
-----------------------------------
tudor
22 Oct 2020 09:13


-----------------------------------
Ieri noapte am iesit sa vedem Luna cu finul meu, Andrei, care e in clasa I. El stia, inca chiar de acum doi ani, cateva constelatii si zeci de nume de stele. La inceput chiar stia mai multe si decat parintii lui care au inceput sa invete constelatiile prin intermediul coplilului :) Andrei a invatat de la un profesor batran de matematica care a facut, fara bani, doar din placere, un cerc de astronomie pentru copiii comunitatii bisericii ortodoxe din cartier! O data sau de doua ori am asistat si eu la o astfel de lectie de astronomie. Profesorul nu folosea nici un instrument, dar ii invata pe copii constelatiile, stelele si locul lor pe cer. Practica se facea direct din curtea bisericii de cartier. Le cerea si un caiet unde trebuiau sa deseneze acasa diferite constelatii si sa numeasca stelele.  In repetate randuri si ocazii i-am mai aratat si eu prin binocluri si telescoape, asa ca micutul Andrei este deja obsnuit cu observarea vizuala a cerului si reperarea unor stele, planete sau constelatii fara instrumente, doar cu ochiul liber. Atunci cand mi-l arata chiar el cu degetul pe Marte, Jupiter sau pe Saturn  deja nu mai este un lucru iesit din comun pentru el!
 Dar a venit momentul sa privesca cerul si printr-un instrument al lui. Asa ca i-am facut cadou un acromat 70mm cu focala de 700mm pe montura AZ-2. Chiar daca barlowul avea pe lentila frontala o ampreta mare de deget mic de copil :) , Andrei a fost foarte bucuros cand a vazut craterele Lunii la 140x (ocular 10mm+barlow).  A inteles ca la inceput se foloseste ocularul de 25mm(28x) ca sa poata cauta si gasii mai usor obiectele in luneta cautatoare de 6x24 a telescopului. Apoi poate trece la mariri mai mari! La puterea 70x (10mm ocular) pe Jupiter se vedeau doua benzi maronii palide, pe care a reusit sa le distinga si micutul copil. A inteles ca trebuie sa se uite mai indelung la planeta ca sa se obisnuiasca ochiul cu luminozitatea ei, pentru a putea vedea aceste detalii maronii. Bineinteles ca am vazut si patru sateliti ai planetei. Saturnul l-a entuziasmat si mai mult pentru ca i se vedea renumitul inel asa cum il stia el din reprezentari. Si parintii lui au fost incantati de cum s-au vazut planetele si Luna.
Telescopul este foarte bun, in schimb montura este veriga slaba. Tocmai de asta manevrarea monturii, focusul si schimbarea ocularelor am facut-o eu pentru ca montura asta in nici un caz nu este pentru incepatori. Pentru ca unui incepator ii va fi aproape imposibil sa "imblanzeasca aceasta montura". Montura e foarte proasta miscandu-se din toate incheieturile ca la rodeo, si trebuia sa-i gasesc "cantecul". I-am instruit pe prietenii mei (tatal si mama copilului) cum sa faca acest lucru mai bine.
