusa celei din poza). Alinierea in pol se face cu polarfinderul atasat in spate intr-o bucsa prevazuta cu suruburi de fixare. Canalul prin care trece polarfinderul are 19.3mm, iar tubul finderului are 19.2mm. S-a potrivit cam fix pe fix, desi poate ar fi fost o idee buna sa nu-l fac chiar asa. Sa vedem, poate mai retusez pe ici pe colo, la un moment dat. Suportii melcului (facut pe comanda, la CNC-ul poporului vecin si prieten chinez... pe-atunci nu stiam ca se gasesc de-a gata de comandat si la noi in tara) sunt doua perechi de L-uri pt mobila, din otel, dar urmeaza sa fie inlocuiti, sper, la un moment dat, cu niste L-uri mai rigide. Astea de otel sunt cam elastice, chiar si asa dublate. Iar axul melcului trece prin doua urechi din otel taiate laser si frezate. Miscarea este primita de la un motoras de EQ5, cu roti de transfer in aceeasi maniera gandite (am folosit acelasi tip de roata dintata), iar motorasul e comandat de un controller dezvoltat de un coleg de-al nostru de pe forum, un bun prieten programator :) Partea superioara a corpului trackerului este "re-orientabila", ca sa zic asa; adica permite reorientarea camerei fara sa fie nevoie de motoras pt asta, deblocand doua suruburi fara cap M8 (cu rol de ambreiaj - imping in niste pastile de teflon, apoi in piesa prinsa de roata dintata si in care sta rulmentul radial). Piesa respectiva are peretele exterior usor conic, miscarea ei fiind permisa de niste suruburi M6 cu bila. Niste vederi semi-transparente din modelele 3D cu ambele ansambluri poate ar fi utile - am sa actualizez in curand, poate se intelege mai bine ce vreau sa descriu in anumite paragrafe. Papucul Vixen provine de la montura mea alt-az (careia i-am schimbat cupla cu alta mai buna), iar camera + obiectiv (un Takumar 200/3.5) sta pe un cap cu bila, fixat pe talpica Vixen homemade cu un L provenit dintr-un profil de dural (50x50x5) prelucrat manual; acelasi tip de L tine si surubul M12 pe care stau piulitele M12 M16 si M20 ca contragreutate (impreuna cu blocul de otel inox de 1kg strunjit si frezat special) pt obiective mai mari. MK2 a tinut Tairul 3S, impreuna cu doua teleconvertoare, deci o sarcina totala de vreo 2.5-3 kg, la testele preliminare cu ocazia conjunctiei Venus-Pleiade. Desi placa aia de baza din dural de 15, dublata de placa aia de otel de 10, cred ca abia pe la vreo 250-300kg incep sa geama :lol:.. Intregul ansamblu a iesit cam greu, chiar foarte greu - in jur de 8 kg. E enorm pt un tracker.. :( dar.. Apropo de teste, la ultimele teste am reusit sa expun de la 1 minut in sus cu obiectivele mai mici (200/3.5, 135/2.5, 85/1.9, 55/1.8, 35/3.5 - cu cat mai scurta focala, cu atat mai lung timpul de expunere), iar eroarea observata pe cadre provenea preponderent de la alinierea in pol aproximativa (din casa :lol: stiu, blasfemie.. cum sa faci asa ceva). Ar mai fi cate ceva de reglat ca sa pot expune si la 300mm sau chiar 450mm (Tairul plus TC-ul 1.5x) cel putin 60s, dar poate am pretentii un pic cam prea mari.. Mai vad si revin cu updateuri la reviewul asta. Ce as vrea sa schimb la ele ar fi roata dintata (ironic, nu?) cu una cu dinti inclinati si profilati dupa diametrul melcului, precum si acei suporti L de la melc cu unii mai rigizi. Restul sunt detalii de mare finete :) cu care unii dintre noi, stiu sigur, s-au chinuit poate ani la rand sa le tina sub control.