----------------------------------- Vizitator 24 Iul 2021 15:53 gheorghe adrian ----------------------------------- Va multumesc pentru raspuns, domnule Gheorghe Adrian insa descrierea dumneavostra este foarte amuzanta afirmatia dumneavostra se numeste mai exact credinta si ati putea si scrie o biblie despre gravitatie aveti imaginatie dar e doar imaginatie, insa cea ce sa demonstrat pana acum din punct de vedere stiintific si matematic am descris aici https://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mp_gravita%C8%9Bional Gravitatia (pseudoforta gravitationala) nu este altceva decat inertie, de unde si principiul echivalentei, deci campul gravitational ce o descrie nu este altceva decat un camp inertial Este o mare diferenta intre stiinta si credinta. Intr-adevar observ ca pentru dumneavostra are o valoare importanta incat il putem numi un adevar personal despre gravitatie insa este departe de adevarul obiectiv. Dar fiecare este liber sa creada ce vrea. Un meteorit ce trece pe langa planeta Tera de exemplu nu acelereaza pe traiectoria sa parabolica in vecinatatea planetei noastre, ci spatiul timp fiind curb (timpul trece mai incet in apropierea pamantului) suprafetele geodezicele concentrice sunt caracterizate de diferite marimi ale variabilei temporale Δt si implicit induc traiectorii curbe corpurilor sau particulelor ce se deplaseaza prin ele, de unde si acceleratia aparenta indusa fata de observatorul extern sistemului de referinta al meteoritului, iar in preajma corpurilor lungimile se contracta proortional cu distanta si marimile fizice ce le caracterizeaza, asadar traiecturia rezultata este una curba in cazul nostru o traiectorie parabolica aparenta, desi meteoritul din punctul sau de vedere se deplaseaza in linie dreapta cu o viteza constanta. Toate aceste interactiuni sunt foarte simple si nu este nevoie sa existe niste forte de atractie intre corpurile studiate pentru ca ele sa aiba traiectorii si aceleratii diferite fata de un observator situat intr-un sistem alt sistem de referinta decāt cel observat datorita curburii spatiului timp. Este suficient sa aiba inertie. Aceleratia aparenta a unui corp sau a unei particule ce graviteaza intr-un camp gravitational apare evidenta pentru observator extern pentru ca el se afla intr-un sistem referential in care timpul curge constant, si celelalte marimi fizice ce caracterizeaza sistemul sau referential sunt contante pe cand corpul studiat in miscarea sa inertiala trece prin diferite zone curbe ale spatiui timpului in care curgerea timpului si celelate marimi fizice se modifica in raport una fata de alta pe masura ce corpul studiat traverseaza diferite suprafete echipotentiale temporale, de unde si evident iluzia aceleratiei sau deceleratiei. Campul gravitational este doar un camp matematic care studiaza dinamica evenimentelor unui sistemul referential. Pseudoforta gravitationala poate fi inteleasa mai usor prin analogie cu pseudoforta coriolis https://ro.wikipedia.org/wiki/For%C8%9Ba_Coriolis care si ea la randul ei este doar o iluzie a unei forte, ce se datoreaza de fapt rotatiei sistemului referential studiat. Daca doua corpuri se ciocnesc in univers nu trebuie neaparat ca ele sa se atraga ci doar sa aiba miscare inertiala si traiectorii ce se intersecteaza in acelasi timp. https://images.app.goo.gl/XmiTz6cHXCPBGYPJ9 Fizica este plina de iluzii, universul nu este cea ce pare a fi. Universul e format din campuri de energie si iluziile ce provin din interacțiunile acestor campuri. Nota: O traiectorie parabolica intr-un camp gravitational cum este de exemplu orbita pamantului in jurul soarelui este de fapt o geodezica https://ro.wikipedia.org/wiki/Geodezic%C4%83, cea ce inseamna de fapt o linie dreapta: Pamantul nu ne atrage pe noi si nici pe celelate corpuri nu sunt atrase unele de altele, ele doar se intalnesc in spati-timp in miscarea lor inertiala. Cu stima.